Riscurile psihosociale și stresul la locul de muncă

Riscurile psihosociale și stresul la locul de muncă se numără printre cele mai mari
provocări în materie de securitate și sănătate în muncă. Acestea au un impact
semnificativ asupra sănătății oamenilor, organizațiilor și economiilor naționale.
Aproximativ jumătate din lucrătorii europeni consideră că stresul este un factor uzual la
locul de muncă și că reprezintă cauza a aproape jumătate din totalul zilelor
de lucru pierdute. Ca și alte aspecte care afectează sănătatea psihică,
stresul este deseori înțeles greșit sau stigmatizat. Cu toate acestea, atunci
când sunt privite la nivel organizațional și nu ca problemă individuală,
riscurile psihosociale și stresul pot fi gestionate în aceeași măsură ca orice
alt risc pentru sănătatea și securitatea în muncă.

Date şi cifre privind stresul şi riscurile psihosociale

Statisticile dau de gândit:
 stresul asociat cu munca este a doua problemă ca frecvență a
raportării printre problemele de sănătate asociate cu munca în
Europa – după afecțiunile musculo-scheletale; aproximativ jumătate dintre lucrători
consideră că stresul este un aspect obișnuit la locul lor de muncă;
 un procent cuprins între 50% și 60% din numărul total de zile de lucru
pierdute poate fi atribuit stresului la locul de muncă;
 într-un sondaj european recent desfășurat de EU-OSHA, cele mai comune cauze
ale stresului la locul de muncă menționate au fost reorganizarea sau nesiguranța
locului de muncă (72% dintre respondenți), programul de lucru prelungit sau volumul
de lucru excesiv (66%) și hărțuirea la locul de muncă (59%);
 același sondaj a arătat că aproximativ patru din zece lucrători consideră că stresul
nu este bine gestionat la locul lor de muncă;
 de regulă, absențele legate de stres tind să fie mai îndelungate decât cele
generate de alte cauze.
Potrivit datelor EUROSTAT, pe o perioadă de nouă ani, 28% dintre lucrătorii
europeni au raportat expunerea la riscuri psihosociale care le-au afectat sănătatea
psihică.
Ca frecvență, stresul reprezintă a doua problemă de sănătate profesională raportată
în Europa.
Un sondaj de opinie european realizat de EU-OSHA a indicat că peste jumătate din
lucrători consideră că stresul este un factor uzual la locul lor de muncă. Cele mai
frecvente cauze ale stresului la locul de muncă menționate de lucrători sunt
reorganizarea sau nesiguranța locului de muncă (raportate de aproximativ 7
respondenți din 10), programul de lucru prelungit sau volumul excesiv de muncă și
intimidarea sau hărțuirea la locul de muncă (aproximativ 6 respondenți din 10). Același
sondaj a indicat că aproximativ 4 lucrători din 10 sunt de părere că la locul lor de muncă
stresul nu este gestionat corespunzător.
În cadrul Sondajului european în rândul întreprinderilor privind riscurile noi și
emergente (ESENER), aproximativ 8 din 10 manageri europeni și-au exprimat
preocuparea cu privire la stresul existent la locurile lor de muncă; totuși, mai puțin de 30
% au admis că au instituit proceduri pentru gestionarea riscurilor psihosociale. Sondajul
1

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)

 a mai indicat că aproape jumătate din angajatori consideră că riscurile psihosociale sunt
mai greu de gestionat decât riscurile în materie de securitate și sănătate în muncă
„tradiționale” sau mai evidente.

