Dictionar de Politici Sociale PDF

Luana Miruna POP
- coordonator -
Apariia acestei lucrri a fost posibil datorit suportului financiar acordat de
catre Institutul de tiine Umane din Viena, n cadrul programului SOCO,
finanat de Fondul Cancelariei Federale Austriece pentru Cooperare cu
Europa Central i de Est, Banca Naionala a Austriei, Fundaia Ford i
Fundaia Stefan Bathory. Publicarea lucrrii a fost, de asemenea, susinut
financiar din grantul acordat de Banca Mondial Universitii Bucureti
pentru cercetare n domeniul politicilor sociale i antisrcie.
Acest dicionar este ns, n primul rnd, rezultatul efortului a numeroi
profesori, cercettori i practicieni n domeniul politicilor sociale, crora a
dori s le mulumesc pentru nelegerea i rbdarea de care au dat dovad
de-a lungul celor doi ani scuri de la demararea acestui proiect. A dori s
mulumesc, de asemenea, colegilor mei Marian Preda, Mlina i Bogdan
Voicu, care m-au ajutat i mi-au oferit suportul lor n rezolvarea multora
dintre problemele administrative i de coordonare ce s-au ivit pe parcursul
elaborarii i finalizrii acestei lucrri. i nu n ultimul rnd a dori s
mulumesc conducerii Institutului de Cercetare a Calitii Vieii care, prin
suportul acordat, s-a dovedit a fi i de data aceasta un promotor al
iniiativelor de relaionare a cercetrii teoretice i empirice cu realitile
instituionale ale practicii n domeniul politicilor sociale.
Luana Miruna POP

Luana Miruna POP
- coordonator -

Bucuresti, Romnia
Editor: Valeriu IOAN-FRANC
Redactori: Aida SARCHIZIAN, Paula NEACSU
Coperta si prezentarea grafica: Nicolae LOGIN, Luminita LOGIN
Toate drepturile asupra acestei editii apartin Editurii Expert. Reproducerea,

fie si partiala si pe orice suport, este interzisa fara acordul prealabil al editorului,
fiind supusa prevederilor legii drepturilor de autor.
ISBN 973-8177-44-8 Aparut 2002
Cuvnt nainte
CUVNT NAINTE
Apariia unui dicionar ntr-un anumit domeniu tiinific este semnul incontestabil
al maturitii respectivului domeniu. Fiecare nou tiin trece printr-o perioad de
pionerat cnd se produc inovaii teoretice i metodologice i se elaboreaz o
terminologie specific. Multe inovri terminologice se produc separate unele de
altele. Chiar i ntr-o perioad n care comunicarea este mult facilitat de noile
tehnologii ale informaiei nu se poate realiza o armonizare a diverselor contribuii
dintr-un nou domeniu tiinific. Pe msur ce o nou disciplin tiinific se
dezvolt i se instituionalizeaz, apare tot mai mult necesitatea standardizrii,
unificrii limbajului folosit. O asemenea necesitate a devenit tot mai evident i n
Romnia. Numrul studenilor, doctoranzilor i specialitilor din domeniul
politicilor sociale a crescut rapid, mai ales n ultimii 7-8 ani. Politicile sociale au
devenit tot mai frecvent componente ale politicilor de guvernare sau sunt transpuse
n reglementri juridice. Toate aceste noi situaii au impus unificarea conceptual i
definirea riguroas a acestora.
Dicionarul de politici sociale este un rspuns firesc i necesar la evoluiile sociale,
politice i academice din Romnia. El este un instrument de lucru de mare utilitate
pentru toi cei care se ocup de politicile sociale. Este o lucrare temerar, realizat
n cea mai mare parte de un grup de tineri sociologi. Meritul lor este cu att mai
mare dac inem seama c este unul dintre primele dicionare din acest domeniu
aprute n lume.
Dicionarul de politici sociale se adreseaz att specialitilor din domeniul
politicilor sociale i din cerectare , reprezentnd i un bun instrument de lucru
pentru studenii n tiinele sociale, ct i decidenilor politici i administraiei
publice centrale i locale.
Dei n ultimii zece ani au aprut o serie de lucrri importante n domeniul
politicilor sociale, reprezentnd att o reflecie teoretic referitoare la aspecte
particulare din domeniul politicilor sociale sectoriale, ct i o analiz pertinent a
realitilor societii romneti, lipsete nc masa critic de publicaii care s
permit constituirea unui limbaj consensual n acest domeniu i s ofere un cadru
unitar de abordare a problemelor sociale din diferite perspective. Dicionarul
ncearc s compenseze acest deficit prin:
- prezentarea tuturor variaiilor conceptuale i terminologice n domeniul
politicilor sociale, istoria i contextul apariiei i utilizrii acestora, tiut fiind
faptul c acest domeniu nu poate fi desprit de mediul politic concret, n care
sunt elaborate, negociate, nfptuite deciziile cu impact asupra bunstrii
sociale. Limbajul adoptat de ctre politicieni n cadrul discursurilor publice
este inevitabil legat de limbajul construit n domeniul tiinelor sociale.
5
Cuvnt nainte
- Reunirea termenilor reprezentativi n domenii ca: politologie, sociologia

schimbrii sociale, filosofie social, demografie, economia bunstrii,
administraie public, asisten social, i nu n ultimul rnd politici sociale
comparate i sectoriale.
Dicionarul mai rspunde i la o nevoie ce ncepe s devin din ce n ce mai
evident n mediul politic romnesc: lipsa unor decizii informate n domeniul
proteciei sociale. Coerena sistemului legislativ de protecie social, dar i
eficacitatea designului i implementrii programelor sociale depind n egal msur
de experiena acumulat de guverne i de cunoaterea semnificaiei diferitelor
msuri deopotriv pentru administrarea programelor sociale ct i pentru impactul
acestora asupra bunstrii indivizilor i comunitilor. Practica deciziei n domeniul
proteciei sociale la nivelul administraiilor locale a lipsit cu desvrire o perioad
relativ lung. Administraiile locale, simplii executani ai deciziilor luate la nivel
central, n contextul n care politica social se baza aproape integral pe programe
de tip universalist-categorial sau asiguratoriu, reducndu-se astfel spaiul
discreionar chiar i n ceea ce privete implementarea acestor programe la nivel
local, au reprezentat pn n prezent structuri relativ atrofiate din punct de vedere
funcional. Rolul lor era unul mai degrab de ntrire a autoritii politice centrale,
n timp ce protecia social se realiza aproape integral la nivelul unitilor
economice productive, ntreprinderilor. Nu este deci de mirare c autoritile
administrative locale au resimit cel mai puternic ocul de adaptare att la noua
realitate social ct i la cea legislativ i instituional. Nevoia de a asista activ
procesele de dezcentralizare administrativ i financiar a administraiilor locale
trebuie adresat i prin creterea gradului de cultur informare civic, politic i
social a decidenilor politici i funcionarilor publici.
Pe lng caracterul su informativ i orientativ pentru procesul politic i
administrativ, dicionarul ncearc s ofere n plus i o imagine asupra politicilor
sociale genezei, evoluiei i configuraiei acestora - n ultimii zece ani.
Prezentarea i evaluarea dinamicii proteciei sociale n Romnia, dei n opoziie cu
caracterul eminamente referenial al unui dicionar, servete funcia informativ
att de important pentru viitorii specialiti n domeniul politicilor sociale ct i
pentru cei implicaii n decizii sectoriale, cu implicaii i consecine pentru ntregul
sistem de protecie social.
Dicionarul se constituie deci att ca o reflecie a teoriilor i practicilor de referin
din domeniul politicilor sociale sau din domenii conexe, cu impact asupra
bunstrii sociale, ct i ca o prezentare evaluativ i sintetic a politicilor sociale
n Romnia. Dicionarul se constituie i ca un ghid practic, gndit s ofere o
informaie util att din punct de vedere conceptual ct i empiric, compensnd
lipsa cunoaterii teoretice n rndul practicienilor i politicienilor i lipsa
6
Cuvnt nainte
cunoaterii realitilor politice i adminsitrative n domeniul proteciei sociale a

specialitilor din cercetare i academia.
La elaborarea acestui dicionar au luat parte cercettori, profesori, doctoranzi, i
practicieni n domeniul politicilor sociale, practicii asistenei sociale, evalurii i
managementului programelor i servicilor sociale. Numrul relativ mare 28 - al
autorilor este cauza unei oarecare heterogeniti i incongruene tematice i
metodologice, dar i sursa pluralitii perspectivelor din care sunt abordate
bunstarea i protecia social. Mare parte a autorilor fac parte din noua generaie,
ce s-a format n aceast perioad de schimbri rapide i spectaculoase, participarea
lor dovedind o puternic nevoie resimit pentru sistematizarea conceptual i
teoretic, dar i a istoriei sociale a ultimului deceniu.
Prof.univ.dr. Ioan MIHAILESCU

Rectorul Universitatii Bucuresti
7
Structura institutionala si a finantarii protectiei sociale
STRUCTURA INSTITUTIONALA
SI A FINANTARII PROTECTIEI SOCIALE
1
N ROMNIA N TRANZITIE
Acest capitol introductiv si propune sa ofere o imagine integrata a aranjamentelor

institutionale si financiare ale programelor sociale pe perioada 1990-1999. Capitolul
include, pentru fiecare componenta sectoriala a politicilor sociale, si o scurta evaluare
a aranjamentelor institutionale si financiare si a schimbarilor survenite n cadrul
acestor aranjamente n aceasta perioada. Astfel, n final, se vor putea formula, chiar
daca n termeni generali, unele concluzii legate de deficitul institutional, esecurile
organizationale si blocajele financiare de-a lungul acestei perioade.
Fiecare componenta majora a protectiei sociale sistemul de asigurari sociale de
pensii si invaliditate, sistemul de protectie sociala a somerilor, asistenta sociala,
sanatatea si educatia - este tratata separat. Asistenta sociala a fost descompusa,
pentru simplitatea prezentarii si datorita specificitatii institutionale a acestui
domeniu, dupa trei dimensiuni: protectia sociala a persoanelor cu handicap,
protectia sociala a copiilor aflati n dificultate si asistenta sociala generala,
incluznd aici si programe sociale categorial-universaliste, noncontributive.
1. Sistemul de asigurri sociale de vrst,

boal i invaliditate
nainte de 2000
Structura legislatiei n domeniul asigurarilor sociale de pensii, n vigoare nainte de
2000, si avea originile n cea conceputa n 1945. n 1949 au fost desfiintate toate
fondurile private de pensii, iar beneficiile catre persoanele asigurate n sistemul de
stat (este vorba numai despre angajati, excluznd deci agricultorii si lucratorii pe
1
Nota metodologica:
1. Unele evaluari de ordin calitativ prezentate n acest capitol se bazeaza pe terenul realizat
n cadrul unui proiect, de evaluare a serviciilor sociale furnizate la nivel local sau
(co)finantate de la bugetele locale derulat n 1999, realizat de catre Centrul de Studii
Politice si Analiza Comparativa, la cererea Bancii Mondiale.
2. Toate sumele monetare prezentate n termeni reali au fost calculate utiliznd coeficientii
de inflatie calculati la sfrsitul anului, comparativ cu sfrsitul anului precedent,
nereprezentnd deci coeficienti medii anuali de inflatie.
3. Majoritatea datelor reprezentnd cheltuieli ale consiliilor locale n domeniul asistentei
sociale, educatiei si sanatatii, pentru anul 1999, nu reflecta executia bugetara, ci modul n
care bugetul era preconizat n ultimul semestru al anului. Unele date referitoare la
executia propriu-zisa a bugetului n 1999 indica faptul ca datele nscrise n proiectul de
buget tind sa subestimeze att veniturile, ct si cheltuielile.
9
cont propriu) au nceput sa fie platite direct de la bugetul de stat. n decursul
timpului o serie de categorii de muncitori au fost integrati n acest sistem de
asigurari sociale, dar contributiile acestora se constituiau n fonduri sociale
distincte, spre deosebire de sistemul de asigurari sociale de stat, n cadrul caruia
contributiile se varsau la bugetul de stat. n 1966 a fost introdusa pensia
suplimentara obligatorie pentru persoanele incluse n cadrul acestui sistem de
asigurari sociale de stat, ce presupunea o contributie directa din partea angajatilor,
si nu a angajatorilor, ca n cazul pensiei obisnuite. Contributiile pentru pensia
suplimentara se constituiau ntr-un fond social distinct.
n 1989 toate categoriile profesionale erau acoperite, ntr-un fel sau altul, de
asigurari sociale, dar cea mai mare pondere era detinuta de sistemul asigurarilor
sociale de stat (Marginean, 1999). Dupa 1990, o serie de schimbari au fost operate
n vederea integrarii n cadrul asigurarilor sociale de stat a tuturor categoriilor
excluse (dar integrate, pna n acel moment, n cadrul altor sisteme de asigurari).
Cele mai importante categorii profesionale aflate n aceasta situatie erau
agricultorii, muncitorii din cadrul cooperativelor de productie, scriitorii, personalul
cleric, militarii si liber profesionistii.
n 1990 se revine la vechea organizare a contributiilor de asigurari sociale n cadrul
unui fond social distinct: fondul de asigurari sociale. n 1998 att fondul pentru
pensia suplimentara, ct si fondul pentru pensiile agricultorilor sunt integrate n
fondul de asigurari sociale.
Contributia la sistemul de asigurari sociale de stat

Contributia la sistemul de asigurari sociale de stat se realiza de catre:
angajati: pentru pensia suplimentara, fiind dependenta de venitul mediu brut
lunar n cazul salariatilor si lucratorilor pe cont propriu si constanta pentru
lucratorii n agricultura;
angajatori: pentru pensia propriu-zisa, fiind dependenta de marimea fondului de
salarii.
ncepnd cu 1992, nivelul contributiilor era urmatorul:
3% din venitul mediu brut lunar al angajatilor, pentru pensia suplimentara (marit
la 5% n 1998);
ntre 25% si 35% din fondul de salarii pentru angajatori, n functie de tipul de
activitati prestate si de numarul de angajati;
15% din salariul brut (ce nu poate fi mai mic dect salariul minim pe economie)
pentru angajatorii de forta de munca domestica.
Ultimele doua tipuri de contributii includ si un procent de 2% destinat compensarii
cresterii pretului la medicamente, transferat catre bugetul Ministerului Sanatatii,
prin intermediul bugetului de stat.
Pna n 1998, cnd fondul de asigurari pentru agricultori a fost absorbit de catre
fondul de asigurari sociale, acesta s-a constituit pe baza unei contributii de 8% din
valoarea totala a productiei agricole.
10
Eligibilitate
Vrsta limita pentru pensia integrala era, n 1989, de 57 de ani pentru femei si 62
de ani pentru barbati, iar perioada de contributie n vederea obtinerii unei pensii
integrale era de 25 de ani pentru femei si 30 de ani pentru barbati.
Pentru lucratorii n agricultura limita de vrsta era mai ridicata (60 de ani pentru
femei, respectiv 65 de ani pentru barbati), iar perioada minima de contributie
pentru obtinerea unei pensii integrale nu era specificata n ani calendaristici, ci n
numar de norme de productie realizate.
n 1990 limita de vrsta este redusa, cu scopul prevenirii exploziei somajului, n
conditiile inexistentei unui sistem de protectie a somerilor.
Tipuri de beneficii
Sistemul de asigurari sociale includea pensii integrale, pensii de invaliditate, pensii
pentru urmasi, indemnizatii de maternitate, beneficii de maternitate, plati pentru
concediile medicale, tichete pentru unele resorturi de tratament balnear.
Nivelul beneficiilor
Beneficiile nu erau relationate cu contributia de-a lungul ntregii vieti de munca.
Acestea se stabileau ca un procent din venitul mediu lunar asigurat, calculat pentru
o perioada de cinci ani consecutivi (cei mai "buni" n termeni de venituri) din ultimii
zece ani de activitate remunerata.
Existau, de asemenea, mari diferente ntre pensiile acordate salariatilor si cele
acordate agricultorilor. Desi pensiile acestora din urma se calculau la fel ca si cele
ale salariatilor, veniturile monetare ale agricultorilor, n timpul regimului socialist,
erau foarte scazute, datorita faptului ca plata pentru munca prestata se realiza
partial n produse de consum.
Acest sistem de calcul al nivelului beneficiilor de asigurari sociale a creat o serie
de distorsiuni datorita modului impropriu de recorelare a pensiilor acordate dupa si
nainte de 1990. Diferentele semnificative ntre pensiile unor indivizi cu istorie de
munca si calificare similara, pensionati n perioade diferite (respectiv nainte si
dupa 1990), au creat o serie de nemultumiri n rndul populatiei de pensionari.
ncepnd cu 2000
n martie 2000 a fost adoptata noua lege a pensiilor (Legea nr. 19/2000), lege ce
si propune o corelare mai buna ntre nivelul contributiei si cel al beneficiilor.
Contributii la fondul de asigurari sociale (FAS)

n noua formula, nivelul contributiilor este dependent de conditiile de munca. Legea
stipuleaza ca 1/3 din contributie sa fie acoperita de catre angajat, iar 2/3 de catre
angajator. Lucratorii pe cont propriu, agricultorii sau orice alta categorie profe-
sionala ce desfasoara munca remunerata n alta forma dect n baza unui contract
de munca sau a unei conventii civile si care cstiga cel putin trei salarii medii pe an
11
sunt obligati sa si plateasca contributia integral. Contributiile pentru someri sunt
suportate integral din fondul de somaj. Contributiile nu sunt impozabile.
Contributiile se calculeaza ca un procent din:
pentru asigurati: venitul mediu brut lunar asigurat, ce nu poate fi mai mic dect
1/4 dintr-un salariu mediu brut pe economie, dar nu poate depasi mai mult de 3
salarii medii pe economie (acesta reprezentnd nivelul maxim asigurat n cadrul
sistemului de stat);
pentru angajatori: fondul total de salarii brute sau venitul lunar al asiguratului;
pentru someri: contributia se raporteaza la nivelul actual al beneficiului de
somaj acordat (ajutor de somaj, alocatie de sprijin sau alocatie de integrare
profesionala).
n sistemul public de asigurari, la calculul perioadei de contributie se pot lua n
considerare si unele perioade noncontributive (numite perioade asimilate), daca in-
dividul s-a aflat ntr-una dintre cele trei situatii:
a beneficiat de orice fel de beneficiu de asigurari sociale;
a urmat studii universitare;
a fost recrutat n armata.
Nivelul exact al contributiei este stabilit anual prin legea bugetului de asigurari
sociale.
Eligibilitate
Datorita problemelor cu care s-a confruntat bugetul asigurarilor sociale n ultimii
trei ani (e.g., deficit bugetar permanent), vrsta limita pentru obtinerea unei pensii
integrale a fost crescuta la 60 de ani pentru femei si 65 de ani pentru barbati,
urmnd ca aceasta crestere sa se realizeze progresiv n urmatorii 13 ani.
Perioadele de contributie minima si integrala au fost marite cu cte 5 ani (urmnd
ca aceasta crestere sa se realizeze n paralel cu cresterea vrstei de pensionare).
Reduceri ale vrstei de pensionare si ale perioadei de contributie integrala sunt
acordate acelor categorii de persoane ce si desfasoara activitatea n conditii de
munca cu risc ridicat sau speciale, dar si persoanelor nevazatoare sau cu
handicap.
Tipuri de beneficii
Tipurile de beneficii nu s-au schimbat. Doar unele specificatii si criterii de
eligibilitate au fost modificate prin noua lege. De exemplu, noua lege stipuleaza ca,
n cazul concediilor medicale, indemnizatiile sa nu fie suportate pentru primele trei
zile, urmnd ca acestea sa fie acoperite de catre angajator din ziua a patra pna n
ziua a 16-a, plata acestora fiind preluata ulterior, dupa aceasta perioada, de catre
fondul de asigurari sociale. n vechea legislatie, asiguratul nu suporta nici un cost,
fiind platit din chiar prima zi a concediului medical.
12
Nivelul pensiilor
Nivelul pensiilor este calculat prin nmultirea numarului mediu anual de puncte
acumulate de catre asigurat n decursul ntregii sale perioade contributive cu
valoarea actuala a unui punct n momentul pensionarii.
Numarul mediu anual de puncte se calculeaza prin nsumarea numarului de
puncte acumulate n decursul istoriei de munca si prin mpartirea acestei sume la
numarul de luni n decursul carora persoana a contribuit la fondul de asigurari
sociale.
Numarul anual de puncte se calculeaza ca medie a punctelor lunare, stabilite prin
mpartirea venitului lunar mediu brut asigurat la salariul mediu lunar pe economie,
stabilit de catre Comisia Nationala pentru Statistica (actualul Institut National de
Statistica si Studii Economice). Numarul anual mediu de puncte nu poate depasi 3
puncte.
Valoarea minima a unui punct este de 45% din salariul mediu brut pe economie si
este stabilita anual de catre Casa Nationala de Pensii.
Numarul de puncte medii lunare, respectiv anuale poate varia ntre 0,25
(corespunznd unui venit asigurat minim, i.e. 1/4 din salariul mediu brut pe
economie) si 3 (corespunznd unui venit maxim asigurat, i.e. de 3 ori salariul
mediu brut pe economie).
Daca valoarea unui punct este stabilita la limita inferioara, i.e. 45% dintr-un salariu
mediu brut pe economie, atunci pensiile vor varia ntre un minim de 11,25% si un
maxim de 135% din salariul mediu brut pe economie.
Pensiile pot fi cumulate cu alte venituri din activitati remunerate, independent de
nivelul acestor venituri, daca persoana respectiva este:
a) copil orfan, n timpul perioadei educationale;
b) nevazator;
c) beneficiar de pensie integrala.
Ce putem afirma despre sistemul de asigurari sociale

n Romnia n ultimii zece ani?
n ultimii zece ani, numarul de pensionari a crescut continuu, ajungnd n 1999 la
163,7% din numarul acestora n 1990. Cresterea numarului de pensionari
agricultori era n 1997 cu 13% mai mare dect cresterea numarului de beneficiari
de asigurari sociale de stat, fara agricultori. Cea mai mare crestere ca numar se
poate observa n cazul unei categorii relativ reduse ca pondere: pensionarii de
invaliditate. Numarul acestora a crescut cu mai mult de 100% ntre 1990 si 1998.
Aceasta crestere a numarului total de pensionari este partial determinata de
scaderea, n 1990, a vrstei de pensionare, dar si a perioadei de contributie
integrala, n vederea prevenirii unei explozii a somajului. Singurele categorii de
pensionari ce scad ca numar sunt cea a pensionarilor de asistenta sociala
(aceasta forma de pensie fiind desfiintata n 1977) si cea a invalizilor, vaduvelor si
orfanilor de razboi.
13
Pe de alta parte, numarul salariatilor a scazut cu 40% n raport cu 1990. n 1999,
numarul de salariati reprezenta doar 58,6% din numarul acestora n 1990. Si
numarul persoanelor ocupate n activitati economice a scazut, dar aceasta scadere
a fost mai putin abrupta dect n cazul salariatilor. n 1999, numarul persoanelor
ocupate reprezenta 83,2% din numarul acestora n 1990.
Tabelul 1 Numarul de pensionari, salariati si persoane ocupate.

Ratele de dependenta
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998
a. Nr. de pensionari de asigurari
sociale, fara agricultori 2.570 3.018 3.201 3.253 3.439 3.600 3.740 3.875 4.020
b. Nr. pensionarilor agricultori 1.007 1.016 999 1.139 1.478 1.587 1.612 1.649 1.682
c. Nr. total de pensionari,
inclusiv cei de asistenta
sociala si invalizi, vaduve si
orfani de razboi 3.679 4.131 4.292 4.476 4.995 5.258 5.417 5.583 5.755
d. Numarul mediu anual de
salariati 8.156 7.574 688 6.672 6.438 6.160 5.939 5.597 5.369
e. Numarul persoanelor ocupate
la sfrsitul anului 10.840 10.786 10.458 10.062 10.011 9.493 9.379 9.023 8.813
Rate de dependenta
a/d 0,32 0,40 0,46 0,49 0,53 0,58 0,63 0,69 0,75
c/d 0,45 0,55 0,62 0,67 0,78 0,85 0,91 1,00 1,07
c/e 0,34 0,38 0,41 0,44 0,50 0,55 0,58 0,62 0,65
Sursa: Anuarul statistic al Romniei, CNS.
Ratele de dependenta reflecta cele doua patternuri anterior mentionate. Indiferent

de modul n care rata de dependenta este calculata, aceasta creste continuu n
decursul ultimilor zece ani. Daca luam n considerare n calculul acesteia numarul
total de pensionari si numarul total de salariati, situatia devine mai degraba
dramatica. ncepnd cu 1997, rata de dependenta depaseste valoarea 1, i.e.
numarul pensionarilor depaseste numarul salariatilor. Daca luam n calcul doar
numarul de pensionari de asigurari sociale, excluznd agricultorii (datorita
beneficiilor foarte scazute pe care acestia le primesc) si pensionarii de asistenta
sociala si invalizii, vaduvele si orfanii de razboi (categorii foarte reduse numeric, n
comparatie cu numarul total al pensionarilor), dar continuam sa i raportam la
numarul de salariati (avnd n vedere ca 95% din fondul de asigurari sociale se
constituie pe baza contributiilor acestora), rata de dependenta n 1998 devine
aproximativ 150% fata de valoarea sa n 1990.
Aceasta tendinta este reflectata si n executia fondului de asigurari sociale.
ncepnd cu 1995, acesta prezinta un deficit anual de aproximativ 3% din totalul
veniturilor sale anuale. Ponderea cheltuielilor pentru plata pensiilor n totalul
cheltuielilor realizate din fondul asigurarilor sociale creste de la 77,1% n 1990 la
88,2% n 1997.
14
Nivelul beneficiilor de asigurari sociale descreste n termeni reali n ultimii ani.
Pensia medie de asigurari sociale, excluznd agricultorii, reprezenta n 1997
37,8% din valoarea acesteia n 1990. Pensiile pentru agricultori au scazut si ele,
chiar mai mult n termeni reali, pensia medie n 1997 reprezentnd 33% din
valoarea sa n 1990. Si nivelul beneficiilor acordate celor doua categorii de
pensionari cei de asistenta sociala, respectiv invalizii, vaduvele si orfanii de
razboi a scazut n termeni reali, dar scaderea a fost mai redusa. Cea mai
dramatica situatie ramne nsa cea a agricultorilor: pe lnga faptul ca nivelul
pensiilor pentru aceasta categorie a suferit cea mai puternica erodare, pensia
medie de agricultor ajunsese n 1997 la 26,6% din pensia medie de asigurari
sociale. Valoarea sa medie se plasa n 1997 att sub salariul minim pe economie,
ct si sub pragul de eligibilitate pentru ajutorul social, stipulat de Ministerul Muncii
si Protectiei Sociale pentru o familie formata dintr-o singura persoana
(reprezentnd cea mai mare valoare a acestui prag per capita).
Chiar si n aceste conditii, cheltuielile realizate din fondul de asigurari sociale
continua sa creasca n termeni reali, ncepnd cu 1994, depasind nivelul acestora
n 1991. Acest fapt reflecta nca o data presiunea ridicata exercitata de cresterea
numarului de pensionari si scaderea numarului de salariati asupra bugetului de
asigurari sociale n ultimii 5-6 ani.
Tabelul 2 Evolutia, n termeni reali, a nivelului diferitelor tipuri de pensii - % -

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998
Nivelul pensiilor de asigu-
rari sociale, fara agri-
cultori, comparativ cu 1990 100 47,1 41,1 32,1 45,0 50,6 46,4 37,8 41,4
Nivelul pensiilor de agri-
cultori, comparativ cu 1990 100 25,0 14,0 15,1 29,5 31,0 31,3 33,0 35,1
Pensia medie de asigurari
sociale, fara agricultori, ca
procent din salariul mediu
net lunar 47,4 45,0 43,5 45,3 43,2 41,7 39,5 41,1 38,4
Pensia medie de agricultor
ca procent din pensia
medie de asigurari sociale,
fara agricultori 30,5 16,2 10,4 14,3 20,0 18,7 20,5 26,6 25,8
2. Protecia social a omerilor

Datorita faptului ca somajul nu a fost recunoscut oficial n regimul socialist (n timp
ce somajul mascat a crescut semnificativ n ultimii ani ai acestui regim), n 1990 nu
exista nici o legislatie care sa reglementeze problema somajului si a protectiei
sociale a somerilor.
Una dintre primele masuri ntreprinse, pentru a compensa ntr-o oarecare masura
acest deficit, a fost scaderea temporara a limitei vrstei de pensionare. Aceasta
masura a reusit sa amelioreze, pentru moment, problemele sociale generate de
15
acest fenomen mascat. n 1991 este adoptata prima lege ce organizeaza si
reglementeaza protectia somerilor. Legea nr. 1/1991 este nca n vigoare, fiind
modificata nsa n repetate rnduri n ultimii noua ani.
Cine este responsabil de protectia sociala a somerilor?

Pna n 1998 sistemul de protectie a somerilor se afla n responsabilitatea
Ministerului Muncii si Protectiei Sociale (MMPS) 1 si a organizatiilor deconcentrate
ale acestuia, Directiile de Munca si Protectie Sociala, n calitate de organizator si
coordonator al tuturor programelor adresate somerilor si prevenirii somajului. n
1998 se nfiinteaza (n baza Legii nr. 145/1998) Agentia Nationala de Ocupare si
Formare Profesionala, institutie tripartita, condusa de reprezentanti ai guvernului,
sindicatelor si patronilor.
Aranjamente financiare
n 1991 se nfiinteaza un fond special, fondul de somaj, constituit pe baza
contributiilor angajatilor si angajatorilor, dupa cum urmeaza:
4% (respectiv 5% ncepnd cu 1996) din fondul de salarii, contributie
platibila de catre angajator;
1% din salariul brut de baza, platit de catre angajat.
Beneficii si programe adresate somerilor

Beneficii monetare:
Ajutorul de somaj, dependent de venitul anterior acordat lunar pe o perioada
de 270 de zile (aproximativ 9 luni).
Nivelul acestuia depinde att de venitul anterior, ct si de lungimea
perioadei de contributie la fondul de somaj, dupa cum urmeaza:
50% din ultimul salariu, dar nu mai putin de 75% din salariul minim pe
economie, pentru o perioada de contributie ntre 1 si 5 ani;
economie, pentru o perioada de contributie ntre 6 si 15 ani;
economie, pentru o perioada de contributie mai mare de 15 ani.
Alocatia de integrare profesionala, acordata absolventilor de liceu, de alte
forme de educatie secundara sau universitate, pentru o perioada de 270 de
zile, pe baza lunara. Acest tip de beneficiu a fost introdus n 1994, fiind platit
nsa din 1991 sub forma ajutorului de somaj.
Nivelul acestui beneficiu se calculeaza prin raportare la salariul minim pe
economie, dupa cum urmeaza:
1
Actualul Minister al Muncii si Solidaritatii Sociale.
16
60% din salariul minim pe economie, pentru absolventii de liceu sau
forme educationale secundare;
70% din salariul minim pe economie, pentru absolventi de universitate.
Alocatia de sprijin, reprezentnd un beneficiu de asistenta sociala, necorelat
cu venitul anterior, acordat celor ce nu reusesc sa se integreze pe piata
muncii dupa ncetarea acordarii ajutorului de somaj. Alocatia de sprijin se
acorda pentru o perioada de 18 luni.
Nivelul alocatiei de sprijin reprezinta 60% din salariul minim net pe economie.
Platile compensatorii, acordate celor ce au devenit someri ca urmare a
concedierilor n masa, n cadrul programelor de restructurare si/sau
privatizare. Aceste plati au fost introduse n 1999 (prin OU nr. 98/1999), iar
ele reflecta ntre 6 si 12 salarii medii ale agentiei economice ce a facut
concedierile, numarul exact al acestor salarii fiind stabilit n functie de
numarul de ani lucrati de catre individ. Suma poate fi crescuta cu un salariu
mediu daca judetul n care s-a produs concedierea prezinta o rata a
somajului mai mare cu cel putin 5% dect rata nationala a somajului.
Beneficiile sunt platite n mod normal lunar, ntre 6 si 12 luni, n functie de
numarul de salarii medii acordate, dar pot fi platite si n doua rate daca
beneficiarul face dovada fie ca investeste acest venit, fie ca l foloseste la
organizarea unei activitati economice pe cont propriu. Acest tip de beneficiu
a fost desfiintat datorita ineficacitatii sale ca forma de protectie sociala.
Subventii:
Se acorda, tot din fondul de somaj, o serie de subventii angajatorilor care
angajeaza tineri absolventi de forme de educatie secundara sau superioara;
subventiile sunt acordate pe o perioada de 9 luni si acopera o cota parte din
salariul acestora, cu conditia nsa ca angajatorul sa nu concedieze persoana
n cauza cel putin un an de la ncetarea subventionarii.
O alta categorie de subventii se refera la subventionarea salariilor
angajatilor ntr-o ramura nationala strategica a industriei, pe perioadele cnd
acestea nu au comenzi.
Credite:
Se pot acorda credite din fondul de somaj, cu o dobnda de 50% n raport
cu dobnzile practicate pe piata bancara, pentru acei someri ce doresc sa
initieze o activitate economica pe cont propriu, daca cel putin 50% din
numarul celor angajati n cadrul acestei ntreprinderi sunt recrutati din rndul
somerilor.
Programe active de combatere si prevenire a somajului:

n aceasta categorie putem include organizarea cursurilor de calificare si
recalificare profesionala, la cererea angajatorilor sau angajatilor sau bazate
pe analiza pietei muncii.
Nici un alt program activ nu a fost adoptat pna n prezent.
17
Scurta evaluare a situatiei somajului si a politicilor adresate somerilor

Indicatori de somaj
La sfrsitul lui 1991, cnd somajul a fost recunoscut oficial, numarul total de
someri nregistrati de catre oficiile fortei de munca se plasa n jurul a 330 de mii de
persoane, corespunzator unei rate de 3% a somajului. La sfrsitul anului 1999,
numarul somerilor era de trei ori mai mare, iar rata somajului de 11,5%. Aceasta
rata reprezinta n fapt cea mai mare rata a somajului din ultimii zece ani. Un alt
"vrf" al somajului a fost atins n 1994, cu o rata de 10,9%. Aceasta rata reflecta
efortul ntreprins de guvern n 1994 pentru a initia o reforma economica mai ampla,
ncepnd cu liberalizarea preturilor. Din nefericire, reforma a fost mai degraba
abandonata, nainte de a putea sa-si arate efectele pozitive.
Cea mai scazuta rata a somajului - de 6,6% - se poate observa n anul electoral
1996, un an n care nivelul de trai al populatiei a fost, n mod direct sau indirect,
puternic subventionat de catre stat.
Desi rata somajului calculata de Biroul International de Munca este mai scazuta
(datorita unei metodologii diferite de identificare a somerilor), aceasta reflecta,
pentru anii n care a fost calculata, acelasi pattern de evolutie a somajului: o
valoare mai scazuta n 1996 n comparatie cu anii precedenti, dar si cu urmatorii
doi ani.
Somajul n rndul femeilor a fost mai ridicat dect somajul general de-a lungul
ultimilor zece ani. Evolutia acestuia urmeaza aproximativ acelasi pattern, avnd o
valoare de vrf n 1993 si 1994, cu o rata a somajului de 12,9%. Cresterea ratei
somajului n rndul femeilor este nsa mai lina ncepnd cu 1994, n comparatie cu
rata totala a somajului.
Daca luam n considerare ponderea femeilor n totalul populatiei de someri, trendul
catre egalizare este mai evident: daca n 1991 ponderea femeilor somere era de
61% n totalul somerilor, n 1997 aceasta descreste cu aproximativ 10%.
Datele disponibile (ntre 1994 si 1997) sugereaza ca somajul n rndul tinerilor
(i.e. a persoanelor cu vrsta mai mica de 25 de ani) constituie 40-50% din totalul
somajului. Cea mai mare pondere de persoane tinere n totalul populatiei de
someri, de 50,9%, poate fi observata n anul cu cea mai redusa rata a somajului:
1996. Acest fapt sugereaza ca, spre deosebire de alte categorii de vrsta, somajul
n rndul tinerilor este cel mai stabil.
Datele arata ca n 1994, anul cu cea mai ridicata rata a somajului, un procent
foarte mare de someri (comparativ cu alti ani) nu beneficiaza de nici un ajutor
monetar, n timp ce beneficiarii de ajutor de somaj sau alocatie de sprijin scad ca
pondere n totalul populatiei de someri. Acest fapt pare sa sugereze ca cei
concediati sau someri n 1991 sunt mai greu de integrat pe piata muncii dect
valurile ulterioare de someri. Aceasta ramne nsa o simpla presupozitie, n lipsa
unor date referitoare la cei ce nu beneficiaza de nici un transfer monetar pentru
someri (e.g., daca au beneficiat nainte sau nu).
18
Procentul celor aflati n somaj ntre 2 ani si 2 ani si trei luni (reprezentnd perioada
maxima de acordare a beneficiilor de somaj) este practic singura informatie
referitoare la somerii pe termen lung: ponderea acestora este mai mare n 1995 si
1996 (12%, respectiv 14%) si descreste n 1997 la 6,9%, o data cu cresterea so-
majului. Acest fapt pare sa sugereze, de asemenea, o relativa stabilitate a
somajului de lunga durata, n raport cu variatii semnificative pe piata muncii.
Programe active de adresare a problematicii somajului

n afara organizarii unor cursuri de calificare/recalificare profesionala, singurele
programe ce pot fi incluse n categoria programelor active ntr-o anumita masura
sunt creditele acordate somerilor pentru initierea unei ntreprinderi economice si
subventiile acordate angajatorilor n cazul angajarii tinerilor absolventi. Aceste
ultime doua programe mentionate sunt mai degraba problematice.
Desi creditele sunt acordate somerilor n vederea initierii unei afaceri, nu exista un
suport tehnic (cursuri, consiliere) acordat somerilor n acest sens (n domeniul
economiei, legislatiei etc.). Datele referitoare la numarul persoanelor beneficiare
de astfel de credite sau la bugetul destinat acestui program sunt practic
nedisponibile.
Subventiile nu s-au dovedit nici ele prea eficace. Datele arata ca totalul
cheltuielilor cu acest program este foarte redus. Acest fapt sugereaza ca
subventiile nu reprezinta o motivatie eficace pentru angajatori sau macar un
criteriu semnificativ n angajarea de personal.
Cursurile de calificare si recalificare. Desi numarul persoanelor participante la
aceste cursuri organizate de catre Directiile de Munca si Protectie Sociala (pna n
1999, n prezent de catre Agentiile Judetene de Ocupare si Formare a Fortei de
Munca) a crescut de-a lungul celor zece ani, numarul participantilor din rndul
somerilor a scazut semnificativ, reprezentnd n 1997 doar 63% din numarul
acestora n 1991. Ponderea somerilor n totalul populatiei de participanti la
cursurile de calificare/recalificare a scazut de la 82% n 1992 la 38,3% n 1997.
Ponderea somerilor integrati n astfel de cursuri, n totalul populatiei de someri, a
ramas foarte redusa de-a lungul ntregii perioade: 4% n 1991, ajungnd la numai
2% n 1997. Aceste cifre indica o eficacitate foarte redusa a acestor programe n
atenuarea somajului existent.
Nici rezultatele generale, referitoare la reusita de angajare n urma absolvirii
cursurilor, nu justifica acest program: daca n 1991 34,5% din absolventii acestor
cursuri reuseau sa si gaseasca un loc de munca, n 1997 numai 13,3% din totalul
acestora erau angajati.
Din nefericire, date care sa indice proportia absolventilor someri angajati nu exista.
Dar chiar presupunnd ca toti somerii intrati n aceste programe au absolvit
cursurile si toti cei angajati erau initial someri, doar aproximativ 1% (variind de la
0,5% la 1,1%) din totalul somerilor ar fi putut fi efectiv ajutati prin intermediul
acestor programe. Dar aceste estimari reprezinta scenariul cel mai optimist.
19
Tabelul 3 Cteva date referitoare la somaj si protectia sociala a somerilor - % -
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998
Nr. total de someri nregistrati din
totalul acestora n 1991 100,0 275,3 345,2 362,7 295,9 194,9 261,2 303,8
Nr. total de someri nregistrati care
nu beneficiaza de nici un ajutor
monetar, comparativ cu 1991 100,0 120,9 138,3 217,7 313,7 274,1 315,5 324,6
Rata somajului 3 8,2 10,4 10,9 9,5 6,6 8,9 10,4
Rata somajului n rndul femeilor 4 10,3 12,9 12,9 11,4 7,5 9,3 10,5
Ponderea somerilor sub 25 de ani
n totalul somerilor 43,8 50,3 46,1 44,6
Rata somajului conform
metodologiei BIM* 8 6,2 6,4 6,8
Procentul de someri nregistrati,
participanti la cursurile de
calificare/recalificare, din totalul
participantilor 82 75,6 55,6 50,3 41,6 38,3 38,4
Procentul celor angajati n urma
absolvirii cursurilor de
calificare/recalificare 34,5 22 16,4 20,6 18,6 20,2 13,3 10,5
Ajutorul de somaj mediu lunar ca
procent din salariul minim net pe
economie 63,6 64,8 71,3 102,7 97,4 112,9 135,8 103,8
Alocatia de sprijin medie lunara ca
procent din salariul minim net pe
economie - 43,8 41,1 41,2 60 60 53,2 47,1
Alocatia de integrare profesionala
medie lunara ca procent din
salariul minim net pe economie - - - 70,7 65 65 65 57,5
Procentul cheltuielilor cu
programe/masuri active din totalul
cheltuielilor din fondul de somaj 2,8 1,5 1,1 1,4 0,8 1,0 0,7 1,2
*calculata pe baza Anchetei anuale a fortei de munca AMIGO - CNS.

Cheltuielile pentru organizarea acestor cursuri au scazut si ele n termeni reali

comparativ cu 1991 pna n 1995 (la aproximativ 50%), crescnd apoi n 1997 la
110% din valoarea lor n 1991. Aceasta crestere n 1997 nu reflecta nsa direct
cresterea numarului de participanti la cursurile de calificare/recalificare, numarul
acestora fiind n 1997 de aproximativ 5 ori mai mare dect cel din 1991. n totalul
cheltuielilor destinate protectiei somerilor, cheltuielile pentru organizarea si
desfasurarea cursurilor de calificare/recalificare detin o pondere foarte scazuta,
variind n jurul valorii de 1% (cu o valoare minima de 0,2% n 1992).
Cheltuielile cu protectia sociala a somerilor

Cheltuielile totale cu protectia sociala a somerilor au crescut de la 0,31% din PIB n
1991 la 1% n 1995, scaznd apoi la 0,7% n 1996 si crescnd din nou la 1,28% n
1997.
20
Fondul de somaj, excedentar n primii sapte ani de la constituirea sa, a devenit n
1999 deficitar. Desi fonduri destinate acestor masuri si programe au fost
disponibile fara o restrictionare, cel putin n primii 5-6 ani de la nfiintarea sa, nici
un alt program activ nu a fost initiat sau dezvoltat. Protectia somerilor s-a limitat
mai degraba la beneficii monetare, deci la o politica pasiva.
Structura acestei categorii de cheltuieli arata ca toate programele de tip activ
(incluznd aici si credite si subventii) nu au depasit 3% din totalul cheltuielilor
destinate problematicii somajului n perioada 1991-1997.
Peste 60% din cheltuieli (ntre 59% si 89%) reprezinta platile beneficiilor monetare
pentru someri. Un procent semnificativ din fondul de somaj a fost utilizat pentru
subventionarea salariilor celor angajati n asa-numita ramura a industriei strategice
nationale si n armata.
Ca o concluzie finala, desi fondurile disponibile au depasit pentru mai mult de sase
ani cheltuielile strict necesare de plata a diferitelor beneficii monetare, politicile
sociale n domeniul somajului au avut un caracter pasiv, esund n a scadea
riscurile somajului si a crea structuri motivationale efective de reintegrare a
somerilor pe piata muncii.
Ajutorul de somaj a scazut ca nivel, n termeni reali, comparativ cu 1991; n 1999
valoarea sa reprezenta 85% din cea initiala. Daca raportam ajutorul de somaj la
salariul minim, ajutorul de somaj mediu lunar a ajuns sa reprezinte 100% din
valoarea salariului minim numai n 1996.
3. Asistenta social n Romnia

Pna n anul 2000, sistemul de asistenta sociala n Romnia era organizat de-a
lungul a trei dimensiuni:
1. protectia sociala a persoanelor cu handicap;
2. protectia copiilor aflati n dificultate;
3. programe si beneficii sociale generale, adresate unor categorii specifice, ca
de exemplu, familii cu copii, vrstnici, indivizi cu mijloace de trai scazute etc.
Aceasta decompozitie are la baza aranjamentele institutionale existente: structuri
institutionale diferite sunt responsabile pentru organizarea, finantarea si
desfasurarea protectiei acestor trei categorii largi de populatie.
ncepnd cu anul 2000, unele aranjamente au fost schimbate, n special n ceea ce
priveste protectia sociala a copiilor. Daca nainte de 2000 protectia sociala a copilului
era segmentata n functie de incidenta acestora ntr-o categorie specifica, e.g., copii
cu handicap, copii abandonati, copii n familii cu risc crescut de abandon, noile
aranjamente institutionale permit o abordare integrata a protectiei sociale a copiilor.
Pentru simplificarea prezentarii, analiza se va desfasura pastrnd clasificarea
anterioara; o sectiune speciala va fi destinata prezentarii implicatiilor noii schimbari
institutionale.
21
Protectia sociala a persoanelor cu handicap

Aranjamente institutionale si financiare
Prima schimbare importanta n domeniul protectiei sociale a persoanelor cu handicap
a avut loc n 1990, cnd a luat nastere Secretariatul de Stat pentru Persoane cu
Handicap (SSPH), prin HG nr. 1161/1990. Aceasta agentie guvernamentala, prin
organizatiile sale judetene, Inspectoratele Teritoriale de Stat pentru Persoanele cu
Handicap (ITSPH), este responsabila de organizarea si furnizarea serviciilor si
beneficiilor adresate att persoanelor cu handicap institutionalizate, ct si celor
neinstitutionalizate. SSPH-ul este si managerul actualului fond special de solidaritate
sociala, destinat protectiei persoanelor cu handicap.
x n perioada 1992-1999
n 1992 a fost adoptata o noua lege (Legea nr. 53/1992) privind protectia sociala a
persoanelor cu handicap. Aceasta lege este importanta deoarece specifica n
termeni expliciti responsabilitatile n ceea ce priveste institutiile de protectie sociala
pentru persoanele cu handicap, serviciile oferite n cadrul acestor institutii si, n
acelasi timp, legifereaza constituirea unui fond social special - fondul de risc si
accident - prin contributia de 1% din fondul de salarii, aplicata angajatorilor si
destinata finantarii beneficiilor si serviciilor n acest domeniu.
Prin acest act legislativ, institutiile de protectie speciala a persoanelor cu handicap
sunt transferate SSPH-ului, ca responsabilitate "metodologica". Finantarea
acestora s-a realizat integral, pna n 1995, din fondul de risc si accident, ulterior
ele fiind cofinantate din bugetele locale 1 .
n 1999, finantarea acestora a fost transferata integral catre bugetele locale. Acest
aranjament nsa s-a dovedit deficitar, crend probleme pentru ambele parti
implicate: primariile si institutiile de asistenta sociala. Acestea din urma s-au
confruntat cu probleme serioase datorate subfinantarii, n timp ce primariile pe
teritoriul carora existau astfel de institutii s-au confruntat cu crize bugetare
serioase, n special daca tinem cont de faptul ca majoritatea acestor institutii sunt
plasate n mediul rural. Dualitatea responsabilitatii legate de aceste institutii a avut
drept consecinta majora imposibilitatea crearii unei structuri motivationale
adecvate pentru mbunatatirea activitatilor si cresterea standardelor de viata n
aceste institutii. Pe de-o parte, SSPH-ul elaboreaza norme si standarde pentru
functionarea acestor institutii (e.g., numarul personalului calificat, tipul de calificare,
tipuri de activitati recuperatorii). Pe de alta parte nsa, bugetele locale reduc la
minimum cheltuielile acestora, stabilind salariile la nivelul minim posibil si reducnd
numarul angajatilor. Datorita nivelului scazut al salariilor si conditiilor de munca
precare, dar si datorita amplasarii acestor institutii n mediul rural, recrutarea unui
personal calificat devine o problema cruciala.
1
Consiliile locale finantau, pna n 1999, cheltuielile legate de ntretinerea cladirii si
cheltuielile curente, n timp ce din fondul special se plateau toate cheltuielile legate de
ntretinerea celor asistati si salarizarea personalului.
22
n afara controlului "metodologic" asupra institutiilor de asistenta sociala, protectia
sociala a persoanelor cu handicap include si o serie de programe destinate
persoanelor neinstitutionalizate (tabelul 4).
Tabelul 4 Beneficii si facilitati pentru persoanele cu handicap

neinstitutionalizate
Tipuri de beneficii, subventii, gratuitati si servicii Nivelul beneficiilor
destinate persoanelor cu handicap
Alocatia de stat pentru copiii cu handicap 100% fata de alocatia pentru copii
Alocatia de plasament pentru copiii cu handicap plasati Echivalentul unui salariu minim brut pe
n familii substitutive economie
Asistent personal pentru persoane cu handicap grav Echivalentul unui salariu minim brut pentru
un asistent social debutant cu studii medii
Educatie gratuita la domiciliu pentru copiii cu handicap
nedeplasabili
Gratuitati pentru medicamente sau orice alt echipament
destinat persoanelor cu handicap, pentru orice persoana
ce locuieste ntr-o familie cu un venit per capita mai mic
dect valoarea unui salariu minim pe economie
Scutirea de taxe vamale pentru cumpararea unor
echipamente speciale sau autovehicule adaptate
Abonamente gratuite pentru radio si TV
Abonament gratuit pentru telefon si un numar limitat de
impulsuri, n functie de gradul de handicap al persoanei
Transport urban si interurban (limitat) gratuit
Prioritate, subventionare si creditare n vederea
nchirierii, constructiei sau cumpararii de spatii locative
de la stat
Concedii de maternitate pna la mplinirea vrstei de trei
ani de catre copiii cu handicap
Concedii de boala prelungite pentru parintii cu copii cu
handicap, pna la mplinirea vrstei de 18 ani de catre
acestia
Pensionare anticipata
Ajutor lunar pentru adultii cu handicap incapabili de Pna n 1999: 50% din salariul minim brut pe
munca economie, acordat numai n conditiile n care
persoana nu beneficia de alte venituri, cu
exceptia pensiilor de urmas.
ncepnd cu 1999: 195.270 lei (iunie 1999).
Pensii sociale pentru nevazatori Pna n 1999: echivalentul unui salariu
minim brut pe economie, pentru cei cu
handicap grav, si 50% pentru cei cu
handicap mai putin grav.
ncepnd cu 1999: 359.980 lei (iunie 1999)
pentru handicap grav si 50% din aceasta
suma pentru persoane cu handicap mai usor.
23
Aceste beneficii, subventii, gratuitati sau servicii au fost finantate, pna n 2000,
integral din bugetul fondului de risc si accident.
x ncepnd cu 1999
n 1999, legislatia n domeniul protectiei persoanelor cu handicap se modifica
astfel nct sa permita cresterea eficacitatii.
Pna n 1999, comisia care certifica gradul de handicap se afla sub autoritatea
Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si n afara oricarui control al SSPH-ului.
Noul cadru legislativ adoptat n 1999 (OU nr. 102/1999) schimba componenta
acestei comisii si i creste gradul de autonomie.
Denumirea institutiilor de asistenta sociala se modifica, din asa-numitele "camine-
spital" acestea se transforma n centre de recuperare si integrare sociala. Aceasta
modificare reflecta intentia de schimbare a modului de organizare si functionare a
acestora, nlocuind o abordare de tip medical cu una de asistenta sociala
recuperatorie, n vederea integrarii sociale a acestei categorii de persoane.
Cea mai importanta schimbare n ceea ce priveste persoanele institutionalizate se
refera la transferarea tuturor institutiilor pentru copiii cu handicap n
responsabilitatea Serviciilor Judetene Specializate pentru Protectia Drepturilor
Copilului.
Finantarea acestui domeniu al asistentei sociale se realizeaza, n conformitate cu
noul act legislativ, din trei surse:
x contributiile celor asistati, respectiv ale familiilor sau sustinatorilor legali ai
acestora;
x bugetele locale;
x fondul special de solidaritate sociala.
Cofinantarea anumitor activitati de catre bugetele locale si fondul de solidaritate se
realizeaza n urma unei negocieri ntre primarii si ITSPH-uri, n baza unui contract.
Vechiul fond de risc si accident este transformat n fondul special de solidaritate
sociala, constituit n mod similar, prin contributiile angajatorilor; nivelul acestei
contributii creste nsa de la 1% la 3%. n noul context legislativ, orice ntreprindere
cu cel putin 100 de angajati este obligata sa angajeze cel putin 4% din rndul
persoanelor cu handicap. n caz contrar, angajatorul este penalizat prin plata
suplimentara la fondul de solidaritate a unui salariu minim pe economie pentru
fiecare pozitie ce ar trebui sa fie ocupata de o persoana cu handicap.
Beneficiile, serviciile si subventiile nu s-au modificat n esenta; ceea ce aduce nou
aceasta lege este schimbarea sursei de finantare a asistentilor personali ai
persoanelor cu handicap: acestea devin salariati ai primariei, fiind platiti din
bugetele locale.
O serie de cerinte suplimentare au fost impuse institutiilor si serviciilor publice n
vederea cresterii accesibilitatii acestora, dar si a integrarii ntr-o viata normala a
persoanelor cu handicap, cu privire la facilitati de ordin tehnic (lifturi, pante etc.).
Impactul acestor reglementari suplimentare este minim n momentul de fata.
24
Scurta evaluare a sistemului de protectie sociala

a persoanelor cu handicap
a. Evaluarea serviciilor si beneficiilor oferite
Structurile teritoriale responsabile cu protectia sociala a persoanelor cu handicap
sunt ITSPH-urile. La nivelul localitatilor, aceste atributii sunt preluate de catre
primarii, atunci cnd activitatile sau beneficiile sunt cel putin cofinantate din
bugetele locale.
ITSPH-urile sunt structuri mai degraba mici, avnd un numar foarte redus de
angajati, att n raport cu nevoile si activitatile specifice pe care le presupun, ct si
comparativ cu orice alta structura teritoriala administrativa. Acest fapt are
consecinte importante n domeniul protectiei sociale efective a persoanelor cu
handicap:
ITSPH-urile sunt situate n orasul resedinta de judet, acesta fiind, cu foarte
putine exceptii, singurul loc n care oamenii se pot adresa pentru informatii
privitoare la sistemul de protectie existent, pentru ntocmirea cererilor si
dosarelor necesare diferitelor forme de protectie sociala. Acest fapt reprezinta
un inconvenient major pentru populatie si n special pentru o populatie cu
probleme de sanatate. Lipsa unui personal suficient face ca aceasta problema
sa nu poata fi rezolvata local.
Datorita multitudinii de activitati pe care le presupune functionarea ITSPH-urilor
inclusiv colectarea locala a contributiilor la fondul special de solidaritate
sociala, primirea si procesarea aplicatiilor pentru diferitele forme de protectie
sociala institutionala sau sub forma unor beneficii si servicii orice activitate
suplimentara de tip "profesional", si nu administrativ-birocratic, ca de exemplu,
cresterea performantelor institutiilor de asistenta sociala, initierea si
monitorizarea unor programe coerente de recuperare si reintegrare a
persoanelor cu handicap institutionalizate, monitorizarea activitatilor
desfasurate de asistentii personali ai persoanelor neinstitutionalizate, devine o
iluzie. Astfel de activitati se organizeaza totusi n unele judete, dar ele sunt
insuficiente si putin sistematice, chiar si acolo unde exista.
Unele ITSPH-uri (e.g., Vaslui, Timis, Hunedoara), prin efortul personal si munca
voluntara a personalului, ncearca sa organizeze astfel de activitati si sa dea un
sens acelora desfasurate n cadrul unor institutii de asistenta sociala, printr-o
coordonare si monitorizare ct mai eficienta si printr-o abordare centrata pe
rezolvarea problemelor particulare ale zonei/judetului. Comparativ nsa cu alte
structuri administrative, ITSPH-urile sunt dezavantajate prin numarul foarte redus
al personalului si prin nivelul foarte scazut al salariilor.
ITSPH-urile au avut n responsabilitate coordonarea metodologica a institutiilor
pentru persoane cu handicap. ncepnd nsa cu 2000, numai institutiile pentru
adultii cu handicap au ramas n continuare n responsabilitatea acestora, respectiv
a SSPH-ului, n timp ce toate acele institutii pentru copiii cu probleme au fost
preluate de catre Serviciul Public pentru Protectia Drepturilor Copilului.
Serviciile furnizate n aceste institutii terapie recuperatorie, monitorizare medi-
cala, programe speciale de reintegrare profesionala si sociala sunt mai degraba
25
punctuale, lipsite de sistematicitate si coerenta, acolo unde se desfasoara efectiv.
Acest lucru se datoreaza n primul rnd lipsei unui personal calificat angajat n
aceste institutii. Atragerea unui personal calificat sau specializat este aproape o
imposibilitate, ct timp salariile acestor categorii de angajati sunt dintre cele mai
mici (fiind platite de consiliile locale), institutiile fiind plasate mai toate n mediul
rural, bugetele alocate acestor institutii fiind mai degraba insuficiente pna si n a
asigura supravietuirea acestora si a asistatilor. Numarul medicilor lucrnd n
aceste institutii nu depaseste 50% din numarul de pozitii considerate a fi minim
necesare. Acelasi lucru este valabil si pentru personalul medical calificat auxiliar.
n medie, ponderea specialistilor n totalul angajatilor din astfel de institutii nu
depaseste 8% 1 .
O initiativa menita sa rezolve cel putin problema "pozitionarii proaste" a acestor
institutii a fost mutarea lor n orase mai mari, unde personalul calificat ar fi mai usor
de atras. nsa costurile legate de acest mod de solutionare sunt prea mari pentru a
deveni o strategie fezabila pe termen scurt si mediu.
n ciuda problemelor legate de lipsa personalului calificat att la nivelul institutiilor
de asistenta sociala, ct si la nivelul ITSPH-urilor si de bugetele insuficiente
destinate functionarii acestor institutii n ultimii trei ani cel putin, unele dintre
ITSPH-uri depun eforturi vizibile pentru mbunatatirea serviciilor de recuperare
acordate n aceste institutii aflate n responsabilitatea lor (e.g., Vaslui, Timis),
concretizate prin: initierea unor programe de monitorizare a activitatilor
recuperatorii, prin crearea unor structuri motivationale pentru personalul angajat n
astfel de institutii, pentru initierea unor programe noi si prin promovarea initiativelor
venite din interiorul acestor institutii.
Alte probleme referitoare la institutionalizarea personalelor cu handicap se refera
la acoperire si echitate. n 1999, cele mai "aglomerate" institutii de asistenta
sociala erau cele pentru copiii cu handicap. Listele de asteptare nu sunt foarte
lungi. Bucurestiul reprezinta mai degraba o exceptie n acest sens: la sfrsitul
anului 1999, pe listele de asteptare se aflau 371 de persoane.
n Bucuresti, numarul persoanelor ce asteptau sa fie institutionalizate este mai mare

dect n alte judete. Datorita acestui fapt, dar si datorita semnalelor legate de cazuri de
abuzuri ale familiilor, Inspectoratul sectorului 5 a conceput un chestionar pe baza caruia
fiecare aplicant cumuleaza un numar de puncte. Numarul de puncte este indicatorul ce
stabileste att eligibilitatea, ct si gradul de prioritate al solicitantului. Chestionarul ia n
considerare att conditiile de locuit ale aplicantului, sustinatorilor legali sau ale persoanei
cu handicap, ct si relatiile persoanei cu sustinatorii sai legali, certificatele medicale,
vrsta si veniturile.
Cele mai multe abuzuri se observa n cazul vrstnicilor. Multi batrni trec locuintele
personale pe numele copiilor, care le vnd si apoi aplica pentru institutionalizarea
batrnilor (parintilor). Aceasta procedura este legala, dar neetica, crescnd foarte mult
costurile suportate de comunitatile locale si presiunea asupra noilor institutii". (Inspectorul
sef al ITSPH sector 5)
1
Sursa datelor: SSPH.
26
Tabelul 5 Numarul institutiilor de asistenta sociala pentru persoane cu
handicap, capacitatea institutionala, numarul persoanelor
institutionalizate si numarul persoanelor asteptnd sa fie
institutionalizate
La 31 decembrie 1998 La 31 martie 1999
Numarul institutiilor de asistenta sociala pentru persoane 149 149
1
cu handicap sau vrstnici , din care:
- exclusiv pentru copii cu handicap 23 23
- pentru copii si adulti cu handicap (mixte) 7 7
- pentru batrni 31 31
Capacitate institutionala, din care: 21.567 21.567
- pentru copii 3.732 3.732
- pentru adulti 17.835 17.835
Numarul actual de persoane institutionalizate, din care: 21.101 21.010
- copii 3.493 3.479
- adulti 17.608 17.531
Numarul persoanelor asteptnd sa fie institutionalizate, 2.034 1.873
din care:
- copii 243 232
- adulti 1.791 1.641
1
Institutiile pentru batrni (nu pensionari) cad n responsabilitatea SSPH-ului, avnd deci
acelasi statut si regim de finantare cu cele destinate persoanelor cu handicap.
Sursa: SSPH.
Acoperirea ar putea deveni o problema si mai mare n conditiile n care consiliile

locale nu mai sunt dispuse sa plateasca pentru asistenta sociala a persoanelor de
pe teritoriul altor judete. Pe de alta parte, sunt judete (ca, de exemplu, Covasna)
care nu au pe teritoriul lor institutii de asistenta sociala pentru persoane cu
handicap. n plus, unele zone prezinta patologii speciale (e.g., comuna Zapodeni,
judetul Vaslui, unde sunt raportate multe cazuri de orbire datorita unor probleme
legate de apa potabila) care duc la cresterea numarului de dizabilitati specifice, la
care infrastructura institutionala nu are capacitatea structurala sa raspunda.
Inechitatea de acces la serviciile de asistenta sociala a persoanelor cu handicap
este determinata n fapt de capacitatea financiara diferentiala si de dorinta de a
sustine financiar astfel de servicii ale administratiilor locale (i.e. ale primariilor).
Analiza ctorva judete sugereaza nsa mai degraba lipsa unei legaturi evidente
ntre costurile asociate ntretinerii unei persoane n acest tip de institutie si puterea
financiara a judetului.
Servicii pentru persoane cu handicap neinstitutionalizate. n toate judetele
numarul centrelor de zi ce ofera servicii de terapie si programe de integrare
sociala persoanelor cu handicap este foarte mic. n unele cazuri, centrele sunt
organizate de catre fundatii private si preluate de consiliile locale (e.g., Lugoj,
judetul Timis). Eforturile de organizare a unor programe de recuperare sau
reintegrare sociala a acestor persoane lipsesc cu desavrsire la nivelul agentiilor
guvernamentale.
27
Un serviciu deosebit de important adresat persoanelor cu handicap grav este plata
si contractarea unor ngrijitori/asistenti personali. Pna n 1999, aceasta
categorie ocupationala, i.e. asistentii persoanelor cu handicap, se afla n
responsabilitatea SSPH-ului, ei fiind sustinuti financiar din fondul special de
solidaritate sociala (fostul fond de risc si accident). ITSPH-urile ntmpinau
probleme serioase legate de monitorizarea activitatilor acestor asistenti personali
datorita personalului propriu foarte redus numeric, ce nu putea acoperi nevoile
muncii n teren. Prin normele metodologice adoptate recent (HG nr. 626/2000),
asistentul personal trebuie sa completeze, o data la trei luni, un raport de activitate
si sa l trimita att primariilor (ca angajatori si deci si ca sustinatori financiari ai
acestora, ncepnd cu 2000), ct si ITSPH-urilor.
O problema importanta se refera, n acest context, la calificarea si modul de
raportare ale asistentului personal. Majoritatea acestora fac parte din familiile
persoanelor cu handicap, acceptnd preluarea acestei responsabilitati. O parte
semnificativa dintre acestia sunt persoane cu nivel educational foarte scazut, n
timp ce majoritatea asistentilor nu au nici un fel de calificare speciala. Avantajul
acestora nsa consta n disponibilitatea permanenta n raport cu nevoile celui
asistat, asigurnd deci un serviciu de 24 de ore pe zi, n ciuda salariului calculat
pentru prestarea unei munci de 8 ore pe zi. Pentru mentinerea acestui avantaj att
de partea asistatului, ct si de partea familiei - n unele cazuri acest salariu
reprezentnd singurul venit din munca n familie - si pentru rezolvarea dilemei
ngrijirii profesionale versus familiale, nou-adoptata hotarre de guvern propune
urmatoarea solutie: asistentii personali sunt obligati sa fi ncheiat cel putin nivelul
scolar obligatoriu si sa urmeze niste cursuri de instruire/calificare organizate de
catre SSPH. n urma acestor cursuri, acestia vor fi validati obtinnd o licenta de
profesare pentru o perioada de un an de zile. Aceasta solutie ncearca
mentinerea avantajelor ngrijirii n familie prin ajustarea capacitatilor celor ce asista
efectiv persoanele cu handicap. Chiar daca nu este cea mai buna solutie, aceasta
ncearca sa depaseasca problemele limitelor bugetare ale programelor de
asistenta destinate persoanelor cu handicap. Cresterea capacitatilor de
monitorizare a acestor activitati la nivelul institutiilor responsabile si finantatoare
(i.e. ITSPH-urile si primariile) poate, de asemenea, reduce problemele generate de
existenta unor "asistenti fictivi", i.e. a acelor persoane ce pretind ca ngrijesc
persoane cu handicap, obtinnd un contract de asistent, abuznd de incapacitatea
de "replica" a celui n cauza.
Tabelul 6 Numarul asistentilor personali ai persoanelor cu handicap grav

