- Sindromul burnout o boal profesional

- Sindromul burnout o boal profesional

CUPRINS
1. INTRODUCERE ....................................................................................................... 3 2. CONCEPTUL SI FAZELE SINDROMULUI BURNOUT .............................. 4 3. CAUZELE SINDROMULUI BURNOUT. CONDITII DE RISC .................... 6 4. SIMPTOMATOLOGIE .......................................................................................... 10 5. FACTORII DE RISC.............................................................................................. 13 6. CONSECINTELE SINDROMULUI BURNOUT ............................................ 15 7. MASURI PREVENTIVE ....................................................................................... 17 8. CONCLUZII ............................................................................................................. 22 9. BIBLIOGRAFIE ..................................................................................................... 23

- Sindromul burnout o boal profesional

1. INTRODUCERE
Sindromul burnout Sindromul de epuizare completa, este o patologie ce deriva din interactiunea individului cu anumite conditii psihosociale nocive de munca. Cand vorbim de riscuri psihosociale ne referim la acele conditii intrunite intr-o situatie de munca si care sunt direct relationate cu organizarea activitatii de munca, continutul acesteia si realizarea sarcinilor de lucru i care au capacitatea de a afecta atat desfasurarea activitatea de munca cat si sanatatea lucratorului. Complexitatea factorilor psihosociali se datoreaza in principal adaugarii la aceste variabile din mediul de lucru a perceptiilor si experientelor lucratorului/lucratorilor care actioneaza ca mediatori. Sindromul burnout constituie o etapa avansata a stresului la locul de munca si poate determina incapacitatea totala si / sau permanenta de a relua activitatea. Structura anormala a programului de lucru si sarcinile de lucru de la locul de munca, impreuna cu un climat negativ pot determina apariia starilor de depresie, anxietate, oboseala cronica, modificari ale somnului, frustrari si dezvoltarea unor atitudini pesimiste iar in cazuri extreme pot conduce chiar la instalarea unei crize de panica.

- Sindromul burnout o boal profesional

2. CONCEPTUL SI FAZELE SINDROMULUI BURNOUT
A. CE ESTE SINDROMUL BURNOUT? Un raspuns la stresul cronic in munca ce consta in atitudini si sentimente negative fata de persoanele cu care se lucreaza si fata de propriul rol profesional, cat si din sentimentul de epuizare emotionala. Acest raspuns apare frecvent in cazul lucratorilor din cadrul firmelor prestatoare lucreaza in de servicii direct care cu contact

utilizatorii acesteia.

B. Etapele sindromului burnout a. Etapa de entuziasm (lucratorul priveste profesia sa ca pe ceva stimulant iar conflictele le interpreteaza ca fiind pasagere si solutionabile. Lucratorul are aspiratii inalte si o energie debordanta). b. Etapa de blocare (incepe atunci cand asteptarile lucratorului cu privire la activitatea sa de munca nu sunt indeplinite iar obiectivele incep sa apara ca fiind dificil de atins, chiar si cu efort). c. Etapa de frustrare (este perioada de descurajare si demotivare profesionala, in care apar problemele emotionale, fizice si comportamentale pentru lucrator). d. Etapa de apatie lucratorului (se instaleaza in fata resemnarea

imposibilitatii de a schimba lucrurile).