Argumente economice pentru gestionarea stresului şi a riscurilor psihosociale

Riscurile psihosociale și stresul la locul de muncă generează costuri semnificative
pentru organizații și pentru economiile naționale.
Este foarte probabil ca lucrătorii să lipsească de la locul de muncă o perioadă de
timp considerabilă atunci când sunt afectați de stresul asociat cu munca și de alte
probleme psihologice. Atunci când suferă de stres asociat cu munca, lucrătorii tind, de
asemenea, să vină la lucru fără a fi capabili să funcționeze la întreaga lor
capacitate (fenomen cunoscut sub numele de „prezenteism”). Aceasta conduce
la reducerea productivității și, prin urmare, la scăderea rentabilității întreprinderii.
În întreaga Europă, costurile totale ale problemelor de sănătate mintală (asociate
sau neasociate cu locul de muncă) sunt estimate la 240 de miliarde de euro pe an. Mai
puțin de jumătate din această sumă provine din costurile directe, cum ar fi tratamentele
medicale, în timp ce suma de 136 de miliarde de euro este corelată cu productivitatea
pierdută, inclusiv cu absenteismul legat de concediile medicale.
Statisticile naționale sunt, de asemenea, elocvente:
 în 2007, costurile naționale ale stresului la locul de muncă în Franța au fost estimate
la 2-3 miliarde de euro;
 în Regatul Unit se estimează că în perioada 2009-2010 s-au pierdut aproximativ 9,8
milioane de zile lucrătoare din cauza stresului la locul de muncă, iar lucrătorii au
absentat, în medie, câte 22,6 zile;
 în Austria, afecțiunile psihosociale au fost raportate ca fiind principalul motiv al
pensionării anticipate a funcționarilor; aceste afecțiuni au cauzat peste 42% din
totalul pensionărilor anticipate în rândul acestei categorii de lucrători.
Argumentele economice sunt clare: prevenirea și gestionarea riscurilor
psihosociale reprezintă o sarcină importantă și vor conduce la oforță de muncă
sănătoasă și productivă, la reducerea nivelului de absenteism, de accidente și vătămări
și la un grad mai ridicat de menținere a lucrătorilor la locul de muncă.

Ce sunt riscurile psihosociale și stresul?

Riscurile psihosociale sunt generate de conceperea, organizarea și gestionarea
precară a activității, precum și de un context social necorespunzător la locul de muncă
și pot avea efecte negative pe plan psihologic, fizic sau social, precum stresul la locul
de muncă, epuizarea sau depresia. Printre condițiile de lucru care determină riscuri
psihosociale se numără:
 volumul excesiv de muncă;
 cerințele contradictorii și lipsa de claritate privind rolul pe care îl are de îndeplinit
lucrătorul;
 lipsa de implicare în luarea deciziilor care afectează lucrătorul și lipsa de influență
asupra modului de desfășurare a activității;
 schimbările organizatorice gestionate necorespunzător, nesiguranța locului de
muncă;
 comunicarea ineficientă, lipsa de sprijin din partea conducerii sau a colegilor;

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)

  hărțuirea psihologică și sexuală, violența din partea terților.
Atunci când se analizează exigențele de la locul de muncă, este important să nu se
confunde riscurile psihosociale, precum volumul de muncă excesiv, cu condițiile în care
mediul de lucru, deși deosebit de stimulator și uneori reprezentând o provocare, este
favorabil, lucrătorii fiind bine pregătiți și motivați să își realizeze cât mai bine sarcinile de
serviciu. Un mediu psihosocial favorabil sporește performanțele și dezvoltarea
personală, precum și bunăstarea psihică și fizică a lucrătorilor.
Când exigențele de la locul de muncă depășesc capacitatea lucrătorilor de a le duce
la îndeplinire, aceștia sunt afectați de stres. Pe lângă problemele de sănătate psihică,
lucrătorii care se confruntă cu un stres prelungit pot dezvolta ulterior probleme grave de
sănătate fizică, de exemplu afecțiuni cardiovasculare sau musculo-scheletice.
La nivelul organizației, printre efectele negative se numără performanța economică
generală slabă, creșterea absenteismului, prezenteismul (prezența lucrătorilor la locul
de muncă când sunt bolnavi sau când nu își pot îndeplini în mod eficient sarcinile de
serviciu) și înmulţirea vătămărilor și a accidentelor. Absențele tind să fie mai lungi decât
cele care au la bază alte cauze, stresul la locul de muncă putând să contribuie și la
creșterea ratei de pensionare anticipată, îndeosebi în rândul persoanelor care
desfășoară activități de birou. Estimările costurilor suportate de întreprinderi și de
societate din cauza stresului la locul de muncă sunt considerabile, ridicându-se la
miliarde de euro la nivel național.

