Puterea mintii Secretele Eterne ale Marilor Succese GLENN BLAND

Prefata I: PUTEREA MINTII Visurile Scopul Efortul Responsabilitatea I pre!urarile "aracterul "re#inta Ec$ilibrul

II: "ITATE "LASI"E Puterea cu%intelor

&iecare capitol al acestei lucrari #e'%aluie secretul referitor la ceea ce este esential pentru o are reali'are( &ara a stapani aceste lucruri ni eni nu poate #oban#i a#e%aratul succes sau fericirea) i plinirea) linistea sufleteasca si prosperitatea( De*a lun+ul ulti ilor ,- #e ani) a a%ut pri%ile+iul #e a pre+ati sute #e a+enti #e %an'ari in anii #e inceput ai carierei lor( Multi #intre ei i*au #e%enit prieteni apropiati( Le*a cunoscut fa iliile) iar in oca'ii speciale ne*a apropiat unii #e altii)
2

si tin#u*ne bine i preuna( A fost ca o are fa ilie. cati%a i*au atribuit rolul #e parinte spiritual) i partasin#u* i trairile cele ai inti e( Multi #intre ei au cunoscut succesul) #ar e/ista si cati%a care nu au reusit( Marturisesc sincer ca nici unul #intre acestia #in ur a nu au esuat #in pricina lipsei #e inteli+enta sau #e abilitate. #i potri%a) consi#er ca ei au fost cei ai capabili( Moti%ul esecului lor este ca nu s*au supus #isciplinei pe care oa enii #e succes o respecta( S*au incapatinat sa faca lucrurile #upa capul lor) c$iar #aca asta a inse nat esecul si+ur( In aceeasi perioa#a a stu#iat carierele cator%a #intre 0in%in+atorii1 cunoscuti in istorie( A cautat sa #escopar calitati si entalitati co une) cu scopul #e a +asi secretul
3

succesului lor e/traor#inar) iar cercetarea *a la urit pe #eplin( Printre cei ale caror cariere le*a stu#iat s*au aflat An#re2 "arne+ie) 3( E#2ar#s De in+) Ric$ar# De Vos) T$o as A( E#ison) Ben &el# an) 4enr5 &or#) Lou Ge$ri+) 6( Paul Gett5) Bill5 Gra$a ) Lee Iacoca) Mic$ael 6or#an) Mar5 7a5) 4elen 7eller) Martin Lut$er 7in+) 6r() To Lan#r5) Abra$a Lincoln) Nor an Vincent Peale) 6o$n D( Roc8efeller) T$eo#ore Roose%elt) Nor an Sc$2art'8off) Albert Sc$2eit'er) 3( "le ent Stone) Mar+aret T$atc$er si 6a5 Van An#el( A #escoperit ca toate aceste personalitati au anu ite trasaturi si i#ei co une) c$iar #aca pre+atirea lor a fost foarte #iferita( Toc ai aceste ele ente si ilare i*au con#us spre aretie(
4

In acelasi ti p a stu#iat Sfanta Scriptura) in cautarea intelepciunii care sa la ureasca trasaturile esentiale ale 0in%in+atorilor1( "ercetari aprofun#ate asupra %ietilor lui Moise) Da%i#) Solo on) Iisus si Pa%el au #e'%aluit aceleasi caracteristici fun#a entale ale aretiei pe care le*a obser%at si la celelalte persoane ale caror cariere au constituit subiectul anali'ei ele( "u ti pul) in%esti+atiile au con#us la conclu'ia ca e/ista calitati u ane #eosebite care) sti ulate si folosite) #uc spre o i plinire e/traor#inara( Aceste calitati pot fi insusite si puse in practica #e catre oricine isi #oreste cu a#e%arat sa obtina succesul in %iata( Putini au pri it o e#ucatie ai #ura #ecat a ea 9 saracia) tea a si abu'ul nu au fost pentru ine ce%a neobisnuit( Un #ureros #i%ort al
5

parintilor i*a arcat copilaria) stra'ile #e%enin#u* i astfel refu+iu( A#olescenta i*a petrecut*o in sin+uratate. proble ele 'ilnice *au acinat) ne+ati%is ul a pus stapanire pe ine( Pastre' inca in suflet a intirile acelor ani a+itati( Din aceste teribile i pre!urari s*a nascut #orinta pentru o %iata ai buna) obli+an#u* a sa #escopar acele insusiri personale care asi+ura succesul( Le*a #e'%oltat si le*a folosit) infiintan# una #in cele ai ari co panii #e ar8etin+ #in A erica( Pur si si plu a aplicat ceea ce a in%atat) iar re'ultatele po'iti%e nu au intar'iat sa apara( Daca eu a reusit) cre#e* a ca si tu poti reusi: In pa+inile care ur ea'a sunt abor#ate toate secretele unei ari reali'ari) cunoscute #e ilenii( Vei #escoperi un nou o# #e a +an#i si
6

