Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Psihologie Științe ale Educației Sociologie și Asistență Socială

Departamentul de Psihologie

Lucru individual II
Training
La Psihologia muncii
Tema: Centralitatea muncii- rolul muncii în
viața persoanei

A elaborat: Budurin Brenda, gr. 3.2

Profesor: Pascari Rodica, lect. univ.

Chișinău, 2023
 Centralitatea muncii- rolul muncii în viața persoanei
Introducere:
Atunci când ne imaginăm o viață fără muncă, mulți dintre noi presupunem că astfel am fi mai
fericiți: mai puțin stresați, mai puțin grăbiți și mai liberi să facem ceea ce ne place. Rezultatele
raportului anual World Happiness Report contrazic însă această idee. De fapt, persoanele fără
un loc de muncă au cele mai scăzute niveluri de stare de bine subiectivă, un indicator care
măsoară percepția noastră asupra propriei fericiri. Peste tot în lume, persoanele care lucrează
își evaluează mult mai pozitiv starea de bine.
Mai mult, potrivit aceluiași studiu, persoanele fără un loc de muncă pe termen lung nu se
obișnuiesc cu situația, deoarece nu devin mai fericite odată cu trecerea timpului. Locul de
muncă, mai mult decât o sursă de bani Locul de muncă ne influențează starea de bine în mult
mai multe moduri decât financiar, prin salariul câștigat. În primul rând, locul de muncă
contribuie la identitatea noastră și la modul în care ne prezentăm în societate. Atunci când
facem cunoștință cu cineva, de cele multe ori, ocupația va fi unul din primele subiecte
abordate. Unul dintre motive este că profesia spune multe despre abilitățile, cunoștințele,
preferințele și stilul nostru de viață.
În al doilea rând, atunci când ești angajat, ai ocazia să-ți dezvolți cunoștințele, competențele și
abilitățile. Un loc de muncă presupune interacțiunea aproape zilnică cu colegii, cu excepția
persoanelor care lucrează de la distanță.
Ce reprezintă centralitatea muncii?
Centralitatea muncii se referă la rolul esențial pe care munca îl joacă în viața unei persoane,
atât din perspectivă practică, cât și din punct de vedere al identității. Este o concept care
evidențiază importanța muncii în definirea statutului social, construirea identității personale și
stabilirea unui scop în viață. Centralitatea muncii implică adesea dedicarea semnificativă de
timp, energie și resurse psihologice către activitățile profesionale, iar schimbările în carieră
pot avea un impact semnificativ asupra stării emoționale și a echilibrului vieții individului.
Impactul muncii asupra identității personale:
Definirea rolului social- munca furnizează un cadru în care o persoană își definește rolul în
societate. Rolurile de la job, industria în care activează și realizările profesionale contribuie la
configurarea identității sociale și personale.
Autorealizare și satisfacție personală- succesele profesionale pot contribui la autorealizare și
satisfacție personală. Atunci când o persoană își atinge obiectivele profesionale, acest lucru
poate consolida încrederea în sine și imaginea pozitivă asupra propriei identități.
Valorile și principiile personale- munca poate reflecta valorile și principiile personale ale unui
om. Alegerea unei cariere care se potrivește cu aceste valori poate contribui la o identitate
coerentă și autentică.
Relațiile sociale- interacțiunile la locul de muncă și rețelele profesionale contribuie la
dezvoltarea conexiunilor sociale. Aceste relații pot influența modul în care o persoană se
percepe în contextul social.
Efectele muncii asupra sănătății mintale:
Munca poate avea o serie de efecte asupra sănătății mintale, atât pozitive, cât și negative.
Efectele pozitive:
 Sensul de realizare- atunci când o persoană își atinge obiectivele și își vede munca ca
fiind valoroasă, acest lucru poate contribui la un sentiment de realizare și satisfacție.
 Stabilirea unui ritm de viață- un program regulat și un ritm de lucru pot contribui la
stabilirea unui cadru pentru viața de zi cu zi, oferind o structură care poate fi benefică
pentru sănătatea mintală.
 Relații interpersonale- munca poate furniza oportunități de a dezvolta relații sociale și
de a construi rețele de sprijin, oferind astfel un suport social important.
 Dezvoltarea abilităților- ocupațiile care implică provocări și dezvoltarea abilităților pot
stimula creierul și pot contribui la o mentalitate pozitivă.