1998 1999 (primul semestru
al anului)
Numarul mediu lunar al asistentilor personali ai
copiilor cu handicap grav 22.197 22.344
Numarul mediu lunar al asistentilor pesonali ai
adultilor cu handicap grav 53.696 56.724
Sursa: SSPH.
28
De exemplu, n unele judete nu exista nici un fel de ONG-uri sau fundatii private de profil
(e.g., judetul Tulcea, Vaslui). n alte judete, ca de exemplu, Hunedoara si Covasna,
prezenta lor este mai vizibila, dar implicarea este mai degraba pasiva, i.e. donatii de
mncare sau echipamente speciale. n Timis, numarul ONG-urilor implicate direct n
activitati de asistenta sociala este mai mare: aici functioneaza trei centre de zi pentru
persoane cu handicap (pentru persoane cu sindrom Alzheimer, cu deficiente mentale).
Doua ONG-uri ("Pentru tine" si Speranta) au initiat programe de achizitionare a unor
locuinte protejate pentru tineri cu handicap, ce functioneaza si n regim de centre de zi.
Doua institutii private pentru batrni functioneaza pe teritoriul judetului Timis, una
sustinuta de o fundatie germana, cealalta, n Ciacova, de biserica catolica. n Ciacova,
biserica catolica a organizat n plus si o cantina de asistenta sociala si n curnd va pune
la dispozitie si un numar de apartamente sociale pentru tinerii iesiti din institutiile de
asistenta sociala. O institutie privata pentru batrni functioneaza si n comuna Snzieni,
judetul Covasna.
Sursa: Proiectul de evaluare a serviciilor sociale furnizate la nivel local, CEPSCA.
Implicarea societatii civile si a comunitatilor locale n domeniul protectiei sociale a

persoanelor cu handicap este foarte slaba. ONG-urile si fundatiile private actionnd
n acest spatiu sunt foarte putine comparativ cu alte zone ale asistentei sociale, ca de
exemplu, copilul n dificultate. Mai active sunt diferitele tipuri de asociatii/organizatii
ale persoanelor cu tipuri specifice de handicap. Unele dintre acestea beneficiaza de
suportul asociatiilor de profil ce activeaza la nivel international si care reusesc
colectarea externa a unor fonduri destinate organizarii si desfasurarii unor programe
recuperatorii specifice. Alte asociatii de acest tip sunt mai degraba orientate catre
protectia si sustinerea drepturilor civile ale membrilor sai.
La nivelul comunitatilor locale implicarea este si mai scazuta. Nici macar familiile
din care provin persoanele cu handicap nu par a fi sensibile si cooperante n ceea
ce priveste mbunatatirea/cresterea capacitatilor acestor categorii de persoane,
punnd accent n primul rnd pe beneficii monetare si facilitati financiare.
b. Evaluarea capacitatii si aranjamentelor financiare ale sistemului de protectie

sociala a persoanelor cu handicap
Limitarile financiare/bugetare si unele aranjamente de finantare reprezinta
principalele surse ale ineficacitatii activitatilor de protectie sociala a persoanelor cu
handicap institutionalizate si neinstitutionalizate.
La nivelul agentiilor guvernamentale direct implicate, i.e. SSPH-ul si ITSPH-urile,
aranjamentele financiare sunt relativ greoaie si centralizate.
ITSPH-urile colecteaza, la nivel local (i.e. judetean), contributiile pentru fondul
special de solidaritate sociala de la agentii economici. Pna n 1999, colectarea
contributiilor era mult ngreunata de lipsa unor mijloace legale coercitive. ncepnd
cu 1999, obligatia platii acestei contributii este nsotita de masuri coercitive (prin
OU nr. 102/1999). Chiar si n aceste conditii, marii agenti economici (n special
regiile autonome si unele ntreprinderi de stat) devin datornicii numarul unu n ceea
29
ce priveste plata acestei contributii. Numarul redus al personalului la nivelul
ITSPH-urilor amplifica problema colectarii acestui fond. Informatiile referitoare la
numarul agentilor economici si la sumele datorate de acestia sunt confidentiale si
obtinute, ca urmare, pe cai informale. Dupa colectarea taxelor, banii sunt trimisi
catre SSPH si primiti napoi n limitele necesitatilor locale si disponibilitatilor.
Aceasta procedura nu este numai consumatoare de timp pentru angajatii agentiilor
judetene, dar duce si la ntrzieri semnificative n plata anumitor servicii si beneficii.
n general, platile beneficiilor nu sunt ntrziate mai mult de 1-2 saptamni, dar n
unele judete ntrzierile cu plata salariilor asistentilor personali ai persoanelor cu
handicap grav variaza ntre 2 si 4 luni 1 . Un astfel de aranjament este putin flexibil
si implica un volum de munca foarte mare, nesustenabil la nivel judetean.
Un aranjament mai flexibil ar permite utilizarea fondurilor de catre ITSPH-uri din
fondurile colectate, sarind astfel peste procesul de centralizare/redistribuire a
banilor, limitndu-se deci doar la transferurile surplusurilor catre nivelul central,
respectiv la transferul, catre nivelurile locale, al deficitului. Cresterea contributiei
(de la 1% la 3% din fondul de salarii) n 1999 a dus la colectarea, n majoritatea
judetelor, a unor fonduri care asigura un procent foarte ridicat (daca nu integral)
din necesitatile judetului. n majoritatea judetelor deci, cheltuielile sunt mai scazute
dect veniturile.
Finantarea institutiilor de asistenta sociala pentru persoane cu handicap. ncepnd
cu 1999, toate aceste institutii au trecut n responsabilitatea financiara a consiliilor
locale, SSPH-ul pastrnd doar responsabilitatea "metodologica". Datorita
problemelor serioase n finantarea acestor institutii n 1999, n urma adoptarii
acestei schimbari, s-a introdus posibilitatea cofinantarii acestora din fondul special
de solidaritate sociala, n baza unor contracte ncheiate ntre ITSPH-uri si primarii.
Tabelul 7 Evolutia cheltuielilor judetene si locale comparativ cu 1996

(1996=100%) - % -
1997 1998 1999
Cheltuieli totale 83,4 76,3 70,7
Cheltuieli de asistenta sociala, din care: 60,7 111,7 82,4
- institutii de asistenta sociala pentru batrni si pensionari 82,9 91,2 79,0
- institutii pentru persoane cu handicap 85,2 101,3 68,8
Nota: Datele pentru 1996, 1997 si 1998 reflecta executia bugetara, n timp ce datele din
1999 doar proiectele bugetare (asa cum apareau n ultimul trimestru al anului).
Sursa: Ministerul de Finante.
Aceste date reflecta criza financiara cu care s-au confruntat institutiile de asistenta
sociala destinate persoanelor cu handicap. Desi att totalul cheltuielilor, ct si cele
de asistenta sociala scad n termeni reali ncepnd cu 1996 (cu exceptia anului
1998), cheltuielile cu institutiile de asistenta sociala scad cel mai abrupt, desi n
1999 acestea au fost trecute integral n responsabilitatea financiara a primariilor. n
1
Datele se refera la 1999.
30
1999, nivelul acestor cheltuieli reprezenta 69% din nivelul celor din 1996, cnd din
bugetele locale erau suportate numai cheltuielile de ntretinere a cladirilor
(excluznd hrana asistatilor si salariile angajatilor).
Tabelul 8 Cheltuieli cu asistenta sociala ca procent din totalul cheltuielilor

consiliilor locale si judetene - % -
1996 1997 1998 1999
Cheltuielile cu asistenta sociala, ca procent din totalul
cheltuielilor bugetelor locale 6,3 4,6 9,3 7,4
Cheltuieli cu institutiile de asistenta sociala pentru batrni si
pensionari ca procent din totalul cheltuielilor de asistenta sociala
de la bugetele locale 7,4 10,1 6,1 7,1
Cheltuielile cu institutiile de asistenta sociala pentru persoane cu
handicap ca procent din totalul cheltuielilor cu asistenta sociala
de la bugetele locale 22,9 32,1 17,7 16,5
Nota: Datele pentru 1996, 1997 si 1998 reflecta executia bugetara, n timp ce datele din
1999 doar proiectele bugetare (asa cum apareau n ultimul trimestru al anului).
Datele reflecta deci situatia dramatica n care se afla aceste institutii: aceste
cheltuieli acopera cu greu si cele mai elementare nevoi de supravietuire a acestor
institutii si a asistatilor institutionalizati.
Cheltuielile cu asistenta sociala ca procent din totalul cheltuielilor de la bugetele
locale sunt relativ scazute (mai putin de 10%). Ele au crescut doar n 1998, cnd,
pentru prima oara, protectia sociala a copilului aflat n dificultate a fost integral
transferata n responsabilitatea consiliilor judetene. n 1999, cheltuielile cu asistenta
sociala, ca procent din totalul cheltuielilor, scade din nou. Cea mai dramatica
scadere, att n termeni reali, ct si procentuali, se remarca la nivelul cheltuielilor
destinate institutiilor de asistenta sociala pentru persoanele cu handicap.
n cele ce urmeaza sunt prezentate cteva date referitoare la cheltuielile generale
cu protectia sociala a persoanelor cu handicap.
Tabelul 9 Evolutia cheltuielilor cu protectia sociala a persoanelor cu

handicap pe surse de finantare (respectiv niveluri administrative
de finantare) (1996=100%)
1997 1998 1999
Cheltuieli totale, 82,5% 104,8% 84,8%
din care:
Surse nationale: din fondul de risc si accident, actualul fond special
de solidaritate sociala 81,9% 105,6% 88,1%
Surse locale: bugetele judetene si locale 85,2% 101,3% 68,8%
Nota: Datele pentru 1996, 1997 si 1998 reflecta executia bugetara, n timp ce datele din 1999
doar proiectele bugetare (asa cum apareau n ultimul trimestru al anului).
31
Datele arata ca cea mai abrupta scadere a cheltuielilor cu protectia sociala a
persoanelor cu handicap are loc la nivelul bugetelor locale, deci n cele care se
refera la institutiile de asistenta sociala a acestei categorii de persoane (singurele
finantate din surse locale).
Tabelul 10 Ponderea surselor locale si nationale n totalul cheltuielilor cu

protectia sociala a persoanelor cu handicap - % -
1996 1997 1998 1999
Ponderea cheltuielilor nationale cu protectia sociala a persoanelor cu
handicap 83 83 83 86
Ponderea cheltuielilor de la bugetele locale cu protectia sociala a
persoanelor cu handicap 17 17 17 14
Nota: Datele pentru 1996, 1997 si 1998 reflecta executia bugetara, n timp ce datele din 1999
doar proiectele bugetare (asa cum apareau n ultimul trimestru al anului).
Cheltuielile cu institutiile de asistenta sociala a persoanelor cu handicap reprezinta

mai putin de 20% din totalul cheltuielilor, acest procent scaznd n 1999 la doar
14%.
n 1998, de exemplu, salariile asistentilor personali ai persoanelor cu handicap
grav reprezentau 45,6% din totalul cheltuielilor de protectie sociala a persoanelor
cu handicap realizate din fondul special de solidaritate sociala. Aceste cheltuieli au
fost cu 40% mai mari, n termeni reali, dect cele pentru ntretinerea si
functionarea institutiilor de asistenta sociala a persoanelor cu handicap n 1999.
Tabelul 11 Cheltuielile totale cu protectia sociala a persoanelor

cu handicap ca procent din PIB - % -
1996 1997 1998 1999
0,39 0,35 0,35 0,33
Sursa: Ministerul de Finante si Comisia Nationala pentru Statistica.
Protectia sociala a copilului n dificultate

n perioada 1990-1997
Pna n 1997 nu a existat nici o institutie distincta responsabila de protectia, respectiv
asistenta sociala a copilului n dificultate 1 . Copiii ce ntmpinau probleme n cadrul
familiei majoritatea lor abandonati definitiv sau temporar erau internati n institutii
de asistenta sociala, protectia acestora reducndu-se deci la institutionalizare.
Responsabilitatile financiare si de organizare si management ale acestor institutii
erau mpartite ntre cteva ministere de resort si administratiile publice locale.
1
n 1993 a luat fiinta Comitetul National pentru Protectia Drepturilor Copilului. Comitetul
avea nsa responsabilitati mai degraba de natura administrativa dect de natura
profesionala si organizatorica.
32
Institutiile pentru copii abandonati erau diferentiate n doua mari categorii, n
functie de vrsta copiilor, dupa cum urmeaza:
x institutiile de asistenta sociala pentru copiii ntre 0 si 3 ani asa-numitele
"leagane pentru copii" - care se aflau n responsabilitatea Ministerului
Sanatatii (MS);
x institutiile pentru prescolari ntre 3 si 6 ani si cele pentru copii scolari (de
peste 6 ani) asa-numitele "case de copii" - care se aflau n
responsabilitatea Ministerului Educatiei Nationale (MEN).
Singurele institutii oferind adapost temporar n caz de urgenta copiilor, pna la
plasarea acestora n institutii sau n familii substitutive, se aflau n responsabilitatea
administratiilor publice judetene. Numarul acestor asa-numite "centre de primire"
era relativ mic (unul pentru fiecare judet).
Copiii abandonati ce prezentau diferite forme de handicap se aflau n
responsabilitatea Secretariatului de Stat pentru Persoane cu Handicap, fiind
institutionalizati n unitati separate, adesea nsa mpreuna cu persoane adulte cu
handicap, datorita locurilor reduse n astfel de institutii n raport cu numarul celor
ce necesitau institutionalizarea.
Responsabilitatile financiare n raport cu aceste institutii au fost divizate, pna n
1995, ntre cele trei structuri administrative: Ministerul Sanatatii, Ministerul
Educatiei Nationale si consiliile judetene. n 1995, unele cheltuieli curente legate
de ntretinerea cladirilor n care erau plasate aceste institutii au fost transferate
catre bugetele locale.
Copiii plasati n familii substitutive beneficiau de o alocatie de plasament lunara,
platita de catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale (MMPS).
Serviciile n domeniul preventiei abandonului sau al consilierii familiilor cu risc
crescut de abandon lipseau cu desavrsire. Nici servicii destinate interventiei n
cazul abuzului copilului n familie sau al violentelor intrafamiliale nu existau n
cadrul serviciilor publice.
n 1997 sunt operate o serie de schimbari n domeniul protectiei sociale a copilului
n dificultate, att la nivel legislativ, ct si la nivel organizatoric. Responsabilitatea
organizarii si finantarii serviciilor adresate acestei categorii de copii este transferata
integral structurilor administrative locale: consiliile judetene (CJ).
x Aranjamente institutionale
1. La nivel judetean apar doua noi institutii:
a) Comisia Judeteana pentru Protectia Drepturilor Copilului (CJPDC) o
structura specializata decizionala n cadrul protectiei sociale a copiilor n
dificultate, aflata sub autoritatea CJ. Comisia este formata din secretarul CJ (n
calitate de presedinte), directorul Directiei Judetene de Munca si Protectie
Sociala (n calitate de vicepresedinte), reprezentanti ai tuturor structurilor
33
guvernamentale teritoriale ale ministerelor de resort (finante, justitie, educatie,
sanatate etc.) si ai societatii civile.
Activitatile curente ale acestei Comisii se refera la decizii legate de
institutionalizare/dezinstitutionalizare, plasament familial, masuri educative pentru
copii si adolescenti delincventi, certificarea familiilor adoptive, certificarea
asistentilor maternali, autorizatiile de functionare a ONG-urilor activnd n
domeniul protectiei copilului.
b) Directia Judeteana de Protectie a Drepturilor Copilului (DJPDC) ca
organism specializat executiv, aflat sub autoritatea CJPDC, subordonat nsa din
punct de vedere administrativ si financiar direct consiliului judetean, prin
intermediul unui colegiu director, compus din membrii CJ si responsabil n
special de aspectele financiare ale activitatii DJPDC-ului.
Principalele responsabilitati ale DJPDC-urilor pot fi sintetizate dupa cum
urmeaza:
coordonarea protectiei sociale a copilului n dificultate la nivel judetean;
aplicarea strategiei nationale n domeniul protectiei drepturilor copilului;
documentarea cazurilor naintate CJPDC: plasament familial,
institutionalizare, masuri educative etc.;
sintetizarea si monitorizarea implementarii deciziilor luate de Comisie;
organizarea activitatilor n domeniul preventiei abandonului copiilor;
sustinerea si promovarea oricarei forme de protectie a copilului n dificultate,
inclusiv crearea de forme alternative la institutionalizare;
colaborarea cu ONG-urile si fundatiile private ce desfasoara activitati n
acest domeniu.
Noile aranjamente institutionale la nivel judetean deschid posibilitatea reorganizarii
pe baze profesionale a activitatilor n acest domeniu, inclusiv n cadrul institutiilor
de asistenta sociala destinate acestei categorii de copii, largind preocuparile n
sfera acestora prin organizarea unor servicii de consiliere a familiilor si copiilor din
familiile cu risc de abandon, de preventie a abandonului.
Desi legislatia n domeniul protectiei drepturilor copilului (HG nr. 205/1997)
propune o structura organizatorica pentru DJPDC, acestea au libertate n
organizarea propriilor structuri. Datorita relativei autonomii a acestor forme
organizatorice n ceea ce priveste organizarea si desfasurarea activitatilor,
organizarea eficienta a protectiei drepturilor copilului la nivel judetean depinde n
mare masura de echipele de lucru si profesionistii angajati n cadrul acestor
structuri, de modul n care acestea reusesc sa directioneze si sa canalizeze
inclusiv resursele financiare si initiativele sectorului nonprofit n acest domeniu.
Institutiile de asistenta sociala pentru copiii abandonati. Indiferent de vrsta
copiilor aflati n aceste institutii, denumirea acestora s-a schimbat n "centre de
plasament". Aceste institutii nu sunt autonome juridic, ele sunt considerate
departamente ale DJPDC-urilor.
34
2. La nivel national a luat nastere Departamentul pentru Protectia Drepturilor
Copilului (DPDC), subordonat direct guvernului. Responsabilitatile principale ale
acestei structuri guvernamentale se refera la elaborarea si dezvoltarea unor
strategii nationale n acest domeniu, la monitorizarea activitatilor de protectie a
copilului n dificultate la nivel national. Comitetul Romn pentru Adoptii se afla,
ncepnd cu vara anului 1997, sub autoritatea directa a acestui nou departament
guvernamental.
ntre CJPDC, respectiv DJPDC, si DPDC nu exista la nivel legislativ-formal - o
relatie directa de subordonare; ele se afla n relatie de colaborare, fiecare judet
semnnd conventii de parteneriat cu structura nationala.
Implicarea cea mai mare a sectorului nonprofit, inclusiv n ceea ce priveste
finantarea unor activitati de asistenta sociala, se poate observa n domeniul
protectiei copilului n dificultate. Acest grad crescut de implicare are cauze directe,
pe de-o parte, puternica mediatizare a realitatilor legate de institutionalizarea
copiilor n Romnia, att n interiorul tarii, dar n special n afara Romniei, si, pe
de alta parte, datorita interesului crescut pentru intermedierea adoptiilor
internationale din partea multor ONG-uri si fundatii.
3. Legislatia adoptata n 1997 deschide posibilitatea organizarii, la nivelul

primariilor, a unor servicii publice specializate de protectie a drepturilor copilului.
Aceasta posibilitate, adesea nici macar constientizata la nivelul acestor structuri
publice administrative, nu a fost materializata de nici o primarie, n special datorita
problemelor legate de bugetele locale si de cresterea numarului de obligatii
financiare ale acestora.
n fapt, rolul primariilor n domeniul protectiei copilului este mai degraba scazut,
limitndu-se la efectuarea anchetelor sociale obligatorii, dar cu caracter strict
consultativ pentru CJPDC-uri, n cazurile de institutionalizare/dezinstitutionalizare,
plasament familial etc.
Personalul implicat n realizarea acestor anchete sociale nu este nici specializat,
nici format n vederea acestui tip de activitate. DJPDC-urile nu si permit, datorita
restrictiilor bugetare, constituirea unei retele teritoriale de specialisti care sa
acopere n mod efectiv nevoile de pe ntreg teritoriul judetului. Unele judete totusi
(e.g., Hunedoara, n 1998) au organizat o serie de cursuri adresate personalului
implicat n activitatile legate de protectia drepturilor copilului din primarii, pentru
instruirea si "echiparea" acestuia cu instrumentele de baza necesare desfasurarii
unor astfel de activitati.
Initiative sau programe n acest domeniu care sa se structureze la nivelul
primariilor lipsesc cu desavrsire. Acest fapt nu este surprinzator daca tinem
seama de continuul transfer de responsabilitati financiare catre bugetele locale n
perioada 1998-2000.
35
x Aranjamente financiare n cadrul noului sistem de protectie sociala a
copilului n dificultate
Institutiile de asistenta sociala pentru copiii aflati n dificultate au fost transferate,
din punct de vedere financiar, integral n responsabilitatea consiliului judetean,
ncepnd cu 1998. Datorita faptului ca aceste institutii nu au autonomie juridica, ele
sunt obligate sa raporteze si sa deconteze trimestrial cheltuielile facute, iar banii
neutilizati sunt returnati DJPDC-ului. n unele judete, anumite produse (e.g.,
mncare, mbracaminte) sunt achizitionate direct de catre DJPDC, pentru "evitarea
abuzurilor".
Alocatiile de plasament acordate familiilor ce au n plasament copii continua sa fie
platite din bugetul de stat, de catre MMPS.
Diferitele ONG-uri si fundatii private suporta financiar o serie de cheltuieli sau
activitati realizate de catre DJPDC-uri, inclusiv salariile asistentilor maternali,
angajati ai DJPDC-urilor.
Protectia sociala a copilului n dificultate beneficiaza, comparativ cu alte domenii
ale asistentei sau protectiei sociale, de cele mai ridicate fonduri extrabugetare, fie
intermediate de programe internationale, fie datorate implicarii sectorului nonprofit.
Deoarece multe din aceste resurse extrabugetare iau forma unor produse sau
servicii, este greu de estimat contributia reala a acestora la finantarea activitatilor
de protectie a copilului n dificultate.
ncepnd cu 2000
n 1999, ngrijorarile legate de criza financiara a protectiei copilului n dificultate,
accentuata dupa adoptarea noii legislatii din 1997, au dus la modificarea acesteia,
att n ceea ce priveste organizarea sistemului (prin extinderea protectiei sociale a
copilului n dificultate si la unele categorii de copii anterior aflati n
responsabilitatea Secretariatului de Stat pentru Persoane cu Handicap sau a
Ministerului Sanatatii), ct si finantarea sa.
x Aranjamentele institutionale modificate
La nivel national, DPDC a fost reorganizata si denumita Agentia Nationala pentru
Protectia Drepturilor Copilului (ANPDC). Agentia a preluat responsabilitatile fostului
departament, dar si responsabilitatile unora dintre ministerele de resort n domeniul
protectiei copiilor cu handicap (ne)institutionalizati (de la Secretariatul de Stat
pentru Persoane cu Handicap, dar si de la Ministerul Educatiei Nationale) si a celor
cu probleme medicale grave distrofii, boli terminale de la Ministerul Sanatatii.
Astfel, la nivel judetean, toate aceste unitati - institutiile de asistenta sociala a
copiilor cu handicap, sectiile de spital pentru copii distrofici si infectati cu HIV/SIDA,
scolile internat pentru copii cu handicap sunt preluate de catre fostele DJPDC-uri,
actualele Servicii Publice Specializate de Protectie a Drepturilor Copilului (prin HG
nr. 117/1999).
36
x Noile aranjamente financiare
Daca aranajamentele institutionale au suferit schimbari relativ minore, la nivelul
aranjamentelor financiare schimbarile au fost ceva mai radicale. n 1998, respectiv
1999, institutiile de asistenta sociala pentru copiii n dificultate au fost finantate de
la bugetele consiliilor judetene, deci din veniturile proprii ale acestora. Noua
legislatie schimba finantarea acestora, stipulnd un mecanism de finantare avnd
patru surse principale:
a) fondul special de solidaritate sociala utilizat pentru cofinantarea cheltuielilor
asociate institutiilor de asistenta sociala pentru copii cu handicap nou
transferate n responsabilitatea serviciilor publice specializate la nivel judetean
(acestea fiind finantate n 1999 integral de bugetele locale ale primariilor);
b) bugetul consiliului judetean continua sa ramna sursa principala de finantare
a protectiei sociale a copilului n dificultate;
c) bugetul propriu al Agentiei Nationale pentru PDC (alocat de la bugetul de stat)
att pentru finantarea programelor strategice de interes national n domeniul
protectiei copilului, ct si pentru finantarea diferitelor activitati sau beneficii
neacoperite din alte surse financiare;
d) bugetele locale ale primariilor. n 1999, primariile plateau integral cheltuielile
legate de institutiile de asistenta sociala pentru vrstnici si persoane cu
handicap. n prezent, acestea continua sa aiba obligatii financiare fata de
aceste institutii, dar o parte semnificativa a cheltuielilor este preluata, prin
intermediul unui contract de cofinantare, de catre Secretariatul de Stat pentru
Persoane cu Handicap, din fondul special de solidaritate sociala. O data
"usurate" de o parte a acestor cheltuieli, bugetelor locale le-au fost impuse noi
obligatii financiare:
n primul rnd, primariile trebuie sa plateasca o contributie obligatorie
catre consiliul judetean, pentru bugetul alocat protectiei sociale a copilului
n dificultate, pentru fiecare copil abandonat sau cu handicap aflat n
institutii de asistenta sociala si provenind de pe teritoriul respectivei unitati
administrative, n vederea ntretinerii acestuia. Aceasta contributie este
obligatorie, avnd prioritate n raport cu orice alta cheltuiala bugetara.
Contributia ia forma unei plati lunare, iar nivelul acesteia nu poate fi mai mic
de 25% din cheltuielile lunare de ntretinere a unui copil ntr-o institutie de
asistenta sociala (prin OU nr. 192/1999);
n al doilea rnd, ncepnd cu 2000, toti asistentii (ngrijitorii) personali ai
persoanelor cu handicap (adulti si copii) devin angajati ai primariilor si
salariile acestora trebuie suportate din bugetele locale;
e) o ultima sursa de finantare este tot bugetul de stat, dar de data aceasta mediat
de catre MMPS, n ceea ce priveste plata alocatiilor de plasament si a
alocatiilor pentru copiii n dificultate.
Sintetiznd, n momentul de fata se afla n responsabilitatea serviciilor publice
specializate la nivel judetean (SPSPDC):
37
1. Institutiile de asistenta sociala:
centre de plasament (cofinantate de primarii prin contributia obligatorie);
institutii de asistenta sociala pentru copiii cu handicap (cofinantate de catre
primarii, din bugetele locale, si de catre SSPH, din fondul special de
solidaritate sociala);
centrele de primire n regim de urgenta (finantate de CJ);
sectiile de spital pentru copii distrofici, cu probleme neuro-psiho-motorii sau
infectati cu HIV/SIDA (cofinantate din bugetele locale si fondul special de
solidaritate sociala);
scolile internat pentru copiii cu nevoi speciale (cofinantate tot din bugetele
locale si fondul special de solidaritate sociala);
centrele mama-copil;
centrele de consiliere familiala;
alte centre de zi.
2. Alte activitati de protectie a copilului n dificultate, necesitnd un buget
propriu, ca de exemplu, reteaua de asistenti maternali.
Evaluarea sistemului de protectie sociala a copiilor

aflati n dificultate (1997-2000)
A. Evaluarea activitatilor n domeniul asistentei sociale
a copiilor n dificultate
SPSPDC-urile la nivel judetean (fostele DJPDC) au avut, comparativ cu alte
structuri administrative publice, un grad relativ crescut de libertate n organizarea si
desfasurarea activitatilor, avnd astfel posibilitatea unei abordari efective si
eficiente a problemelor n acest domeniu.
x Centrele de plasament
nainte de 1997, aceste institutii se aflau n responsabilitatea mai multor ministere
de resort (educatie, sanatate). Acest fapt a influentat n mod decisiv organizarea
acestora. Institutiile pentru copii ntre 0 si 3 ani au suferit de o organizare marcata
de accentuarea aspectelor de protectie medicala, fiind similare mai degraba unor
sectii de spital dect unor centre de asistenta sociala a unor copii lipsiti de mediul
lor familial. Institutiile pentru prescolari si scolari, aflate pna n 1997 n
responsabilitatea MEN, au accentuat activitatile educationale, fiind mai degraba
similare unor internate scolare dect unor camine substitutive. Copiii nu erau
integrati n unitati educationale normale, scolarizarea lor realizndu-se n interiorul
acestor institutii de asistenta sociala. Acest fapt a afectat n mod direct si
potentialul de integrare sociala a copiilor din institutii. n plus, modul de organizare
a acestor institutii nu permitea accesul si implicarea copiilor ntr-o serie de activitati
"normale" pentru o gospodarie, cum ar fi gatitul, pregatitul mesei, curatenia.
Aceasta realitate a avut si ea, la rndul ei, consecinte asupra abilitatilor sociale ale
copiilor institutionalizati, crendu-le un handicap suplimentar. Copiii erau separati
38
n institutii diferite, n functie de categoria de vrsta din care faceau parte, fiind
transferati o data ce se ncadrau n urmatoarea categorie de vrsta. Acest mod de
organizare a creat, suplimentar, un mod artificial de viata pentru copii, datorita
lipsei din "gospodarie" a "fratilor" mai mici sau mai mari, datorita schimbarilor
succesive a mediului si stilului de viata. A trai ntr-un camin, o gospodarie, si a
relationa cu copii si adulti din afara mediului lor de rezidenta au reprezentat
aspecte necunoscute pentru copiii din institutii pna n 1997, ducnd la grave
probleme legate de integrarea lor n lumea sociala nconjuratoare o data cu
parasirea institutiei.
Unele SPSPDC-uri (e.g., judetul Timis, Hunedoara) au operat o reorganizare
radicala att la nivelul mediului de viata al copiilor n institutii, ct si la nivelul
activitatilor desfasurate n cadrul acestora, ncercnd sa le ofere acestora un
mediu de viata similar celui familial. Criteriul vrsta a fost desfiintat n structurarea
si organizarea institutiilor, copiii traind n aceeasi institutie de la vrsta la care au
fost institutionalizati pna la parasirea acesteia. n unele cazuri, institutiile au fost
reorganizate dupa modelul "microgospodariilor" (e.g., judetul Timis), permitnd
copiilor si implicare n anumite activitati de tip gospodaresc. Au fost create, de
asemenea, ncaperi speciale destinate petrecerii timpului cu parintii naturali, daca
acestia mai continuau sa pastreze contactul cu copiii, pentru a consolida ct mai
mult aceste relatii. Alte judete au ncercat introducerea unor module speciale de
activitati destinate cresterii potentialului copiilor de a se integra si de a relationa
social. Scolarizarea se desfasoara n prezent, pentru majoritatea copiilor din
institutii, n scoli normale, n afara institutiei de rezidenta.
Pe lnga constrngerile bugetare ce limiteaza posibilitatile de mbunatatire a vietii
acestor copii chiar si pentru cele mai creative SPSPDC, problema fundamentala cu
care se confrunta aceste institutii este cea a personalului angajat. Personalul
existent are o formare preponderent medicala, respectiv educationala, n cazul n
care acesta are o pregatire speciala. Mentalitatile personalului existent, dar si
problemele de natura financiara cu care acesta s-a confruntat (buget prea mic
pentru a asigura chiar si cele mai elementare aspecte ale unei vieti n colectivitate,
dar si salarii foarte scazute pentru propria munca prestata) constituie o frna
majora n regndirea mediului de viata al copiilor n aceste institutii. Unele
SPSPDC, chiar daca putine, au organizat o serie de cursuri de formare a
angajatilor din cadrul acestor institutii, pentru a-i sensibiliza la o realitate complexa,
ce necesita o abordare mai comprehensiva si coerenta. Si mai putine au fost acele
servicii publice specializate care si-au pus problema si n termenii nevoii de
asigurare pentru copiii din institutii nu numai a unui mediu de viata mai plin din
punct de vedere social si afectiv, dar si a nevoii de crestere a capacitatilor acestora
de integrare sociala cnd parasesc institutiile. Unele judete au ncercat
introducerea unor activitati pentru copiii peste 14 ani care sa i faca sa deprinda
anumite abilitati profesionale speciale, ca de exemplu, munca n cadrul fermelor
(proprii sau n afara institutiei); stimularea contactelor si relatiilor n afara institutiei
a reprezentat, de asemenea, un mod de a creste sansele de integrare normala a
copiilor iesiti din institutii si lipsiti de orice bunuri sau bani n vederea construirii
unei vieti independente. n unele cazuri, ONG-urile suporta financiar cheltuielile
39
asociate achizitionarii unor asa-numite apartamente protejate, n care copiii iesiti
din institutii pot sta pentru o perioada de timp, cu conditia de a suporta singuri
cheltuielile legate de ntretinerea apartamentului. Aceasta reprezinta nsa mai
degraba o solutie costisitoare, nefezabila nca n contextul bugetelor publice
limitate.
x Activitati de dezinstitutionalizare
Dezinstitutionalizarea a nceput sa devina, dupa 1997, mai mult sau mai putin
formal, un obiectiv pentru toate SPSPDC-urile. Aceasta problema a fost abordata
n mai multe moduri:
a) Prin ncercarea de a plasa copiii n familiile de origine sau n familii substitutive.
n primul rnd, trebuie mentionat faptul ca nu toti copiii institutionalizati sunt
abandonati din punct de vedere juridic. Multe familii, datorita constrngerilor
financiare sau lipsei unei locuinte, si plaseaza copiii n institutii ca o solutie
temporara la problemele cu care se confrunta, continund sa pastreze legaturi
cu acestia si prentmpinnd astfel declararea judecatoreasca a abandonului.
Sectorul 5 Bucuresti pare a reprezenta un caz special n acest sens. n 1999, aproximativ
70% dintre copiii institutionalizati nu erau declarati legal ca abandonati. Majoritatea lor
paraseau institutiile la sfrsit de saptamna, petrecndu-l n familie. n timpul vacantelor si
n special pe perioada sarbatorilor de iarna, majoritatea centrelor de plasament aproape
se goleau.
Sursa: Interviu cu directorul SPSPDC sector 5, Bucuresti, ianuarie 2000.
n aceste conditii, efortul de reintegrare a copiilor n familiile naturale se poate

dovedi eficace. Cum am aratat anterior, unele SPSPDC au creat unele facilitati
pentru parinti, chiar n cadrul institutiilor, n vederea ntaririi legaturilor cu copiii. n
Covasna, acest efort s-a concretizat n ncercarea de a muta copiii n institutii ct
mai apropiate de locul de rezidenta a parintilor naturali sau a familiei largite,
ntarind astfel legaturile copiilor nu numai cu parintii, dar si cu alte rude sau alti
membri ai familiei extinse.
Au existat n cteva cazuri si unele tentative de a oferi suport financiar familiilor
naturale, sub forma unor beneficii lunare, pentru a prelua copiii (e.g., sectorul 5
Bucuresti). Astfel de solutii nsa s-au dovedit a fi nu numai foarte costisitoare si
nesustenabile de catre bugetele publice, dar si ineficace si, in extremis, si imorale.
Pentru astfel de solutii nu exista nici o garantie ca familia va continua sa pastreze
copilul dupa ncetarea platii beneficiului. Sustinerea familiilor cu risc de abandon n
a-si creste capacitatile de obtinere a unui venit este o strategie mult mai importanta
dect cresterea, n mod artificial, a bugetului acestora prin plata sustinuta a unui
beneficiu.
b) O alta modalitate a constituit-o ncercarea de a crea si dezvolta structuri
rezidentiale alternative, de tip familial. Costurile de creare si mai ales de
sustinere a acestora, cel putin n prima faza, sunt relativ ridicate si au fost
suportate, acolo unde astfel de initiative s-au materializat, din fonduri
extrabugetare. Fondurile extrabugetare nu au permis si nici nu vor permite
crearea unei infrastructuri extinse a acestor forme rezidentiale de tip familial. n
40
final, problema judetelor, atunci cnd abordeaza dezinstitutionalizarea prin
crearea unor structuri rezidentiale alternative, se rezuma la colectarea si
mobilizarea eficienta a resurselor financiare disponibile n sectorul nonprofit.
c) O alta tendinta observabila n modul de "atacare" a obiectivului
dezinstitutionalizarii este crearea asa-numitelor "retele de asistenti maternali
profesionisti" (poate datorita faptului ca aceasta forma a devenit din punct de
vedere legal o posibilitate foarte recent). Persoane doritoare de a deveni
asistenti maternali profesionisti trebuie sa-si dovedeasca abilitatea si dorinta de
a creste un copil si trebuie sa treaca un test n urma participarii la un modul de
cursuri de formare. Aceste persoane devin angajati ai SPSPDC o data ce li se
ncredinteaza unul sau mai multi copii din institutii de asistenta sociala, fiind
platiti de catre acesta. O astfel de alternativa este extrem de costisitoare si, din
nou, nefezabila n conditiile unui buget public, chiar daca aceasta solutie duce,
n timp, la scaderea numarului de angajati n cadrul institutiilor. n momentul de
fata, multe judete au adoptat cu entuziasm aceasta solutie, unele dintre aceste
judete chiar fara sa mai organizeze cursuri si atestnd "automat" persoanele
doritoare, extinzndu-si semnificativ reteaua de asistenti maternali. Acest lucru
nsa a fost posibil datorita sustinerii din fonduri extrabugetare a salariilor
destinate asistentilor maternali. Majoritatea judetelor au semnat conventii cu
ONG-uri sau fundatii n vederea sponsorizarii acestor cheltuieli pentru perioade
mai lungi de timp.
d) O alta modalitate posibila de sustinere a efortului de dezinstitutionalizare este
promovarea si facilitarea adoptiilor. Numarul adoptiilor a crescut semnificativ n
ultimii ani, n special datorita implicarii active a ONG-urilor si fundatiilor private
(intermedierea unor adoptii, n special a celor internationale, fiind una dintre
formele de "cstig" profitabile pentru ONG-uri). Adoptia se dovedeste a fi o
solutie efectiva n special pentru copiii cu vrste foarte mici, preferati n mod
evident copiilor prescolari si n special celor de vrsta scolara.
x Activitati de prevenire a abandonului
Activitatile n acest domeniu sunt mai degraba sporadice si lipsite de eficacitate.
Lipsa unor retele extinse de specialisti (i.e. asistenti sociali, psihologi sau sociologi)
n cadrul SPSPDC-urilor are ca efect incapacitatea structurala de creare, sustinere
si dezvoltare a unor astfel de activitati.
n majoritatea judetelor exista cel putin un centru de consiliere, majoritatea
acestora fiind nsa organizate si finantate de catre sectorul nonprofit, cu sau fara
implicarea structurilor publice. Numarul lor redus are drept consecinta directa lipsa
de eficacitate a acestora n prevenirea n masa a abandonului.
O tendinta observabila la nivelul SPSPDC-urilor la nivel judetean este organizarea
unor asa-numite "centre mama-copil". Aceste centre, nfiintate fie n cadrul
centrelor de plasament, fie n cadrul sectiilor de maternitate ale spitalelor, ofera
acoperis, hrana, asistenta medicala si consiliere cuplurilor mama-copil, n cazurile
acelor mame (n special al mamelor tinere) cu risc crescut de abandon. Serviciile
oferite unui cuplu mama-copil se pot ntinde pe durata a sase luni, n decursul
carora se ncearca convingerea mamei, a familiei acesteia, a tatalui sau a altor
rude de a-si asuma, ntr-o forma sau alta, cresterea copilului, dnd n acelasi timp
41
si posibilitatea mamei de a-si ntari legatura cu copilul si de a dezvolta un
atasament afectiv fata de acesta. Aceste centre, datorita costurilor enorme pe care
le presupun, nu pot gazdui mai mult de 8 cupluri mama-copil (n medie)
concomitent (adesea numarul acestora fiind si mai mic). Solutia centrelor de acest
tip a fost mbratisata cu acelasi entuziasm ca si crearea retelelor de asistenti
maternali, n mare parte datorita finantarii extrabugetare a acestora. Costurile
legate de sustinerea acestor centre sunt foarte ridicate, reprezentnd mai degraba
solutii ineficiente de prevenire a abandonului. nsasi eficacitatea lor poate fi pusa
sub semnul ntrebarii, att timp ct monitorizarea ulterioara externarii mamei este
mai degraba o practica inexistenta n momentul de fata. Putine astfel de centre sau
SPSPDC-uri si pun problema evaluarii acestei activitati, si mai putine chiar adopta
strategii de evaluare a acestora.
n unele judete au fost organizate unele centre de zi pentru supravegherea si
consilierea copiilor proveniti din familii cu risc crescut de abandon. Astfel de centre
nsa sunt si mai putine, iar finantarea lor se realizeaza aproape exclusiv din surse
extrabugetare.
x Copiii strazii
Unele SPSPDC ncearca sa se adreseze, prin activitatile pe care le organizeaza, si
acestui segment care, chiar daca nu foarte numeros, este adesea lipsit de orice
forma de protectie sociala sistematica. Initiativele n acest sens la nivelul serviciilor
publice specializate sunt mai degraba rare si sporadice. Exista totusi si unele
judete care sunt interesate n abordarea acestei problematici. Judetul Timis, de
exemplu, ntreprinde n acest sens doua tipuri de activitati: pe de-o parte,
constituirea si dezvoltarea unor centre de resurse pentru acesti copii, n vederea
oferirii unui spatiu de exprimare, informare, manifestare, dar si a consilierii
profesionale, pe de alta parte, formarea unor asistenti sociali cu abilitati speciale
(specialistii straini denumesc aceasta categorie a asistentilor sociali "asistenti
sociali stradali") de a lucra cu acesti copii direct "n strada", avnd ca efect
posibilitatea monitorizarii acestora, dar si a acordarii unui ajutor direct.
Multe din centrele de zi organizate de catre ONG-uri si adresate copiilor strazii s-au
dovedit, n ultimii ani, mai degraba ineficiente, oferind solutii iluzorii mai degraba
dect solutii efective la problemele acestor copii. Programele destinate acestui
segment trebuie sa poata oferi problemei o solutie sustenabila, pe termen lung.
Alte activitati, n special n domeniul abuzului copilului sau al delincventei juvenile,
sunt mai degraba sporadice si rare.
x Concluzii generale
Preventia abandonului, ca si dezinstitutionalizarea par a fi mai eficace n ultimii trei
ani, datorita centralizarii preocuparilor n acest domeniu la nivelul unei singure
institutii specializate, la nivel judetean. Totusi activitatile ntreprinse n acest sens
sunt mai degraba ineficiente si foarte costisitoare, nesistematice si, ca urmare,
prea putin eficace. Majoritatea acestor solutii au fost adoptate datorita "modernitatii
lor" si datorita facilitatilor financiare create de catre sectorul nonprofit.
O consecinta mai degraba neintentionala a descentralizarii financiare a sistemului
de protectie a copilului n dificultate este accentuarea diferentelor ntre judetele
42
sarace si cele mai nstarite. Fiecare judet ncearca sa "scape" de copiii ce nu
provin de pe teritoriul lor, astfel nct judetele cu ratele cele mai ridicate de saracie
si fertilitate mare, deci cu o pondere a abandonului mai mare, sunt puse n fata
situatiei de a rezolva, din bugetele judetelor (mai sarace), problema unui numar
foarte mare de copii abandonati sau a unui numar mare de familii cu risc crescut
de abandon. Implicarea financiara a sectorului nonprofit a fost, ntr-o prima faza, o
buna modalitate de compensare a acestor diferente crescnde ntre judetele cu
bani mai multi si probleme mai mici si judetele sarace si cu probleme mari.
B. Evaluarea potentialului financiar si a evolutiei cheltuielilor n domeniul

protectiei copilului n dificultate
Centralizarea protectiei sociale n acest domeniu la un nivel intermediar i.e. cel
judetean pare sa fi crescut eficacitatea acesteia, dar rezultatele activitatilor sunt
nca "sarace". Acest fapt poate fi explicat, n parte, prin criza financiara a sistemu-
lui de protectie n 1999 1 .
Tabelul 12 Cheltuielile consiliilor judetene cu protectia copilului n

dificultate - mii lei -
1998 1999 1998/99
Lei curenti Lei curenti Lei constanti Rata cresterii
1998 procentuale
Cheltuieli cu protectia copilului
la nivelul consiliilor judetene 625.194 654.917 423.648 -32,2
Venituri totale ale consiliilor
judetene 5.678.000 7.310.000 4.728.637 -16,7

Tabelul 13 Distributia ratei cresterii procentuale a cheltuielilor pentru
protectia sociala a copilului n dificultate pentru toate consiliile
judetene - 1998/1999
Schimbare procentuala 1999 fata de 1998
<-50 -41 -31 -21 -11 <0 0 11 21 31 41 >50
- - - - - - - - - -
-50 -40 -30 -20 -10 10 20 30 40 50
Numar de consilii judetene 9 8 5 6 6 4 1 1 1
Procentul consiliilor judetene 22 20 12 15 15 10 2 2 2
Datele arata ca totalul cheltuielilor judetene pentru protectia copilului n 1999 a

cunoscut o rata de scadere de 32,2% comparativ cu 1998. Este, de asemenea,
semnificativ faptul ca, din 41 de judete, 38 au experimentat o crestere negativa a
cheltuielilor n acest domeniu, n timp ce peste jumatate dintre judete au cunoscut
1
Pentru detalii asupra finantarii protectiei sociale a copilului, vezi raportul Urban Institute
Washington pentru USAID martie 2000.
43
o scadere mai mare de 30%. Numai 3 judete din 41 si-au crescut efortul financiar
n acest domeniu, n termeni reali. Aceste judete au fost Constanta (cu 48%!),
Prahova (cu 14%) si Dmbovita (cu 3%).
Unele analize statistice arata ca nivelul cheltuielilor cu protectia copilului n
dificultate n 1998, respectiv 1999, au determinari diferite. n 1998, nivelul acestora
a fost determinat n principal de trei factori: numarul centrelor de plasament n
judet, capacitatea medie a acestor centre si veniturile totale ale consiliilor
judetene 1 . Relatia ntre nivelul cheltuielilor cu protectia copilului si veniturile totale
nu este nsa una lineara, ci logaritmica, ceea ce nseamna ca nivelul acestor
cheltuieli a crescut o data cu veniturile consiliilor judetene, dar mai putin n cazul
veniturilor judetene mari. n 1999, nivelul cheltuielilor cu protectia copilului la nivelul
judetelor este explicat mai degraba de veniturile consiliului judetean 2 dect de alti
factori asociati infrastructurii sistemului de protectie a copilului n dificultate.
Numarul centrelor de plasament, capacitatea lor medie sau numarul efectiv de
copii aflati n institutii nu aduc un surplus semnificativ n explicarea nivelului
cheltuielilor cu protectia copilului. Nici nivelul acestor cheltuieli n anul 1998 nu
determina sau influenteaza n mod semnificativ nivelul acestora n 1999.
Rata cresterii procentuale a cheltuielilor cu protectia sociala a copilului n 1999 fata
de 1998 poate fi explicata n principal 3 prin doi factori: nivelul cheltuielilor n 1998
si cresterea procentuala a veniturilor totale judetene n 1999 fata de 1998.
Pe scurt, n 1999, finantarea protectiei sociale a copilului n dificultate nu a tinut
seama de nivelul acesteia n anul precedent sau de nevoile de baza ale institutiilor
sau numarul copiilor institutionalizati. Nivelul finantarii a fost mai degraba
dependent de veniturile totale ale consiliilor judetene, care, n medie, au scazut n
termeni reali n 1999. Unele rapoarte (e.g., Raportul PHARE ad hoc asupra
situatiei protectiei sociale a copilului n Romnia, avnd ca autor Consortiumul
Omas, no. A/RO/SOC/99003, 1999) considera ca scaderea cheltuielilor cu
protectia sociala a copilului n 1999 se datoreaza impactului negativ al Legii privind
finantele publice locale (1998) asupra veniturilor consiliilor judetene.
Tabelul 14 Cheltuieli ale statului si ale administratiilor locale pentru

protectia copilului n dificultate ca procent din PIB - % -
Cheltuieli cu serviciile de protectie a copiilor 1996 1997 1998 1999 1998/1999
Total 0,16 0,15 0,22 0,16 (26,2)
Stat 0,14 0,02 0,04 0,02 (30,5)
Local 0,02 0,13 0,19 0,14 (25,5)
Sursa: Raportul Urban Institute Washington pentru USAID privind analiza finantarii la nivel
local a serviciilor de protectie a copilului, martie 2000.
1
Aceste trei variabile explica 76% din variabilitatea totala a cheltuielilor judetene pentru
protectia copilului n dificultate.
2
Aceasta variabila da seama de 41% din variabilitatea cheltuielilor judetene cu protectia
copilului n dificultate.
3
Cele doua variabile determina 75% din variabilitatea ratei de crestere a cheltuielilor pentru
protectia copilului la nivel de judet.
44
Tabelul 14 ofera o imagine de ansamblu asupra cheltuielilor totale cu protectia
sociala a copilului n dificultate n ultimii patru ani, incluznd aici si protectia copiilor
cu handicap, institutionalizati sau nu.
Datele arata ca totalul cheltuielilor cu protectia copilului a scazut n 1999 ca
procent din PIB la nivelul acestora n 1997, i.e. ultimul an nainte de
descentralizarea financiara si reorganizarea sistemului de protectie a copilului.
Cheltuielile, ca procent din PIB, au scazut n 1999 att la nivel local, ct si ca total,
cu o rata de aproape 25% comparativ cu anul precedent.
Ce putem spune n legatura cu finantarea protectiei sociale a copilului n
dificultate n anul 2000?
Desi anul 2000 s-a ncheiat, aceasta sectiune se bazeaza integral pe argumente
de tip "probabilist", si nu pe date reale n legatura cu situatia finantarii sistemului n
anul 2000.
n ciuda faptului ca aranjamentele de finantare a protectiei copilului au fost
modificate prin multiplicarea surselor de finantare, perspectivele pentru anul 2000
n acest domeniu sunt descurajante. n primul rnd, datorita faptului ca bugetele
consiliilor judetene nu vor reprezenta singura sursa de finantare a protectiei
copilului, se poate ntmpla asa cum sugereaza experientele trecute ca
acestea sa reduca nivelul propriilor cheltuieli n acest domeniu, chiar mai mult
dect s-a ntmplat n 1999, bazndu-se pe celelalte surse de finantare. Acest fapt
ar conduce n final la un nivel de finantare comparabil cu cel al anului precedent.
Situatia devine si mai problematica daca luam n considerare care este cea de-a
doua sursa principala de finantare a sistemului, i.e. bugetele consiliilor locale.
Consiliile locale au fost obligate sa preia o mare parte a cheltuielilor cu protectia
sociala a copilului n dificultate, n baza ideii de responsabilizare a comunitatii
locale n raport cu propriile probleme.
Consiliile locale, la rndul lor, au ntmpinat probleme de finantare n 1999, cnd
au fost obligate sa preia integral cheltuielile pentru institutiile de asistenta sociala
pentru persoane cu handicap. n 2000, responsabilitatile consiliilor locale n
finantarea asistentei sociale au sporit prin introducerea obligativitatii contributiei la
ntretinerea copiilor institutionalizati, suportarea salariilor asistentilor personali ai
persoanelor cu handicap si a cheltuielilor cu protectia sociala a vrstnicilor.
Bazndu-ne pe noul cadru legislativ (OU nr. 192/1999, O nr. 54/2000 si HG nr.
457/2000) si pe datele disponibile prezentate n tabelul ce urmeaza, vom ncerca
sa estimam costurile suplimentare impuse bugetelor locale n 2000. Acesta
reprezinta un simplu exercitiu ce poate fi relevant n adresarea problemei finantarii
protectiei sociale a copilului n dificultate, n anul 2000.
Pe baza acestor estimari aproximative, dar relativ conservatoare, putem
concluziona ca, n cel mai bun caz, cheltuielile bugetelor locale vor creste, datorita
acestor noi responsabilitati, cu 5,7% si cele de asistenta sociala de la bugetele
locale cu 104,7% n raport cu anul precedent, deci o rata de crestere a cheltuielilor
n domeniul asistentei sociale de 51,1%. Acest fapt implica o noua reducere a
programelor actuale de asistenta sociala, a ajutorului social.
45
Tabelul 15
Numar de copii aflati n centre de plasament (1999) 30.854
Numar de copii handicapati n institutii si internate scolare (1998) 6.631
Cheltuiala medie (inclusiv cheltuielile de ntretinere a cladirii si cele curente)/
copil n centru de plasament/an (1998, lei curenti) 15.328.000
Cheltuiala medie (inclusiv cheltuielile de ntretinere a cladirii si cele curente)/
copil n centru de plasament/an (1998, lei constanti 1999) 23.695.555
Numarul mediu lunar al asistentilor personali pentru copii cu handicap (primul
trimestru al anului 1999) 22.344
Numarul mediu lunar al asistentilor personali pentru adultii cu handicap
(primul trimestru al anului 1999) 56.724
Salariul mediu anual platit asistentilor personali ai copiilor cu handicap
(primul trimestru al anului 1999, lei curenti) 5.564.000
Salariul mediu anual platit asistentilor personali ai adultilor cu handicap
(primul trimestru al anului 1999, lei curenti) 5.728.000
Cheltuieli totale ale consiliilor locale (1999, milioane lei curenti) 11.859.000
Cheltuielile totale cu asistenta sociala a consiliilor locale (1999, milioane lei
curenti) 641.269
Estimari
Cheltuielile aditionale estimate ale consiliilor locale (fara a include protectia
sociala a vrstnicilor) (n milioane lei 1999) 671.294
a) contributia pentru copiii aflati n institutii (calculata la minimul prevazut de
lege, de 25% din cheltuielile medii anuale/copil n institutie) 222.057
b) salariile pentru asistentii personali ai persoanelor cu handicap 449.237
- copii 124.322
- adulti 324.915
Sursa: CNS, Ministerul de Finante, SSPH.
Devine probabil ca, n aceste conditii, schimbarea structurii de finantare a

sistemului de protectie sociala a copilului, prin multiplicarea surselor de finantare,
sa nu mbunatateasca nivelul cheltuielilor, esund ntr-un proces de negociere
fortata ntre diferitele institutii implicate n finantarea acesteia. Aceasta problema se
poate accentua n judetele cele mai sarace, cu bugete locale mai mici si probleme
sociale mai grave.
Alte servicii si beneficii

de asistenta sociala
n cele ce urmeaza, vom prezenta o lista completa a masurilor si serviciilor de
asistenta sociala generale. Aranjamentele prezentate sunt valabile pentru anul
2000. Lista nu include subventii pentru caldura, pine si alte masuri tranzitorii si
nici beneficiile sau serviciile ce cad n responsabilitatea SSPH-ului sau
SPSPDC-urilor.
46
Tabelul 16 Servicii si beneficii de asistenta sociala generala (2000)
Tipul de beneficiu/serviciu Institutiile Sursa de finantare
responsabile
Institutii de asistenta sociala
Institutii de asistenta sociala pentru MMPS Bugetul de stat
pensionari si vrstnici Bugetele locale
Contributii ale persoanelor asistate
Centre de primire pentru refugiati MMPS Bugetul de stat
Cantine de asistenta sociala Consiliile locale Bugete locale
(primarii)
Transferuri monetare catre populatie
Alocatia pentru copii MMPS Bugetul de stat
Fondul national de solidaritate
Alocatia suplimentara pentru MMPS Bugetul de stat
familiile cu doi sau mai multi copii Fondul national de solidaritate
Ajutorul social Consiliile locale Bugetele locale
(primariile)
Indemnizatia de nastere Consiliile locale Bugetele locale
(primariile)
Ajutoare de urgenta Consiliile locale Bugetele locale
MMPS Bugetul de stat
Alocatia de solidaritate MMPS Fondul national de solidaritate
Indemnizatia acordata sotiilor MMPS Bugetul de stat
militarilor n termen MAN
Burse sociale pentru elevi MEN Bugetul de stat
Subventii
Transportul public urban pentru Consiliile locale Bugetele locale
elevi, studenti si pensionari (primariile)
Transport public interurban pentru MMPS Bugetul de stat
elevi, studenti si pensionari
Credite
Microcredite pentru persoane sau MMPS Fondul national de solidaritate
familii cu venituri mici pentru
initierea unei activitati economice
aducatoare de venit
Constituirea unui fond pentru garan- MEN Bugetul de stat
tarea creditelor acordate studentilor
Transferuri catre alte fonduri/institutii
Contributiile la fondul de asigurari MMPS Bugetul de stat
de sanatate pentru beneficiarii de Casa Nationala
ajutor social, indemnizatie pentru de Asigurari de
sotiile militarilor n termen Sanatate
Subventii pentru fundatii private/ MMPS Bugetul de stat
ONG-uri ce desfasoara activitati n Consiliile judetene Bugetele locale (inclusiv judetene)
domeniul asistentei sociale Consiliile locale
47
Prezentarea acestor programe de asistenta sociala va fi structurata de-a lungul a
doua dimensiuni: descrierea celor mai importante beneficii monetare si servicii;
analiza asistentei sociale furnizate la nivelul consiliilor locale (i.e. al primariilor).
Descrierea celor mai importante servicii si beneficii monetare de

asistenta sociala
x Servicii si beneficii adresate copilului si familiei
1. Facilitatile de ngrijire a copiilor prescolari nu sunt foarte numeroase n raport cu
cererea, iar calitatea serviciilor acordate este relativ scazuta. Acestea iau doua
forme: cresele si gradinitele. Ambele sufera datorita finantarii insuficiente, n
special dupa 1990. Cheltuielile pentru acestea sunt suportate n parte de catre
Ministerul Sanatatii (pentru crese), n parte de catre Ministerul Educatiei
Nationale (gradinitele). Bugetele locale contribuie si ele prin acoperirea
cheltuielilor curente legate de ntretinerea cladirilor. ncepnd cu 1999, consiliile
locale acopera toate cheltuielile, cu exceptia salariilor personalului angajat.
Cresele sufera cel mai puternic de subfinantare si serviciile acordate de
acestea s-au degradat rapid, n special dupa 1997, cnd concediul parental de
ngrijire a copilului s-a extins la doi ani. Numarul acestor unitati, precum si
locurile disponibile n cadrul acestora s-au diminuat permanent n ultimii ani,
ajungnd n 1997 la 50% din numarul acestora n 1992.
Majoritatea gradinitelor, datorita bugetului limitat, ofera programe de
supraveghere scurte, de patru ore. Continua nsa sa existe gradinite cu
program prelungit si chiar cu program saptamnal, pentru care parintii trebuie
sa suporte financiar doar alocatia zilnica de hrana. Majoritatea gradinitelor
accepta contributii informale din partea parintilor, pentru a creste bugetul
destinat achizitionarii de materiale educative si jucarii.
Chiar si n aceste conditii, gradul de nrolare a populatiei prescolare n astfel de
facilitati a crescut ncepnd cu 1992, de la 50,3% la 67% n 1997.
Facilitatile private de ngrijire si supraveghere a copiilor prescolari nu reprezinta
o alternativa viabila pentru moment, costurile pentru acestea depasind, n mai
toate cazurile, costurile angajarii unei "femei la domiciliu". Numarul gradinitelor
private este nca foarte scazut, iar costurile foarte ridicate. Astfel de facilitati
private au aparut numai n orasele mari, iar cererea pentru acestea este
redusa, datorita costurilor ridicate.
ngrijirea si supravegherea copiilor prescolari n Romnia se bazeaza nca n
mare masura pe familie, retele de cunostinte si prieteni, rude institutia
bunicilor fiind nca puternic prezenta.
Aceste servicii nu sunt incluse n cheltuielile de asistenta sociala, dar se
regasesc n cheltuielile MS si MEN.
2. Alocatia pentru copii reprezinta unul dintre cele doua beneficii noncontributorii
categorial-universaliste disponibile. Alocatia pentru copii era acordata nca
nainte de 1989, dar numai acelor copii ai caror parinti erau angajati n sectorul
de stat (excluznd deci majoritatea agricultorilor si deci a gospodariilor rurale).
48
n plus, aceasta se acorda diferentiat, n functie de nivelul veniturilor parintilor.
n 1993 (prin Legea nr. 61/1993), alocatia de stat a devenit un beneficiu
universalist, un drept al oricarui copil, iar nivelul acesteia a devenit constant,
nerelationat de venitul parintilor. Copiii cu handicap beneficiaza de o alocatie
dubla, suportata partial din fondul special de solidaritate sociala. Alocatia de
stat pentru copii se suporta din bugetul de stat.
Impactul alocatiei este nsa puternic limitat, datorita deprecierii constante a
nivelului acesteia, n termeni reali. n 1997, valoarea acesteia a crescut de patru
ori, erodndu-se n urmatorii ani constant, datorita lipsei de interes politic n
indexarea acesteia.
Tabelul 17 Dinamica valorii reale a alocatiei pentru copii

n comparatie cu 1990 - % -
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999
100,0 34,5 23,2 15,8 19,9 23,7 20,9 33,3 30,8 19,9
Sursa: MMPS.
n 1997, respectiv 1998, nivelul alocatiei pentru copii a reprezentat aproximativ

20% din salariul minim pe economie. n 2000, salariul minim s-a dublat, n timp
ce alocatia pentru copii a ramas la acelasi nivel, ajungnd, n acest an, sa
reprezinte aproximativ 10% din valoarea salariului minim.
Desi legea prezinta alocatia pentru copii ca un beneficiu universalist, n fapt
aceasta a fost conditionata, n cazul copiilor de vrsta scolara, de participarea
scolara. n 1997, cnd a fost introdusa si alocatia suplimentara pentru familiile
cu mai multi copii, conditionata si aceasta de participarea scolara a copiilor,
motivatia parintilor de a ncuraja participarea scolara ar fi trebuit sa creasca. n
1997 si 1998 se poate observa o crestere a ratei de participare scolara la
nivelul gimnazial, n timp ce rata participarii la nivelul claselor I-IV a ramas
constanta.
Tabelul 18 Dinamica valorii reale a alocatiei suplimentare

pentru familii cu mai multi copii - % -
1997 1998 1999
100 71 57,4
Sursa: Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
3. Cel de-al doilea beneficiu categorial major a fost introdus n 1997 si se

adreseaza familiilor cu doi sau mai multi copii: alocatia suplimentara pentru
familiile cu copii. Nivelul acestui beneficiu este dependent de numarul copiilor
n familie. Pentru fiecare copil n plus i.e. cel de-al doilea, respectiv al treilea
alocatia suplimentara reprezinta aproximativ 80% din valoarea alocatiei pentru
copii. Pentru mai mult de trei copii nivelul acesteia creste la aproximativ 2,5 ori
nivelul alocatiei pentru al doilea, respectiv al treilea copil. Valoarea reala a
beneficiului a scazut dupa 1997 datorita neindexarii acestuia cu inflatia.
49
Familiile mai beneficiaza de:
concediu maternal platit de maximum 126 de zile. Nivelul beneficiului
variaza ntre 50% si 85% din salariul tatalui, n functie de numarul de ani de
contributie la sistemul de asigurari sociale de stat (fiind un beneficiu
asiguratoriu); concediul paternal se reduce la un maximum de 15 zile;
concediu parental platit de crestere a copilului pna la vrsta de doi
ani, cu un nivel de 85% din salariul parintelui; se acorda unuia dintre parinti,
la cerere;
deducere a venitului impozabil, dupa cum urmeaza: 35% din deducerea
personala de baza (care n ianuarie 2000 era de 800.000 lei, i.e. de 1,4 ori
mai mare dect salariul minim la acea data) pentru primii doi copii si 20%
pentru fiecare copil n plus, ncepnd cu cel de-al treilea.
x Beneficii unice sau ocazionale

4. Ajutorul de urgenta reprezinta un beneficiu unic acordat n situatii deosebite,
ca de exemplu, dezastre sau calamitati naturale, accidente, moarte etc.
Beneficiile sunt acordate fie de la bugetul de stat, fie de la bugetele locale, n
functie de gradul de extensie a problemei. Beneficiul nu reprezinta o suma fixa,
nivelul acestuia depinznd att de tipul si gravitatea problemei, ct si de
capacitatea de plata a bugetului.
Este un beneficiu unic si se acorda la cerere, n urma efectuarii unei anchete
sociale care sa stabileasca veridicitatea si gravitatea problemei. n cazul n care
acest beneficiu se acorda la nivel local, deci din bugetele locale, primarul este
cel care decide n final asupra acordarii sau neacordarii acestuia.
5. Indemnizatia de nastere s-a acordat si nainte de 1995, dar acest beneficiu se
acorda din bugetul de stat si ncepnd cu cel de-al treilea copil. n 1995,
conditiile de acordare si sursa de finantare a acestui beneficiu se modifica:
acesta se plateste, la cerere, de la bugetele locale si se acorda ncepnd cu
nasterea celui de-al doilea copil. Reprezinta o suma fixa, acordata ca ajutor n
situatia nasterii unui copil. n 1999, nivelul indemnizatiei de nastere era
aproximativ egal cu cel al salariului minim pe economie.
6. Ajutorul pentru sotiile militarilor n termen. Ajutorul este acordat acelor sotii
de militari n termen care ndeplinesc urmatoarele conditii: sunt fie nsarcinate,
fie au n ntretinere un copil cu vrsta mai mica de sapte ani sau handicapat.
Beneficiul nu este numai foarte restrictiv, dar si foarte scazut ca nivel. n 1995,
atunci cnd a fost adoptat, valoarea sa reprezenta 10% din indemnizatia de
nastere. Este acordat lunar, pe perioada n care sotul efectueaza stagiul militar
obligatoriu.
x Asistenta sociala bazata pe testarea mijloacelor

7. Ajutorul social este gndit sa acopere acel segment de familii ce "cad", n
termeni monetari, sub un prag fixat, considerat a reprezenta un minim de
50
subzistenta. Pragul nu reprezinta un prag de saracie, ci este produsul ntre
posibilitatile de plata ale bugetului si analiza segmentului celui mai sarac.
Semnificatia pragului. n 1995, cnd beneficiul a fost adoptat, pragul stabilit
pentru o familie de o persoana reprezenta 92,3% din pragul de saracie calculat
de Banca Mondiala, ca 50% din media cheltuielilor per capita a populatiei n
anul precedent si echivalentul a 3,3 dolari/zi (vezi Raportul Bancii Mondiale
asupra saraciei n Romnia, 1996). n 1994, 21,5% din populatie se afla sub
pragul fixat de Banca Mondiala. Ca o consecinta, ajutorul social ar fi trebuit sa
acopere n jur de 18% din populatie. Estimarile MMPS-ului se limitau nsa la
10% din populatie.
Eligibilitate. Beneficiul se acorda la cerere, n baza unei anchete sociale realizate
de catre personalul primariilor. Ancheta sociala are ca scop evaluarea
capacitatilor nonmonetare ale familiei, ca de exemplu, proprietati, terenuri,
respectiv pamnt, obiecte de lux sau folosinta ndelungata. Consiliul local
decide asupra categoriilor de bunuri luate n considerare, precum si asupra
modului de convertire a acestora n termeni monetari. Unele primarii nu iau n
considerare nici un bun n afara pamntului si a animalelor domestice din
gospodarie (n mediul rural). Alte primarii impun nsa chiar unele criterii
suplimentare de testare a eligibilitatii, nestipulate n lege, pentru a se ncadra n
limitele bugetului existent. Primarul este cel care ia decizia finala privind
eligibilitatea, dar si nivelul beneficiului.
Finantarea beneficiului. n primele sase luni de la adoptarea legii, beneficiul se
platea de la bugetul de stat. Primariile estimau necesarul de fonduri si MMPS
transfera aceste fonduri bugetelor locale. Ca o consecinta, costurile destinate
acestui program social au crescut mai mult dect se prevazuse. Primarii au
folosit acest program pentru a-si creste capitalul electoral n cadrul alegerilor
locale din 1996.
Consecinte ale descentralizarii financiare a beneficiului. Dupa sase luni,
ncepnd cu ianuarie 1996, ajutorul social a trecut, din punct de vedere
financiar, n responsabilitatea consiliilor locale. Ca urmare, n 1996, numarul
beneficiarilor a nceput sa scada. n martie 1997, dupa aproximativ un an de
finantare locala a beneficiului, numarul familiilor beneficiare reprezenta
aproximativ 37% din numarul acestora n decembrie 1995. Desi numarul
solicitantilor a crescut, numarul cererilor aprobate a scazut. La sfrsitul anului
1998, numarul beneficiarilor ajunsese la 22% din numarul acestora n 1995.
Tabelul 19 Numarul familiilor beneficiare de ajutor social la sfrsitul anului,

comparativ cu decembrie 1995 - % -
1996 1997 1998
49 26 22
Sursa: MMPS.
51
Tabelul 20 Dinamica cheltuielilor reale cu ajutorul social (1995=100%) - % -
1996 1997 1998
144,2 47,6 30
Sursa: MMPS.
Cheltuielile cu ajutorul social au scazut n termeni reali ncepnd cu 1996. n

