Factori de stres in profesia

medicală

Introducere
Nursingul este considerat unul dintre cele mai stresante profesii. Stresul are impact riscant
asupra asistentilor la toate nivelele organizationale. Sanatatea, bunastarea si satisfactia profesionala
sunt afectate de stresul la nivel individual, pe cand abstenteismul si blocajul(clacarea)sunt exemple
ale influentei negative a stresului asupra spitalelor, clinicilor.
In general, sunt patru surse de anxietate printre asistenti: ingrijirea pacientilor, luarea deciziilor,
asumarea responsabilității, și schimbarea.
Stresul pana la un anumit punct, va imbunatati performanta oamenilor si calitatea vietii pentru ca
este sanatos si esential ca oamenii sa se intalneasca cu experiente provocatoare in viata lor, dar daca
presiunea devine excesiva, isi pierde efectul benefic și devine dăunătoare dacă persoanele
reacționează sub presiune sau alte tipuri de solicitări atribuite lor și creste iar ei se îngrijorează ca nu
pot face fata.
Oricum, este recunoscut ca evenimentele negative nu declanseaza întotdeauna distres psihologic,
cresc doar când sunt impuse solicitari care depășesc abilitatea de a fi capabil sa gestioneze.
Este foarte important sa recunoaștem ca stresul este o stare, nu o boala, care se poate manifesta ca
un rezultat al unei expuneri la o varietate mare de solicitari care in schimb pot contribui la o
varietate egala de rezultate, care poate periclita sănătatea angajatului și poate fi o boala sau
accidentare, sau schimbări în comportament și stil de viata. Aceasta a reiesit dintr-un studiu care
arata ca trei sferturi din cei implicati in domeniu spun ca stresul le afectează sănătatea într-un mod
advers, fericirea și viață de acasă precum și performanta la locul de munca.
Stresul ocupational reprezintă un risc pentru majoritatea domeniilor de activitate iar efectele sale
sunt financiare, fie prin plăti compensate pentru accidentele cauzate de stres, sau prin slaba
productivitate a angajaților.
Teorii despre stres
Stresul este un termen imprecis, stresul este cauzat cand o persoana crede ca mediul ameninta sa-i
limiteze capacitatile personale, si daca acea persoana face asta, primește mai putine recompense
decât cele asteptate. McGrath susține ca daca o persoana se teme de viitor si are lipsa de încredere,
stresul apare, iar Arnold și Feldman susțin ca stresul este diferit de la persoana la persoana
depinzând de reacțiile lor la schimbarea de situații. Williams and Huber Justin ca stresul este cauzat
cand o situatie stresanta, interna sau externa, durează o perioada lunga si persoana o percepe ca pe
o amenintare, indicând caracteristica relativista a stresului. O definite mai generala este propusa de
francezii, Kast and Rosenzweig, care cred ca stresul este neutru dar and ne depasim limitele sau cand
suntem sub ele, burnout sau rust out, sunt prezente.
Cauzele stresului
Mediul de lucru
In acest domeniu, Gray-Toft si Adderson s-au focusat pe situatii stresante specifice asistentilor, care
le afectează performanta la munca, and ei au dezvoltat Nursing Stress Scale (NSS), identificând trei
surse de stres: fizic, psihologic și mediul social.
Condițiile de munca precum aerisirea insuficienta si gresita, lumina si nivelul inadecvat de
temperatura sunt printre factorii de stres de la locul de munca.
Cooper sustine ca dificultatile in lupta cu stresul combinate cu instabilitatea emotionala sau
psihologica pot duce la violenta si sunt cateva studii care sustin ca asistentii si personalul clinic sunt
afectați în special de riscul violentei fizice- în mod particular în camerele de urgență - care sunt o
sursa de stres.
Relatiile interpersonale
Blair și Littlewood subliniază ca relatiile cu colegii sunt potențiali stresori. Doua surse de stres in
acest domeniu sunt conflictele cu colegii și lipsa de susținere reciproca. O alta evaluare a aratat ca
lipsa de sustinere morala din partea colegilor si superiorilor a contribuit signifiant la aparitia
stresului. Lipsa de empatie sau mijloace de identificare a efectelor negative, lipsa de înțelegere și
susținere din partea managerilor, accentuează nivelul de stres.

