Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad

Facultatea de Științe Economice

Management și finanțare în administrația publică
Master, Anul II

Proiect la disciplina Comportament şi

climat organizaţional în administraţia
publică
Stresul în cadrul organizației – cauze și metode de
combatere

Arad, 2023
 Cuprins

Introducere

Capitolul 1. Considerații generale privind stresul la locul de muncă

Unele dintre cele mai comune cauze pentru stresul la locul de muncă sunt:

Capitolul 2. Metode de învingere a stresului

01. Împărtășirea problemelor legate de stres cu colegii

02. Importanța nutriției corecte și a exercițiilor fizice în vederea combaterii stresului

03. Importanța somnului pentru

04. Prioritizarea și organizarea

Concluzii:

Bibliografie:
 Introducere
În acest proiect am căutat să discut pe scurt problema stresului în cadrul locului de
muncă, astfel că, am intitulat acest proiect „Stresul în cadrul organizației – cauze și metode de
combatere”. Stresul devine pe zi ce trece o problemă substanțială în ceea ce privește
satisfacția și imaginea personală a individului.

În capitolul 1, am ales să discut despre considerații generale privind stresul la locul de

muncă precum și anumiți factori ce pot să inducă o stare de stres asupra angajaților, toate
acestea diminuând productivitatea și eficiența forței de muncă.

În capitolul 2, am ales să discut despre sfaturi practice pe care le-am găsit la această
problemă și de asemenea le-am aplicat în cadrul entităților în care am lucrat în vederea
diminuării stresului și efectelor negative ce provin de la acesta.

Concluzia personală este că fiecare individ precum și fiecare organizație este direct
responsabilă de diminuarea stresului. Odată ce discutăm de la nivel macro de o schimbare în
modul de desfășurare a muncii am putea să ne imaginăm deja o schimbare în bine.
 Capitolul 1. Considerații generale privind stresul la locul de
muncă

În ciuda asocierii acestuia cu un aspect foarte negativ, stresul nu este întotdeauna ceva
rău. Puțin stres poate să ajute la concentrarea, energia și capacitatea necesară pentru a face
față provocărilor din cadrul muncii, acest lucru este cu atât mai real cu cât noile locuri de
muncă percep un anumit grad de adaptare la provocare. 1

Însă datorită faptului că trăim într-o lume agitată, munca pare uneori că vine la pachet
cu un bagaj emoțional foarte volatil. Orele lungi, termenele limită și așteptările din ce în ce
mai mari, pot să aducă la pachet îngrijorare și un sentiment de copleșire. Iar atunci când acest
lucru se întâmplă urmările pot să fie de natură psihică și fizică, precum și să contribuie la o
diminuare a satisfacției față de locul de muncă.2

Cu siguranță că nu orice aspect din mediul de lucru poate fi controlat, însă aceasta nu
înseamnă că o persoana trebuie să se simtă neputincioasă sau blocată într-o anume situație
dificilă. Cu toate acestea, indiferent de ce abilități și capacități are o persoană, aceasta poate
face față stresului la locul de muncă printr-o mulțime de tehnici ce pot contribui la nivelul
satisfacției față de locul de muncă3.

Unele dintre cele mai comune cauze pentru stresul la locul de muncă sunt4:

 Teama de a fi concediat
 Prea multe ore suplimentare din cauza reducerii de personal
 Presiunea pentru a face față așteptărilor care sunt din ce în ce mai mari, chiar dacă
acestea nu aduc o satisfacție efectivă
 Permisiunea de a lucra la nivel optim în mod constant
 Lipsa de control asupra organizării muncii

1
Neenan, M., Developing resilience: A cognitive-behavioural approach, Routledge, 2018, p.14.
2
Neenan, M., Developing resilience: A cognitive-behavioural approach, Routledge, 2018, p.16.
3
Quick, J., & Henderson, D., Occupational stress: Preventing suffering, enhancing wellbeing, International
Journal of Environmental Research and Public Health, 13(5), 2016, p. 459.
4
Rutter, M., Resilience as a dynamic concept. Development and Psychopathology, 24(2), 2012, p. 335.
 Senzația de copleșeală la locul de muncă, poate duce la pierderea încrederii și la reacții
de tipul furiei, iritabilității sau a retragerii, precum și la alte simptome dintre care amintim 5:

