STRESUL SI FACTORII

PSIHOLOGICI ADVERSI LA
LOCUL DE MUNCA

Guleac Natalia
M1636
 De origine engleză, cuvântul "stress" circumscrie o serie de substantive
înrudite ca înţeles, dar cu nuanţe uşor diferite: presiune, apăsare, efort,
solicitare, tensiune, constrângere, încordare nervoasă.
Cel care lansează în limbajul medical, încă din 1936,
conceptul de stress este savantul canadian Hans Selye IV. potrivit acestui
concept, stresul este reacţia nespecifică a organismului la orice solicitare.
 S-a constatat că stresul a început deja să aibă consecinţe mult mai marcante şi
mai vizibile asupra stării de sănătate, determinând o gamă largă de simptome
de natură psihică, emoţională şi acuze fizice. Stresul a ajuns să influenţeze în
mod dramatic chiar şi capacitatea de concentrare, determinând scăderea
randamentului la locul de muncă şi modificând adaptarea individului la mediul
socio-profesional
 Conform datelor statistice a studiului Biroului Naţional de statistică privind
Sănătatea populaţiei în Republica Moldova cota de 8,3% revin tulburărilor
mintale şi de comportament. Ignoranţa cliniciştilor asupra stresul profesional
ca fiind cauză a tulburărilor funcţionale, la care se pot adăuga si bolile
organice, ducând nemijlocit la probleme de serviciu iar ulterior şi în familie.
tipul de personalitate;
EXISTĂ O
particularități afective; MULTITUDINE DE
FACTORI PSIHOLOGICI
CARE POT INFLUENȚA
caracteristici emoțional volitive; NIVELUL STRESULUI,
CUM SUNT:
tipul de sistem nervos;

particularități intelectuale
DIN PUNCT DE VEDERE AL EFECTELOR ASUPRA ORGANISMULUI, STRESUL POATE FI:

POZITIV NUMIT ŞI EUSTRES.

ESTE O FORMĂ BENEFICĂ CE ACŢIONEAZĂ CA FACTOR ENERGIZANT; ACESTTIP DE STRES
PERMITE CONCENTRAREA ŞI FOCALIZAREA FORŢELOR FIZICE ŞI PSIHICE PENTRU
REALIZAREA UNOR OBIECTIVE LA COTE MAXIME. ÎN GENERAL, REZOLVAREA SITUAŢIEI ESTE
URMATĂ DE
RELAXARE,DISIPAREA ENERGIEI ACUMULATE. ESTE TIPIC PENTRU PERIOADELE IMEDIAT PRE
MERGĂTOAREEXAMENELOR, INTERVIURILOR DE SELECŢIE, TESTELOR DECOMPETENTĂ PRO
FESIONALĂ;

NEGATIV, NUMIT ŞI DISTRES

ÎN CARE ORGANISMUL SUPRAMOBILIZAL REFUZĂ SĂ REVINĂ LA STAREANORMALĂ
INDIVIDUL ESTE NERVOS, GATA DE REACŢIE, CU TENSIUNEA ARTERIALĂ MODIFICATĂ (DE
REGULĂ,CRESCUTĂ), CU MUSCULATURA ÎNCORDATA.
EXISTĂ MAI MULTE CLASIFICĂRI ALE TIPURILOR DE
STRES, ÎNSĂ UNA DINTRE CELE MAI UTILIZATE ESTE
CEA CARE ȚINE CONTUL DE FACTORUL STRESOR ȘI
CONSECINȚELE ACESTUIA ASUPRA PERSOANEI.
URMĂRIND ACEASTĂ CLASIFICARE, PUTEM OBSERVA
CĂ EXISTĂ URMĂTOARELE TIPURI DE STRES.
Stresul fizic care poate fi cauzat de răni, infecții sau operații, activitate fizică intensă, poluarea mediului (pesticide,
ierbicide, toxine, metale grele, lumină neadecvată, radiații, sunet), boală, oboseală, nivel scăzut de oxigen, hipoglicemie,
inechilibru hormonal sau biochimic, stres cauzat de dietă (deficiențe nutriționale, alergi, tipare de mâncat nesănătos),
deshidratare, abuz de substanțe, probleme cu dinții etc.

Stresul psihologic care ar putea avea ca substrat stresul legat de emoții precum resentimente, frici, frustrare, tristețe, furie,
stresul cognitiv – care se poate întâmpla când este nevoie să asimilăm prea multă informație într-un timp scurt, senzația că
timpul trece prea repede, vinovația, îngrijorarea, gelozia, rezistența, atașamantele, critica de sine, perfecționismul,
anxietatea, atacuri de panică sau stresul perceput asupra rolurilor sociale, poveștilor, atitudinilor sau privirea asupra lumii.
STRES PSIHOSOCIAL CARE ARE LEGĂTURĂ CU DIFICULTĂȚILE ÎN RELAȚIILE CU CEI
DIN JUR (PARTENERI, COPII, VECINI, FAMILIE, ANGAJATOR, COLEGI), LIPSA
SUPORTULUI SOCIAL, LIPSA RESURSELOR ADECVATE PENTRU SUPRAVIEȚUIRE,
PIERDEREA LOCULUI DE MUNCĂ, PIERDEA CELOR IUBIȚI, FALIMENTUL, IZOLAREA.