- Sindromul burnout o boal profesional

e. Etapa de burnout (in aceasta etapa lucratorul ajunge la imposibilitatea fizica si psihica de a continua munca si se manifesta puternic simptomatologia corespunzatoare: epuizare emotionala, depersonalizare si realizari personale in munca foarte scazute). Fazele prin care se ajunge la burnout plecand de la stresul in munca printr-un proces de acomodare psihologica dintre un lucrator stresat si o activitate de munca stresanta sunt: a) Faza de stres, care se caracterizeaza printr-un decalaj dintre cererea de munca si resursele lucratorului. b) Faza de epuizare, la care ajunge sa s produca n mod cronic raspunsurile de preocupare, tensiune, anxietate si oboseala. c) Faze de epuizare defensiva, in care apar schimbari de atitudine si de comportament, ca de exemplu robotizarea si cinismul. Burnout-ul nu apare deodata, ci este rezultatul unei serii de evenimente, caracterizate prin niveluri ridicate de stres la care lucratorul nu a putut sau nu a stiut sa ofere o solutie. Se diferentiaza urmatoarele etape: a) Etapa de entuziasm: activitatea de munca aduce satisfactii, nu apar conflicte iar problemele se rezolva. b) Etapa de blocaj: apar indoielile, se pune sub semnul intrebarii efortul depus, asteptarile si obiectivele nu mai sunt atat de clare, incepe izolarea si apar primele efecte de anxietate si oboseala. c) Etapa de frustrare: incep sa apara simptomele psihosomatice. d) Etapa de apatie / hiperactivitate: se alterneaza perioadele de apatie cu cele de hiperactivitate. In aceasta perioada incep sa se inregistreze primele concedii luate pe motive medicale. e) Etapa burnout: se creeaza o situatie de munca de netolerat cu daune fizice si mintale si este evidenta intreaga simptomatologie a acestui sindrom.

- Sindromul burnout o boal profesional

3. CAUZELE SINDROMULUI BURNOUT. CONDITII DE RISC
Cauzele de risc au legatura cu insasi caracteristicile mediului de lucru, stresorii relationati cu munca fiind cei care cauzeaza si faciliteaza dezvoltarea sindromului, pe langa factorii sociali si aspectele personale. Prin urmare, se pot clasifica astfel: A. Cauze organizationale B. Cauze sociale C. Cauze personale

A. Cauzele organizationale Sunt factori din interiorul companiei care genereaza un risc pentru sanatatea lucratorului. Cei care se prezinta in continuare se considera a fi cei mai relevanti: Dinamica muncii: relatii prost gestionate cu colegii sau superiorii, lipsa de informare a lucratorului cu privire la rolul pe care il are, probleme cu echipa de lucru. Inadecvare profesionala: lipsa de corespondenta intre profilul profesional si personal al lucratorului si profilul postului de lucru alocat. Continuturi: Se refera la varietatea sarcinilor de lucru, identitatea acestora si realizarea lor. Conflictul si ambiguitatea de rol: Asteptarile si cererile pe care le are o companie de la un angajat al sau. Ambiguitatea apare datorita incertitudinii lucratorului in fata rolului pe care trebuie sa-l indeplineasca iar

- Sindromul burnout o boal profesional

conflictul apare atunci cand nu se pot satisface in acelasi timp asteptari de rol contradictorii. Supraincarcare de munca: exigentele activitatii de munca care depasesc capacitatea lucratorului, exces de sarcini neplacute pentru lucrator, o raspundere mai mare decat cea aferenta postului sau de lucru, lipsa timpului. Mediul fizic de lucru: Factorii de risc ca zgomotul, vibratiile, luminozitatea, toxicitatea elementelor prezente la locul de munca si pe care lucratorul trebuie sa le suporte, sunt elemente care provoaca stres in munca. Munca in ture: Munca in timpul noptii si in ture afecteaza in mod critic dezvoltarea sindromului atunci cand aduce cu sine o supraincarcare de munca si iritabilitate datorita lipsei constante de odihna. Climatul in cadrul firmei: cu urmatoarele elemente de evaluat: a) Participarea la luarea deciziilor. b) Autonomia in munca c) Angajamentul fata de munca d) Relatiile cu colegii Stresorii economici: Contractele instabile, nivelul economic insuficient, lipsa perspectivelor de viitor cu privire la postul de munca cresc predispozitia la aparitia sindromului. Provocarea in munca: Apare in acele situatii in care lucratorul trebuie sa demonstreze continuu capacitatea sa pentru a-si desfasura activitatea de munca intr-o maniera adecvata. Stresorii relationati cu noile tehnologii: Introducerea noilor tehnologii poate facilita sau poate face mai dificila desfasurarea sarcinilor de lucru, avand o influenta in acest sens gradul de adaptare pe care il necesita, ritmul de lucru impus, solicitarea unui anumit nivel de atentie, izolarea sociala.