 Anxietatea
 Apatia în muncă, sau pierderea interesului față de ceea ce trebuie realizat
 Probleme cu somnul
 Oboseală
 Probleme de concentrare
 Tensiune musculară sau dureri de cap
 Probleme cu stomacul
 Retragerea socială
 Pierderea apetitului sexual
 Utilizarea alcoolului sau a drogurilor ca o alternativă

Capitolul 2. Metode de învingere a stresului

5
Rutter, M., Resilience as a dynamic concept. Development and Psychopathology, 24(2), 2012, p. 336.
 01.Împărtășirea problemelor legate de stres cu colegii

Cel mai adesea, studiile au arătat că una dintre cele mai bune metode de a face față
stresului este împărtășirea stresului cu cineva apropiat din familie sau cu un coleg mai
apropiat. Actul de a vorbi despre asta și de a obține sprijin și simpatie poate fi o modalitate
extrem de eficientă de a calma situația. Persoana căruia îi împărtășești problema cel mai
adesea nu trebuie să „rezolve problema” ci doar să asculte.6

Sistemul solid de sprijin la locul de muncă, format din colegi, poate ajuta la eliminarea
efectelor negative ale stresului de la locul de muncă. Pe lângă creșterea contactului social prin
membrii entității, este important ca individul să aibă o rețea solidă de prieteni și membri ai
familiei care să contribuie la susținerea emoțională și gestionarea stresului în toate domeniile
vieții. Asta rezultă că, cu cât un individ este mai retras cu atât sunt șanse mai mari să fie mai
vulnerabil la stres.7

02.Importanța nutriției corecte și a exercițiilor fizice în vederea

combaterii stresului

Dacă o persoană este prea concentrată pe munca sa, este foarte ușor să neglijeze
sănătatea personală. Trebuie să ne gândim că sănătatea, nu necesită o revizuire totală a stilului
de viață, ci cel mai adesea, o revizuire a comportamentului și a alimentației8.

Când ești prea concentrat pe muncă, este ușor să-ți neglijezi sănătatea fizică. Dar
atunci când îți susții sănătatea cu o alimentație bună și exerciții fizice, ești mai puternica si
mai rezistenta la stres.

În ceea ce privește educația fizică sunt recomandate exercițiile aerobice, activitate care
vă crește ritmul cardiac, mișcarea ritmică - cum sunt mersul pe jos, alergarea, dansul, acestea
sunt deosebit de liniștitoare pentru sistemul nervos.9

6
Schwartz, T., & McCarthy, C., Manage your energy not your time, HBR guide to managing stress at work
Harvard Business Review Press, 2014, p. 53.
7
Rutter, M., Resilience in the face of adversity: Protective factors and resistance in psychiatric disorder, British
Journal of Psychiatry, 147(1), 1985, p. 598.
8
Quick, J., & Henderson, D., Occupational stress: Preventing suffering, enhancing wellbeing, International
Journal of Environmental Research and Public Health, 13(5), 2016, p. 59.
9
Quick, J., & Henderson, D., Occupational stress: Preventing suffering, enhancing wellbeing, International
Journal of Environmental Research and Public Health, 13(5), 2016, p. 62.
 Alegerile alimentare pot avea un impact enorm asupra modului în care fiecare individ
se simte în timpul zilei de lucru. Se recomandă consumul de mese mici, frecvente și
sănătoase, care pot ajuta organismul să mențină un nivel uniform de zahăr din sânge. Acest
lucru ajută la menținerea energiei și concentrării și previne schimbările de dispoziție.
Glicemia scăzută, pe de altă parte, poate induce stări de anxietate și iritabilitate, în timp ce
mesele prea bogate pot induce o stare de letargie.

