Introducere

Nursingul este considerat unul dintre cele mai stresante profesii. Stresul
are impact riscant asupra asistentilor la toate nivelele organizationale.
Sanatatea, bunastarea si satisfactia profesionala sunt afectate de stresul
la nivel individual, pe cand abstenteismul si blocajul(clacarea)sunt
exemple ale influentei negative a stresului asupra spitalelor, clinicilor.
In general, sunt patru surse de anxietate printre asistenti: ingrijirea
pacientilor, luarea deciziilor, asumarea responsabilității, și schimbarea.
Stresul pana la un anumit punct, va imbunatati performanta oamenilor si
calitatea vietii pentru ca este sanatos si esential ca oamenii sa se
intalneasca cu experiente provocatoare in viata lor, dar daca presiunea
devine excesiva, isi pierde efectul benefic și devine dăunătoare dacă
persoanele reacționează sub presiune sau alte tipuri de solicitări
atribuite lor și creste iar ei se îngrijorează ca nu pot face fata.

Oricum, este recunoscut ca evenimentele negative nu declanseaza

întotdeauna distres psihologic, cresc doar când sunt impuse solicitari
care depășesc abilitatea de a fi capabil sa gestioneze.

Este foarte important sa recunoaștem ca stresul este o stare, nu o boala,

care se poate manifesta ca un rezultat al unei expuneri la o varietate
mare de solicitari care in schimb pot contribui la o varietate egala de
rezultate, care poate periclita sănătatea angajatului și poate fi o boala
sau accidentare, sau schimbări în comportament și stil de viata. Aceasta
a reiesit dintr-un studiu care arata ca trei sferturi din cei implicati in
domeniu spun ca stresul le afectează sănătatea într-un mod advers,
fericirea și viață de acasă precum și performanta la locul de munca.

Stresul ocupational reprezintă un risc pentru majoritatea domeniilor de

activitate iar efectele sale sunt financiare, fie prin plăti compensate
pentru accidentele cauzate de stres, sau prin slaba productivitate a
angajaților.

Teorii despre stres

Stresul este un termen imprecis, stresul este cauzat cand o persoana
crede ca mediul ameninta sa-i limiteze capacitatile personale, si daca
acea persoana face asta, primește mai putine recompense decât cele
asteptate. McGrath susține ca daca o persoana se teme de viitor si are
lipsa de încredere, stresul apare, iar Arnold și Feldman susțin ca stresul
este diferit de la persoana la persoana depinzând de reacțiile lor la
schimbarea de situații. Williams and Huber Justin ca stresul este cauzat
cand o situatie stresanta, interna sau externa, durează o perioada lunga
si persoana o percepe ca pe o amenintare, indicând caracteristica
relativista a stresului. O definite mai generala este propusa de francezii,
Kast and Rosenzweig, care cred ca stresul este neutru dar and ne
depasim limitele sau cand suntem sub ele, burnout sau rust out, sunt
prezente.

Cauzele stresului

Mediul de lucru

In acest domeniu, Gray-Toft si Adderson s-au focusat pe situatii

stresante specifice asistentilor, care le afectează performanta la munca,
and ei au dezvoltat Nursing Stress Scale (NSS), identificând trei surse
de stres: fizic, psihologic și mediul social.

Condițiile de munca precum aerisirea insuficienta si gresita, lumina si

nivelul inadecvat de temperatura sunt printre factorii de stres de la locul
de munca.

Cooper sustine ca dificultatile in lupta cu stresul combinate cu

instabilitatea emotionala sau psihologica pot duce la violenta si sunt
cateva studii care sustin ca asistentii si personalul clinic sunt afectați în
special de riscul violentei fizice- în mod particular în camerele de urgență
- care sunt o sursa de stres.

Relatiile interpersonale

Blair și Littlewood subliniază ca relatiile cu colegii sunt potențiali

stresori. Doua surse de stres in acest domeniu sunt conflictele cu colegii
și lipsa de susținere reciproca. O alta evaluare a aratat ca lipsa de
sustinere morala din partea colegilor si superiorilor a contribuit signifiant
la aparitia stresului. Lipsa de empatie sau mijloace de identificare a
efectelor negative, lipsa de înțelegere și susținere din partea
managerilor, accentuează nivelul de stres.

Natura nursingului

In multe cazuri and cineva devine asistent pentru ca ei vor sa ajute

oameni dar cand se confrunta cu realitatea jobului imediat incep sa
realizeze ca nu este ceea ce si-au imaginat ei ca va fi considerând
natura sarcinilor de nursing și faptul ca implica moartea și persoane care
mor.

Instituțiile de îngrijire sunt diferite ca marime si specializare, si asistentii

se confrunta cu diverse sarcini si ture de lucru -ture de noapte-, condiții
de lucru – lipsa de personal și situații asociate stresului – suferinta și
moartea pacienților.