#e a actiona care +arantea'a succesul( Vei obser%a cu eu) ca #e altfel o ulti e #e oa eni pe care i* a pre+atit) a reusit sa* i in#eplinesc aspiratiile( Vei intele+e ce iti trebuie e/act pentru a*ti folosi la a/i posibilitatile( Vei concepe un o# #e a #a for a %ietii) obtinan# ceea ce #oresti( Vei capata intelepciunea necesara pentru a intele+e a#e%arata se nificatie a aforis ului lui Solo on: 0; ul este ceea ce +an#este1( Pe parcursul cartii) a preferat sa folosesc +enul asculin pentru usurarea scrierii acestei lucrari) #ar conte/tul in care acesta apare este perfect co patibil si cu +enul fe inin( Din fericire) ele entele fun#a entale pentru area reali'are sunt #e +enul neutru( Incepe cautarea si astfel iti %ei asi+ura un loc per anent printre
7

putinii in#i%i'i care cunosc a#e%aratul succes( Secretele arii reali'ari te asteapta sa le #escoperi( G(B( Me p$is) Tennessee

PARTEA I

PUTEREA MINTII

"apitolul < VISURILE 1Doar cel ce a %isat a cunoscut in#oiala= S$ar as ;>S$eel "el care %isea'a si trece la fapte) intarin#u*si cre#inta) facan#*o #e ne'#runcinat) este in stare sa ute untii #in loc( Un %is este ca o sa anta #e ustar * can# o se eni) ea este cea ai ica #intre toate se intele #in +ra#ina) #ar pe asura ce se #e'%olta) a!un+e planta cea ai are( In+ri!irea sa necesita atentie #in partea +ra#inarului) pentru ca pa antul trebuie culti%at) pli%it si iri+at. ai trebuie insa ca +ra#inarul sa aiba o incre#ere #e
9

neclintit) staruin# pana la %re ea culesului( Visatorii pot cunoaste succesul in #iferite cariere: ei sunt clerici) oa eni #e afaceri) oa eni #e stat) a+enti #e %an'ari) personal a# inistrati%) antreprenori) in%entatori) oa eni #e stiinta) e#ici) profesori) artisti) scriitori) co po'itori( Aspiratiile lor influentea'a %ietile celor care uncesc si #au fiecaruia sansa #e a se ri#ica #easupra unei e/istente obisnuite( Visele lor sunt lu ina care arata calea pe care altii sa paseasca( ; ul ce are un %is capti%ant) aproape #e sufletul lui) %a reusi sa*l %a#a i plinit( Dintr*un %is #ra+ se naste scopul) iar scopul naste telul( Ur arirea unui tel necesita un plan #e actiune( ; ul cu teluri bine #efinite) care concepe un plan pentru atin+erea lor) isi %a %e#ea scopul reali'at) iar %isele ii %or
1

fi i plinite) la fel #e firesc precu fireasca este succesiunea anoti purilor( La inceputul anului <?@?) 6a5 Van An#el si Ric$ar# De Vos s*au intilnit intr*un birou #in subsolul casei lui Van An#el #in A#a) Mic$i+an( In acest loc o#est s*au pus ba'ele celei ai ari societati particulare #e afaceri( Ei au %isat sa reali'e'e o retea #e co panii #e ar8etin+ care sa se #e'%olte rapi#( Visul a #e%enit un scop pe care ei l*au transfor at in teluri concrete si planuri( A%ea sa fie o afacere care pro o%ea'a spiritul antreprenorial si libera initiati%a) ba'an#u*se pe principii sanatoase care) respectate) +arantau succesul( A%ea sa fie o co panie in care afacerile sa fie con#use in cel ai tipic 1stil a erican=( Au fost 'ile si nopti fara sfarsit in care s*au luat #eci'ii) s*au #efinit
1