1998, acestea reprezentau, n termeni reali, doar 30% din cheltuielile efectuate
n 1995 pentru doar sase luni.
Strategii de adaptare ale primariilor. n 1999, n unele judete, nu mai mult de
5% dintre primarii acordau acest beneficiu. Majoritatea primariilor, n special
cele din mediul rural, au ncetat sa mai efectueze plati. Cele care nca mai
acordau beneficiul si-au limitat populatia beneficiara doar la anumite segmente,
ca de exemplu, vrstnicii si bolnavii cronici, fara a mai accepta noi aplicatii.
Chiar si pentru cei care mai beneficiau de ajutorul social, ntrzierile n plata
acestuia (adesea platile se efectueaza o data la 3-4 luni) au dus la scaderea
eficacitatii acestui program social.
Sistemul a fost practic "omort" de criza financiara din 1999 si de cresterea
permanenta a numarului si amplorii obligatiilor financiare ale primariilor n
domeniul protectiei sociale.
8. Datorita problemelor cu care s-a confruntat sistemul de ajutor social n ultimii
ani, n 2000 a fost introdus un nou sistem de asistenta sociala bazata pe
testarea mijloacelor: alocatia de solidaritate. Beneficiul se adreseaza familiilor
cu venituri per capita mai mici dect 50% din salariul minim pe economie. A fost
gndit sa acopere, pe de-o parte, beneficiarii de ajutor social (pragul ajutorului
social fiind mai mic dect noul prag) si, pe de alta parte, familiile eligibile pentru
ajutor social, dar care nu beneficiaza de acesta datorita problemelor financiare
ale consiliilor locale. Beneficiul reprezinta diferenta ntre venitul familiei si pragul
considerat ca 50% din salariul minim pe economie pe membru de familie.
Alocatia de solidaritate este finantata dintr-un fond social special nfiintat n acest
scop si constituit pe baza taxelor impuse jocurilor de noroc si tip loterie: fondul
national de solidaritate. Beneficiul este acordat la cerere de catre Directiile
Judetene ale MMPS-ului.
Nu este foarte clar nca cum functioneaza efectiv sistemul, att timp ct cererile
pentru acest beneficiu trebuie depuse n resedinta judetului, ceea ce creste
semnificativ costurile de aplicare pentru beneficiarii din alte localitati din judet,
n special din mediul rural. O consecinta a adoptarii acestui sistem este nsa
evidenta: primariile nu vor mai fi deloc dispuse sa plateasca ajutorul social, ct
timp exista un beneficiu, centralizat din punct de vedere financiar, care sa
nlocuiasca ajutorul social. Noul sistem ridica nsa o serie de probleme
organizatorice ce l fac sa fie, n momentul de fata, mai mult o solutie de
principiu dect de facto.
52
x Servicii de asistenta sociala pentru persoane neinstitutionalizate
9. Serviciile de asistenta sociala sunt relativ putine, iar gradul lor de acoperire
relativ scazut. Pna n anul 2000, cnd a fost adoptata o lege de asistenta
sociala a persoanelor vrstnice, singurul serviciu de asistenta sociala furnizat la
nivel local era cantina de ajutor social.
Nu toate primariile beneficiaza de existenta unei cantine; ca o regula generala,
nici o municipalitate din mediul rural nu organizeaza acest tip de serviciu.
Numarul cantinelor de ajutor social este relativ scazut, fiind, n 1997, de 124,
ceea ce nseamna o medie de 3 cantine/judet. n 1997, numarul mediu al
beneficiarilor de cantina de ajutor social a fost de 28 de mii de persoane,
reprezentnd 1,2% din totalul populatiei.
Desi primariile au dreptul sa organizeze sau sa subcontracteze acest tip de
serviciu de asistenta sociala, cu foarte putine exceptii, nici o primarie nu a avut o
astfel de initiativa. Toate cantinele existente au fost "mostenite" de la stat; pna n
1992 ele erau organizate si finantate de catre MMPS, de la bugetul de stat. n
1992 au fost transferate, integral, n responsabilitatea primariilor n care se aflau.
Criteriile de eligibilitate sunt stipulate prin lege. Beneficiarii pot fi fie copii sub 18
ani proveniti din familii sarace, fie persoane fara venituri sau cu venituri mai mici
dect pragul de eligibilitate pentru ajutor social. Pna n 1997 pragul de
eligibilitate stabilit era de 30% din salariul minim pe economie. Pentru cei cu
venituri peste acest prag se impune o contributie de 30% din venitul lor, dar nu
mai mare dect nivelul cheltuielilor presupuse de acest serviciu.
Primariile care ofera acest tip de serviciu ncearca sa compenseze prin acesta
neacordarea ajutorului social, oferind servicii n "natura" acelor segmente ce
reprezinta grupul tinta pentru ajutorul social.
10. Recent, n 2000, a fost adoptata o noua lege n domeniul asistentei sociale:
aceasta se refera la asistenta sociala a persoanelor vrstnice. Legea
stipuleaza dreptul persoanelor vrstnice, precum si obligatia primariilor de a
sustine financiar ajutorul gospodaresc al vrstnicilor ce locuiesc singuri. Legea
nu a fost implementata nca.
x Subventii si credite
11. Un alt program adoptat relativ recent se refera la acordarea unor microcredite
persoanelor sau familiilor cu venituri scazute, n vederea initierii unei afaceri
sau ntreprinderii unei activitati economice pe cont propriu, aducatoare de venit.
Eligibilitatea este data, pe de-o parte, de veniturile reduse ale familiei, respectiv
ale persoanei, si, pe de alta parte, de fezabilitatea planului de afaceri ntocmit si
prezentat de catre solicitant. Creditele sunt rambursabile, dar sunt scutite de
dobnda. Perioada de rambursare, initial de cinci ani, s-a limitat n prezent la
trei ani. Acestea se acorda din fondul national de solidaritate. Nivelul maxim al
unui microcredit a fost stabilit la 10 mii de euro. Pna n prezent nu exista o
informatie sintetica asupra numarului de beneficiari si a sumelor destinate
acoperirii acestor credite.
53
12. Recent, a luat nastere un fond de garantare a creditelor pentru studenti, n
vederea ncurajarii acordarii de credite studentilor pe piata bancara. Acesta se
afla nsa ntr-o faza incipienta.
13.Subventiile acordate ONG-urilor si fundatiilor private ce desfasoara
activitati de asistenta sociala. Acestea se acorda, la cerere, ncepnd cu
1998, fie de la bugetele locale, fie de la bugetul de stat, n functie de gradul de
acoperire a activitatilor organizate.
x Cheltuielile cu asistenta sociala

Cheltuielile pentru asistenta sociala generala au fost suportate, pna n 2000 (cu
exceptia celor destinate persoanelor cu handicap), de la bugetul de stat si bugetele
locale. n 2000 a intrat n vigoare noul sistem de acordare a alocatiei de
solidaritate, bazat pe testarea mijloacelor si sistemul de microcredite, ce sunt
finantate din fondul national de solidaritate.
Cheltuielile cu asistenta sociala (incluznd aici si protectia sociala a copilului n
dificultate si a persoanelor cu handicap) efectuate de la bugetul de stat si din
bugetele locale au reprezentat n 1999 2,1% din PIB, comparativ cu 1,91% n
1996. Desi unele programe au fost transferate n responsabilitatea financiara a
consiliilor locale ncepnd cu 1996 (e.g., ajutorul social), iar unele cheltuieli legate
de institutiile de asistenta sociala au trecut, partial sau integral, n responsabilitatea
financiara a nivelurilor locale ncepnd cu 1999, ponderea cheltuielilor efectuate de
la bugetul de stat continua sa fie foarte ridicata: cheltuielile bugetului de stat cu
asistenta sociala reprezentau, n 1999, 84% din totalul cheltuielilor cu asistenta
sociala.
Alocatia de stat pentru copii si alocatia suplimentara pentru familiile cu mai multi
copii au reprezentat, de-a lungul ultimilor trei ani (1997-2000), ntre 50% si 70% din
totalul cheltuielilor cu asistenta sociala de la bugetul de stat si aproape 99% din
totalul cheltuielilor destinate beneficiilor monetare de asistenta sociala ale
bugetului de stat.
Tinnd seama de toate sursele publice de finantare, fara a include nsa costurile
administrative asociate acestor programe sociale, asistenta sociala (inclusiv a
copilului n dificultate si a persoanelor cu handicap) a reprezentat, n 1997, 2,18%
din PIB. Cheltuielile publice pentru educatie si sanatate s-au ridicat, n acelasi an,
la 5,3% din PIB, n timp ce cheltuielile destinate beneficiilor si programelor de
asigurari sociale de stat au avut o contributie de nca 6,1% din PIB. Nivelul ntregii
protectii sociale n 1997 a fost, pe ansamblu, de 13,5% din PIB. Aceasta pondere
este foarte scazuta chiar si n comparatie cu regimurile de tip liberal.
Primaria ca furnizor de servicii si beneficii de asistenta sociala

Situatia consiliilor locale, respectiv a administratiilor locale, precum si a capacitatii
financiare a acestora este deosebit de semnificativa pentru soarta asistentei
sociale, datorita transferului n responsabilitatea acestora a multora dintre
beneficiile si serviciile de asistenta sociala n decursul ultimilor patru-cinci ani.
54
n Romnia, descentralizarea financiara a administratiei publice locale a nceput n
1998, o data cu adoptarea Legii privind finantele publice locale. Pna n 1998
bugetele locale erau dependente, n cea mai mare parte, de transferurile financiare
interguvernamentale (Conway et al., 2000). ncepnd cu 1998, bugetelor locale li
se acorda autonomie n colectarea fondurilor proprii. Taxele si impozitele generale
se distribuie diferitelor niveluri administrative, dupa cum urmeaza: 50% catre
bugetul de stat, 15% catre bugetele proprii ale consiliilor judetene, respectiv 35%
catre bugetele consiliilor locale. Alte surse de venit le constituie taxele si impozitele
locale (directionate integral catre bugetele locale) si transferurile
interguvernamentale (catre consiliile locale), sub forma sumelor de echilibrare.
n 1998 (nainte de adoptarea legii finantelor publice locale), transferurile de la
bugetul de stat catre bugetele locale reprezentau n medie 75% din veniturile
bugetelor locale. Majoritatea acestor transferuri aveau destinatie speciala. n 1999,
transferurile de la bugetul de stat au scazut ca pondere, ajungnd la numai 17% n
medie din totalul veniturilor la bugetele locale, n timp ce taxele si impozitele
generale reprezentau 40% din veniturile bugetelor locale. Cresterea autonomiei n
colectarea si impunerea unor taxe si impozite locale a dus la cresterea ponderii
acestora n totalul veniturilor bugetelor locale (reprezentnd, n 1999, 30% n
medie din veniturile acestora).
Comparativ cu 1996, veniturile bugetelor locale au scazut n 1999 n termeni reali
la 77%, crescnd nsa, chiar daca nesemnificativ, n comparatie cu 1998.
O prima problema legata de colectarea veniturilor proprii de catre administratiile
locale, n afara lipsei surselor de venit (n unele zone si n special n mediul rural 1 ),
este problema personalului, e.g., lipsa fortei de munca angajate. Lipsa unui
personal calificat si specializat n colectarea impozitelor si taxelor a facut necesara
angajarea suplimentara a unui astfel de personal. Pentru multe primarii, acest
lucru a reprezentat un efort financiar deosebit 2 .
Dar aceasta este doar o parte a povestii. Cealalta parte se refera la cheltuieli. Pna
n 1998, datorita preponderentei transferurilor de la bugetul de stat, cheltuielile
realizate de catre administratiile locale erau stipulate n cadrul Legii anuale a
bugetului de stat. Legea finantelor publice locale schimba, n principiu, acest
aranjament, stipulnd o serie de obligatii financiare ale consiliilor locale. Problemele
nsa ncep sa apara atunci cnd legea bugetului de stat continua sa modifice aceasta
lista anual. n termenii lui Milton Friedman, primariile sunt libere sa piarda, dar nu si
sa aleaga.
Este exact ceea ce s-a ntmplat n 1999; acelasi lucru este valabil si pentru anul
2000. O serie de responsabilitati financiare au fost transferate, prin intermediul
unei anexe a Legii bugetului de stat, catre nivelul local. Aceasta procedura are
doua consecinte importante:
1
n Romnia exista n prezent 2.953 de primarii, deci de bugete locale, din care 2.685 n
mediul rural.
2
Acest fapt devine evident daca luam n considerare numarul mic de angajati ai primariilor n
special n mediul rural; unele primarii n rural ajung la nu mai mult de trei angajati, dintre
care unul este secretarul primariei si cel de-al doilea contabilul. n zonele mai sarace din
Moldova se pot gasi chiar si primarii cu doi angajati permanenti.
55
1. n primul rnd, primariile sunt incapabile, structural, sa asimileze anual unele
obligatii ce tin de organizarea serviciilor si programelor de asistenta sociala. Ele
nu au capacitatea institutionala, datorita numarului relativ redus de personal, de
a reglementa si coordona implementarea acestora.
2. n al doilea rnd, primariile sunt puse n imposibilitatea de a ntreprinde cel mai
elementar si rudimentar proces de planificare bugetara, ct timp bugetul de stat
anual este aprobat dupa nceperea anului bugetar (legea bugetului de stat este
de obicei adoptata n luna martie a fiecarui an). Legea bugetului de stat schimba
dramatic configuratia obligatiilor financiare ale bugetelor locale pentru anul n
curs. Ca urmare, planificarea bugetara reprezinta mai degraba, la ora actuala, un
mit, o formalitate ceremoniala, dect un instrument eficient de interventie sociala.
Datele arata ca, desi veniturile au ramas la aproximativ acelasi nivel n termeni
reali, comparativ cu anul precedent, n 1999 nivelul cheltuielilor a crescut putin n
termeni reali. Cheltuielile cu asistenta sociala nsa au scazut, n termeni reali,
comparativ cu anul precedent, desi responsabilitatile financiare au crescut.
Cheltuielile bugetelor locale cu asistenta sociala au reprezentat, n 1999, n medie
8% din totalul cheltuielilor, cu 6% mai putin dect cheltuielile asociate sustinerii
structurii administrative. Responsabilitatile financiare au sporit n 1999, nu numai n
domeniul asistentei sociale, dar si n domeniul educatiei. Ca urmare, se observa o
crestere usoara a cheltuielilor cu educatia.
Tabelul 21 Dinamica cheltuielilor bugetelor locale n domeniul protectiei

sociale (1996=100%) - % -
1997 1998 1999
Veniturile totale 83,4 76 77,2
Cheltuielile totale, din care cu: 83,4 76,3 79,5
- structura administrativa 96,2 149,0 161,9
- educatia 70,3 57,9 59,5
- sanatatea 85,7 3,2 2,8
- asistenta sociala 60,7 111,7 100,5
Tabelul 22 Structura cheltuielilor bugetelor locale n domeniul social -% -

Procent din totalul 1996 1997 1998 1999
cheltuielilor
Autoritati executive 6,9 7,9 13,4 14,0
Educatie 11,9 10,0 9,0 8,9
Sanatate 12,4 12,8 0,5 0,4
Asistenta sociala 6,3 4,6 9,3 8,0
56
Tabelul 23 Responsabilitati financiare ale primariilor n domeniul social
1998 1999 2000
Educatie
Cheltuieli curente Toate cheltuielile asociate Toate cheltuielile asociate
ale unitatilor procesului educational, inclusiv procesului educational, inclusiv
scolare (gradinite si cele legate de investitii si cele legate de investitii si
scoli) cheltuieli capitale, cu exceptia cheltuieli capitale, cu exceptia
salariilor personalului didactic salariilor personalului didactic
Bursele sociale ale elevilor, Subventionarea transportului
numarul si nivelul acestora fiind urban pentru elevi
stabilit de catre Inspectoratele
Scolare Judetene
Subventionarea transportului
urban pentru elevi
Asistenta sociala
Cantinele de ajutor Cantinele de ajutor social, daca Cantinele de ajutor social, daca
social, daca exista exista exista
Cheltuielile curente Toate cheltuielile asociate O parte a cheltuielilor asociate
asociate institutiilor institutiilor de asistenta sociala institutiilor de asistenta sociala
de asistenta aflate n responsabilitatea aflate n responsabilitatea
sociala, acolo unde Secretariatului de Stat pentru Secretariatului de Stat pentru
exista, cu exceptia Persoane cu Handicap, inclusiv Persoane cu Handicap, inclusiv
celor n domeniul salariile personalului angajat n salariile personalului angajat n
protectiei sociale a cadrul acestor institutii cadrul acestor institutii (prin
copilului n conventii semnate cu SSPH si
dificultate cofinantate si din fondul special
de solidaritate sociala)
Beneficii: Beneficii: Contributie lunara la
- ajutorul social - ajutorul social ntretinerea copiilor
- indemnizatia de - indemnizatia de nastere institutionlizati proveniti de pe
nastere - ajutoare de urgenta teritoriul primariei (de minim
- ajutoare de urgenta 25% din cheltuielile lunare de
ntretinere a unui copil n
institutie/copil provenit din
respectiva municipalitate)
Salariile asistentilor personali ai
persoanelor cu handicap grav
Salariile asistentilor personali ai
persoanelor vrstnice singure
Cheltuieli asociate diferitelor
servicii destinate vrstnicilor
(ajutor gospodaresc, servicii
terapeutice etc.)
Beneficii:
- ajutorul social
- indemnizatia de nastere
- ajutoare de urgenta
57
Tabelul 24 Dinamica cheltuielilor cu asistenta sociala, la nivel local, pe
tipuri de cheltuieli (1996 = 100%) - % -
1997 1998 1999
Total asistenta sociala 60,7 111,7 82,4
Cheltuieli cu institutiile de asistenta sociala (inclusiv de la
bugetele judetene) 84,3 85,5 60,4
Cheltuieli asociate serviciului public specializat de protectie a
drepturilor copilului (exclusiv ale bugetelor judetene) 100,0 67,0
Alocatia de plasament (exclusiv de la bugetele judetene) 46,9 0,0 0,0
Cantinele de asistenta sociala 93,4 110,3 108,6
Beneficii acordate de la bugetele locale ale primariilor:
ajutorul social 33,1 20,8 13,2
indemnizatia de nastere 72,6 72,7 67,9
alte beneficii, inclusiv ajutoarele de urgenta (si de la
bugetele judetene) 182,8 564,9 649,7
Cheltuielile legate de sanatate au scazut substantial datorita schimbarilor structurale

ale sistemului de servicii medicale. Daca pna n 1998 primariile suportau cheltuielile
de ntretinere curente pentru cladirile n care dispensarele locale si desfasurau
activitatea, dupa 1998 numai n cazuri exceptionale primariile continua sa suporte
aceste cheltuieli, acestea intrnd n bugetul de practica alocat medicilor de familie.
Asa cum este vizibil din tabelul de mai sus, responsabilitatile primariilor n domeniul
asistentei sociale si al educatiei s-au multiplicat n ultimii doi ani. Si alte obligatii au
fost transferate la nivel local, precum medicina veterinara si serviciile de pompieri.
Datele ce urmeaza reflecta dinamica cheltuielilor sociale, pe tipuri de programe, la
nivelul bugetelor locale. Datele pentru 1999 nu reflecta nsa executia bugetara, ci
proiectul de buget revazut (n ultimul semestru al anului financiar). Proiectiile tind,
n general, sa fie mai "pesimiste", subestimnd veniturile si cheltuielile, de aceea
datele trebuie interpretate cu prudenta.
Datele arata ca cea mai mare scadere a cheltuielilor se refera la programul de
ajutor social. Acesta reprezinta practic singurul program "costisitor", datorita
caracterului sau permanent (comparativ cu indemnizatia de nastere si ajutoarele
de urgenta, beneficii unice si ocazionale). Ca urmare, a reprezentat si singurul
program n cadrul caruia au fost operate reduceri substantiale, n momentul n care
au aparut noi obligatii financiare n domeniul asistentei sociale, obligatii adesea
inelastice, de tipul sustinerii unor institutii de asistenta sociala. n 1999, cheltuielile
cu ajutorul social au reprezentat, n termeni reali, doar 13,2% din nivelul acestora
n 1996. n mare parte ajutorul social a fost nlocuit cu ajutoare de urgenta,
ocazionale, si cu serviciile cantinelor de asistenta sociala, acolo unde ele exista.
n sectiunea destinata protectiei sociale a copilului n dificultate am estimat, facnd
cele mai conservatoare asumptii, ca aceste aranjamente vor duce la o crestere a
cheltuielilor n domeniul asistentei sociale (pastrnd cheltuielile pentru beneficii
58
constante) n anul 2000 cu 104,7% si o crestere a totalului cheltuielilor bugetelor
locale cu 5,7%. O crestere cu 5,7% a cheltuielilor bugetelor locale n termeni reali,
fara reducerea altor cheltuieli obligatorii, este relativ mare n raport cu capacitatea
bugetelor locale n Romnia.
4. Servicii n domeniul educaiei

Educatia n Romnia este gratuita pentru aproape toate nivelurile educationale (cu
exceptia unor contributii pentru nivelurile prescolare sau internatele scolare).
nainte de 1989, educatia obligatorie includea att ciclul primar si gimnazial, ct si
pe cel liceal sau echivalentul acestuia, nsemnnd un numar de 12 clase
obligatorii. Dupa 1998, obligativitatea a fost limitata la ciclul primar si gimnazial.
ncepnd cu anul scolar 2000/2001, numarul claselor obligatorii a crescut la 9.
Aranjamente institutionale si financiare

x Aranjamente administrative
Responsabilitatea organizarii serviciilor educationale este atribuita Ministerului
Educatiei Nationale (MEN), respectiv Inspectoratelor Scolare Judetene (ISJ),
structuri teritoriale ale MEN (limitate la nvatamntul preuniversitar).
Activitatile principale ale ISJ-urilor se refera la controlul specializat al proceselor
educationale si la organizarea propriu-zisa a procesului de nvatamnt, la formarea
si specializarea cadrelor didactice, la acordarea de grade didactice si, n cele din
urma, la organizarea n teritoriu a concursurilor nationale ca, de exemplu, a
examenelor de bacalaureat si capacitate.
Pna n 1998, ISJ-urile erau responsabile inclusiv pentru alocarea materialelor si
echipamentelor didactice n unitatile scolare, functie preluata ncepnd cu 1999 -
direct de catre unitatile scolare, n baza finantarii locale.
O functie esentiala a ISJ exercitata de-a lungul ultimilor zece ani este aceea n
domeniul politicii de personal. Politica de personal a cadrelor didactice n
nvatamntul preuniversitar a fost centralizata la nivelul MEN si implementata de
catre ISJ-uri. Directorii de scoala sunt numiti de catre MEN, la propunerile ISJ-
urilor. Concedierea cadrelor didactice este, chiar si n cazuri de comportament
evident neetic sau neprofesional, o problema foarte dificila si un proces de durata
foarte lunga. Acest tip de politica de personal este pe cale sa se schimbe, desi la
ora actuala se desfasoara n baza vechilor reglementari. Aceasta politica
centralizata nu permite scolilor sa si manifeste preferintele pentru cadrele
didactice angajate, dar nici pentru conducerea propriei unitati scolare prin alegerea
directorului.
x Aranjamente curiculare
Continutul curicular obligatoriu, ce trebuie acoperit de toate unitatile scolare,
este elaborat de catre o comisie nationala, formata din profesori si specialisti n
diferitele domenii. Ceea ce a fost descentralizat de-a lungul ultimilor noua ani
este modul n care acest continut curicular este tratat de catre diferitele
59
manuale. ncepnd cu 1992, sistemul manualelor unice a fost nlocuit de
posibilitatea utilizarii diferitelor manuale (elaborate si aprobate prin concurs, la
nivel national, de catre MEN).
Manualele sunt alese de catre profesor, dar nu exista nici un fel de specificatie
legala n legatura cu modul n care acestea pot fi alese de catre profesorii
necalificati.
Un pas n plus catre descentralizarea curiculara s-a realizat prin introducerea
posibilitatii de alegere de catre elev a unui numar de cursuri optionale, din cadrul
unei oferte mai largi elaborate de fiecare unitate scolara n parte.
x Organizarea activitatilor educationale
ncepnd cu 1999, dupa ncheierea ciclului gimnazial, a fost introdus un examen la
nivel national de atestare a cunostintelor acumulate, obligatoriu pentru admiterea
n formele de nvatamnt superioare: examenul de capacitate. Admiterea la liceu
depinde nu numai de trecerea acestui examen, dar si de nota obtinuta n urma
acestuia. n plus, un criteriu de diferentiere pentru admiterea n liceu l constituie
notele obtinute de-a lungul ciclului gimnazial. Dupa ncheierea formelor de
nvatamnt liceale, urmeaza un examen national de bacalaureat, ce constituie
conditie obligatorie pentru frecventarea formelor de nvatamnt superior. Multe
facultati iau n considerare nota finala a examenului de bacalaureat drept criteriu
de admitere. Aceste decizii depind de fiecare facultate/universitate n parte, n
baza autonomiei universitare.
x Aranjamente financiare
Principalul actor responsabil de finantarea nvatamntului a fost, pna n 1999,
MEN, prin intermediul structurilor sale judetene. n prezent, primaria a devenit un
actor foarte important n finantarea nvatamntului, majoritatea cheltuielilor legate
de procesele educationale preuniversitare, cu exceptia salariilor personalului
didactic si a manualelor, fiind suportate de la bugetele locale. n 1998 ia nastere un
fond social special, fondul de 2% pentru educatie, platit din fondul de salarii de
catre angajatori. Acest fond a fost creat initial pentru a permite acoperirea
cheltuielilor asociate investitiilor majore n cladirile unitatilor scolare. n primul sau
an de existenta, fondul a fost nsa deturnat ca functionalitate, devenind "salvarea"
bugetului de stat n acoperirea salariilor cadrelor didactice. n 2000, acest fond a
fost "reorientat" legal (prin Legea bugetului de stat) n vederea acoperirii fondului
de salarii ale cadrelor didactice.
Pna n 1998, MEN a fost responsabil pentru aproape toate cheltuielile legate de
organizarea si desfasurarea proceselor educationale, cu exceptia cheltuielilor
curente de ntretinere a cladirilor n care aceste activitati se desfasurau,
cheltuieli suportate de catre bugetele locale. n 1999, o mare parte a acestor
cheltuieli sunt transferate bugetelor locale. Inclusiv bursele sociale - numarul si
nivelul acestora fiind stabilite de catre MEN - devin responsabilitatea financiara a
primariilor. Exceptie fac doua mari categorii de cheltuieli: cele legate de salariile
personalului didactic si cele legate de achizitionarea manualelor. Toate celelalte
60
costuri, inclusiv cele pentru achizitionarea mobilierului, materialelor si
echipamentelor didactice trec n responsabilitatea primariilor. n 1999, primariile
au fost obligate sa preia chiar si costurile asociate investitiilor n cladiri, inclusiv
datoriile MEN acumulate n cazul unor proiecte/constructii noi, indiferent daca
acestea constituie sau nu proprietatea primariei sau a MEN (majoritatea
cladirilor scolilor apartin MEN).
Aceste cheltuieli suplimentare s-au dovedit nesustenabile de catre bugetele locale
n multe cazuri. Ca urmare, n 2000 bursele sociale pentru elevi sunt recentralizate
si platite de catre ISJ, din bugetul de stat. Unele cheltuieli privind investitiile au fost
din nou preluate la bugetul de stat.
Modul n care sunt structurate fluxurile financiare are o semnificatie deosebita n
domeniul educatiei. Un sistem oarecum similar a existat, pna la introducerea
sistemului de asigurari de sanatate, si n domeniul sanatatii publice.
Banii de la bugetul de stat sunt alocati pe baza unor criterii legale ca, de
exemplu, numar de unitati educationale, numar de elevi, cadre didactice - de catre
MEN structurilor sale judetene, inspectoratele scolare. Mai departe, acesti bani
sunt repartizati de catre ISJ-uri nu direct unitatilor educationale, ci unor institutii
financiare intermediare, asa-numitele centre de executie bugetara, organizate n
incinta unei unitati scolare. Aceste centre de executie bugetara au n
responsabilitatea lor financiara mai multe unitati educationale, ceea ce presupune
un al treilea proces alocativ. Aceste structuri intermediare sunt ceea ce n limbaj
1
contabil se numeste "ordonatori tertiari de credite" . Cu exceptia Bucurestiului,
unde numarul scolilor cu statut de "ordonatori tertiari de credite" este relativ mare
(217 n 1999), nici o scoala, cu exceptia celor ce preiau functia de CEB, nu are
structuri de contabilitate proprii.
Scolile si gradinitele din mediul rural depind adesea de CEB-uri aflate n mediul
urban, de aceea banii alocati unitatilor educationale de la bugetele locale nu mai
"trec", n cazul unitatilor din mediul rural, prin contabilitatea CEB-urilor, fiind alocati
direct de catre primarie acestora 2 .
Procesul alocativ la nivelul CEB-urilor este un proces lipsit de orice transparenta,
datorita lipsei unor criterii legale clare de alocare a fondurilor. Acest proces ambiguu,
n afara oricarei posibilitati de control att la nivelul unitatilor educationale beneficiare,
ct si al ISJ, se refera n special la fondurile destinate achizitionarii de echipament si
materiale educationale si la investitiile n infrastructura. n plus, nu exista o
contabilitate la nivelul CEB care sa reflecte explicit bugetele fiecarei unitati
educationale n subordine, contabilitatea acestora reflectnd numai diferitele categorii
de cheltuieli realizate pentru toate aceste unitati "dependente". Acest aranjament are
1
Centrele de executie bugetara au n responsabilitatea lor ntre 15 si 50 de unitati
educationale, adesea mediul rural depinznd de un CEB din mediul urban, ceea ce
ngreuneaza procesul de comunicare ntre unitatile subordonate si CEB-uri.
2
Mai precis, primaria face platile n limitele bugetului alocat acestor unitati n baza
cererilor acestora. Scolile nu sunt implicate n procesul de utilizare a banilor direct,
neavnd acest statut juridic.
61
ca efect lipsa totala a controlului din partea scolii asupra propriilor cheltuieli, dar si
lipsa de cunoastere de catre acestea a propriilor bugete, trecute, actuale sau viitoare.
CEB-urile se comporta ca niste adevarate "cutii negre decizionale", crend o serie de
nemultumiri si frustrari la nivelul scolilor si gradinitelor, dar si suspiciuni privind
"corectitudinea" alocarii fondurilor.
Scurta evaluare a aranjamentelor institutionale si financiare

x Politica de personal
Desi n ultimii ani s-a realizat descentralizarea ctorva aspecte importante ale
procesului educational (n domeniul curicular si financiar, de exemplu), n domeniul
politicii de personal nimic nu s-a schimbat n ultimii zece ani. Nu ne referim prin
politica de personal la criteriile de evaluare a cadrelor didactice, ci strict la relatiile
ce reglementeaza deciziile de angajare si concediere.
Multe scoli se simt frustrate de faptul ca nu au nici un cuvnt de spus n cadrul
procesului de angajare a personalului didactic 1 . Acelasi lucru este valabil si n
cazul numirii directorilor de scoala. Multe scoli ntmpina dificultati reale n
concedierea unor cadre didactice ce ncalca n mod evident normele eticii
profesionale. n ciuda eforturilor desfasurate n acest sens si a presiunilor
exercitate asupra ISJ, politica de personal ramne unul dintre cele mai centralizate
aspecte ale procesului de nvatamnt.
x Continutul activitatilor educationale
Aspecte curiculare
Multe scoli raporteaza probleme legate de programa curiculara foarte ncarcata. n
ciuda posibilitatii alegerii manualelor, scolile se confrunta cu o programa prea
ncarcata, ce afecteaza negativ calitatea nvatamntului. Gradul nalt de
abstractizare si lipsa timpului pentru predarea cunostintelor teoretice prin aplicarea
practica si prezentarea utilitatii acestora creeaza nemultumiri att n rndul
cadrelor didactice, ct si n rndul parintilor.
Selectia manualelor
Selectia manualelor se realizeaza mai degraba arbitrar. Lipsa unor specificatii n
acest sens devine problematica n special n cazul alegerii manualelor de catre
profesori necalificati (concentrati cu preponderenta n mediul rural). Cele mai
frecvent mentionate criterii de selectie sunt nivelul de excelenta al clasei si
accesibilitatea manualului (att pentru elevi, dar n multe cazuri si pentru
profesori).
Ca o concluzie, n baza unor studii de caz, scolile cu cea mai mare pondere de
cadre didactice necalificate tind sa aleaga manuale unice pentru fiecare nivel
1
Aceste aprecieri mai degraba calitative se bazeaza pe munca de teren realizata n cadrul
unui proiect de evaluare a serviciilor sociale furnizate la nivel local, realizat de catre
Centrul de Studii Politice si Analiza Comparativa, Bucuresti, la cererea Bancii Mondiale, n
1999. Munca de teren s-a realizat n sase judete, dintre care si municipiul Bucuresti.
62
educational: de obicei cel mai accesibil. n scolile n care ponderea profesorilor
calificati este semnificativ mai mare, numarul manualelor selectate este mai mare,
iar decizia se bazeaza n special pe nivelul de excelenta al clasei. Ca o consecinta,
n scolile unde manualele sunt selectate pe baza nivelului clasei, diferentele ntre
clasele "bune" si clasele "proaste" se accentueaza si tind sa devina mai evidente.
Unele scoli au renuntat la acest criteriu n selectarea manualelor tocmai datorita
acestor efecte discriminatorii puternice.
Indicatorii calitativi ai procesului educational sunt greu de conceput n absenta
unor date comparabile. Notele si gradul de promovabilitate sunt puternic
dependente de context, de "politica" scolii si a cadrelor didactice n particular. Se
poate observa ca att notele, ct si gradul de promovabilitate sunt mai ridicate n
cazul scolilor din rural si al scolilor mici, de cartier. Scolile mai mari si mai
"prestigioase" adopta adesea o politica inversa, n vederea obtinerii unor rezultate
ct mai bune: severitate n promovare si discriminare ct mai puternica prin
intermediul sistemului de notare. Rezultatele la nou-introdusul examen de
capacitate ar putea reprezenta un bun indicator pentru viitoarele evaluari ale
rezultatelor educationale.
Cursurile optionale
Exista o serie de cursuri pentru care elevii pot opta. n cazul ciclurilor primar si
gimnazial, optiunea apartine mai degraba parintilor, respectiv elevilor. La acest
nivel nsa apar probleme datorate calificarii profesorilor, care impun constrngeri n
cadrul acestor optiuni (cel mai adesea n mediul rural). La nivelul liceului, optiunile
sunt mai degraba structurate de catre scoala, prin oferta pe care aceasta o face.
Oferta capata un profil specific n functie att de nivelul calificarilor ntr-un anumit
domeniu, ct si de existenta echipamentului necesar (ca de exemplu, calculatoare,
softuri). Prin transferul responsabilitatilor financiare catre bugetele locale, desi
teoretic se deschide posibilitatea controlului comunitatii asupra activitatilor
educationale, n fapt, datorita bugetelor foarte limitate ale consiliilor locale, n
special n orasele mici si n mediul rural, posibilitatile mbunatatirii calitatii
materialelor didactice sunt mai degraba afectate negativ.
x Aranjamentele financiare
Descentralizarea financiara a cheltuielilor pentru educatie
O prima problema legata de acest proces de descentralizare este amploarea
cheltuielilor transferate brusc n responsabilitatea nivelului local. Cheltuielile
transferate includ toate cheltuielile pentru achizitionarea materialelor didactice,
inclusiv a echipamentelor (dotari de laborator, calculatoare, biblioteci etc.). Unul
dintre cele mai puternice argumente utilizate n favoarea acestei descentralizari se
refera la cresterea controlului comunitatii asupra procesului educational n general,
asupra deciziilor privind tipul activitatilor, calitatea acestora si prioritatile
educationale n particular, crescnd deci si gradul de responsabilizare a
comunitatii asupra rolului si importantei educatiei. n principiu, toti actorii implicati n
organizarea procesului educational (i.e. scoli, cadre didactice, ISJ) sunt de acord
cu nevoia cresterii gradului de descentralizare financiara, ca o conditie esentiala a
cresterii gradului de constientizare a rolului educatiei n cadrul comunitatilor locale.
63
Dar, n ciuda acestui fapt, o serie de contraargumente de ordin practic au fost
aduse de catre actorii implicati 1 :
a) Problemele financiare cu care se confrunta multe dintre comunitatile rurale,
unde activitatile economice se reduc la agricultura de subzistenta. Posibilitatea
acestor comunitati de a sustine sau crea un nvatamnt de calitate sunt mai
degraba limitate. Acest fapt poate duce la agravarea inechitatilor orizontale, ce
pot genera si sustine, pe termen lung, inechitati n raport cu sansele pe piata
muncii si oportunitatile educationale.
b) Modul n care s-a realizat aceasta descentralizare scade substantial sansele ca
acest proces sa aiba efecte pozitive la nivelul rezultatelor educationale.
Impunnd prin intermediul Legii bugetului de stat anual o serie de cheltuieli
obligatorii bugetelor locale, dupa finalizarea proiectarii bugetare la nivel local,
sunt generate atitudini negative ale administratiei locale n raport cu necesitatile
sistemului educational. n locul cresterii responsabilizarii comunitatii locale,
procesul de descentralizare duce mai degraba la structurarea unor pozitii
defensive, reflectate n diferite strategii: fie de plata a unui minim necesar (deci
o linie a "minimei rezistente si implicari"), fie prin eludarea anumitor cheltuieli
sub pretextul neclaritatilor legislative.
c) O problema de ordin mai general, ce vizeaza mai putin contextul specific din
1999, se refera la relatia ntre primarie si scoli. Pna n prezent, aceasta relatie
- considera multe ISJ-uri - a fost mai degraba problematica si adesea
dependenta de configuratia particulara a consiliului local (pondere, importanta a
cadrelor didactice n cadrul consiliilor locale). Aceasta relatie trebuie sa creasca
nu sub presiunea obligatiilor financiare covrsitoare transferate brusc catre
bugetele locale, ci ntr-un mediu care sa permita cooperarea si ntelegerea
reciproca a problemelor specifice fiecarei institutii.
Aspecte legate de existenta centrelor de executie bugetara
Lipsa transparentei procesului alocativ la nivelul CEB-urilor a generat o serie de
frustrari la nivelul scolilor "n subordine", care se percep ca lipsite de putere, la
"mila" CEB-urilor, n timp ce ISJ-urile nu au nici o posibilitate de control efectiv
asupra acestui proces.
n contextul n care majoritatea cheltuielilor legate de activitatile educationale au
fost transferate bugetelor locale, primariile nlocuiesc ISJ-ul n relatia cu CEB-urile.
Acest lucru este evident n special n orase, n timp ce n mediul rural cheltuielile
sunt efectuate direct de catre primarie. Majoritatea primariilor din mediul urban
ncearca sa "dubleze" procesul alocativ desfasurat la nivelul CEB-urilor, limitndu-
le acestora puterea decizionala, n special n vederea cresterii propriului control
asupra modului n care bugetul alocat educatiei este cheltuit. Acest fapt pare a
constitui un efect pozitiv al descentralizarii financiare.
1
Concluziile se bazeaza pe studii de caz realizate n 1999, n cadrul proiectului de evaluare
a serviciilor sociale furnizate la nivel local, de catre Centrul de Studii Politice si Analiza
Comparativa, Bucuresti, n sase judete din tara.
64
Existenta CEB-urilor continua nsa sa exercite o influenta negativa asupra
functionarii scolilor prin:
a) determinarea unei lipse de responsabilitate financiara la nivelul
managementului scolilor. Directorii scolilor nu cunosc, n majoritatea cazurilor,
propriul buget de care dispun sau de care au dispus n anul precedent. Ca
urmare, scolile sunt puse n imposibilitatea de a realiza un management eficace
al resurselor sau o politica de achizitionare a unor materiale si echipamente
didactice. Toate cheltuielile reflecta, din acest motiv, numai necesitatile "acum-
si-aici".
b) crearea unor situatii de "cersetorie" la nivelul managementului unitatilor
educationale. Adesea directorii scolilor sunt pusi n situatia de a cere bani ori de
cte ori au nevoie de ceva, si nu n putine cazuri raspunsul pe care l primesc la
CEB-uri este de tipul: "mai ncercati, acum nu sunt bani" sau "ati venit prea
trziu, acum am dat banii disponibili altui director".
x Nivelul si dinamica cheltuielilor pentru educatie
Cheltuielile totale pentru educatie au scazut, n termeni reali, n ultimii patru ani. n
1999, nivelul acestora a crescut, la nivelul bugetelor locale, doar marginal fata de
anul precedent, datorita cresterii amplorii obligatiilor financiare transferate
acestora, n timp ce cheltuielile de la bugetul de stat au continuat sa scada
semnificativ. Cea mai abrupta scadere se observa nsa, n comparatie cu 1996, la
nivelul cheltuielilor efectuate de la bugetele locale.
Tabelul 25 Dinamica cheltuielilor reale cu educatia (1996=100%) - % -

1997 1998 1999
Total cheltuieli pentru educatie, din care: 84,2 87,7 75,2
- de la bugetul de stat 86,8 93,0 78,0
- de la bugetele locale 70,1 57,9 59,5
Sursa: Anuarul statistic al Romniei.
Investitiile n educatie sunt mai degraba exceptii de la regula. n ultimii douazeci de

ani, fondurile alocate mbunatatirii conditiilor de desfasurare a activitatilor
educationale s-au limitat la strictul necesar. Efectele descentralizarii pot fi evaluate
si n termenii posibilitatilor pe care acest proces le deschide, dar si n termenii
oportunitatilor pierdute. Nivelul cheltuielilor pentru educatie continua sa ramna
foarte scazut, descrescnd la 3% din PIB n 1999.
Tabelul 26 Cheltuielile totale pentru educatie ca procent din PIB

1996 1997 1998 1999
3,55 3,27 3,26 3,05
65
Bugetele locale continua sa ocupe un loc mai degraba marginal n finantarea
educatiei, daca luam n calcul ponderea cheltuielilor efectuate de acestea n totalul
cheltuielilor pentru educatie. Desi obligatiile financiare au fost n mare parte
transferate acestora, n domeniul educatiei, ncepnd cu 1999, ponderea
cheltuielilor de la bugetele locale nu a depasit n acest an 12%, acest procent fiind
chiar mai redus dect cel din 1996. Acest fapt indica o grava criza a finantarii
educatiei n Romnia la ora actuala.
Tabelul 27 Cheltuielile pentru educatie pe surse de finantare
(ca % din totalul cheltuielilor)
1996 1997 1998 1999
Cheltuielile de la bugetul de stat 84,8 87,3 89,9 87,9
Cheltuielile de la bugetele locale 15,2 12,7 10,1 12,1
Media ponderii cheltuielilor cu educatia n totalul cheltuielilor efectuate de la

bugetele locale a scazut din 1996 pna n 1999 cu aproape 3%. Procentul de 15%
n totalul cheltuielilor indica, mpreuna cu nivelul scazut al finantarii educatiei, si
problemele legate de capacitatea relativ scazuta a bugetelor locale de a sustine un
proces educational de calitate.
Tabelul 28 Cheltuielile medii pentru educatie de la bugetele locale, ca procent
din totalul cheltuielilor efectuate de catre bugetele locale
1996 1997 1998 1999
18,3 15,7 15,2 15,0
5. Sistemul serviciilor de sntate n Romnia
Organizarea institutionala si financiara a sistemului de sanatate

nainte de 1999
nainte de 1997, toate serviciile medicale erau gratuite si sustinute financiar direct
de la bugetul de stat. n 1991 s-a nfiintat si un fond de 2% (aplicat fondurilor de
salarii si platibil de catre angajator) pentru compensarea cresterii preturilor la
medicamente. Pna n 1995 unele cheltuieli legate de ntretinerea dispensarelor
locale au fost suportate si de la bugetele locale.
ntreaga responsabilitate a organizarii si functionarii serviciilor medicale primare
si de specialitate - revenea Ministerului Sanatatii, prin intermediul structurilor
teritoriale ale acestuia, Inspectoratele Sanitare Judetene (ISJ). Politica sanitara,
precum si deciziile de finantare n sanatate intrau n responsabilitatea acestuia.
Autonomia Inspectoratelor Judetene era foarte scazuta, reprezentnd practic cea
mai birocratica si centralizata structura teritoriala din sfera protectiei sociale din
Romnia.
66
Serviciile medicale primare i.e. dispensare si policlinici - erau organizate pe
principiul teritorialitatii. Accesul la servicii oferite de spitale se facea pe baza
trimiterilor acordate de medicii din dispensare si policlinici.
Calitatea serviciilor medicale s-a deteriorat continuu si dupa 1990, dar procesul de
degradare a debutat la nceputul anilor 80, cnd investitiile n sistemul sanitar au
scazut simtitor, ajungndu-se la finantarea strict limitata a necesitatilor. Conditiile
oferite de catre spitale au devenit inacceptabile si, n ultimii zece ani, o mare parte
a costurilor legate de tratamentele si serviciile medicale au fost transferate, direct
sau indirect, pacientilor (incluznd chiar si platile informale catre medici). Criza
finantarii serviciilor de sanatate n Romnia s-a accentuat, devenind tot mai
evidenta n aceasta perioada.
Sistemul de asigurari de sanatate aranjamente institutionale si

financiare. Sistemul de servicii medicale n cadrul sistemului de
asigurari de sanatate
Organizarea serviciilor si finantarii n sistemul sanitar s-a schimbat radical prin
introducerea sistemului de asigurari, n 1997. n fapt nsa, schimbarile au nceput
sa devina functionale abia ncepnd cu 1999.
Aceste schimbari se refera n principal la:
adoptarea unui sistem asiguratoriu, n care serviciile sunt acordate n baza
contributiilor individuale. Pentru cei asigurati, serviciile medicale de baza sunt
gratuite. Exceptie fac unele interventii chirurgicale si o gama relativ larga a
serviciilor stomatologice;
reorganizarea serviciilor medicale primare de la un sistem teritorial la un sistem
bazat pe medic de familie.
Aranjamente institutionale
Sistemul de asigurari de sanatate este organizat si coordonat de catre Casa
Nationala de Asigurari de Sanatate si structurile sale, teoretic descentralizate n
teritoriu, Casele Judetene de Asigurari de Sanatate. CAS-urile sunt conduse de un
director executiv, iar deciziile majore sunt luate de catre un consiliu de
administratie compus din reprezentanti ai MS, patronatului, sindicatelor si
medicilor.
n septembrie 2000 este adoptata o reglementare legislativa cu scopul de a creste
gradul de centralizare a sistemului de asigurari: directorii executivi ai CAS-urilor
judetene sunt numiti de catre CAS Nationala, n timp ce consiliul de administratie
devine un organism consultativ, si nu decizional. Un argument n favoarea acestui
proces de recentralizare vehiculat la nivel politic se refera la prevenirea abuzurilor
si cresterea reala a calitatii serviciilor medicale.
CAS-urile ncheie contracte cu furnizorii de servicii medicale, i.e. medici de familie
si spitale. Personalul sanitar mediu, i.e. asistentele medicale, nu intra ntr-o relatie
directa cu CAS-urile, ci ncheie contracte de angajare direct cu furnizorii principali
de servicii medicale, neavnd deci nici o obligatie contractuala fata de CAS-uri.
67
MS continua sa si pastreze prerogativele n domeniul sanatatii publice gratuite,
reduse la unele servicii de preventie si control epidemiologic, cercetare si
tratamentul anumitor boli ce presupun costuri foarte ridicate. Structurile judetene
ale MS, noile Directii Judetene de Sanatate Publica (DJSP), preiau
responsabilitatile pentru implementarea teritoriala a programelor nationale si
pentru dezvoltarea locala a unor programe adresate unor probleme specifice.
Aranjamente financiare
Bugetul de stat suporta n prezent doar costurile legate de programele nationale de
sanatate, unele dintre acestea suportate partial si de catre CAS-uri. Toate costurile
legate de furnizarea serviciilor medicale uzuale sunt suportate din Fondul de
asigurari sociale de sanatate.
Fondul de asigurari sociale de sanatate se constituie n baza contributiilor
individuale de 7% din salariul (venitul) net de catre angajat. Fondurile sunt
colectate la nivel judetean si se constituie separat, pentru fiecare judet. O parte a
veniturilor din fondurile judetene de asigurari de sanatate este transferata Casei
Nationale, n vederea asigurarii unei redistribuiri teritoriale de natura sa amelioreze
diferentele ntre nevoi si venituri la nivel judetean. n 1999, 25% din veniturile
fondurilor judetene de asigurari de sanatate au fost transferate Casei Nationale de
Asigurari n vederea redistribuirii.
Medicii de familie primesc, n baza unor termeni contractuali cu CAS-urile, doua
bugete: veniturile personale si bugetul de practica, ultimul dintre acestea fiind
destinat acoperirii cheltuielilor "de regie" (inclusiv salariile personalului mediu), dar
si investitiilor n aparatura medicala. Ambele bugete depind de numarul pacientilor
aflati n evidenta medicului (ponderat cu structura de vrsta a acestora) si numarul
de consultatii. Pe aceasta baza, medicii de familie acumuleaza un numar de
puncte. Platile, i.e. nivelul celor doua bugete, reflecta numarul de puncte. Valoarea
unui punct este stabilita de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si este
unica pe tara. Aceasta valoare este modificata o data la trei luni, daca este
necesar, n vederea ajustarii la inflatie, dar si la veniturile obtinute de catre
fondurile de asigurari de sanatate. Aceasta modalitate de plata are drept
consecinta uniformizarea platilor medicilor pe ntreg teritoriul tarii.
Sistemul de asigurari de sanatate din Romnia nu permite coplatile. Medicii si
spitalele ce intra ntr-o relatie contractuala cu CAS-urile pentru o anumita categorie
de servicii nu pot percepe pacientilor costuri aditionale pentru serviciile contractate
de catre CAS-uri.
Scurta evaluare a noilor aranjamente institutionale si financiare ale

sistemului serviciilor medicale
Cele mai importante probleme, cu un impact puternic asupra evolutiei viitoare a
furnizarii de servicii medicale, se datoreaza ntrzierilor n domeniul reglementarilor
legislative. n 1999, att Casele de Asigurari de Sanatate, ct si Directiile de
Sanatate Publica au fost practic "paralizate" de lipsa reglementarilor legislative,
68
ducnd la blocaje n structurarea si delimitarea propriilor responsabilitati si n
definirea clara a rolului lor n cadrul sistemului sanitar.
Directiile de Sanatate Publica, organizate n principal n jurul vechilor structuri ale
fostelor Inspectorate Sanitare, au ramas una dintre structurile cele mai birocratice
si centralizate n peisajul administratiei publice romnesti. Studiile de caz 1
sugereaza existenta unei confuzii la nivelul acestor structuri administrative n
definirea rolului lor n cadrul sistemului de sanatate, percepndu-se adesea ca fiind
n competitie pentru mpartirea responsabilitatilor cu nou-nfiintatele Case de
Asigurari de Sanatate. Exista, de asemenea, o frustrare generala, datorata, pe de-
o parte, modului de alocare a fondurilor pentru diferitele programe de sanatate de
catre MS (netransparent, dar si lipsit de o logica evidenta, explicita) si, pe de alta
parte, faptului ca majoritatea responsabilitatilor anterioare au fost pur si simplu
"transferate" Caselor de Asigurari de Sanatate.
n primul rnd, procesul de alocare bugetara realizat de MS catre agentiile sale
teritoriale este nu numai lipsit de transparenta, dar este si perceput ca fiind arbitrar
si n afara oricarei posibilitati de influentare de catre structurile teritoriale. Acest
fapt duce la blocaje n dezvoltarea capacitatii de ajustare a Directiilor de Sanatate
Publica la problemele locale, n crearea unor structuri motivationale eficace, n
elaborarea si initierea unor activitati "cu sens" n cadrul programelor de sanatate
nationale. Noi suntem numai intermediari ai fondurilor ntre MS si spitale (prin care
se deruleaza majoritatea programelor de sanatate nationale), considera directorul
unei Directii Judetene de Sanatate Publica. Alti directori considera ca nimic nu s-a
schimbat n modul n care programele publice sunt finantate si n special n cazul
acelor programe ce au ca scop preventia si profilaxia, desi presiunile financiare
asupra bugetului de stat s-au diminuat semnificativ dupa adoptarea sistemului de
asigurari de sanatate. Problemele au devenit si mai evidente n 2000, cnd
guvernul a ncercat sa transfere, n mare parte, o serie de responsabilitati
financiare asociate unor programe de interes national n domeniul sanatatii,
Caselor de Asigurari de Sanatate.
n al doilea rnd, majoritatea responsabilitatilor fostelor Inspectorate Sanitare au
fost transferate n cadrul sistemului de asigurari, si acest proces, mpreuna cu
scaderea substantiala a bugetelor Directiilor Judetene de Sanatate Publica, a
determinat la nivelul acestora o serie de reactii mai degraba defensive: aceste
structuri si defineau, n 1999, responsabilitatile n termeni minimali, adoptnd mai
2
degraba o pozitie de "minima rezistenta" .
Exista binenteles multa variabilitate ntre judete att n strategiile adoptate, ct si n
definirea rolului lor si a responsabilitatilor de catre noii actori sociali semnificativi n
1
ntreprinse n sase judete n cadrul Proiectului de evaluare a serviciilor sociale furnizate la
nivel local, initiat de Banca Mondiala si realizat de catre Centrul de Studii Politice si Analiza
Comparativa, Bucuresti, 1999.
2
Binenteles, aceasta atitudine organizationala nu poate fi generalizata; exista multe exceptii
n acest sens. Unele Directii de Sanatate Publica ncearca sa dea un sens propriilor
activitati, chiar si n conditiile unor limitari bugetare puternice, cu scopul cresterii propriei
responsivitati la problemele locale de sanatate.
69
cadrul sistemului sanatatii. Unele DSP-uri se considera responsabile pentru politica
sanitara n judet, incluznd aici si politica de personal specializat. Altele considera
managementul sanitar ca obiectiv principal al activitatii lor, n timp ce altele considera
ca aceste obiective nu si mai au sensul ntr-un sistem dual. Monitorizarea activitatilor
legate de starea sanatatii populatiei pare a fi luat forme mai degraba birocratice, sub
autoritatea si reglementarile impuse de catre Ministerul Sanatatii. Ca urmare,
analizele evaluative n raport cu impactul interventiilor n domeniul sanatatii publice
prin intermediul programelor nationale se afla n cel mai bun caz ntr-o faza
incipienta.
Organizarea si desfasurarea unor programele de sanatate publica nationale
presupune asumarea comuna de responsabilitati de catre ambele structuri
teritoriale, i.e. Case de Asigurari de Sanatate si Directii de Sanatate Publica.
Aceste programe "sufera" n mod deosebit n acest context institutional nca confuz
si ambiguu, datorita lipsei reprezentarilor comune asupra responsabilitatilor celor
doua structuri administrative, datorita lipsei unei cooperari efective n unele cazuri.
Aceste probleme de raportare institutionala duc n unele cazuri la lipsa asumarii
responsabilitatii de catre ambele structuri teritoriale n ceea ce priveste rezultatele
acestor programe (e.g., problema acoperirii n cazul campaniilor de imunizare).
Calitatea serviciilor medicale este perceputa ca fiind n afara controlului lor de
catre Directiile de Sanatate Publica. Orice evaluari ale capacitatii profesionale
realizate de catre aceste organizatii sunt mai degraba formalitati, ca urmare
ineficiente n termenii asigurarii calitatii furnizarii serviciilor medicale.
Casele de Asigurari de Sanatate sunt mai predispuse structural catre elaborarea
unor abordari active n ceea ce priveste furnizarea serviciilor medicale, prin nsasi
spiritul "antreprenorial" dominant n cadrul acestor organizatii. Exista totusi o serie
de nemultumiri si la nivelul acestor structuri. Autonomia lor relativ scazuta
reprezinta pentru multe dintre Casele de Asigurari de Sanatate o puternica limitare
n dezvoltarea unei politici active. Desi acestea ar fi trebuit, prin forma legislativa
initiala, sa aiba o mare libertate n alocarea fondurilor colectate, n practica, prin
modificari succesive ale aranjamentelor institutional-legislative, aceasta libertate
este puternic limitata. Casele de Asigurari sunt obligate, din ce n ce mai mult, sa
respecte procedee de alocare rigide, impuse de Casa Nationala de Asigurari de
Sanatate, blocnd astfel alocarea diferentiata n functie de necesitatile teritoriale n
domeniul serviciilor de sanatate, n special n domeniul asistentei medicale
primare.
Probleme si abuzuri financiare au fost semnalate si la nivelul Casei Nationale.
Suspiciuni legate de faptul ca guvernul a deturnat fondul destinat sanatatii prin
utilizarea acestuia n alte scopuri au creat o serie de noi nemultumiri n raport cu
tendintele de recentralizare a sistemului de asigurari. Acest subiect reprezenta,
chiar si la sfrsitul anului 2000, deci la mai bine de un an de functionare a noului
sistem asiguratoriu, o "zona fierbinte" pentru mass-media. Casele de Asigurari de
Sanatate se considera, n majoritatea cazurilor, ca fiind responsabile fata de
asigurati, dar incapabile sa actioneze n numele acestora, datorita limitarii
autonomiei lor. Unele Case de Asigurari considera ca monitorizarea activitatilor
medicale ale medicilor de familie intra n directa lor responsabilitate, cu scopul
70
protejarii efective a asiguratilor. Lipsa unor reglementari legale clare ce ar putea
permite includerea unor criterii de evaluare a calitatii serviciilor contractate n
numele asiguratilor este adesea invocata pentru a justifica pasivitatea si inertia
actuala.
O alta problema frecvent adusa n discutie este existenta unor alte Case de
Asigurari de Sanatate, constituite pe alte principii dect cele ale teritorialitatii
(incorect numite "case de asigurari alternative" n contextul actual): acesta este
cazul Casei de Asigurari de Sanatate a Ministerului Transporturilor, a Ministerului
de Interne, a Ministerului Apararii Nationale, a Ministerului Justitiei. Aceste Case
de Asigurari impun angajatilor acestor ministere sa contribuie la fondul de asigurari
propriu, mpreuna cu membrii familiilor lor. Acest fapt are doua consecinte majore.
n primul rnd, ministerele ce organizeaza fonduri proprii de asigurari detineau
anterior propriile facilitati medicale, ca spitale si policlinici. Aceste facilitati au fost n
permanenta suprafinantate n raport cu restul serviciilor medicale, oferind astfel
conditii net superioare ca tehnologie si servicii. Pentru a nu pierde controlul asupra
acestor resurse importante, ministerele au hotart nfiintarea unor sisteme proprii de
asigurare. Problema principala nsa s-a dovedit a fi lipsa unei retele de servicii
medicale primare, ca dispensare, respectiv medici de familie, n teritoriu (exceptie
face poate Bucurestiul). Ca urmare, asiguratii n cadrul acestui sistem sunt nevoiti sa
faca apel la serviciile medicilor de familie aflati n relatii contractuale cu Casele de
Asigurari Judetene, ceea ce presupune nevoia decontarii acestor servicii de catre
fondurile speciale catre fondurile judetene de asigurari de sanatate. Aceasta
posibilitate de "reglare a conturilor" a fost nsa inexistenta din punct de vedere
legislativ pna la sfrsitul anului 2000, considerndu-se, n mod incorect, ca aceste
servicii se deconteaza automat prin intermediul sumelor de echilibrare, redistribuite
de catre Casa Nationala Caselor Judetene. n acest context, fondurile speciale de
asigurari pot fi, si sunt n fapt, utilizate n scopul dotarii puternice a clinicilor si
spitalelor specializate, fiind degrevate de obligatia de a sustine si un sistem de
medicina primara. Aceste dezechilibre duc la frustrari puternice la nivelul Caselor
Judetene, care ncearca, la rndul lor, sa descurajeze angajatii sa participe la aceste
fonduri speciale, nebazate pe teritorialitate.
A doua consecinta majora se refera tot la impactul asupra fondurilor de asigurari de
sanatate judetene, dar ntr-un mod mai direct. Ministerele ce organizeaza astfel de
fonduri speciale concentreaza, n majoritatea judetelor, numarul cel mai mare de
populatie cu salarii mari. Astfel, fondurile judetene pierd o contributie substantiala prin
pierderea acestor categorii de angajati, fonduri canalizate catre sustinerea unui
sistem medical specializat privilegiat. Dar aceasta este doar o parte a povestii.
Cealalta parte reflecta obligatiile fondurilor judetene de asigurari de sanatate, de
care, n mare parte, fondurile speciale sunt degrevate: acestea vizeaza suportarea
cheltuielilor asociate utilizarii de servicii medicale de catre unele categorii de
populatie, cum ar fi copiii, persoanele institutionalizate si persoanele dependente din
familiile contribuabililor. Astfel, cele mai sarace judete, cu fondurile cele mai limitate,
datorita somajului ridicat, nivelurilor mai scazute ale veniturilor salariale, se confrunta
cu cele mai grave probleme; n general, aceste judete au o populatie dependenta
mai larga, ca de exemplu, mai multi copii, mai multe persoane n institutii de asistenta
71
sociala, mai multe probleme de sanatate la nivelul ntregii populatii. Existenta acestor
case speciale de asigurari agraveaza si accentueaza inechitatile teritoriale
determinate de incongruenta capacitatilor financiare ale judetelor si nevoile n
domeniul serviciilor de sanatate, prin competitia pentru fonduri pe care o initiaza.
Date si evolutii
Datele arata ca judetele cu posibilitati financiare mai ridicate prezinta si situatii mai
favorabile n ceea ce priveste unii indicatori ai sistemului de sanatate. Date care sa
reflecte noul sistem nu sunt nca disponibile pentru o analiza relevanta. Unele
concluzii nsa pot fi trase n baza datelor existente.
Judetele mai sarace se confrunta cu cele mai mari probleme n ceea ce priveste
acoperirea populatiei cu medici de familie. Populatia asigurata nu se suprapune cu
populatia acoperita de reteaua de medici de familie. Probleme de acoperire cu
medic de familie sunt mai evidente n mediul rural si n judetele mai sarace.
Acoperirea populatiei cu servicii de medicina primara a scazut n mod evident o
data cu introducerea noului sistem (i.e. medicul de familie). Accesul la servicii de
medicina primara a scazut, ca o consecinta. Lipsa posibilitatii transferurilor de
fonduri si deconturilor ntre diferitele Case de Asigurari Judetene a dus, n plus, la
limitarea accesului populatiei la serviciile de sanatate oferite de alte judete.
Aceasta forma de apel la servicii oferite n alte zone reprezenta un mecanism,
chiar daca rudimentar, de compensare a problemelor teritoriale n organizarea si
furnizarea acestora. Este deci de asteptat ca n noul context inechitatile sa devina
mai evidente si sa se accentueze, att datorita variatiilor mari n capacitatea
financiara a judetelor, ct si datorita lipsei unor mecanisme transparente de
reglementare a conturilor ntre diferitele Case Judetene de Asigurari.
Tabelul 29 Dinamica cheltuielilor pentru sanatate, pe surse de finantare

(1996=100%) - % -
1997 1998 1999
Total cheltuieli, din care: 90,2 102,5 90,4
- de la bugetul de stat 91,7 40,9 24,9
- din fondul special de 2% 91,6 21,2 26,6
- din veniturile proprii ale structurilor teritoriale ale MS 89,3 89,7
- din fondurile judetene de asigurari de sanatate 100,0 97,3
- de la bugetele locale 85,7 3,2 2,9
Nota: Datele pentru 1999 nu reflecta executia bugetara, ci planificarea bugetara, n ultimul
trimestru al anului.
Calitatea serviciilor medicale, n general, dar si a celor de medicina primara, n

particular, continua sa fie foarte scazuta. Acest lucru se datoreaza n principal
aceleiasi realitati, ramasa neschimbata chiar si n urma schimbarilor structurale
survenite n domeniul serviciilor de sanatate: lipsa fondurilor chiar si pentru
necesitati de baza, ca medicamente si echipamente strict necesare. Noul sistem
72
de finantare a sanatatii nu deschide, asa cum a fost legislativ structurat pna n
prezent, posibilitati reale de mbunatatire a standardelor serviciilor medicale, prin
investitii majore. Pe termen scurt, nici macar posibilitatea restabilirii, n limitele
normalului, a serviciilor de sanatate puternic degradate nu pare a fi realista.
Tabelul 30 Structura cheltuielilor pentru sanatate pe surse de finantare

(total cheltuieli = 100%) - % -
1996 1997 1998 1999
De la bugetul de stat 59,5 60,5 23,8 16,4
Din fondul special de 2% 14,8 15,0 3,1 4,4
Din veniturile proprii ale structurilor teritoriale ale MS 1,5 1,5 1,3
Din fondurile judetene de asigurari de sanatate 71,1 78,5
De la bugetele locale 24,2 23,0 0,7 0,8
Nota: Datele pentru 1999 nu reflecta executia bugetara, ci planificarea bugetara, n ultimul
trimestru al anului.
Se poate observa ca nivelul cheltuielilor pentru sanatate nu a crescut semnificativ

dupa adoptarea noului sistem si crearea fondurilor de asigurare de sanatate.
Cheltuielile n 1998 au crescut putin n raport cu 1996, 1998 fiind un an "de
tranzitie" (primul an n care s-a colectat fondul de asigurari, dar care a fost
administrat de catre MS). n 1999, nivelul real al cheltuielilor a scazut la nivelul
anului 1997, reprezentnd aproximativ 90% fata de 1996. n 1999, ponderea
fondului de asigurari de sanatate n finantarea sanatatii a fost de 78,5% din totalul
cheltuielilor pentru sanatate.
Adoptarea sistemului asiguratoriu nu pare a fi crescut resursele financiare
destinate acestui domeniu al protectiei sociale n mod semnificativ. Ca procent din
PIB, cheltuielile pentru sanatate au crescut n termeni relativi n 1998 si 1999 fata
de anii precedenti: de la 2,3% n 1996 si 1997 la 2,5%. Aceste date indica nivelul
foarte scazut al finantarii sanatatii n Romnia, att nainte, ct si dupa adoptarea
noului sistem de servicii medicale.
6. Cheltuielile publice sociale n Romnia

Vom prezenta, n final, o imagine integrata a amplorii protectiei sociale n Romnia,
masurata n raport cu PIB-ul. Datele prezentate nu includ costurile administrative
asociate functionarii structurilor de resort guvernamentale locale sau centrale sau
managementului fondurilor sociale speciale. Pentru simplificarea si claritatea
prezentarii, unele cheltuieli cuprinse adesea n rapoartele statistice n domeniul
educatiei sau sanatatii, care se refera nsa la protectia sociala a copiilor
institutionalizati (pentru anii 1996 si 1997), au fost incluse n capitolul "asistenta
sociala", schimbnd astfel ponderea si nivelul cheltuielilor comparativ cu datele
prezentate n alte rapoarte statistice relevante (e.g., Anuarul statistic al Romniei).
73
Tabelul 31 Cheltuieli publice sociale ca procent din PIB,
pe tipuri de cheltuieli - % -
1996 1997 1998
Asistenta sociala 1,91 2,18 2,50
Educatie 3,34 2,92 3,06
Sanatate 2,27 2,25 -
Sisteme de asigurari, din care: 6,07 6,12 9,95
- pensii 5,38 4,83 6,23
- somaj 0,69 1,28 1,45
- sanatate - - 2,28
Total 13,59 13,47 15,51
Sursa: Anuarul statistic al Romniei, Ministerul de Finante.
Tabelul 32 Cheltuieli publice sociale ca procent din PIB,

pe surse de finantare - % -
1996 1997 1998
Bugetul de stat 5,41 5,64 4,96
Bugetele locale 1,40 1,04 0,68
Fonduri sociale speciale 6,75 6,76 9,83
Venituri proprii ale diferitelor structuri 0,03 0,03 0,03
guvernamentale teritoriale
Total 13,59 13,47 15,51
Sursa: Anuarul statistic al Romniei, Ministerul de Finante.
Datele indica un nivel general scazut al finantarii protectiei sociale n Romnia, cu

o crestere usoara a acestuia n 1998 comparativ cu 1996 si 1997. Jumatate din
cheltuielile publice sociale sunt de tip asiguratoriu, iar sistemul de asigurari sociale
de stat (pensii) detine rolul central. Datele se schimba pentru 1998, cnd, pentru
prima data, a fost colectat fondul de asigurari de sanatate: ponderea cheltuielilor
de tip asiguratoriu creste n totalul cheltuielilor publice sociale, la 64,2%.
Schimbarea principiilor sistemului de sanatate si colectarea fondului de asigurari
de sanatate nu au dus, n primul an (1998), la cresterea cheltuielilor pentru
sanatate ca procent din PIB, nivelul acestuia continund sa se plaseze n jurul
valorii de 2,2% din PIB.
Asistenta sociala indica un nivel foarte scazut de finantare, cu o usoara crestere n
1998 datorita schimbarilor operate n domeniul protectiei sociale a copilului n
dificultate. n 1999, nivelul finantarii protectiei sociale a copilului n dificultate scade
la nivelul sau din 1997, deci este de asteptat ca si nivelul general al finantarii
asistentei sociale sa scada, n consecinta, ca procent din PIB.
Ponderea finantarii de la bugetul de stat a protectiei sociale descreste n 1998 ca
urmare a schimbarilor operate n sistemul de finantare a sanatatii. Paradoxal nsa,
n ciuda cresterii responsabilitatilor financiare ale consiliilor locale, ponderea
74
cheltuielilor de la bugetele locale scade n 1998. n 1999, respectiv 2000, ar trebui
sa asistam, datorita multiplicarii responsabilitatilor financiare la nivelurile locale, la
cresterea ponderii finantarii de la bugetele locale; dar strategiile adoptate de catre
acest nivel administrativ ca raspuns la modul n care a fost realizata
descentralizarea protectiei sociale n ultimii doi ani sugereaza mai degraba o
stagnare n gradul de implicare efectiva a nivelurilor locale n finantarea protectiei
sociale, avnd drept consecinta directa o criza n finantarea asistentei sociale si a
educatiei.
7. n loc de ncheiere: o povestire neterminat

