Cel mai important mod de a trata sindromul suprasolicitarii la locul de munca este

bazat pe relaxarea si detensionarea sistemului nervos central, echilibrarea metabolismului si a

imunitatii si restabilirea echilibrului bio-psiho-afectiv. Se pot lua medicamente pentru
imbunatatirea imunitatii sau pentru ameliorarea durerilor.
Vizita la un psiholog sau dialogul online cu acesta te poate ajuta sa te refaci psihic si
sa-ti reorganizezi viata psiho-afective, dar si profesionala.
Cel mai bun efect il are abordarea unui nou stil de viata, bazat pe odihna
sufiecienta, alimentatie echilibrata si practicarea unor activitati relaxante.
Acas, la serviciu, n parc sau la cinema, stresul este prezent. n zilele noastre, stresul
este resimit mai acut, fiind favorizat de contextual actual de via. Criza economic, poluarea,
evenimentele de via i varietatea stimulilor la care oamenii sunt expui contribuie din plin.
O persoan este afectat de stres atunci cnd se simte incapabil s fac fa unor situaii, se
simte frustrat, iritat, bulversat, n alert permanent.
Strategii de gestionare a stresului
Este necesar ca fiecare individ s-i msoare nivelul de stres i s nvee strategii de
gestionare a acestuia. n prezent sunt companii care implementeaz programe de prevenire a
stresului la locul de munc. n lupta cu sindromul burnout, specialitii recomand: tratamentul
farmacologic al simptomelor fizice i psihice, psihoterapia n vederea gestionrii situaiilor
stresante, reorganizarea mediului de lucru n ceea ce privete concordana ntre performan i
durata de execuie.

Cteva strategii folositoare n cazul suprasolicitrii fizice i psihice ar fi:

La nivel individual / in terapie individuala:
-

gestionarea furiei (pt ca automat cand ceva nu merge asa cum trebuie, apare
furia care are efecte negative asupra sanatatii noastre, bineinteles in gestionarea
furiei intra si iertarea, invatarea unor modalitati asertive de exprimare a furiei,

etc.)
invarea unor tehnici de respiraie i relaxare;
efectuarea de exerciii fizice i masaj, plimbri n natur.
stabilirea unor scopuri realiste; (care pot sa fie atinse)
evitarea perfecionismului i supraimplicrii; (asta nu inseamna ca suntem
delasatori, ci faptul ca intr-adevar ne implicam, insa in asa fel incat se intampla
ca ceva sa nu mearga cum vroiam, sa nu ne invinovatim si criticam. Sa facem
diferenta intre persoana ca atare si comportamentul unei persoane. De
exemplu, daca un om a gresit cu ceva, asta nu inseamna ca este un om rau, ci
faptul ca a avut un comportament rau, indezirabil, neadecvat. Pt ca oricine

poate avea momente mai bune in viata si momente mai putin bune).
respectarea concediilor pentru odihn;

sa ne facem timp pentru noi, pentru familie si prieteni

ideal ar fi sa ne facem un stil de viata echilibrat, sanatos, bazat pe odihna

suficienta, alimentatie echilibrata si sa avem cat de cat un program pe care sa il
urmam in ceea ce priveste orele de munca si timpul liber, sa respectam orele de

somn si practicarea unor activitati relaxante.

implicarea n activiti creative ca form de relaxare, deconectare de la via a
obinuit periodic (nu rspundem la telefon cteva zile), limite clare la
serviciu i acas n ceea ce privete suprasolicitrile i supraresponsabilizrile
i ritualuri care s ne in n contact cu nevoile noastre, s ne ofere pauze
sntoase (a nu mnca pe tastatur, a bea cafeaua pe teras, a citi 2-3 pagini, a
dansa din cnd n cnd etc.).

sa nu ne supraimplicam in activitati mai multe decat este necesar sau decat

stim ca am putea duce la bun sfarsit, pt ca exista riscul de a nu le finaliza si sa
le amanam, ceea ce nu este tocmai benefic (daca eu ma incarc cu sarcini care
ma depasesc, pot surveni sentimente de neajutorare si incapacitate, ceea ce
scade stima de sine)

imbunatatim stima de sine a clientului , facem apel la resursele acestuia, sa ne

axam pe aspectele pozitive si nu pe cele negative

sa adoptam un mod de gandire pozitiv, sa vedem partea plina a paharului

sa lasam critica si barfa la o parte, pentru ca ne incarcam negativ

cand individul nu mai face fata si e depasit de situatie, e benefic sa ia legatura

cu membrii echipei de la locul de munca si sa discute dificultatile pe care le
intampina

Intr-o institutie de exemplu, cauze pot fi:

-

unii muncesc prea mult, altii prea putin, iar salariul este la fel

omul trebuie sa fie incurajat (accentuarea aprecierii din partea celorlalti), sa

vada care este programul sau, ce implica, ce resurse are, trebuiesc invatati sa
aiba grija de propria persoana (consiliere pt dezvoltare personala), sa faca
lucruri care ii plac, sa aiba grija sa aiba timp liber si cum sa si-l gestioneze.

Bineinteles, pe langa tratamentul farmacologic, psihoterapia n vederea gestionrii

situaiilor stresante, reorganizarea mediului de lucru n ceea ce privete concordana ntre
performan i durata de execuie pot fi de folos in rezolvarea acestei probleme.
In terapie pot fi atinse mai multe aspecte: managementul timpului (poate fi f bine
realizat printr-o terapie in cinci pasi ca vizeaza: raport si structurare, definirea problemei,
stabilirea scopului, generarea alternativelor si alegerea si implementarea alternativei care se
considera a fi cea mai eficienta).
In functie de caracteristicile personalitatii fiecaruia si in functie de problema cu care se
confrunta, este abordat si i se aplica un anumit tip de psihoterapie.
Exemplu de terapie cognitiv-comportamentala (CBT):

Aceasta terapie se bazeaz pe teoria conform creia exist o relaie de reciprocitate

ntre procesele cognitive (ceea ce gndim), emoii (ceea ce simim) i comportamente. Astfel,
gandurile influenteaza modul in care ne simtim, iar acest lucru duce la comportamente
indezirabile, neplacute, cu consecinte negative. Prin urmare, simtim ceea ce gandim.
Exemplu:
-

L-am intrebat ceva pe sefu si mi-a raspuns pe un ton rastit.

Gand: sigur are ceva cu mine. /inlocuim cu: are multe pe cap, are o zi proasta, etc.
Emotie: suparare, iritare.
Comportament: evitare. (iar de aici se poate forma un cerc vicios, sefu sesizand
faptul ca il evitam, isi va forma si el propriile ganduri despre comportamentul
nostru, va avea o alta atitudine fata de noi, ceea ce noua ne va confirma gandurile
noastre. Si tot asa).
In general, cand vorbim despre persoane ambitioase, despre perfectionism, putem
intalni la aceste persoane cognitii irationale care pot genera sentimente de anxietate, ba chiar
un burnout. De exemplu, cea mai frecventa cognitie irationala poate fi imperativul trebuie.
Exemplu: trebuie sa iasa bine proiectul, trebuie neaparat sa fac totul perfect....etc.. ei bine,
rational vorbind, perfect nu exista..bineinteles ca putem tinde spre el, dar si un perfectionist
poate sa greseasca. In terapie, incercam sa inlocuim cognitiile irationale cu altele mai
rationale, astfel simtind emotii pozitive.