teluri) s*au conceput planuri) s*au #e'%oltat proce#uri a# inistrati%e) s* au creat pro#use) au a%ut loc intilniri) s*au recrutat si instruit #istribuitori in#epen#enti) carora le*a fost sti ulat interesul in #o eniu( Van An#el si De Vos erau entu'iasti si cre#eau in ei insisi( Au uncit ca si cu %ietile lor ar fi #epins #e asta( 1Sunt capabil= a fost slo+anul lor( Asta'i) acest %is ori+inal s*a transfor at intr*o corporatie +i+ant: A 2a5 "orporation( Mii #e #istribuitori in#epen#enti care lucrea'a pentru aceasta co panie aproape in toata lu ea au propriile lor istorisiri #espre succes. unii au #e%enit ilionari( Toti lucrea'a pentru ei insisi) isi creea'a o %iata ai buna) ai bo+ata in reco pense( Po%estea corporatiei A 2a5 este #o%a#a faptului ca %isele pot transfor a reali'arile
1

oa enilor obisnuiti in ce%a e/traor#inar( Visul face ca reali'area sa #e%ina fapt i plinit( Ma!oritatea arilor %isatori au a%ut inceputuri u ile( Este si ca'ul lui Martin Lut$er 7in+ 6r() un inistru baptist +eor+ian care si*a #orit #in tot sufletul aplicarea principiilor biblice #e %iata si libertate) fericirea pentru fiecare barbat) fe eie si copil #in A erica( Era con%ins ca) prin Declaratia #e In#epen#enta) inaintasii au acor#at aceste #repturi fun#a entale fiecarui cetatean( Intelept si pru#ent) Martin Lut$er 7in+ a inteles ca a ericanii sunt norocosi sa se fi nascut in acest tinut aret) si*a #at sea a ca nu ai e/ista o a #oua natiune la fel pe pa ant( De ceA Pentru ca se natarii "onstitutiei au oferit cu intelepciune cetateanului puterea #e a se con#uce prin inter e#iul unor
1

repre'entanti corect alesi) care sa faca parte #intr*un or+anis fe#eral( De ase enea) au #ecretat prin "onstitutie ca toti oa enii sunt e+ali in fata le+ii) au pus ba'ele unei societati libere in care in#i%i#ul poate a!un+e oricat #e #eparte na'uieste( Printr*un #ocu ent a carui perfectiune su+erea'a inspiratie #i%ina) s*a asi+urat ca#rul pentru o #e ocratie reala si pentru libera intiati%a( Martin Lut$er 7in+ nu a +asit nici un cusur "onstitutiei. #i potri%a) a elo+iat*o) aceasta fiin# un instru ent unic in slu!ba libertatii( A reprosat insa societatii neaplicarea pre%e#erilor "onstitutiei referitoare la rasa) culoare si cre#inta. a con#a nat aceasta societate #eoarece unii se bucurau #e ai ulta libertate #ecat altii( El a spus: =Nu e/ista ce%a ai periculos pe
1

lu e #ecat i+noranta sincera si constiincio'itatea prostiei(= Aceasta caracteri'are reflecta intoc ai societatea a ericana #in acea perioa#a( Dr( 7in+ a fost ti'ul lui Martin Lut$er) con#ucatorul Refor ei Protestante #e la inceputul anilor <@--) care a sc$i bat reli+ia Eurasiei( "oinci#enta a facut ca ti'ul lui sa con#uca ceea ce a repre'entat cea ai a pla refor a sociala #e pe continentul Nor# A erican( Destinul l*a c$e at) iar el a raspuns c$e arii( Martin Lut$er 7in+ 6r( a fost un %isator( El spunea: 1Vise' ca cei patru copii ai ei sa traiasca intr*o 'i intr*o natiune in care sa nu fie !u#ecati #upa culoarea pielii) ci #upa caracterul lor(= Visul sau s*a transfor at intr*un tel atotcuprin'ator) care a inspirat scopuri precise) planuri a anuntite si
1