Natura nursingului
In multe cazuri and cineva devine asistent pentru ca ei vor sa ajute
oameni dar cand se confrunta cu realitatea jobului imediat incep sa realizeze ca
nu este ceea ce si-au imaginat ei ca va fi considerând natura sarcinilor de
nursing și faptul ca implica moartea și persoane care mor.
Instituțiile de îngrijire sunt diferite ca marime si specializare, si asistentii se
confrunta cu diverse sarcini si ture de lucru -ture de noapte-, condiții de lucru –
lipsa de personal și situații asociate stresului – suferinta și moartea pacienților.
Un alt factor de stres serios este ca sanatatea asistentilor a platit un pret
scump in ceea ce privește bolile infectioase pentru ca din cauza naturii jobului
ei vin in contact cu persoane care reprezintă un pericol biologic fiindcă ei
folosesc seringi și alte echipamente purtătoare de boli iar prin contactul cu
pielea sunt expuși la aceleași pericole active de infecție ca și pacienții prin
manevrarea sângelui și fluidelor corpului. Exceptând acestea, substanțele
chimice din spitale împreuna cu folosirea medicamentelor periculoase, precum
cele folosite în chemoterapie, expun asistenții pericolelor asupra sănătății.
Factorii organizationali
Studiile mentioneaza ca, in completarea nursingului in sine, organizational si
caracteristicile de management influențează sentimentul de stres al asistenților
la munca. Cu privire la cercetările recente, o mare parte din sursele potentiale
de stres pentru asistenti par a fi cele organizationale in aceasta sfera
incluzandu-se situațiile de la locul de munca generatoare de stres, care pot fi
fizice, psihice și de natura sociala.
Pe langa reactiile la starea fizica si psihica a pacienților, din ce in ce mai
solicitante, din cauza folosirii tehnologiilor sofisticate, competitia dintre spitale,
deficitul de personal, suprasolicitarea, lipsa unei autonomii a sarcinilor și
feedback, precum și oportunități reduse de avansare, par a fi factorii
determinanti ai epuizării emoționale.
Stresul ocupational printre asistenti este asociat cu o varietate de factori
institutional si personali. Spre exemplu, Lee si Wang au gasit ca un nivel mare
de stres ocupational este asociat cu responsabilitatea si volumul de munca, in
timp ce pentru altcineva volumul de munca este cel mai bun prezicător al
sănătății și stării de bine.
Caracteristicile rolului
Din 1964 Kahn a recunoscut ambiguitatea si conflictul de rol ca și caracteristici
stresante ale rolului la munca. Ambiguitatea poate fi descrisa ca si lipsa de
claritate în ceea ce privește obiectivele angajatului și îndatoririle, pe când
conflictul de rol ca și conflict dintre rolurile profesionale.
Stresul la indivizi sau grupuri apare cand situația lor este prea complexa,
ambigua si neclara, precum și cerințe prea mari in ceea ce privește
competentele sau când mijloacele esențiale de a distribui solicitările nu sunt
prezente. Ajutand pacienți care trec prin probleme majore de sanatate, chiar
daca este recompensat personal, poate fi o situate stresanta cand pacienții nu
conștientizează efortul depus de asistenți pentru a-i îngriji.
Caracteristici individuale
Cu alte cuvinte, stresul ocupational in nursing este determinat in mare masura
de cum reuseste fiecare asistent sa gestioneze factorii de stres de la locul de
munca.
Una dintre cele mai mari cauze pentru stresul asistentilor este lipsa de
pregatire pentru a gestiona nevoile emotionale ale pacienților ceea ce cauzează
anxietate asistenților. Un nivel mare al stresului ocupațional este asociat cu
experiență și educație.
Stres profesional si burnout in cazul cadrelor medicale (studiu)
Practicarea unei meserii din domeniul medical este foarte solicitanta. Stresul se
datoreaza faptului ca personalul medical trebuie sa raspunda nevoilor
pacientilor si a familiilor acestora intr-un timp foarte scurt, iar cunostintele si
procedurile medicale includ, uneori, limitari si incertitudini. Orice erorare sau
greseala vine cu un cost uman foarte mare, poate pune in pericol viata unui
pacient si, de foarte multe ori, este ireversibila. Mai mult decat atat, munca de
noapte, munca in schimburi si ore prelungite de lucru sunt foarte frecvente in
domeniul profesiilor medicale.
Un numar foarte mare de studii a indicat faptul ca expunerea pe termen lung la
stres profesional poate duce la sindromul psihologic de„burnout” sau epuizare.
In societatea moderna, stresul legat de locul de munca si epuizarea sunt
aspecte importante pentru profesionistii din domeniul sanitar. Burnout-ul nu
numai ca pune in pericol sanatatea si echilibrul mental al cadrului medical, dar
este asociat cu erori medicale semnificative si un act medical de slaba calitate.
Factoriicare determina burnout-ul profesional al cadrelor medicale:
moartea si suferinta pacientilor;
conflicte cu colegii si superiorii;
instruirea neadecvata;
lipsa suportului social;
volumul de munca excesiv;
incertitudinea cu privire la un tratament prescris;
presiunea datorata timpului;
salarizare necorespunzatoare;
conflict intre cariera si familie;
activitati de cercetare si de predare.
Primul studiu asupra epuizarii profesionale (burnout) care afecteaza principalele categorii de cadre
medicale dintr-un spital, nu doar medici sau asistente medicale, a fost realizat la spitalul universitar
din Tainan, Taiwan in 2014. S-a dorit determinarea ponderii si a factorilor care determina burnout-ul
pe fiecare categorie profesionala in parte.