Efecte Negative:
 Stresul și presiunea- munca poate aduce cu sine stres și presiune, mai ales în medii în
care cerințele sunt ridicate. Stresul constant poate afecta negativ sănătatea mentală.
 Lipsa balanței- munca excesivă sau lipsa unui echilibru între viața profesională și cea
personală poate duce la epuizare și afecta sănătatea mintală.
 Satisfacția ocupațională- dacă o persoană nu este satisfăcută cu munca sa, acest lucru
poate contribui la disconfort emoțional și la o imagine negativă asupra vieții.
 Izolarea socială- anumite tipuri de muncă sau medii de lucru pot contribui la izolarea
socială, ceea ce poate afecta sănătatea mintală. ,
Strategii de gestionare a stresului
 Organizare și planificare- stabiliți priorități și creați liste de sarcini. Organizarea poate
reduce sentimentul de copleșire și poate oferi o structură clară pentru activități.
 Respirația profundă și relaxarea- exersați tehnici de respirație profundă sau relaxare
pentru a vă calma sistemul nervos în momentele de stres intens.
 Pauze scurte și preluare a controlului- luați pauze scurte pentru a vă relaxa și a vă
recăpăta energia. Găsiți activități care vă ajută să vă deconectați pentru câteva minute.
 Comunicare deschisă- vorbiți cu colegii sau superiorii despre presiunile cu care vă
confruntați. O comunicare deschisă poate duce la soluții sau sprijin din partea celor
din jur.
 Delegare responsabilităților- dacă este posibil, delegați sarcini pentru a distribui
responsabilitățile și a reduce povara personală.
 Exerciții fizice- activitatea fizică moderată poate ajuta la eliberarea tensiunii și la
eliberarea endorfinelor, contribuind la îmbunătățirea stării de spirit.
 Stabilirea limitelor- învățați să spuneți „nu” atunci când este necesar. Stabilirea
limitelor clare pentru sarcinile asumate vă poate proteja de suprasolicitare.
 Gândirea pozitivă și recunoașterea realizărilor - concentrați-vă asupra aspectelor
pozitive și recunoașteți-vă realizările, chiar și cele mici.
 Gestionarea timpului- îmbunătățiți-vă abilitățile de gestionare a timpului pentru a evita
sentimentul de urgentă și presiune constantă.
 Pauză și recuperare- asigurați-vă că vă acordați timp pentru a vă relaxa și pentru a vă
recupera în afara orelor de muncă.
Importanța echilibrului dintre muncă și viața personală
Echilibrul dintre muncă și viața personală este esențial pentru o sănătate și bunăstare
generală. Acest echilibru este important pentru sănătatea noastră mintală.
Un echilibru adecvat între muncă și viața personală contribuie la menținerea unei sănătăți
mentale optime, reducând riscul de stres și epuizare. Pentru construirea unor relații
interpersonale durabile. Alocarea și petrecerea timpului cu familia, prietenii, întărește relațiile
personale și sociale. Aceste conexiuni oferă sprijin emoțional și social în momente de nevoie.
Acest echilibru este necesar pentru eficiență și productivitate. Odihna și timpul liber
contribuie la refacerea energiei și creșterea nivelului de concentrare. Astfel, angajații pot fi
mai eficienți și productivi la locul de muncă. Pentru ridicarea calității vieții personale și
profesionale. Menținerea unui echilibru sănătos permite o mai bună calitate a vieții. Eliberarea
de presiunea constantă a muncii contribuie la un trai echilibrat și împlinit. Menținerea unui
echilibru dintre muncă și viața personală poate contribui la prevenirea burnout-ului. Burnout-
ul fiind adesea rezultatul unei munci excesive și continue. Echilibrul dintre muncă și viața
personală ajută la prevenirea acestui fenomen și la menținerea entuziasmului și
angajamentului la locul de muncă. Un echilibru adecvat permite adaptabilitatea la schimbările
din viață și din carieră. Persoanele cu un echilibru sănătos sunt adesea mai reziliente în fața
provocărilor. Echilibrul dintre muncă și viața personală contribuie semnificativ la starea
generală de bine, fericire și satisfacție cu viața.
Păstrarea unui echilibru sănătos între muncă și viața personală nu doar îmbunătățește
bunăstarea individuală, ci și contribuie la crearea unui mediu de muncă mai susținut și mai
sănătos.