actiune( Telul sau a fost un an+a!a ent total( In aceasta pri%inta) el spunea: 1Daca o ul nu a #escoperit ce%a pentru care sa*si poata #a %iata) atunci nu erita sa traiasca(= ;rice o care se poate astfel #arui unui scop isi poate in#eplini aspiratiile( Telul pre#icatorului baptist a fost puternic si bine conturat. i*a starnit e otiile si i*a inflacarat spiritul( A#esea #eclara: 1Nu %reau #ecat sa in#eplinesc %oia Do nului) si El i*a per is sa urc untele. a pri%it in 'are si a %a'ut Pa antul &a+a#uintei= 9 o referire biblica la Moise) care #e pe %arful Pis+a$ al untelui Nebo a %a'ut tara "anaan( &iecare %isator are #e urcat un unte pentru a putea %e#ea cu a#e%arat Pa antul &a+a#uintei( Entu'ias ul si con%in+erea #octorului 7in+ au #e%enit
1

olipsitoare) trans itan#u*se altora care au ales perfect constienti sa ii ur e'e %isul ca si cu ar fi fost al lor( De ase enea) acestia au %orbit #espre libertatea conferita prin "onstitutie 9 care ii face pe oa eni e+ali in fata le+ilor tarii si care asi+ura fiecarui cetatean posibilitatea #e a reusi sau nu) asu an#u*si #e buna%oie intrea+a responsabilitate pentru consecinte( Visul lor ar'ator a #e%enit ai intai o cau'a) transfor an#u*se apoi intr*o iscare ce a #epasit #urata %ietii celui care a initiat*o) la fel ca si pe aceea a ultora #intre entu'iastii #esc$i'atori #e #ru care au facut*o sa #e%ina realitate( Asta'i %isul se in#eplineste( ; serie #e oa eni isi cla#esc o %iata plina #e i pliniri) ba'an#u*se pe reali'arile #octorului 7in+ si ale celor care i*au ur at( In#eplinirea acestui
1

%is asi+ura noi forte u ane pentru antreprenoriat) afaceri) unca bruta) politica) +u%ernare) aca#e ie) reli+ie) e#icina) stiinta) in#ustrie) sport) spectacol) arta( Multi altii %or putea #e ase enea a!un+e in functii inalte #upa ce au #escoperit cu sa +an#easca la fel ca oa enii care au succes si sa aplice principiile care sa le asi+ure in#eplinirea i#ealurilor( Pentru a a!un+e pe inaltele cul i ale succesului) se %or lasa purtati pe aripa a+ica a puterii intii( Pentru ca Martin Lut$er 7in+ a fost un o cu principii) care s*a inspirat #in cunostintele sale #espre Sfanta Scriptura) continua sa %i'iune ar fi trebuit sa nu aiba li ite( I e#iat ce pri a parte a %isului sau a fost in#eplinita 9 crearea unei sanse e+ale pentru toti a ericanii 9 a%ea sa treaca la pasul ur ator( El a patruns a#anca se nificatie a
1

aforis ului lui Solo on: 1; ul este ceea ce +an#este=) un precept profun# #in Pil#ele Vec$iului Testa ent( Ba'an#u*se pe acest principiu) 7in+ a%ea sa*si sfatuiasca intelept ur asii sa isi culti%e spiritul si sa in%ete cu sa foloseasca puterea intii( I#eile bine canali'ate sunt se intele aturi'arii si ale i plinirii( E#ucarea intii este esentiala pentru a*ti atin+e scopul. o inte instruita nu cunoaste alte li ite in afara celor i puse #e ea insasi( Le+ile statului pot asi+ura libertatea unui in#i%i# #in punct #e %e#ere fi'ic) #ar #aca in#i%i'ii nu isi e#uca intea) %or ra ane inrobiti spiritual( Aceasta stare #e u ilinta spirituala este la fel #e apasatoare ca robia fi'ica) iar cei care i se supun nu se pot ri#ica #easupra pra+ului i pus #e +an#irea lor li itata) pe
1

can# cei care %isea'a la o %iata ai buna si optea'a in o# constient pentru culti%area spiritului) %or #escoperi libertatea in a#e%aratul sens al cu%antului( Din nefericire) for area unei +an#iri principiale este un lucru pe care fiecare trebuie sa*l infaptuiasca pentru sine. ni eni altcine%a nu*l poate face in locul sau( Norocosii in#i%i'i care isi e#uca intea %or atin+e un inalt ni%el #e +an#ire) iar starea lor ateriala se %a o#ifica in consecinta( Adevaratul succes este prelucrarea unei +an#iri principiale) corect #irectionate( In#i%i'ii care isi #oresc sincer ce este ai bun #e la %iata trebuie sa isi sc$i be #e buna %oie %ec$ea entalitate cu una #iferita 9 entalitatea care a trecut proba ti pului si care a per is altora sa atin+a succesul( Este i portant sa in%eti #in e/perienta celor care in
2