De ce sunt importante stresul şi riscurile psihosociale?

Mediul de lucru psihosocial are un efect semnificativ asupra sănătății și stării de bine
a lucrătorilor.
Lucrătorii care suferă de stres asociat cu munca pot dezvolta probleme grave de
sănătate fizică și mintală. La rândul său, acest fapt influențează organizația și
societatea în ansamblu.
Pentru lucrătorul individual, efectele negative pot include:
 surmenaj și depresie;
 dificultăți de concentrare;
 probleme personale;
 abuz de droguri și alcool;
 sănătate fizică precară, în special boli cardiovasculare și afecțiuni musculo-
scheletale.
La nivel de organizație, efectele negative includ:
 slaba performanță generală a întreprinderii;
 creșterea absenteismului;
 creșterea prezenteismului (lucrătorii vin la muncă atunci când sunt bolnavi și nu pot
funcționa cu eficiență);
 creșterea numărului de accidente și vătămări.
Dintr-o perspectivă pozitivă, prin crearea unui mediu de lucru adecvat din punct de
vedere psihosocial, vă asigurați că lucrătorii sunt sănătoși și productivi la locul de
muncă. Absențele cauzate de stresul asociat cu munca vor fi în număr mai mic sau
inexistente. De asemenea, costurile suportate de întreprindere pentru productivitatea
pierdută vor fi reduse.

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)

 Gestionarea cu succes a stresului și a riscurilor psihosociale la locul de muncă va
ajuta la menținerea stării de bine a forței de muncă. Implicarea lucrătorilor,
angajamentul și inovarea vor spori. Stresul asociat cu munca poate contribui, de
asemenea, la rate mai mari de pensionare anticipată. Un mediu de lucru pozitiv va
contribui la menținerea în câmpul muncii a unor astfel de lucrători.

Cine trebuie implicat în gestionarea stresului şi a riscurilor psihosociale?

Cheia este colaborarea tuturor – angajatori, manageri și lucrători – pentru crearea
unui mediu de lucru calitativ din punct de vedere psihosocial.
Managerii ar trebui să permită lucrătorilor să semnaleze problemele și să îi
încurajeze să găsească soluții de reducere sau minimizare a riscurilor psihosociale la
locul de muncă. Un bun manager îi va inspira și îi va motiva pe lucrători, va înțelege
punctele forte și cele slabe ale acestora, îi va încuraja să atingă obiectivele comune și
va întreține moralul ridicat. Înțelegerea problemelor cu care se confruntă lucrătorii în
afara vieții profesionale va contribui, de asemenea, la crearea unui mediu de lucru
favorabil.
La rândul lor, împărtășind cu angajatorii și managerii cunoștințele pe care le dețin cu
privire la locul de muncă, lucrătorii contribuie la identificarea problemelor și la găsirea și
punerea în aplicare a soluțiilor. Implicarea lucrătorilor este esențială pentru gestionarea
cu succes a riscurilor psihosociale. Consultând lucrătorii, managerii creează un climat
de încredere în care lucrătorii să își poată exprima cu mai multă ușurință preocupările.
Implicarea lucrătorilor în elaborarea de măsuri de prevenire le oferă acestora
sentimentul responsabilității cu privire la soluție, asigurând mai multe posibilități de
elaborare a unor soluții eficiente.
Colaborarea necesită un dialog bidirecțional continuu între manageri și lucrători,
ceea ce înseamnă că aceștia comunică unii cu ceilalți, ascultă problemele enunțate de
ambele părți și împărtășesc puncte de vedere.

Cum pot fi gestionate stresul şi riscurile psihosociale?