- Sindromul burnout o boal profesional

Structura organizationala: Sindromul apare cu o frecventa mai mare in cadrul acelor companii foarte centralizate sau rigide, in care aproape totul este predefinit iar luarea deciziilor este foarte limitata. B. Cauzele sociale Sunt factori externi mediului de lucru (familia, prietenii, stilul de viata, etc.), care pot repercuta in mod pozitiv sau negativ asupra vietii lucratorului. Sprijinul social pe care il poate primi lucratorul din partea prietenilor si a familiei poate creste sau scadea probabilitatea aparitiei sindromului burnout. Variabilele care influenteaza sunt: Comunicarea: lucratorii care isi desfasoara activitatea in medii sociale in care comunicarea este fluida prezinta o rezistenta mai mare la sindromul burnout, comunicarea in sine avand functia de a reduce anxietatea si stresul. Atitudinile familiei si ale prietenilor: lipsa de intelegere a situatiei lucratorului din partea familiei si a prietenilor faciliteaza instalarea burnoutului. Problemele familiare: prezenta problemelor in familie si a unor niveluri ridicate de stres la locul de munca nu fac decat sa creasca sansele aparitiei sindromului. Resursele familiare pentru a face fata situatiei: niveluri ridicate de sprijin familiar si o lista lunga de resurse adecvate confruntarii situatiilor adverse la locul de munca ajuta lucratorul sa suporte mai bine tensiunile provocate de desfasurarea activitatii sale de munca. Cultura: o cultura polarizata, in care exista doar extreme (castigatorinvins, succes-esec, etc.) favorizeaza aparitia sindromului burnout.

- Sindromul burnout o boal profesional

C. Aspectele personale Aspectele personale ale lucratorului contribuie la facilitarea adaptarii la situatii de stres sau, dimpotriva, la accentuarea unei vulnerabilitati mai mari la efectele negative si ulterior la raul produs. Se considera relevante urmatoarele aspecte: Locus de control: reprezinta locul ipotetic in care localizam cauzele pentru tot ceea ce ni se intampla. Se diferentiaza astfel doua tipuri de persoane: a) Acele persoane care au un locus de control intern (ceea ce mi se intampla este produsul actiunilor mele, de aceea pot schimba mediul meu). b) Acele persoane care au un locus de control extern (ceea ce mi se intampla nu este produsul actiunilor mele, ci al intamplarii, in plus, nu detin niciun control asupra situatiei). Lucratorii care au un locus de control extern vor fi mai predispusi la dezvoltarea sindromului burnout. Asteptarile de autoeficienta: sunt asteptarile pe care le avem de a realiza o sarcina. Daca un lucrator are asteptari reduse in ceea ce priveste realizarea sarcinilor aferente postului sau, acest lucru il va face mai vulnerabil la sindromul burnout. Strategii de confruntare: sunt strategiile pe care le folosesc persoanele pentru a face fata diferitelor situatii ale vietii. Un lucrator cu un repertoriu redus sau cu strategii de confruntare gresite va fi mai predispus la sindromul burnout. Trasaturi de personalitate: se refera la diferitele aspecte care formeaza personalitatea, dintre care mentionam: a) Adaptabilitatea: capacitatea de adaptare la schimbarile care apar (cu cat este mai mare gradul de adaptare cu atat este mai mica probabilitatea de aparitie a sindromului burnout).

- Sindromul burnout o boal profesional

b) Stabilitatea emotionala: in conditii de munca similare, lucratorul instabil din punct de vedere emotional este mai predispus la burnout. c) Independenta: cu cat lucratorul este mai dependent cu atat este mai vulnerabil la burnout. d) Toleranta la frustrare: modul in care persoanele fac fata situatiilor frustrante. Un grad scazut de toleranta la frustrare inseamna confruntarea situatiilor de stres cu mai multa dificultate, si prin urmare atrage dupa sine o predispozitie mai mare la burnout. Sex: conform cercetarilor recente, femeile in general sunt mai predispuse acestui sindrom datorita factorilor socioculturali (in special datorita surplusului de munca de acasa). Varsta: cu cat este mai in varsta o persoana cu atat gestioneaza mai bine situatiile stresante, desi nu se intampla intotdeauna astfel. Stare civila: unele studii demonstreaza corelatia existenta dintre indicii scazuti de burnout si faptul de a fi casatorit sau a trai in cuplu.