Strategii de gestionare a echilibrului dintre muncă și viața personală
Stabilirea Priorităților
Identificarea priorităților atât în carieră, cât și în viața personală. Aceasta va ajuta la
concentrarea energiei pe ceea ce contează cel mai mult.
Stabilirea limitelor
Setarea limitelor clare între viața profesională și cea personală. Alegerea momentelor pentru
dedicarea exclusiv familiei, prietenilor sau activităților personale.
Planificarea timpului
Crearea unui program regulat și eficient pentru a include timp pentru muncă, odihnă și
activități recreative. Planificarea ajută la evitarea suprasolicitării.
Delegarea și solicitarea ajutorului
Nu ezitați să delegați responsabilități la locul de muncă și să cereți sprijin acasă. Implicați-vă
familia și partenerul în distribuirea sarcinilor pentru a reduce povara personală.
Folosirea tehnologiei cu înțelepciune
Stabilirea orelor specifice pentru verificarea emailurilor sau a altor comunicări de la locul de
muncă. Evitarea disponibilității non-stop.
Concentrarea pe calitate, nu cantitate
În loc să te concentrați doar pe numărul de ore lucrate, concentrați-vă pe productivitate și
calitatea muncii voastre pentru a avea timp pentru alte aspecte ale vieții.
Programarea timpului de odihnă
Planificarea regulată a momentelor de odihnă și concedii pentru reîncărcarea bateriilor, pentru
a evita epuizarea.
Prioritizarea sănătății
Exercițiile regulate, somnul adecvat și alimentația sănătoasă contribuie la echilibrul general.
Împărtășirea așteptărilor
Comunicarea deschisă cu colegii de muncă și familia despre așteptările și limitele dvs., ceilalți
fiind mai înțelegători și cooperanți.
Reevaluarea periodică
Periodic, analizați cum vă gestionați timpul și ajustați-vă strategiile în funcție de schimbările
în viața și cariera voastră.

Designul trainingului
Participanți: Adulți cu vârsta de 40-50 ani (30 de persoane cu experiența de muncă de peste
10 ani din diverse domenii de activitate)
Scopul: Conștientizarea profundă a centralității muncii în viața personală și impactul acesteia
asupra identității, sănătății mentale și echilibrului între muncă și viața personală.
Sesiunea 1 "Introducerea în centralitatea muncii" (90 minute)
Obiectivele sesiunii:
1. Definirea conceptului de centralitate a muncii și evidențierea importanței sale în viața
personală.
2. Înțelegerea modului în care munca contribuie la formarea identității personale.
3. Stimularea discuțiilor și schimbului de experiențe între participanți.
I. Deschiderea sesiunii (15 minute)
 Bun venit și prezentarea obiectivelor
 Activitate de spargere a gheții ”Ghici cine”
Instrucțiuni
 Transmite carduri goale fiecăruia dintre participanții tăi.
 Cereți fiecărei persoane să noteze un lucru personal despre ei pe care nimeni altcineva
nu îl știe.
 Strângeți toate cărțile și amestecați-le bine.
 Distribuiți cardurile încă o dată, asigurându-vă că nimeni nu primește cardul pe care l-
au scris.
 Cereți fiecărui participant să citească cardul care i-a fost înmânat și cereți întregului
grup să ghicească cine este autorul cardului.
 II.Definirea centralității muncii (30 minute)
 Explorarea conceptului de centralitate a muncii în viața personală.
 Exemple concrete din experiența participanților.
III. Impactul asupra identității personale (20 minute)
 Analiza modului în care munca contribuie la construirea și definirea identității.
 Scenarii și discuții de grup.
 Activitate interactivă ”identificarea priorităților”
Instrucțiuni
 Pe tablă este plasată o planșă pe care este ilustrat un brad.
 Sarcina participanților este de a împodobi acest brad cu câte un element pe care se
centrează activitatea lor de muncă.
IV. Sesiunea Q&A (25 minute)
 Răspunsuri la întrebări și clarificări.
Sesiunea 2 "Efectele muncii asupra sănătății mentale" (90 minute)
Obiectivele sesiunii:
1. Identificarea factorilor de stres legați de muncă și recunoașterea impactului asupra
sănătății mentale.