Multe dintre aranjamentele institutionale prezentate n acest capitol s-au schimbat
pe parcursul anilor 2001-2002. Mediul legislativ si institutional romnesc este
foarte dinamic si ca o consecinta orice ncercare de a concepe un final istoriei
proceselor de institutionalizare a politicilor sociale n Romnia n perioada de
tranzitie este sortita esecului. Procesele de ajustare, reformulare si reorganizare a
politicilor sociale au cunoscut o dinamica fara precedent n ultimii trei ani, n mare
masura si datorita acumularii unei mase critice a legislatiei ce reglementeaza
varietatea, finantarea si furnizarea acestora.
Capitolul introductiv reflecta, n general, situatia existenta la sfrsitul anului 1999.
n cele ce urmeaza voi ncerca sa integrez cteva dintre cele mai importante
schimbari petrecute n ultimii doi ani n peisajul institutional romnesc. Ele modifica
n mod firesc concluziile. Orice schimbare petrecuta ntr-un spatiu social fluid din
punct de vedere institutional poate deveni cu usurinta un germene sau o tendinta
n evolutia proceselor structurale viitoare. Deci, chiar daca exista riscul ca aceste
schimbari pe care le voi semnala sa fie sufocate de altele ce le vor urma,
devenind volatile n spatiul social semnificativ al tranzitiei, cred ca acest risc merita
asumat.
Fonduri sociale sau bugetul de stat?

n 1999, numarul fondurilor sociale speciale a atins un maxim. O serie de fonduri
speciale au fost nfiintate de-a lungul anilor 90, ajungndu-se ca n 1999 o parte
semnificativa a programelor si serviciilor sociale sa fie finantate din aceste fonduri.
n ceea ce priveste serviciile de sanatate, pe lnga Fondul de asigurari sociale de
sanatate, exista si un fond de 2% din fondul de salarii, pentru sustinerea sanatatii
publice. n 1998 se nfiinteaza Fondul pentru sustinerea educatiei publice, tot de
2% din fondul de salarii. Fostul Fond de risc si accident, actualul Fond de
solidaritate sociala, a fost crescut prin marirea contributiei de la 1% la 3% din
fondul de salarii. Acest fond a fost destinat suportarii cheltuielilor legate de
protectia sociala a persoanelor cu handicap. n 1999 este nfiintat Fondul national
de solidaritate, din care urmau a fi suportate o serie de cheltuieli legate de
beneficiile de asistenta sociala. Putine cheltuieli n domeniul social grevau n 1999
bugetul de stat, acestea fiind n mare parte transferate fondurilor sociale speciale
si, n special, bugetelor locale. Indiferent de ratiunea practica ce a stat la baza
75
crearii acestor fonduri sociale, una dintre functiile acestora era de a constitui o
sursa sigura de finantare pentru diferitele tipuri de programe si servicii sociale. Ele
urmau sa reprezinte ntr-o oarecare masura o garantie a continuitatii acestora,
protejndu-le n situatia n care ar slabi interesul politic pentru aceste forme de
protectie sociala.
ncepnd cu 2001, asistam la un revers al acestui proces. Unele fonduri au fost
micsorate, prin redimensionarea contributiilor 1 , iar altele pur si simplu au fost
absorbite n bugetul de stat. Absorbirea diferitelor fonduri si mai departe
desfiintarea acestora nseamna, n fapt, relocalizarea diferitelor cheltuieli la nivelul
bugetului de stat.
Un argument n favoarea acestui tip de aranjament este utilizarea mai eficienta a
banilor publici. Unele fonduri erau excedentare, n pofida nevoilor crescute n toate
domeniile protectiei si servicilor sociale, inducnd o oarecare rigiditate la nivelul
cheltuielilor publice si chiar la nivelul cheltuielilor publice sociale. Un avantaj
suplimentar al acestui tip de aranjament ar fi acela ca ofera posibilitatea guvernului
de a stabili si modifica prioritatile n raport cu problemele sociale acute. Perioada
de tranzitie nu se caracterizeaza numai prin dinamismul crescut al proceselor de
institutionalizare, deci al proceselor de structurare a solutiilor la diferitele probleme
sociale, dar si printr-o configuratie variabila si nalt dinamica a problemelor si
nevoilor sociale. Problemele sociale pot aparea si ca urmare a unor contingente,
deci ca efecte perverse n contextul schimbarilor sociale. Ele nu reflecta numai un
proces de tranzitie pe termen mediu sau lung, avnd deci determinari mai mult sau
mai putin structurale. Ca atare este necesar ca guvernul sa poata articula politici
sensibile n raport cu acestea. Este deci nevoie, ntr-o oarecare masura, de
discretionaritate n vederea cresterii responsivitatii programelor si servicilor sociale.
Exista nsa si un dezavantaj major al acestui aranjament financiar, ce reprezinta
reversul monedei. Acesta vizeaza gradul crescut al dependentei politicilor,
programelor si servicilor sociale de politica guvernamentala. Absorbtia cheltuielilor
de catre bugetul de stat, nediferentiat, duce la cresterea instabilitatii diferitelor
programe sociale si dependenta acestora de interesul politic imediat.
Indiferent de argumentele pro si contra acestui tip de aranjament si indiferent de
ratiunile practice ce determina aceste restructurari n domeniul finantarii nationale
a programelor si servicilor sociale, tendinta de redirectionare a unor procese
initiate la nceputul anilor 90 este evidenta.
Accelerarea si schimbarea strategiei descentralizarii financiare

La nceputul anului 2000 se putea remarca o aparenta tendinta de recentralizare
financiara a unor componente ale servicilor si beneficiilor sociale a caror finantare
fusese transferata la nivel local. Descentralizarea financiara realizata n 1999,
imediat dupa adoptarea legii finantelor publice locale n 1998, a creat o serie de
1
De exemplu, Fondul de solidaritate sociala a fost din nou redus la 1% din fondul de salarii,
dupa abia trei ani de cnd nivelul contributiei fusese crescut la 3%.
76
probleme datorita lipsei de prevedere a surselor de finantare pentru acele servicii
trecute n responsabilitatea financiara a primariilor. n 2000, unele dintre aceste
cheltuieli au fost din nou preluate de catre bugetul de stat. Acelasi lucru s-a
ntmplat si cu colectarea impozitelor la nivel local. n 1999, primariile deveneau
responsabile pentru colectarea att a taxelor si impozitelor locale, ct si pentru
colectarea procentului de 35% din impozitul pe venit ce revenea direct primariei.
ncepnd cu 2001, s-a renuntat la colectarea locala a impozitului pe venit,
ramnnd n sarcina primariilor doar colectarea taxelor si impozitelor locale.
n 2001 si n special n 2002 (n conformitate cu proiectul legii bugetului de stat
pentru 2002), procesul de descentralizare este din nou accelerat. Practic, n 2002,
finantarea educatiei este descentralizata n totalitate: chiar si salariile personalului
didactic trec n responsabilitatea bugetelor locale. Asistenta sociala n cadrul
careia cea mai semnificativa schimbare este nlocuirea ajutorului social cu schema
venitului minim garantat devine aproape n totalitate responsabilitatea autoritatilor
locale. n domeniul servicilor de sanatate din nou rolul localului este crescut. Pe
lnga serviciile sociale si asistenta sociala, sunt descentralizate si o serie de alte
cheluieli si servicii (de ex., centrele de consultanta agricola, servicii n domeniul
cultural). De data aceasta nsa, procesul de redescentralizare n forta pare a fi
nsotit cel putin la nivel teoretic de indicarea surselor necesare finantarii
serviciilor descentralizate.
Proiectul de lege a bugetului de stat pentru 2002 prevede urmatoarele tipuri de
transferuri catre bugetele locale:
suma destinata acoperirii salariilor cadrelor didactice (alocata din TVA);
transferurile de echilibrare din impozitul pe venit, din care o parte cu
destinatie speciala pentru sustinerea (partiala) a schemei venitului minim
garantat si a subventiilor pentru ncalzirea locuintei populatiei cu venituri
reduse, a cheltuielilor n domeniul cultural si, nu n ultimul rnd, a
subventionarii generale a pretului energiei termice.
Ceea ce se petrece n fapt este cresterea spectaculoasa a transferurilor cu
destinatie speciala. n mare parte, aceasta crestere se datoreaza unui nou tip de
transfer: cel destinat acoperirii salariilor cadrelor didactice. Dar n acelasi timp
creste si ponderea transferurilor cu destinatie speciala din totalul transferurilor de
echilibrare. n 2000, respectiv 2001, aproximativ 25% din totalul impozitului pe
venit era returnat de la bugetul de stat catre bugetele locale sub forma sumelor de
echilibrare. Din aceasta suma, un procent de aproximativ 3% avea o destinatie
speciala, reprezentnd subventiile pentru energia termica. n 2002, ponderea
transferurilor de echilibrare cu destinatie speciala creste la aproximativ 15% din
totalul impozitului pe venit, ajungnd sa reprezinte deci mai mult de jumatate din
transferurile de echilibrare.
Principalele consecinte ale descentralizarii n 2001 si respectiv ale proiectului legii
bugetului de stat pentru 2002 sunt:
1. Sursele financiare prevazute pentru serviciile descentralizate sunt gndite
sa acopere partial necesarul de cheltuieli; de exemplu, suma transferata
77
pentru subventionarea energiei termice este gndita sa acopere 45% din
cheltuieli, suma transferata pentru sustinerea venitului minim garantat este
estimata a fi suficienta pentru aproximativ 75% din necesar (estimare a
Ministerului de Finante pe baza datelor INS). Acolo unde sursele sunt
prevazute sa acopere integral necesarul de cheltuieli, estimarea
transferurilor este realizata fara a lua n calcul cresterile salariale, la o inflatie
adesea optimist estimata (de exemplu, salariile n sistemul educational).
2. Cresterea ponderii cheltuielilor cu destinatie speciala din totalul transferurilor
de echilibrare impune constrngeri si mai mari autonomiei decizionale la
nivelul autoritatilor locale. Daca presiunile asupra bugetelor locale
devenisera foarte mari ncepnd cu 1999, amenintnd n special acele
servicii/programe ce prezentau cheltuieli elastice (ca, de exemplu, ajutorul
social), efectul probabil al cresterii ponderii transferurilor de echilibrare cu
destinatie speciala va fi diminuarea responsabilitatii administratiilor locale n
adresarea nevoilor locale. Finantarea explicita a nevoilor, stabilite din ce n
ce mai mult la nivel central, va duce la subfinantarea nevoilor specifice
locale. Strategiile de eludare a responsabilitatilor nu sustin crearea unui
comportament proactiv al administratiei locale.
3. Descentralizarea financiara n lipsa unei descentralizari adecvate a puterii
de decizie n raport cu serviciile descentralizate. Procesul de descentralizare
nu este finalizat, considera reprezentanti ai administratiei centrale. Discursul
politic pare a statua descentralizarea responsabilitatilor ulterior celei
financiare. Ce efecte poate avea nsa asupra strategiilor locale
descentralizarea financiara n lipsa oricarei puteri n a decide macar
dimensionarea serviciilor furnizate si finantate la nivel local?
Evolutii n domeniul asistentei sociale

n 2001 a fost votata legea cadru a asistentei sociale si se asteapta sa intre n
atentia celor doua camere ale legislativului Legea copilului si Legea serviciilor
sociale. Aceasta lege pune bazele unui nou sistem national de asistenta si servicii
sociale, ntemeiat pe principiul cresterii responsabilitatii si angajarii autoritatilor
locale n organizarea si furnizarea acestor servicii.
Dar poate cea mai semnificativa schimbare, cu impact pe termen scurt si mediu,
este Legea venitului minim garantat (adoptata n 2001), menita sa nlocuiasca mai
eficace ajutorul social, un beneficiu bazat pe testarea mijloacelor de trai. Aceasta
lege reglementeaza si subventiile pentru energia termica acordate persoanelor
aflate n nevoie pe perioada iernii.
Venitul minim garantat acordat de catre consiliile locale n baza declaratiilor de
venit si a anchetelor sociale va fi cel putin n parte suportat din transferurile cu
destinatie speciala de la bugetul de stat. Suma alocata pentru 2002 pentru acest
beneficiu de la bugetul de stat este estimata a acoperi aproximativ 75% din
necesar. Acest transfer nu se constituie nsa ca un transfer suplimentar catre
bugetele locale. Practic, veniturile bugetelor locale nu cresc n termeni reali, ceea
78
ce poate duce la o demotivare a autoritatilor locale de a cofinanta aceasta schema
din veniturile fara destinatie speciala, n special n zonele mai sarace, unde nevoile
sunt mai mari si bugetele locale mai sarace. Daca aranjamentele actuale de
finantare si organizare a acestui beneficiu bazat pe testarea mijloacelor de trai vor
fi mai eficace n sustinerea segmentului celui mai sarac al populatiei depinde n
mare masura si de modul n care se va realiza alocarea acestor transferuri cu
destinatie speciala de la nivelul judetean catre consiliile locale.
Luana Miruna POP
79
Abandonul copilului
ce n ce mai larga a familiilor atinse de
A
saracie, caracterizate printr-o rata
ridicata a natalitatii si un interes scazut
pentru planificarea familiala, n special
dupa 1980. Acestei situatii i s-a
adaugat o politica de protectie a
copilului n dificultate n care statul
substituia rolul familiei n cresterea si
Abandonul copilului educarea acestuia si ncuraja protectia
copilului n institutii de ocrotire.
n sens larg, abandonul copilului este Schimbarea politicii demografice a
actiunea prin care un copil este parasit, Romniei dupa 1990 ar fi trebuit sa
lasat fara ngrijire de catre parintii sai determine imediat o reducere drastica
sau de catre persoanele care au a numarului de copii abandonati.
obligatii legale de ntretinere fata de Persistenta pna n 1997 a politicii de
copil. Abandonul genereaza o trauma protectie a copilului mostenite de la
profunda, cu consecinte extrem de sistemul comunist, lipsa serviciilor
negative pentru ntreaga viata a sociale care sa previna aparitia
copilului. Copilul abandonat este un situatiilor de risc de abandon, lipsa
copil aflat n dificultate, dezvoltarea sa, unui sistem de servicii alternative la
respectiv integritatea fizica sau morala, ocrotirea rezidentiala a copilului, lipsa
fiindu-i periclitata. serviciilor pentru mamele cu copii,
Exista o multitudine de forme de dificultatea patrunderii metodelor de
abandon al copilului, n functie de planificare familiala n special n
locul unde se produce, de circumstante comunitatile izolate, explozia drastica a
si de nregistrarea legala a acestuia. n saraciei sunt cteva din cauzele care
Romnia, cazuri de copii abandonati explica mentinerea abandonului la cote
se ntlnesc n maternitate, unde alarmante n Romnia. Singurele
copilul este parasit imediat dupa servicii care desfasurau pna n 1997
nastere, n spital, unde a fost internat activitati orientate catre prevenirea
din motive de sanatate (sectii de situatiilor de risc si dezvoltarea de
pediatrie, sectii de distrofici, sectii de servicii alternative la ocrotirea
neuropsihiatrie, SIDA, TBC), n institutii rezidentiala erau oferite de organizatii
rezidentiale de ocrotire (centre de neguvernamentale.
plasament, camine spital) sau n Schimbarea cadrului juridic al
strada. protectiei copilului n 1997 n
n ultimele doua decenii ale regimului Romnia (vezi capitolul introductiv -
comunist, n Romnia s-a nregistrat o Sistemul de protectie sociala n
adevarata explozie a abandonului, Romnia, actori sociali implicati n
generata de politica agresiv protectia copilului n dificultate, copil n
pronatalista declansata n 1966, care a dificultate) a creat premisele pentru
avut drept consecinte nasterea unui reducerea numarului de copii
mare numar de copii nedoriti si abandonati. Desi conditiile economice
cresterea ratei mortalitatii materne nu s-au schimbat n bine dupa 1997,
datorate avorturilor empirice. aparitia serviciilor publice pentru
Fenomenul s-a nregistrat n patura din protectia copilului, descentralizarea
81
puterii de decizie si a responsabilitatilor acordarea de servicii de ajutorare,
de la nivel central la nivelul autoritatilor sprijin sau ntarire a capacitatii
administratiei publice locale, parintilor de a-si ndeplini obligatiile pe
apropierea activitatilor de protectie a care le au fata de copii s-a dovedit a fi
copilului de client, aparitia serviciilor de cea mai buna solutie.
prevenire a situatiilor de risc si Din punct de vedere juridic,
mentinerea copilului alaturi de familia abandonul copilului reprezinta o
sa (reteaua de asistenti sociali hotarre judecatoreasca (Legea nr.
comunitari, centrele maternale), 47/1993 privind declararea
serviciile de sprijin al parintilor pentru judecatoreasca a abandonului) luata
ndeplinirea responsa-bilitatilor fata de ca urmare a faptului ca parintii s-au
copil (centre de zi, centre de consiliere dezinteresat n mod vadit de copil o
pentru parinti, centre de sprijinire a perioada mai mare de 6 luni. Ca
integrarii-reintegrarii copilului n familia urmare a declararii judecatoresti a
naturala), dezvoltarea formelor abandonului, instanta deleaga
alternative de protectie a copilului exercitiul drepturilor parintesti
(servicii de plasament familial si la consiliului judetean, respectiv consiliilor
asistentul maternal profesionist) sunt locale ale sectoarelor municipiului
schimbari care si-au dovedit eficienta Bucuresti, care le ndeplinesc prin
n reducerea numarului de copii Comisia pentru Protectia Copilului.
abandonati. Dezinteresul manifestat fata de copil
Datele statistice referitoare la situatia poate fi dovedit cu orice proba adusa
copiilor n dificultate dovedesc o de autoritatea tutelara sau serviciul
diminuare a numarului acestora n public pentru protectia copilului.
Romnia: numarul copiilor protejati n Instanta competenta poate decide, la
institutii de ocrotire era la sfrsitul cererea unuia sau a ambilor parinti, n
anului 1999 de 30.435 de copii fata de situatia n care copilul nu a fost adoptat
44.474 n 1997. n 1999 s-a prevenit conform legii, redarea exercitiului
institutionalizarea unui numar de drepturilor parintesti, daca au ncetat
14.212 copii, activitate complet mprejurarile care au condus la
nerealizata nainte de 1997. La declararea abandonului si daca
sfrsitul anului 1999 erau 20.504 copii redarea exercitiului acestor drepturi
protejati n familii substitutive fata de este n interesul copilului.
11.899 n 1997, iar numarul copiilor Hotarrea judecatoreasca a
protejati la asistenti maternali abandonului determina consecinte
profesionisti era la sfrsitul anului 1999 juridice n ceea ce priveste statutul
de 2.970 de copii, aceasta forma de juridic al copilului. Prin declararea
protectie fiind complet inexistenta judecatoreasca a abando-nului, relatia
nainte de 1997. parinte-copil este ncheiata, solutia
Rezultatele obtinute de tarile cu reintegrarii n familia biologica dispare,
experienta n protectia copilului au singura masura de protectie care poate
dovedit ca prevenirea abandonului fi definitiva si care este posibila devine
reprezinta solutia cea mai ieftina si cu adoptia. Exista largi dezbateri ntre
efectele cele mai semnificative pentru specialisti cu privire la efectele
dezvoltarea copilului att pe termen declararii juridice a abandonului. Multi
scurt, ct si pe termen lung, iar dintre specialisti considera aceasta
82
Abilitarea actorilor sociali
hotarre judecatoreasca, n special pareri care sustin ca e. nu reprezinta

pentru copilul de vrsta mare ocrotit pe dect reetichetarea mai vechiului
perioade lungi de timp n institutii de concept de delegare. Aceasta
ocrotire, ca nefiind n interesul superior interpretare este fundamentata pe
al copilului. Neeligibil pentru adoptie, analiza manifestarilor exterioare ale
fara sansa reintegrarii n familia actiunilor de e. si delegare, care sunt
biologica, la vrsta de 18 ani, acest relativ similare: n ambele cazuri,
cineva transmite altcuiva dreptul,
copil ramne fara nici un sprijin. \Nina
obligatia si mijloacele de a realiza o
Petre[ anumita activitate si de a atinge
Vezi si: actori sociali implicati n obiective prestabilite. Cu toate
protectia copilului n dificultate; copil acestea, exista o diferenta majora n
n dificultate; asistent maternal continutul celor doua actiuni,
profesionist; centru de plasament; referitoare la resorturile interne ale
acestora: daca delegarea este facuta
centru de zi; centru maternal n virtutea unor relatii ierarhic-
functionale, e. se ntemeiaza pe
ncrederea reciproca ntre participantii
Abilitarea actorilor sociali la actiune. Persoana care
(empowerment) mputerniceste este ncrezatoare ca
cel mputernicit va utiliza cu
Termenul consacrat de empower- ntelepciune puterea de a decide si de
ment, ntr-o traducere ct mai a actiona si este dispusa sa accepte
comprehensiva, se refera la abilitarea anumite esecuri, ca parte a procesului
individului sau a grupurilor sociale, la de nvatare. Persoana mputernicita
dezvoltarea, respectiv cresterea puterii este ncrezatoare ca deciziile si
acestora n raport cu institutiile sociale. actiunile sale se vor bucura de sprijin si
ntr-o definire alternativa, empower- ntelegere din partea celui care a
ment nseamna mpartirea puterii. mputernicit-o.
Puterea reprezinta abilitatea de a Conceptul este utilizat, de asemenea,
atinge obiective semnificative: o si n evaluarea programelor sociale.
persoana care dispune de putere are Evaluatorul care opteaza pentru e. si
att resursele, ct si libertatea de a asuma rolul de resursa a programului,
realiza obiective care sunt atractive devenind un ndrumator si facilitator
pentru sine si utile pentru organizatie care lucreaza pe picior de egalitate cu
(Rosinski, 1996). participantii. Avantajul este dublu: pe
Conceptul de empowerment s-a de-o parte, se pot obtine informatii
dezvoltat n contextul teoriilor radicale substantiale nu numai despre ceea ce
n stiintele sociale (e.g., Payne, 1999; a ntreprins programul, dar si despre
Russel-Erlich si Rivera, 1986; modul n care cei care au primit
Solomon, 1976; Rojek, 1986), interventia respectiva valorizeaza
capatnd amploare n asistenta sociala acest lucru, ceea ce permite
o data cu schimbarea de paradigma si proiectarea unor interventii viitoare n
renuntarea la modelul medical n masura sa raspunda mai bine nevoilor
favoarea celui umanist, la sfrsitul grupului-tinta; pe de alta parte, e.
anilor saptezeci. modeleaza procesul de nvatare att al
n anii 80, conceptul a nceput sa fie participantilor, ct si al evaluatorului
utilizat cu precadere n teoria nsusi. Principalul risc al utilizarii e. n
managementului. Exista nu putine evaluare consta n faptul ca fluiditatea
83
acestei abordari poate deveni un sau interpersonala (Bricker-Jenkins si
obstacol pentru evaluatorii externi. De Hooyman, 1986; Pinderhughes, 1989;
aceea, o abordare de tip e. este Solomon, 1976).
recomandabila mai cu seama n cazul
evaluarilor interne. n acest caz nsa, Definirea puterii
exista riscul ca un sistem internalizat n teoria empowermentului, puterea
de evaluare sa devina mai degraba un este definita n mod pozitiv, ca fiind (1)
produs al acelei culturi, dect un capacitatea de a influenta cursul vietii
instrument de schimbare veritabil. unei persoane; (2) o expresie a valorii
ntr-o definitie foarte larga, e. de sine; (3) capacitatea de a lucra
reprezinta procesul de intensificare a mpreuna cu altii pentru a controla
puterii personale, interpersonale sau unele aspecte ale vietii publice; (4)
politice, astfel nct indivizii sa poata accesul la mecanismele luarii de
actiona pentru a-si mbunatati conditiile decizie n spatiul public.
de viata (Gutierrez, 1990). Teoria si
Daca analizam puterea din perspectiva
practica empowermentului se
relatiilor de putere care pot afecta
centreaza n jurul conceptului de
negativ interactiunea sociala, puterea
putere.
devine (1) capacitatea de a bloca
Astfel, e. reprezinta transformarea sansele grupurilor stigmatizate/
lipsei de putere individuale si colective vulnerabile; (2) capacitatea de a
n putere personala, culturala si exclude alte persoane si preocuparile
politica. E. presupune dezvoltarea unei acestora din procesul de luare a
mentalitati, un sens al puterii, eficientei deciziei; (3) un mod de control al celor
si competentei personale si mai vulnerabili (vezi si neajutorare
modificarea conditiilor structurale n nvatata, Selligman, 1975).
vederea realocarii puterii.
Nivelurile de manifestare a
ncepnd cu anii 90, e. ncepe sa fie puterii:
utilizat si sa devina tot mai influent si n
personal = sentimentele si perceptiile
disciplinele sociale. n practica
legate de abilitatea personala n
asistentei sociale, e. reprezinta
influentarea si rezolvarea propriilor
abilitarea celor asistati de a participa
probleme;
nu numai la interventia propriu-zisa, ci
interpersonal = experientele de
si la proiectarea si interpretarea
relationare care faciliteaza sau
rezultatelor acesteia (Jayarathe, 1994).
inhiba rezolvarea problemelor;
Principalul avantaj al unei asemenea
institutional = institutiile sociale care fa-
abordari consta n faptul ca interventia
ciliteaza sau descurajeaza eforturile
devine mult mai sensibila la nevoile
personale de autoajutorare.
reale ale celui asistat. Riscul major
este ca practicianul poate pierde relativ Lipsa de putere (Solomon, 1976) este
usor controlul asupra interventiei exprimata prin inabilitatea de a folosi
(Kagle, 1994). emotiile, capacitatile si cunostintele
si/sau resursele materiale ntr-un mod
ntreaga teorie a empowermentului
prin care exercitarea eficienta a unor
este construita n termeni relationali,
roluri valorizate social sa determine o
pornind de la premisa ca interactiunea
stare de autorealizare si satisfactie
sociala poate genera putere personala
personala.
84
Lipsa de putere sau deprivarea de aspectul oficial si cel neoficial n
putere poate fi determinata de luarea deciziei;
valorizarea negativa, adica plasarea putere tridimensionala - capacitatea de
unor imagini negative asupra rolurilor gndire reflexiva; realizarea
sociale exercitate de oameni potentialului intrinsec; exercitarea
apartinnd anumitor categorii sociale creativa si pozitiva a puterii.
defavorizate sau stigmatizate. Stigma Dimensiuni ale abilitarii
sociala este definita pe scurt ca
ansamblul caracteristicilor diferentiate/ Se disting deci trei dimensiuni ale
abilitarii: a) teoria empowermentului,
discriminatorii determinate care
determina limitarea accesului la dezvoltata n cadrul teoriilor radicale n
servicii, definind ca parametru maxim stiintele sociale (vezi Payne, 1999),
direct relationata cu teoria pledarii
excluziunea sociala (vezi si stigma,
excluziune sociala). cauzei; b) empowermentul, ca proces
conditionat de anumiti factori si
Tehnica de abilitare intervenind pentru realocarea puterii; c)
Valorizarea negativa reprezinta unul practica empowermentului, continnd
dintre blocajele de putere care strategiile de interventie determinate
urmeaza a fi ndepartate prin e. de un scop dat.
Blocajele de putere pot fi: (1) indirecte (a) Din punct de vedere al enuntului
= experiente negative timpurii (stigma- teoretic, e. poate fi definita n mod
tul resimtit, atasat rasei, clasei sociale, sintetic ca:
apartenentei etnice sau religioase, facilitarea accesului unei persoane
dizabilitatilor sau anumitor roluri la resursele necesare si redarea
sociale) care determina scaderea unui anumit control asupra acestor
ncrederii si afecteaza interactiunile resurse;
sociale, obstructionnd cresterea dezvoltarea unor abilitati de luare a
capacitatii de exercitare a unor roluri deciziilor si rezolvare a problemelor;
valorizate social; valorile sociale care dobndirea comportamentului
sprijina structurile de inegalitate/putere; instrumental necesar pentru a
(2) directe = experiente negative relationa eficient cu depozitarii
resimtite direct prin limitarea accesului puterii n vederea procurarii
la servicii si resurse materiale, pe resurselor necesare (vezi Dunst et
criterii de rasa, clasa sociala, al., 1988).
apartenenta etnica sau religioasa,
(b) Din perspectiva interactionala, ea
handicap.
poate fi definita ca fiind (1) procesul de
n e. clientului i sunt puse fata n fata descoperire n sine si n altii a
doua instante ale puterii: puterea capacitatii de schimbare; (2)
asupra celorlalti, care trebuie acceptarea responsabilitatii personale
schimbata n puterea mpreuna cu de actiune; (3) sprijinirea/abilitarea
ceilalti, pentru ceilalti. Se disting astfel altor persoane sau grupuri vulnerabile.
trei tipuri de putere:
A doua dimensiune a empowermen-
putere unidimensionala - autoritatea tului se refera deci la procesul de
de sus n jos (top-down); abilitare. Din aceasta perspectiva, e.
putere bidimensionala - cele doua reprezinta procesul de intensificare a
capete ale puterii sunt marcate de
85
Abilitarea actorilor sociali
sentimentului (sensului) de eficacitate sine, cresterea tendintei de a privi

personala a membrilor unei organizatii dincolo de esecurile personale ca o
prin identificarea conditiilor care mentin cauza a problemei, dezvoltarea
vulnerabilitatea si deprivarea de putere unui sens al destinului mpartasit si
si prin ndepartarea acestora prin constientizare colectiva;
practici organizationale formale si prin 3. cunostinte si deprinderi pentru
tehnici informale de furnizare a unor gndire critica si actiune;
informatii de eficacitate.
4. actiune: prin actiune reflexiva
Scopul e. este deci cresterea capaci- (praxis), indivizii pot dezvolta
tatilor individului de a-si mbunatati strategii de actiune si pot cultiva
conditiile de viata n vederea atingerii resurse, cunostinte si deprinderi
unui nivel dezirabil de egalitate sociala. necesare pentru influentarea
Procesul abilitarii are doua obiective structurilor de putere interne si
distincte: externe. Pe plan psihologic,
obtinerea unei distribuiri echitabile a individul sau grupul asupra caruia
resurselor; relatii neexploatatoare se intervine nvata sa-si asume
ntre oameni; responsabilitatea pentru faptele
abilitarea indivizilor de a dobndi un sale. Comportamental, devine
sens creativ al puterii prin sporirea capabil sa actioneze mpreuna cu
respectului de sine, ncrederii, altii pentru atingerea obiectivelor
cunostintelor si deprinderilor (Rees, comune si a schimbarii sociale si sa
1991, p. 66). reflecteze asupra actiunilor
(c) Abilitarea clientului, la nivel respective, nvatnd din ele.
practic, se refera la dezvoltarea, n Practica de abilitare a clientului
indivizi, familii, grupuri sau comunitati, reprezinta efortul de obtinere a
a abilitatii de a dobndi putere. compatibilitatii ntre nevoi si resurse
Patru elemente sunt semnificative: (Gould, 1987).
1. atitudini, valori si convingeri: n ceea ce priveste interventia efectiva,
convingerile cu privire la eficacitatea abilitarea persoanelor/grupurilor
personala, un sens al sinelui care sociale deprivate de putere reprezinta
promoveaza actiunea personala, o ansamblul de tehnici si strategii prin
convingere n valoarea de sine si un care sunt reduse, eliminate, combatute
sens al controlului afecteaza si transformate valorizarile negative
procesul abilitarii; practicate de categoriile influente ale
2. validare prin experienta colecti- societatii (depozitarii puterii sociale) n
va: n cadrul experientei colective, defavoarea anumitor indivizi sau
sinele si ceilalti recunosc experienta grupuri sociale.
mpartasita, respectiv faptul ca Promovarea unor valorizari negative n
unele dintre perceptiile cuiva despre politicile si practicile institutionale se
sine si lumea nconjuratoare sunt refera la discriminarea institutionalizata
valide si astfel legitimate la o (e.g., rasismul institutionalizat, care
voce. Perspectiva colectiva reprezinta limitarea accesului la
determina scaderea culpabilizarii de serviciile unei institutii sau la posturile
86
oferite n cadrul acelei institutii, pe o perspectiva feminista, care
criterii de apartenenta rasiala). accentueaza n special oprimarea
Institutionalizarea valorizarilor negative femeii, conceptualiznd totodata
determina invizibilitatea atitudinilor fenomenul ntr-o voce unica,
discriminatorii n acel context cautnd unitatea conceptuala ntre
institutional. Deprivarea de putere este concepte ca personalul nseamna
astfel nlocuita de absenta puterii politic, si prezinta puterea n
pentru grupurile valorizate negativ termeni nelimitati;
(vezi si stigma, discriminare, o perspectiva critica fata de orice
excluziune sociala). forma de sistem opresiv, dezvoltnd
Etape ale interventiilor n strategii de promovare a schimbarii
vederea abilitarii sociale.
n cadrul procesului de e., indivizii sau Empowermentul a fost dezvoltat n
grupurile dezavantajate vor parcurge practica asistentei sociale cu categorii
urmatoarele etape: vulnerabile, dezavantajate: femei,
populatii minoritare (n special
a. se vor considera ca avnd un rol populatia de culoare n SUA),
determinant n solutionarea persoane cu dizabilitati, persoane
problemelor lor, renuntnd la starea
lipsite de adapost, persoane cu
de dependenta si prelund un rol probleme de sanatate mentala. Mai
activ n controlul vietii lor; recent, practica empowermentului s-a
b. specialistii cu care lucreaza
extins, cuprinznd grupuri de
(asistenti sociali) vor fi acceptati ca adolescenti si familii dezavantajate.
parteneri, avnd anumite cunostinte Are o aplicabilitate larga n Statele
si deprinderi de care clientii se pot
Unite si n Marea Britanie, contribuind
folosi; la redefinirea asistentei sociale ca
c. structurile de putere sunt privite ca agent al schimbarii. n Romnia,
fiind complexe si supuse schimbarii.
termenul de empowerment este
Practica de abilitare este construita pe introdus ntr-un ritm mai lent, fiind
cinci dimensiuni interpretative esentiale oarecum familiar pentru cei care
(Lee, 1994): lucreaza n domeniul stiintelor sociale
perspectiva istorica a oprimarii, (ndeosebi la nivel academic, neavnd
inclusiv istoria politicilor sociale n nca o aplicabilitate practica efectiva).
ceea ce priveste grupurile oprimate; Rolurile pe care un asistent social le
perspectiva ecologica, cuprinznd preia n practica empowermentului
cunostinte despre potentialul sunt: instructor, respectiv consultant n
individual de adaptare, putere, abuz ceea ce priveste resursele, sensibili-
si deprivare de putere, inegalitati zator al factorilor de putere (rolul
structurale si poluare socio- acesta apare si n practica pledarii
economica; cauzei), facilitator, lider de grup,
o perspectiva etnologica, perspec- mediator, broker al puterii.
tiva care contribuie la activarea
n esenta, dezvoltarea practicii
cunostintelor cu privire la efectele
empowermentului n asistenta sociala
reale ale discriminarii de rasa, de
clasa si ale relatiilor dintre ele; face parte din schimbarea de
paradigma si trecerea de la modelul
87
Abuz instituional
medical, centrat pe interventia discriminatorii fata de (a) personalul

imediata, la modelul umanist, centrat institutiei; (b) clientii deserviti, pe baza
pe client ca beneficiar al serviciilor. unor criterii de sex, vrsta, clasa
Practica empowermentului n asistenta sociala, apartenenta etnica sau
sociala presupune o revizuire critica a apartenenta religioasa; plasarea
atitudinilor si convingerilor despre sine intereselor institutiei deasupra
si mediul socio-politic propriu, precum intereselor personalului angajat sau a
si o validare a experientelor personale, clientilor deserviti.
o sporire a cunostintelor si A.i. este exprimat n limbaj legislativ prin
deprinderilor de gndire critica si promulgarea unor legi si reglementari
stabilire a strategiilor de actiune, care sa faciliteze folosirea discretionara
asumarea unui rol activ n vederea a puterii si autoritatii institutionale n
schimbarii personale si politice. defavoarea personalului angajat sau a
clientilor deserviti. De asemenea,
Practica empowermentului se supra-
ansamblul de politici sociale care
pune la nivel macrosocial cu pledarea
determina reglementarea conditiilor de
cauzei si constituie un suport esential munca poate facilita a.i. prin exprimari
pentru actiunile de lobby, grupurile de ambigue sau omisiuni n ceea ce
presiune fiind unul dintre rezultatele priveste drepturile angajatului.
eficiente ale practicii empowermen- Reglementarile prin care este limitat
tului. \Marciana Popescu & Gabriel accesul individului la serviciile unei
Matauan[ institutii reprezinta o alta forma de a.i.
Vezi si: stigma; excluziune sociala; Conceptul de a.i. se mai utilizeaza si n
pledarea cauzei; neajutorare raport cu tratamentul acordat copilului n
nvatata; discriminare; grupuri de institutiile de ocrotire, institutiile de
interes educatie sau institutiile de sanatate, de
Bibliografie selectiva: Bricker-Jenkins catre angajatii institutiei respective. A.i.
(1986); Deming (1984); Dunst (1988); se poate manifesta prin (1) atitudini
discriminatorii si diferentiate fata de
Gutierrez, Parsons si Cox (1998);
copii, n functie de sex, rasa, clasa
Lee (1994); Mickelson (1995); Rees
sociala, apartenenta religioasa, aparte-
(1991); Solomon (1976)
nenta etnica; (2) neglijare fizica si psiho-
emotionala a copilului, prin izolare
intentionata si ntarire a atitudinilor
Abuz institutional negative; (3) abuz fizic, psiho-emotional
A.i. se refera la folosirea discretionara si sau sexual, comis de angajatii institutiei,
diferentiata a puterii institutiei asupra (a) respectiv de personalul implicat n
personalului angajat; (b) clientilor ocrotirea si educarea copilului, prin
deserviti; limitarea accesului angajatilor exercitarea discretionara a puterii
n procesul de luare a deciziilor, institutionale. \Marciana Popescu[
limitarea sau retragerea discretionara a Vezi si: abuzul copilului; putere
beneficiilor de drept, dezinformarea discretionara
intentionata cu privire la drepturile
angajatului, conform legilor statului de Bibliografie selectiva: Crosson-Tower
drept; exercitarea unor atitudini (1999)
88
pretuit copilul, nconjurndu-l cu dra-
Abuzul copilului goste si acordndu-i o ocrotire paren-
Imaginea copilului a parcurs schimbari tala dupa cele mai nalte standarde
semnificative de-a lungul istoriei, afec- (vezi Corby, 1993; Pollock, 1983).
tnd, direct sau indirect, modul n care Istoric
copilul a fost tratat n familie si n
comunitate. De la regulamentele spar- Att timp ct copilul a fost definit prin
tane, care promoveaza supravietuirea raportare exclusiva la parintii sai, ca
celor puternici, condamnndu-i pe cei proprietate a acestora, parintii au avut
mai vulnerabili, pna la legalitatea drept de viata si de moarte asupra
infanticidului, care nu a fost declarat copiilor lor. Conceptele care predeter-
ilegal n dreptul roman dect n anul mina atitudinea fata de copil sunt si n
318 e.n. (De Mause, 1976), copilul prezent ndelung controversate: drep-
este prezentat ca proprietate a familiei, turile parintilor si drepturile copilului.
a comunitatii si implicit a societatii din n aceasta perspectiva, societatile
care face parte, bunastarea sa
stravechi nu identifica drept abuziv nici
depinznd de bunul plac al acestora.
Societatea occidentala nu se prezinta un comportament al parintelui fata de
cu o situatie mult diferita, istoria si copil (vezi Tower, 1989), iar pedeapsa
literatura descriind copilul ca fiind corporala este acceptata, pna trziu
considerat un adult mai mic, caruia i n secolul XX, ca o modalitate de
sunt atribuite toate responsabilitatile educatie si disciplinare a copilului.
unei persoane adulte. Daca n timp Acesta este motivul pentru care
imaginea copilului se schimba, si pedeapsa corporala este larg uzitata si
datorita noilor curente psihologice care n familie, si n scoala, chiar si n
definesc copilul dupa noi parametri, prezent. Gradul de severitate a
dar si datorita aparitiei miscarii pentru pedepsei corporale admise n limite
drepturile omului, care considera legale variaza n timp. Astfel, n Statele
copilul ca un capitol special al Unite, n statul Massachusetts, n anul
preocuparilor de prim rang, anii 1990 1854 a fost promulgata o lege conform
ne pun n fata ncheierii unei evolutii careia copiii n vrsta de peste 16 ani
ciclice, copilul fiind din nou considerat care si njura sau si blesteama parintii
responsabil si judecat dupa criteriile
pot fi condamnati la moarte, exceptie
folosite n judecarea unei persoane
adulte (miscare nceputa n Marea facnd cazurile n care se dovedeste
Britanie, n 1993 - cnd, dupa omo- un comportament de neglijare sau
rrea lui James, se recomanda cobo- maltratare cruda a copilului, n dreptul
rrea vrstei de raspundere penala la parintelui acestuia (citat n Edwards si
8 ani! - preluata si n unele state n Hopps, 1995).
Statele Unite, ca strategie de comba- n perioada revolutiei industriale, copi-
tere a criminalitatii violente la copii si lul este considerat folositor, n masura
adolescenti). Cu toate acestea, n toate n care poate fi folosit ca forta de
perioadele si n toate tipurile de socie- munca, fiind trimis sa munceasca de la
tate, n ciuda dinamicii normelor folo- o vrsta foarte frageda (Kempe si
site n cresterea si educarea copiilor, Helfer, 1980).
au existat ntotdeauna familii care au
89
Abuzul copilului
Ratele mortalitatii infantile sunt direct se decretul prin care avortul este
corelate cu calitatea ocrotirii parentale, declarat ilegal, atasndu-i-se sanctiuni
chiar daca intervin si alti factori (lipsa drastice, iar numarul de copii ntr-o
unor tratamente eficiente pentru epi- familie este impus prin lege, fiecare
demiile de gripa, pojar si tuberculoza, femeie de vrsta fertila fiind obligata la
specifice secolului al XIX-lea si chiar cel putin patru nasteri. Educatia
primei jumatati a secolului XX). contraceptiva dispare, iar mijloacele
contraceptive devin un bun al pietei
n Romnia, copilul este considerat
negre.
purtatorul numelui familiei si deci apre-
ciat n functie de gen (baietii sunt cei Din acest moment, mortalitatea infan-
care duc numele mai departe). Sigur, tila creste - datorita ncercarilor de n-
aceasta situatie are valabilitate pentru trerupere a sarcinii si conditiilor din ce
familiile din clasele nobiliare sau pentru n ce mai precare de crestere a
familiile bogate (unde transmiterea copilului. De asemenea, mortalitatea
numelui este legata de transmiterea materna creste datorita extinderii
mostenirii). n familiile sarace, copilul avorturilor empirice, prin care se
merge la munca pamntului mpreuna ncearca limitarea dimensiunii familiei.
cu parintii sai, desi acest fapt nu este Creste si numarul copiilor nedoriti, iar
resimtit ca o exploatare, familia n atitudinea parentala este direct
ntregime fiind exploatata de boieri/ influentata de schimbarea de
clasa conducatoare. Daca n alte zone paradigma, copilul fiind perceput ca o
ale lumii, istoria releva existenta unor datorie si chiar ca o povara.
comportamente abuzive fata de copil Institutiile de ocrotire devin institutii
pna spre jumatatea secolului al XX- mamut n care sunt abandonati n
lea, n Romnia familia este prezentata grija statului copiii facuti la directivele
n relatarile istorice ca fiind un adapost impuse.
pentru copil, n situatiile n care acesta Desi pedeapsa corporala n institutiile
este dorit, indiferent de starea publice este interzisa, n familie
materiala a familiei n care se naste. ramne un mod obisnuit de educare a
Mai mult, n situatiile n care familia nu copilului, agravndu-se proportional cu
poate pastra copilul, din diverse numarul de copii nedoriti si cu scade-
motive, adesea biserica si comunitatea rea venitului familiei, cu cresterea
locala si asuma responsabilitatile numarului de copii. Accesul la educatie
pentru cresterea copilului, acesta este limitat, iar calitatea educatiei ele-
beneficiind de un mediu n care i se mentare scade, datorita obligativitatii
dezvolta sensul apartenentei la de promovare, dictate prin lege (fiind
comunitatea locala. deci un deziderat politic, si nu o
A doua jumatate a secolului XX aduce realitate obiectiva, care ar reflecta
o schimbare de paradigma n ceea ce calitatea nvatamntului n scoli).
priveste imaginea copilului n familie, Un alt fenomen atasat schimbarii de
ca si dreptul familiei de a decide paradigma este forma de neglijare a
numarul de copii pe care doreste sa i copilului cea mai larg raspndita n
aiba. Anul 1968 reprezinta un prim Romnia socialista: copiii cu cheile de
moment dramatic n schimbarea gt. Implicarea ambilor parinti n
acestei paradigme, n acest an dndu- munca pentru ntretinerea familiei si
90
calitatea ambigua a serviciilor de Perspectiva legislativa defineste
ocrotire a copilului (acestea disparnd abuzul ca fiind:
cu desavrsire pentru copiii de vrsta ...vatamarea fizica sau psihica, abuzul
scolara) determina transferul sexual sau exploatarea, neglijarea sau
responsabilitatii de ocrotire a copilului maltratarea unui copil de catre o
asupra strazii. persoana responsabila pentru ocrotirea
Istoric vorbind, fenomenul abuzului copilului, n anumite circumstante care
copilului, desi un fenomen stravechi si indica vatamarea sau amenintarea
ntlnit n toate timpurile si n toate sanatatii si bunastarii copilului, conform
societatile umane, devine o problema prevederilor n vigoare; termenul de
acuta pentru Romnia n era comu- persoana responsabila pentru ocroti-
nista, fiind nsa identificat ca atare doar rea copilului include orice angajat al
dupa caderea blocului comunist. Am- unei institutii de ocrotire; si orice
plificarea fenomenului este deci persoana angajata pentru a oferi
explicata de lipsa mijloacelor legale de servicii de ocrotire a copilului n afara
interventie si promovarea politica a familiei. (Child Abuse Prevention and
unei atitudini care perverteste ocrotirea Treatment Act, 1974, amendat de
parentala, prin interventia fortata a Child Abuse Prevention, Adoption and
statului n viata privata. Pe de alta Family Services Act, 1992 - 42 Sec.
parte, interventia statului se opreste 5106g.)
aici n situatiile n care copilul este n ceea ce priveste perspectiva legis-
expus unor pericole reale, statul lativa romneasca, conform Codului
respectnd brusc intimitatea familiei, penal romn, abuzul copilului apare
violata prin lege n momentul impunerii definit ca privind rele tratamente apli-
unui numar de copii, pe considerente cate minorului, reprezentnd:
politice.
aplicarea, de catre parinte sau de
Definitii ale abuzului copilului catre persoana caruia copilul i-a fost
Abuzul si neglijarea copilului sunt ncredintat, de masuri sau tratamente
constructe legale, sociale si culturale de orice fel care pun n primejdie grava
asociate n mod esential unui anumit dezvoltarea fizica, intelectuala sau
timp si unui anumit loc. Ceea ce noi morala a copilului. Include alungarea
numim azi infanticid si deci maltratare de acasa, expunerea la mbolnavire,
a copilului n cel mai grav mod cu aplicarea de lovituri corporale grave,
putinta era pentru populatiile antice o amenintarea grava, lipsirea de
practica fireasca de restrngere a libertate, punerea minorului sa
marimii familiei si promovare a cerseasca, punerea unui minor sa
sanatatii speciei. Tot astfel, anumite practice prostitutia, punerea minorului
practici si obiceiuri definite de noi ca sa asiste la scene ori acte cu caracter
abuz sunt tolerate si chiar ncurajate n obscen etc.
alte societati. De aceea, este necesara si, de asemenea, apar referiri la abuzul
stabilirea unei definitii general valabile, copilului n articolele referitoare la
care sa aiba n atentie promovarea infractiunile sexuale asupra minorilor.
interesului suprem al copilului si Totodata, legea privind protectia
asigurarea bunastarii acestuia. copilului aflat n dificultate face referiri
la situatiile n care viata si sanatatea
91
copilului sunt amenintate, nglobnd cate n ocrotire, nu sunt satisfacute
oarecum notiunea de abuz n notiunea (Zuravin, 1991).
de copil aflat n dificultate. Neglijarea fizica este definita n legis-
Daca sanatatea sau dezvoltarea fizica latia de protectie a copilului din Marea
a copilului sunt primejduite prin modul Britanie ca:
de exercitare a drepturilor parintesti, Neglijarea persistenta sau severa a
prin purtare abuziva sau prin neglijenta copilului sau esecul de a-l proteja de
grava n ndeplinirea ndatoririlor de orice eventuala expunere la vreun
parinte ori daca educarea, nvatatura pericol, incluznd supunerea la frig si
sau pregatirea profesionala a copilului nfometare sau esecul total de a
nu se face n spiritul respectului fata de asigura copilului minimul de ocrotire,
normele social-morale ale societatii, se avnd drept rezultat afectarea
poate cere decaderea parintelui din semnificativa a sanatatii si dezvoltarii
drepturile parintesti. copilului, inclusiv sindromul nonorganic
Conform definitiilor existente, nu se al ntrzierii n dezvoltare (DHSS,
face nici o delimitare conceptuala a di- 1991).
feritelor forme de abuz. De asemenea, Neglijarea reprezinta o forma pasiva
mentionarea calificativului grav/grava de maltratare a copilului, determinata
determina ncadrarea n criteriile de de omisiuni deliberate sau accidentale,
definire doar a formelor grave de dar cu o frecventa semnificativa, ale
maltratare, ceea ce face ca orice parintilor sau persoanelor implicate n
vatamare semnificativa care nu a atins ocrotirea copilului, n ceea ce priveste
nivelul maxim de gravitate sa nu fie asumarea responsabilitatilor de ocro-
luata n considerare si monitorizata, n tire a copilului, pentru satisfacerea ne-
conditiile prezentei legi. voilor fundamentale de crestere si dez-
Forme de abuz (maltratare) al copilului: voltare. Termenul de omisiune vizea-
1. Neglijarea copilului za (1) nesatisfacerea nevoilor bazale =
deprivarea de hrana, mbracaminte,
Literatura de specialitate defineste adapost; (2) nesatisfacerea nevoilor de
termenul de neglijare a copilului n securitate = supraveghere neadecvata
contextul unui continuum al ocrotirii a copilului cu expunerea subsecventa
copilului, care variaza de la ceea ce a acestuia unor riscuri de vatamare; (3)
este considerat a fi standardul maxim nesatisfacerea nevoilor afective =
al ocrotirii copilului, pna la maltratare neglijare emotionala; (4) nesatisface-
si abuz. Definirea neglijarii se face prin rea nevoilor de dezvoltare = neglijare
raportare la responsabilitatile mparta- educationala; (5) nesatisfacerea nevoi-
site de ocrotire a copilului, cu implica- lor de interventie imediata = neglijarea
rea tuturor actorilor comunitari respon- sanatatii copilului; (6) nesatisfacerea
sabili (parinti, familie extinsa, comuni- nevoii de apartenenta = neglijare co-
tate si societate). n definirea neglijarii munitara; omisiuni privind asigurarea
copilului se tine seama de acele nevoi bunastarii copilului la nivel institutional
fundamentale de crestere si dezvoltare = neglijare institutionala (vezi si abuz
care, datorita omisiunii, inactiunii sau institutional, Dubowitz, Black, Starr si
neglijentei parintilor/persoanelor impli- Zuravin, 1993; Kadushin, 1988;
Polansky, Hally si Polansky, 1975).
92
O forma intermediara a neglijarii copi- institutional, n absenta unor servicii
lului, care implica intentionalitate si ac- adecvate prin care sa se asigure con-
tiune din partea parintelui, este aban- ditiile fundamentale de crestere si dez-
donul copilului. Abandonul copilului voltare pentru copiii abandonati stra-
se poate concretiza n doua forme: (a) zii. Din punct de vedere conceptual,
abandonul n fapt, pentru cazurile n copiii strazii se regasesc n definirea
care persoana responsabila pentru copilului abandonat, a copiilor lipsiti de
ocroirea copilului nu si asuma aceasta adapost, a copiilor neglijati si a copiilor
responsabilitate, parasind copilul n abuzati. Ca efect al lipsei totale de
spatii publice, institutii publice sau n supraveghere, unii dintre acesti copii
grija unor persoane private. n Rom- apar mai trziu n categoria delinc-
nia, aceasta forma de abuz al copilului ventei juvenile, n timp ce altii se rega-
este definita n temeni legislativi si prin sesc n retelele de prostitutie juvenila.
omisiunea de a lua contact cu copilul Reducerea unui fenomen att de com-
pentru o perioada de mai mult de 6 plex la o eticheta peiorativa, cu poten-
luni, n cazul n care acesta este plasat tial stigmatizant si discriminatoriu, re-
ntr-o institutie de ocrotire; (b) aban- prezinta un caz concret de neglijare
donul emotional al copilului intervine comunitara si institutionala a copilului
n momentul n care copilul nu benefi- si incrimineaza toti factorii de decizie.
ciaza de ocrotire parentala, apartinnd 2. Abuzul fizic al copilului
doar fizic parintilor sau ocrotitorilor le- Abuzul fizic al copilului (maltratarea co-
gali. Aceasta forma de abandon este pilului) este definit n functie de actele
mai greu de identificat, dar constituie de agresiune comise asupra copilului,
un element esential pentru stabilirea care au ca rezultat vatamarea fizica a
unor strategii coerente de protectie a copilului sau expunerea copilului unui
copilului, avnd n vedere efectele de
risc de vatamare fizica. n Marea Brita-
lunga durata care afecteaza dramatic
nie, legislatia de protectie a copilului
dezvoltarea copilului.
(Children Act, 1989) introduce un ter-
Un exemplu relevant de neglijare co- men nou n definirea abuzului copilului:
munitara si institutionala a copilului l vatamare semnificativa. Acest termen
constituie copiii strazii. Fenomen so- se aplica definirii abuzului fizic, stabi-
cial exploziv dupa 1990, prezenta co- lind criteriile folosite n evaluarea unui
piilor pe strazile marilor orase, n cea comportament ca fiind abuziv, n func-
mai mare parte datorita lipsei unui tie de efectele pe care le are asupra
adapost stabil, att din punct de ve- bunastarii fizice si dezvoltarii copilului.
dere fizic, ct si din punct de vedere
emotional, este nglobat sub denu- Abuzul fizic al copilului este definit ca
mirea de copii ai strazii, categorie cu fiind:
conotatii negative, subliniind lipsa Orice vatamare sau risc de vatamare
oricaror factori comunitari sau institu- fizica a copilului sau esecul de a pre-
tionali care sa-si asume responsabili- veni suferinta fizica produsa unui copil,
tatea pentru ocrotirea acestor categorii incluznd otravirea intentionata, sufo-
de copii. Esecul factorilor de decizie n carea intentionata si sindromul Mn-
protectia copilului se regaseste la nivel chausen by proxi (DHHS, 1991).
93
Abuzul copilului
Chase (1975) implica n definirea abu- n legislatia n vigoare n tara noastra,