STRES PSIHOSPIRITUAL: O CRIZĂ A VALORILOR PERSONALE, A SENSULUI ÎN VIAȚĂ,

A MERGE DIN INERȚIE ÎN LOC DE A AVEA O VIAȚĂ PRODUCTIVĂ, SATISFĂCĂTOARE ȘI
CU SENS CARE VINE ADESEA CU DEZALINIERE A CREDINEȚELOR INDIVIDULUI
ASUPRA MODULUI ÎN CARE TRĂIEȘTE.
Din punct de vedere al duratei, îl putem identifica în felul următor:
• Stres acut – se desfășoară pe o perioadă scurtă de timp, considerat
adesea acel ,,stres pozitiv’’.
• Stres cronic – se desfășoară pe o perioadă lungă de timp, devenind un
obicei al vieții.
Factori de stres la locul de muncă
 Un model clasic care explică tipurile de stres la locul de muncă este
modelul JD-R (Bakker & Demerouti 2007) care ne explică principali
factori stresori pe care îi întâlnim la locul de muncă.
Aceștia pleacă de la supoziția că fiecare dintre noi are un set de resurse
personale – emoționale, fizice, de timp, de cunoștiințe care se unesc cu resursele
de la locul de muncă precum suportul colegilor, coeziunea echipei, armonia
locului de muncă, autonomia și suportul supervizorului pentru  a face
față cererilor de la locul de muncă.
 Pentru ca procesul să se desfășoare cu un impact pozitiv, cu un stres cât mai
redus, este necesar ca individul, având aceste resurse, să reușească să
îndeplinească cererile organizației.
 Câțiva dintre factorii care ar putea cauza stres în cadrul organizației sunt:
• Cultura organizației;
• Cererile organizației;
• Controlul (autonomia) pe care angajatul îl are asupra sarcinilor;
• Relațiile din organizație care pot fi funcționale sau disfuncționale;
• Schimbarea organizațională ;
• Rolul în organizație:
• Ambiguitatea de rol – angajatului nu îi este clar ce trebuie să facă;
• Conflictul de rol – angajatul își suprapune unele activități cu ale altui
angajat;
• Suportul perceput de angajat pentru îndeplinirea responsabilităților;
• Interferența acasă – muncă (eng. Work-life balance).
Simptome pe care le putem observa, ca efect al
stresului

• senzația de anxietate, irascibilitate sau lipsă de energie;

• apatie, scăderea interesului în muncă;
• probleme de somn;
• oboseală;
• probleme de concentrare;
• lipsa timpului pentru relaxare sau activități care ne fac
plăcere;
• o predispoziție către acidente și a uita anumite activități;
• o creștere a consumului de alcool, țigări, cafeină sau
droguri;
• management ineficient al timpului și standarde de
muncă scăzute;
• absenteismul;
• neglijerea de sine și schimbarea în aparențe;
• retragerea social.
Managementul stresului la locul de munca
 Pentru a face față factorilor stresori din viața noastră, există câteva
strategii eficiente, care pot fi personalizate către fiecare individ care se
întâlnește cu stresul. În rândurile de mai jos enumerăm câteva tehnici
pe care le puteți folosi pentru a gestiona mai bine stresul.
Cei 4 A
(A)void – Evită stresul care nu este necesar
• Învață să spui nu (vezi comunicarea asertivă);
• Evită oamenii care te stresează;
• Ia controlul asupra mediului în care trăiești;
• Redu activitățile de făcut (metoda Eisenhower).
(A)lterează situația care îți provoacă stres
• Implică schimbarea modalității în care comunici;
• Exprimă emoțiile și stările pe care le trăiești;
• Fi deschis la compromis;
• Creează-ți un calendar balansat (ține cont când e timp liber și când e muncă).
(A)daptează-te la stresor
• Refă cadrul în care vezi stresul;
• Vezi imaginea de ansamblu;
• Ajustează standardele;
• Practică recunoștiința.
(A)cceptă lucrurile pe care nu le poți schimba (ușor de zis, greu de făcut)
• Nu încerca să controlezi ceea ce nu ține de tine;
• Vezi ce poți să iei bun din experiența prin care ai trecut;
• Învață să ierți;
• Exprimă-ți sentimentele.
Luand aceste aspecte in considerare, iata ce ai putea sa faci pentru a
te destresa:

1. Imbunatateste-ti stilul de viata:exercitii de relaxare si de miscare

regulate;
• dieta corecta si echilibrata;
• somn corect si suficient;
• discutii cu persoanele apropiate, atunci cand simti ca esti depasit de
situatii.
2. Organizeaza-te si prioritizeaza corect

Totul sta in felul in care iti organizezi ziua. Pentru

cateva zile, fii atent la momentele in care simti ca esti
cel mai activ/inactiv. Foloseste o unealta online ori o
aplicatie de smartphone care sa te ajute sa iti
aranjezi taskurile zilei.