Un alt factor de stres serios este ca sanatatea asistentilor a platit un pret

scump in ceea ce privește bolile infectioase pentru ca din cauza naturii
jobului ei vin in contact cu persoane care reprezintă un pericol biologic
fiindcă ei folosesc seringi și alte echipamente purtătoare de boli iar prin
contactul cu pielea sunt expuși la aceleași pericole active de infecție ca
și pacienții prin manevrarea sângelui și fluidelor corpului. Exceptând
acestea, substanțele chimice din spitale împreuna cu folosirea
medicamentelor periculoase, precum cele folosite în chemoterapie,
expun asistenții pericolelor asupra sănătății.

Factorii organizationali

Studiile mentioneaza ca, in completarea nursingului in sine,

organizational si caracteristicile de management influențează
sentimentul de stres al asistenților la munca. Cu privire la cercetările
recente, o mare parte din sursele potentiale de stres pentru asistenti par
a fi cele organizationale in aceasta sfera incluzandu-se situațiile de la
locul de munca generatoare de stres, care pot fi fizice, psihice și de
natura sociala.

Pe langa reactiile la starea fizica si psihica a pacienților, din ce in ce mai

solicitante, din cauza folosirii tehnologiilor sofisticate, competitia dintre
spitale, deficitul de personal, suprasolicitarea, lipsa unei autonomii a
sarcinilor și feedback, precum și oportunități reduse de avansare, par a fi
factorii determinanti ai epuizării emoționale.

Stresul ocupational printre asistenti este asociat cu o varietate de factori

institutional si personali. Spre exemplu, Lee si Wang au gasit ca un nivel
mare de stres ocupational este asociat cu responsabilitatea si volumul
de munca, in timp ce pentru altcineva volumul de munca este cel mai
bun prezicător al sănătății și stării de bine.

Caracteristicile rolului

Din 1964 Kahn a recunoscut ambiguitatea si conflictul de rol ca și

caracteristici stresante ale rolului la munca. Ambiguitatea poate fi
descrisa ca si lipsa de claritate în ceea ce privește obiectivele
angajatului și îndatoririle, pe când conflictul de rol ca și conflict dintre
rolurile profesionale.

Stresul la indivizi sau grupuri apare cand situația lor este prea complexa,
ambigua si neclara, precum și cerințe prea mari in ceea ce privește
competentele sau când mijloacele esențiale de a distribui solicitările nu
sunt prezente. Ajutand pacienți care trec prin probleme majore de
sanatate, chiar daca este recompensat personal, poate fi o situate
stresanta cand pacienții nu conștientizează efortul depus de asistenți
pentru a-i îngriji.

Caracteristici individuale

Cu alte cuvinte, stresul ocupational in nursing este determinat in mare

masura de cum reuseste fiecare asistent sa gestioneze factorii de stres
de la locul de munca.

Una dintre cele mai mari cauze pentru stresul asistentilor este lipsa de
pregatire pentru a gestiona nevoile emotionale ale pacienților ceea ce
cauzează anxietate asistenților. Un nivel mare al stresului ocupațional
este asociat cu experiență și educație.
Stres profesional si burnout in cazul cadrelor medicale
(studiu)
Practicarea unei meserii din domeniul medical este
foarte solicitanta. Stresul se datoreaza faptului ca personalul medical
trebuie sa raspunda nevoilor pacientilor si a familiilor acestora intr-
un timp foarte scurt, iar cunostintele si procedurile medicale includ,
uneori, limitari si incertitudini. Orice erorare sau greseala vine cu un
cost uman foarte mare, poate pune in pericol viata unui pacient si, de foarte
multe ori, este ireversibila. Mai mult decat atat, munca de noapte, munca in
schimburi si ore prelungite de lucru sunt foarte frecvente in domeniul
profesiilor medicale.
Un numar foarte mare de studii a indicat faptul ca expunerea pe termen
lung la stres profesional poate duce la sindromul
psihologic de„burnout” sau epuizare. In societatea moderna, stresul
legat de locul de munca si epuizarea sunt aspecte importante pentru
profesionistii din domeniul sanitar. Burnout-ul nu numai ca pune in pericol
sanatatea si echilibrul mental al cadrului medical, dar este asociat cu erori
medicale semnificative si un act medical de slaba calitate.
Factoriicare determina burnout-ul profesional al cadrelor medicale:

· moartea si suferinta pacientilor;