zului copilului persoanele care vor fi abuzul fizic este definit la nivelul Co-
considerate responsabile pentru mal- dului penal prin termenul de rele tra-
tratarea fizica a copilului: tamente aplicate minorului. Termenii
Abuzul fizic reprezinta vatamarea deli- de definire se refera la:
berata si intentionata a unui copil, co- aplicarea, de catre parinte sau de
misa de o persoana care are copilul catre persoana caruia copilul i-a fost
n ocrotire. Formele de manifestare ncredintat, de masuri sau tratamente
ale abuzului fizic sunt: bataia, lovirea, de orice fel care pun n primejdie
arsuri cu tigara, oparirea cu apa fier- grava dezvoltarea fizica, intelectuala
binte, strangularea, tortura fizica, crima. sau morala a copilului. Include alun-
Literatura de specialitate ofera trei garea de acasa, expunerea la mbol-
tipuri de definitii: navire, aplicarea de lovituri corpo-
rale grave, amenintarea grava, lipsirea
(1) Din punct de vedere medical,
de libertate, punerea minorului sa cer-
abuzul fizic este definit prin raportare la
seasca, punerea unui minor sa prac-
gradul de severitate al vatamarii fizice
tice prostitutia, punerea minorului sa
determinate: echimoze, leziuni, fracturi,
asiste la scene ori acte cu caracter ob-
arsuri, traumatisme. Comportamentele
atasate abuzului fizic sunt incluse n scen etc.
categoria definita medical ca sindro- O oarecare referire la abuzul fizic al
mul copilului batut (Kempe), implicnd copilului mai apare n Codul familiei si
gama consecintelor psihoemotionale n Ordonanta Guvernului privind pro-
ale abuzului fizic asupra copilului. tectia copilului aflat n dificultate nr.
Astfel, n paradigma medicala, abuzul 26/1997, la articolele care stabilesc
fizic este definit n functie de conditia situatiile n care se procedeaza la
copilului vatamat care se cere tratata si decaderea din drepturile parintesti.
de starea psihica a parintelui agresor, (3) A treia paradigma folosita n
care, de asemenea, solicita interventia definirea abuzului fizic al copilului este
medicului.
cea oferita de asistenta sociala, n
(2) Din punct de vedere legal, abuzul contextul careia abuzul fizic este definit
fizic este definit n functie de intentio- n functie de consecintele anticipate.
nalitate, raportata la drepturile si res- Astfel, reechilibrarea sistemului familial
ponsabilitatile stabilite prin lege pentru devine centrul atentiei, abuzul fizic
cei implicati. Astfel, copilul este definit fiind definit n termenii disfunctiilor
ca fiind victima unui comportament relationale.
abuziv, n timp ce parintele este fie
agresor (prin ncalcarea drepturilor co- Etiologia abuzului fizic este analizata
pilului si nerespectarea responsabilita- din diferite perspective teoretice, avnd
tilor personale fata de copil), fie com- n vedere complexitatea fenomenului si
plice (prin esecul de a preveni abuzul diversitatea punctelor de vedere
sau de a denunta comportamentul existente.
abuziv fata de copil factorilor de deci- Abordarile psihopatologice explica
zie). Drepturile individuale devin chin- abuzul fizic n functie de personalitatea
tesenta abordarii juridice. parintelui agresor (modelul psihodina-
94
mic - Factor si Wolfe, 1990), tulburarile Modelul socio-psihologic pune n
de sanatate mentala ale parintelui discutie contributia unor factori ca,
agresor (modelul bolii psihice - Justice somajul, conflictele maritale, izolarea
si Justice, 1976) sau prin elementele sociala, aparitia unor copii nedoriti,
temperamentale caracteristice parinte- numarul prea mare de copii, existenta
lui agresor (modelul trasaturilor tempe- unui copil/membru al familiei cu
ramentale - Delsordo, 1963; Boisvert, dizabilitati sau cu probleme de
1974). sanatate psihica etc. la declansarea
Abordarile interactionale propun doua unor comportamente abuzive (Gelles,
tipologii n explicarea abuzului fizic: 1973).
tipologia parintelui agresor vs. tipologia Modelul psihosocial: abuzul fizic este
copilului abuzat. Un rol esential l are rezultatul unui sistem de interactiuni la
perceptia si asteptarile parintelui agre- nivelul cuplului parental, ntre parinte si
sor asupra copilului abuzat, la aceasta copil, ntre copil si mediul sau de dez-
adaugndu-se evenimentele circum- voltare, ntre parinte si mediul de dez-
stantiale care afecteaza fixarea atasa- voltare si ntre parinte si societate
mentului parinte-copil (Martin, 1976; (Justice si Justice, 1976). Din aceasta
Tzeng et al., 1991). perspectiva, abuzul reprezinta rezulta-
tul unui sistem complex de variabile,
Abordarea structurala analizeaza etio- puternic interrelationate, avnd un rol
logia abuzului fizic din perspectiva mo- determinant n sistemul familial n care
delelor parentale disfunctionale, identi- se dezvolta agresorul si copilul abuzat.
ficnd patru tipuri de familii de risc:
3. Abuzul sexual
familia contopita, familia detasata,
copilul parentificat, si familia cu tap n termeni generali, abuzul sexual este
ispasitor, n care se procedeaza definit n Enciclopedia de Asistenta
practic la blamarea victimei (Karpel si Sociala (Social Work Encyclopedia) ca
Straus, 1983; Tzeng et al., 1991). fiind orice contact fortat, manipulat sau
obtinut prin persuadare psihica, cu un
Modelul ecosistemic procedeaza la copil, de catre o persoana adulta (dife-
identificarea si analizarea factorilor de renta de vrsta ntre copil si persoana
mediu care intervin n declansarea si adulta fiind n general estimata la cel
mentinerea comportamentului abuziv putin 5 ani, pentru a defini abuzul din
(ex., deficitul de educatie; saracia; ra- perspectiva unui raport de putere -
sismul, somajul, stresul ocupational n.a.) responsabila pentru ocrotirea
etc. - Gil, 1986). acestuia, n scopul obtinerii unei gratifi-
Modelul nvatarii sociale explica abuzul cari sexuale de catre persoana adulta.
Conceptul de abuz, n sine, opereaza
copilului prin raportarea la anumite
cu o serie de termeni determinanti: (1)
comportamente nvatate, n ceea ce
relatie = interactiunea stabilita ntre co-
priveste comunicarea, disciplinarea, pilul abuzat si persoana abuzatoare se
stabilirea regulilor, exprimarea bazeaza pe existenta unei relatii apro-
emotionala, etc. Lipsa ncrederii n sine piate, abuzul constnd n fapt n viola-
devine un factor determinant n rea ncrederii stabilite pe baza acestei
iterarea unor comportamente abuzive relatii; (2) intimitate personala = abuzul
(Justice si Justice, 1976). consta n ncalcarea granitelor perso-
95
nale, n baza unui raport de putere; (3) netrare vaginala, orala sau anala, atin-
raport de putere = abuzul este facilitat geri sexuale, voyeurism, si expunere a
de existenta unor relatii inegale, organelor genitale, ca si expunerea
raportul de putere fiind cu att mai copilului la anumite materiale porno-
intens cu ct relatia ntre victima si grafice sau obiecte erotice. Caracte-
agresor este mai apropiata. ristica definitorie a abuzului sexual este
Boszormeny-Nagy si Spark (1984) ca copilul nu consimte si nici nu poate
redefinesc abuzul sexual al copilului n consimti la actul sexual la care este
familie n baza loialitatilor invizibile supus, datorita diferentelor sem-
nificative de putere, date de vrsta,
stabilite ntre parintele/persoana abu-
marime fizica, cunostinte si pozitie n
zatoare si copilul abuzat. Astfel, abuzul
relatia cu agresorul.
este perpetuat, n masura n care
copilul protejeaza prin tacere relatiile Codul penal romn identifica o serie de
intrafamiliale. comportamente, incluse n categoria
infractiunilor sexuale, care pot constitui
Exista cteva puncte critice de luat n abuz sexual. Cu toate acestea, multe
considerare n definirea abuzului comportamente ramn n afara
sexual: definitiei juridice folosite de codul
x intentionalitatea actului, n vede- penal.
rea obtinerii gratificarii sexuale; Legislatia Statelor Unite foloseste
x frecventa actului; urmatoarea definitie juridica a abuzului
x asocierea actului abuziv cu sexual:
impunerea relatiei de putere. Abuzul sexual = (1) folosirea, persua-
n functie de natura relatiei dintre agre- darea, inducerea, impunerea sau con-
sor si copilul abuzat, abuzul sexual strngerea unui copil de a se angaja n
poate fi intrafamilial sau extrafamilial. orice fel de conduita sexuala (sau o
n limbaj juridic, abuzul sexual intra- simulare a unei altfel de conduite) cu
familial, finalizat prin contact sexual, scopul producerii unei imagini vizuale a
(genital sau anal) este numit incest si unei asemenea conduite; (2) violul,
este incriminat n aproape toate socie- molestarea, prostitutia sau orice alta
tatile moderne. n Romnia, incestul forma de exploatare sexuala a copilului
sau relatia incestuoasa cu un copil, n
este considerat infractiune si sanctio-
anumite circumstante n care
nat prin lege.
sanatatea si bunastarea copilului sunt
Gama de comportamente care pot fi afectate sau amenintate (Child Abuse
considerate abuzive este nsa mult mai Prevention and Treatment Act 42,
larga. n literatura de specialitate, abu- amendat de Public Law 98-457, la
zul sexual cuprinde o gama larga de Congresul al 98-lea, 9 octombrie
comportamente sexuale neconsensua- 1984).
le, care implica copii. Sunt incluse aici
Abuzul sexual se refera deci la orice
toate tipurile de acte sexuale comise
experienta sexuala n copilarie care
prin forta sau amenintarea cu forta si
afecteaza sau ar putea afecta dezvol-
activitatile sexuale comise de un adult
tarea sanatoasa a copilului (National
sau un copil aflat la o diferenta de
Center on Child Abuse and Neglect,
vrsta semnificativa de copilul agresat.
1985, p. 3).
Comportamentele sexuale includ pe-
96
Exploatarea sexuala a copilului se de a oferi protectie adecvata copilului
refera la constrngerea sau manipu- sau acceptarea unor comportamente
larea copilului n a participa la anumite maladaptative ale copilului, ca de
experiente sexuale care au un scop exemplu, delincventa sau abuzul de
comercial (realizarea de materiale droguri (conform Crosson-Tower,
pornografice, implicarea copilului n 1999, p. 206).
retele de prostitutie juvenila). Operationalizarea definitiei abuzului
Violul unui copil este definit ca fiind psihoemotional a dus la definirea
acel act de penetrare a corpului urmatoarelor forme de abuz
copilului de catre o persoana adulta - (comportamente abuzive) (Crosson-
definitia cuprinznd astfel mai mult Tower, 1999; Wiehe, 1990):
dect ceea ce se ntelege n mod Respingere = persoana adulta aflata
traditional prin penetrare: penetrare n rol de ocrotire fata de copil refuza
genitala, orala, anala, manuala.
sa recunoasca valoarea copilului si
Pedofilia este definita n Codul penal legitimitatea nevoilor sale;
romn si n manualele de psihiatrie ca
reprezentnd obtinerea gratificarii Izolare = persoana adulta aflata n rol
sexuale de catre o persoana adulta, de de ocrotire fata de copil izoleaza
la un minor. Considerata ca fiind o dis- copilul de orice experiente normale,
functie sexuala, n contextul careia ori- mpiedicndu-l n stabilirea unor
entarea sexuala primara a adultului relatii de prietenie si facndu-l sa
este fata de copii, reprezinta una dintre creada ca este singurul din ntregul
formele de abuz sexual extrafamilial, univers;
recunoscute si sanctionate prin lege. Terorizare = persoana adulta aflata n
Pederastia reprezinta relatia sexuala rol de ocrotire fata de copil ataca
dintre un barbat si un copil de sex verbal copilul, creeaza un climat de
masculin. frica, tiranizeaza si sperie copilul,
4. Abuzul psihoemotional inoculndu-i convingerea ca lumea
Reprezinta forma de abuz cea mai este capricioasa si ostila;
dificil de identificat. n fapt, abuzul Ignorare = persoana adulta aflata n
psihoemotional nsoteste toate cele- rol de ocrotire fata de copil depri-
lalte forme de abuz. Mesajele trans- veaza copilul de orice stimulare
mise unui copil, prin care identitatea si esentiala, oprindu-i cresterea emo-
valoarea sa sunt atacate lasa traume tionala si dezvoltarea intelectuala;
mult mai grave dect loviturile fizice. Corupere = persoana adulta aflata n
Neglijarea emotionala impieteaza asu- rol de ocrotire fata de copil sociali-
pra formarii atasamentului, crend pre-
zeaza copilul n mod disfunctional,
mise pentru victimizarea ulterioara a
stimulndu-l sa se angajeze n
copilului. Abuzul psihoemotional inclu-
de agresivitate verbala sau emotionala, comportamente distructive si anti-
amenintari sau respingere si izolare, cu sociale, rentarind tendintele de-
rol punitiv. Neglijarea emotionala se viante si dezabilitnd copilul fata de
refera la lipsa de afectivitate, orice experienta sociala normala;
inconsistenta relatiei afective, refuzul Distrugerea obiectelor personale;
97
Torturarea si distrugerea animalelor Politicile sociale de suport al familiei si
care apartin copilului. copilului sunt responsabile pentru mo-
Abuzul psihologic consta n: (1) tortura nitorizarea eficienta si corecta a cazu-
psihologica; (2) teroare psihologica; (3) rilor de abuz (prin nregistrare cores-
vatamare psihica; (4) abandon psiho- punzatoare), pregatirea unui personal
logic (indisponibilitatea emotionala a calificat pentru interventiile n cazurile
persoanei adulte aflate n rol de de abuz al copilului (asistenti sociali,
ocrotire - OHaggan, 1993). psihologi, cadre medicale si educatori),
Nu este clara delimitarea ntre abuzul elaborarea unor regulamente institutio-
psihologic si cel emotional, cele doua nale clare, prin care sa fie mentionate
fiind relationate. Cu toate acestea, responsabilitatile fiecarui actor social
abuzul emotional poate fi definit ca implicat, si dezvoltarea unor servicii
acel raspuns comportamental emotio- alternative de protectie a copilului, pen-
nal inadecvat, sustinut si repetat, la tru situatiile n care copilul este expus
exprimarile emotionale ale copilului si abuzului sau riscului de abuz n propria
implicit la manifestarile comportamen- sa familie. \Marciana Popescu[
tale ale acestuia. Abuzul psihologic Vezi si: violenta domestica
constituie acel comportament inadec- Bibliografie selectiva: Edwards si
vat, sustinut si repetat, care distruge Hopps (1996); Crosson-Tower (1999);
sau reduce n mod substantial poten- Corby (1993)
tialul de creativitate si dezvoltare a
unor abilitati mentale esentiale ale
copilului - incluznd inteligenta, Acreditarea serviciilor
memoria, recunoasterea, perceptia, de sanatate
atentia, limbajul si dezvoltarea morala
(OHaggan,1993). A. este o metoda din ce n ce mai
n Romnia, n absenta unor legi foarte agreata de evaluare a calitatii ser-
specifice si n contextul unor servicii viciilor furnizate de o persoana, un
grup sau o institutie sanitara.
sociale insuficient dezvoltate, abuzul
copilului este redus la forma sa fizica, n cazul serviciilor de sanatate, acredi-
fiind definit strict medical, din perspec- tarea ofera un sistem complex de
tiva gravitatii leziunilor nregistrate. De apreciere din exterior, avnd trei mari
asemenea, sunt sanctionate formele obiective:
extreme de abuz sexual (incest, viol, sa ofere siguranta populatiei n
pedofilie). Explozia numerica a cazuri- legatura cu serviciile acreditate
lor de abuz fizic, ncadrate din punct de printr-un proces cuprinzator si o
vedere legal la vatamari corporale gra- decizie corecta;
ve, lovituri cauzatoare de moarte, sa ofere informatii corecte despre
pruncucidere sau omor calificat, con- performanta serviciului acreditat
stituie o expresie a insuficientei strate- tuturor partilor interesate;
giilor existente pentru prevenirea cazu- sa contina un proces care sa sti-
rilor de abuz si pentru protectia adec- muleze si sa motiveze organizatiile
vata a copilului n familia sa. si pe practicieni n activitatea lor
98
ndreptata spre satisfactia populatiei lului n dificultate au ramas neschim-
printr-o nalta calitate a serviciilor bati, desi, ncepnd din anul 1990, o
lor. data cu schimbarea regimului politic,
Acreditarea este un program care Romnia si afirmase intentia unei
poate fi voluntar sau obligatoriu, n schimbari prin ratificarea n 1990 a
functie de reglementarile specifice unei Conventiei ONU privind drepturile
tari; n consecinta, procesul de copilului si prin includerea n
acreditare este atributia unei institutii Constitutia Romniei a principiului care
private sau publice. garanteaza libera dezvoltare a
personalitatii umane: Copiii se bucura
Acreditarea si propune: de un regim special de protectie si de
sa stabileasca nivelul calitatii asistenta n realizarea drepturilor lor.
ngrijirilor acordate de o institutie Vechiul sistem de protectie a copilului
medicala; aflat n dificultate care a functionat
sa anticipeze daca institutia n
pna n 1997 era favorabil ocrotirii
cauza va oferi ngrijiri de o calitate
copilului n institutii rezidentiale.
acceptabila n viitor;
Comisia pentru Ocrotirea Minorului
sa creasca oferta de ngrijiri a
(COM) era instanta administrativa
institutiei;
judeteana, autorizata sa hotarasca
sa recunoasca, att n cadrul
adoptarea unei masuri de protectie a
institutiei, ct si fata de populatie,
ca aceasta ofera ngrijiri de copilului n dificultate.
sanatate cel putin la un nivel Ministerul Sanatatii, Ministerul
acceptabil de calitate. Educatiei Nationale, Secretariatul de
Finalitatea procesului de acreditare Stat pentru Persoane cu Handicap
consta n cresterea calitatii serviciilor asigurau protectia sociala a copilului n
medicale si a satisfactiei pacientului. dificultate n institutii rezidentiale de
\Cristian Vladescu[ ocrotire separate artificial, pe criteriul
vrstei, al tipului sau gradului de
Vezi si: evaluarea programelor sociale handicap (leagane, case de copii,
Bibliografie selectiva: Ellencweig (1992) camine-spital, centre de recuperare
pentru distrofici, centre de recuperare
neuropsihiatrica infantila).
Actori sociali implicati n n martie 1997 a fost initiata schim-
protectia copilului n barea sistemului de protectie a copi-
dificultate n Romnia lului n dificultate, de la un sistem cen-
trat pe institutie catre un sistem orien-
Actorii sociali reprezinta totalitatea in- tat pe protectia n familie a copilului.
stitutiilor guvernamentale si neguver-
namentale care joaca un rol determi- Responsabilitatea de a asigura copilu-
nant n protectia copilului n dificultate. lui aflat n dificultate protectie si asis-
tenta n realizarea si n exercitarea co-
Pna la nceputul anului 1997, sistemul respunzatoare a drepturilor sale revine,
de protectie a copilului aflat n difi- n primul rnd, colectivitatii locale din
cultate instituit n 1970 si, respectiv,
care acesta face parte. Consiliul
actorii sociali implicati n protectia copi-
judetean si consiliile locale ale sec-
99
toarelor municipiului Bucuresti Ministerului de Interne, Ministerului
stabilesc masuri de protectie a copilului Muncii si Protectiei Sociale, specialisti
aflat n dificultate si asigura aplicarea n domeniul protectiei copilului de la
corespunzatoare a acestora. Pentru nivel local sau din cadrul organizatiilor
exercitarea acestor activitati, consiliul neguvernamentale.
judetean sau consiliile locale ale Serviciul public specializat pentru
sectoarelor municipiului Bucuresti protectia copilului functioneaza ca
organizeaza Comisia pentru Protectia institutie publica de interes judetean,
Copilului si Serviciul public specializat respectiv local, cu personalitate juridi-
pentru protectia copilului. Consiliul ca. Serviciul public specializat pentru
judetean, respectiv consiliile locale ale protectia copilului analizeaza situatia
sectoarelor municipiului Bucuresti cola- copiilor aflati n dificultate, propune
boreaza pentru realizarea atributiilor ce comisiei masurile de protectie a
le revin pentru protectia copilului cu copilului aflat n dificultate si asigura
serviciile deconcentrate ale minis- aplicarea corespunzatoare a acestora.
terelor (Ministerul Muncii si Protectiei Serviciul public specializat pentru
Sociale, Ministerul Educatiei Nationale, protectia copilului asigura copiilor aflati
Ministerul Sanatatii, Secretariatul de n dificultate protectie si asistenta n
Stat pentru Persoane cu Handicap, realizarea si exercitarea drepturilor lor
Ministerul de Interne) si cu organisme- si acorda sprijin si asistenta parintilor
le private autorizate de catre Comisia pentru prevenirea situatiilor ce pun n
pentru Protectia Copilului sa desfa- pericol securitatea si dezvoltarea
soare activitati de protectie a copilului copilului. Serviciul public specializat
(organizatii neguvernamentale - ONG). pentru protectia copilului are n
Comisia pentru Protectia Copilului structura sa organizatorica servicii care
este organ de specialitate al consiliului asigura protectia speciala a copilului
judetean, respectiv al consiliului local aflat n dificultate (ex., serviciul de
al sectoarelor municipiului Bucuresti, ancheta psihosociala si asistenta a
cu activitate decizionala n domeniul copilului pentru exercitarea dreptului
protectiei copilului aflat n dificultate si sau la exprimarea libera a opiniei sale,
al protectiei drepturilor copilului prin serviciul de asistenta si sprijin pentru
adoptie. Comisia pentru Protectia Co- prevenirea situatiilor ce pun n pericol
pilului reprezinta autoritatea consiliului securitatea si dezvoltarea copilului,
judetean, respectiv a consiliilor locale serviciul de protectie de tip rezidential
ale sectoarelor municipiului Bucuresti. a copilului, care are n compunere
Hotarrea Comisiei pentru Protectia institutiile rezidentiale pentru protectia
Copilului este executorie si poate fi copilului reorganizate n centre de
atacata la judecatoria teritoriala com- plasament dupa 1997, serviciul de
petenta. Comisia pentru Protectia Co- protectie de tip familial a copilului,
pilului este compusa din specialisti ai serviciul pentru protectie n regim de
serviciilor publice descentralizate ale urgenta a copilului, serviciul pentru
Ministerului Sanatatii, Ministerului protectia copilului delincvent etc.).
Educatiei Nationale, Secretariatului de Autoritatile administratiei publice
Stat pentru Persoane cu Handicap, locale de pe teritoriul judetului colabo-
100
reaza cu serviciul public judetean n anului 1998 functionau n Romnia un
activitatea de protectie a copilului aflat numar de 292 de organizatii autorizate
n dificultate. La nivelul unitatilor admi- de Comisia de Protectie a Copilului sa
nistrativ-teritoriale ale judetului sunt desfasoare activitati de protectie a
organizate servicii specializate cu atri- copilului.
butii n domeniul autoritatii tutelare si Agentia Nationala pentru Protectia
protectiei drepturilor copilului (centre Drepturilor Copilului, organism n
maternale, centre de ngrijire de zi, subordinea guvernului, are responsa-
centre de consiliere si sprijin pentru bilitatea elaborarii, coordonarii si moni-
parinti, servicii de monitorizare, asis- torizarii politicilor n domeniul protectiei
tenta si sprijin al femeii gravide predis- drepturilor copilului. Agentia Nationala
puse sa si abandoneze copilul, centre pentru Protectia Copilului ndeplineste
de ngrijire si recuperare de zi pentru functii de strategie, reglementare,
copilul cu handicap, centre de pre- administrare, reprezentare si autoritate
gatire si sprijin al reintegrarii si integra- de stat la nivel central pentru ntreaga
rii copilului n familie, centre de asis- problematica a respectarii drepturilor
tenta si sprijin pentru readaptarea psi- copilului.
hologica a copilului cu probleme psiho-
Comitetul Romn pentru Adoptii,
sociale, servicii de orientare, suprave-
organ n subordinea guvernului, cu atri-
ghere si sprijinire a reintegrarii sociale
butii n supravegherea si sprijinirea
a copilului delincvent, servicii de asis-
actiunilor de protectie a drepturilor co-
tenta a copilului pentru exercitarea
pilului prin adoptie si a realizarii coope-
dreptului sau la exprimarea libera a
rarii internationale n domeniu. Comi-
opiniei sale.
tetul Romn pentru Adoptii este auto-
Organismele private autorizate sa des- ritatea centrala romna nsarcinata sa
fasoare activitati de protectie a co- aduca la ndeplinire obligatiile preva-
pilului (organizatii neguvernamentale) zute de Conventia asupra protectiei
reprezinta structuri ale sectorului non- copiilor si cooperarii n materia adoptiei
profit autorizate de Comisia de Pro-
internationale, ncheiata la Haga n
tectie a Copilului sa desfasoare acti-
1993 si ratificata de Romnia prin
vitati de protectie a copilului. Spre deo-
sebire de toate statele occidentale, n Legea nr. 84 din 1994. \Nina Petre[
Romnia sectorul neguvernamental a Vezi si: centru de plasament; institutii
fost aproape inexistent pna n 1990. rezidentiale pentru protectia
Dupa 1990, sectorul neguvernamental copilului n dificultate; adoptie
a cunoscut o reala dezvoltare. Sectorul
unde organizatiile neguvernamentale
s-au implicat n modul cel mai activ Adoptie
este cel al protectiei copilului. Organis-
mele neguvernamentale sunt parteneri Adoptia este o masura speciala de
egali ai autoritatilor publice locale n protectie a drepturilor copilului, prin
protectia copilului, sunt reprezentate n care se stabileste filiatia ntre cel care
Comisiile pentru Protectia Copilului si adopta si copil, precum si rudenia
pot organiza servicii pentru protectia dintre copil si rudele adoptatorului.
copilului n dificultate. La sfrsitul Adoptia se face numai pentru proteja-
101
rea intereselor superioare ale copilului. 1991 a unui numar de peste 10.000 de
Adoptia si produce efectele de la data adoptii internationale, fara obligatia
ramnerii irevocabile a hotarrii jude- tarilor adoptive de a urmari dezvoltarea
catoresti. n momentul stabilirii filiatiei si integrarea copilului n noile familii,
prin adoptie, filiatia dintre copil si copilul fiind obiect de trafic si cstiguri
parintii sai naturali nceteaza. ilicite. Adoptia nationala era complet
descurajata.
n Romnia, ncuviintarea adoptiei este
de competenta instantelor judecato- Actele normative adoptate dupa 1991
resti si este sustinuta de Comitetul Ro- (Legea nr. 11 din 1990 privind ncuvin-
mn de Adoptii, organ n subordinea tarea adoptiei, modificata prin Legea
guvernului, cu atributii pentru suprave- nr. 48 din 1991 si Legea nr. 65 din
gherea si sprijinirea actiunilor de 1995 si Legea nr. 47 din 1993 privind
protectie a copilului prin adoptie si declararea judecatoreasca a abando-
cooperarea internationala n domeniul nului) nu au modificat mult aceasta
adoptiei. situatie, copiii ramnnd n multe
cazuri sursa de profit pentru
Cererea persoanei sau a familiei care intermediari sau pentru parinti, chiar
doreste sa adopte un copil este trans- daca n aceasta perioada a fost
misa de Comitetul Romn de Adoptii nfiintat Comitetul Romn de Adoptii
instantei judecatoresti competente, prin (1993) n scopul supravegherii si
intermediul serviciului public specializat sprijinirii actiunilor de ocrotire a
pentru protectia copilului sau al unui minorilor prin adoptie si al realizarii
organism privat autorizat sa desfa- cooperarii internationale n aceasta
soare activitati de protectie a copilului materie. Reglementarile introduse n
prin adoptie. Comisia Judeteana pen- perioada 1990-1995 prevedeau
tru Protectia Copilului acorda atestatul prioritatea adoptiilor nationale fata de
de familie adoptiva la cererea unei adoptiile internationale. Datele
familii sau persoane daca constata ca statistice existente n literatura de
aceasta prezinta conditii materiale si specialitate referitoare la aceasta
garantii morale necesare asigurarii perioada prezinta un numar
dezvoltarii armonioase a copilului. aproximativ egal de adoptii nationale si
Comisia pentru Protectia Copilului internationale (n 1994, 2.792 de
poate ncredinta copilul n vederea adoptii nationale si 2.038 de adoptii
adoptiei unei familii sau persoane cu internationale, n 1995, 2.389 de
atestat de familie adoptiva daca adoptii de nationale si 1.789 de adoptii
conditiile prevazute de lege sunt internationale, iar n 1996, 1.005
ndeplinite. adoptii nationale si 1.315 adoptii
ncepnd cu anul 1997, n Romnia n- internationale). Desi noua legislatie
cuviintarea adoptiei se realizeaza con- privind adoptia, adoptata n 1997,
form OUG nr. 25 din 1997, iar anual prevede respectarea conventiilor
instantele judecatoresti ncuviinteaza internationale ratificate de Romnia, n
aproximativ 4.000 de adoptii, din care principal Conventia ONU privind drep-
1/3 sunt adoptii nationale. turile copilului si Conventia de la Haga
Legislatia permisiva n materia adop- asupra protectiei copiilor si cooperarii
tiei, existenta n special pna n anul n materia adoptiei internationale, prac-
1991, a permis realizarea n anii 1990- tica a dovedit ca sistemul nou creat
102
trebuie mbunatatit, n sensul adoptarii actualei Agentii Nationale pentru
unei metodologii de aplicare coerente, Locuinte se regasesc n cadrul acestei
al acordarii unei reale ntietati si sus- institutii, desi scopul Casei Autonome a
tineri pentru adoptia nationala si care Constructiilor era unul mai bine
sa evite orice suspiciune privind neres- directionat social: a nlesni populatiei
pectarea drepturilor copilului. \Nina cu mijloace marginite dobndirea de
Petre[ camine proprii (Legea nr. 128/1930).
Vezi si: familie adoptiva; ncredintare n Atingerea acestui obiectiv se realiza
vederea adoptiei; copil n dificultate; prin masuri precum: sprijinirea
abandonul copilului populatiei pentru construirea,
cumpararea doar a locuintelor de tip
popular si economic; facilitati pentru
Advocacy persoanele care au cel putin doi copii
minori prin subventionarea ratelor
Vezi pledarea cauzei dobnzilor si prin utilizarea a cel putin
60% din fonduri pentru aceste
persoane; acordarea a 65% din fonduri
Agentia Nationala pentru pentru functionarii publici si pentru
Locuinte (ANL) pensionari; stabilirea unor limite
superioare ale veniturilor solicitantilor.
Agentie guvernamentala romneasca,
Specific este faptul ca, n privinta avan-
cu autonomie financiara, care are ca
sului cerut de catre Casa Autonoma a
obiectiv realizarea unor montaje finan-
ciare, precum si atragerea si adminis- Constructiilor, n loc de numerar, solici-
trarea resurselor pentru construirea, tatorii puteau oferi ca aport personal
cumpararea, reabilitarea, consolidarea terenuri sau materiale de constructie
si extinderea unor locuinte, inclusiv de valoare egala, iar n cadrul aceleiasi
pentru cele exploatate n regim de n- categorii de ndreptatiti se vor prefera
chiriere. Din resursele ANL se acorda acele persoane care poseda un aport
credite garantate prin constituirea de personal mai mare.
ipoteci asupra imobilului (vezi ipoteca Resursele ANL se constituie n princi-
imobiliara). pal din: alocari de la bugetul de stat,
Este o institutie de interes public (non- dobnzi la creditele acordate, venituri
profit) ce a fost creata n scopul princi- din plasamente n titluri de stat si de-
pal de a dezvolta constructia de locuin- pozite bancare, emisiuni de obligatiuni
te la nivel national. Functioneaza nce- garantate de stat etc. n plus, guvernul
pnd cu 15 septembrie 1999 (conform a aprobat n februarie 1999 garantarea
Legii nr. 152/1998). unui credit extern n valoare de 300
Acordarea de mprumuturi pe termen milioane de dolari SUA, destinat ANL,
lung pentru construirea de locuinte, pentru investitii n constructia de lo-
garantate prin ipoteci privilegiate, era cuinte; licitatia pentru acest credit este
unul din obiectivele Casei Autonome a n curs de desfasurare. Ulterior, ANL
Constructiilor, institutie nfiintata n Ro- se va baza pe resurse autofinantate.
mnia anului 1930. Multe din principiile Activitatea ANL se desfasoara pe patru
de functionare si organizare ale programe distincte: 1) cumpararea de
103
locuinte; 2) constructia de locuinte; 3) situatia locativa etc.). Avnd n vedere
reabilitarea locuintelor; 4) extinderea resursele limitate n faza de nceput
locuintelor. n acord cu scopul crearii (2000), precum si perspectiva autofi-
ANL, acela al dezvoltarii constructiei nantarii, criteriile financiare au o pon-
de locuinte, mare parte a fondurilor dere mai mare n prezent. Avansuri
existente sunt destinate n prezent mari depuse de populatie nseamna si
pentru programul constructiei de o crestere a resurselor ANL si astfel
locuinte. Creditele pentru constructia posibilitatea demararii mai multor con-
de locuinte se acorda pe o perioada de structii de locuinte n faza imediat
rambursare de pna la 25 de ani, iar urmatoare, posibilitatea acordarii mai
terminarea constructiei se realizeaza n multor credite pentru constructia sau
12 luni de la ncheierea contractului. cumpararea unei locuinte. Faptul ca
Principalele facilitati oferite de ANL ar persoanele cu venituri mai ridicate sunt
fi: o rata a dobnzii mai mica dect cei ce beneficiaza ntr-o prima faza de
rata medie a dobnzii pe piata credite de la ANL poate constitui un
financiar-bancara; terenuri gratuite factor de erodare a creditului social a-
pentru constructii; scutire de impozitul cordat acestei institutii. Trebuie avut n
pe cladire si teren pe ntreaga perioada vedere nsa si ceea ce se arata ntr-un
de rambursare a creditului. studiu recent (Voicu si Noica, 2000):
Stabilirea criteriilor si conditiilor de aplicatia catre Agentie nseamna si
acordare a creditelor revine ANL. Exis- utilizarea unui aranjament financiar
ta o sustinere a populatiei tinere, sub nou - creditul ipotecar; folosirea opti-
35 de ani, prin faptul ca marea parte a mala a acestuia presupune o adaptare
fondurilor este alocata acordarii de cre- corecta a nevoilor la posibilitati si o
dite pentru acest segment de popu- evaluare corecta a capacitatii de plata.
latie; ratiunile se gasesc si n numarul Cei ce reusesc acest lucru par a fi, n
mare de solicitari venite din partea primul rnd, cei cu venituri mai mari
acestora (aproximativ 70% din numarul dect media si mai bine educati. Att
cererilor depuse). timp ct functionarea cu succes a ANL
depinde de atragerea unui numar mare
Exista facilitati pentru tinerii sub 35 de
de deponenti si deci si de o ncredere
ani n sensul obligativitatii constituirii
a populatiei n Agentie, eventuale sus-
unui avans de numai 10% comparativ
piciuni legate de modul de distribuire a
cu cel de 20% pentru persoanele de
locuintelor, legate de posibilitatile celor
peste 35 de ani. De asemenea, nivelul
cu venituri mai scazute de a accede la
dobnzii este de 7% pe an pentru
o locuinta, trebuie nlaturate, iar trans-
mprumutatii cu vrsta sub 35 de ani
parenta si informarea constanta a
comparativ cu 9% pentru cei de peste
opiniei publice pot ajuta n acest sens.
35 de ani, aplicata la valoarea n euro
Aceeasi sursa (Voicu si Noica, 2000)
a creditului (1999).
lanseaza ideea ca, pe termen lung,
Criteriile de ierarhizare a solicitantilor buna functionare a ANL poate avea un
de locuinte cuprind att aspecte finan- efect indirect de sprijinire a celor mai
ciare (cuantum avans, durata de ram- saraci n obtinerea unei locuinte, prin
bursare), ct si aspecte sociale (stare crearea unui ciclu de achizitionare si
civila, persoane avute n ntretinere, vindere de locuinte: cei care acced la o
104
locuinta prin ANL elibereaza locuintele dite ipotecare se regasesc cteva
lor mai vechi care pot fi tranzactionate masuri specifice de sustinere n acest
pe piata libera sau nchiriate unor per- demers a populatiei tinere, sub 35 de
soane cu venituri mai reduse. Trebuie ani. \Ruxandra Noica[
mentionat faptul ca ANL permite si
Vezi si: ipoteca imobiliara
economisirea n vederea obtinerii unui
credit, prin faptul ca persoanele pot Bibliografie selectiva: Legea nr.
realiza un precontract n vederea 128/1930; Legea nr. 152/1998; Voicu
strngerii avansului minim de 20%. si Noica (2000)
Problemele cu care se confrunta ANL
n prezent tin si de aspectele specifice Alternative la institutionalizare
unei bune dezvoltari a pietei ipotecare.
Implicarea bancilor este destul de re- Conceptul a fost elaborat n contextul
dusa datorita termenului lung presupus promovarii politicii de dezinstitutionali-
de sistemul ipotecar. Riscul nerambur- zare, definind strategia de nlocuire a
sarii creditului este unul destul de mare institutiilor de tip nchis cu servicii
n conditiile economiei din Romnia, alternative. n Romnia, conceptul este
acest fapt avnd ca efect, pe lnga o dezvoltat n special n domeniul pro-
prudenta excesiva din partea institutii- tectiei copilului, n vederea respectarii
lor finantatoare, si o prudenta din par- dreptului fiecarui copil la o familie sau
tea populatiei n a contracta credite pe la un mediu ct mai apropiat de mediul
termen lung. O buna functionare a ANL familial, optim pentru cresterea si dez-
presupune si cresterea cooperarii din voltarea copilului (conform Conventiei
partea administratiilor locale, n sensul ONU privind Drepturile Copilului, docu-
punerii la dispozitia ANL, gratuit, a te- ment ratificat de Romnia n 1992).
renurilor pentru constructii. Clarificarea
Contrar tendintei traditionale de sepa-
proprietatii terenurilor ar fi un element
rare a categoriilor de populatie cu anu-
important n sensul acestei cooperari.
mite probleme de restul populatiei si
ntr-o prima faza (pna la sfrsitul anu- politicilor de protectie sociala prin izo-
lui 2000), a nceput constructia a apro- lare pentru grupurile marginalizate,
ximativ 520 de locuinte n Brasov, politica de dezinstitutionalizare si dez-
Bucuresti, Constanta, Iasi, Sibiu, Timis voltare a unor strategii alternative vi-
si Trgu Mures; n privinta cumpararii, zeaza protectia grupurilor marginaliza-
creditele acordate sunt n numar de te prin integrare si normalizare.
150 (2000).
Alternativele la institutionalizare pot fi
Astfel, s-ar putea spune ca ANL este definite din doua perspective:
un aranjament institutional nou creat,
prin intermediul caruia devin opera- 1. strategii dezvoltate n politicile
tionale doua din obiectivele politicii de sociale, viznd crearea unor optiuni
locuire din Romnia de dupa 1996: alternative de protectie sociala, si
relansarea constructiei de locuinte si promovarea politicii de dezinstitutio-
dezvoltarea pietei ipotecare pentru in- nalizare.
vestitii imobiliare. n pachetul de facili- 2. servicii dezvoltate n cadrul
tati oferite tuturor solicitantilor de cre- politicilor de dezinstitutionalizare.
105
Din perspectiva politicilor sociale, stra- sive a gradului de autonomie. n
tegiile alternative institutionalizarii au n aceasta categorie intra centrele
vedere urmatoarele principii: de zi pentru persoane cu
x egalizarea sanselor pentru dizabilitati, precum si centrele de
populatiile si categoriile defavo- recuperare pentru copii cu
rizate; handicap psihomotor, n care se
x protectia categoriilor si persoa- lucreaza cu grupuri mici, n
nelor defavorizate, prin integra- functie de nevoia identificata, n
re, si nu prin marginalizare; vederea atingerii potentialului
x potentialul curativ al grupelor maxim la care individul poate
mici, dupa modelul grupului functiona independent;
familial; x servicii alternative insitutiona-
x pastrarea si promovarea autono- lizarii per se, care ofera o alta
miei individuale si de grup, n forma de protectie pentru acele
contextul serviciilor de protectie categorii de persoane pentru
sociala oferite. care ocrotirea rezidentiala nu
Din perspectiva serviciilor, alternativele este absolut necesara si nu ofe-
la institutionalizare nu urmaresc nea- ra conditii optime pentru buna-
parat desfiintarea serviciilor reziden- starea individuala. n aceasta
tiale, ci mai degraba crearea unor categorie intra serviciile alterna-
servicii de suport, care vor functiona tive de protectie a copilului, res-
totodata si ca servicii tranzitorii, n pectiv serviciile de plasament
vederea dezinstitutionalizarii treptate si familial si casele de tip familial,
focalizate, n functie de gradul de n cadrul carora copilul benefi-
autonomie al indivizilor deserviti. ciaza de un mediu ct mai apro-
piat de mediul familial optim
Se pot astfel identifica urmatoarele
pentru dezvoltarea sa. O alta
tipuri de servicii alternative institutiona-
categorie de servicii care cores-
lizarii:
pund acestui model sunt servi-
x servicii suport complementa- ciile alternative pentru delinc-
re, prin intermediul carora ocroti- ventii minori, care pot beneficia
rea rezidentiala ramne princi- de protectie ntr-un cadru diferit
pala forma de protectie, a carei de cel penitenciar, fiind totodata
calitate este mbunatatita prin responsabili n fata comunitatii
servicii alternative. n aceasta pentru modul n care se inte-
categorie intra atelierele proteja- greaza si raspund noii forme de
te din interiorul institutiilor nchi- ocrotire;
se, care promoveaza un anumit x servicii de suport postinsiti-
grad de autonomie a acelor tutional, n vederea adaptarii la
categorii de clienti care viata independenta. n aceasta
beneficiaza direct de ocrotire de categorie intra acele servicii care
tip rezidential; functioneaza n paralel cu
x servicii suport intermediare, n reteaua rezidentiala si fac trece-
vederea reducerii efectelor insti- rea ntre mediul institutional si
tutionalizarii si a cresterii progre- viata n comunitate. Un exemplu
106
l constituie serviciul de probatiu- ralele, fara vreun contact formal direct
ne care, n acceptiunea social- cu serviciile rezidentiale, contrazice
juridica, reprezinta acel serviciu nsasi misiunea dezvoltarii strategiilor
oferit delincventilor, din momen- alternative, care are ca prim obiectiv
tul comiterii unei fapte infractio- mbunatatirea calitatii serviciilor de pro-
nale, pe tot parcursul executarii tectie oferite persoanelor si categoriilor
sentintei si dupa executarea de populatie defavorizate. n acest
sentintei, n vederea asistarii sens, tendintele actuale n politicile
acestuia n demersurile de rein- sociale privind dezinstitutionalizarea si
tegrare si n vederea promovarii mutarea accentului de pe interventie
schimbarilor comunitare necesa- pe prevenire creeaza alternative viabile
re, pentru ca aceasta reintegrare si complementare ocrotirii rezidentiale,
sa fie facilitata n interiorul co- n vederea asigurarii bunastarii tuturor
munitatii, de toate sistemele par- categoriilor de persoane deservite (n
ticipante (angajatori, servicii so- sau n afara institutiilor). \Marciana
ciale, comunitate, servicii educa- Popescu[
tionale, grupuri suport etc.). Un Vezi si: dezinstitutionalizare;
alt exemplu l constituie sisteme- normalizare; politici sociale privind
le half-way, care includ servicii protectia familiei si a copilului,
sociale aflate la granita ntre transinstitutionalizare
institutii si comunitate, pentru co-
piii care parasesc serviciile de
ocrotire la vrsta de 18 ani si
pentru persoanele cu probleme Analiza longitudinala
de sanatate mentala, n vederea Analiza longitudinala este acel tip de
integrarii n comunitate (pentru analiza realizata pe date colectate de
aceasta ultima categorie de per- la aceeasi unitate de analiza (socie-
soane, un alt serviciu utilizat este tate, sistem, institutie etc.) pentru
cel de group homes, care nsa doua sau mai multe perioade de timp,
este mai degraba institutional ca n care cazurile introduse n analiza
natura, avnd n vedere limitarea pentru doua momente de timp diferite
mediului social n care aceste sunt aceleasi sau cel putin compara-
persoane traiesc si se dezvolta). bile si care implica realizarea unor
Promovarea alternativelor la institutio- comparatii ntre momentele de timp
nalizare necesita un cadru legal care diferite (Menard, 1991). Scopul ana-
sa permita acordarea unor servicii de lizei longitudinale este de a descrie
protectie n afara institutiilor, mbunata- patternuri de schimbare, de a sur-
tind totodata calitatea serviciilor rezi- prinde aspectele dinamice ale feno-
dentiale pentru acele categorii de menelor investigate (Menard, 1991;
populatie care nu pot fi altfel ocrotite. Wall si Williams, 1970). n plus, ana-
nsusi termenul de alternative suge- liza longitudinala indica directia si
reaza largirea gamei de servicii oferite, magnitudinea relatiilor cauzale dintre
si nu desfiintarea unor servicii n fa- variabilele investigate, fiind urmarita
voarea altora. Dezvoltarea alternati- dinamica acestor relatii n scopul de a
velor la institutionalizare ca servicii pale explica.
107
Baltes si Nesseroade (1979) remarca urmaririi evolutiei n timp a aspectelor
existenta a cinci obiective ale cercetarii luate n considerare si permite si
longitudinale, referindu-se la studiile explicarea schimbarilor produse n
care vizeaza dezvoltarea individuala, timp. n plus, analiza longitudinala se
nsa aceste obiective pot fi extinse si la dovedeste a fi utila n cazul cercetarilor
studii care vizeaza sisteme sociale cu care urmaresc evolutia istorica a unui
un grad crescut de complexitate. sistem sau proces social. De exemplu,
Aceste obiective extrapolate la nivelul analiza dezvoltarii unui subsistem al
analizei realizate n cazul politicilor sistemului de furnizare a bunastarii,
sociale constau n: cum este cazul sistemelor de asigurari
1. identificare directa a schimbarilor sociale, va necesita utilizarea unei
care apar la nivelul unei unitati de analize de tip longitudinal.
analiza, de exemplu, n ce masura Utilizarea metodei longitudinale de
aceasta si schimba caracteristicile analiza ridica nsa si o serie de
de la o perioada de timp la alta; probleme. n primul rnd, este vorba
2. identificarea directa a similaritatilor de dificultatea culegerii datelor,
si diferentelor aparute la nivelul uni- deoarece acelasi tip de date trebuie
tatii de analiza n cadrul schimbarii culese la anumite intervale de timp si
produse, de exemplu, n ce masura de la aceleasi unitati de analiza sau de
unitatile de analiza se schimba ntr- la altele comparabile. O alta problema
un mod similar sau ntr-unul diferit; este reprezentata de faptul ca teoria n
3. analiza interrelatiilor dintre schimba- domeniu, precum si metodele de cule-
rile produse n timp, de exemplu, de gere si analiza a datelor evolueaza n
ce anumite schimbari sunt corelate timp si exista riscul ca instrumentele
cu altele; folosite atunci cnd s-a nceput cerce-
4. analiza interrelatiilor aparute n tarea sa fie depasite din cauza avan-
cadrul procesului de schimbare, de sului cercetarii n domeniu (Wall si
exemplu, identificarea factorilor Williams, 1970).
care duc la producerea schimbarii Pot fi identificate trei tipuri de studii n
la nivelul unitatii de analiza; cadrul politicilor sociale care folosesc
5. analiza cauzelor similaritatilor si analiza longitudinala. Un prim tip de
diferentelor aparute n schimbarile analiza este cel care ia drept unitate de
produse la nivelul diferitelor unitati analiza un grup cu probleme specifice
de analiza, de exemplu, de ce si urmareste evolutia acestuia n timp,
unitati de analiza diferite se cu scopul de a surprinde efectele pe
schimba n mod diferit de la un care politicile adresate categoriei res-
moment de timp la altul. pective le-au avut. Un exemplu de cer-
Avantajele folosirii metodei longitudina- cetari de acest tip l constituie analizele
le de analiza constau tocmai n faptul care au fost facute n Germania de
ca aceasta permite surprinderea tren- catre Buhr si Weber (1998) asupra
durilor de dezvoltare si permite estima- celor care primesc ajutor social. Alt tip
rea parametrilor oricarui proces dina- de analiza longitudinala utilizata n do-
mic (Menard, 1991). Cu alte cuvinte, meniul politicilor sociale l reprezinta
analiza longitudinala da posibilitatea analiza evolutiei n timp a unui subsis-
108
tem al sistemului de furnizare a buna- nica interviului, pentru identificarea
starii, de exemplu, evolutia si schimba- nevoii de asistenta sociala si testarea
rile aparute n cadrul asistentei sociale mijloacelor individului/familiei la un
sau sistemele de asigurari sociale (vezi moment dat; folosita n cadrul proce-
analiza evolutiei sistemului de asigurari sului de asistenta sociala n etapa cu-
sociale n Romnia, realizata de Ioan noasterii cazului sau n etape ulterioare
Marginean, 1999). Un ultim tip este cel de verificari periodice de reevaluare,
reprezentat de cercetarile care ncerca a.s stabileste ntr-un mod specific,
sa surprinda si sa explice evolutia n individualizat, de la caz la caz, daca
timp a ntregului sistem de furnizare a sunt ntrunite toate conditiile legale
bunastarii pentru o anumita tara. La pentru acordarea unui drept de
acest tip de analiza se poate adauga si asistenta sociala, cum ar fi: un drept
o componenta comparativa, daca financiar sau material de asistenta
cercetarea ncearca sa surprinda sociala (beneficii, masa la cantina
evolutia diferita n timp a mai multor etc.), instituirea unei masuri de
tipuri de regimuri de bunastare, cum institutionalizare sau de dezinstitutio-
este cazul cercetarii efectuate de nalizare, constatarea unor situatii de
Gsta Esping Anderson (1991). criza n care este necesara o inter-
\Malina Voicu[ ventie de urgenta (violenta familiala,
Vezi si: statul bunastarii delincventa), atribuirea minorului unuia
dintre parinti sau unui tutore, instituirea
Bibliografie selectiva: Menard (1991)
unei masuri de ncredintare sau pla-
sament familial etc. Obligatia ntocmirii
a.s. este explicit enuntata n unele
Ancheta sociala texte de lege, cum ar fi Legea pentru
n domeniile asistentei sociale acordarea ajutorului social, Legea cu
comunitare si de colectivitate este o privire la copilul n dificultate, Legea cu
metoda transversala, de culegere a privire la adoptie. A.s. se redacteaza n
datelor n scopul evaluarii, testarii scris de cel care a efectuat observatia,
mijloacelor, cunoasterii nevoii sociale se semneaza, se dateaza si devine
din punct de vedere al naturii, gravitatii, document, n sensul de act oficial, n
prioritatilor problemelor de asistenta demersul pentru care a fost ntocmita.
sociala ale comunitatii sau colectivitatii n cazul existentei unor situatii com-
la un moment dat, precum si pentru plexe de asistenta sociala familiala, a.s
identificarea cailor si mijloacelor de reprezinta numai un moment dintr-o
interventie pentru rezolvarea proble- etapa a procesului de asistenta
melor. sociala. Demersul de resocializare,
pna la instaurarea unei situatii de
n domeniul asistentei sociale fami-
normalitate, presupune sa se realizeze
liale sau cazuistice, care are n ve-
o investigatie sociala mai ampla de
dere individul si/sau familia, a.s. este
cunoastere a cazului, prin metode si
un instrument de lucru care se ba-
tehnici specifice asistentei sociale, o
zeaza pe metoda observatiei directe si
diagnoza diferentiala, functionala,
indirecte, folosind cel mai adesea teh-
etiologica a cazului, elaborarea unui plan
109
de actiune cu mentionarea mentaritatea masurilor de asigurari si
alternativelor posibile pentru masurile de asistenta sociala sunt conditii
propuse, punerea n aplicare a esentiale pentru ca nici o categorie de
planului, efecturea evaluarii periodice cetateni, n nici o situatie, sa nu
n diferitele etape ale procesului si ramna vulnerabila.
evaluarea finala n momentul cnd Spre deosebire de beneficiile de asis-
situatia se considera rezolvata. tenta sociala care sunt noncontributorii,
\Rodica Ghetau[ beneficiile de asigurari sociale (pensii,
Vezi si: metode si tehnici de interventie ajutor de somaj, asigurarile de accident
n asistenta sociala de munca, servicii de sanatate n cele
mai multe cazuri) sunt contributorii,
fiind acordate doar pe baza unei
Asigurari sociale contributii anterioare a beneficiarului la
un fond. Cuantumul contributiei si al
Asigurarile sociale sunt partea beneficiilor este determinat de ma-
componenta a sistemului de securitate rimea si durata contributiei, dar si de
sociala care are drept obiectiv principal alte elemente legate de echitatea so-
compensarea prin beneficii n bani sau ciala (e.g., solidaritate intra si interge-
n servicii a prejudiciilor suferite n nerationala). Sistemul de asigurari so-
anumite situatii de risc (incapacitate ciale de stat are trei componente: sis-
temporara sau permanenta de munca, temul de pensii, sistemul de asigurari
batrnete, somaj etc.) cu care se con- de sanatate si sistemul de ajutor de
frunta cei asigurati. Sistemul de asi- somaj. Daca pentru un anumit tip de
gurari sociale se bazeaza pe colecta- risc se poate stabili o baza actuariala
rea resurselor (fondurilor) de la cei asi- (se poate calcula riscul de a se
gurati n sistem contributoriu si distri- produce evenimentul asigurat), atunci
buirea beneficiilor/primelor de asigura- pot fi nfiintate si asigurari private,
re catre cei confruntati cu situatia de suplimentare fata de cele de stat
risc asigurata sau catre urmasii aces- (Marginean, 1995). Este cazul fondu-
tora, n concordanta cu contractul de rilor private de pensii si asigurarilor de
asigurare. Asigurarile sociale pot fi de sanatate private. Desi bugetele asigu-
stat (sau publice) sau private. rarilor de stat sunt administrate separat
mpreuna cu asistenta sociala, de bugetul de stat, statul are obligatia
asigurarile sociale alcatuiesc sistemul de a garanta drepturile asiguratilor si,
de securitate sociala. ca urmare, obligatia de a reglementa si
Cerinta principala pentru un sistem de controla functionarea acestor fonduri.
securitate sociala este ca el sa se Si functionarea fondurilor private de
constituie prin cele doua componente asigurari sociale este reglementata si
ale sale, sistemul de asigurari so- controlata de stat, n scopul protectiei
ciale de stat si sistemul de asistenta drepturilor asiguratilor.
sociala ntr-o retea de siguranta, de
Introducerea pentru prima data a asi-
securitate sociala (safety net), care sa
gurarilor sociale le este atribuita refor-
protejeze cetatenii n fata oricarui risc
matorilor conservatori von Bismarck si
social. Completitudinea, dar si comple-
von Taffe care, ntre 1871 si 1891, au
110
introdus primele legi asiguratorii n Sistemul de asigurari de tip Beve-
Germania. Initiativa lor nu a fost una ridge a aparut dupa cel de-al doilea
umanitara, fara motivatii politice. Cele razboi mondial, n Marea Britanie. Sub
doua scopuri urmarite se constituiau influenta unor reformatori precum Be-
de fapt n politica de clasa, cu implicatii veridge si Bevan sau Butler (un liberal,
majore n stratificarea sociala: un socialist si un conservator) si a idei-
1. se urmarea sa se accentueze lor unor economisti de marca, precum
diviziunea sociala ntre diferite cate- Keynes, n conditiile specifice de atunci
gorii/clase de salariati, prin institui- din Marea Britanie (rol extrem de im-
rea unor legi si privilegii diferite de portant al statului n economie, resurse
la un grup de angajati la altul; din despagubirile de razboi primite
2. se urmarea sa fie legata loialitatea etc.), s-a ajuns la dezvoltarea rapida a
individului direct de monarhie sau unui sistem comprehensiv de protectie
de autoritatea centrala de stat sociala care a condus de fapt la ceea
(Espring-Andersen, 1990). ce s-a numit statul bunastarii n Marea
Britanie. n celebrul sau raport, publicat
Dincolo de aceste obiective, drepturile
n 1942, lordul Beveridge propunea ca
sociale al angajatului nu se mbuna-
obiectiv al statului britanic postbelic
tateau prea mult. Drepturile economice
nfrngerea celor "cinci giganti": lipsu-
se suprapuneau de fapt peste obligatii
rile, boala, ignoranta, mizeria si inac-
clar stipulate de legislatie. Bismarck
tivitatea, sistemul de asigurari sociale
vedea de fapt anagajatii ca pe niste
fiind principalul mijloc de realizare a
"soldati ai muncii ntr-o economie func-
acestui obiectiv. Desi nu toate propu-
tionnd ca o armata", cu autoritatea
nerile sale au fost realizate, o serie
deplina a statului (n calitate de gene-
legislativa fara precedent a pus bazele
ral) asupra managerilor (n calitate de
reformei politicilor sociale. Cele mai
capitani) (Esping-Andersen, 1990, p.
importante legi au fost: Legea edu-
24, 40, 59, 108).
catiei (1944), Legea asigurarii natio-
Cancelarul von Bismark ramne pro- nale si Legea serviciilor de sanatate
motorul primelor legi din domeniul asi- nationale. Discutiile privind reforma n
gurarilor sociale, care au nsemnat o domeniul sanatatii fusesera purtate si
prima implicare a statului modern n nainte, si n timpul razboiului. Dupa n-
protectia sociala a indivizilor pe baze delungi discutii si conflicte de interese
contributorii. Primele astfel de legi in- ntre asociatiile medicilor si cele ale
troduse n Germania au fost: asigu- asistentelor medicale, n 1946 Legea
rarea pentru accidente industriale (in- serviciului national de sanatate a fost
trodusa n anul 1871), asigurarea de votata si n prezent sistemul serviciilor
sanatate (1883), asigurarea de pensii de sanatate britanic este unul de
(1891; Franta o introdusese deja cu doi stat/public. Legea asigurarilor nationale
ani nainte). De mentionat ca, desi si Legea asistentei nationale votate n
multe tari (n special europene) au 1946, respectiv 1948 prevedeau un
urmat imediat modelul Germaniei, alte sistem de ajutoare universale fixe pen-
tari au introdus mult mai trziu aceste tru pensii, boala si somaj, pentru bar-
legi (n special SUA, Canada si Austra- batii si femeile asigurate si sotiile (sotii)
lia) (Pierson, 1991). lor, precum si o schema nationala de
111
asistenta sociala bazata pe testarea prevedeau si masuri de ntrajutorare n
mijloacelor, ca o retea de siguranta caz de boala sau deces. A.I. Cuza a
pentru aceia pe care sistemul asigura- introdus chiar o lege de plata a unor
rilor sociale nu-i acoperea (Thane, pensii pentru functionarii statului civili,
1982). militari sau eclesiastici, dar drepturile
Desi diversitatea sistemelor de asigu- erau destul de limitate, iar numarul
rari sociale este foarte mare si ele nu celor inclusi era foarte redus. n 1902,
se pot ncadra pur si simplu n mo- prin Legea Missir s-a introdus un sis-
dele, unii autori fac distinctie ntre asi- tem de asigurare a meseriasilor pe
gurari de tip Bismarck - n care accen- baze corporatiste. Prima lege moderna
tul cade pe contributia directa la fondul de asigurari sociale care prevedea
de asigurari (fond separat de bugetul principiul asigurarii obligatorii a fost in-
de stat), iar primele de asigurare sunt trodusa n ianuarie 1912 (Legea Neni-
conditionate de existenta si determina- tescu) si prevedea asigurari de boala,
te de marimea contributiei - si asigu- invaliditate, accidente, maternitate si
rarile de tip Beveridge n care asigu- pensii pentru toti membrii corporatiilor
rarea acopera toata populatia ce a muncitoresti. n 1933 a fost introdusa o
contribuit la bugetul de stat, plata lege prin care a fost unificat la nivel
beneficiului realizndu-se din bugetul national sistemul asigurarilor sociale
de stat iar nivelul acestuia fiind din Romnia (S. Ghimpu et al., 1998).
constant. Asigurarile de tip Beveridge, Perioada comunista a adus schimbari
datorita acestui tip de organizare, ofera majore n sistemul de asigurari sociale
adesea beneficii avnd niveluri relativ din Romnia, ncepnd din ianuarie
modeste sau servicii de o calitate 1949 egalizarea drepturilor de asigurari
scazuta. Pe de alta parte, asigurarile fiind promovata de diverse acte
de tip Bismarck sunt criticate pentru ca legislative. Prin industrializarea fortata
determina inegalitati sociale majore si si cresterea populatiei angajate, asigu-
duc adesea la excluziune sociala. rarile sociale s-au extins la aproape
O alta diferenta ntre cele doua sis- ntreaga populatie, iar fondurile de asi-
teme se refera la tipul de administrare: gurari au fost trecute complet sub con-
trolul statului si incluse n bugetul de
n cazul asigurarilor de tip Beveridge
stat. n plus, somajul fiind un fenomen
statul este administratorul sistemului si
social nerecunoscut de regimul co-
dispune de puteri depline n ceea ce
munist, asigurarile mpotriva somaju-
priveste modificarea/ajustarea tipurilor
lui s-au desfiintat. De asemenea, agri-
sau nivelurilor beneficiilor. n cazul
cultorii asociati fortat n CAP-uri, fali-
asigurarilor de tip Bismarck, puterea
mentate ulterior de politicile economice
este mpartita ntre mai multi actori aberante ale regimului comunist, nu au
sociali (sindicate, patronat, stat, n fost introdusi n sistemul de stat al
cazul sistemelor de somaj, de asigurarilor de pensii, fapt ce a creat
exemplu), fondurile de asigurari fiind dupa 1989 o problema majora n sis-
cel mai adesea administrate de cel temul de pensii mpovarat si cu pen-
putin trei actori sociali importanti. siile pentru agricultori, introduse n
n Romnia au fost nregistrate nca 1992. Desi benefice pentru populatia
din 1872 asocieri ale muncitorilor care anterior neacoperita, n special pentru
112
populatia rurala, masurile au afectat n nnd ca la batrnete sa cada n grija
timp calitatea unor drepturi (serviciile asistentei sociale, deci a statului.
medicale, de exemplu, erau adesea de Oricum, desi necesare, principiul soli-
proasta calitate si erau conditionate de daritatii sociale si obligativitatea
oferirea unor mici atentii catre medici) contributiei nu justifica distorsiona-
si atitudinea cetatenilor fata de ideea rea exagerata a regulii de stabilire a
de asigurare sociala. Dupa Revolutia cuantumului pensiei n functie de
din 1989, fondurile de asigurari au fost valoarea contributiei (n cuantum si
o buna perioada sub controlul guvernu- durata). n Romnia, de mai multi ani,
lui, fapt ce a condus la utilizarea abuse practica un mod aberant, inechitabil,
ziva a unora dintre ele. De abia n de calcul al pensiei, care a creat
1991 a fost introdusa Legea ajutorului diferente mari de pensii ntre persoane
de somaj, n 1997 Legea asigurarilor cu eforturi contributorii similare. n plus,
de sanatate si n 2000 o noua lege a desi implicarea statului prin reglemen-
pensiilor, prin care se separa de fapt tari este justificata si n sistemele pri-
fondurile de asigurari de guvern si se vate de asigurari (extrem de necesare
plaseaza n casele de asigurari de n completarea celor de stat), impli-
sanatate si, respectiv, de pensii. carea excesiva, abuziva, a acestuia n
Alte cteva precizari teoretice sunt sistemul pensiilor de stat este con-
necesare referitor la natura riscului si a damnabila pentru ca fondul de pensii
acoperirii sale prin diversele tipuri de este al contribuabililor, si nu al tuturor
asigurari sociale. cetatenilor, precum bugetul de stat, iar
Desi sunt bazate pe contributia fiecarui el trebuie administrat n interesul si sub
cetatean, cuantumul fiind stabilit controlul reprezentantilor asiguratilor.
proportional cu aceasta, pensiile din Spre deosebire de riscul de a iesi la
sistemul n flux (engl., pay as you go) pensie, care este uniform distribuit n
presupun si o anumita redistribuire populatie si pentru care acceptarea
bazata pe principiul solidaritatii sociale contributiei este facila, asigurarile de
att ntre generatii, ct si ntre categorii sanatate si mai ales cele de somaj nu
de pensionari (Marginean, 1995, 1999, presupun un risc uniform distribuit
2000). Datorita acestei redistribuiri ntre asigurati si nici un risc usor de
(prin plafon de pensie maxima, pensie calculat, de anticipat. Lipsa posi-
minima, stagiu minim de contributie bilitatilor unui calcul de tip actuarial al
etc.), anumite segmente de contribua- acestor riscuri face ca sistemele de
bili (n special cei cu venituri mari si asigurari private sa fie mult mai putine
foarte mari) sunt dezavantajati si multi (adesea limitate la domeniul serviciilor
dintre ei nu ar contribui daca nu ar de sanatate).
exista obligativitatea contributiei. O Asigurarile de sanatate se confrunta cu
alta categorie care, de asemenea, nu tendinta de fraudare prin subdeclara-
ar contribui benevol este cea a celor rea riscului (nu se declara la asigurare
foarte saraci care, pe fondul lipsei cva- anumite boli, desi probabilitatea apari-
sipermanente de resurse, si-ar orienta tiei lor este cunoscuta de asigurat) si,
resursele spre nevoile imediate, fara a n plus, dreptul la ngrijire medicala (cel
face economii pe termen lung, ram- putin cea de baza) este considerat de
113
multi a fi universal, asa ca n unele tari Semnificativ pentru istoria implicarii
serviciile de sanatate sunt partial sau statului n protectia sociala a cetateni-
total furnizate de stat, de la buget, fara lor prin asigurari sociale este si faptul
o contributie separata. Oricum, daca ca reformele sociale s-au extins de
exista, contributia trebuie sa fie obliga- la protectia fata de riscul pierderii
torie macar pentru acoperirea costuri- veniturilor din munca a celor care
lor serviciilor minimale. erau sau fusesera angajati (asigurari
Asigurarile de somaj se deosebesc de sociale pentru accidente de munca,
celelalte doua prin faptul ca riscul este pensii, somaj) la protectia/acoperirea
complet dezechilibrat distribuit ntre familiilor acestora (pensii de urmas,
asigurati, cei din anumite sectoare, din asigurari de sanatate pentru ntreaga
anumite meserii, cu resurse umane familie), apoi la protectia celor care
mai reduse fiind mult mai expusi riscu- nu puteau sa lucreze (persoane cu
lui de somaj. Astfel, unii contribuabili handicap, copii fara sustinatori legali -
cu un risc extrem de redus de a intra desi, pentru acestia, institutii si masuri
n somaj nu ar fi deloc interesati sa de protectie existasera si anterior) si
contribuie n mod benevol la un fond de abia n final (dupa cel de-al doilea
de somaj; dintre cei cu risc ridicat, cei razboi mondial) unele masuri de pro-
interesati sa contribuie, multi ar intra tectie s-au generalizat la ntreaga
efectiv n somaj dupa o perioada, asa
populatie (asigurari de sanatate uni-
ca povara contributiei pe contribuabilii
versaliste, ajutor social, alocatii pentru
ramasi la un moment dat ar fi att de
copii). Aceasta succesiune a grupurilor
mare nct acestia ar renunta sa-si
tinta pentru politicile sociale, similara
mai asigure riscul de somaj, costurile
pentru fiecare stat indiferent de stadiul
depasind beneficiul (reducerea incerti-
istoric sau economic de dezvoltare,
tudinii, a vulnerabilitatii, prin asigura-
re). n plus, riscul de a intra n somaj este esentiala pentru a ntelege ca
este si neuniform distribuit n timp, asa politicile sociale au fost centrate pe
ca este greu de calculat contributia pe protectia n primul rnd a celor care
aceasta baza, perioadele de declin sunt sau au fost angajati, asigurarile
economic, cu somaj foarte ridicat, fiind sociale fiind n centrul oricarui
greu de anticipat. Rezulta ca fondurile sistem de securitate sociala.
de somaj nu pot fi private, ele trebuie \Marian Preda[
sa se bazeze pe o contributie obli-
Vezi si: beneficii contributorii; beneficii
gatorie si sa fie garantate de stat.
sociale; tipologia sistemelor de
Chiar si asa se considera ca, la rate
sanatate; fondul de somaj; politici
ale somajului foarte mari, de peste
active; politici pasive; somaj
20%, cu greu se pot plati ajutoare de
somaj acoperitoare ale minimului de Bibliografie selectiva: Barr, (1998);
subzistenta, criza fondului fiind foarte Esping-Andersen (1990); Ghimpu et
grava si nevoia de interventie masiva al. (1998); Le Grand et al. (1992);
a statului imperioasa (Le Grand et al., Marginean (1994, 1995, 1999, 2000);
1992; Barr, 1998). Pierson (1991)
114
nalitatii copilului, a afectivitatii. Intrarea
Asistent maternal profesionist
copilului n familia asistentului maternal
Asistentul maternal profesionist - n ca- profesionist, precum si finalizarea
drul sistemului romnesc de protectie a plasamentului se realizeaza urmnd o
copilului - este persoana fizica, ates- succesiune de pasi care sa asigure
tata de Comisia pentru Protectia Copi- acomodarea reciproca dintre copil si
lului si care, prin activitatea pe care o profesionist.
desfasoara la domiciliul sau, asigura Asistentul maternal profesionist este
cresterea, ngrijirea si educarea nece- obligat sa parcurga un program de
sare dezvoltarii armonioase a copiilor formare de minimum 60 de ore, cuprin-
pe care i primeste n plasament sau znd cadrul juridic si administrativ al
ncredintare. protectiei drepturilor copilului, dezvol-
n Romnia, profesia de asistent ma- tarea copilului, problematica specifica
ternal profesionist este cea mai noua copilului aflat n dificultate, drepturile si
din domeniul protectiei copilului (men- obligatiile asistentului maternal profe-
tionata ntr-un act legislativ prima oara sionist.
n OUG nr. 26 din 1997 privind protec- Comisia pentru Protectia Copilului
tia copilului aflat n dificultate) si ofera acorda atestatul de asistent maternal
posibilitatea protectiei copilului prin profesionist persoanei care a dovedit,
alternative de tip familial la ocrotirea n urma evaluarii realizate de serviciul
institutionalizata. Profesia este similara public specializat pentru protectia copi-
cu cea de foster care sau famille lului sau de catre un organism privat
daccueil si este foarte raspndita n autorizat (ONG), ca prezinta garantii
tari cu experienta n protectia copilului. morale, de sanatate si mijloace
Plasamentul sau ncredintarea copilului materiale pentru protectia copilului la
la asistentul maternal profesionist se domiciliul sau, iar familia consimte la
realizeaza pe o perioada determinata aceasta. Asistentul social care eva-
de timp. Pe durata plasamentului, asis- lueaza o persoana n vederea obtinerii
tentul maternal profesionist n echipa atestatului de asistent maternal profe-
cu asistentul social pregateste reuni- sionist va propune Comisiei pentru
ficarea copilului cu familia biologica Protectia Copilului, n functie de con-
sau adoptia lui. Asistentul maternal ditiile existente, numarul de copii ce
profesionist are atributii n crearea unui pot fi plasati sau ncredintati, vrsta
mediu de viata adecvat dezvoltarii acestora si daca asistentul maternal
complexe a personalitatii copilului, n profesionist poate ngriji copii cu nevoi
asigurarea igienei si hranei corespun- speciale.
zatoare, n urmarirea si prevenirea m- Activitatea persoanelor atestate ca
bolnavirilor, n transmiterea de cu- asistent maternal profesionist se des-
nostinte si deprinderi de viata, n im- fasoara n baza unui contract individual
plicarea copilului n activitatile cotidi- de munca, ncheiat cu serviciul public
ene ale familiei, n organizarea timpului specializat pentru protectia copilului
liber alaturi de membrii familiei, n dez- sau cu organismul privat autorizat care
voltarea relatiilor copilului cu comuni- le supravegheaza activitatea, si este
tatea, n stimularea dezvoltarii perso- salarizata cu echivalentul salariului
115
unui asistent social cu studii medii. ajuns la 3.833 n iunie 2000. \Nina
Sursele de finantare pentru asistentul Petre[
maternal profesionist provin de la
Vezi si: copil n dificultate; drepturile
bugetul autoritatilor publice locale, copilului; actori implicati n protectia
bugetul de stat, prin programe de copilului n dificultate; familia de
interes national finantate prin Agentia ncredintare/plasament;
Nationala pentru Protectia Drepturilor plasamentul copilului n regim de
Copilului sau surse extrabugetare. urgenta; plasament familial
Contractul individual de munca
produce efecte numai pe perioada n
care asistentul maternal profesionist Asistenta sociala
are n plasament sau ncredintare unul
sau mai multi copii. Pentru fiecare copil ntr-un sens mai larg, asistenta sociala
primit n plasament sau ncredintare, se refera la orice beneficiu financiar
asistentul maternal profesionist ncheie sau serviciu social noncontributoriu, fi-
o conventie de plasament cu angajato- nantat din taxele si impozitele generale
rul, n care sunt mentionate datele cu sau din fonduri sociale speciale. ntr-un
privire la identitatea copilului, motivele sens mai restrns, conceptul de asis-
plasamentului, istoria copilului, planul tenta sociala nu include ansamblul de
beneficii si servicii sociale universalist-
de permanenta al copilului, modalitatea
categoriale, definind doar acel ansam-
de mentinere a contactului ntre copil si
blu de institutii, programe, masuri, ac-
parinti, finalitatea plasamentului,
tivitati profesionalizate si servicii spe-
drepturile si obligatiile partilor. Pentru cializate de protejare a persoanelor,
fiecare copil plasat sau ncredintat la grupurilor sau comunitatilor cu proble-
asistentul maternal profesionist se me speciale, aflate temporar n difi-
plateste, prin Directia de Munca si cultate. n acest sens, asistenta sociala
Protectie Sociala, o alocatie lunara de (engl., social work) este acordata pe
ntretinere, finantata din bugetul de baza unei testari a posibilitatilor (mij-
stat. loacelor) de trai sau a conditiilor
Asistentul maternal profesionist nu speciale, eligibilitatea nefiind deci re-
poate primi n plasament sau ncre- zultatul direct al ncadrarii respectivilor
dintare copii pentru care are, conform indivizi ntr-o categorie predeterminata.
legii, obligatie de ntretinere, respectiv Conditiile speciale ce determina nevoia
nu poate avea o relatie de rudenie de asistenta sociala se pot datora fie
pna la gradul IV cu copilul plasat sau unor circumstante de ordin economic
ncredintat. (venituri insuficiente, saracie) sau
Rezultatele pozitive pentru dezvoltarea socio-cultural (zone defavorizate,
copilului protejat de catre asistentul somaj cronic etc.), fie pot avea o
maternal profesionist sunt spectacu- determinare biologica sau psihologica,
loase comparativ cu copilul protejat n ce nu permite indivizilor realizarea prin
mijloace si eforturi proprii a unui mod
institutiile rezidentiale. Numarul copiilor
normal, decent, de viata.
protejati la asistent maternal profesio-
nist a crescut de la 479 n decembrie Obiectivul interventiei asistentei sociale
1998 la 3.085 n decembrie 1999 si a este deci, n acest sens, de a sprijini
116
pe cei aflati n dificultate, ajutndu-i lizate, atenuarea partiala a inegalitatii
sa-si dezvolte propriile capacitati si existente.
competente n vederea unei vieti Sistemul asistentei sociale se bazeaza
decente, autosuficiente. Acesti indivizi pe urmatorul principiu: din fondurile
sau grupuri, pe o perioada de timp mai bugetare de stat sau din fondurile
scurta sau mai ndelungata, nu pot obtinute voluntar de la indivizi sau
duce o viata activa, autosuficienta, fara comunitati sunt sprijinite persoanele n
un ajutor economic sau fara un suport dificultate, n functie de necesitatile,
fizic, moral, social sau cultural din nevoile lor, evaluate de catre profe-
exterior. Ajutorul are deci n vedere, de sionisti, i.e. asistenti sociali. Serviciile
regula, o perioada limitata de timp se asigura deci n baza principiului
pna cnd persoanele n conditii de
solidaritatii sociale, fara a fi condi-
risc si gasesc resursele economice,
tionate de vreo contributie anterioara,
sociale, psihologice, pentru a putea
ca n cazul sistemelor contributorii. De
duce o viata normala autonoma.
regula, sprijinul acordat persoanelor n
Urmatoarele categorii constituie n mod nevoie prin intermediul sistemului de
special obiectul interventiei asistentei asistenta sociala nu este precizat
sociale: dect n limite generale prin lege,
x familiile sarace; urmnd a fi specificat prin analiza de la
x copiii ce traiesc ntr-un mediu fa- caz la caz a situatiilor concrete, n
milial/social advers, abandonati, baza unor anchete sociale efectuate
institutionalizati; de catre specialisti. Serviciile de asis-
x minorii delincventi; tenta sociala se mai numesc, datorita
x tinerii neintegrati social; acestei particularitati a responsivitatii
x persoanele dependente de drog lor n raport cu nevoile individuale,
sau alcool; servicii sociale personalizate.
x persoanele abuzate fizic, respec-
Functiile pe care le ndeplineste
tiv sexual;
asistenta sociala n societatea
x persoanele cu dizabilitatii fizice
moderna se refera la:
sau mentale;
x persoanele cu boli cronice fara x identificarea si nregistrarea seg-
sustinatori legali; mentului populatiei ce face obiectul
x persoanele vrstnice neajuto- activitatilor de asistenta sociala;
rate; x diagnoza problemelor socio-umane
x persoanele care au suferit n cu care persoanele vulnerabile sau
urma calamitatilor naturale, grupurile cu risc crescut se pot con-
sociale, persecutii si discriminari frunta ntr-o anumita perioada de
de orice tip. timp si n anumite conditii sociale si
Asistenta sociala, ca parte esentiala a economice, respectiv culturale,
protectiei sociale, reprezinta un mod date;
operativ de punere n aplicare a pro- x dezvoltarea unui sistem coerent de
gramelor de protectie sociala pentru programe, masuri, activitati profe-
categoriile mentionate mai sus. Ea asi- sionalizate si servicii de suport pen-
gura astfel, prin serviciile sale specia- tru acestea;
117
x identificarea diferitelor surse de refacerea unor resurse necesare
finantare a acestor programe de integrarii sociale normale a
sprijin; comunitatilor.
x ajutor n vederea constientizarii Asistenta sociala si propune si
propriilor probleme de catre cei abilitarea celor aflati n nevoie, prin
aflati n situatii de risc; furnizarea unor cunostinte si
x stabilirea drepturilor si modalitatilor competente specifice, de a-si rezolva
concrete de acces la serviciile problemele proprii sau de a-si exprima
specializate de asistenta sociala a optiunile de politica sociala prin
potentialilor beneficiari, n special intermediul grupurilor de presiune sau
prin diseminarea n rndul acestei activitati de lobby pe lnga forurile
categorii a cunostintelor legate de decizionale (vezi si empowerment).
cadrul legislativ-institutional existent
Asistenta sociala nu se reduce nsa
n domeniul asistentei sociale;
x suportul prin consiliere, terapie numai la lucrul direct cu indivizi, gru-
individuala sau de grup, n vederea puri sau comunitati. n tarile dezvoltate,
refacerii capacitatilor de integrare din ce n ce mai mult, specialistii n
sociala a beneficiarilor; acest domeniu sunt solicitati sa lucreze
x dezvoltarea unor servicii ndreptate direct n administratia publica sau n
catre prevenirea unor situatii sectorul privat, profit sau nonprofit,
defavorizante; pentru asigurarea unor servicii specia-
x dezvoltarea unor programe de lizate, dar si n vederea furnizarii de
cercetare stiintifica la nivel national consultanta specializata.
si local, n vederea cunoasterii si n- n ultimul timp, dezvoltarea unui sistem
telegerii dimensiunilor problemelor institutional de asistenta sociala a luat
cu care se confrunta cei aflati n o deosebita amploare n cadrul
situatii speciale. sectorului organizatiilor nonprofit;
Stabilirea prioritatilor n abordarea pro- acestea au preluat o serie de functii de
blemelor n cadrul asistentei sociale nu protectie sociala de la stat, crescnd
se reduce nsa la nivelul individului, astfel posibilitatea marketizarii
desi individul se afla n centrul preocu- serviciilor sociale.
parilor acesteia, e.g., someri, depen- Asistenta sociala ca profesie, avnd
denti de drog sau alcool, victime ale un statut propriu, cu obiective, carac-
abuzurilor de tot felul. Alte niveluri de teristici si tipuri de activitati distincte,
abordare a problemelor sociale din are un pronuntat caracter aplicativ si o
perspectiva asistentei sociale sunt: nalta orientare umanista. Din aceasta
x nivelul interpersonal si de grup - perspectiva, asistenta sociala presu-
prin terapii de familie, de cuplu, pune att asimilarea unor cunostinte
pentru unele grupuri marginalizate teoretice din domeniul stiintelor socio-
etc.; umane, dar si deprinderi si abilitati
x nivelul comunitar - prin medierea practice, e.g., ndemnarea de a co-
unor conflicte de tipul celor etnice, munica si lucra cu persoanele, respec-
grupale si prin suport financiar n tiv grupurile aflate n dificultate. O di-
vederea mobilizarii colective pentru mensiune, de asemenea, constitutiva
118
profesiei de asistent social se refera la astfel categoria celor aflati n nevoie.
setul valorilor, normelor, principiilor ce Abia n secolul al XX-lea nsa, asis-
compun codul deontologic al acestei tenta sociala capata un caracter siste-
profesii. Acesta garanteaza n mod matic si institutional, iar explozia de
special respectarea drepturilor omului, servicii sociale diversificate este speci-
fara deosebire de rasa, sex, vrsta, fica ultimelor decenii ale acestui secol.
limba, apartenenta culturala sau reli- Astfel, profesionalizarea asistentei
gioasa. Profesia de asistent social im- sociale, avnd ca obiect de studiu si
plica deci o filosofie proprie, centrata interventie o arie problematica relativ
umanist. O componenta a asistentei autonoma, bazata pe metode si tehnici
sociale moderne, care a luat o am- specializate de ntelegere, comunicare,
ploare deosebita n ultimele decenii, terapie si sprijin pentru cei mai vulne-
exemplifica si ntareste aceasta filoso- rabili, este un fapt relativ recent n
fie: este vorba n special de ncercarea istoria protectiei sociale.
diminuarii discrepantelor si inegalita- Societatile moderne au cunoscut o se-
tilor dintre grupurile minoritare sau rie de schimbari profunde att n ceea
dezavantajate si populatia majoritara, ce priveste riscurile sociale, ct si n
prin intermediul actiunilor afirmative ceea ce priveste oferta de servicii so-
(uneori, cu specificatii apropiate, este ciale, ncepnd cu anii 50. Schimbarile
utilizat si termenul de discriminare modului de viata traditional, n cadrul
pozitiva). caruia familia si locul de munca repre-
Asistenta sociala si are originile n zentau principalele surse ale bunasta-
ncercarile punctuale, nesistematice, rii, reflectate n nuclearizarea familiei,
de ajutorare a persoanelor aflate n ne- cresterea incidentei familiilor succesive
voie de catre institutiile religioase, prin si monoparentale, dar si n schimbarile
acte de caritate. La nceputul secolului survenite pe piata muncii (e.g., creste-
al XVII-lea, n Anglia, se instituie rea ponderii locurilor de munca tempo-
pentru prima oara o lege care impune rare, partiale, a mobilitatii ocupationale
colectarea unei taxe pentru saracie: si profesionale) duc la proliferarea, dar
Elisabethan Poor Law. Aceasta lege si la schimbarea profilului riscurilor so-
reprezinta de fapt prima forma de ciale, precum somajul, saracia, exclu-
institutionalizare a asistentei sociale. ziunea sociala, discriminarea sociala,
Aceasta taxa, aplicata proprietarilor de dependenta de droguri, autoghetoza-
pamnt, a dus la constituirea unui fond rea cultural-etnica si religioasa. Pe de
destinat ajutorarii celor nevoiasi: ba- alta parte, cresc resursele si se diver-
trni, bolnavi, saraci, handicapati. Abia sifica resursele sociale de crestere a
n secolul al XIX-lea apar n Germania, bunastarii colective. Pe acest fond, a-
Anglia, Franta primele sisteme de pro- sistenta sociala profesionalizata devine
tectie sociala de tip asiguratoriu, avnd esentiala, egalnd ca importanta profe-
ca suport sistemul de asigurari sociale sia de medic sau profesor.
creat de Bismarck. Aceste sisteme de Aspectul institutional al asistentei so-
asigurari preluau riscurile legate de ciale se concretizeaza n serviciile de
boala, accidente, incapacitate de asistenta sociala. Asistenta sociala nu
munca datorata batrnetii, diminund poate fi conceputa ca un sistem-expert
119
institutional n afara unor servicii Beneficiile sociale noncontributorii se
specializate de asistenta sociala. combina adesea cu serviciile de asis-
tenta sociala, ele completndu-se reci-
Serviciile de asistenta sociala proc. Spre deosebire de beneficii mo-
Serviciile sociale specializate de asis- netare sau transferuri n bunuri, ser-
tenta sociala fac parte, pe lnga cele viciile sociale pot oferi un suport social
de sanatate si cele din domeniul edu- mai focalizat asupra complexului de
catiei, din sfera mai larga a serviciilor nevoi ale individului si mai orientat
sociale. catre satisfacerea efectiva a acestor
n timp ce beneficiile sociale - fie ele nevoi. n locul unei testari administra-
contributorii sau noncontributorii - su- tiv-birocratice a nevoilor, pe care se
plinesc un deficit de resurse financiare, bazeaza acordarea beneficiilor sociale
serviciile sociale n domeniul asistentei selective, serviciile sociale promovea-
sociale se adreseaza unui deficit de za o testare nalt personalizata si pro-
capacitati, avnd ca scop principal fesionalizata a nevoii, prin luarea n
dezvoltarea, corectarea sau refacerea considerare a contextelor individuale,
unor capacitati individuale sau comuni- sociale sau familiale specifice de
tare necesare unei vieti normale si au- dificultate. Acestea completeaza deci
tosuficiente. Premisa de la care por- transferul de resurse monetare prin re-
nesc serviciile sociale specializate este cuperarea si dezvoltarea capacitatilor
aceea ca problemele cu care se con- necesare unei vieti active, sprijinind
frunta indivizii sau comunitatile aflate n activ mobilizarea si utilizarea eficienta
dificultate nu se datoreaza numai lipsei a resurselor personale sau colective
resurselor financiare; acestea din urma existente.
pot fi, la rndul lor, simple efecte ale
unor cauzalitati mai profunde. Principa- Serviciile de asistenta sociala reprezin-
lul motiv al aparitiei si permanentizarii ta deci o abordare activa a problemelor
starilor de nevoie" sau dificultate sociale, acordnd sau ajutnd indivizii
este lipsa capacitatilor personale sau sau grupurile n dificultate sa dezvolte
de grup de a face fata problemelor solutii pozitive, fezabile, de rezolvare a
existentei cotidiene, ntr-un context problemelor generatoare ale starii de
social, economic si cultural dat. Astfel, dificultate sau dependenta.
serviciile de asistenta sociala se adre- Serviciile de asistenta sociala pot
seaza tocmai acestor capacitati, urma- avea un caracter general, oferind un
rind dezvoltarea acestora, prin ntele- prim suport celor aflati n nevoie,
gerea naturii problemelor individului monitoriznd evolutia unor probleme
sau grupurilor, prin ajutorul acordat sociale, programele adresate rezolvarii
acestora n vederea constientizarii pro- acestora, (re)integrarea indivizilor sau
priilor probleme, prin identificarea unor grupurilor n circuitul unei vieti normale
solutii constructive si strategii actionale si autosuficiente din punct de vedere
de rezolvare a acestor probleme. n social. Acest tip de servicii sociale ofe-
acest sens, asistenta sociala se con- ra deci un prim ajutor profesionist, dar
stituie nu numai ca terapie individuala, nu nalt specializat indivizilor sau gru-
dar n primul rnd ca o modalitate purilor n nevoie. Serviciile sociale
specifica de terapie sociala. pot lua nsa si forma unor servicii
120
specializate, ce se adreseaza anumi- fara nsa a le desprinde pe acestea
tor probleme particulare, cu instrumen- din mediul lor natural de viata.
te si tehnici de diagnoza si interventie n prezent, n toate tarile dezvoltate,
nalt specializate, constituite fie n ca- exista o preocupare majora n vederea
drul altor institutii - e.g., n scoli pentru nlocuirii institutiilor ce ofera asistenta
consilierea copiilor si familiei n vede- sociala permanenta cu alte forme de
rea cresterii participarii scolare, consi- consiliere, recuperare sau protectie
lierea tinerelor mame n maternitati, n temporara sau comunitara, n vederea
vederea prevenirii abandonului, consi- cresterii capacitatilor persoanelor asis-
lierea delincventilor n cadrul nchiso- tate de integrare sociala normala (vezi
rilor n vederea prevenirii recidivarii - , si dezinsitutionalizare).
fie n jurul unor probleme specifice, Serviciile de asistenta sociala intervin
e.g., persoane fara adapost. n doua tipuri distincte de situatii:
O asistenta sociala sistematica si com- x n situatiile de urgenta, exceptio-
prehensiva presupune mbinarea efi- nale - de tipul celor de copii aban-
cienta a acestor doua forme de servicii donati sau abuzati, victime ale vio-
sociale. Combinatia armonioasa a ce- lentei, copii sau tineri cooptati n
lor doua tipuri de servicii de asistenta activitati de tip criminal, persoane
sociala are la baza respectarea abor- aruncate n strada, victime ale
darii holiste a persoanei umane. unor dezastre naturale sau sociale
Din punct de vedere formal, alte doua sau, pur si simplu, persoane
forme de servicii sociale specifice ramase fara nici un fel de suport
pot fi distinse: financiar. n aceste momente de di-
x serviciile de asistenta acordate be- ficultate extrema, asistenta sociala
neficiarilor n mediul lor natural de intervine ca un suport nalt persona-
viata, e.g., n familie, n gospodarie, lizat si profesionalizat. Asistenta so-
la scoala, la locul de munca; ciala combina, n acest caz, resurse
x serviciile acordate n institutii spe- financiare de urgenta cu resurse in-
cializate de asistenta sociala, ser- stitutionale si umane specializate.
vicii ce ofera, in extremis, si un loc x situatii de dificultate cronica, du-
special protejat, de viata normala, blate de deficitul de capacitati pro-
persoanelor ce nu pot, temporar prii de depasire a dificultatilor - e.g.,
sau permanent, sa si desfasoare deficit cronic de resurse financiare,
existenta ntr-un mediu social na- saracie extrema, copii lipsiti de
tural (e.g., institutii pentru persoane familie, persoane dependente de
vrstnice, pentru copii abandonati, drog, persoane eliberate din nchi-
pentru persoane cu dizabilitati ma- soare, mame singure, batrni care
jore, institutii de resocializare a co- s-au izolat progresiv, cu capacitati
piilor sau adolescentilor cu deviatii deteriorate de a duce o viata inde-
comportamentale majore). Centrele pendenta.
de consiliere sau recuperare repre- Daca asistenta persoanelor aflate n
zinta forme institutionale de acor- situatii de dificultate cronica sau risc
dare a asistentei sociale speciali- crescut de a ajunge n astfel de situatii
zate unor categorii de persoane, reprezinta un obiectiv principal al asis-
121
tentei sociale, asistenta sociala a indi- Desi serviciile de asistenta sociala ras-
vizilor sau grupurilor n situatii de ne- pund nu numai unor probleme locale
cesitate, indiferent de natura acestora, sau individuale, ci si unor probleme so-
se constituie ca un drept universal al ciale mai generale, avnd o determi-
tuturor membrilor unei comunitati. nare structurala la nivelul societatii,
Functiile serviciilor de asistenta so- baza organizarii acestora o reprezin-
ciala. Serviciile de asistenta sociala si ta comunitatea locala, n timp ce co-
propun oferirea unui suport profesional ordonarea acestora la nivel national
n vederea sprijinirii dezvoltarii la ni- implica mai degraba asigurarea unor
velul individului sau grupului a capaci- standarde de calitate pentru functiona-
tatilor proprii de solutionare a proble- rea lor, a unui caracter sistematic si a
melor cu care se confrunta, i.e. de a unui suport tehnic, eventual si financiar
reda acelora n nevoie autosuficienta al acestora si elaborarea unei politici
n vederea unei vieti decente. O func- sociale coerente n domeniu. Respon-
tie, de asemenea importanta, a servi- sabilitatile si deciziile privitoare la orga-
ciilor de asistenta sociala este aceea nizarea si desfasurarea unor servicii de
de a intermedia si facilita accesul asistenta sociala revin nsa, n cea mai
diferitilor indivizi sau grupuri sociale la mare parte, datorita gradului lor
alte servicii si programe sociale, cum crescut de discretionaritate, comunitatii
ar fi educatia, sanatatea publica, dife- locale, asigurnd astfel o responsivi-
rite transferuri sociale la care sunt tate crescuta la problemele locale si
ndreptatiti, dar si de aparare a inte- specificul local al unor probleme so-
reselor si drepturilor acestora n cazuri ciale generale. Serviciile de asistenta
exceptionale. Prin extensie, aceasta sociala trebuie deci sa combine prio-
functie se reflecta si n procesul de abi- ritati stabilite la nivel national cu prio-
litare a indivizilor sau grupurilor (vezi ritati stabilite la nivel local si regional.
empowerment), n relatiile lor cu alti Nivelul de organizare locala trebuie
indivizi, grupuri sau institutii sociale. determinat ca un optim n vederea unei
Prin nsasi natura lor, ca un instrument ct mai fine calibrari a serviciilor so-
de asistenta individualizata, serviciile ciale la problemele locale, dar si a unei
de asistenta sociala sunt puternic foca- utilizari fezabile si eficiente a resurselor
lizate, asigurnd eficienta utilizare a financiare, materiale si umane exis-
resurselor sociale n ajutorarea anumi- tente. Astfel, n functie de tipul de
tor grupuri-tinta. serviciu de asistenta sociala (e.g., ge-
Serviciile de asistenta sociala au deci neral sau specializat, institutie totala
dubla functie de a (re)conecta indivi- sau complementara, serviciu de pre-
dul la mediul sau social direct - familie, ventie sau de interventie de urgenta) si
prieteni, comunitate -, dar si la mediul de echilibrul rezolutie-fezabilitate finan-
sau social mai larg - piata muncii, ciara, nivelul de organizare a acestuia
institutii sociale, si de a activa poate varia de la nivelul cel mai de
procesele de mobilizare a resurselor jos, i.e. consiliile locale, trecnd prin
sociale n vederea rezolvarii eficiente nivelul judetean sau regional, pna la
a unor probleme sociale generale sau nivelul cel mai general, i.e. cel national.
locale. Multi specialisti n probleme de admi-
122
nistratie publica sustin necesitatea im- asistentei sociale se plaseaza n jurul
plicarii si responsabilizarii comunitatilor anului 1775, prin promulgarea legii
locale n organizarea serviciilor de pentru protectia copilului si prin nfiin-
asistenta sociala si prin descentraliza- tarea unor institutii specializate pentru
rea financiara a acestora. Descentrali- ocrotirea persoanelor aflate n nevoie:
zarea financiara, ca rezultat al unui fete-mame, saraci, bolnavi cronici, per-
proces integrat de descentralizare a soane cu dizabilitati fizice sau psihice,
unor servicii sociale, are desigur efecte persoane vrstnice fara sprijin. Abia n
pozitive asupra responsabilizarii si 1831 se pun nsa bazele unui sistem
mobilizarii comunitatii locale, dar acest de asistenta sociala structurat prin
proces trebuie sa reprezinte si o solutie adoptarea Regulamentului organic.
fezabila si sustenabila care sa permita Dupa Unirea Principatelor, n 1859,
efectiv organizarea si dezvoltarea unor apar primele acte normative menite sa
servicii nalt profesionalizate si respon- fixeze atributii si responsabilitati con-
sive la nevoile locale. Ele trebuie, n crete pentru serviciile de asistenta so-
fapt, sa vina n completarea unor ciala la nivelul comunelor si judetelor,
masuri sustinute la nivel national, ce le ncurajnd n mod special ntrajutora-
degreveaza de o suprasolicitare, rea la nivel comunitar. Romnia devine
nesustenabila adesea, n conditiile astfel una dintre primele tari din Eu-
actuale ale Romniei, doar din resurse ropa care introduce att un sistem de
locale. asigurari sociale (prima lege a pensiilor
Istoria serviciilor de asistenta socia- datnd din 1912), ct si un sistem de
la n Romnia. Primele nceputuri ale beneficii si servicii sociale pentru or-
asistentei sociale n Romnia se fani, vaduve de razboi etc. Legea ser-
plaseaza, ca n majoritatea tarilor, sub viciilor de ajutor social din 1931 ra-
semnul unor actiuni de tip caritabil, mne un moment de referinta pentru
desfasurate si organizate n special de asistenta sociala moderna, ce a permis
organizatii de tip religios. Aceste tipuri crearea unei retele teritoriale de servi-
de actiuni aveau un caracter punctual, cii sociale comunitare, capabile sa
nesistematic, avnd ca scop ajutorarea ofere un raspuns profesionist proble-
mai degraba ocazionala a anumitor melor generale, dar si celor specifice
categorii dependente: batrni, bolnavi, pentru cei aflati n nevoie.
orfani, handicapati, saraci. Dintr-o Ca profesie, asistenta sociala n Rom-
perspectiva moral-religioasa, aceste nia s-a dezvoltat n directa legatura cu
actiuni au ajutat n primul rnd la for- cercetarile scolii monografice de socio-
marea si dezvoltarea unui spirit de so- logie de la Bucuresti, sub ndrumarea
lidaritate umana, o premisa esentiala a profesorului D. Gusti. Desi cercetarile
dezvoltarii serviciilor moderne de asis- scolii de sociologie de la Bucuresti s-
tenta sociala. Aceste activitati sporadi- au orientat cu preponderenta asupra
ce si nesistematizate au luat, n de- mediului rural, ele au explorat si o di-
cursul timpului, forme institutionalizate mensiune specific urbana, ce s-a
prin reglementari legislative, finantarea dovedit constitutiva pentru asistenta
acestora fiind preluata de catre stat. sociala: efectele procesului de
Pentru Romnia, actul de nastere a urbanizare asupra indivizilor si
123
comunitatilor si n special efectele ne- tica, psihologie generala si diferentiata,
gative de ordin social si uman, e.g., va- igiena si sanatate publica, metodologie
gabondaj, prostitutie, alcoolism, delinc- si tehnici de interventie sociala, statis-
venta, saracie, marginalizare, inadap- tica sociala, tehnici de actiune sociala,
tare, dezorganizarea familiilor, abando- organizare a institutiilor de ocrotire so-
nul copiilor, abuz si neglijenta. Carta- ciala. Un aspect esential era realizarea
rea cazuistica a problemelor sociale unei practici comprehensive n diferite
din mediul urban reprezinta deci punc- zone si institutii, ca de exemplu, spi-
tul de plecare al interventiilor de asis- tale, nchisori, leagane pentru orfani.
tenta sociala. Dar, asa cum afirma Institutul Social Romn, transformat
Xenia Costa-Foru Andreescu, n con- ulterior n Institutul de Cercetari Soci-
ceptia profesorului D. Gusti, era nece- ale al Romniei, avnd filiale n diferite
sara crearea unor tehnicieni si a unei regiuni ale tarii, a contribuit conside-
asistente sociale stiintifice, avnd doua rabil la dezvoltarea cunoasterii realitatii
misiuni: sociale pe ntreg teritoriul Romniei.
a) cunoasterea tuturor situatiilor ngri- n 1929 este nfiintata si o revista de
joratoare ale vietii sociale, prin fo- asistenta sociala, sub forma unui bu-
losirea metodelor si tehnicilor inves- letin periodic, cu scopul promovarii si
tigatiei sociologice, adica prin cer- difuzarii activitatilor teoretice si practice
cetari de monografie interdisciplina- asociate acestei profesii. n 1936 se or-
ra (pe cadre de manifestari), ganizeaza sub conducerea profesoru-
cercetarea fiind, de rndul acesta, lui D. Gusti si Asociatia pentru Pro-
si pentru depistarea si ntelegerea gresul Asistentei Sociale, ce preia re-
tuturor fenomenelor individuale vista si o coordoneaza pna n 1944.
anomice; n 1938, tot sub ndrumarea acestuia,
b) elaborarea unor tehnici de interven- s-a organizat primul Congres al asis-
tie directa, prin mijloace de asistentelor sociale din Romnia.
tenta sociala nchisa (prin unitati si O cercetare de referinta pentru asis-
institutii specializate), dar mai ales tenta sociala romneasca este recen-
prin asistenta sociala deschisa (adi- samntul general al unitatilor si actiu-
ca individualizata) (Stahl, 1980, p. nilor de asistenta si ocrotire sociala,
339). realizat de sectia de statistica sociala a
Ca urmare, n 1929, ia nastere Scoala Institutului de Statistica, organizata de
Superioara de Asistenta Sociala din D. Gusti n 1936.
Romnia Principesa Ileana sub egida Asistenta sociala de tip profesionist s-a
directa a Institutului Social Romn, re- constituit asadar n strnsa legatura cu
cunoscuta de Ministerul Sanatatii si al scoala sociologica de la Bucuresti, si n
Ocrotirilor Sociale. Programa acestei concordanta cu cele mai nalte stan-
scoli cuprindea cursuri de biosociologie darde n domeniu, practicate n SUA si
a familiei (normale, dezorganizate, di- Europa Occidentala. Modul de relatio-
vortate, concubinaj), de sociologie a nare a teoriei sociologice cu practica
colectivitatilor si grupurilor sociale cercetarii n asistenta sociala (social
dependente social, de sociologie a work, n limba engleza) a fost nsa de
delincventei, legislatie, economie poli- inspiratie americana; poate ca nu este
124
ntmplator faptul ca singurul sociolog cialiste, era caracterizata de o profun-
care a obtinut premiul Nobel pentru da subdezvoltare, serviciile de asis-
desfasurarea unor activitati de asisten- tenta sociala fiind mai degraba reduse
ta sociala a fost sociologul american la functionarea - n conditii deosebit de
Jane Addam. precare si inadecvate, att din punctul
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, de vedere al resurselor materiale, dar
sub un regim politic socialist, asistenta si al celor umane - institutiilor de asis-
sociala devine, ntr-o prima faza, mar- tenta sociala pentru copii abandonati,
ginalizata, fiind suprimata cu desavr- persoane cu handicap sau batrni.
sire ntr-o faza ulterioara, considerata n 1990 se renfiinteaza nvatamntul
inutila ntr-o societate socialista. Ime- de asistenta sociala, din nou n strnsa
diat dupa razboi, reteaua de asistenta legatura cu relansarea nvatamntului
sociala cuprindea la nivel teritorial de natura sociologica. Initial, acesta a
numai orasele si, datorita traditiei inter- luat forma de colegiu, fiind din 1992
belice, formarea asistentilor sociali organizat la nivel universitar. Desi
avea un caracter nalt profesionist. n formarea specialistilor a reprezentat o
1962 se publica unul dintre putinele preocupare solida nca de la nceput,
manuale de asistenta sociala din lume dezvoltarea unui sistem de asistenta
la acea data: Prevederi sociale. sociala si servicii n acest domeniu a
Metode si tehnici n asistenta sociala ramas cu mult n urma, datorita unei
(I. Matei si H.H. Stahl). lipse de strategie, dar si de vointa
ncepnd nsa cu 1952, asistenta so- politica, la nivel national. ncercarile de
ciala ca pregatire profesionala este reabilitare institutionala a asistentei
transferata de la nivel universitar la ni- sociale au fost mai degraba sporadice
velul unei scoli postliceale. n 1969 si si fragmentare, adesea nefezabile si cu
aceasta institutie de formare a spe- efecte adverse, ca n cazul reabilitarii
cialistilor n domeniul asistentei sociale institutiilor deja existente de asistenta
este complet desfiintata. Profesia de a- sociala.
sistent social este radiata din nomen- n momentul de fata nu exista o retea
clatorul profesiilor, iar reteaua comuni- sau un sistem national de servicii de
tara de asistenta sociala complet aban- asistenta sociala. Serviciile existente
donata. Birocratia ia locul profesio- s-au dezvoltat mai degraba punctual, n
nistilor n realizarea unor activitati din lipsa unei strategii generale, si la
ce n ce mai reduse de asistenta so- initiativa, dar n majoritatea cazurilor si
ciala. Astfel, la sfrsitul anilor 80, asis- cu suportul financiar al sectorului
tenta sociala se rezuma la acordarea, nonguvernamental. Fundatiile si organi-
n baza unor criterii vagi si preferen- zatiile nonguvernamentale au jucat un
tiale, a unor ajutoare materiale spo- rol esential n dezvoltarea unor pro-
radice persoanelor aflate n situatii ex- grame si servicii de asistenta sociala
treme, iar functiile de protectie sociala specializata, n special n domeniul pro-
mai larga sunt transferate integral n- tectiei copilului. De altfel, singurul ser-
treprinderilor. viciu public specializat, organizat la
n 1990, starea asistentei sociale, ase- nivel judetean, pe lnga consiliile jude-
manatoare celei din alte tari foste so- tene, este cel n domeniul protectiei
125
drepturilor copilului. Acesta reprezinta abilitarea actorilor sociali; grupuri de
singura victorie institutionala n relan- interes; marketizarea serviciilor
sarea serviciilor de asistenta sociala, n sociale; dezinstitutionalizare;
pofida problemelor cu care se confrunta servicii sociale
sistemul de asistenta sociala datorita Bibliografie selectiva:
modului de descentralizare financiara a
Stahl (1980); Zamfir E. (1995, 1998,
acestuia, dar si n pofida schimbarilor
1999)
multiple pe care organizarea acestui tip
de serviciu l-a suferit n ultimii trei ani.
Multe din serviciile initiate si dezvoltate Asistenta sociala
de sectorul nonguvernamental nu pot fi a persoanelor vrstnice
preluate nici macar partial de adminis-
tratiile publice att datorita lipsei unui Vrstnicii fiind o categorie vulnerabila,
cadru legislativ adecvat, dar si datorita defavorizata, supusa riscurilor multi-
faptului ca adesea acestea reprezinta ple, prioritatea numarul unu a poli-
solutii relativ costisitoare, nefezabile ticilor sociale privind mbatrnirea este
din punct de vedere financiar pentru protectia sociala, axul central al
bugetele publice. Aceste servicii acestor politici, care include un larg
sociale sunt adesea posibile numai evantai de masuri de ordin social si
datorita implicarii, n special financiare, economic. Daca sistemele de asigu-
a unor organizatii si fundatii interna- rari (n special cele de pensii si de
tionale. sanatate) sunt criticabile, perfectibile,
Pe scurt, chiar daca unele acte legis- dar exista n aproape toate tarile,
lative deschid posibilitatea organizarii asistenta sociala a persoanelor vrst-
si functionarii unor servicii de asistenta nice este adesea insuficienta sau ine-
sociala specializata (e.g., Legea admi- ficienta.
nistratiei publice locale), cadrul legis- Este cunoscut faptul ca populatia pla-
lativ nu face posibila organizarea unor netei se afla sub semnul unui proces
astfel de servicii prin ambiguitatea da- de mbatrnire demografica, apreciat
torata lipsei unei analize atente a nica inexorabil si ireversibil. Fenomen
velului optim de organizare a acestora, complex, avnd consecinte multiple n
n conditiile unei crize bugetare relativ plan demografic, social si economic, al
accentuate. n absenta unui cadru sis- sanatatii si, de asemenea, n plan
tematic si fezabil de organizare si des- psihologic, prin atitudinea societatii
fasurare a unor servicii de asistenta "nevrstnice" fata de o minoritate n
sociala, activitatile desfasurate de or- crestere constanta, mbatrnirea popu-
ganizatiile nonguvernamentale n acest latiei a determinat comunitatea interna-
domeniu ramn punctuale si, n conse- tionala sa-i acorde din ce n ce mai
cinta, si lipsite de eficacitate n ceea ce multa atentie; astfel, Organizatia Natiu-
priveste solutionarea multor probleme nilor Unite, periodic, ncepnd cu anul
sociale locale sau generale. \Elena 1982, cnd a avut loc la Viena Adu-
Zamfir[ narea generala mondiala consacrata
vrstei a treia, atrage atentia guverne-
Vezi si: beneficii noncontributorii; lor tarilor membre sa-si elaboreze pla-
beneficii selective; putere nuri de actiune, pe de o parte, pentru
discretionara; solidaritate sociala;
126
atenuarea efectelor negative asupra locuita cu legitimitatea conferita de pu-
dezvoltarii societatilor, pe de alta, pen- tere; sefii de triburi, marii preoti, patri-
tru mentinerea integrarii sociale a per- arhii sunt alesi dintre cei vrstnici. Apar
soanelor n vrsta si pentru pastrarea institutii care consacra autoritatea si
si mbunatatirea calitatii vietii acestora, puterea batrnilor - gerontocratia (care
inclusiv prin respectarea drepturilor si nu avea atunci conotatia, n genere
libertatilor lor specifice si eliminarea peiorativa, care i se acorda astazi) -
discriminarilor. Sfatul nteleptilor, Consiliul Batrnilor,
Constientizarea problematicii specifice Gerusia, Senatum (de la senex care
pe care persoanele n vrsta o ridica n nseamna batrn).
cadrul societatilor are deja o lunga tra- Mai trziu se pierde puterea politica si
ditie istorica. Reperele acestor percep- juridica, batrnii trec pe planul doi -
tii si atitudinile fata de aceasta sunt devin consilieri, si pastreaza privilegiul
sugestive pentru evolutiile n per- de a fi respectati, adica privilegiul moral,
spectiva diacronica ale protectiei soci- se exprima n filosofie, pozitia lor
ale a acestei categorii, pna la modelul ramnnd importanta n societate (chiar
contemporan al politicilor privind popu- daca nu mai intervin prea mult, n mod
latia vrstnica. direct n procesele de decizie) si n
Perceptia si atitudinea fata de persoa- familie: pater familias si matrones.
nele n vrsta a pendulat de-a lungul n evul mediu, batrnii sunt mai
timpului si n diferitele spatii geografice degraba ignorati dect recuzati.
ntre respect, veneratie (uneori pna la Ierarhia este fundamentata pe forta, nu
divinizare) si ignorare, marginalizare, pe vrsta, societatile fiind razboinice,
ironizare. se valorizeaza forta, consecinta fiind
ntelepciunea batrnilor a fost o notiu- excluderea batrnilor.
ne aproape omniprezenta n diferite n evul mediu trziu se manifesta o
epoci istorice, ntelepciunea si senec- oarecare preeminenta a tineretii; cresti-
tutea fiind cvasisinonime.
nismul impune "religia Fiului". Vrstnicii
n Biblie, vrsta naintata, longevitatea ramn bine reprezentati printre clerici, iar
erau privite ca o proba de ntelepciune ponderea lor n structura populatiei era
si de calitate, ca o favoare si o bine- asemanatoare cu cea de azi, datorita
cuvntare divina acordata acelora care faptului ca razboaiele si epidemiile acelui
au dus o viata buna si frumoasa, n timp i extermina mai ales pe tineri. Se
respectul preceptelor religioase. manifesta, de asemenea, o atitudine de
Mai trziu, n perspectiva laica, batrnii misoginie fata de femeia n vrsta, ceea
sunt priviti cu respect si admiratie ce reprezinta un regres fata de
pentru ca au atins o vrsta naintata si antichitate cnd, alaturi de pater familias,
ca urmare a respectarii preceptelor exista si matrones - autoritatea femeii n
unei vieti sanatoase, cumpatate, con- vrsta.
stituind din acest punct de vedere, pe Renasterea este favorabila mai ales
lnga avantajul cumulului de ntelep- adultilor tineri, batrnii pastrndu-si
ciune si experienta, si modele de viata. nsa rolul n familie. Batrnii devin nsa
Pe masura ce societatile se organizea- si saracii societatii, discriminarea
za, legitimitatea divina biblica este n- femeii n vrsta continund. Ceea ce
127
apare ca o noutate si va constitui pre- populatiei) de catre demograful francez
misa unei perceptii corecte si favorabi- Alfred Sauvy n 1928.
le a batrnetii este nceputul preocu- La sfrsitul anilor '60, tot un francez,
parilor pentru aprofundarea psihologiei gerontologul J. A. Huet, lanseaza
batrnilor (Montaigne, Rembrandt, sintagma vrsta a treia, care avea sa
Franz Hals, Shakespeare). fie generalizata si sa domine cteva
Secolul al XVIII-lea poate fi considerat decenii att limbajul de specialitate (n
ca un punct de plecare important medicina, sociologie), ct si vorbirea
pentru constructia politicilor sociale curenta. n ultimii ani, expresia este
contemporane privind mbatrnirea. considerata ca insuficient definitorie
ncepe sa fie recunoscuta pentru continutul la care se refera,
specificitatea batrnetii ca "fenomen existnd tendinta de a fi abandonata.
social", batrnii nemaifiind perceputi ca *
indivizi, ci ca "grup social" n stat. Ei * *
ncep sa fie luati n seama pentru
particularitatile lor de grup si, foarte Pentru a putea aborda problematica
important, pentru nevoile lor specifice. asistentei sociale a persoanelor
vrstnice sunt necesare cteva
Ulterior se construiesc raspunsuri la n- precizari conceptuale:
trebarile legitime: "Cum este traita ba-
trnetea?" si "Care este locul batrnetii Batrn - (din latinul betranus) defi-
n societate?" Aceasta perioada, im- neste persoana de vrsta postadulta,
portanta pentru devenirea acestui grup n genere cea care a mplinit si depasit
populational, a fost considerata de ge- 60 de ani, dar n special, n ultimul
rosociologi (precum Pierre Gutlon): timp, cea care a mplinit si depasit 65
"nasterea batrnilor". n continuare n- de ani.
cep sa apara studii demografice, de Batrnetea - este perioada finala a
morbiditate si mortalitate, dezvoltn- vietii care urmeaza perioadei adulte si
du-se si o imagine pozitiva a batrnetii. care ncepe cu vrsta de 60 de ani, dar
Imaginea, care aproape se generali- n ultimul timp tot mai acceptata este
zase, a batrnului decrepit, avar etc. e limita de 65 de ani, n legatura cu alun-
nlocuita cu imaginea batrnului nte- girea duratei de viata. Este caracteri-
lept, nimbat de serenitate si genero- zata prin diminuarea treptata a func-
zitate (Voltaire). ncep sa fie fundatiilor fiziologice. Procesul este univer-
mentate disciplinele care se vor ocupa sal, caracteristic tuturor fiintelor vii, ba-
cu studiul diferitelor prerogative si laturi trnetea umana avnd particularitati
ale mbatrnirii - gerontologia, geriatria, decurgnd din cele ale fiintei umane.
ca si demografia, sociologia, psiholo- "Batrni batrni" (oldest olds) - sunt
gia, acestea din urma dezvoltndu-si persoanele vrstnice care au
subdomenii consacrate fenomenului dificultati n a-si mentine
mbatrnirii. independenta functionala. Termenul
Un alt moment important al acestei serveste la desemnarea persoanelor
istorii a fost definirea conceptului de vrstnice de peste 75 de ani (batrni
mbatrnire a populatiei (consacrat "fragili"). n limbajul gerontologic de la
ulterior ca mbatrnire demografica a noi, "batrni".
128
"Batrni tineri" (young olds) - sunt rite, n functie de perspectiva de
persoane care au independenta functio- abordare a unei laturi sau a alteia, ale
nala totala si nu apartin unei vrste acestui proces:
circumscrise. Termenul se aplica la per- x Gerontologia (din greaca: geront =
soane de vrste cuprinse ntre 60 (65) batrn + logos = studiu) - este
si 75 de ani. n uzanta specialistilor ramura biologiei si a medicinii care
gerontologi de la noi, "vrstnici". se ocupa cu studiul mbatrnirii ca
Persoana n vrsta - este o formula proces fiziologic sub diversele sale
recomandata de ONU pentru desem- aspecte biologice si sociale (geron-
narea unei persoane apartinnd popu- tologie sociala); altfel, mai pe scurt,
latiei vrstnice, destinata sa evite folo- ramura a biologiei care studiaza
sirea denumirii de "batrn", conside- problemele mbatrnirii. Geronto-
rata a avea si conotatii negative; "per- logia reprezinta o baza teoretica
soana n vrsta" ("persoana de vrsta pentru geriatrie; termenul a intrat n
a treia", sintagma prea lunga pentru uz ncepnd cu anul 1950, dar a
folosinta curenta) se foloseste pentru fost folosit pentru prima data n
desemnarea unei persoane care are 1903 de catre Mecinikov.
peste 60 de ani sau peste 65 de ani, x Geriatria (din greaca: geras = ba-
aceasta din urma limita fiind cea mai trnete + iatreia = tratament) - este
acceptata. Termenul evoca o dezvol- ramura medicinii care se ocupa cu
tare si o evolutie continua n decursul studiul bolilor batrnetii si ale seni-
ultimelor etape ale vietii, mai mult litatii si cu tratamentul si prevenirea
dect o perioada fixa sau statica. O an- lor. Termenul a fost introdus de me-
cheta realizata n tarile Comunitatii Eu- dicul american Ignaz Nasher n 1909.
ropene si-a propus sa afle preferintele Altfel spus, este medicina vrstnicului
vrstnicilor nsisi privind cea mai po- (medicina unei grupe de vrsta).
trivita denumire. Majoritatea raspunsu- x Gerontologia sociala - este disci-
rilor s-au grupat n jurul denumirilor de plina care se ocupa cu studiul pro-
persoane n vrsta, fiind respinsi blemelor sociale ale mbatrnirii,
termenii de batrni ("vieux") si vrstnici integrnd componente ale geronto-
("vieillards"); alegerea sugereaza op- logiei si sociologiei.
tiunea pentru o sintagma nediscrimina- x Geroprofilaxia - este un termen
tiva, care include notiunea de "persoa- lansat de scoala romneasca de
na" si evita formule adjectivate: "vrst- gerontologie formata n jurul Anei
nic" care trimite la altele - handicapat Aslan, care se refera la prevenirea
(n loc de persoana cu handicap), car- mbatrnirii. Termenul nu este nsa
diac (n loc de bolnav de inima), "ulce- foarte propriu, deoarece n termeni
ros", "canceros" etc., forme utilizate n stiintifici nu se poate vorbi de pre-
limbajul medical curent, dar cu impact venirea mbatrnirii, care este un
psihologic negativ. proces normal, natural. Folosirea
Dezvoltarea preocuparilor privind m- termenului subntelege prevenirea
batrnirea, o necesitate impusa de rea- formelor patologice ale mbatrnirii,
litatea evolutiilor sociale, a determinat mbatrnirea precoce, mbatrnirea
aparitia unor discipline de studiu dife- accelerata, mbatrnirea nsotita de
129
bolile specifice batrnetii, ca si cresterea valorii acestui indicator sem-
prevenirea dependentei care nifica avansarea procesului de .d.p.; b)
nsoteste mbatrnirea. proportia, n populatia totala, a popu-
x Comportament prolongeviv - este latiei n vrsta de 60 de ani si peste sau
un termen care desemneaza n vrsta de 65 de ani si peste; c)
adoptarea unui stil de viata cum- numarul de persoane n vrsta de 45-64
patat, destinat, pe de o parte, sa de ani ce revin la o persoana n vrsta
elimine sau sa atenueze anumiti de 15-64 de ani, pentru a pune n
factori de risc care pot precipita o evidenta procesul de .d.p.; d) raportul
mbatrnire precoce, pe de alta de dependenta (fr., rapport de
parte, sa favorizeze o viata lunga, dpendence, engl., dependency ratio) -
n conditii de buna sanatate si indice ce exprima numarul de tineri si
independenta. batrni din populatia sub si peste limita
Abordarea demografica a mbatrnirii a vrstei apte de munca ce revine la 100
fost perspectiva initiala si cea mai sau 1000 de persoane n vrsta apta de
importanta dintre toate demersurile de munca.
ntelegere, de constientizare a im- mbatrnirea demografica a batrni-
pactului si dimensiunilor acestui pro- lor - este un termen propus de M.
ces, precum si de construire a direc- Davies, care se refera la cresterea
tiilor de actiune privind rezolvarea pro- ponderii populatiei de peste 75 de ani
blemelor complexe determinate de m- si este legat de cresterea duratei medii
batrnire. "Instrumentarul demografic" de viata; este sinonim cu "vrsta a
al mbatrnirii este variat si cuprinde patra" si include, de regula, persoanele
att elemente ale demografiei genera-
vrstnice fragile si dependente.
le, ct si unele specific gerontologice.
Feminizarea mbatrnirii - este un
mbatrnirea demografica a popula-
important aspect al evolutiei
tiei (.d.p.) sau mbatrnirea populatiei
(fr., vieillissement de la population, demografice, constnd n cresterea
engl., ageing of population) - este un ponderii numerice a femeilor n
proces demografic care consta n ansamblul populatiei vrstnice, ca
cresterea populatiei vrstnice si n urmare a diferentei de speranta de
scaderea proportiei populatiei tinere, cu viata ntre cele doua sexe, n favoarea
mentinerea populatiei adulte vreme femeilor. n tarile cu nivel nalt de
ndelungata neschimbata. Procesul este mbatrnire, femeile traiesc n medie
caracteristic populatiilor din toate tarile, cu peste 8 ani mai mult dect barbatii,
fiind mai accentuat n tarile dezvoltate. diferenta n cazul populatiei mondiale
Termenul a fost creat si propus pentru fiind de peste 4 ani; fenomenul de
prima data de demograful francez feminizare a mbatrnirii este efectul
Alfred Sauvy n 1928, la Societatea unei supramortalitati masculine,
Statistica din Paris. Indicatori specifici cauzele nefiind nca pe deplin
pentru cercetarea .d.p. sunt: a) vrsta elucidate. Ponderea mai mare a
medie sau vrsta mediana - indicator femeilor n rndul vrstnicilor
folosit ca instrument de cercetare a influenteaza politicile sociale, n special
mbatrnirii demografice a populatiei; abordarile feministe ale acestora.
130
Asistena social a persoanelor vrstnice
Riscuri cu care se confrunta cupluri n vrsta, n care unul din