%iata se con#uc #upa principii) #ecat sa fii con#us #e e otii) relati%is si aterialis ( Ale+e*ti concurentii cu +ri!a pentru ca #estinul lor %a fi #e ase enea si al tau( Mai ult) stu#ia'a si insuseste*ti principiile adevaratului succes #e unul sin+ur si astfel %ei #e%eni tu insuti( ;a enii cu principii repre'inta a#e%aratul succes al acestei perioa#e confu'e( Prosperitatea #urabila nu le este $ara'ita celor care nu sunt pre+atiti sa o pri easca( Pre+atirea consta in insusirea le+ilor care +u%ernea'a bunastarea 9 le+i care #e fapt) respectate in %iata #e 'i cu 'i) iti pot a#uce bo+atia( Ni eni nu atin+e o bunastare #urabila prin nesabuinta) noroc sau sansa( Aceasta se obtine printr*o continua respectare a le+ilor) care confir a %aloarea unor cunostinte
2

aprofun#ate prin %ise) teluri) scopuri) planuri) efort) cu patare si rab#are( Dru ul catre prosperitate nu ai este #eloc necunoscut celor care l* au +asit. insa el ra ane o eni+ a pentru cei care nu cunosc le+ile( Persoana instruita) capabila sa recunoasca a#e%arul infinit) #r( 7in+ a inteles ca #esi fiecare cetatean are anu ite #repturi inalienabile) orice uritor este o creatie unica( &iecare este in'estrat cu o inteli+enta si cu o abilitate #istincte) #iferite #e ale oricarei alte persoane. fiecare are un anu it +ra# #e potential si li itare. fiecare are preferintele sale( Ni eni nu este copia fi#ela a altcui%a) c$iar #aca e/ista persoane cu interese co une( Acesta este iracolul creatiei #i%ine( Lo+ica obisnuita cere ca in#i%i'ii sa isi +aseasca locuri in ierar$ia sociala) lucru esential pentru
2

cunoasterea fericirii si a i plinirii( ; natiune prospera) sanatoasa) trebuie sa aiba o ierar$ie sociala bine stabilita) care sa actione'e ca un intre+( Unicitatea in#i%i'ilor cu aptitu#ini si interese #iferite ar oni'ea'a ne%oile acestui intre+( In A erica) fiecare este liber sa alea+a cu si un#e sa fie #e folos societatii) cel ai bine prin o o+enitatea propriilor sale i#ealuri( Iata #e ce societatea a ericana ofera atat #e ulte sanse fiecarei cate+orii sociale: uncitori) ana+eri) patroni) specialisti si in%estitori( Este ne%oie #e toti pentru a se asi+ura succesul intre+ului( Vi'iunea lui Martin Lut$er 7in+ 6r( a fost una cuprin'atoare( El si*a i a+inat un %iitor in care sa e/iste sanse e+ale pentru toti) in#iferent #e rasa) culoare sau cre#inta) in care fiecare in#i%i# ar cunoaste aretia
2

Visului A erican si ar participa cu buna stiinta la in#eplinirea lui) atunci can# toti a ericanii capabili %or accepta pro%ocarea i plinirii personale si a autoaprecierii po'iti%e( Asta'i e/ista o ulti e #e posibilitati pentru fiecare %isator #ispus sa plateasca pretul succesului( Alte etape ale %isului #r( 7in+ sunt in plina #esfasurare. se %or reali'a atunci can# cei in#usi in eroare sau scepticii %or #escoperi ca fiecare o este o forta creatoare in#epen#enta) capabila sa isi transfor e %isele in realitate( Pentru a fi oferit i#eea sansei e+ale) acest o re arcabil trebuie incontestabil rasplatit: a reali'at un %is intr*a#e%ar %aloros( E/ista in#i%i'i ale caror aspiratii sunt aparent i posibil #e reali'at( Un e/e plu in acest sens este po%estea aparitiei eteorice a #oa nei
2