Tine minte - este important sa nu iti aglomerezi zilele

cu taskuri importante. Incearca sa pui 2-3 astfel de
taskuri pe zi, lasandu-ti restul timpul pentru altele
minore ori neprevazute. La finalul zilei, vei avea acel
sentiment de satisfactie ca ti-ai indeplinit taskurile
pe acea zi - va fi mult mai realizabil, decat sa ai 6
taskuri importante si sa nu le finalizezi.

De asemenea, daca ti-ai propus ca in programul tau

sa te uiti seara la un serial si reusesti, sa stii ca tot vei
simti ca ti-ai indeplinit ce ti-ai propus si tot
productivitate se numeste. In orice caz, acest aspect
al productivitatii este o alta discutie, pe care o vom
analiza alta data.
Managementul timpului - creaza-ti un program
echilibrat si nu te arunca sa faci cat mai multe; daca
ai nevoie de putin extra-timp, incearca sa pleci de
acasa mai devreme (asta si daca job-ul iti permite).

Managementul taskurilor - prioritizeaza taskurile la

inceputul zilei ori chiar la sfarsitul zilei de dinainte;
imparte proiectele mari in proiecte mai mici si, daca
ai posibilitatea, delega din taskuri; totodata, trebuie
sa fii pregatit si constient ca e posibil sa faci si cateva
compromisuri, acolo unde este nevoie.
• 3. Imbunatateste-ti inteligenta emotionala

Inteligenta emotionala reprezinta abilitatea de gestiona si

utiliza emotiile intr-un mod pozitiv si constructiv. Cand vine
vorba de satisfactie si succes la locul de munca, inteligenta
emotionala se afla pe acelasi loc cu partea intelectuala.

Cateva abilitati cheie care ar ajuta inteligenta emotionala si

modul de gestionare a stresului la serviciu
sunt:Observarea persoanei stresate si a modului in care
aceasta reactioneaza;
• Recunoasterea indiciilor non-verbale si a limbajului
corpului;
• Dezvoltarea capacitatii de a gestiona problemele cu umor;
• Rezolvarea conflictelor intr-un mod pozitiv, sanatos si
constructiv, ceea ce va conduce la imbunatatirea relatiilor
dintre colegi.
•   

4. Scapa de obiceiurile proaste

Comportamentul si gandurile negative fac doar sa

inrautateasca situatia.

Ce poti face mai bine?Nu mai gandi negativ;

• Opreste-te din a incerca sa controlezi ceea ce nu poti;
• Organizeaza-ti si curata-ti spatiul de lucru;
• Ia-ti o pauza si indeparteaza-te de situatia stresanta;
• Vorbeste cu cineva despre ceea ce simti;
• Incearca sa vezi situatiile stresante cu umor.
• Nu te descarca pe oamenii dragi din viata ta.
Ce poate face compania pentru a minimiza stresul angajatilor?
1.
Lasand la o parte actiunile pe care le poti face tu, pentru tine, angajatorii tai trebuie sa fie si ei
constienti ca te pot ajuta.traininguri legate de gestionarea taskurilor si a timpului;
2. crearea unor modalitati de lucru personalizate pe fiecare angajat;
3.  resurse suficiente;
4. implementarea unui spatiu de lucru ergonomic, care sa nu cauzeze disconfort fizic;
5. crearea unor programe de lucru flexibile;
6. intelegere legata de problemele personale;
7. sustinere legata de ingrijirea copiilor, naveta ori alti factori externi;
8. masuri pentru combaterea situatiilor de hartuire;
9. promovarea gandirii pozitive, pentru evitarea conflictelor
10. gestionarea pozitiva si transparenta a situatiilor stresante;
11. comunicare corecta, completa si eficienta, legata de orice aspect al organizatiei.

In concluzie, stresul la serviciu este ceva ce nu trebuie ignorat. Poate avea repercusiuni atat asupra
companiei, cat si in viata personala. Efectele stresului la locul de munca se rasfrang asupra sanatatii
psihologice si fizice. Combatarea acestui stres se poate realiza atat de tine, prin prisma lucrurile pe care le
faci (organizare, gestionarea timpului, relaxare si inteligenta emotionala), dar si de compania in care lucrezi
(care iti poate oferi suport si intelegere, alaturi de o comunicare clara si traininguri).