persoanele vrstnice membri este grav bolnav.
Riscul este o posibilitate obiectiva ca o Riscurile privind sanatatea sunt
persoana dintr-o populatie sau sub- importante si fac din populatia
populatie sa sufere un anumit eveni- vrstnica categoria cu cel mai mare
ment demografic - nastere, deces, consum de servicii si prestatii
divort; masurarea riscului se face prin medicale, la care se adauga un volum
frecventa statistica, care, exprimata mare de ngrijiri infirmiere.
prin indice sau rata, este estimatia unei O data cu naintarea n vrsta scade
probabilitati. Curent se foloseste n rezistenta organismului la mbolnaviri,
medicina riscul de mbolnavire de o concomitent refacerea, recuperarea
anumita boala (teoria factorilor de risc dupa boala sau accident devin mai
lansata prin "studiul Framinghani" n dificile sau chiar imposibile, ceea ce
anii '70 n SUA, care se refera la riscul face ca vrstnicii sa se regaseasca cel
de mbolnavire prin ateroscleroza, dar mai frecvent printre bolnavi, printre
care ulterior s-a extins ca un concept clientii serviciilor medicale, comparativ
general n mbolnavire). cu celelalte grupe de vrsta, si sa se
Persoanele vrstnice sunt considerate nscrie, de asemenea, cu o mortalitate
persoane cu risc, adica persoane vul- nalta. Caracteristica mbolnavirilor la
nerabile, cu nevoi speciale care impun vrstnici este polipatologia, adica pre-
ajutor si protectie pentru a trai n con- zenta concomitenta a mai multor boli
ditii decente. Organismele internationa- (n medie, se considera ca un pacient
le - Natiunile Unite, Organizatia Mon- vrstnic are 4-5 boli). Infirmitatile, inva-
diala a Sanatatii - au stabilit grupele de liditatile, handicapurile apar frecvent la
persoane vrstnice supuse unor riscuri vrstnic si l fac dependent de ngrijire
speciale, n planul sanatatii, n cel al permanenta, de servicii de asistenta
situatiei sociale si economice, atragnd sociala pe lnga cele de ngrijire me-
atentia guvernelor asupra necesitatii dicala. Bolile organice evolueaza de
de a elabora politici sociale pentru multe ori n strnsa legatura cu cele
populatia vrstnica si de a initia pro- psihice, ceea ce ridica alte probleme
grame concrete de asistenta sociala a deosebite legate de comunicare, de
acesteia. Aceste grupe cuprind n ngrijire si tratament si face sa se
ordine: instaleze frecvent starea de
persoanele foarte n vrsta (peste dependenta (partiala sau totala).
85 de ani); Starea de dependenta, care se
persoanele n vrsta traind singure; defineste ca necesitatea de a fi ngrijit
femeile n vrsta (n particular de catre o alta persoana, i creeaza
celibatarele si vaduvele); vrstnicului un handicap social
persoanele n vrsta traind n important, care-l mpiedica de cele mai
institutii colective (camine de multe ori sa ramna integrat n
batrni si camine spital); societate si familie, impunndu-se
persoane n vrsta fara copii; adesea institutionalizarea sa, adica
persoane n vrsta suferind de ocrotirea permanenta ntr-un camin de
afectiuni sau handicapuri grave; batrni sau camin-spital.
131
Problemele sociale - pensionarea, crat, afirma: "Batrnetea nu este o
izolarea -, cele economice - scaderea boala; marea vrsta induce o depen-
veniturilor -, cele morale - nerespectarea denta naturala care necesita ajutor".
drepturilor sale legitime - adncesc si Un alt mare geriatru, G. Cuny (1991),
agraveaza problemele de sanatate ale afirma: "Geriatria nu poate fi dect me-
vrstnicului, agravnd evolutia bolilor si dicina dependentei si, de asemenea, a
deteriorarea psihointelectuala. Toate prevenirii dependentei, identificnd,
acestea impun sarcini deosebite att dupa cum lesne se poate observa, ge-
serviciilor de sanatate si ngrijire, ct si riatria cu batrnetea. Consacrarea
serviciilor de asistenta sociala. conceptului de dependenta a impus si
Procesele sociale din ultimul secol si n un suport legislativ si, de asemenea, n
special nuclearizarea familiei au avut domeniul drepturilor omului, n tarile
drept consecinte decoabitarea - adica dezvoltate, care opereaza cu acest
separarea locuintei, n general din mo- concept deja, a determinat aparitia
mentul constituirii familiei copiilor, ceea unei legislatii specifice si respectiv a
unor "Carte ale drepturilor persoanelor
ce i face pe parinti mai vulnerabili, mai
vrstnice dependente". n ceea ce pri-
departe de un eventual ajutor (aspect
veste definirea dependentei, una dintre
caracterizat de francezi prin expresia
cele mai acceptate definitii este urma-
intimit distance), iar pe copii i nde- toarea, care se delimiteaza n opozitie
parteaza afectiv de propriii parinti. cu autonomia: se va considera ca un
Decoabitarea a crescut dependenta. individ este dependent daca prezinta
Dependenta este un rezultat al una, mai multe sau toate (dependenta
pierderii autonomniei din cauze fizice totala) din caracteristicile urmatoare:
sau psihice (mentale) si impune un nu se poate deplasa, nu bea singur,
ajutor semnificativ si/sau ngrijire trebuie alimentat total, este incapabil
pentru a realiza activitati de baza ale de a se spala, nu se poate mbraca,
vietii de zi cu zi. Dependenta mai este are incontinenta urinara simpla, perma-
definita si ca pierdere (diminuare) a nenta, prezinta dezorientare care
autonomiei si reprezinta axul principal poate antrena o conduita periculoasa.
al politicilor sociale si al interventiilor n opozitie cu dependenta, autonoma
socio-medicale n favoarea este persoana care prezinta simultan
persoanelor vrstnice si foarte caracteristicile urmatoare: se depla-
vrstnice. Dependenta este o stare seaza normal, chiar pe scari, si taie
complexa, ce include o varietate de singura carnea din farfurie, se spala
deficite, de la monodeficite motorii sau singura pe picioare, sezut, se piaptana
singura, se mbraca singura sau se
mentale la dependenta totala sau
ncalta singura, are continenta
pierderea autonomiei. Importanta
normala, este, din punct de vedere
dependentei n geriatrie este att de
psihic, orientata sau lucida.
mare nct a declansat o multitudine
de eforturi de cercetare si conceptua- Dependenta impune evaluare pentru
lizare care au angajat gerontologi identificarea nevoilor persoanei
dintre cei mai reputati. Lui Cardot, n dependente si stabilirea interventiilor.
1994, i prilejuieste o reflectie care, Evaluarea se face prin grile si scale de
reiternd un adevar stiintific azi consa- dependenta. n fiecare tara exista grile
132
nationale de evaluare a nevoilor lor vrstnice le supune unor riscuri n
persoanelor vrstnice. Si n tara plan social - marginalizare si excludere
noastra, din anul 2000, exista o grila sociala, nerespectarea drepturilor fun-
nationala de evaluare care cuprinde damentale si specifice, abuzuri si chiar
criteriile de ncadrare n grade de violenta. n acest sens, termenul de
dependenta; pe baza evaluarii agism (ageism, batrnism) defineste
acestor nevoi si a gradelor de conduitele discriminatorii fata de
dependenta se stabilesc tipurile de persoanele n vrsta. Exemple de agism
servicii recomandate a fi acordate la sunt discriminari la angajare, discriminari
domiciliu sau n institutie. n accesul la diferite servicii (ex.,
"Grila nationala de evaluare a nevoilor serviciile medicale), nerespectarea
persoanelor vrstnice" a fost introdusa drepturilor omului, alte diferite forme de
prin HG nr. 507/2000. Un alt concept marginalizare si excludere sociala.
important pentru caracterizarea gradu- Agismul se asociaza, n cazul femeilor n
lui de dependenta/independenta a per- vrsta, cu sexismul - discriminarea n
soanelor vrstnice se refera la acti- functie de sex sau gen - discriminare
vitatile vietii cotidiene (ADL - activity frecvent ntlnita la anumite populatii
of daily living, activits de la vie avnd culturi arhaice traditionale.
journalicre), care includ un barem func- O alta problema cu care se confrunta
tional minimal de activitati: toaleta, m- persoanele vrstnice si care necesita
bracatul, utilizarea wc-ului, transferul masuri de asistenta sociala este abu-
(pat-fotoliu, fotoliu-pat), alimentarea, zul. Abuzul asupra persoanelor vrst-
care, n cazul cnd sunt posibile, con- nice (elderly abuse, maltraitance,
fera persoanei autonomie. Scala ADL a mauvais traitements) este un com-
lui Katz evalueaza potrivit activitatilor de portament care merge de la neglijare
mai sus, gradul de dependenta. n afara pna la violenta fizica, cu vatamare
acestei scale mai exista si scala grava fata de o persoana vrstnica, n
incapacitatilor pentru activitatile vietii general lipsita de aparare, defavorizata
zilnice - IADL Lawson (instrumental sau vulnerabila, sau fata de un grup.
activities of daily living). Aceasta scala Foarte important este si autoabuzul,
are, pentru barbat, urmatorii cinci itemi: adica un comportament autoagresiv
a utiliza telefonul, a merge, a utiliza un prin abuz de alcool, fumat, toxice.
mijloc de transport, administrarea Abuzul contra persoanelor vrstnice
bugetului, luarea medicamentelor. (elderly abuse), aceasta forma de
Pentru femeie cuprinde opt itemi: comportament a celor nevrstnici fata
prepararea hranei, ntretinerea locuintei de vrstnici, a fost constientizat si stu-
si a lenjeriei, care se adauga celor cinci diat prin anii '80, dupa ce n deceniile
itemi de la barbat, care sunt comuni. anterioare se delimitasera alte catego-
Conform acestei scale, dependenta rii de abuzuri: n anii '60 contra co-
este persoana care nu poate efectua pilului, n anii '70 abuzul sotului (sotiei)
fara ajutor cel putin unul dintre aceste contra sotiei (sotului). Cel mai adesea
activitati. (86% din cazuri, dupa OMalley) abuzul
Vulnerabilizarea prin vrsta, mbolna- este datorat unei rude (membri ai
viri, handicap, dependenta a persoane- familiei, deci primii avnd obligatii de
133
ocrotire!) care conlocuieste cu persoa- Cu alte cuvinte, asistam, din nefericire,
na vrstnica, altor persoane din antu- la o generalizare a tendintelor de abuz
rajul permanent al vrstnicului sau n dauna persoanelor vrstnice, care
celor care vin ntmplator n contact cu sugereaza o degradare a solidaritatii
acesta, deci care nu au calitatea de familiale si a solidaritatii ntre generatii.
rude, si, n sfrsit, institutiilor, care nu Problema abuzului contra vrstnicului
tin seama de conditia de persoana sau a ngrijirii neadecvate trebuie sa
defavorizata a persoanei vrstnice, implice si o angajare politica n dome-
care ignora sau chiar ncalca drepturile niul resurselor alocate si al legislatiei.
acesteia. Miscarea n favoarea drepturilor vrst-
n cazul batrnilor, abuzul prin aban- nicului, delimitare tot mai necesara n
don este, de asemenea, o abatere cadrul mai larg al doctrinei drepturilor
morala de la comportamentul normal n omului, intervine tot mai ferm, afirmnd
familie. n trecut si astazi, n unele tari, dreptul absolut al vrstnicilor la
abandonul parintilor de catre copii este protectie contra abuzurilor si la ngrijiri
sanctionat si de lege. "Daca cineva nu corespunzatoare. De altfel, tari
asigura subzistenta tatalui si mamei dezvoltate si-au elaborat nu numai
sale, atunci el va fi denuntat Consi- carte ale drepturilor vrstnicului, ci si
liului, care l va denunta pe vinovat si l carte ale drepturilor persoanelor
va conduce la nchisoare", spunea o vrstnice dependente, acestea fiind
inscriptie din Delphi, n Grecia Antica. drepturi specifice pentru vrstnic.
Abuzul financiar asupra vrstnicilor a n politicile sociale de protectie a
declansat n tarile occidentale preo- persoanelor vrstnice sunt antrenate
cupari staruitoare de combatere si pre- institutii ale statului, n parteneriat cu
venire, n esenta de protectie; nseam- societatea civila. Principalele tipuri de
na determinarea persoanei vrstnice interventie sunt reglementate prin lege,
de a ceda bunurile (bani, locuinta, alte att prin reglementarile generale care
valori) n schimbul promisiunii de a i se privesc populatia n ntregime, ct si
acorda ngrijiri; n multe cazuri, consta- prin reglementari specifice care se
tndu-se ca acest contract ntre cei doi adreseaza persoanelor n vrsta, por-
parteneri nu este respectat de cel nind de la particularitatile acestui grup
interesat de a obtine profituri materiale. si ale nevoilor lor speciale. Asistenta
Fie ngrijirile nu i sunt acordate potrivit sociala, asistenta medicala, protectia
nevoilor, fie calitatea acestora lasa de drepturilor specifice, organizarea si
dorit, fie persoana este neglijata asigurarea ngrijirilor, suportul familial
(nfometare, neadministrare a medica- si alte forme adaptate constituie
mentelor, privarea de consultul medical continutul politicilor sociale n domeniu.
etc.), ceea ce (se si sconteaza acest Legea asistentei sociale a persoa-
lucru) i grabeste sfrsitul. n multe nelor vrstnice (Legea nr. 17/2000)
cazuri, acceptarea acestui contract este principalul act normativ care
care nu va fi onorat este obtinut prin reglementeaza asistenta sociala a per-
presiune psihologica, prin santaj sau soanelor vrstnice n Romnia. Este o
ca urmare a lipsei de discernamnt a lege importanta care consacra dreptul
persoanei vrstnice. persoanelor vrstnice la asistenta so-
134
ciala n raport cu situatia socio-me- crestere constanta si progresiva a pro-
dicala si resursele economice de care portiei persoanelor vrstnice, deci si a
dispun. Masurile cuprinse n aceasta persoanelor suferinde n special de boli
lege sunt complementare celor regle- cronice, incapacitati si handicapuri
mentate prin sistemul asigurarilor so- consecutive, au pus n aplicare o po-
ciale. Aceste masuri stabilesc ca asis- litica sociala axata n special pe insti-
tenta sociala pentru persoanele vrst- tutionalizare, pe construirea de struc-
nice se realizeaza prin servicii si turi institutionale de ocrotire cu inter-
prestatii sociale. Nevoile n servicii si nare pe termen lung, de tipul cami-
prestatii sociale se stabilesc pe baza nelor-spital si caminelor de batrni, de
grilei nationale (mentionate anterior), prin anii '60 si-a facut loc o noua orien-
care prevede criteriile de ncadrare n tare. n timp, s-a constatat ca aceasta
grade de dependenta. Anexa nr. 3 la politica bazata pe institutionalizare este
grila nationala de evaluare este fisa de mai degraba (pentru o parte a celor in-
evaluare socio-medicala, un formular stitutionalizati) nu att o forma de ocro-
tipizat care serveste evaluarii nevoilor tire, ct una de izolare (izolare a batr-
socio-medicale (geriatrice) ale unei netii, a suferintei si a mortii), nume-
roase anchete relevnd dorintele marii
persoane vrstnice; este o piesa obli-
majoritati a persoanelor vrstnice de a
gatorie pentru dosarul unei persoane
ramne n conditii de supraveghere,
care pune probleme de ngrijiri la
ajutor si ngrijire n mediul lor de viata.
domiciliu sau de admitere ntr-un
camin pentru persoane vrstnice. Organizatia Mondiala a Sanatatii,
avnd la baza recomandarile specia-
Orientari n asistenta sociala a per- listilor sai, a definit conditiile necesare
soanelor vrstnice: ncepnd cu anii pentru mentinerea la domiciliu a unei
'60, o noua gndire, att la nivel politic, persoane n vrsta, cu rezultate
ct si medico-social, n domeniul poli- satisfacatoare: "orientarea n raport cu
ticii fata de batrnete a dus la conso- mediul ambiant, independenta fizica,
lidarea unui nou concept, a unei noi mobilitatea, ocupatia, integrarea
orientari - mentinerea la domiciliu - cu sociala si independenta economica".
edificarea concomitenta a unor struc-
Mentinerea la domiciliu materializeaza
turi adecvate de ajutor si ngrijiri la do- reflectia comunitatii asupra devenirii
miciliu care sa permita materializarea persoanei care mbatrneste, conditiile
acestui nou concept. Era o schimbare de a putea ramne la domiciliu fiind
de atitudine fata de problemele si nedeterminate de doi parametri: starea
voile populatiei vrstnice, mai confor- sa fizica si mentala, pe de o parte, si,
ma cu dorintele persoanelor n vrsta pe de alta, toleranta anturajului, adica
de a primi ajutor si ngrijiri la propriul a familiei, fata de problemele pe care i
domiciliu, de a ramne integrate n le pune persoana respectiva. Acesti
familie si n mediul social n care au doi parametri trebuie considerati n
trait si n care, n cele mai multe cazuri, cadrul cultural si politic al cetatii
doresc nu numai sa fie ngrijiti, dar si (comunitatii, societatii).
sa-si ncheie existenta biologica. Alti parametri de influenta sunt: lipsa
Daca dupa cel de-al doilea razboi familiei, disponibilitatea structurilor
mondial, societatile, confruntate cu o medico-sociale de ajutor la domiciliu.
135
Asistena social a persoanelor vrstnice
S-a constatat o mai buna toleranta a Desi obisnuinta, obiceiurile ne fac sa