4. SIMPTOMATOLOGIE
A. Simptomele sindromului burnout lucrator Sindromul burnout se caracterizeaza prin stari de spirit similare altor dezechilibre de ordin psihologic, cum este anxietatea, depresia, schimbari de personalitate si chiar dezechilibre psihotice. De aceea, este important sa se diferentieze sindromul burnout de aceste psihopatologii. Lucratorii care sufera de acest niveluri: sindrom prezinta o simptomatologie comportamentale, caracteristica diferitelor psihosomatice, pentru

emotionale, de atitudine si sociale.

10

- Sindromul burnout o boal profesional

a. Simptome psihosomatice: oboseala pana la epuizare si stare generala proasta (care, la randul lor, conduc la deteriorarea calitatii vietii), oboseala cronica i modificari functionale in aproape toate sistemele organismului (sistemul cardiorespirator, digestiv, reproducator, nervos, etc.) cu simptome ca dureri de cap, modificari ale somnului, ulcer si alte dezechilibre gastrointestinale, pierdere in greutate, deranj si dureri musculare, hipertensiune, criza de astm, etc. b. Simptome comportamentale: comportament depersonalizat in relatia cu clientul, absenteism in munca, dezvoltarea de comportamente excesive ca abuzul de calmante, stimulente si alte tipuri de substante (cafea, tutun, alcool, etc.), schimbari bruste ale starii de spirit, incapacitatea de a trai intr-o maniera relaxata, lipsa capacitatii de concentrare, superficialitate in contactul cu ceilalti, comportamente cu un nivel ridicat de risc, cresterea comportamentelor hiperactive si agresive. c. Simptome emotionale: predomina epuizarea emotionala, simptome disforice, distantare afectiva ca modalitate de autoprotectie, anxietate, sentimente de vinovatie, nerabdare si iritabilitate, nivel scazut de toleranta la frustrare, sentiment de singuratate, sentiment de alienare, sentimente de impotenta, dezorientare, plictiseala, o viata cu un nivel scazut de realizari pe plan personal, sentimente depresive. d. Simptome la nivel de atitudine: atitudini de neincredere, apatie, cinism si ironie fata de clientii companiei, ostilitate, suspiciune si conversatie redusa in cadrul interactiunilor.

11

- Sindromul burnout o boal profesional

e. Simptome la nivel social si al relatiilor interpersonale: atitudini negative fata de viata in general, diminuarea calitatii vietii personale, cresterea numarului de probleme de cuplu, familiare si al relatiilor sociale din afara vietii profesionale a subiectului (datorita faptului ca interactiunile sunt ostile, comunicarea este deficienta, nu se vorbeste, se tinde catre izolare, etc.).

B. Simptomele sindromului burnout pentru companie Se manifesta printr-o deteriorare a comunicarii si a relatiilor interpersonale (indiferenta sau raceala cu persoanele cu care se lucreaza); diminueaza capacitatea de munca, reduce angajamentului, scade randamentul si eficienta, se inregistreaza o crestere a absenteismului si a demotivarii, cresc rotatiile si plecarile din companie, conducand astfel la afectarea in mare masura a calitatii serviciilor prestate de catre aceasta clientilor; survin sentimente de disperare si indiferenta fata de locul de munca si se inregistreaza o crestere a plangerilor din partea utilizatorilor sau clientilor, etc. RASPUNS LA STRESUL CRONIC IN MUNCA Discrepante intre cerere/resurse (stresante) stres perceput strategii de confruntare - sindromul de burnout datorat muncii, raspunsuri: fiziologice, cognitive, emotionale, comportamentale, alte raspunsuri la stresul cronic in munca; Consecinte (asupra individului si asupra companiei): probleme de sanatate (fiziologice si psihologice), suicid, separare/divort, absenteism, rotatie nedorita, sabotaj, accidente, plecarea din companie, etc.