· conflicte cu colegii si superiorii;
· instruirea neadecvata;
· lipsa suportului social;
· volumul de munca excesiv;
· incertitudinea cu privire la un tratament prescris;
· presiunea datorata timpului;
· salarizare necorespunzatoare;
· conflict intre cariera si familie;
· activitati de cercetare si de predare.
Primul studiu asupra epuizarii profesionale (burnout) care afecteaza
principalele categorii de cadre medicale dintr-un spital, nu doar medici sau
asistente medicale, a fost realizat la spitalul universitar din Tainan, Taiwan
in 2014. S-a dorit determinarea ponderii si a factorilor care determina
burnout-ul pe fiecare categorie profesionala in parte.
Din punct de vedere al burnout-ului, rezultatele pentru asistent medical
au fost: asistente medicale (66 %). Analiza acestor rezultate a aratat ca
tensiunea de la locul de munca, supraimplicarea si sprijinul social redus au
determinat majoritatea variatilorgradului de epuizare.
Cu toate ca, multe studii au discutat despre situatia de stres si epuizare
pentru medici si asistente medicale, acesta a fost primul studiu cu privire la
alte profesii medicale, cum ar fi asistentii medicali licentiati, tehnicienii
medicali si personalul administrativ, care lucreaza impreuna ca o echipa in
spitale .
Scopul studiului a fost investigarea si compararea ponderii stresului
si epuizarii profesionale intre diferitele profesii medicale dintr-un
spital. Un alt scop a fost explorarea factorilor care contribuie la
epuizare in randul profesiilor medicale.
Recomandarea studiului a fost ca programele pentru reducerea stresului
profesional al cadrelor medicale sa se concentreze
asupra profesionistilor tineri, iar strategiile de interventie trebuie sa fie
atat individuale cat si de grup. Acestea includ formarea de abilitati de
comunicare, de gestionare a timpului si a stresului, grupuri de sprijin
senior – junior, un program de lucru adecvat, venituri salariale decente, un
mediu de lucru sanatos.

Consecintele stresului

Stresul poate avea consecințe grave pentru asistenti de aceea

managementul stresului este foarte important, de cand s-a demonstrat
ca stresul ocupational este una dintre problemele majore pentru acest
domeniu, precum și cel mai mare cost pentru spitale.

Probleme în comportamentul asistenților

Stresul poate avea un impact signifiant asupra asistentilor si a abilitatii

lor de a duce sarcinile pana la capat si mai specific, decizii proaste, lipsa
concentrării, apatie, motivația scăzută și anxietatea pot submina
performantele la locul de munca, creând erori grave, nespecifice.
Toate cele de mai sus pot contribui la absenteism, performanta scăzută,
și în ultimul rând, burnout. Asistentii care se intalnesc cu stres in mod
regulat sunt predispusi sa manance prost, fumat, abuz de alcool si
droguri, toate acestea pot conduce la condiții precare de sănătate
afectând starea de bine și capacitatea de a lua decizii inspirate. O
puternica relatie negativa intre stresul ocupational al asistentilor si
satisfactia profesionala a fost identificata, aspect care genereaza demisii
si abandonuri.

Probleme ale sănătății mentale

Stresul ocupational si consecintele sale asupra comportamentului

asistentilor poate crea probleme mentale precum anxietate, depresie,
insomnii și sentimente de nepotrivire.

Consecinte asupra sănătății fizice

Bolile fiziologice asociate stresului includ boli de inima, migrene,

hipertensiune, Sindromul colonului iritabil, musculare, dureri de spate si
articulatii, ulcer duodenal.

Reacții cognitive și comportamentale:

· luarea de decizii deficitare, erori necaracteristice,

· scăderea performanței la locul de muncă,
· lipsa de concentrare, scăderea motivației,
· absenteism, părăsirea profesiei/demisia, evitare, izolare,
· apatia, detașarea,
· lipsa poftei de mâncare, insomnia,
· consum excesiv de țigări, alcool, etc.

Reacții emoționale:

· anxietate (frica de a cere ajutor, frica de contaminare, etc.)

· depresie (satisfacții scăzute, etc.)
· iritabilitate, agresivitate,
 · sentimente de inadecvare (frustrare, rușine, vinovăție)

Concluzii
Este foarte important sa intelegem cum stresul asociat muncii afecteaza
asistentii si care factori din mediul lor de lucru provoaca cele mai mari
dureri. Intr-un efort pentru a intelege si a avea astfel de cunostinte,
Asociatia Asistentilor Islandezi (INA) a colaborat cu Institutul de
Cercetare al Nursingului de la Universitatea Islandeza într-un studiu
privind volumul de munca, condițiile de munca, stresul ocupational,
sănătatea și satisfacția profesionala printre asistenții islandezi.

Din cauza conditiilor diferite de munca, educatie, statusului social si

autonomia asistentilor in diferite culturi, putem sa ne asumam ca stresul
ocupational diferă intre culturi și tari, perspectiva imprejurarilor socio-
culturale.