Din punct de vedere al burnout-ului, rezultatele pentru asistent medical au fost: asistente medicale
(66 %). Analiza acestor rezultate a aratat ca tensiunea de la locul de munca, supraimplicarea si
sprijinul social redus au determinat majoritatea variatilorgradului de epuizare.
Cu toate ca, multe studii au discutat despre situatia de stres si epuizare pentru medici si asistente
medicale, acesta a fost primul studiu cu privire la alte profesii medicale, cum ar fi asistentii medicali
licentiati, tehnicienii medicali si personalul administrativ, care lucreaza impreuna ca o echipa in
spitale .
Scopul studiului a fost investigarea si compararea ponderii stresului si epuizarii profesionale intre
diferitele profesii medicale dintr-un spital. Un alt scop a fost explorarea factorilor care contribuie la
epuizare in randul profesiilor medicale.
Recomandarea studiului a fost ca programele pentru reducerea stresului profesional al cadrelor
medicale sa se concentreze asupra profesionistilor tineri, iar strategiile de interventie trebuie sa fie
atat individuale cat si de grup. Acestea includ formarea de abilitati de comunicare, de gestionare a
timpului si a stresului, grupuri de sprijin senior – junior, un program de lucru adecvat, venituri
salariale decente, un mediu de lucru sanatos.

Consecintele stresului
Stresul poate avea consecințe grave pentru asistenti de aceea managementul stresului este foarte
important, de cand s-a demonstrat ca stresul ocupational este una dintre problemele majore pentru acest
domeniu, precum și cel mai mare cost pentru spitale.
Probleme în comportamentul asistenților
Stresul poate avea un impact signifiant asupra asistentilor si a abilitatii lor de a duce sarcinile pana la capat si
mai specific, decizii proaste, lipsa concentrării, apatie, motivația scăzută și anxietatea pot submina
performantele la locul de munca, creând erori grave, nespecifice.
Toate cele de mai sus pot contribui la absenteism, performanta scăzută, și în ultimul rând, burnout. Asistentii
care se intalnesc cu stres in mod regulat sunt predispusi sa manance prost, fumat, abuz de alcool si droguri,
toate acestea pot conduce la condiții precare de sănătate afectând starea de bine și capacitatea de a lua decizii
inspirate. O puternica relatie negativa intre stresul ocupational al asistentilor si satisfactia profesionala a fost
identificata, aspect care genereaza demisii si abandonuri.
Probleme ale sănătății mentale
Stresul ocupational si consecintele sale asupra comportamentului asistentilor poate crea probleme mentale
precum anxietate, depresie, insomnii și sentimente de nepotrivire.
Consecinte asupra sănătății fizice
Bolile fiziologice asociate stresului includ boli de inima, migrene, hipertensiune, Sindromul colonului iritabil,
musculare, dureri de spate si articulatii, ulcer duodenal.
Reacții cognitive și comportamentale:
luarea de decizii deficitare, erori necaracteristice,
scăderea performanței la locul de muncă,
lipsa de concentrare, scăderea motivației,
absenteism, părăsirea profesiei/demisia, evitare, izolare,
apatia, detașarea,
lipsa poftei de mâncare, insomnia,
consum excesiv de țigări, alcool, etc.
Reacții emoționale:
anxietate (frica de a cere ajutor, frica de contaminare, etc.)
depresie (satisfacții scăzute, etc.)
iritabilitate, agresivitate,
sentimente de inadecvare (frustrare, rușine, vinovăție)

Concluzii
Este foarte important sa intelegem cum stresul asociat
muncii afecteaza asistentii si care factori din mediul lor de lucru
provoaca cele mai mari dureri. Intr-un efort pentru a intelege si a
avea astfel de cunostinte, Asociatia Asistentilor Islandezi (INA) a
colaborat cu Institutul de Cercetare al Nursingului de la
Universitatea Islandeza într-un studiu privind volumul de munca,
condițiile de munca, stresul ocupational, sănătatea și satisfacția
profesionala printre asistenții islandezi.
Din cauza conditiilor diferite de munca, educatie, statusului social
si autonomia asistentilor in diferite culturi, putem sa ne asumam
ca stresul ocupational diferă intre culturi și tari, perspectiva
imprejurarilor socio-culturale.