Trauma colectiva

Catastrofa grecescul Katastropfe = bulversare

Elemente caracteristice:
-

pe scena publica
ruptura brutala, deznodamant tragic

Psihopatologic:
-

bulversare psihica individuala

bulversare psihica colectiva
Evenimentul catastrofic suspenda viata cotidiana a unei colectivitati, ii opreste cursul

obisnuit, marcheaza sfarsitul unui mod de functionare. Nimic nu va mai fi ca inainte.

Pentru ca, colectivitatea sa poata continua sa mearga inainte este necesara introducerea
perspectivei de viitor Trebuie trase invataminte, trebuie invatate lectii, ca sa nu se mai
intample ce s-a intamplat.
Trauma in viata unui individ sau colectivitati loveste cu violenta, intensitate si surpriza.

distruge functionarea obisnuita si anterioara (distruge mecanismele de aparare,

comportament, ganduri, valori) si sparge cadrele:
- psihic si corporal (la nivel individual)
- social, familial si de grup (la nivel
colectiv)

Consecinta va fi:
-

o trauma psihica si fizica, care are nevoie de reparatie, de vindecare si care poate sa

lase urme, cicatrici.

confrunta subiectul cu propria sa moarte o realitate fara imagine sau reprezentare in
psihic si care neavand imagine se situeaza de partea inexprimabilului. Limbajul

purtator de sens este atacat.

persoana care traieste un eveniment traumatizant nu ramane intacta, dar nu toti supusi
acelorasi traume dezvolta sindromul posttraumatic.

La nivelul colectivitatii trauma pastreaza o mare putere dezorganizatoare mai ales cand aduce
cu sine moarte si cadrul social poate fi atacat (relatiile sociale).
Elementul esential al stresului posttraumatic il constituie aparitia unor simptome
caracteristice datorita:
-

expunerii la stresori externi eveniment major care implica amenintarea cu moartea.

a fi martor la un eveniment care implica moartea
a afla despre moartea violenta sau neasteptata sau amenintarea cu moartea

Urgente sociale necesita stabilirea unor prioritati si o ierarhizare a interventiilor.

salvare de vieti
identificarea victimelor
luarea masurilor ca lucrurile sa functioneze si colectivitatea sa resimta ca se face ceva

ca sa se restaureze ordinea si siguranta

actiuni de solidaritate in sprijinul REUMANIZARII

Iesirea din trauma rezilienta are urmatoarele etape:

-

imediata mobilizare rapida a structurilor psihice sa restabileasca ordinea (protectia

exogena)
postimediata (protectia endogena) miscarile de solidaritate care au un efect asupra

sentimentului de abandon
etapa de comemorare este factor facilitator al reluarii semnelor de viata prin
ritualizarea in jurul separarii dintre morti si vii prin ceremoniile de trecere.

Simptomatologia stresului posttraumatic acut:

-

repetitia evenimentului psihotraumatizant

imagini ale scenelor psihotraumatizante
cosmaruri
amintiri intruzive
evitarea locurilor, gandurilor, discutiilor, care amintesc de eveniment (ca o aparare

impotriva sindromului de repetitie)

simptome neurovegetative: tresarire, hipervigilenta, comportamente automate
complicatii psihopatologice

In fata riscului, fiinta umana recurge la mecanisme de aparare: minimalizare, negare, care au
rolul de a ne mentine mitul invulnerabilitatii care ne permite confruntarea zilnica cu angoasa
existentiala de a ne sti muritori.
Factori de protectie:
-

preventivi tine de educatie, de a invata ca exista situatii de risc si cum sa le

gestionezi, oricare ar fi locul sau tipul activitatilor.

Daca trebuie prevenita catastrofa, trebuie sa se creada in realitatea ei inainte sa se produca.

Preventie secundara:

abordare imediata:
planuri de salvare
ingrijire medicala si psihologica la locul evenimentului
abordare postimediata (intre 2 si 30 de zile)
supraveghere cronica (luni, ani)

Asistenta care se acorda:

imediata se cauta punerea in cuvinte a unei stari inexprimabile (adica ajuta sa-si
exprime prin cuvinte emotiile)

postimediata (2- 30 zile) persoana este ajutata de specialist sa gandeasca trairea

catastrofica pentru a-i da un sens, a o situa in istorie; si se realizeaza prin celule

medico-psihologice de urgenta.
supraveghere cronica evaluarea sindromului de stres posttraumatic, supraveghere
medico-psihologica

Profesionistii + voluntarii trebuie sa aiba un plan de interventie, pentru ca si ei la randul

lor sunt traumatizati.

Asociatia Asprosam
Dr. Cismas P. Laura
medic primar psihiatru
psihoterapeut