2. Dezvoltarea strategiilor practice pentru gestionarea stresului la locul de muncă.
3. Oferirea unui spațiu interactiv pentru întrebări și schimbul de idei.
I. Recapitulare sesiunea anterioară (20 minute)
 Scurt rezumat al principalelor puncte discutate în prima sesiune
II. Stresul și satisfacția la locul de muncă (20 minute)
 Identificarea factorilor de stres legați de muncă.
 Discuții privind strategiile de gestionare a stresului.
III. Pauză interactivă (30 minute)
 Exerciții de relaxare sau mindfulness.
 Tehnica de vizualizare ”Locul ferici”
Instrucțiuni:
 Așază-te confortabil:* Adoptă o poziție confortabilă, fie așezat sau întins, și începe să
te relaxezi. Închide ochii dacă te simți confortabil să faci asta.
 *Respiră profund:* Focalizează-te pe respirația ta. Respiră lent și profund. Simte cum
aerul intră și iese din plămâni.
 Imaginează-ți "Locul Fericit"-începe să-ți imaginezi un loc care te aduce o stare de
fericire și liniște. Poate fi un peisaj natural, o plajă liniștită, o pădure frumoasă sau
orice alt loc care te face să te simți bine.
 Detaliile sunt importante- concentrează-te pe detalii. Observă culorile, sunetele,
mirosurile și senzațiile din jur. Vizualizează în detaliu toate aspectele locului tău
fericit.
 Simte emoțiile- permite-ți să simți emoțiile asociate cu acest loc. Simte pacea, bucuria
și relaxarea. Lasă-te purtat de aceste emoții pozitive.
 Stai în acest loc pentru o perioadă- rămâi în acest loc fericit pentru câteva minute,
bucurându-te de senzațiile și starea de bine pe care le aduce.
  Revenirea treptată- când ești pregătit, revino treptat în momentul prezent. Deschide
ochii și începe să-ți miști ușor corpul.
 Tehnica ”Respirația în pătrat”
Instrucțiuni:
 Inspiră (Latura 1 a pătratului): Începe inhalarea lent și profund pe o durată de patru
secunde. Concentrează-te asupra respirației în timp ce completezi prima latură a
pătratului mental.
 Reține aerul (Latura 2 a pătratului): Menține respirația timp de patru secunde. În
această fază, păstrează aerul în plămâni și concentrează-te pe starea de reținere.
 Expiră (Latura 3 a pătratului): Expiră lent și complet pe o perioadă de patru secunde.
Focalizează-te pe expirare, eliberând complet aerul din plămâni.
 Pauză fără aer (Latura 4 a pătratului): Menține o pauză fără aer timp de patru secunde.
În această fază, nu inspira sau expira. Permite-ți să simți momentul de liniște și
calmitate înainte de a începe un nou ciclu.
 Repetă acest ciclu de respirație în pătrat de câteva ori, adaptând durata fiecărei etape în
funcție de confortul tău.
IV. Sesiunea Q&A (20 minute)
 Răspunsuri la întrebări și feedback.
Sesiunea 3: "Gestionarea Echilibrului dintre Muncă și Viața Personală" (90 minute)
Obiectivele sesiunii:
1. Evidențierea importanței echilibrului între muncă și viața personală.
2. Furnizarea unor strategii practice pentru menținerea unei balanțe sănătoase între cele
două domenii.
3. Crearea unui mediu de discuții și împărtășire de experiențe pentru a consolida
învățările din sesiunile anterioare.
I. Scurtă recapitulare (20 minute)
 Review al conceptelor cheie din primele două sesiuni.
II. Importanța echilibrului (25 minute)
 Explorarea impactului echilibrului între muncă și viața personală asupra bunăstării.
 Studii de caz și discuții.
III. Strategii practice (30 minute)
 Prezentarea unor strategii concrete pentru gestionarea echilibrului.
 Dezbateri și împărtășirea de experiențe personale.
 Activități practice de gestionare a echilibrului
Jocul "Lista de priorități"
 Creează împreună cu colegii o listă de priorități pentru proiecte și sarcini.
Tehnica ”Grădina virtuală a realizărilor ”
 Creați împreună cu echipa o "grădină virtuală" în care fiecare persoană adaugă
realizările personale și profesionale.
IV. Concluzii și Feedback (15 minute)
 Rezumatul sesiunii și evidențierea principalelor învățăminte.
 Colectarea feedback-ului și sugestii pentru sesiunea viitoare.