Mar+aret T$atc$er intr*o inalta functie oficiala in Marea Britanie( Visul sau era aparent i posibil pentru ca ea s*a $otarat sa*si i pin+a #estinul catre lu ea #o inata #e barbati 9 politica( Doar un %i'ionar foarte $otarat) cu o puternica forta orala si*ar fi asu at o astfel #e pro%ocare #ificila( Nu ai o persoana con#usa #e inflacarare si principii ar fi cre'ut ca aceasta tinta ne%erosi ila ar putea fi atinsa( Doar o fe eie cura!oasa putea lua %iata in piept) in%in+an#*o( A#e%aratul oti% pentru care Mar+aret T$atc$er s*a $otarat sa intre in scena politica a fost enor ul ei patriotis ( S*a te ut ca +u%ernul si infioratorul spectru al socialis ului %or #istru+e natiunea britanica #aca nu se %or lua asuri( Ea) ca si pre#ecesorul sau) Sir 3inston "$urc$ill) era con%insa ca
2

socialis ul insea na #oar o e+alitate in i'erie( Mar+aret T$atc$er a fost un aparator a+resi% al capitalis ului si un a%ocat #e%otat al pietei libere( &iin# ea insasi o persoana foarte in#epen#enta) a sustinut cu an#rie #reptul la libertate in#i%i#uala( Acestea au fost i#eile pentru care s*a luptat cu entu'ias in #ecursul ascensiunii sale politice( Doa na T$atc$er a fost aleasa in Parla ent in <?@?( Datorita inteli+entei sale) a capacitatii #e intele+ere a politicii si a calitatilor #e con#ucator politic) a casti+at rapi# respectul opo'itiei) cat si pe cel al cole+ilor #e parti#( Si*a facut publice con%in+erile si a fost cu a#e%arat respectata pentru asta( In <?B@ a %enit la con#ucerea Parti#ului "onser%ator) inlocuin#u*l pe E#2ar# 4eat$. acesta a constituit punctul #e
2

lansare pentru a a!un+e pri a fe eie pri * inistru al An+liei) in <?B?( Si a fost cu a#e%arat un are pri * inistru( Mar+aret T$atc$er a initiat o noua politica onetara care a #i inuat inflatia a enintatoare) re#ucan# finantarea si eli inan# o serie #e pro+ra e sociale +ratuite( In <?CD) $otararea si #iscerna antul sau au respins incercarea Ar+entinei #e a ane/a prin forta ar elor Insulele &al8lan#( Leul britanic a reactionat pro pt) oprin# in%a'ia ar+entiniana si punan# rapi# capat ra'boiului( Incre#erea #oa nei T$atc$er intr*o piata libera a #eter inat*o sa %an#a ulte intreprin#eri #e stat) actiune cu un i pact po'iti% asupra econo iei in a #oua !u atate a anilor EC-( In ceea ce pri%este politica e/terna)
2

Mar+aret T$atc$er a fost un puternic aliat al Statelor Unite( Doa nei T$atc$er i s*a spus cu afectiune 1Doa na #e &ier=) #atorita o#ului cura!os #e a con#uce tara si a caracterului sau inte+ru( A fost un pri * inistru capabil al I periului Britanic) ocupan# aceasta functie pentru cea ai lun+a perioa#a #e ti p #in acest secol( Dupa retra+erea sa #in "a era "o unelor in <??D) i*a fost acor#at titlul #e Baroana T$atc$er #e 7este%en( Mar+aret T$atc$er a reusit sa in#eplineasca ceea ce parea #e nereali'at( "eea ce altora li s*a parut i posibil) pentru ea parea foarte posibil( Si*a culti%at i#ealul rab#atoare) fiin# per anent con%insa ca la o entul oportun) in or#inea uni%ersala) acesta se %a i plini( Lucru care #e altfel s*a inta plat) ea
2

#e%enin# in acest fel pri * inistru( Aspiratiile se reali'ea'a pentru cei care cre# #in tot sufletul) asa cu fac copiii 9 cre#inta #espre care Iisus spunea ca este atat #e puternica) incat poate uta untii #in loc( A %isa insea na a i a+ina( A i a+ina insea na a actiona( A actiona insea na a reali'a( Poate oare un o fara inte) un o #e ni ic sa obtina %reo#ata o reali'are atunci can# isi aban#onea'a aspiratiile si renunta la puritatea sufletuluiA Nicio#ata) pentru ca sfi#ea'a Le+ea Supre a( El pier#e binecu%antarea acelui 1"ere si ti se %a #a=. el respin+e linistea) care este cu ult ai presus #ecat intea o eneasca poate intele+e( Marea pro%ocare a %ietii este sa ai %ise arete) nobile) la care sa tii) pentru ca ele sunt ur'eala #in care se %a tese %iitorul 9 un %iitor
2