familiei, a anturajului fata de tulburarile ne gndim ca viata se identifica cu
somatice si o toleranta mai scazuta domiciliul traditional, cu familia, iar
fata de tulburarile psihice si marile institutia cu negatia acestora, cu
handicapuri. sfrsitul, cu moartea, cei doi poli ai
n plus, implementarea acestui concept realitatii gerontologice de astazi, cele
are de nvins si rezistente mai generale doua alternative coexista.
n societatile industrializate si n ntre acesti doi poli, politicile pentru
mediile urbane, unde tendinta este de batrnete au conceput si construit
izolare si de negare, de ignorare a structuri intermediare, alternative,
realitatii suferintei si mortii. centre de zi, spitale de zi, unitati de
Filosofia mentinerii la domiciliu a unei locuire, locuinte colective cu ncadrare
medico-sociala, cantine-restaurant
persoane suferinde si/sau deficiente
(foyers nourricicres, foster homes),
(desi problema se pune pentru orice
spitalizari la domiciliu, ngrijiri pe
vrsta, s-a observat ca nevoile privesc,
perioada vacantei membrilor activi ai
n marea majoritate a cazurilor, familiei (respite care). Viitorul nsa va
persoanele n vrsta, cele mai apartine ntaririi actiunii de asistenta
numeroase aflate n aceasta situatie si medico-sociala la domiciliu, gratie
fata de care se manifesta gradul cel dezvoltarii structurilor de ajutor si
mai nalt de toleranta) presupune a-i sustinere la domiciliu, a caror
asigura acesteia o viata demna, componenta profesionalizata este n
decenta, n conditii de ct mai buna crestere si diversificare.
calitate a vietii (inclusiv a sustine si
Iata n continuare cteva forme,
solidaritatea familiala).
modalitati, solutii de asistenta sociala a
Dispozitivele puse n miscare pentru a persoanelor vrstnice:
asigura supravegherea, ngrijirile si ca- x ngrijirea comunitara constituie
litatea vietii sunt: familia naturala (spri- ansamblul ngrijirilor acordate per-
jinita sub diverse forme pentru a-si soanelor bolnave, cu dependenta
asuma aceasta misiune), familia de fizica si/sau mintala, n afara institu-
substitutie (vecini, prieteni, alte persoa- tiilor cu paturi (spitale sau camine),
ne constituite n dispozitive de be- n comunitate, la domiciliul persoa-
nevoli, de voluntariat), familia de adop- nei sau n structuri de ngrijire zise
tie (famille d'accueil), biserica, dispo- alternative.
zitive asociative (reteaua informala) si, x Universitatile geriatrice (ale vrs-
n sfrsit, serviciile de profesionisti - tei a treia) - sunt institutii aparute n
ajutor si ngrijiri la domiciliu (reteaua Franta n anii '60, la initiativa prof.
formala) - acestea din urma putnd Velas, si raspndite apoi n foarte
functiona si n formule mixte: profe- multe alte tari. n anii '70-'80 a
sionisti + voluntari. functionat singura universitate geri-
Cu tot acest efort de a pune n practica atrica din tara noastra n orasul
mentinerea la domiciliu, institutiile cu Roman. Aceste institutii reproduc n
paturi ramn o realitate necesara linii mari modelul universitatilor cla-
cazurilor care nu pot beneficia de sice, studentii fiind nsa persoane
ngrijire la domiciliu. vrstnice, iar disciplinele sunt adap-
136
tate interesului si posibilitatilor aces- locuinta este prevazut n constructii
tora. Scopul este si el diferit, n sen- speciale - garsoniere sau aparta-
sul ca nu se urmareste obtinerea mente - care au amenajate la parter
unei diplome n vederea angajarii, ci functiuni comune cum sunt: cantina
dobndirea de cunostinte noi si restaurant, cabinet medical, spala-
exercitiul intelectual si stimularea torie etc.
capacitatii de nvatare a persoane- x Farmacia sociala este o farmacie
lor vrstnice. administrata de organizatii sau aso-
x Terapia ocupationala este o me- ciatii cu programe de ajutor si sprijin
toda de terapie care foloseste drept al persoanelor vrstnice suferinde
agent terapeutic un factor social - care colecteaza medicamente de la
activitatea - apartinnd, ca urmare, persoane care nu mai au nevoie, de
socio-terapiei. Este utilizata mai la alti donatori - producatori si fur-
ales n cadru institutional (camine, nizori etc. si le redistribuie persoa-
unitati pentru bolnavi cronici), dar si nelor care au nevoie, n special
n comunitate (cercuri de terapie persoane vrstnice.
ocupationala de cartier), n psihi- x Spalatoria sociala este, de aseme-
atrie si n geriatrie; este o terapie nea, administrata de organizatii sau
complementara celorlalte terapii - asociatii cu programe de ajutor si
farmacologica, chirurgicala, fizicala. sprijin al persoanelor vrstnice de-
x Clubul geriatric (pentru persoane pendente sau amenajata la parterul
vrstnice) este un loc de ntlnire a unor locuinte sau apartamente pro-
persoanelor vrstnice singure, ca si tejate; reprezinta o forma de ajutor
a celor ce simt nevoia contactelor pentru persoanele vrstnice cu
sociale, avnd rol de combatere a dificultati n a-si acoperi acest tip de
izolarii si consecintelor sale, de nevoi.
mentinere si largire a contactelor x Masa calda pe roti (meals on
sociale, aspect cu importanta esen-
wheels, portage du repas) este o
tiala n conservarea vitalitatii per-
forma de ajutor destinata persoane-
soanelor vrstnice. Numite si struc-
lor vrstnice dependente, lipsite de
turi (locuri) de socialitate, sunt ras-
regula de posibilitati, constnd n
pndite n tarile occidentale; n
transportul unei mese calde (masa
Franta, de pilda, exista circa 20.000
de prnz) la domiciliul persoanei.
de cluburi geriatrice.
x Centrele de colectare si redistri-
x Locuintele protejate (apartamente
buire a protezelor, echipamentelor,
terapeutice) - sunt locuinte proiecta-
materialelor necesare persoanelor
te special pentru asigurarea con-
vrstnice dependente (ochelari,
fortului persoanelor vrstnice de-
proteze auditive, fotolii rulante etc.)
pendente avnd diverse handica-
cu diverse handicapuri, lipsite de
puri. Amenajari si adaptari variate
posibilitati, functioneaza prin
ale accesului n locuinta, a depen-
programe n cadrul unor fundatii
dintelor, a instalatiilor etc. permit
sau asociatii.
persoanelor dependente sa locuias-
x Centrul de zi pentru vrstnici este
ca singure n conditii de confort si
o formula alternativa de ngrijire a
securitate crescute. Acest tip de
persoanelor vrstnice dependente,
137
care vine concomitent n ajutorul supraveghere si ngrijiri medicale
familiilor, eliberndu-le pentru parti- cnd este cazul, a unei persoane
ciparea la sarcinile profesionale n aflata n dificultate datorita unui
anumite intervale ale zilei (de handicap social, somatic sau men-
obicei, orele 8-17). Persoanele sunt tal, unic sau n asociatie, care pune
aduse n centrul de zi, unde se persoana respectiva n situatia de
acorda supraveghere, mediu social dependenta. Persoana institutiona-
stimulativ, terapie ocupationala, re- lizata trece n protectia asistentei
educare functionala; formula este publice, n institutii de asistenta
asemanatoare cu cresa pentru co- sociala - camine de batrni, camine
pii. Aceasta formula de sprijin a fa- de pensionari sau camine-spital, n
miliilor, din ce n ce mai raspndita terminologia socio-medicala recent
n tarile occidentale, are mai multe adoptata la noi - centru de asistenta
avantaje: permite persoanelor adul- si ngrijiri (n alte tari, nursing home,
te sa-si rezolve obligatiile profesio- hospice, maison de soins etc.)
nale; ofera persoanei vrstnice un x Animatia presupune un complex de
mediu social securizant, stimulativ, activitati stimulative - sociale,
care combate si ntrzie regresia; culturale, educative - desfasurate
este o alternativa la institutionaliza- dupa un program si sustinute de o
re n camine, care are, comparativ, persoana avnd pregatirea si vo-
dezavantaje: favorizeaza desolidari- catia necesare, care se desfasoara
zarea afectiva a familiei si dezrada- n institutiile pentru persoane vrst-
cineaza persoana vrstnica, accen- nice (camine, centre de zi) si care
tundu-i regresia; este o formula de urmaresc mentinerea integrarii n
asistenta cu costuri mai mici dect mediul psihologic si social al per-
soanelor vrstnice, prin stimularea
institutionalizarea n camine, benefi-
psihointelectuala si relationala n
ciind de multifinantare (care include
vederea ntrzierii regresiei, comba-
si o anumita contributie a familiei),
terii izolarii si depresiei.
variabila de la o tara la alta, n
functie de sistemul de organizare. Problemele sociale ale populatiei vrst-
x Gazduirea temporara (hbrge- nice si masurile de asistenta sociala
ment temporaire) constituie o predestinate combaterii acestora sunt
luare n supraveghere si ngrijire a complexe si sunt direct legate de
persoanelor vrstnice n anumite problematica asigurarilor de pensii si
perioade ale anului - sezonul fri- de sanatate. Importanta n crestere a
guros, n situatia dificultatilor de asi- asistentei sociale a persoanelor vrst-
gurare a ncalzirii, n perioada cnd nice determinata de tendintele mon-
familia este ocupata cu muncile diale clare, att de mbatrnire a popu-
agricole de sezon etc. Este o forma latiei, ct si de promovare a drepturilor
de ngrijire alternativa. omului, se individualizeaza ca o ten-
x Institutionalizarea este ultima so- dinta majora si ca o provocare pentru
lutie la care se recurge pentru pro- politicile sociale viitoare. Pentru a re-
tectia sociala a persoanelor vrst- cunoaste importanta crescuta a seg-
nice vulnerabile. Ea consta n pu- mentului social al persoanelor vrstni-
nerea sub ocrotire sociala, inclusiv ce, ONU a fixat chiar o zi anuala de-
138
dicata lor. Ziua internationala a per- gurarea completarii la zi a cartii tehnice
soanelor vrstnice se sarbatoreste la a constructiei si urmarirea comportarii
1 octombrie n fiecare an, ca urmare a n timp a constructiei.
Rezolutiei nr. 45/106 din 1991 a Adu- Trebuie mentionat faptul ca asociatia
narii Generale ONU care recomanda de proprietari reglementeaza folosirea,
guvernelor tarilor membre sa marche- ntretinerea, repararea si modificarea
ze prin programe si actiuni aceasta zi proprietatii comune, cheltuielile legate
dedicata acestui grup populational n de acestea reprezentnd cheltuieli co-
crestere avnd probleme specifice - mune. Ea poate ntreprinde masuri ce
sociale, economice, de sanatate si vizeaza mbunatatirea confortului si a
ngrijire, de protectie si drepturi, de eficientei cladirii. Legislatia prevede ca
etica -, cu impact major asupra socie- persoanele fizice sau juridice (inclu-
tatii. znd deci si asociatia de proprietari)
proprietare de locuinte afectate de
\Constantin Bogdan[
seisme sunt obligate sa ia masuri
Vezi si: asistenta sociala; servicii pentru consolidarea acestora, potrivit
sociale; beneficii de protectie prevederilor legale.
sociala ncepnd cu 1977, n Romnia, au
nceput sa se organizeze asociatiile de
locatari. O data cu aceste forme de
Asociatie de proprietari asociere, s-a fundamentat si expe-
rienta unei cooperari privind diferitele
Este forma de asociere a proprietarilor
activitati si costuri legate de adminis-
unui condominiu ce are ca scop admi-
trarea si ntretinerea unei cladiri. n
nistrarea cladirii n mod eficient si con-
1996, prin Legea locuintei, a nceput
trolat. Asociatia de proprietari este per-
crearea cadrului legal pentru consti-
soana juridica cu caracter nonprofit.
tuirea asociatiilor de proprietari, fostele
n asociatia de proprietari pot intra in- asociatii de locatari avnd posibilitatea
clusiv proprietarii spatiilor cu alta desti- de a deveni asociatii de proprietari.
natie dect aceea de locuinta. Aso-
Orice proprietar are obligatii n privinta
ciatia de proprietari se poate constitui
proprietatii pe care o detine (locuinta,
si pe o scara, precum si pe mai multe
n cazul de fata), n blocuri acestea ex-
cladiri nvecinate, legate de un interes
tinzndu-se si la partea comuna. Re-
comun (ex: centrala termica de bloc,
zolvarea problemelor comune implica
anexe gospodaresti etc.) daca si numai
si activitati comune de administrare si
daca n fiecare din aceste cladiri sunt
management al spatiilor comune,
mai mult de doi proprietari si mai putin
structurilor si facilitatilor, toate acestea
de 20.
nsemnnd necesitatea de a actiona
Atributiile majore ale asociatiei de pro- mpreuna ca actori institutionali, ntr-un
prietari cuprind: 1) administrarea fon- cuvnt: organizare. Asociatiile de pro-
durilor si a bunurilor; 2) actionarea sau prietari, prin atributiile care le sunt
sustinerea n justitie a intereselor lega- conferite prin lege, devin institutii prin
te de cladire; 3) ncheierea contractelor intermediul carora se poate asigura, pe
cu furnizorii de servicii pentru exploa- lnga alte lucruri, calitatea serviciilor
tarea si ntretinerea cladirii si derularea de locuire.
si urmarirea acestor contracte; 4) asi-
139
Legat de cele discutate anterior, s-ar ciatiei de proprietari, dar si de aspecte
ridica doua probleme: prima are n ve- precum stilul de viata al rezidentilor.
dere constientizarea existentei obliga- Exista tari n care o asociatie de pro-
tiilor ce revin proprietarilor de locuinte si prietari poate detine si proprietati pre-
cunoasterea acestora, iar a doua se cum: piscina, teren de tenis etc., a
refera la dilema ntre un management caror administrare si ntretinere necesi-
personal, voluntar, versus unul profe- ta o pregatire specifica. O mbunatatire
sional. a designului, chiar a arhitecturii unei
Referitor la Romnia, ipoteza unei di- cladiri poate fi necesara n conditiile
socieri ntre statutul de proprietar si unor proprietari care doresc mentine-
responsabilitatile implicate de acesta rea valorii locuintelor pe piata. n Ro-
pare plauzibila. Formarea asociatiilor mnia, constrngerile sunt att de or-
de proprietari pare a fi destul de sca- din financiar, majoritatea asociatiilor de
zuta. Statistici clare n aceasta privinta proprietari exercitnd un management
propriu al cladirilor, ct si de ordin
nu se gasesc, nsa exista o estimare
legislativ, n sensul ca managerul de
cum ca, din aproximativ 26.000 de
condominiu a fost introdus la lista
asociatii de locatari pe tara, din care n
ocupatiilor standard ncepnd abia cu
Bucuresti 9.600, circa 40-45% s-ar fi
prima jumatate a anului 2000.
transformat n asociatii de proprietari
(sursa: MLPAT). Explicatii ar putea fi Trebuie amintite cteva dintre aspec-
cautate n asociere cu binecunoscuta tele importante privind avantajele ce
imagine a statului paternalist, predomi- decurg din nfiintarea asociatiei de pro-
nanta nainte de 1989 si existenta chiar prietari.
si astazi la nivelul unor categorii de Un prim astfel de avantaj este legat de
populatie. O alta explicatie ar fi vnza- statutul sau de persoana juridica. Aso-
rea locuintelor catre chiriasii acestora ciatia poate ncheia direct contracte cu
de la nceputul anilor 90, cu implicatia prestatorii de servicii, cum ar fi com-
trecerii rapide la statutul de proprietar paniile de utilitati (cele furnizoare de
de locuinta si care poate sa fi pus noii energie termica, apa, electricitate,
proprietari n situatia de a juca un rol salubrizare, telefonie, companii de ca-
pentru care nu erau pregatiti, pentru blu TV etc.) sau cu cei particulari (ex:
care nu aveau deloc experienta. Nen- instalatori, electricieni, gradinari). Impli-
catiile acestui mod de contractare con-
telegerea responsabilitatilor proprietari-
stau n posibilitatea introducerii unor
lor, lipsa unei perceptii clare a avan-
clauze n avantajul asociatiei de pro-
tajelor ce decurg din asociere, a roluri- prietari si n facilitarea contractarii, cu-
lor ce le au de ndeplinit, lipsa calificarii noscut fiind faptul ca prestatorii de ser-
pentru slujba respectiva pot duce la o vicii prefera sa aiba contracte cu
situatie n care institutiile au fost persoane juridice raspunzatoare n fata
create, dar nu sunt eficiente n scopul legii. Contractarea de catre asociatia
pentru care s-au nfiintat. de proprietari permite depunerea unor
Optiunea de a administra cladirea de plngeri legale (de ex: la Oficiul de Stat
catre persoane calificate n acest scop pentru Protectia Consumatorului) n si-
sau nu depinde n primul rnd de po- tuatia nerespectarii calitatii serviciilor.
sibilitatile financiare ale membrilor aso- Cu toate acestea, situatia practica din
140
Romnia esueaza n a conferi prea fasura activitati aducatoare de venituri
multa libertate de actiune asociatiei de pentru asociatie, poate obtine finantari
proprietari n problema mai sus aminti- nerambursabile. Un aspect esential
ta. Cauza trebuie cautata n lipsa unei este acela ca asociatia de proprietari
privatizari la nivelul serviciilor necesare are oportunitatea obtinerii de credite
ntr-o locuinta, n multe cazuri, vechile bancare pentru atingerea scopurilor
structuri ale companiilor furnizoare de sale (ex.: credite pentru consolidarea
agent termic, apa, gaz etc. continund locuintelor afectate de seism). Neaso-
sa detina monopolul, restrngndu-se cierea anumitor proprietari implica ne-
astfel si posibilitatea alegerii unui alt beneficierea de drepturile materiale si
furnizor. n ciuda acestor impedimente, banesti rezultate din activitatile aso-
n lipsa unui contract facut de o asociatiei si faptul ca acestia nu pot avea
ciatie de proprietari, contractele cu fur- control asupra activitatii financiare a
nizorii de servicii vor fi ntocmite ca si asociatiei de proprietari (nu pot solicita
pna acum, sub forma unor simple for- rapoarte financiare, nu au drept de vot
malitati, existnd slabe sperante n a etc.).
progresa n sensul cresterii calitatii n conditiile unui stoc de locuinte a
acestor servicii. caror ntretinere a fost neglijata ani
Un alt avantaj ce decurge din statutul de-a rndul, asociatia de proprietari
de persoana juridica al asociatiei de devine o necesitate pentru rezolvarea
proprietari este faptul ca are dreptul de unor probleme legate de acest aspect
a actiona n justitie pe orice proprietar al locuirii si se poate dovedi n timp
care se face vinovat de neplata chel- element-cheie pentru cresterea
tuielilor comune, inclusiv cele nepreva- calitatii serviciilor de locuire.
zute, timp de mai mult de 90 de zile de O problema de actualitate a Romniei
la termenul stabilit. Acelasi lucru l rezida n neplata cheltuielilor comune
poate face n privinta celor care au de catre anumiti proprietari ai unui
ncalcat drepturile celorlalti proprietari. condominiu. Prin aplicarea dreptului
Important de specificat este faptul ca de a-i actiona n justitie pe rau
neasocierea nu nseamna eliminarea platnici, asociatiile de proprietari con-
obligatiilor de plata a cheltuielilor tribuie la protejarea drepturilor si im-
comune sau a penalitatilor; lipsa de plicit si la bunastarea celorlalti pro-
prietari. Obiective costisitoare, csum
organizare poate genera alte cheltuieli,
ar fi consolidarea cladirilor afectate de
iar responsabilitatile legale asupra seisme, reparatii sau modificari
propriei proprietati ramn si pot fi chiar majore ale proprietatii comune (ex.:
mai greu de ndeplinit. introducerea unei centrale termice de
Libertatea crescuta de a hotar n pri- bloc), pot fi atinse prin obtinerea unor
vinta administratiei cladirii constituie un credite pe termen lung n numele
alt avantaj: asociatia de proprietari asociatiei de proprietari, finantari greu
decide prioritatea executarii lucrarilor accesibile la nivel individual sau prin
care le afecteaza cladirea, cine si n ce contributie individuala. \Ruxandra
conditii le realizeaza. Noica[
Membrii asociatiei de proprietari detin Vezi si: politici de locuire
controlul asupra situatiei financiare a Bibliografie selectiva: Legea locuintei
acesteia. Ea are posibilitatea de a des- nr. 114/ 1996
141
Beneficii bazate pe testarea mijloacelor de trai
boala, de sistemul de asigurari mpo-
B
triva somajului si de sistemul de ser-
vicii de sanatate. n cazul serviciilor de
sanatate, statul, precum si casele de
asigurari platesc contributia, respectiv
serviciile pentru anumite categorii de
persoane considerate a fi n incapaci-
tate de plata: statul plateste pentru
Beneficii bazate pe testarea beneficiarii de ajutor social si militarii n
mijloacelor de trai termen, casele de asigurari platesc
serviciile medicale pentru copiii minori,
Vezi beneficii selective studenti si persoanele dependente de
salariatii care contribuie la sistemul de
asigurari sociale de sanatate.
Beneficii contributorii Spre deosebire de un sistem privat de
B.c. sunt acele beneficii sociale - mo- asigurari, bazat pe voluntariat, siste-
netare sau n natura - conditionate de mele de asigurari sociale sunt obliga-
plata unei contributii de catre individ. torii pentru toti salariatii. Plata contribu-
B.c. caracterizeaza sistemele de asi- tiei la aceste sisteme nu se realizeaza
gurari sociale. n majoritatea sistemelor n functie de categoria de risc din care
de asigurari sociale nu este suficienta face parte potentialul beneficiar, ci, n
plata contributiei, ci si perioada de timp majoritatea cazurilor, n functie de
n care aceasta contributie a fost capacitatea de plata a individului, de
platita. B.c. iau forma unor drepturi obicei n functie de venitul sau (ca
cstigate, fiind strns legate de pre- procent din acesta). Sistemele de asi-
zenta pe piata muncii. Ele nu repre- gurari se constituie ca fonduri sociale
zinta reflectii ale drepturilor sociale speciale (e.g., fondul de asigurari so-
asociate statutului de cetatean. Cele ciale, fondul de solidaritate sociala,
mai frecvente beneficii contributorii fondul de somaj), administrate de catre
sunt pensiile de vrsta si boala, ajustat sau de catre comitete indepen-
toarele de somaj si serviciile medicale dente, formate si din reprezentanti ai
(acolo unde acestea sunt organizate statului (e.g., fondul de asigurari de sa-
sub forma sistemelor de asigurari). natate). Nivelul b.c. poate fi egal pentru
Aceste beneficii se rasfrng adesea si toti beneficiarii (de exemplu, sistemul
asupra persoanelor dependente din de pensii de asigurari sociale n Marea
punct de vedere financiar din familia Britanie) sau poate fi pozitiv corelat cu
persoanei care plateste contributia, contributia - la limita, n directa propor-
e.g., pensia de urmas pentru copii sau tionalitate cu aceasta. n ceea ce pri-
sotiile casnice ale salariatului, n cazul veste serviciile sociale de tip contribu-
n care acesta moare ca urmare a unui toriu, acordarea acestora se realizeaza
accident de munca, serviciile medicale. n functie de nevoie, asa cum este ea
n Romnia, principalele beneficii con- definita de catre sistemele expert (n
tributorii sunt legate de sistemul de asi- cazul serviciilor de sanatate, de catre
gurari sociale de vrsta, accident sau reprezentanti ai sistemului sanitar).
142
Beneficii contributorii
Pentru a prentmpina abuzurile utiliza- Pentru compensarea acestor dezechili-

rii unor astfel de servicii si deci pentru bre, n unele tari au fost institutionali-
un control mai mare asupra cheltuie- zate forme explicite de discriminare
lilor, dar si din ratiuni de eficienta a sis- pozitiva n ceea ce priveste angajarea,
temului, sunt percepute taxe simbolice n vederea crearii unui sistem de
pentru orice serviciu medical acordat angajare ce ofera oportunitati egale
(n SUA, indiferent de ct de compre- (vezi si discriminare).
hensiva este asigurarea medicala, Problemele legate de capacitatea de
chiar si n sistem privat, primele costuri plata a acestor b.c. din diferitele fon-
sunt suportate de catre pacient, variind duri sociale speciale au nceput sa
de la 100 la 800 de dolari SUA, restul apara o data cu cresterea somajului si
sumei fiind suportata de casa de aparitia unor patternuri de angajare ce
asigurari). prezinta fluctuatii majore, att din punct
de vedere al continuitatii, ct si ca
n afara sistemelor de asigurari sociale
forma de angajare. Aceasta iminenta
pot exista si sisteme de asigurari ocu-
incapacitate de plata a dus, n multe
pationale, organizate si administrate de tari, la reconsiderarea sistemelor de
reprezentanti ai patronilor ntr-un anu- asigurari sociale, n special a celor de
mit domeniu. Acest sistem de b.c. ocu- pensii (fie prin introducerea unui fond
pationale poate duce la diferentieri so- suplimentar privat de pensii, fie prin
ciale, datorita diferentelor n beneficiile egalizarea beneficiilor, fie printr-o in-
acordate (e.g., sistemul de asigurari dexare inadecvata a beneficiilor, du-
sociale ocupationale are pondere sem- cnd la constanta lor erodare n ter-
nificativa n cadrul sistemului de pro- meni reali). Aceste probleme au re-
tectie sociala n Germania). percusiuni asupra relatiei ntre con-
Dezavantajele b.c. sunt legate de fap- tributie si beneficiu, modificnd adesea
tul ca ofera protectie sociala numai relatia n sensul reducerii gradului de
acelor categorii de persoane integrate corelare pozitiva.
pe piata muncii, dar avnd si o conti- Avantajele legate de b.c. se refera la
nuitate n munca, precum si o forma de faptul ca sunt considerate drepturi
angajare stabila. Persoanele care, da- cstigate si deci revendicarea aces-
torita unei calificari reduse sau unei ca- tora nu este considerata, din punct de
lificari redundante, nu pot intra pe piata vedere social, stigmatizanta. Conse-
muncii sunt excluse de la protectia cinta directa este o rata de acoperire
sociala prin intermediul b.c. n aceeasi mare n raport cu celelalte beneficii
situatie se afla si cei cu istorie scurta sociale. Un alt avantaj al acestora este
sau fluctuanta de munca sau fara o de ordin economic: prin scaderea
forma de angajare stabila. Ele sunt costurilor individuale asociate
considerate, datorita acestei limitari, a diferitelor riscuri, creste mobilitatea pe
fi discriminatorii n raport cu femeile, piata muncii si, cu aceasta, si eficienta
dar, n unele cazuri, si n raport cu mi- economica. Unele b.c., ca de exemplu,
noritatile etnice. Aceste categorii sunt ajutoarele n caz de somaj, sunt, n
considerate a fi dezavantajate n raport majoritatea tarilor, acordate pe perioa-
cu intrarea pe piata muncii, dar si n de de timp relativ reduse pentru a
raport cu forme de angajare stabile. prentmpina unele distorsiuni majore
143
Beneficii de protecie social
ale pietei muncii (demotivarea muncii, printr-un transfer explicit de bani) sau
cresterea dependentei individului de de benefiicii n natura si servicii (care,
stat etc.). ca si subventiile, scad costurile de
Alte tipuri de beneficii sociale, care nu consum ale indivizilor si familiilor).
sunt contributorii, dar sunt conditionate B.m. pot fi contributorii sau noncontri-
de statutul de salariat sau de obtinerea butorii, selective sau universalist-cate-
unor venituri din munca, sunt benefi- goriale, periodice sau unice. Filosofia
ciile n natura asociate statutului de ce sta la baza acordarii de b.m. este
salariat n anumite domenii (de exem-
aceea de a creste bunastarea
plu, acordarea de catre angajator de
indivizilor sau familiilor, prin cresterea
locuinte subventionate, de facilitati de
puterii lor de cumparare, respectiv de
ngrijire a copiilor, de locuri de odihna
consum, fara a interfera cu patternurile
subventionate) sau cele oferite sub
individuale de consum si fara a limita
forma creditelor fiscale sau scutirii de
posibilitatea de alegere a individului n
impozite. Aceste tipuri de beneficii nu
raport cu propriul consum. n aceasta
sunt contributorii, dar sunt conditionate
de integrarea pe piata muncii, fara nsa perspectiva, individul este considerat
a depinde de istoria de angajare a att rational n raport cu consumul si
individului. \Luana M. Pop[ cu satisfacerea propriilor nevoi, ct si
liber sa decida asupra acestuia.
Vezi si: asigurari sociale Dezavantajele unei astfel de strategii,
Bibliografie selectiva: Barr (1993); puse n evidenta n special de sustina-
Fitzpatrick (1999) torii beneficiilor nonmonetare, se refera
n special la ncarcarea cheltuielilor
publice si deci la mpovararea popu-
Beneficii latiei prin taxe si impozite ridicate, fara
de protectie sociala certitudinea ca aceste cheltuieli duc
cu adevarat la satisfacerea unor
Vezi beneficii sociale nevoi de baza si nu se concretizeaza
ntr-un consum irational, ce afecteaza
mai degraba negativ att bunastarea
Beneficii n natura viitoare a individului, ct si bunastarea
sociala.
Vezi beneficii nonmonetare Un alt dezavantaj considerat a fi aso-
ciat b.m. se refera la lipsa controlului
asupra impactului pe care consumul
Beneficii monetare datorat cresterii puterii de cumparare a
B.m. se refera la toate beneficiile so- beneficiarilor l poate avea asupra
ciale oferite sub forma unor sume de cheltuielilor publice. Banii din beneficii
bani, spre deosebire de subventii (care pot fi cheltuiti pe produse sau servicii
scad costurile de consum ale indivizilor de baza, adesea subventionate de
sau familiilor), de credite fiscale indi- stat, ducnd deci la cresterea supli-
recte (care cresc puterea de cumpa- mentara a cheltuielilor publice, sau pot
rare a indivizilor, dar nu se realizeaza fi cheltuiti pe produse si servicii taxa-
144
Beneficii nonmonetare
bile, ducnd astfel la cresterea venitu- sunt sustinute din taxele si impozitele
rilor publice. \Luana M. Pop[ generale.
Vezi si: beneficii nonmonetare; servicii ntr-un sens mai larg, pot fi incluse n
sociale categoria b.n.c. si beneficiile ocupa-
tionale si cele fiscale, desi eligibilitatea
Bibliografie selectiva: Barr (1993) este n acest caz data de statutul de
angajat sau recipient de venituri din
munca. \Luana M. Pop[
Beneficii noncontributorii
Vezi si: beneficii universalist-
B.n.c. sunt acele beneficii sociale, mo- categoriale; beneficii selective;
netare, n natura sau sub forma de ser- beneficii contributorii
vicii, neconditionate de plata prealabila
Bibliografie selectiva: Barr (1993)
a unei contributii de catre individ. Astfel
de beneficii sunt finantate n general
din taxele si impozitele generale.
Beneficii nonmonetare
Din categoria b.n.c. fac parte beneficii-
le sau serviciile universalist-categori- B.n.m. pot lua forma beneficiilor n
ale, de tipul serviciilor educationale, natura, n bunuri si produse, precum si
alocatiei pentru copii sau alocatiei forma unor beneficii acordate prin
intermediul sistemului fiscal (e.g.,
pentru familii cu mai multi copii, dar si
scutirea de taxe si impozite pentru cei
beneficiile selective, acordate pe baza
cu venituri mici, sub o anumita limita,
unui test aplicat mijloacelor de trai ale
reducerea taxelor si impozitelor n
individului sau familiei. cazul familiilor cu copii, neimpozitarea
Principiile alocative la baza acestor veniturilor destinate platii anumitor
doua categorii de b.n.c. sunt diferite, la bunuri sau servicii) sau subventii (e.g.,
fel si impactul lor redistributiv. Benefi- subventionarea transportului public).
ciile universalist-categoriale beneficia- Serviciile sociale reprezinta si ele, la
za de un proces alocativ n baza unor rndul lor, o forma de beneficii non-
criterii categoriale, fiind instituite ca monetare. Scopul acestora este de a
drepturi sociale, n baza unui sentiment degreva indivizii de anumite cheltuieli,
de solidaritate sociala, n timp ce crescnd astfel bunastarea acestora.
beneficiilor selective le este asociat un Un argument n favoarea adoptarii de
principiu alocativ de tip discretionar, iar b.n.m. n detrimentul beneficiilor mo-
eligibilitatea acordarii acestora este netare este acela al posibilitatii de con-
conferita n baza unui test al nevoii, n trol al consumului indivizilor sau fa-
sensul mijloacelor de trai si al capaci- miliilor, asigurnd astfel o directionare
tatii de plata. Daca beneficiile universa- mai eficace a resurselor sociale catre
list-categoriale sunt asociate unei re- satisfacerea unor nevoi considerate de
distributii preponderent intrapersonale, baza. Astfel, se pot preveni comporta-
redistributia prin intermediul beneficiilor mente de consum irationale din punct
selective are un caracter eminamente de vedere social, ce nu justifica utili-
progresiv, interpersonal. Legitimitatea zarea fondurilor publice. Acest argu-
b.n.c. este esentiala ct timp acestea ment este sustinut n special n cazul
145
Beneficii selective
beneficiilor ce sunt directionate catre rurile exact n sensul valorizat de so-
copii; pentru a prentmpina utilizarea cietate. Un astfel de argument presu-
beneficiilor de catre parinti n alte sco- pune implicit lipsa de neutralitate a sta-
puri dect acela de a creste bunasta- tului din punct de vedere moral.
rea copiilor, adesea se prefera alege- Principala critica la adresa acestei
rea unor tipuri de b.n.m., ca de exem- abordari este tocmai aceasta limitare a
plu, asigurarea unor mese gratuite libertatii de decizie a individului sau fa-
copiilor de vrsta scolara (crescnd miliei n raport cu propriul consum,
astfel si participarea scolara). respectiv stil de viata. Acest control al
n SUA, de exemplu, singurul program consumului duce, printre altele, si la
national de tip selectiv, celebrul Food cresterea stigmei asociate beneficiilor
Stamps Program (tichete de produse sociale si celor selective n mod
alimentare) ofera celor eligibili, i.e. fa- special.
miliilor cu venituri foarte scazute, o se-
rie de tichete ce pot fi utilizate numai n Romnia, principalele b.n.m. iau for-
pentru achizitionarea unor bunuri ali- ma subventionarii sau gratuitatii anu-
mentare considerate importante sau mitor bunuri de consum de baza si a
de baza. Ele nu pot fi convertite n bani unor servicii, pentru anumite categorii
si nici nu pot fi utilizate pentru (e.g., subventionarea transportului pu-
achizitionarea altor bunuri dect cele blic pentru elevi, studenti, persoane cu
strict definite de catre program. Astfel handicap si pensionari, subventionarea
se prentmpina posibilitatea unui con- costurilor educationale prescolare).
sum irational al populatiei sarace, de \Luana M. Pop[
exemplu, cumpararea de alcool, tutun,
droguri, consum ce are ca efect creste- Vezi si: beneficii monetare; servicii
rea marginalizarii celor saraci, creste- sociale
rea probabilitatii ca acestia sa ramna Bibliografie selectiva: Barr (1993)
n saracie, dar si cresterea unor feno-
mene negative la nivel social, ca de
exemplu, criminalitate, stare precara a Beneficii selective Be
sanatatii viitoarei forte de munca, nivel
de educatie scazut. Aceasta abordare B.s. sunt acele beneficii sociale non-
porneste de la ideea ca saracii nu contributorii, acordate n functie de
merita dreptul la alegere libera. nevoie, n urma aplicarii unui test.
Un al doilea argument adus n favoa- Testarea nevoii (Hadenius, 1986) nu
rea b.n.m. este cel al posibilitatii de este nsa un termen cu putere de
promovare, fara echivoc, a unor bunuri discriminare ridicata si, ca atare, nu
sociale evaluate pozitiv de catre socie- este utilizat n caracterizarea b.s. dect
tate. Investitiile n starea de sanatate a n masura n care se refera la abilitatea
populatiei, n serviciile educationale, n de plata a individului, deci la nivelul
formarea si protejarea copiilor pot fi mijloacelor sale de trai. Testarea nevoii
considerate a ncuraja promovarea poate fi nteleasa si ca aplicatie a
anumitor valori social pozitive. B.n.m. normelor profesionale (ca, de exemplu,
si serviciile sociale n mod special pre- prescrierea unui anumit tratament unui
zinta avantajul de a directiona transfe- bolnav). Ca o consecinta, b.s. se rega-
sesc n literatura de specialitate si sub
146
denumirea de beneficii bazate pe Eligibilitate si modalitati de testare a
testarea mijloacelor de trai. Exemple mijloacelor de trai. Eligibilitatea pentru
de astfel de beneficii sunt ajutorul b.s. se stabileste pe baza unui test
social (n sistemul romnesc), aplicat individului, familiei sau gospo-
subventiile oferite n vederea platii dariei n vederea evaluarii nivelului mij-
cheltuielilor de ntretinere sau chirie loacelor de trai n general (inclusiv
(Suedia), ajutorul social pentru familiile bunuri de lunga folosinta, alte bunuri
sarace cu copii n ntretinere (SUA). mobiliare si imobiliare, economii perso-
B.s. au ca obiectiv principal asigurarea nale etc.) sau a veniturilor n particular.
unui minim social acceptabil de trai Testarea se poate face prin mijloace
indivizilor, familiilor sau gospodariilor strict birocratic-administrative, n
(n functie de unitatea de masura a special atunci cnd mijloacele de trai
bunastarii aleasa - vezi bunastare so- luate n calcul se reduc la venituri
ciala), care dintr-un motiv sau altul se monetare. Un astfel de mecanism de
afla sub acest minim. B.s. sunt gndite testare presupune deci o limitare a
ca un ultim resort al protectiei sociale, definitiei mijloacelor de trai, dar si
atunci cnd piata, sistemele de asigu- existenta unui control suficient de efi-
rari sociale sau alte tipuri de beneficii cient n raport cu declaratiile personale
sociale noncontributorii, eventual si ale indivizilor (deci o institutie a fiscului
retelele de tip traditional (n functie de bine structurata), cu scopul diminuarii
unitatea de masura aleasa) esueaza n pierderilor inerente unui astfel de
a oferi individului un suport minim sau, sistem, i.e. a platilor n surplus (efectul
altfel spus, cnd orice forma de auto- de spillover - vezi Dictionarul de sa-
ajutorare devine inoperanta pentru in- racie) sau a platilor catre cei neeligibili.
divid. B.s. sunt nalt focalizate asupra
O alta modalitate de testare presupune
segmentului celor cu adevarat n ne-
implicarea sistemelor expert, n special
voie, fiind adesea gndite ca instru-
cnd mijloacele de trai sunt definite n
mente de reducere a saraciei.
termeni mai comprehensivi, incluznd
O prima consecinta a acordarii b.s. nu numai venituri monetare si bunuri
este cresterea echitatii verticale. de consum, ci si nevoi de consum
Principiul redistributiv. Filosofia acestor personale, deci atunci cnd beneficiile
beneficii este cea a ajutorarii de catre sunt personalizate. Sistemul expert n
societate numai a celor ce nu se pot acest caz l reprezinta asistenta
ajuta singuri. Redistributia, prin inter- sociala.
mediul b.s., se realizeaza de la cei cu Cele doua modalitati de testare difera
venituri (mai ridicate) - prin intermediul att n ceea ce priveste costurile aso-
sistemului de taxare si impozitare - ciate procedurii de testare, ct si n
catre categoriile de indivizi cu venituri ceea ce priveste impactul redistributiv.
mici sau fara venituri. Acest tip de Daca sistemul de testare strict admi-
redistributie are, spre deosebire de nistrativ-birocratic presupune costuri
beneficiile universalist-categoriale, un mai scazute prin standardizarea proce-
caracter mai degraba interpersonal si durii, erorile de focalizare (vezi foca-
este puternic progresiva. lizarea beneficiilor sociale), i.e. platile
n exces (catre cei eligibili sau catre cei
147
Beneficii selective
neeligibili) si ne-platile catre cei eligibili, nevoia de libertate de decizie asupra

sunt nsa mult mai iminente dect n propriului consum si stil de viata.
cazul testarii prin intermediul sistemelor Alegnd familia ca unitate de analiza,
expert. n cazul celei din urma, focali- individul este privat de libertatea de-
zarea este mai fin calibrata, cu pretul ciziei, fiind condamnat la mpartasirea
nsa al unor costuri de administrare a nevoilor, dar si a resurselor. Costurile
procedurii de testare mult mai ridicate. asociate unei astfel de optiuni sunt
Alocarea b.s. are deci un puternic ca- nsa reduse. Argumentul utilizat n fa-
racter discretionar, chiar si n cazul n voarea alegerii gospodariei ca unitate
care testarea se realizeaza ntr-o ma- de evaluare este legat de contextul
niera administrativ-birocratica. Un ast- natural n care traieste individul; fa-
fel de mecanism alocativ are ca efect milia legal constituita reprezinta ade-
direct scaderea echitatii orizontale. sea o unitate artificiala, pe cnd gos-
podaria este mediul natural al indivi-
Testarea mijloacelor de trai nu se rea-
dului. Contraargumente de natura mo-
lizeaza numai cu scopul stabilirii eligi-
rala pot fi aduse si n cazul alegerii
bilitatii, dar si pentru stabilirea nivelului
gospodariei ca unitate de masurare a
beneficiului. Beneficiile acordate nu
bunastarii: mai multe familii care tra-
sunt, n cadrul unui sistem de b.s.,
iesc mpreuna, adesea apartinnd unor
egale pentru toti indivizii, ci depind de
generatii diferite, nu au obligatia de a
nivelul initial al bunastarii, respectiv al
mparti veniturile si nu se poate presu-
veniturilor individului, familiei sau gos-
pune ca ar trebui sa utilizeze resursele
podariei. B.s. au ca scop aducerea tu-
monetare si nemonetare n comun.
turor beneficiarilor la acelasi nivel, con-
siderat a fi minimul social acceptabil n majoritatea tarilor, unitatea de masu-
(poate reprezenta un prag de saracie rare n vederea administrarii b.s. o
sau nu), indiferent de nivelul lor initial reprezinta familia.
(att timp ct acesta este mai mic). Avantaje ale b.s.
Unitatea n raport cu care se eva- Un prim avantaj l reprezinta costurile
lueaza mijloacele de trai, i.e. individul, relativ scazute care sunt asociate unei
familia sau gospodaria, reprezinta o focalizari nalte. Prin natura lor, b.s.
alegere foarte importanta, cu implicatii ofera posibilitatea unei protectii sociale
de natura morala, dar si pragmatica. minime, asociate unor costuri relativ
Alegerea individului ca unitate de ma- reduse. Acest argument a fost utilizat
sura are ca premisa centrala respecta- cu precadere de ideologiile partidelor
rea autonomiei si libertatii individuale de dreapta, conservatoare (de factura
n ceea ce priveste propriile optiuni n neoliberala).
raport cu stilul de viata, proiectele Un al doilea avantaj este ca, prin ca-
individuale de viata si, n particular, racterul lor rezidualist, permit o inter-
deciziile legate de patternul de conventie minima a statului n economie.
sum. Costurile asociate unui sistem de Degrevarea populatiei de taxe si im-
b.s. ce utilizeaza ca unitate de masura pozite ridicate duce la o stimulare a
individul vor fi mult mai ridicate, da- productivitatii si, implicit, la eficienti-
torita largirii sferei de definire a nevoii, zarea economiei.
astfel nct conceptul sa subsumeze si
148
Beneficii selective
Prin nsasi natura lor, b.s. contribuie, de munca semnificativ mai bine
ntr-o masura mai mare dect bene- remunerat dect beneficiul obtinut
ficiile universalist-categoriale, la cres- (pentru o discutie mai extinsa, vezi si
terea echitatii verticale, i.e. la redistri- capcana saraciei, dar si beneficii se-
buirea cu precadere de la cei cu lective n Dictionarul de saracie).
venituri mai ridicate catre cei cu Un prim mecanism corectiv utilizat este
venituri mai scazute. recompensarea muncii remunerate,
sub pragul stabilit de eligibilitate, prin
Dezavantaje ale b.s. acordarea, n plus fata de beneficiul n
n raport cu eficienta economica la ni- sine, a unui bonus. Nivelul bonusului,
dar si relationarea lui la cstigurile din
vel micro, i.e. la nivelul alocarii resur-
munca sunt decisive pentru ca acesta
selor destinate protectiei sociale, b.s.
sa reprezinte un instrument eficace de
pot avea consecinte pozitive sau ne-
stimulare a muncii.
gative. Un argument des utilizat n
favoarea adoptarii sistemelor de b.s. Un al doilea mecanism utilizat este de-
este cel al posibilitatii reducerii sara- terminarea si chiar reducerea perioa-
ciei, printr-o focalizare nalta, cu costuri dei de acordare a beneficiului, astfel
relativ reduse. Acest argument nsa nu nct acesta sa nu constituie o solutie
poate fi decontextualizat n ntregime: permanenta pentru individ, ci sa ofere
eficienta unor astfel de programe de- beneficiarului posibilitatea de a-si res-
pinde n egala masura de aranjamen- tabili, prin integrarea pe piata muncii,
tele institutionale existente (care pot situatia financiara proprie.
influenta costurile administrative aso- O alta problema majora deriva si din
ciate unui astfel de sistem de bene- statutul de recipient pasiv al benefi-
ficii), dar si de distributia bunastarii ciului, care condamna adesea indivi-
ntr-un context socio-economic dat. n dul la dependenta si, respectiv, la pre-
tari ca Romnia, cu o distributie a zervarea conditiei de neajutorat si
veniturilor mult deviata nspre venituri beneficiar de ajutor social.
mici si foarte mici, fara acea clasa de B.s. influenteaza, de asemenea, si o
mijloc economica, deci cu un segment serie de comportamente sociale ale
al populatiei avnd venituri mici si indivizilor, pe lnga cele de natura eco-
foarte mici semnificativ n raport cu nomica (ca demotivarea integrarii pe
ntreaga populatie, b.s. pot fi mai cos- piata muncii, demotivarea comporta-
tisitoare (si eventual si mai ineficiente) mentului de economisire etc.). Astfel
comparativ cu beneficiile universalist- de comportamente se pot referi la stilul
categoriale, n conditiile unor rezultate de viata, la comportamente maritale,
redistributive similare. educationale. Nicholas Barr (1993)
Un alt dezavantaj major al b.s. este ilustreaza o astfel de schimbare prin
demotivarea integrarii indivizilor pe rezultatele unui studiu de impact al b.s.
piata muncii. Asigurarea unui nivel n SUA, n anii '70, care ajungea la
minim de trai duce la lipsa de motivatie concluzia ca o data cu cresterea n ter-
n gasirea unui loc de munca, n meni reali a nivelului b.s. acordate fa-
special n cazul indivizilor necalificati, miliilor cu copii n ntretinere a crescut
cu perspective reduse de a gasi un loc si numarul de familii monoparentale, n
149
Beneficii selective
special n cadrul populatiei de culoare. pentru Justitie Sociala din Marea

Unul dintre studiile realizate sub auspi- Britanie (CJS, 1993).
ciile Comisiei pentru Justitie Sociala B.s. ridica cele mai mari probleme, n
(instituita la initiativa Partidului Laburist comparatie cu oricare alte tipuri de
n Marea Britanie, n 1992) confirma, beneficii sociale, n ceea ce priveste
de exemplu, dependenta comporta- echitatea orizontala. Att datorita fap-
mentelor n ceea ce priveste integrarea tului ca acordarea acestora presu-
pe piata muncii a femeilor casatorite de pune o serie de criterii asociate
tipurile de beneficii existente (A. Pratt, testarii mijloacelor de trai (de multe ori
1997). incomplete sau discutabile), ct si da-
B.s. prezinta si unele probleme n torita principiului distributiv ce sta la
raport cu nsesi obiectivele pe care se baza alocarii acestora (de tip discre-
presupune ca le deservesc si n tionar), b.s. au o putere discrimi-
special n raport cu reducerea saraciei. natorie, n ceea ce priveste tratarea n
Razboiul mpotriva saraciei, declarat mod egal a tuturor indivizilor aflati n
de catre administratia Johnson n SUA situatii similare, foarte scazuta. Dis-
n anii '60, a avut ca efect extinderea cretionaritatea alocarii duce si la va-
programelor de beneficii selective. Efi- riatii geografice, regionale sau zonale
cacitatea acestora nsa nu s-a dovedit semnificative (vezi echitate orizon-
prea mare. Multe din studiile de eva- tala).
luare realizate n anii '70 si '80 asupra Un alt dezavantaj major, caracteristic
acestor programe atesta lipsa de sistemelor de b.s., este legat de stig-
eficacitate a acestora. Grsta Esping- matizarea sociala a beneficiarilor.
Anderson si John Micklewright (1991) Aceasta demarcatie ntre noi, cei
prezinta ratele de reducere a saraciei care platim, si ei, cei care primesc,
ca urmare a taxarii si impozitarii si a duce cel mai adesea la marcarea so-
transferurilor sociale n trei tari cu ciala negativa a beneficiarilor de b.s.
profiluri sociale ale statului foarte diferi- Stigma poate reprezenta, n unele ca-
te (Suedia, SUA si Germania), la nce- zuri, si una dintre cauzele care duc la o
putul anilor '80. Din datele prezentate acoperire insuficienta a populatiei-tinta:
rezulta ca cele mai mici rate ale sa- datorita stigmei asociate, multi indivizi
raciei, dar si cele mai mari rate de eligibili n fapt nu solicita beneficiul.
reducere a saraciei se regasesc n Stigmatizarea contribuie adesea la ex-
cadrul modelului suedez, urmat de cel cluziunea sociala a celor mai deza-
german. SUA, cu o preponderenta a vantajati. n plus, testarea mijloacelor
b.s. n raport cu beneficiile universalist- de trai reprezinta un instrument ade-
categoriale, prezinta cele mai ridicate sea asociat cu o violare a vietii private
rate de saracie, att pentru ntreaga a individului (prin anchete sociale n
populatie, ct si pentru familii cu copii locuinta solicitantului, de exemplu),
si familii monoparentale (pentru detalii, ceea ce duce la pierderea a ceea ce
vezi si "beneficii selective" n Dictio- Rawls (1971) numea "bazele
narul de saracie). Pauperizarea pare a respectului de sine". Titmuss (1962) a
fi inerenta sistemelor de b.s. - este si fost primul care a asociat stigma cu
concluzia la care ajunge Comisia sistemele de b.s., acesta fiind si
150
Beneficii sociale
argumentul sau principal, de ordin tru Justitie Sociala (1993) pentru a

moral, n favoarea beneficiilor ilustra ordinul de marime al costurilor
universalist-categoriale. administrative. Pentru fiecare lira plati-
Ratele de acoperire a populatiei- ta pentru suplimentarea venitului, n jur
de 11 penny sunt cheltuiti de catre ad-
tinta prin intermediul b.s. sunt relativ
ministratie, n timp ce cifrele pentru
scazute n raport cu cele ale bene-
fondul social sunt uluitoare, cu 45 de
ficiilor universalist-categoriale. n anali- penny n administratie pentru fiecare
za sa, ntemeiata pe politica sociala n lira platita ca beneficiu. n contrast, be-
Marea Britanie, A. Pratt (1997) con- neficiul pentru copii (beneficiu univer-
firma ca rareori se ntmpla ca rata de salist, n.n.) costa 2 penny pentru a ad-
acoperire a populatiei sarace prin b.s. ministra o lira, iar pensia n jur de 1
sa ajunga la 50%. Chiar si cu ajutorul penny pentru fiecare lira platita (Pratt,
unor campanii sustinute de informare a 1997, p. 205).
publicului (adesea costisitoare), ratele Oportunitatea adoptarii unor sisteme
de acoperire sunt greu de crescut de b.s. trebuie evaluata, n general, nu
peste un anumit nivel. Aceasta masura numai n raport cu obiectivele generale
se refera la eficienta orizontala si ale politicilor sociale, dar si n contextul
vizeaza erorile de focalizare de tip F unor aranjamente institutionale speci-
(sau de tip I), n termenii lui Cornia si fice si al unei distributii a bunastarii
Steward (1995). particulare. \Luana M. Pop[
Printre cele mai frecvente cauze ale
Vezi si: bunastare sociala; focalizarea
ratelor scazute de acoperire se
beneficiilor sociale; implementarea
numara lipsa de informare a
politicilor sociale; echitate
populatiei eligibile n raport cu
orizontala; teorii ale administratiei
existenta beneficiilor, dar si cu publice, practici ale administratiei
modalitatea de aplicare, stigma publice, beneficii selective - n
asociata revendicarii beneficiilor, dar Dictionarul de saracie
si costurile crescute, n termeni
monetari si de timp, asociate Bibliografie selectiva: Barr (1993);
procesului de aplicare pentru individ. Davies si Reddin (1978); Esping-
Anderson si Micklewright (1991);
Un ultim set de dezavantaje este legat Pratt (1997); Titmuss (1962)
de administrarea beneficiilor si cos-
turile asociate acesteia. Structura si
aranjamentele institutionale si organi-
zationale ale administratiei publice pot Beneficii sociale
facilita sau, dimpotriva, bloca eficaci- B.s. constituie principala forma de su-
tatea si eficienta acestor tipuri de pro- plimentare, respectiv substituire a ve-
grame. Costurile de administrare, n niturilor primare ale individului, familiei
general superioare celor de adminis- sau gospodariei. Scopul acestora - la
trare a beneficiilor de tip universalist- limita inferioara - este asigurarea unui
categorial, sunt n mare masura in- minim de trai tuturor indivizilor. Bene-
fluentate si de aranjamentele institutio- ficiile si serviciile sociale constituie,
nale preexistente. A. Pratt (1997), de alaturi de sistemul de taxe si impozite,
exemplu, invoca studiile Comisiei pen- principalul mijloc de interventie al sta-
151
Beneficii sociale
tului n domeniul protectiei sociale, i.e. Att b.s. monetare, ct si cele ne-
al redistributiei bunastarii. monetare, n natura sau sub forma
n literatura de specialitate se mai uti- subventiilor, pot fi unice ("lump-sum
lizeaza si termenii de "transfer social" benefits") sau pot fi acordate periodic,
sau "beneficiu de protectie sociala", n pe perioade determinate sau ne-
sens echivalent cu cel de beneficiu determinate, att timp ct individul
social. n literatura economica, terme- continua sa fie eligibil.
nul de beneficiu social are o conotatie B.s. pot fi contributorii sau noncon-
diferita, desemnnd totalitatea benefi- tributorii, n functie de conditionarea
ciilor obtinute n urma unei activitati, fie acordarii acestora de plata unei con-
ele directe, catre cel care a initiat tributii pe o durata de timp considerata
activitatea, fie indirecte sau externe, ce a fi minima. Beneficiile contributorii ca-
se rasfrng asupra altor indivizi (J. racterizeaza sistemele de asigurari,
Black, 1997, p. 433). Administratia pu- eligibilitatea fiind conditionata de plata
blica romneasca a institutionalizat - unei contributii. Asigurarile sociale,
ca echivalent al b.s. - termenul de pro- spre deosebire de asigurarile private,
venienta franceza - prestatie sociala. voluntare, care iau n considerare nu-
mai incidenta riscurilor, stabilind nivelul
B.s. pot lua forma unor transferuri contributiei n functie de categoria de
monetare, crescnd n termeni reali risc din care face parte individul si de
veniturile individului, familiei sau beneficiul estimat, stabilesc contri-
gospodariei, sau se pot constitui sub butiile, n general, proportional cu
forma unor gratuitati sau subventii ale veniturile (i.e. "de la fiecare n functie
diferitelor bunuri sau servicii de baza, de posibilitati"). Beneficiile contributorii
ducnd astfel la degrevarea partiala a pot fi egale (e.g., cazul sistemului de
cheltuielilor individului, respectiv fami- pensii n Marea Britanie si al Suediei,
liei sau gospodariei. B.s. se pot consti- dupa cel de-al doilea razboi mondial
tui n bunuri si/sau servicii oferite direct pna la nceputul anilor 60) sau se afla
individului; aceste tipuri de beneficii ntr-o relatie de directa proportio-
poarta denumirea de beneficii n nalitate cu contributia (ca n cazul
natura. Att b.s. n natura, ct si gratui- majoritatii sistemelor de pensii). n
tatile, respectiv subventiile au ca rezul- cazul asigurarilor de sanatate, de
tat controlul consumului individual (n exemplu, beneficiile sunt acordate n
general, sunt subventionate acele bu- functie de nevoie.
nuri si servicii al caror consum socie- n functie de gradul de acoperire a
tatea l ncurajeaza, ca de exemplu, populatiei, b.s. pot fi universalist-cate-
produse alimentare de baza - pine, goriale sau selective. Beneficiile
lapte -, servicii medicale primare, universaliste, n unele acceptiuni, se
servicii educationale, credite pentru restrng la acele b.s. acordate tuturor
constructia de locuinte), n timp ce b.s. membrilor unei societati. Acestea nsa
monetare cresc puterea de cumparare reprezinta mai degraba o raritate,
a beneficiarului, fara nsa a-i diminua majoritatea beneficiilor fiind de fapt de
acestuia libertatea de a-si alege singur tip categorial, i.e. acoperind o anumita
tipul de consum. categorie de indivizi, la un moment dat.
152
Beneficii sociale
Multi autori utilizeaza pentru a desem- la un nivel minim social acceptabil, re-
na aceste tipuri de beneficii fie ducerea saraciei, reducerea inegalitatii
termenul de beneficii categoriale, fie pe sociale, promovarea anumitor bunuri
cel de beneficii universalist-catego- sociale considerate a fi "prioritare" sau
riale. Exemple de astfel de beneficii, n "strategice", ca de exemplu, copiii sau
sistemul romnesc, sunt alocatia pen- sanatatea populatiei n general sau
tru copii si alocatia suplimentara pentru promovarea solidaritatii sociale. Ale-
familii cu mai multi copii. Beneficiile gerea unui anumit mix de b.s. nu se
selective sunt acordate n functie de reduce nsa la obiective de justitie
nevoie, n baza unui test aplicat mij- sociala, fiind conditionata, n majori-
loacelor de trai ale individului (fie ele tatea cazurilor, att de criterii de natura
monetare, fie ele monetare si nemo- economica (eficienta alocativa macro
netare, ca de exemplu bunuri de lux, si/sau microeconomica, prezervarea
bunuri imobiliare). motivatiei indivizilor de a munci), ct si
Principalele categorii de b.s. sunt be- de criterii de natura administrativ-in-
neficiile de asigurari sociale contribu- stitutionala, ce se refera la fezabilitatea
torii (e.g., pensii de vrsta, de urmas, administrativa si la costurile asociate
de boala, de invaliditate, ajutorul de so- administrarii
Beneficii acestor sisteme de b.s.
unice
maj) si beneficiile noncontributorii, se- (Barr, 1993).
lective sau categoriale, ca de exemplu, Caracterul "social" al unui stat este
alocatia pentru copii, ajutoarele sociale conferit, n termenii lui Grsta Esping-
pentru persoane cu handicap, aju- Anderson (1990), de nivelul (relativ, ca
toarele bazate pe testarea mijloacelor, procent din PIB) al cheltuielilor sociale
subventii si gratuitati. ale statului, de tipurile de b.s. domi-
nante (b.s. universalist-categoriale sau
Sistemele de b.s. acopera n general
selective) si de ponderea programelor
persoanele care depasesc vrsta de
sociale active (programe de reconver-
pensionare (prin sistemele de asigu-
tire a fortei de munca, de stimulare
rari), persoanele care nu se pot sustine activa a integrarii pe piata muncii, de
singure din punct de vedere financiar creare de locuri de munca) n totalul
(prin intermediul b.s. selective), din programelor sociale, precum si de pon-
diferite motive (e.g., handicap, boala, derea sectorului privat n realizarea
somaj involuntar), si persoanele ce protectiei sociale. El distinge ntre
apartin unor grupuri sociale conside- statul minimalist sau rezidualist, ca-
rate a prezenta un risc ridicat de a racterizat prin predominanta b.s. selec-
ajunge n dificultate financiara (e.g., tive, ponderea scazuta a programelor
familii cu multi copii, familii monoparen- active, ponderea ridicata a sectorului
tale). Unele b.s. acopera si persoanele privat n protectia sociala si printr-un
aflate n ntretinerea beneficiarului, nivel scazut al cheltuielilor sociale ale
chiar daca acestea nu fac direct parte statului (e.g., SUA), si statul social sau
dintr-o categorie de indivizi eligibili. statul bunastarii, caracterizat, dimpo-
n general, sistemele de b.s., tipul triva, printr-un nivel ridicat al chel-
acestora reflecta operationalizarea tuielilor sociale, o pondere redusa a
unui obiectiv de justitie sociala, ca de sectorului privat n asigurarea buna-
exemplu, mentinerea tuturor indivizilor starii, o predominanta a b.s. universa-
153
list-categoriale si o pondere crescuta a gorial (e.g., pentru cumpararea de lo-
programelor active \Luana M. Pop[ cuinte pentru familii tinere). Creditarea
si subventionarea dobnzii pentru anu-
Vezi si: beneficii selective; beneficii mite categorii de indivizi reprezinta nu
universalist-categoriale; beneficii numai o forma de ajutorare, dar si o
contributorii; beneficii noncon- forma de promovare a anumitor com-
tributorii; beneficii monetare; bene- portamente economice sau sociale, cu
ficii nonmonetare; beneficii unice; impact asupra economicului. Creditele
modele de politici sociale; statul pot fi uneori acordate pentru anumite
bunastarii ntreprinderi: pornirea unei afaceri pe
Bibilografie selectiva: Barr (1993); cont propriu (cazul microcreditelor n
Blakemore (1998); Esping-Anderson Romnia), pentru cumpararea sau
si Micklewright (1991) construirea de locuinte, pentru conti-
nuarea studiilor superioare.
Un argument n favoarea utilizarii be-
Beneficii unice neficiilor unice este avantajul acestora,
Beneficiile unice sunt acele beneficii comparativ cu beneficiile periodice sau
acordate nu pe o baza permanenta, ci permanente, de a nu induce un com-
o singura data, n functie de nece- portament demotivator n raport cu
sitatile sau nevoile aparute ca urmare munca sau cu integrarea pe piata
a unei situatii speciale sau ca efect al muncii. Dimpotriva, ele pot duce la
unei situatii cronice de deprivare de stimularea activitatilor economice, con-
resurse. sidera adeptii ideologiilor liberale.
Beneficiile unice pot fi universalist-ca- De exemplu, a doua teorema a econo-
tegoriale, ca de exemplu, indemni- miei bunastarii statueaza posibilitatea
zatia de nastere, n sistemul rom- realizarii oricarei stari de echilibru Pa-
nesc, acordata tuturor mamelor nce- reto optim, ntr-o stare de echilibru
pnd cu a doua nastere, sau pot fi competitiv, numai prin modificarea me-
selective, de tipul ajutoarelor de ur- canismelor pietei cu ajutorul taxelor
genta (sistemul romnesc). n primul sau transferurilor unice \Luana M.
caz, ele reprezinta un ajutor acordat Pop[
fiecarui individ sau familie n mo-
mentul n care trece prin anumite Vezi si: beneficii sociale, economia bu-
momente, de exemplu, nasterea unui nastarii
copil. n cel de-al doilea caz, b.u. au
rolul de a oferi un ajutor imediat, n Beneficii univers
cazuri de maxima necesitate, datorate
fie unor situatii sociale si economice Beneficii universalist-
deosebite, fie unor calamitati naturale
(e.g., incendii, inundatii).
categoriale
Beneficiile unice pot lua si forma unor B.u.c. sunt beneficii sociale de tip non-
credite acordate fie pe baza testarii contributoriu, acordate n functie de
mijloacelor, deci familiilor cu venituri criteriul apartenentei la o anumita
foarte reduse (e.g., microcreditele n categorie, la limita oricarui individ, n
sistemul romnesc), fie acordate cate- baza drepturilor sale de cetatean. n
154
acest caz limita se poate vorbi de be- prin respectarea demnitatii individuale
neficiu universalist. Acestea sunt mai si prin prevenirea excluziunii sociale, la
rare si ele vizeaza mai degraba anu- promovarea unor bunuri sociale
mite servicii sociale, ca de exemplu, considerate a fi importante si la
serviciile medicale (daca acestea nu corectarea unor dezechilibre ntre
se acorda n baza unui sistem de asi- resurse si nevoi.
gurari, ci sunt gratuite si finantate din Un al doilea avantaj se refera la rata
taxele si impozitele generale). Exemple de cuprindere a b.u.c., mai ridicata
de astfel de beneficii sunt alocatia dect n cazul beneficiilor sociale se-
pentru copii (acordata tuturor copiilor, lective, avnd ca efect cresterea buna-
indiferent de familia de provenienta), starii unor segmente largi ale popu-
alocatia suplimentara pentru familii cu latiei. ntr-o societate n care astfel de
multi copii (acordata tuturor familiilor,
beneficii sunt predominante, toti indi-
indiferent de veniturile acestora). Ni-
vizii ajung, ntr-o forma sau alta, la un
velul acestor beneficii este acelasi
moment dat n decursul vietii lor, sa fie
pentru toti beneficiarii.
beneficiari directi. Acest fapt, asociat
B.u.c. se constituie mai degraba ca o cu un nivel satisfacator al beneficiilor
reflectie a unui drept social, si nu a si/sau calitatea crescuta a serviciilor
unui ajutor acordat celor considerati a oferite, poate duce si la o crestere a
fi n nevoie si deci dependenti sociali, suportului politic pentru astfel de pro-
ca n cazul beneficiilor sociale selec-
grame. Acesta pare a fi cazul Suediei,
tive. B.u.c au ca obiectiv principal
unde suportul politic pentru serviciile si
cresterea solidaritatii sociale, desfiinta-
beneficile de tip universalist-categorial
rea granitei ntre "avantajati" si "deza-
vantajati", ntre cei ce au si cei ce nu ramne foarte crescut (Svalfors, 1999).
au nevoie. Aceasta delimitare ntre n al treilea rnd, din punctul de vedere
"noi" si "ei", caracteristica beneficiilor al administrarii beneficiilor, b.u.c. pre-
sociale selective, este asociata unui zinta clare avantaje n raport cu siste-
proces de stigmatizare a celor ajutati. mele de beneficii sociale selective.
Universalismul presupune o renuntare Criteriile de eligibilitate sunt simple si
la ideea autosuficientei si egalitatea tu- clare, iar beneficiile sunt acordate prin
turor indivizilor n fata riscurilor. Redis- intermediul unui sistem administrativ
tributia asociata acestor tipuri de be- relativ simplu. Costurile administrative
neficii are mai degraba un caracter asociate sunt minime n raport cu
intrapersonal, de minimizare a fluctua- administrarea altor tipuri de beneficii.
tiilor financiare si de bunastare ale unui Un alt avantaj este cel al unei rate de
individ, familie sau gospodarie n de- acoperire relativ ridicate, i.e. a gradului
cursul existentei, i.e. de ajustare a n care cei eligibili primesc n fapt
veniturilor, respectiv a bunastarii, n beneficiul. Rata ridicata de acoperire
timp. se datoreaza, n final, tot sistemului
Avantaje ale b.u.c. simplu de administrare, chiar si din
Un prim avantaj este legat de faptul ca perspectiva utilizarii acestuia de catre
b.u.c. duc la cresterea echitatii orizon- beneficiar.
tale, la integrarea sociala a indivizilor,
155
Birocraia de ghieu
Dezavantaje ale b.u.c. perfecta asupra modului n care