12

- Sindromul burnout o boal profesional

5. FACTORII DE RISC
A. FACTORI DE RISC LA NIVEL DE COMPANIE Structura companiei foarte ierarhizata si rigida Lipsa sprijinului instrumental din partea companiei Excesul de birocratie, birocratia profesionalizata Lipsa de participare a lucratorilor Lipsa de coordonare dintre unitati Lipsa de formare practica a lucratorilor in ceea ce priveste folosirea noilor tehnologii Lipsa de stimulare sau recompensare Lipsa de dezvoltare profesionala Relatii conflictuale in cadrul companiei Model de management inadecvat Inegalitatea perceputa in ceea ce priveste managementul resurselor umane.

13

- Sindromul burnout o boal profesional

B. FACTORI DE RISC RELATIONATI CU CREAREA POSTULUI DE LUCRU Suprasolicitarea in munca, cerinte emotionale in interactiunea cu clientul Discrepanta intre responsabilitate si autonomie Lipsa timpului pentru contactul cu utilizatorul (pacient, client, subordonat, etc.) Disfunctii de rol: conflict-ambiguitate-supraincarcare Solicitare emotionala excesiva Lipsa de control al rezultatelor sarcinii de lucru Lipsa de sprijin social Sarcini nefinalizate care nu se sfarsesc Autonomie decizionala redusa Factori economici de stres Insatisfactia in munca. C. FACTORI DE RISC DIN RELATIILE INTERPERSONALE Contactul dificil sau problematic cu utilizatorii Relatii conflictuale cu clientii Dinamica negativa de munca Relatii tensionate, competitive, cu conflicte intre colegi si cu utilizatori Lipsa sprijinului social Lipsa de colaborare intre colegi in ceea ce priveste sarcinile complementare Proces de contagiere sociala a sindromului burnout Lipsa reciprocitatii in schimburile sociale.

14

- Sindromul burnout o boal profesional

D. FACTORI ASOCIATI CARACTERISTICILOR PERSONALE Motivatie ridicata pentru ajutor: grad de altruism Grad ridicat de idealism Grad ridicat de empatie Grad ridicat de perfectionism Constanta in actiune Nivel scazut de stima de sine Abilitati sociale reduse Tendinta catre implicare emotionala excesiva Tipar de comportament de tip A Locus de control extern Nivel scazut de autoeficienta

6. CONSECINTELE SINDROMULUI BURNOUT

Experientele de stres provoaca la individ raspunsuri fiziologice, cognitivoafective si comportamentale, pe langa generarea unor consecinte importante pentru compania din care face parte. a. Consecinte pentru lucrator Lucratorul isi va vedea afectata sanatatea, datorita expunerii la anumite conditii de lucru pe care acesta nu le poate controla, in ciuda punerii la dispozitie a tuturor resurselor sale personale. Apare o degenerare generalizata: la nivel cognitiv, emotional, comportamental si fizic. Aceste simptome au niste consecinte negative asupra vietii in general, diminuand calitatea vietii personale si potentand problemele in familie si in intreaga retea sociala din afara vietii profesionale a lucratorului, datorita

15

- Sindromul burnout o boal profesional

faptului ca interactiunile devin tensionate iar comunicarea este deficienta tinzand catre izolare. Emotionale
Sentimente de singuratate Sentimente de alienare Anxietate Sentimente de impotenta Sentimente de omnipotenta Culpabilitate

De atitudine
Lipsa comunicarii Cinismul Apatia Ostilitatea Suspiciunea Atitudine negativa fata de sine

Psihosomatice
Durere precordiala si palpitatii Hipertensiune Crize de astm Raceli frecvente Incidenta ridicata de infectii Aparitia alergiilor

Frustrare

Consum de alcool si droguri

Dureri cervicale si de spate Oboseala Modificari menstruale Ulcer gastroduodenal Diaree Migrene Insomnie

b. Consecinte sociale Consecinte asupra relatiilor interpersonale din afara vietii profesionale, atitudini negative fata de viata in general. Reducerea calitatii vietii personale. Consecintele sindromului burnout datorat activitatii de munca asupra relatiilor interpersonale se asociaza cu atitudinile si comportamentele negative pe care le adopta subiectul cat si cu starea de epuizare emotionala. Acest model de comportament si de atitudine induce o deteriorare a relatiilor si o crestere a numarului de conflicte interpersonale. Consecintele sindromului nu se sfarsesc atunci cand subiectul pleaca din companie si isi paraseste postul de lucru, dimpotriva, ii afecteaza viata privata, pentru ca atitudinile cinice si de dispret ii impacteaza ulterior familia si prietenii. Persoana in cauza se comporta acasa cu nerabdare si iritatie, neavand capacitatea de a se separa de problemele de munca odata ajunsa acasa si