Este recomandat să se evite consumul de cofeină în exces, nicotină per total și alcool
în cantități mari însă se recomandă consumul de alimente bogate în Omega-3.

03. Importanța somnului pentru

Somnul afectează fie că vrem sau nu, productivitatea din timpul zilei, creativitatea,
abilitățile de rezolvare a problemelor precum și capacitatea de concentrare. Cu cât un individ
este mai odihnit, cu atât va fi mai capabil pentru a face față responsabilităților la locul de
muncă și implicit stresului care rezultă din acestea.10

Este recomandat o oră constantă la care persoana să se trezească precum și o oră

constantă la care această persoana să se pună la culcare, totodată este recomandat ca orice
individ să aibă opt ore de somn pe zi.

Deși vedem că perioada de evoluție a dus la munca în schimburi, studiile arată că

aceasta poate afecta într-un mod negativ productivitatea și performanța în muncă, muncitorii
care lucrează în modul acesta sunt mult mai vulnerabil la stres.

04. Prioritizarea și organizarea

Este importantă crearea unui program echilibrat, în ceea ce privește viața personală și
munca. Însă acest lucru nu poate fi atins doar discutând despre el, experții au ajuns la
concluzia că sfaturile relevante sunt11:

 A ajunge mai devreme cu 10 – 15 minute pentru a nu ajunge stresat la muncă

 Planificarea pauzelor scurte și dese de-a lungul zilei astfel.
10
Quick, J., & Henderson, D., Occupational stress: Preventing suffering, enhancing wellbeing, International
Journal of Environmental Research and Public Health, 13(5), 2016, p. 60.
11
Quick, J., & Henderson, D., Occupational stress: Preventing suffering, enhancing wellbeing, International
Journal of Environmental Research and Public Health, 13(5), 2016, p. 73.
  Stabilirea de limite sănătoase în timpul personal dar și profesional, evitarea acelor
elemente de muncă ce intervin în timpul liber.
 Evitarea auto-aglomerării, deși unele aspecte pot părea relevante, nu trebuie ca totul să
fie realizat de o singură persoană.

Sfaturi de gestionare a sarcinilor în vederea reducerii stresului de la locul de muncă12:

 Prioritizarea activităților – este recomandat să ne adresăm sarcinilor cu grad înalt de

prioritate
 Împărțirea pe bucăți – dacă un proiect este prea mare, metoda de gestionare ar putea să
fie împărțirea pe bucăți, odată ce aceasta este realizată, poate conduce la a te lipsi de
teama de acel proiect.
 Delegarea responsabilităților – reprezintă capacitatea de a înțelege că o persoană nu
poate fi responsabilă de succesul întregi entități.
 Disponibilitatea de a face compromisuri – uneori este necesară înțelegerea aspectelor
ce pot să depășească „granița” unui proiect.

12
Quick, J., & Henderson, D., Occupational stress: Preventing suffering, enhancing wellbeing, International
Journal of Environmental Research and Public Health, 13(5), 2016, p. 74.
 Concluzii:
Stresul la locul de muncă este un aspect foarte dificil de discutat, parțial pentru că
fiecare individ în parte este responsabil de cantitatea de stres care îi revine, cu toate acestea
concluzia mea este că putem să privim stresul la nivel micro, atunci când ne referim la
răspunsul la stres și la nivel macro dacă discutăm de atitudinea organizației cu privire la stres,
fiind necesară o revizuire a celei din urmă.
 Bibliografie:
Neenan, M., Developing resilience: A cognitive-behavioural approach, Routledge,
2018.

Quick, J., & Henderson, D., Occupational stress: Preventing suffering, enhancing
wellbeing, International Journal of Environmental Research and Public Health, 13(5), 2016.

Rutter, M., Resilience as a dynamic concept. Development and Psychopathology,

24(2), 2012.

Schwartz, T., & McCarthy, C., Manage your energy not your time, HBR guide to
managing stress at work Harvard Business Review Press, 2014.

Rutter, M., Resilience in the face of adversity: Protective factors and resistance in
psychiatric disorder, British Journal of Psychiatry, 147(1), 1985.