Această campanie subliniază faptul că riscurile psihosociale pot fi evaluate și
gestionate în același mod sistematic ca și alte riscuri privind securitatea și sănătatea în
muncă.
Modalitatea ideală de identificare a riscurilor și de soluționare a problemei constă în
modelul standard de evaluare a riscurilor și în abordarea participativă:
în primul rând, identificați pericolele și persoanele care pot fi expuse acestora.
 Managerii și lucrătorii trebuie să cunoască riscurile psihosociale și primele semne
de avertizare care indică existența stresului la locul de muncă;
în al doilea rând, evaluați și stabiliți prioritățile în ceea ce privește riscurile.
 Decideți care sunt cele mai îngrijorătoare riscuri și axați-vă mai întâi pe acestea;
în al treilea rând, planificați măsuri preventive.
 Trebuie stabilit un plan pentru prevenirea apariției riscurilor psihosociale. Dacă
riscurile nu pot fi evitate, găsiți variante pentru minimizarea acestora;
în al patrulea rând, puneți planul în aplicare.
 Ar trebui să specificați măsurile care urmează să fie luate, resursele necesare,
persoanele implicate și intervalul de timp;
în final, monitorizați și analizați permanent planul.
4

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)

  Ar trebui să fiți pregătiți să modificați planul în funcție de rezultatele monitorizării.
Nu uitați că persoanele pot reacționa diferit la aceleași circumstanțe. Evaluarea
riscurilor psihosociale ar trebui să țină seama de abilitățile și nevoile lucrătorilor (de
exemplu, cele legate de gen, vârstă sau experiență).
O serie de instrumente practice și resurse ușor de utilizat pentru a evalua și a
gestiona riscurile psihosociale la locul de muncă vă sunt puse la dispoziţie pe site-
ul https://www.healthy-workplaces.eu/ro/stress-and-psychosocial-risks (vezi ghid de
evaluare, postere/pliant, film cu personajul Napo, materiale informative Facts 102 etc).

Ce măsuri se pot lua pentru prevenirea și gestionarea riscurilor psihosociale?

Printr-o abordare corespunzătoare, riscurile psihosociale și stresul la locul de muncă
pot fi prevenite și gestionate cu succes, indiferent de mărimea sau tipul întreprinderii.
Ele pot fi abordate în acelaşi mod sistematic și logic ca alte riscuri pentru securitatea și
sănătatea la locul de muncă.
Gestionarea stresului nu reprezintă numai o obligație morală și o investiție bună
pentru angajatori, ci și un imperativ juridic prevăzut de Directiva-cadru 89/391/CEE,
sprijinit de acordurile-cadru ale partenerilor sociali privind stresul, hărțuirea și violența la
locul de muncă.
În plus, Pactul european pentru sănătate mintală și bunăstare recunoaște problema
exigențelor în schimbare și a presiunii din ce în ce mai mari la locul de muncă și
încurajează angajatorii să pună în aplicare măsuri voluntare suplimentare pentru
promovarea bunăstării psihice.
Cu toate că responsabilitatea juridică pentru asigurarea evaluării și controlului
adecvat al riscurilor la locul de muncă revine angajatorilor, este esențial ca și lucrătorii
să fie implicați. Lucrătorii și reprezentanții lor înțeleg cel mai bine problemele care pot
apărea la locul lor de muncă. Implicarea lor va asigura instituirea unor măsuri
corespunzătoare și eficiente.
EU-OSHA furnizează foarte multe informații și asistență practică în vederea
identificării, prevenirii și gestionării riscurilor psihosociale și a stresului la locul de
muncă.
În perioada iunie – septembrie 2014 ITM Sibiu va organiza pe plan local acţiuni de
informare şi conştientizare privind gestionarea stresului şi a riscurilor psihosociale la
locul de muncă în asigurarea unor locuri de muncă sigure şi sănătoase. În cadrul
acestor acţiuni se vor prezentariscurile generate de acestea precum şi metodele de
evaluarea ale acestora.
Se va urmări cu precădere antrenarea întreprinderilor, din cât mai multe domenii, în
derularea acestei campanii prin efectuarea evaluării riscurilor psihosociale în cadrul
acestora.

Comşa Delia, inspector de muncă

ITM Sibiu

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)