16

- Sindromul burnout o boal profesional

doreste sa fie singura, o problema pe care familia trebuie sa invete sa o gestioneze, pentru ca o stare conflictuala constanta poate conduce la confruntari in cuplu si in final la separarea familiei, datorita deteriorarii relatiilor interpersonale. c. Consecinte asupra companiei Sindromul burnout are consecinte negative care afecteaza atat compania cat si mediul de lucru si se manifesta printr-o deteriorare progresiva a comunicarii si a relatiilor interpersonale (indiferenta sau raceala); reduce productivitatea si calitatea muncii si prin urmare si randamentul, ceea ce afecteaza serviciile pe care le presteaza compania. Apar sentimente care pleaca de la indiferenta la disperare fata de activitatea de munca; se inregistreaza un absenteism ridicat cu un grad ridicat de demotivare, creste dorinta de a parasi locul de munca pentru un altul cu un nivel in crestere de demoralizare si se poate ajunge chiar la o reconversie profesionala a persoanei afectate sau la parasirea de catre acestea a domeniului de lucru. Daca compania nu favorizeaza crearea unui echilibru intre nevoile lucratorilor si scopurile institutiei apare drept consecinta o pierdere in ceea ce priveste calitatea serviciilor, care nu reprezinta altceva decat exprimarea unei dezamagiri.

7. MASURI PREVENTIVE
Masurile preventive trebuie sa vizeze eliminarea sau reducerea riscurilor pe care le produce acest sindrom. Astfel, aceste masuri se grupeaza conform clasificarii care s-a facut anterior cu privire la conditiile de risc, adica la nivelul companiei, la nivel individual si la nivel social. A. La nivel de companie

17

- Sindromul burnout o boal profesional

Descrierea posturilor de lucru: in acest fel dinamica si cuprinsul activitatii de munca, conflictul si ambiguitatea de rol si lipsa adecvarii profesionale dispar ca factori de risc sau sunt controlati intr-un mod mai eficient. Organizarea si gestiunea adecvata a resurselor materiale si umane: astfel se pot reduce efectele lucrului in ture, a suprasolicitarii in munca si a celor produse de mediul fizic de lucru. Informarea si formarea lucratorilor cu privire la introducerea schimbarilor in metodologia de lucru si in incorporarea folosirii noilor tehnologii la locurile de munca: fapt care va ajuta la diminuarea factorilor de stres cu privire la acestea. Dezvoltarea de politici privind stabilitatea in munca si calcularea unor salarii corecte: aceasta masura reduce factorii economici de stres si cei referitori la competitivitatea excesiva. Dezvoltarea de politici de descentralizare, flexibilitate si comunicare din partea companiei: care reduc influenta factorilor stresori privind structura organizationala. Dezvoltarea de programe adecvate de formare continua: luata la nivel transversal, aceasta masura permite reducerea efectului multor factori stresori proveniti din cadrul companiei, ca de exemplu dinamica si cuprinsul activitatii de munca, conflictele si ambiguitatea de rol si cei relationati cu noile tehnologii. Se recomanda sa se aiba in vedere urmatoarele masuri organizationale: Imbunatatirea climatului de lucru prin promovarea lucrului in echipa. Cresterea gradului de autonomie si control al muncii prin descentralizarea luarii de decizii. Dispunerea analizarii si definirii posturilor de lucru, prin evitarea ambiguitatilor si a conflictului de rol. Stabilirea liniilor clare de autoritate si responsabilitate.