fascinant) presarat cu %aloroase posibilitati( "ele ai ari reali'ari ale o enirii au inceput prin sa#irea %iselor( Dintr*o sin+ura +$in#a se naste o pa#ure( Dintr*un bob #e poru b se nasc lanuri intre+i( Vita* #e*%ie #aruieste nenu arati ciorc$ini( Tot asa) %isele sunt se intele tuturor realitatilor %iitoare( In saracacioasa si ne%oiasa fa ilie a unui #ul+$er se nascu un fiu( Si*a petrecut copilaria a!utan#u*si tatal in unca sa) ore in sir) 'i #upa 'i( Nu a pri it o e#ucatie in #eplinul inteles al cu%antului. nu a ur at o pre+atire in #o eniul artistic. ni eni nu l*a in%atat sa se #escurce in societate( In aceste con#itii %itre+e) el a si tit o inalta c$e are care i*a cerut sa +an#easca) sa stu#ie'e) sa se e#uce( A a!uns la aturitate incarcat
3

#e #ra+oste si fru usete sufleteasca( I#ealul sau a #e%enit scop) scopul s*a transfor at in isiune) iar isiunea l*a istuit) ne#an#u*i pace si fortan#u*l sa actione'e( Dorinta #e%enise atat #e puternica) #e ar'atoare) incat atelierul #ul+$erului ii era insuficient( Isi lasa astfel uneltele #eoparte si ur a c$e area sufletului( S*a $otarat sa transfor e lu ea) s*o faca ai buna( Vorbea #espre Du ne'eu) #ra+oste si fratie) uluin#u*si c$iar si criticii cu inteli+enta sa( Ni eni nu ai propo%a#uise astfel inaintea lui( ;a enii il ascultau si ii cantareau cu%intele) care erau foarte si ple) #ar in acelasi ti p ult ai profun#e #ecat orice alte %orbe rostite %reo#ata( Au fost sc$i bate %ieti. re+ii au re arcat acest lucru) iar
3

fai a si influenta sa au crescut spectaculos( Renu ele sau) intarit #e faptele iesite #in co un) nu a%ea li ite( Responsabilitatea pe care si*o asu ase era co%arsitoare( Puterea sa a fost unica in istorie( "u toate acestea) nicio#ata nu a profitat #e po'itia sa ori #e cine%a( A lasat o enirii o ostenire eterna( "ontributiile sale la #e'%oltarea u anitatii sunt fara e+al( Tanarul pornit #e !os a #e%enit cea ai i portanta fi+ura #in istorie( Tot ce s*a scris #espre el nu poate incapea in nici o biblioteca #in lu e( El si*a in#eplinit %isul. a reusit sa isi atin+a scopul( "u%intele profun#e ale lui Ric$ar# De Vos #e'%aluie cu o si pla fru usete totul #espre secretul succesului si al esecului 9 1;a enii care nu au teluri inalte) in
3

+eneral le atin+: isi #oresc foarte putin si asta pri esc( Viata nu trebuie traita astfel( "re# ca una #in cele ai puternice forte #in lu e este %ointa o ului care cre#e in sine) care in#ra'neste sa tinteasca sus) sa ur areasca incre'ator lucrurile pe care si le #oreste in %iata(= Nestiutorii) artorii in%i#iosi si spectatorii +elosi) care nu reusesc sa patrun#a puterea %iselor) pun succesul altora pe sea a norocului sau a lipsei #e scrupule( Ase enea oa eni ii !u#eca #in pris a perspecti%elor li itate) a con%in+erilor lor etice si orale pe %isatorii care se i bo+atesc( Nu sunt in stare sa %a#a a#e%arul pentru ca nu au putut sa*l afle( Propriile i#ei ii lea+a #e con#itia lor fara principii( In i+noranta lor) arunca cu pietre in cei care reusesc sa se reali'e'e pe #eplin(
3