18

- Sindromul burnout o boal profesional

Definirea competentelor si a responsabilitatilor in mod exact si realist, cu luarea in considerare a capacitatilor reale ale lucratorilor. Optimizarea retelelor de comunicare si promovarea participarii in cadrul companiei prin imbunatatirea climatului. Stimularea colaborarii in cadrul companiei. Stimularea flexibilitatii in ceea ce priveste programul de lucru. Promovarea securitatii in munca. Stabilirea unor obiective clare pentru roluri profesionale. Cresterea recompenselor pentru angajati. Stimularea relatiilor interpersonale. Intarirea relatiilor sociale in cadrul grupului de lucru. Stabilirea unor sisteme participative si democratice in munca. Facilitarea formarii si informarii. Stabilirea de linii clare de autoritate. Imbunatatirea retelelor de comunicare in cadrul companiei.

Exista programe ce au drept scop imbunatatirea organizarii activitatii de munca: a. Programe de socializare anticipata sau anticipare a realitatii b. Programe de feedback sau retro-informare. B. La nivel individual Antrenarea in dezvoltarea abilitatilor sociale: consta in dezvoltarea abilitatilor sociale si instruirea in ceea ce priveste folosirea lor, adaptandu-le la situatiile date. Trebuie sa se centreze in mod special pe asertivitate, empatie si ascultare activa. Antrenarea in tehnici de rezolvare a problemelor : are drept scop ajutarea lucratorilor sa se confrunte cu problemele, sa le acorde o importanta adecvata si sa fie capabili sa le rezolve dupa evaluarea diferitelor alternative, luand deciziile cele mai corecte.

19

- Sindromul burnout o boal profesional

Antrenarea in tehnici de comunicare eficienta: cu scopul de a obtine o comunicare mai buna cu colegii, superiorii si clientii. Programe de management al timpului: scopul lor este de a imbunatati modul de organizare a timpului de catre lucrator, prin gestionarea sarcinilor de lucru astfel incat sa fie capabil sa-si organizeze timpul intr-un mod cat mai optim. Aceste patru masuri sprijina imbunatatirea asteptarilor de autoeficienta si a strategiilor de confruntare si stimuleaza in acelasi timp internalizarea locus-ului de control favorizand educarea sau stimularea trasaturilor de personalitate. Ceilalti factori (sex, varsta si stare civila) nu pot fi modificati. In vederea adoptarii si imbunatatirii strategiilor individuale se pot desfasura diferite programe ca de exemplu: 1. Programe ce vizeaza strategiile instrumentale: asertivitate si pentru un management corect al timpului. 2. Programe ce vizeaza strategii cu caracter paliativ: atunci cand obiectivul lor este dezvoltarea de abilitati pentru gestionarea sentimentelor in vederea mentinerii la o distanta emotionala adecvata a utilizatorului, clientului, pacientului... (tehnici de relaxare, deconectare dintre spatiul profesional si spatiul personal...). 3. Programe de sprijin social care transmit lucratorilor un mesaj pozitiv din partea companiei cu privire la existenta unei preocupari fata de acestia si a faptului ca sunt importanti si apreciati. Tehnicile cele mai eficiente sunt cele cu caracter activ sau centrate pe problema. ce au drept scop dezvoltarea de abilitati pentru solutionarea problemelor, antrenarea pentru

20

- Sindromul burnout o boal profesional

C. La nivel social Variabilele sociale, apartinand unor medii diferite de cel profesional, sunt foarte dificil de abordat. In ciuda acestui fapt, o politica de organizare ce are drept scop reducerea sau eliminarea factorilor de risc si masurile preventive la nivel individual influenteaza in sens pozitiv factorii sociali. D. La nivel de relatii interpersonale Este necesar sa se intareasca legaturile sociale dintre lucratori, favorizand munca in echipa si evitand izolarea si trebuie ca acestia sa fie instruiti in ceea ce priveste strategiile de colaborare si cooperare in cadrul grupului. Promovarea si planificarea sprijinului social in munca. Se recomanda crearea de grupuri de sprijin pentru a se dezbate tema privind relatia cu activitatea de munca. Asigurarea unui management bun cu aplicarea unui stil adecvat. Formarea managerilor in acest sens. Antrenarea in dezvoltarea abilitatilor sociale. Este necesara stabilirea unor sisteme democratice-participative in munca. Consolidarea dinamicii de grup in vederea cresterii controlului lucratorului asupra cererilor psihologice ale activitatii de munca. Stabilirea unor activitati de monitorizare profesionala (in grup) a lucratorilor.

21

- Sindromul burnout o boal profesional

8. CONCLUZII
Sindromul burnout este o problema care tinde sa se transforme intr-un fenomen global ce afecteaza toate categoriile de lucratori si care implica un cost din ce in ce mai mare pentru persoane, pentru diferitele sectoare de productie si pentru societate, astfel ca preocuparea pentru acest subiect este in crestere. In general, legislatia nu prevede sindromul burnout ca boala profesionala, incadrandu-l ca accident de munca, fiind un dezechilibru psihosocial neasociat unui risc fizic. Acelasi lucru se intampla in cazul recunoasterii judiciare a sindromului burnout de catre jurisprudenta, care il incadreaza ca accident de munca (De exemplu, Sentinta TS din 26 octombrie 2000, Spania). Din acest motiv se subliniaza din partea diferitelor medii sociale (organizatii sindicale si experti) necesitatea unei reformari a normativei in vigoare pentru includerea acestui sindrom pe lista bolilor profesionale prevazuta de legea aflata in vigoare, in vederea desfasurarii de prevenirea acestei patologii de munca. programe ce au drept scop

22

- Sindromul burnout o boal profesional

9. BIBLIOGRAFIE
1. ALONSO-FERNNDEZ, F. Psihopatologia muncii Ed. EDIKAMED, 1997. 2. BRONSBERG, B; VESTLUMD, N. Nu te epuiza - Barcelona, Ed. Cmulus, 1998. 3. FERRER, R, et al. Epuizarea in munca: burnout Ed. Egido Editorial, 2005. 4. GIL-MONTE, P. R. Sindromul de epuizare prin munca (Burnout): o boala profesionala in societatea zilelor noastre Ed. Pirmide, 2005. 5. GIL-MONTE, P. R. Aproximari psihosociale si studii de diagnosticare a sindromului de epuizare in munca (burnout) Monografie Revista de Psihologie a Muncii si a Organizatiilor, 16(2), 2000. 6. HURRELL, J.J. Occupational stress. Issues and developments in research London: Taylor&Francis, 1998. 7. MASLACH C. Y JASN S. E. Manualul MBI: "Inventarul Burnout al lui Maslach: sindromul de epuizare datorita stresului participativ Editia TEA, Madrid, 1997. 8. DIVERSI AUTORI Numar monografic privind sindromul burnout Revista de Psihologie a Muncii si a Organizatiilor, 16 (2), 2000. 9. RAMOS CAMPOS, F Sindromul burnout: stres si sanatate Ed. Klinic, S. L., 2001. 10. FERNANDO MANSILLA IZQUIERDO, Riscuri psihosociale in munca: teorie si practica. 11. NOTE TEHNICE DE PREVENTIE (INSHT): 318, 355, 349, 438. 12. STRESUL IN MUNCA: NATIONAL INSTITUTE FOR OCUPACIONAL SAFETY AN HEALTH (NIOSH). 13. TEHNICI COGNITIVE PENTRU TRATAREA STRESULUI: Mckay, Davis y Fanning. Ed. Martnez Roca. 14. FACTORII PSIHOSOCIALI IN PREVENIREA RISCURILOR IN MUNCA: STRESUL OCUPATIONAL: Carlos Calero Jan - Rogelio Navarro Domenichelli. UGTPV.

23

- Sindromul burnout o boal profesional

15. DOCUMENT DE REFLECTIE SINDICALA REFERITOARE LA ZILELE CONFEDERALE ALE UGT PRIVIND NOILE REALITATI ALE ACTIVITATII DE MUNCA. RASPUNSURI SINDICALE: UGT. 16. ERGONOMIA SI PSIHOSOCIOLOGIA APLICATA. MANUAL PENTRU FORMAREA SPECIALISTULUI: Javier Llaneza lvarez. Ed. Lex Nova. 17. Moreno-Jimnez,B (1997) Evaluarea cognitiva a personalitatii. En Buela Casal,G. y Sierra,J. (Eds). Manual de Evaluare Psihologica. Madrid: Secolul XXI. 18. Rodriguez Marin, J. (1995) Psihologia Sociala a Sanatatii. Madrid: Sinteza.

24