Astfel #e critici nu pot intele+e ce insea na %i'iunea) an+a!a entul) or+ani'area) efortul) pro%ocarea si perse%erenta necesare pentru ca o afacere %aloroasa sa poata atin+e succesul( Ei nu pot intele+e nu eroasele sacrificii facute) nu sunt constienti #e nenu aratele pie#ici #epasite( Nu iau in calcul riscul) in+ri!orarea) #e'a a+irea si #urerea inta pinate. nu stiu ni ic #espre #urata calatoriei si rab#area necesara( Ei %a# #oar rasplata finala pe care o pri%esc #rept fa%oare) sansa sau noroc( T$eo#ore Roose%elt) un %i'ionar care a inteles prea bine criticile frec%ente la care sunt supusi %isatorii) a spus: 1Nu contea'a cel ce critica) nici cel care atra+e atentia asupra so%aielii unui o puternic sau asupra a ceea ce putea fi facut ai bine( "el care #e fapt contea'a este
3

luptatorul #in arena) cu fata naclaita #e praf) su#oare si san+e) stra#uin#u*se #in rasputeri) %ite!este) care +reseste si isi pier#e puterile iarasi si iarasi) pentru ca nu e/ista efort fara +reseala si puncte slabe) #ar care se lupta cu a#e%arat sa in#eplineasca faptele) care cunoaste e/traor#inarul entu'ias ) #e%ota entul fara ar+ini) care se #aruieste unei cau'e erituoase) care in ca'ul cel ai fericit cunoaste triu ful unei ari reali'ari) sau in cel ai rau ca') #aca esuea'a) aceasta se inta pla cel putin pentru ca a a%ut planuri in#ra'nete) astfel ca locul sau nu %a fi nicican# alaturi #e cei #istanti si sfiosi care nu cunosc nici %ictoria) nici infran+erea(= A#e%arul este ca o ul trebuie sa se supuna atotputernicei Le+i a "au'ei si Efectului) pentru ca aceasta este o nipre'enta si
3

i uabila( Milionarul) uncitorul) cersetorul) toti se supun ei( &iecare atin+e o anu ita po'itie sociala #atorita acestei le+i) care $otaraste ca orice in#i%i# sa pri easca ceea ce a casti+at in o# corect( Efortul sau cau'a #eter ina rasplata sau efectul( "u cat efortul este ai are) cu atat ai %aloroasa %a fi rasplata( &a%oarea) sansa) norocul nu contea'a in or#inea uni%ersala( ;rice reali'are) sau lipsa acesteia) repre'inta rasplata efortului) sau ne%oia acestuia( In esenta) succesul sau esecul sunt i#ei anifestate) %ise i plinite sau scopuri reali'ate( &aureste*ti un %is. nu*l lasa sa scape. pastrea'a*l cu sfintenie) ca pe un bul+are #e aur( Lasa*l sa*ti rascoleasca sufletul si sa*ti sti ule'e +an#urile) pentru ca el %a #eter ina
3

cursul %ietii tale( Ur ea'a*ti %isul cu incre#ere si intr*o 'i se %a reali'a( Asta'i) situatia ta ateriala poate fi apasatoare si #ificila) #ar acest fapt nu %a fi #e lun+a #urata #aca iti fauresti un %is incitant pe care sa il ur e'i #in tot sufletul( "an# %isul iti %a sc$i ba lu ea interioara a i#eilor) lu ea e/terioara %a raspun#e sc$i barii( Un %is entu'iast a#uce cu sine sc$i barea( &ii pru#ent in ceea ce %ise'i in o# constient) #aca %rei ca %isul sa se i plineasca( Visul care te inflacarea'a si pe care il pastre'i in suflet este sursa unei reali'ari care %a #ura o %iata( Intr*o buna 'i %isul #in sufletul tau se %a reali'a) in#iferent #e natura sa: bun sau rau) sau si bun si rau) nu are i portanta( In final) %iata ta %a ur a cursul pe care ti*l #oresti cel ai ult( Vei pri i a#e%arata
3

rasplata pentru efortul #epus) pe asura propriilor tale i#ei( In#iferent #e ceea ce esti acu ) %ei accepta status*Fuo*ul) %ei reusi sau %ei esua in functie #e esenta +an#urilor tale( Poti a!un+e la inalti ea celui ai nobil %is al tau sau te poti cobori la ni%elul cel ai !osnic al i a+inatiei tale( Pentru ca ai libertatea #e a +an#i) soarta este in ainile tale( Tu esti sin+urul raspun'ator(

DE RETINUT Vi'iunea este pecetea #estinului tau(