Dezavantajele asociate acestor tipuri cetatenii sai ar trebui sa si structureze
de beneficii sunt n special de natura viata. Aceasta poate reprezenta o
economica: costurile pe care le optiune pentru colectivitati foarte omo-
presupun astfel de sisteme sunt foarte gene; o data cu aparitia unei diversitati
ridicate, ducnd, n consecinta, la cres- foarte mari n ceea ce priveste stilurile
terea cheltuielilor sociale ale statului. si proiectele individuale de viata,
Cresterea cheltuielilor sociale presu- aceasta nceteaza a mai fi o posibili-
pune, mai departe, cresterea nivelului tate reala, considera criticii.
de taxare si impozitare a indivizilor. Alte dezavantaje majore sunt legate de
Unele state, si acesta este n mare ncurajarea dependentei indivizilor de
parte si cazul tarilor Europei de Est si stat, cu consecinte negative nu numai
Centrale, nu si pot permite cheltuieli asupra motivatiei de a munci si deci
sociale att de ridicate n conditiile unei asupra productivitatii si cresterii eco-
economii nca suboptimale, ce presu- nomice (argumente utilizate de catre
pune crearea unor structuri motivatio- majoritatea economistilor), dar si asu-
nale si concurentiale. Acesta pare sa pra relatiilor familiale si de rudenie,
reprezinte un argument central al unor deci a retelelor de tip familial. Fiscalita-
organizatii internationale (ca de exem- tea ridicata si cresterea functiilor pater-
plu, Banca Mondiala si FMI) n defa- naliste ale statului, n detrimentul liber-
voarea adoptarii n tarile n tranzitie a tatii individuale, pare a fi critica cea mai
unor astfel de sisteme de beneficii. importanta a liberalismului la adresa
sistemelor de b.u.c. \Luana M. Pop[
Criticile acestor sisteme de beneficii
sunt si de natura morala. Sistemele de Vezi si: beneficii sociale; justitie
b.u.c. tind sa duca la standardizarea sociala; solidaritate sociala;
serviciilor oferite populatiei (e.g., ace- focalizarea beneficiilor sociale
leasi servicii medicale pentru toti) si Bibliografie selectiva: Barr (1993);
deci la lipsa de optiune a indivizilor n Blakemore (1998); Pratt (1997);
raport cu tipul acestora. Acesta pare a Rothstein (1998)
fi si un efect al descurajarii sectorului
privat n oferirea unor alternative de
protectie sociala. n ce masura - se Birocratia de ghiseu
ntreaba criticii - este statul ndreptatit
sa se implice ntr-un grad att de ridi- (street-level-bureaucracy)
cat n viata cetatenilor, privndu-i de B.d.g. - n original "street-level-bureau-
libertatea alegerii unui proiect de viata cracies" - reprezinta un concept intro-
individual? dus de Michael Lipsky (1980) pentru a
Universalismul, legat de ideologia co- desemna acele servicii publice n
lectivista, presupune ca statul nu este cadrul carora proportia birocratilor de
neutru din punct de vedere moral, ci ghiseu n totalul personalului angajat
purtator al unor optiuni valorice n ceea este semnificativa. Birocratii de ghiseu
ce priveste cel putin unele proiecte de sunt acei functionari publici care intra
viata (Rothstein, 1998). Statul porneste n contact direct si nemijlocit cu
de la o imagine mai mult sau mai putin beneficiarii de servicii publice si care
156
Birocraia de ghieu
dispun de o putere discretionara sem- creasca atunci cnd oferta creste,

nificativa n executia propriilor sarcini tinznd sa o egaleze pe cea din
de serviciu. Exemple de asa-numiti urma;
"birocrati de ghiseu" sunt profesorii, 5. faptul ca clientii unor astfel de
politistii, functionarii primariei nsarci- organizatii sunt nonvoluntari, i.e. nu
nati cu asistenta sociala, asistentii au posibilitatea - dintr-un motiv sau
sociali. altul - de a alege alt serviciu (fie
Deciziile luate de birocratii de ghiseu pentru ca acesta nu exista, fie
au un caracter redistributiv, dar si alo- pentru ca nu si pot permite unul
cativ. n mare parte ei dispun de o pu- similar privat). Aceasta ultima
tere discretionara n a decide eligibili- caracteristica influenteaza n mod
tatea indivizilor pentru anumite bene- evident att pozitia birocratilor de
ficii, de a decide care sunt serviciile ghiseu n interactiunea cu clientii,
"adecvate" fiecarui individ. Puterea lor ct si continutul acestei interactiuni
(Lipsky, 1980, p. 27).
de a decide adesea asupra naturii,
nivelului si chiar a calitatii serviciilor Aceste particularitati duc la adoptarea
sau beneficiilor oferite le confera un rol de catre acestia, ca indivizi, dar si ca
foarte important n cadrul furnizarii parte a unei organizatii, a unor strategii
politicilor sociale. Acest lucru nu n- specifice de adaptare, cu impact deo-
seamna ca birocratii de ghiseu nu tre- sebit asupra rezultatelor distributive ale
buie sa respecte reguli, norme si stan- politicilor sociale, n comparatie cu cele
darde adoptate la niveluri decizionale "proiectate" sau "scontate" ca urmare a
mai nalte; ca orice forma de birocratie, unei analize procedurale teoretice.
b.d.g. sunt supuse unor reglementari Ideea fundamentala ce sta n spatele
ierarhice. Prin natura lor nsa, de or- delimitarii acestor tipuri de administratii
ganizatii publice si de furnizori de ser- este aceea ca majoritatea cetatenilor
vicii si beneficii sociale, b.d.g. influ- ntlnesc guvernul (daca l ntlnesc
enteaza n mare masura rezultatul vreodata) nu prin scrisori sau deputati
distributiv efectiv al politicilor sociale. sau prin participarea la sedintele de
Ele reprezinta, n ultima instanta, locul consiliu ale scolilor, ci prin profesorii lor
unde politica sociala se concretizeaza. si prin profesorii copiilor lor si prin
politistul de la colt sau din masina de
Conditiile n care lucreaza birocratii de patrula. Fiecare astfel de ntlnire
ghiseu sunt caracterizate prin: reprezinta o instantiere a furnizarii de
1. resurse financiare adesea insufi- servicii publice (Lipsky, 1980, p. 3).
ciente n raport cu sarcinile pe care B.d.g. reprezinta, cu alte cuvinte,
acestia trebuie sa le realizeze; "poarta de intrare" a cetatenilor catre
2. caracterul vag si ambiguitatea beneficiile si serviciile sociale. Rolul
obiectivelor organizatiilor n care acesteia este deci crucial pentru
lucreaza; furnizarea serviciilor sociale, dar si a
3. faptul ca performanta realizarii beneficiilor sociale, atunci cnd
obiectivelor este greu de definit si acestea sunt - n mare parte -
masurat; responsabilitatea diferitelor organizatii
4. faptul ca cererea pentru serviciile administrative locale - descentralizate
furnizate de catre acestia tinde sa sau deconcentrate.
157
Buget
Importanta unei analize organizatio- Acest instrument este utilizat: la nivel

nale care sa tina seama de constrn- de persoana, familie, gospodarie, la ni-
gerile si mecanismele decizionale la vel de identitati patrimoniale, cum ar fi:
nivelul "cel mai de jos", i.e. al furnizarii institutii social-economice, agenti eco-
politicilor sociale, devine evidenta n nomici, asociatii (de la cele de impor-
cadrul studiilor de evaluare a progra- tanta locala pna la cele internatio-
melor sociale. Daca studiile initiale nale), unitati teritorial-administrative
asupra implementarii politicilor sociale (sat, comuna, oras, judet, stat).
considerau adesea administratiile pu- n stabilirea veniturilor publice s-ar
blice locale ca fiind principalii factori putea ajunge la grave inechitati sociale
responsabili pentru ineficienta progra- daca nu s-ar proceda pe baza unui
melor (atunci cnd aceasta nu se program (fiscal), adica a bugetului
datora unei structurari deficitare a pro- public, care sa tina seama de raportul
gramelor), studiile evaluative ce includ dintre dimensiunea nevoilor sociale de
aceasta componenta organizationala ansamblu si puterea contributiva a
duc la o ntelegere mai comprehensiva membrilor societatii.
si realista asupra limitelor "naturale"
ale programelor sociale si la o Istoric
reinterpretare a eficacitatii si eficientei Cuvntul buget si are originea n limba
lor structurale. \Luana M. Pop[ franceza veche - bouge si bougete,
care nsemnau punga de bani. Primul
Vezi si: implementarea politicilor
document istoric n care se ntlneste
sociale; putere discretionara; notiunea de buget ca termen oficial se
constructia sociala a beneficiarului gaseste n Franta, n Circulara din 9
Bibliografie selectiva: Lipsky (1980) Thermidor anul X (28 iulie 1802). n le-
gislatia franceza, notiunea de buget
apare nsa n 1806, prin legea privi-
Buget toare la finante. De atunci, notiunea a
fost preluata n timp si de celelalte
ntr-o acceptiune mai larga, termenul state din Europa.
este utilizat pentru a desemna o n Romnia, n Regulamentul organic
cantitate anume de resurse (bani, timp) al Munteniei si Moldovei (anii 1831-
limitate, alocate unui obiectiv, si modul 1832), este folosit cuvntul biudje si
de cheltuire (folosire) a acestora. expresia nchipuirea cheltuielilor anu-
n limbajul economic b. este un tabel (o lui viitor (George, 1924). Condici de
balanta) de venituri si de cheltuieli venituri si cheltuieli au existat nsa
prevazute pentru o perioada chiar si n secolul XVII (1654), n Mol-
dova, pe vremea lui Gheorghe Voda, si
determinata.
n Muntenia, din 1694 - Codica de
n domeniul financiar, aria termenului venituri si cheltuieli din vremea lui
se largeste, astfel nct prin b. se Brncoveanu.
evidentiaza nu numai raportul dintre
veniturile si cheltuielile banesti, ci si Definitii
structura cronologica pe surse de venit n Romnia, n legile finantelor publice
si destinatie a cheltuielilor. din 1991 si 1996 nu apare o astfel de
158
Buget
definire. O definire a bugetului care este un act anual, deci limitat n

dateaza din anul 1929 o gasim n timp la o perioada care sa permita
Legea contabilitatii publice (Monitorul programarea si urmarirea executiei
oficial nr. 167 din 31 iulie 1929): bugetare.
Bugetul este actul prin care sunt Potrivit articolului 137 din Constitutia
prevazute si n prealabil aprobate Romniei (Monitorul oficial nr. 233, 21
veniturile si cheltuielile anuale ale
noiembrie 1991), bugetul public
statului sau ale altor institutii publice".
national cuprinde:
O alta definire o ntlnim la M.
bugetul de stat;
Lazeanu: A face un buget nseamna a
bugetul asigurarilor sociale de stat;
enumera, a evalua si a compara n
bugetele locale ale comunelor,
mod periodic, dinainte si pe o perioada
oraselor si judetelor.
de timp n viitor, cheltuielile de facut si
veniturile de perceput (M. Lazeanu, Cu toate acestea, cele trei bugete care
1942). compun bugetul public national sunt
autonome, ele fiind elaborate, aprobate
Din punct de vedere al finantelor pu-
si executate distinct, asigurndu-se
blice, bugetul este regula de urmat de
astfel independenta deplina a titularilor
catre puterea executiva si de catre
acestora. Bugetul public national reali-
administratie. Din punct de vedere for-
zeaza doar nsumarea veniturilor si
mal, este un act de putere legislativ,
adica o lege. Bugetul este o prevedere cheltuielilor din cele trei categorii de
privind o perioada viitoare, o data exe- bugete publice, devenind astfel un
cutat, el devenind un cont. instrument de informare a opiniei
publice si de control al parlamentului n
Bugetul public national cuprinde o domeniul finantelor publice.
sfera foarte larga si ofera o imagine de
ansamblu a tuturor veniturilor si Bugetul de stat este principalul instru-
cheltuielilor publice ale tarii. Cuvntul ment financiar, care cuprinde veniturile
public a fost introdus pentru a exprima mobilizate, la dispozitia statului, si
specificul domeniului, si anume repartizarea acestora pe categorii de
finantele publice, iar national indica cheltuieli. Acesta se prezinta sub forma
aria de cuprindere, si anume faptul ca unei balante economice, a unui
include toate veniturile si cheltuielile document de sinteza.
tarii, prevazute n buget. Cuprinde: bugetele Senatului, Camerei
Bugetul public national are trei Deputatilor, Presedintiei Romniei,
elemente specifice: Guvernului, bugetele ministerelor si ale
altor institutii publice care nu au organe
este un act de previziuni, un tablou
ierarhic superioare.
evaluativ si comparativ de venituri
publice, cu specificarea surselor Veniturile bugetului de stat se consti-
banesti; tuie din impozitul pe profit, impozitul pe
este un act de autorizare, prin care venit (global), accize, TVA, taxe
puterea executiva este mputerni- vamale, dar si din surse nefiscale.
cita de puterea legislativa sa per- Din acest buget se fac, n domeniul
ceapa venituri si sa cheltuiasca n social, cheltuieli pentru: nvatamnt,
acord cu prevederile bugetare; cultura, religie si actiuni privind ac-
159
Buget
tivitatea sportiva si de tineret, asistenta tale ocazionate de transmiterea pensii-

sociala, alocatii, pensii, ajutoare si lor, alte cheltuieli.
indemnizatii, toate acestea intrnd ntr- Datorita importantei deosebite, bugetul
un capitol distinct al bugetului de stat, de stat si bugetul asigurarilor sociale
denumit "cheltuieli social-culturale. Tot de stat se aproba de catre Parlamentul
din bugetul de stat se mai asigura Romniei, n sedinta comuna a Ca-
cheltuielile necesare pentru: apararea merei Deputatilor si Senatului, dar prin
nationala, ordinea publica si siguranta legi separate. n mod practic, pe baza
nationala, servicii de dezvoltare publi- proiectelor ministerelor si celorlalte or-
ca, locuinte, mediu si ape, functionarea gane centrale ale administratiei pu-
autoritatilor publice, precum si cheltu- blice, precum si a proiectelor bugetelor
ieli pentru actiuni economice, dobnzi locale, Ministerul Finantelor examinea-
aferente datoriei publice si alte chel- za proiectele de bugete pentru stabi-
tuieli ale statului. lirea echilibrului bugetar si, mpreuna
Bugetul asigurarilor sociale de stat cu proiectul legii bugetare, l nainteaza
este a doua componenta a bugetului Guvernului, care are atributia de a
public national, si anume cea care supune spre aprobare aceste proiecte
reflecta constituirea, repartizarea si Parlamentului.
utilizarea fondurilor banesti necesare Bugetele locale. Legea nr.10/1991
ocrotirii pensionarilor, salariatilor si defineste bugetele locale ca fiind bu-
membrilor lor de familie. getele unitatilor administrativ-teritoriale
Este un buget cu caracter eminamente care au personalitate juridica, ceea ce
social, reflectat, pe de o parte, de nseamna ca fiecare comuna, oras,
modul de formare a veniturilor, prin municipiu, sector al municipiului
Bucuresti, municipiul Bucuresti si
cotizatii sociale, dar mai ales prin
fiecare judet ntocmesc buget propriu,
destinatia cheltuielilor.
n conditii de autonomie locala.
Veniturile bugetului asigurarilor sociale
Legea finantelor publice locale (1998) a
de stat provin n principal din impozite
adus modificari n ceea ce priveste
directe, n cadrul carora cea mai im- modul de constituire si colectare a
portanta sursa o constituie contributiile veniturilor. Initial, impozitele pe venituri
pentru asigurari sociale platite de catre se varsau la bugetul de stat si erau
agentii economici si de catre salariati, primite napoi dupa o anumita formula,
precum si din venituri nefiscale. iar acum (n 1999, n primul an dupa
Cheltuielile din acest buget se fac adoptarea legii) 50% se varsa la
pentru: pensiile platite prin oficii, aju- bugetul de stat, 15% la cel judetean si
toare si indemnizatii pentru incapaci- 35% la cele locale, direct, transferurile
tate temporara de munca, indemnizatii de la stat lund forma unor sume de
n caz de maternitate, pentru ngrijirea echilibrare.
copilului bolnav sau pentru ngrijirea Cele mai importante cheltuieli ale bu-
copilului pna la vrsta de doi ani, getelor locale sunt pentru servicii si
ajutoare n caz de deces, acordarea dezvoltare publica, locuinte, mediu si
biletelor pentru tratament balnear si ape, alte servicii publice generale,
odihna, cheltuieli cu plata taxelor pos- pentru cheltuieli social-culturale (ajutor
160
Buget
social, camine culturale, biblioteci) si, nu a continuat nsa si dupa adoptarea si

n ultimul rnd, pentru transporturi si implementarea Legii finantelor publice
comunicatii. locale, ducnd la anomalii si deficiente
Legea finantelor publice locale din 1998 n finantarea anumitor programe, n
nu prevede, n termeni de obligativitate special n domeniul asistentei sociale si
a platilor n domeniul social, dect o al serviciilor sociale.
serie de cheltuieli generale, fara a limita, Bugetul general consolidat al sta-
restrictiona sau ngradi libertatea deci- tului este constituit din bugetul public
zionala locala. Practica de a impune national la care se adauga si alte fon-
obligativitati financiare prin Legea duri extrabugetare, gestionate prin tre-
bugetului de stat anual bugetelor locale zoreria statului.
Bugetul general consolidat al statului
Bugetul public naional Fonduri extrabugetare
Bugetul Bugete Bugetul Fondul Fond pentru Fondul special

de stat locale asigurrilor de omaj pensia pentru
sociale suplimentar sntate
Fondul special pentru

dezvoltarea sistemului
energetic
Cele mai importante fonduri sociale fondul special pentru sustinerea

sunt: nvatamntului de stat, de 2% din
fondul pentru plata ajutorului de fondul de salarii, platibil de catre
somaj (angajator 5%, angajat 1%); angajator;
fostul fondul de risc si accident fondul special pentru sanatate
pentru protectia sociala a persoa- publica, de 2% din fondul de salarii,
nelor cu handicap, de 1%, actualul platibil de catre angajator;
fond special de solidaritate sociala, fondul asigurarilor sociale de
de 3% din fondul de salarii, platibil sanatate (7% din fondul de salarii
de catre angajator; platit de angajator si 7% platit de
fondul national de solidaritate angajat, inclusiv pensionari, someri,
(constituit n baza taxelor aplicate sau stat pentru beneficiarii de ajutor
jocurilor de noroc); social).
161
Buget
Executia bugetara nseamna ncasa- ielilor la nivelul veniturilor, mbinata cu

rea integrala a tuturor veniturilor pu- ncercarea de sporire a veniturilor, dar
blice (impozite, taxe) si efectuarea pna la limita capacitatii reale de plata
cheltuielilor n concordanta cu legea a contribuabililor.
bugetului sau a proiectiilor bugetare. n practica, cele mai multe state ale
Executia bugetara poate fi: lumii nregistreaza executii bugetare
1. echilibrata, atunci cnd cheltuielile deficitare.
sunt egale cu veniturile prevazute; Tratatul de la Maastricht a impus, att
2. excedentara, cnd veniturile reali- pentru tarile membre ale UE, ct si
zate n perioada respectiva sunt pentru cele care sunt n etapa de
mai mari dect cheltuielile; preaderare la UE, limite ale deficitului
3. deficitara, n cazul n care cheltuie- bugetar sub 3% din PIB (si ale datoriei
lile depasesc veniturile sau nca- publice guvernamentale sub 60% din
sarile bugetare realizate. PIB). Dupa cum se poate observa (vezi
Trebuie avuta n vedere ideea de echi- tabel), putine state europene respecta
librare bugetara prin adaptarea cheltu- aceste conditii de aliniere si integrare.
Deficitul bugetar, ca procent din PIB, n unele tari europene cu economie

n tranzitie, n perioada 1995-1999
1995 1996 1997 1998 1999
Albania ... -6,5 -12,0 -3,7 -13,8
Bulgaria -6,0 -16,4 -1,6 0,7 -1,0
Croatia -1,7 -1,8 -2,2 -1,5 -3,6
Republica Ceha -2,0 -2,4 -2,6 -2,9 -4,1
Ungaria -7,7 -4,2 -5,5 -7,8 -5,6
Polonia -3,1 -3,7 -3,5 -3,2 -3,5
Romnia -3,5 -5,1 -6,5 -6,5 ...
Slovacia -0,5 -3,9 -6,3 -6,2 -3,0
Slovenia -0,3 -0,3 -1,9 -1,6 -0,7
Lituania -4,8 -3,8 -2,1 -5,5 -7,6
Georgia -6,7 -8,2 -5,1 -5,0 -6,2
Republica Moldova ... -10,6 -10,2 -4,2 -4,2
Federatia Rusa -3,9 -5,1 -5,8 -6,2 -1,7
Sursa: Economic Survey of Europe, 2000, nr. 1, p. 59.
Bugetul comunitar al Uniunii Euro- ceva peste 11%. ncasarile provin n

pene este un buget format prin parti- principal din TVA, contributia fiind de
ciparea tarilor membre. n 1995, de 1,7% din bugetul fiecarui stat membru.
ex., ncasarile bugetare s-au ridicat la Acestea furnizeaza mai mult de juma-
75,6 mld. ECU, adica 1,2% din PIB-ul tate din totalul veniturilor. O alta sursa
statelor membre, fata de 0,5% n 1973. o constituie drepturile vamale, care re-
Principalii contribuabili la buget sunt prezinta aproape 17% din buget, apoi
Germania, cu aproximativ 30%, Franta, cotizatiile dulci (varsate pentru a stimu-
cu aproape 18%, si Marea Britanie, cu la producatorii sa si reduca exceden-
162
Bun social
tele), care au o pondere de 1,8%. n veniturile populatiei, Dictionarul de

cele din urma, a patra resursa, creata saracie). \Mihaela Teodorescu[
n 1988 pentru a finanta cheltuielile
datorate realizarii Actului Unic, este Vezi si: politica bugetara
calculata n functie de PIB-ul fiecarui Bibliografie selectiva: Condor (1996)
stat membru. Ea reprezinta 28,4% din
ncasari. Doua alte surse nu sunt
nscrise n buget. Acestea sunt prele- Bun social
varile din productiile de otel si carbune
B.s. (produs social, engl. social
facute de catre CECO si contributiile
product) este un produs intelectual sau
statelor la Fondul European de Dezvol-
material, promovat cu scopul de a
tare (FED) nsarcinat cu ajutorul
schimba comportamentul unui grup so-
destinat unui numar de 70 de tari din
cialmente semnificativ sau al ntregii
Africa, Caraibe si Pacific (zise si ACP). societati, ntr-un sens legitimat ca dezi-
Cheltuielile consacrate garantarii rabil. Prin grup socialmente semnifica-
pretului si sustinerii pretului produselor tiv se ntelege un segment de populatie
agricole, respectiv sustinerii venitului al carei comportament creeaza sau
agricol reprezinta aproximativ 45% din poate crea probleme cu impact la nivel
total. Cheltuielile de structura, care fi- societal. Legitimarea dezirabilitatii com-
nanteaza fondurile structurale, au cu- portamentului care se urmareste a fi
noscut o puternica crestere si absorb indus poate avea ca sursa fie recu-
32% din total. Vin apoi principalele noasterea sociala, fie demonstrarea
actiuni n favoarea dezvoltarii si nocivitatii unui comportament contrar.
cooperarii (6%) si cheltuielile de sus- B.s. poate mbraca trei forme
tinere a cercetarii si dezvoltarii (3,7%). principale (Kotler si Roberto, 1989):
Bugetul de familie reprezinta un sis- o idee, care poate fi o credinta (per-
tem de evidenta prin care se nre- ceptie asupra unei probleme fac-
gistreaza sistematic si cronologic, de tuale care nu include nici un fel de
regula pe o perioada de un an (pentru evaluare), o atitudine (evaluare po-
a depasi problemele induse de sezo- zitiva sau negativa asupra unor idei,
nalitate), veniturile dupa natura lor (din obiecte, evenimente, oameni etc.)
munca, din transferuri sociale, din alte sau o valoare (idee generala des-
surse etc.), iar cheltuielile de consum pre ceea ce este bine sau rau);
dupa destinatia lor (hrana, locuinta, o practica, putndu-se concretiza
fie ntr-un act singular, fie ntr-un
ngrijirea sanatatii, transport, nvata-
model comportamental permanent;
mnt). Aceste bugete se ntocmesc pe
un obiect tangibil, care reprezinta
diferite categorii socioprofesionale si
de fapt doar instrumentul material
tipuri de familii reprezentative, selec- necesar inducerii comportamentului
tate dupa reguli convenite oficial. dezirabil. \Gabriel Matauan[
n Romnia, Institutul National de Sta-
tistica si Studii Economice organizeaza Vezi si: justitie sociala
cercetarea bugetelor de familie prin Bibliografie selectiva: Kotler si
Ancheta integrata n gospodarii (vezi Roberto (1989)
163
Bunastare sociala
contestat de catre economisti pentru

Bunastare sociala lipsa lui de aplicabilitate. n lumea reala
B.s. reprezinta, la nivel principial, o este imposibil de gasit o schimbare
masura agregata a bunastarilor care sa nu defavorizeze pe nimeni,
(utilitatilor) individuale. La nivel considera economistii. n plus, acest
principial, deoarece constructia unei criteriu nu poate fi aplicat cu succes
astfel de masuri ntmpina dificultati dect n cazul operationalizarii
multiple. O prima dificultate majora, bunastarii n termeni strict monetari,
formulata de a treia teorema a fara posibilitatea de a lua n conside-
economiei bunastarii (vezi economia rare nici macar valoarea relativa a
bunastarii), este cea a imposibilitatii venitului: de exemplu, daca o schim-
constructiei unei astfel de masuri n bare duce la cresterea venitului unui
conditii de universalitate, consistenta individ prosper cu 1 leu, fara ca astfel
Pareto, independenta si nondictatura. venitul nici unui alt individ sa scada, n
O prima ncercare de definire a buna- ce masura putem sa consideram
starii sociale a fost realizata de Pigou aceasta schimbare ca fiind justa (ea
(1920); Pigou pornea de la premisa respectnd criteriul de optimalitate
cardinalitatii, i.e. a masurabilitatii buna- Pareto)? Este posibil ca diferenta de
starii si deci a comparabilitatii intervenit astfel realizata ntre indivizii cu
personale a "bunastarilor individuale". venituri mici si acel individ prosper care
O alocare optima la nivel social a cstiga 1 leu suplimentar sa duca la
resurselor, considera Pigou, se cresterea frustrarii celorlalti indivizi,
realizeaza prin maximizarea sumei deci la scaderea utilitatii lor, n mai
bunastarilor individuale. mare masura dect creste utilitatea
celui prosper datorita cresterii puterii
Aceasta perspectiva a fost nsa
sale de cumparare cu 1 leu?
puternic contestata, n special datorita
premisei fundamentale a cardinalitatii Functia rawlsiana a bunastarii soci-
bunastarii. Bunastarea, decid econo- ale ia o forma putin diferita de cea
mistii, nu se poate masura; utilitatile bazata pe criteriul optimalitatii Pareto:
individuale pot fi cunoscute numai prin orice schimbare a distributiei este
ordinea preferintelor pe care le presu- echitabila daca aceasta maximizeaza
pun. n acest context, criteriul Pareto bunastarea segmentului celui mai
(1913) de optimizare sociala a alo- sarac. Aceasta pozitie nu exclude
carii devine esential. n conditiile con- criteriul paretian de optimalitate, dar l
siderarii bunastarii ca masura ordinala, limiteaza la acele distributii care favori-
o stare sociala x poate reprezenta o zeaza segmentul cel mai defavorizat
optimizare a bunastarii sociale n ra- (vezi justitie sociala).
port cu alta stare y, daca, prin schim- Printre cele mai importante ncercari
barea lui y cu x, cel putin un individ de rectificare a criteriului Pareto se nu-
cstiga si nici unul nu pierde. Acest mara criteriul Kaldor-Kicks, conform
criteriu, preluat de catre ideologia caruia o schimbare creste bunastarea
liberala, conform careia o redistributie sociala daca si numai daca cei care
este echitabila daca respecta criteriul cstiga de pe urma acesteia si pot
de optimalitate Pareto, a fost nsa permite sa i compenseze pe cei care
164
Bunastare sociala
pierd de pe urma schimbarii. La limita, Unii autori operationalizeaza bunasta-

daca o astfel de compensare se rea cu ajutorul conceptului de utili-
produce, criteriul devine echivalent cu tate. Aceasta abordare se regaseste n
cel paretian, conform caruia, n final, literatura de specialitate sub denumi-
nimeni nu pierde si cel putin cineva rea de "welfarism". Aceasta perspec-
cstiga. tiva si propune convertirea monetara,
Fara a intra n detalii tehnice n afara veniturilor individului, a tuturor
suplimentare, putem mentiona ca activitatilor ntreprinse de acesta: de la
printre cele mai importante ncercari de convertirea n bani a productiei indi-
constructie a unei functii a bunastarii viduale destinate consumului propriu
sociale se numara functia bunastarii (i.e. autoconsum), la activitatile gospo-
sociale a lui Bergson-Samuelson si daresti prin care individul si reduce
analiza lui Arrow asupra posibilitatii cheltuielile asociate acelorasi servicii,
constructiei acesteia. Functia bunasta- n cazul n care acestea ar fi cumpa-
rii sociale, definita de Bergson (1938) rate, si, n sfrsit, la convertirea
si rafinata de Samuelson (1947), timpului liber ntr-o masura monetara.
reprezinta mai degraba o functie reala, Astfel se obtine o masura a utilitatii
ce determina bunastarea n functie de monetare "complete". Aceasta abor-
"toate variabilele ce ar putea afecta bu- dare nsa se confrunta cu o serie de
nastarea", fara a lua n calcul profilurile probleme legate de convertirea mone-
preferintelor individuale asupra diferite- tara a diferitelor dimensiuni ale utilitatii.
lor stari sociale. Aceasta functie poate
Alti autori reduc masurarea bunastarii
fi considerata la limita o ordonare so-
la venituri monetare. Aceasta
ciala a unui set de stari sociale alter-
native, n masura n care aceste ordo- abordare este cunoscuta sub numele
nari pot fi reprezentate numeric (Sen, de "non-welfarism" si este cel mai
1987), fara considerarea ordonarilor frecvent utilizata. Bunastarea este
individuale ale aceluiasi set de stari redusa astfel la o masura a puterii de
sociale alternative. Functia bunastarii cumparare.
sociale a lui Arrow (1951) porneste - Sen (1979, 1985, 1995) considera ca,
spre deosebire de functia Bergson- n proiectarea si evaluarea unei politici
Samuelson - de la profilurile individu- sau unui program social si n special a
ale, i.e. ordonarile individuale ale dife- acelora care au ca obiectiv nemijlocit
ritelor stari sociale, si statueaza impo- reducerea saraciei, bunastarea trebuie
sibilitatea constructiei unei astfel de privita la nivel social, si nu redusa la o
functii de bunastare sociala n conditiile distributie pre si posttransfer. Buna-
respectarii principiului paretian, a inde- starea, din aceasta perspectiva, devine
pendentei de orice alternativa irele- o masura a "capabilitatilor" de baza
vanta si a unui regim democratic (vezi ale indivizilor ntr-o societate. Aceste
economia bunastarii). capabilitati se refera la posibilitatea in-
Cum se masoara, n practica, buna- divizilor, la oportunitatile acestora de a
starea: atunci cnd se iau decizii n realiza un nivel minim de "functionali-
ceea ce priveste politicile sociale, n tate sociala". Functionalitatile sociale
raport cu anumite obiective, sau cnd pot varia de la cele mai elementare
se evalueaza impactul acestora? ca, de exemplu, cele fizice, de a fi bine
165
Bunastare sociala
hranit, adecvat mbracat si a dispune O ultima problema esentiala se refera

de o locuinta adecvata, la realizari so- la unitatea de masurare a bunastarii.
ciale mai complexe, ca de exemplu, a Rezultatele legate de bunastare vor fi
lua parte la viata comunitatii, a fi ca- semnificativ diferite daca luam n calcul
pabil de a iesi n public fara a-i fi rusine ca unitate de masurare individul, spre
s.a.m.d. (Sen, 1995, p.15). Avantajele deosebire de familie sau gospodarie.
unei astfel de "masuri", n special n Argumentele pro si contra alegerii unei
raport cu problema focalizarii transfe- anumite unitati de masurare sunt att
rurilor sociale, este faptul ca pune n de natura pragmatica, ct si de natura
evidenta unele disfunctionalitati "de morala. Argumentele de natura morala
baza", ca de exemplu, analfabetismul se refera la "dreptul" pe care l are
si bolile, tine cont de caracteristicile statul, ca actor implicat n alocarea
predispozitionale ale indivizilor (de secundara a resurselor, de a interveni
exemplu, handicapul sau predispozitia
n viata privata a individului. Daca, de
catre boala) si subliniaza nontransfera-
exemplu, luam ca unitate de analiza
bilitatea beneficiilor personalizate, ca
familia sau gospodaria, atunci tratam
de exemplu, ngrijirea medicala (Sen,
individul ca dependent de aceasta
1995, p.19).
unitate mai extinsa, fara a-i da dreptul
Revenind la dimensiunea monetara a n principiu de a fi unic decident asupra
bunastarii, problema masurarii buna- propriei bunastari si a propriului con-
starii monetare nu se termina o data cu sum. Cu alte cuvinte, conditionam uti-
optiunea pentru o anumita abordare. litatea individului de cea a familiei sau
Ce masoara cel mai bine nivelul de trai
gospodariei, presupunnd ca familia
al individului: venitul sau consumul?
sau gospodaria are obligatia de a n-
Majoritatea economistilor si analistilor
tretine, dar si conditiona individul. Mo-
sunt de parere ca venitul reprezinta o
masura "mai slaba" a bunastarii dect tivele de natura pragmatica se refera la
consumul. Consumul individului este necesitatea administrarii ct mai efici-
considerat a fi mai stabil n timp dect ente si efective a unui program. De
venitul, astfel ca, n cazul unor fluctuatii exemplu, pentru anumite programe
mai putin semnificative ale venitului, sociale nalt focalizate sau selective,
individul are tendinta de a-si mentine criteriul pragmatic se refera la evitarea
acelasi pattern de consum. Patternurile platilor n exces sau catre cei nonsa-
de consum par a avea mai multa sta- raci, precum si la cresterea gradului de
bilitate si inertie dect veniturile, amorti- acoperire a programului. n virtutea
znd distorsiunile induse de sezonalita- acestui ultim tip de criterii, conside-
tea si fluctuatiile minore ale veniturilor. rarea individului ca unitate de analiza
Considernd totusi venitul ca masura a duce la pierderi semnificative. Daca
bunastarii, este venitul net sau cel brut individul nu are nici un venit, nsa
mai semnificativ n evaluarea traieste ntr-o familie sau gospodarie
bunastarii? Raspunsul la aceasta foarte prospera, nu este o pierdere de
ntrebare depinde n primul rnd de resurse n a-l ajuta?
tipul obiectivului pe care un program n concluzie, nu numai aspectele lega-
social si-l propune, dar si de metodele te de construirea unei functii a buna-
de evaluare alese de catre analist. starii sociale si de gasire a unor criterii
166
Bunuri publice
de bunastare ct mai relevante, dar si Bergson (1938); Pareto (1913);

cele legate de masurarea bunastarii Pigou (1920); Rawls (1976);
individuale sunt adesea deosebit de Samuelson (1947); Sen (1979, 1985,
problematice, presupunnd simplificari 1987, 1995); Suzumura (1987)
ale realitatii, dar si judecati morale.
\Luana M. Pop[
Bunuri publice
Vezi si: economia bunastarii; utilitate
Bibliografie selectiva: Arrow (1963); Vezi esecurile pietei
167
Calificare/recalificare a forei de munc
Parte a politicilor pietei muncii, c./r.
C
urmeaza sa se realizeze prin crearea
posibilitatilor (organizarea de cursuri)
pentru ca somerii sa se poata califica
n meserii cerute pe piata fortei de
munca, fiind o masura eficient aplicata
n cazul somajului structural. Cursurile
sunt organizate adesea de institutiile
Calificare/recalificare a fortei statului implicate n reglementarea
de munca relatiilor de munca. Participarea la
cursuri este gratuita si obligatorie
Calificarea/recalificarea fortei de mun-
pentru cei aflati n plata indemnizatiilor
ca este un tip de masura activa n ca-
de somaj daca viitoarea calificare co-
drul politicii pietei muncii, care urma-
respunde caracteristicilor profesionale
reste sa mbunatateasca sansele celor
ale somerului. Neacceptarea partici-
fara loc de munca de a (re)deveni
parii la aceste cursuri, nemotivata si
activi pe piata muncii, dar si sa previna
repetata, duce la suspendarea platii
cresterea somajului. n conditiile
indemnizatiilor. Unele tari extind drep-
accelerarii progresului tehnic, ea s-a
tul de participare gratuita la aceste
dovedit o masura fundamentala pentru
cursuri si asupra celor n pericol de a-si
ajustarea cererii si ofertei de forta de
pierde locul de munca. n general,
munca. O tendinta recenta n plan
somerii beneficiaza pe durata cursu-
mondial este orientarea spre "profesio-
rilor de un ajutor financiar suplimentar
nalizare" a nvatamntului secundar-
din fondul de somaj.
mediu, ca o dovada a preocuparilor la
nivel national privind pregatirea profe- Un inconvenient al acestui tip de
sionala a fortei de munca. Se masura este faptul ca gratuitatea are n
urmareste n acest fel asigurarea unei vedere, n general, doar pe cei aflati n
minime calificari la intrarea pe piata plata ajutorului de somaj si se
muncii a unui numar ct mai mare de adreseaza rareori somerilor de lunga
indivizi, ca raspuns la ritmul dezvoltarii durata sau celor n pericol sa-si piarda
tehnologice, pe de-o parte, si la locul de munca. n primul caz, ele
cresterea somajului n rndul noilor ocolesc o categorie de persoane care
intrati pe piata muncii si la rata ridicata s-a dovedit rigida n raport cu cerintele
a somajului n rndul celor slab cali- pietei muncii, iar n cel de-al doilea, un
ficati, pe de alta. Este de amintit si probabil grup de someri, tocmai
exemplul Japoniei, care sustine finan- categoriile care sunt sau vor fi n
ciar programe de calificare a angaja- atentia politicilor de protectie a
tilor, din fonduri publice alocate ntre- somerilor. Este tipul de masura activa
prinderilor care organizeaza cursuri cel mai larg raspndita. Parte a
interne de calificare, destinate celor ale procesului educational, c./r. s-a regasit
caror calificari nu mai corespund cerin- n forme diferite n tarile foste
telor ntreprinderii. Se considera ca comuniste si nainte de anul 1990.
acestea sunt cele mai n masura sa Dintre tarile n tranzitie, Bulgaria este
aprecieze structura calificarii profesio- singura tara n care a fost creata o
nale necesare. piata libera a serviciilor de calificare.
168
Calificare/recalificare a forei de munc
Inspirata din modelul britanic, la care costul minim a fost adesea
programele de calificare a somerilor argumentul decisiv. Finantarea se face
sunt libere sa participe, pe baze din fondul de somaj, legea regle-
concurentiale, si institutiile private si mentnd totodata si cadrul necesar
non-profit. ntre conditiile de participare pentru finantarea tripartita, prin con-
la aceste cursuri s-au regasit si cteva ventii ncheiate ntre OFMS, patronat si
reglementari care au avut efecte sindicate (inclusiv la nivel teritorial).
nedorite. Acceptarea la cursuri a fost Conditia de precontract cu o unitate
conditionata de existenta unui contract economica este prevazuta doar daca
de angajare ntre somer si viitorul aceasta este cea care solicita
angajator, ceea ce a facut masura ne- organizarea cursului, dar nu este pre-
populara din perspectiva angajatorului. vazuta nici o limita minima privind du-
Conditia, inspirata din practica rata angajarii. Gratuitatea este garan-
suedeza, era menita sa eficientizeze tata doar pentru cei aflati n plata in-
utilizarea banilor si sa motiveze somerii demnizatiilor de somaj, fara sa se fi
sa participe la cursuri, oferind prevazut n mod explicit majorarea pres-
certitudinea ca la terminarea acestora tatiilor de somaj pe durata cursului.
vor deveni activi pe piata muncii. Este totusi prevazuta posibilitatea ca
Ungaria a extins gratuitatea participarii somerul sa poata primi pna la 10%
asupra tinerilor (ntre 16 si 20 de ani) din valoarea lucrarilor efectuate n tim-
care parasesc sistemul de nvatamnt pul instruirii practice, restul constituin-
(si se prevede chiar obligativitatea de a du-se n venituri la fondul de somaj,
li se asigura un suport financiar pe du- precum si facilitati de transport si ca-
rata cursurilor) si asupra celor n pe- zare, daca somerul nu poate parcurge
ricol sa-si piarda locul de munca, daca zilnic distanta sau daca locuieste prea
aceasta este singura modalitate de-l departe de locul n care se desfasoara
pastra sau daca contractul lor de mun- cursurile. n conditiile restructurarilor
ca expira n mai putin de 1 an. Suportul masive de dupa 1996, acest tip de
financiar acopera contravaloarea cursu- masura a avut o eficienta redusa. Ca-
rilor si un ajutor de subzistenta. tegoriile de populatie care nu raspund
n Romnia a existat la nceputul anilor criteriilor de a fi somer, dar sunt fara
'80 o preocupare sustinuta privind re- loc de munca sau n pericol de a-l
calificarea si policalificarea salariatilor pierde pot participa si la cursuri de
la locul de munca. Argumentele care calificare organizate de unitati parti-
au stat la baza acestei preocupari au culare sau sindicate. De asemenea,
tinut de necesitatea asigurarii mobi- cursuri de calificare/recalificare au fost
litatii profesionale n conditiile progre- organizate si n cadrul programului
sului tehnic si ale accentuarii diviziunii PAEM; acestea au nrolat n rndurile
muncii. Dupa 1990 acest tip de masura lor nu doar somerii, ci si categorii de
a fost reglementata prin H.G. nr. 288/ persoane expuse somajului. \Simona
1991, fiind ulterior succesiv modificata. Ilie[
Cursurile sunt organizate prin Oficiile
Vezi si: piata muncii; politici active
de Forta de Munca si Somaj (OFMS)
n unitati de stat sau private, pe baza Bibliografie selectiva: Godfrey si
de conventie, alese prin licitatie, n Richards (1995)
169
Capabiliti
Capabilitati (Sen) Capital uman

Capitalul uman reprezinta totalitatea
Vezi bunastare sociala
deprinderilor si cunostintelor pe care
un individ le poate utiliza n obtinerea
de resurse de orice tip. Capitalul uman
Capital simbolic este format din capital educational si
stare de sanatate, adeseori fiind redus
Orice forma de capital utilizata n
la prima sa componenta. Teoria capita-
scopul obtinerii de foloase, gratie nu
lului uman dezvoltata dupa 1960
capitalului n sine, ci reprezentarii
sustine ideea legaturii strnse dintre
asupra sa, legitimitatii pe o care acesta
capitalul educational si dezvoltare, att
o confera posesorului n fata celorlalti.
la nivelul indivizilor, ct si al societatii.
Practic, capitalul simbolic constituie
De aici necesitatea ca statul sa se
valorificarea prestigiului conferit
implice activ n furnizarea si finantarea
indivizilor de posesia altor forme de serviciilor de nvatamnt si n
capital valorizate n comunitatea diminuarea inegalitatilor de acces si a
respectiva. \Bogdan Voicu[ universalizarii participarii la educatia
Vezi si: capital simbolic n Dictionarul formala. \Bogdan Voicu[
de saracie Vezi si: capital uman n Dictionarul de
saracie; politica sociala n Romnia
n tranzitie; dezvoltare sociala
Capital social
Capitalul social reprezinta o caracteris-
tica a structurii sociale, constituindu-se Caracteristici ale sistemelor
ca atribut al relatiilor dintre actorii de sanatate
sociali (att individuali, ct si corporati)
1. Ca principale avantaje pentru
si - mai exact - al sistemului de norme
sistemele de asigurari sociale de
ce guverneaza aceste relatii, avnd ca
sanatate (SASS) sunt citate:
nucleu dur reciprocitatea si ncrederea.
Capitalul social si manifesta functiile x cresterea descentralizarii sistemului
de resursa prin accesul la resursele datorita faptului ca plata actelor
controlate de retelele sociale n care medicale nu mai revine Ministerului
indivizii sunt inclusi, prin accesul rapid Sanatatii, ci unor organisme (case
la informatie si prin contributia de asigurare) independente;
esentiala adusa la formarea bunurilor x marimea fondurilor destinate secto-
publice. n plus el reprezinta un rului sanitar este independenta de
catalizator important al dezvoltarii schimbarile prioritatilor politice,
sociale si un garant al ajutorului familial importante mai ales n tarile cu
si comunitar n situatii de expunere la fragmentare politica, unde majori-
risc. \Bogdan Voicu[ tatea este greu de obtinut;
x de asemenea, calitatea asistentei
Vezi si: capital social n Dictionarul de medicale poate spori, avnd n
saracie vedere ca organismele platitoare
170
Caracteristici ale sistemelor de sntate
pot impune standarde de calitate ce x n general, la nivel local si regional se

trebuie respectate de medicii cu constata o mbunatatire a infrastruc-
care se afla n relatii contractuale, turii ca urmare a introducerii asigu-
aspect ce duce la competitie ntre rarilor de sanatate (pentru colectarea
furnizorii de asistenta medicala; datelor si rambursarea cheltuielilor
x definirea clara a pachetului serviciilor sunt necesare sisteme de informati-
de sanatate ce urmeaza sa fie zare si comunicatie moderne, achizi-
furnizate populatiei ce plateste tionate de multe ori din alte fonduri
primele de asigurare, att n termeni dect cele provenite din contributiile
cantitativi (pachetul de servicii membrilor, de obicei prin implicarea
oferite), ct si calitativi; comunitatii locale);
x sprijina stabilirea drepturilor pacien- x cresterea frecventa a fondurilor
tilor n calitatea lor de clienti ai disponibile pentru sanatate att n
furnizorilor de servicii de sanatate; valoare absoluta, ct si ca procent
x stabilirea de relatii de colaborare fara din PIB;
ncarcatura politica cu membrii orga- x separarea stricta a bugetelor face ca
nizatiilor medicale reprezentative, contributiile sa nu poata fi folosite
atta vreme ct acestea se refera ex- pentru alte obiective dect asigurarile
clusiv la probleme profesionale (pa- de sanatate, aspect esential pentru
chet de servicii, norme contractuale planificarea sanitara si important mai
referitoare la calitate, strngerea de ales n tarile cu restrictii bugetare, n
informatii medicale etc.); care exista tendinta de a utiliza
x fondurile strnse de casele de asi- fondurile pentru "urgente";
gurari pot fi investite eficient, pro- x luarea deciziilor manageriale este
ducnd dobnzi, dividende etc. (n mai putin dependenta de schimbarile
functie de legile ce definesc clar ce politicii guvernamentale;
tipuri de tranzactii financiare sunt x structura si managementul pot fi mai
permise cu fondurile de rezerva); eficiente, fiind de obicei mai
x SASS permite o mare diversitate n apropiate de functionarea sectorului
ceea ce priveste furnizarea ngrijirilor privat dect de modelul administratiei
medicale: pot exista furnizori publici publice;
si privati platiti din fondurile de asi- x n acelasi timp, si Ministerul Sanatatii
gurari sociale si/sau n acelasi timp are de cstigat n urma introducerii
sa existe si furnizori independenti unui asemenea sistem, nemaifiind
platiti din alte fonduri (direct de catre nevoit sa raspunda solicitarilor sala-
pacienti, de anumite ntreprinderi, de riale (care se realizeaza acum prin
companii de asigurari private etc.); negocieri directe ntre casele de
x un alt efect descris al nfiintarii ASS asigurari si organizatiile profesiona-
este cel asupra fortei de munca; spre le), putndu-se concentra pe proble-
exemplu, un fond cu 15 milioane de mele de politica si strategie sanitara;
membri va necesita circa 15.000 de x rationalizarea serviciilor medicale,
angajati, platiti din fondurile proprii. n inevitabila n orice sistem cu buget
plus va fi necesar personal supli- limitat, este/poate fi explicita, reali-
mentar la nivelul unitatii furnizoare zndu-se prin intermediul contracte-
(Weber, A si Normand, C.); lor dintre casele de asigurari/clienti si
171
furnizori; acest lucru, rationalizarea, produselor, astfel cumparatorii

este dificil de realizat ntr-un sistem acestor produse suportnd o parte
national de sanatate unde deciziile ar din costul asigurarilor de sanatate
trebui sa fie luate de catre politicieni, al firmei si al salariatilor acesteia.
ntr-un domeniu cu mare sensibilitate Se poate adauga la aceste po-
electorala (acesta este de altfel si tentiale dificultati, descrise pe larg
motivul pentru care n majoritatea n literatura, si faptul ca, pentru un
tarilor unde exista sisteme nationale sistem de asigurari, costurile admi-
se afirma comprehensivitatea servi- nistrative sunt substantial crescute
ciilor medicale (populatia are dreptul fata de un sistem bazat pe impozite
la ntreaga gama de servicii dispo- generale, mai ales n perioada de
nibile); nceput, cnd trebuie realizata infra-
x un alt avantaj ar putea fi considerat structura; totusi multe din aceste
larga acceptare a acestui sistem de posibile dificultati pot fi depasite
catre corpul medical, sondajele din prin masuri legislative adecvate (de
Europa Centrala si de Est aratnd ca exemplu, reduceri de impozite
majoritatea medicilor chestionati pentru sumele platite de patroni
doresc un sistem de asigurari sociale pentru asigurarea salariatilor, fapt
de sanatate; ce poate descuraja includerea
x transparenta fluxului banilor din acestora n costurile de productie).
sistemul sanitar. 2. Tipul de sistem bazat pe contri-
Ca principale dezavantaje ale SASS butii voluntare (privat) are ca avantaj
sunt citate: major stimularea competitiei ntre fur-
x dificultatea stabilirii primelor ce nizorii si finantatorii serviciilor medicale
trebuie platite de catre cei ce care au interesul sa atraga ct mai
lucreaza pe cont propriu, avnd n multi bani si deci cti mai multi clienti,
vedere ca aceste prime sunt legate fapt ce duce la sporirea ofertei canti-
de veniturile realizate, iar acestea tative si calitative oferite pacientilor.
tind sa fluctueze n functie de Principalele dezavantaje al acestui
diferite aspecte; model se refera la:
x necesitatea acoperirii din alte slaba acoperire a populatiei, n spe-
fonduri a celor ce nu sunt salariati: cial a celei cu venituri mai modeste
someri, elevi, pensionari etc., fapt si/sau cu probleme de sanatate,
dificil de realizat mai ales n avnd n vedere ca primele de
perioade de recesiune si care poate asigurare sunt stabilite n functie de
duce n ultima instanta la necesi- starea de sanatate a persoanei, si
tatea subventiilor masive din partea nu n functie de capacitatea de
bugetului de stat; plata, ca n cazul SASS;
x asigurarile de sanatate sunt o forma de asemenea, acest sistem este
de taxa pe munca si un cost adi- puternic inflationist, crescnd
tional pentru firme, ceea ce duce la accentuat costurile sanitare (ca
cresterea costului muncii pentru exemplu, SUA cheltuie cca 3.000
firme si astfel se (poate) ajunge la US $ per capita/an fata de media
introducerea acestor prime n costul de 1.900 US $ pentru ansamblul
172
tarilor OECD). Aparitia fenomenului acestor tipuri de sisteme sanitare,

cunoscut sub numele de selectie ncercndu-se combinarea avantajelor
adversa. din fiecare sistem si eliminarea sau
3. n ceea ce priveste tipul Beveridge, reducerea dezavantajelor. Astfel, n
n care finantarea este predominat de sistemele de tip Beveridge se ncearca
la bugetul de stat, se considera ca un introducerea unor mecanisme
avantaj major costul mai redus al ad- concurentiale, specifice pna acum
ministrarii unui asemenea sistem, aso- sistemelor de asigurari de sanatate;
ciat nsa cu o eficienta scazuta a ges- unul din exemplele cele mai cunoscute
tionarii fondurilor. Ca si n sistemul de este cel al sistemului britanic, unde,
tip bismarckian, acoperirea populatiei desi forma de proprietate a ramas ne-
este generala, nsa, spre deosebire de schimbata, s-a introdus o asa-numita
acesta, de obicei pachetul de servicii competitie interna n interiorul siste-
oferit populatiei nu este clar definit, n mului, anumite unitati sanitare (trusturi)
mod traditional neexistnd relatii con- avnd dreptul sa intre n competitie
tractuale clare ntre furnizorii, platitorii pentru atragerea de potentiali clienti, n
si clientii serviciilor sanitare, de regula esenta producndu-se o separare a
statul fiind att cel ce plateste, ct si cel furnizorilor de cumparatorii de servicii
ce furnizeaza asistenta de sanatate, de sanatate, cu o diminuare a orga-
fapt ce a fost considerat raspunzator nismelor statale de la toate nivelurile
de calitatea mai scazuta a serviciilor administratiei publice. n acelasi timp,
sanitare n aceste tipuri de sisteme. Un se poate remarca introducerea unor
alt punct considerat n genere defa- mecanisme de reglementare, n spe-
vorabil acestui tip de sistem este faptul cial fiscala, mai accentuate din partea
ca, desi sursele financiare ce pot fi autoritatilor statale n sistemele bazate
puse la dispozitia sistemului pot fi n pe asigurari, chiar si n cele n care
teorie consistente, avnd n vedere preponderente sunt companiile private.
faptul ca procentul alocat sanatatii este Ar trebui amintit ca, indiferent de tipul
votat de parlament, unde intra n sistemului de sanatate, exista diferente
competitie cu alte sectoare bugetare notabile n ceea ce priveste modul de
ca aparare, industrie, interne etc., n lucru al unitatilor si furnizorilor de ser-
practica aceste sume sunt mai mici vicii sanitare, aceasta putndu-se face
dect cele strnse prin primele de asi- pe baze contractuale obligatorii sau pe
gurari, mai ales ca rezultatele inves- baza platii per act (aceasta modalitate
titiilor n acest sector nu sunt vizibile pe este utilizata mai ales pentru medicii
termen scurt; n plus, se considera ca lucrnd n afara spitalelor) sau pe baze
lipsa unei implicari directe n finantarea de finantare integrate, situatie ntlnita
asistentei sanitare a indus unei mari n cazul n care aceeasi entitate (statul
parti a publicului ideea ca sanatatea nu sau comunitatea locala) joaca dublul
costa si, ca atare, si comportamentul n rol de cumparator si de furnizor de
favoarea unui mod de viata mai servicii de sanatate. Ca o remarca
sanatos e mai dificil de indus n generala se poate aprecia ca toate
asemenea sisteme. tipurile de finantare au avantaje si
Ceea ce se poate constata n ultima dezavantaje, n practica existnd posi-
vreme este o tendinta de apropiere a bilitatea de a se combina elemente ale
173
Centre de zi pentru copii
mai multor sisteme pentru atingerea 4. cresterea responsabilitatii parintilor

obiectivelor dorite. Spre exemplu, n pentru educarea propriilor copii;
cazul sistemelor de asigurari sociale 5. monitorizarea cazurilor.
de sanatate, n multe tari, o sursa de Centrul de ngrijire de zi asigura
venituri suplimentara pentru fondurile promovarea dreptului fiecarui copil de
de asigurari este reprezentata de taxe a-si pastra relatiile familiale; aceasta
asupra unor produse considerate ca se realizeaza oferind servicii adecvate
potential daunatoare sanatatii si care familiei aflate n situatii dificile, pentru
merg direct n fondurile caselor de ca parintii sa-si poata ndeplini respon-
asigurari (spre exemplu, o anumita sabilitatile legate de ngrijirea, securi-
cota din impozitele pe tutun, alcool, tatea si educatia copilului.
asigurarea automobilelor). n capitolele
urmatoare vor fi detaliate principiile Serviciile publice pentru protectia co-
financiare si economice care stau la pilului, organizatiile neguvernamentale,
baza functionarii sistemelor de unitatile administrativ-teritoriale de pe
sanatate. \Cristian Vladescu[ raza judetului (consilii locale orase-
nesti, comunale) si organizeaza cen-
Vezi si: finantarea serviciilor sanitare, tre de zi ca servicii comunitare de spri-
tipologia sistemelor de sanatate jin pentru familia aflata n dificultate:
Bibliografie selectiva: Vladescu (2000) x n care ambii parinti lucreaza si nu
exista sprijinul familiei largite pentru
ngrijirea, securitatea si educarea
Centre de zi pentru copii copilului;
x familii monoparentale sau n curs
Centrele de zi sunt o forma de serviciu de divort;
de asistenta sociala acordata copiilor x n care sunt cazuri de consum de
din familii aflate n situatii dificile (n- droguri (alcool, stupefiante etc.);
grijire pe timpul zilei sau dupa orele de x n care sunt cazuri de boli cronice
scoala pentru copilul scolar, programe grave;
educative si distractive, consiliere psi- x n care ambii parinti sunt someri;
hologica). Prin crearea unor astfel de x n cele cu un nivel de trai ce
centre se urmareste mentinerea copi- defineste saracia;
lului n familia sa naturala, prevenirea x n care exista o lipsa de preocupare
abandonului si dezvoltarea unor relatii pentru cresterea si educarea copii-
armonioase ntre parinti si copii. n lor, n ciuda conditiilor socio-econo-
centrul de zi, copilul si parintii bene- mice bune;
ficiaza de servicii pentru: x n care exista un nivel moral scazut;
1. prevenirea abandonului scolar; x n care parintii nu pot sa-si ajute
2. diminuarea ratei vagabondajului si copiii (din motive independente sau
a delincventei juvenile; nu de vointa lor), deoarece acestia
3. consiliere si orientare scolara si din urma au cerinte educative
profesionala pentru copiii cuprinsi n speciale.
programele centrului, conform parti- Centrele de zi se pot organiza pentru
cularitatilor psihoafective si optiuni- diverse categorii de vrsta ale copilului
lor lor individuale; sau pentru copilul cu handicap, ca
174
Centru de plasament
centre de zi terapeutice. Centrul de zi mare masura, beneficiarii si atributiile

terapeutic se nscrie n sfera serviciilor celor doua structuri se suprapun. De
sociale oferite comunitatii si este desti- aceea autoritatile trebuie sa
nat att copiilor cu cerinte educative gndeasca la o unire a resurselor
speciale carora le ofera ngrijire pe existente, iar parteneriatele par a fi o
timpul zilei, programe recreativ-edu- solutie. \Nina Petre[
cative si de recuperare si o deschidere
catre integrarea sociala, ct si familiilor Vezi si: copil n dificultate
lor, venind n sprijinul acestora pentru
a-si ntelege mai bine copiii si a-i ajuta
mai eficient. Centru de plasament
Centrul asigura copilului cu handicap n legislatia romneasca, centrul de
mental sau fizic servicii de ngrijire a plasament este institutia rezidentiala
sanatatii, terapii adecvate, educatie, care acorda protectie pe o perioada
formare, pregatire pentru un viitor loc determinata de timp copilului aflat n
de munca, activitati recreative - cu dificultate, conform hotarrii Comisiei
scopul de a promova dreptul sau la o pentru Protectia Copilului. Ocrotirea
viata plina si decenta, n conditii care copilului n centrul de plasament
sa i garanteze demnitatea, sa i favori- trebuie sa fie ultima solutie pentru
zeze autonomia si sa faciliteze partici- protectia copilului, dupa ce s-a ncercat
parea sa activa la viata comunitatii. mentinerea lui n familia biologica sau
n functie de natura si gradul handi- plasarea ntr-o familie de plasament
capului, se pot organiza centre de zi sau la asistentul maternal profesionist.
comune pentru copilul din familiile Centrele de plasament functioneaza n
aflate n dificultate sau pentru copilul cadrul serviciilor publice specializate
cu handicap. pentru protectia copilului sau pot fi
Pentru realizarea tuturor atributiilor, organizate de organisme private
centrul de zi trebuie sa fie n relatie autorizate sa desfasoare activitati de
directa si permanenta cu celelalte protectie a copilului.
servicii oferite comunitatii, cu scoala, Centrele de plasament s-au organizat
serviciile medicale, serviciile de n urma transferului, n cursul anului
protectie a copilului. 1997, al fostelor institutii de protectie de
Raspunznd nevoilor comunitatii, auto- tip rezidential, leagane (pentru copilul
ritatile sunt dispuse sa nfiinteze centre n vrsta de 0-3 ani) si case de copii
de zi, care si-au dovedit utilitatea att (pentru copilul n vrsta de 3-18 ani) de
pentru copil, ct si pentru familie. Este la Ministerul Sanatatii si, respectiv,
greu de precizat numarul centrelor de Ministerul Educatiei Nationale la consi-
zi existente n prezent n Romnia si liile judetene si consiliile locale ale
numarul de beneficiari. Exista n sectoarelor municipiului Bucuresti,
prezent pericolul dezvoltarii centrelor conform OUG nr. 26 din 1997 privind
de zi ca structuri paralele cu gradinitele protectia copilului aflat n dificultate,
sau cresele pentru copii, care dispun aprobata prin Legea nr. 108 din 1998.
de o multitudine de resurse: educatori Desi nevoile copiilor protejati n cele
bine pregatiti, dotari etc. ntr-o foarte doua tipuri de institutii erau similare,
175
Centru maternal
separarea realizata pe criteriul vrstei ocrotit n centrul de plasament se

si abordarea caracteristica institutiei desfasoara n scolile de masa alaturi
tutelare din punct de vedere adminis- de toti copiii din comunitate.
trativ (preponderent medicalizata sau Desi centrul de plasament ofera
scolara), precum si neglijarea satisfa- conditii de viata si dezvoltare net
cerii nevoii prioritare a copilului superioare vechilor institutii reziden-
protejat, aceea de a se dezvolta ntr-o tiale de protectie, mentinerea copilului
familie, au reprezentat caracteristici ale n dificultate n familia biologica si
ngrijirii copilului n aceste institutii. sprijinirea parintilor n exercitarea
Rezultatele pozitive nregistrate n drepturilor si obligatiilor parintesti sau
calitatea serviciilor oferite copilului n protectia copilului ntr-o familie substi-
centrul de plasament comparativ cu tutiva sunt favorabile copilului si mai
serviciile oferite de institutiile clasice putin costisitoare. Preocuparea tuturor
rezidentiale (leagane, case de copii, actorilor implicati n protectia copilului
camine-spital, internate ale nvatamn- trebuie sa fie orientata catre reducerea
tului special) sau institutiile rezidentiale numarului de zile pe care un copil le
mascate (sectii spital cu copii distrofici, petrece n centrul de plasament, sca-
neuropsihiatrie infantila) au determinat derea numarului de copii din centrele
autoritatile sa decida, n decembrie de plasament, pna la desfiintarea
1999, transferul acestor institutii din acestora. Numarul copiilor protejati n
administrarea Ministerului Sanatatii, centre de plasament a scazut de la
Ministerului Educatiei Nationale si 41.823 la sfrsitul anului 1996 la
Secretariatului de Stat pentru Persoa- 29.042 n iunie 2000. \Nina Petre[
ne cu Handicap n administratia autori-
tatilor publice locale si transformarea Vezi si: institutii rezidentiale pentru
lor n centre de plasament. protectia copilului n dificultate; copil
Spre deosebire de institutiile reziden- n dificultate; actori sociali implicati
tiale clasice, centrul de plasament tre- n protectia copilului n dificultate
buie sa fie un serviciu deschis catre
comunitate, care sa ofere copilului pri-
vat temporar de ocrotirea parinteasca Centru maternal
conditii de dezvoltare ntr-un mediu ct Centrul maternal este un serviciu de
mai apropiat de mediul familial att prin protectie materno-infantila de tip rezi-
dotarea corespunzatoare, ct si prin dential care asigura dreptul fiecarui co-
abordarea individualizata a fiecarui copil de a-si pastra relatiile familiale.
pil. Pe durata plasamentului n centrul Aceasta se realizeaza oferind mamei
de plasament, copilului i se ofera: concu risc crescut de abandon, care se
ditii de locuit (cazare, masa, petre- confrunta cu dificultati de natura mate-
cerea timpului liber, studiu individual), riala, sociala, profesionala sau relatio-
ngrijire, educare si socializare, reinte- nala, suport necesar pentru a deveni
grare (integrare) familiala si (sau) apta sa-si asume exercitarea dreptu-
sociala, accesul la informatie si promo- rilor si ndatoririlor ce-i revin fata de
varea posibilitatilor de exprimare libera copil. n centrul maternal se acorda
a opiniei. Instructia scolara a copilului mamei posibilitatea de a se acomoda
176
Cerere de for de munc
cu si a-si cunoaste copilul si a-si private autorizate sa desfasoare activi-

consolida atasamentul fata de propriul tati de protectie a copilului. La nce-
copil, asigurnd conditii de prevenire a putul anului 2000, functionau sau erau
institutionalizarii copilului. Centrul ntr-o faza naintata de realizare un
maternal poate oferi servicii si cuplului numar de 26 de centre maternale. Ra-
mama-copil abuzat sau neglijat, gravi- portat la numarul de posibili beneficiari,
delor cu risc crescut de abandon, cu- desigur este necesara o crestere a
plului mama-copil inclus ntr-un pro- numarului de centre maternale.
gram de restabilire a legaturilor fami- Trebuie avuta n vedere nevoia de
liale. Sprijinul oferit cuplului mama- pregatire a personalului ce urmeaza a
copil n centrul maternal are la baza un acorda serviciile specifice centrelor
proiect personalizat de interventie si maternale n acelasi ritm cu nfiintarea
presupune implicarea unei echipe lor. O posibila solutie ar fi ca guvernul
interdisciplinare formate din psiholog, sa initieze n acest domeniu un
educator, asistent social si legatura cu program de interes national pentru
ntregul sistem de servicii existent la sprijinirea pe baza contractuala a auto-
nivelul comunitatii. ritatilor publice locale pentru finantarea
Centrul maternal asigura pentru bene- centrelor maternale. \Nina Petre[
ficiarii sai: primire si gazduire, asistenta
Vezi si: copil n dificultate; abandonul
de specialitate pentru crearea unor
copilului
relatii parentale normale, promovarea
sau reabilitarea relatiilor create si pre-
gatirea reintegrarii sociale complete.
Cerere de forta de munca
Metodele de lucru utilizate de echipa
multidisciplinara cuprind: evaluarea C.f.m. apartine detinatorilor de capital
complexa a relatiilor copil-mama, ngri- (agentilor economici) si are o deter-
jire, consiliere, educatie, alte metode minare economica. C.f.m. este cea
adecvate pentru reintegrarea sociala a care imprima dinamica pietei muncii.
cuplului copil-mama. La nivelul detinatorului de capital, ea
Durata medie de protectie n centrul este limitata superior de nivelul minim
maternal este de 6 luni. acceptat al productivitatii marginale a
Structura organizatorica si tipul de muncii. Alaturi de aceasta, previziunile
servicii acordate n centrul maternal privind cererea globala, anticiparile
este noua n Romnia. Notiunea de conjuncturale, obiectivele imediate sau
centru maternal este introdusa de HG pe termen lung ale angajatorului pot
nr. 117 din 1999 pentru aprobarea interveni n determinarea nivelului
normelor metodologice si a masurilor c.f.m.
tranzitorii de aplicare a prevederilor Nivelul si structura c.f.m rezida asadar
OUG nr. 26 din 1997. n procesul productiei. Acesta, la rn-
Centrele maternale, ca serviciu de pre- dul lui, este determinat de cererea
venire a situatiilor ce pun n pericol se- efectiva de bunuri si servicii, de pro-
curitatea si dezvoltarea copilului, sunt gresul tehnic, de nivelul de investitii si
nfiintate de serviciile publice pentru cel al productivitatii muncii. ntr-o peri-
protectia copilului sau de organismele oada de regres economic, nivelul vn-
177
Cetenie
zarilor produselor si serviciilor scade, de tului formal de "cetateni", de membri ai

asemenea nivelului productiei si comunitatii n sensul cel mai larg, ai
investitiilor, si, drept urmare, c.f.m. se comunitatii nationale. Conceptul, de
diminueaza si ea. ntr-o perioada de importanta "strategica" pentru stiintele
avnt economic, cresterea nivelului sociale n secolul al XX-lea, a fost
investitiilor, aparitia unor noi piete de adesea utilizat cu sens restrictiv, de
desfacere a produselor sau a unor noi "cetatenie sociala" (social citizenship),
produse, ca si modernizarea tehnolo- cu referire la drepturile sociale pe care
giilor de fabricatie antreneaza cresterea le au membrii unei tari n virtutea
productiei si deci si a nivelului c.f.m. statutului lor de cetateni, drepturi con-
Progresul tehnic, caracterizat printr-o stnd ntr-o anumita egalitate a opor-
tunitatilor referitoare la munca, educa-
dinamica exponentiala de-a lungul
tie, sanatate si calitate a vietii (Roche,
ultimului secol, a actionat att asupra
1992). Asa cum voi arata ulterior, pro-
nivelului, ct si asupra structurii cererii
cesele de regionalizare (de "europeni-
de forta de munca. Automatizarea
zare" n special) si de globalizare con-
proceselor de fabricatie si cresterea
stituie o provocare pentru conceptul de
productivitatii muncii au avut ca efect
cetatenie, ale carui acceptiuni initiale
nlocuirea efortului uman, ceea ce a
sunt repuse n discutie, drepturile
nsemnat scaderea cererii. Pe de alta "rezidentilor" si drepturile omului fiind
parte, tocmai implementarea noilor preferate uneori drepturilor cetatenesti
tehnologii a impus conditii privind califica baza a unor dezbateri sau chiar
carea fortei de munca, astfel ca munca actiuni nationale sau internationale.
bruta pierde tot mai mult teren n
favoarea celei nalt calificate si specia- Istoria conceptului ncepe n 1950 cu
lizate. Mai mult, aceste calificari sunt renumitul sociolog britanic T.H.
ntr-un proces de diversificare rapida. Marshall. Putine sunt conceptele care
Apar produse noi, ramuri noi ale au avut un impact asa de mare asupra
economiei si, o data cu ele, noi domeniilor n care au fost dezvoltate
precum lucrarea lui T.H. Marshall, Citi-
calificari profesionale, la care oferta de
zenship and Social Class (publicata n
munca este chemata sa se adapteze.
1950), si conceptul pe care l-a con-
\Simona Ilie[
sacrat, cel de cetatenie (citizenship).
Vezi si: oferta de forta de munca; piata T.H. Marshall a fost profesor de
muncii sociologie la Cambridge, unde a fost
invitat sa tina o serie de cursuri n anul
1949, serie din care s-a nascut
Cetatenie (citizenship) lucrarea Citizenship and Social Class,
publicata un an mai trziu. Pe lnga
Conceptul de "cetatenie", n sens larg, rolul crucial pe care l-a avut n punerea
se refera la drepturile (sociale, politice, bazelor nvatamntului de sociologie la
"civile") si la ndatoririle ce decurg din Cambridge, T.H. Marshal, a fost
statutul de membru al unei comunitati, director al Departamentului de Stiinte
viznd o anumita egalitate a dreptu- Sociale al UNESCO (1956-1960) si
rilor, a oportunitatilor de participare la presedintele Asociatiei Internationale
viata sociala pentru beneficiarii statu- de Sociologie (1959-1962).
178
Cetenie
Practic, exceptnd libertarienii cu comunitate - sau, cum as spune eu, de

pozitii extreme, nici unii dintre adeptii cetatenie - care nu este incompatibila
principalelor orientari ideologice (cu cu inegalitatile care diferentiaza dife-
influente asupra politicilor sociale si ritele niveluri economice din societate.
economice) care au lansat lucrari de Cu alte cuvinte, inegalitatea sistemului
referinta n ultimii 50 de ani nu au claselor sociale poate fi acceptata
respins conceptul de cetatenie. daca egalitatea statutului de cetatean
T.H. Marshall porneste n analiza sa de se dovedeste a fi recunoscuta" (T.H.
la ideile reputatului economist Alfred Marshall, 1950, p. 6).
Marshall care, n ultima parte a seco- Pentru Marshall, cetatenia trebuie divi-
lului al XIX-lea, a analizat problemele zata n trei componente, usor identifi-
clasei muncitorilor (engl., working class). cabile:
Acesta considera n 1885 ca, fara a fi civila, care consta n drepturile
egali, oamenii vor ajunge n cele din necesare pentru asigurarea libertatii
urma, prin progresul stiintei care va individuale: libertatea persoanei,
reduce substantial cantitatea de mun- libertatea de exprimare, de gndire,
ca fizica, manuala, prestata de mun- de a detine proprietate individuala,
citorii manuali, sa fie toti niste gentle- de a ncheia contracte si dreptul la
men si abia atunci clasele muncitoare judecata (justitie) - care le influen-
vor fi desfiintate. Nivelul de dezvoltare teaza pe toate celelalte, apararea
n care resursele economice necesare drepturilor civile fiind reprezentativa
pentru a-i transforma pe muncitorii pentru componenta civila a
manuali n "domni" educati, civilizati, cetateniei, iar curtile de justitie -
sa fie suficiente putea fi atins, conform institutia corespunzatoare;
calculelor lui Alfred Marshall. Partea de politica, constnd n libertatea de a
abordare sociologica pe care T.H. participa ca elector sau ca ales
Marshall o identifica la predecesorul (reprezentant) la exercitarea puterii
sau tine de observatia acestuia privind politice prin intermediul parlamen-
identificarea membrilor clasei muncito- tului sau consiliilor administratiei
rilor "mai degraba cu efectele pe care
locale;
apartenenta la aceasta le produce asu-
sociala, "ntreaga gama de drepturi,
pra lor dect cu efectele produse de ei
de la dreptul la o minima bunastare
asupra propriei munci" (A. Marshall,
economica si securitate [sociala] la
apud T.H. Marshall, 1950, p. 5-6).
dreptul de a beneficia n mod egal
Propunnd nlocuirea termenului de de patrimoniul social si de a trai o
gentleman cu cel de "civilizat" (civilised) viata de fiinta civilizata conform
cu argumente legate de importanta standardelor predominante dintr-o
majora a stilului de viata n ncarcatura societate. Institutiile cel mai puter-
pe care Alfred Marshall a pus-o n nic legate de aceasta sunt sistemul
atributul "gentlemen", T.H. Marshall rede educatie si serviciile sociale"
formuleaza ideile acestuia, aratnd ca: (T.H. Marshall, 1950, p. 8).
"Exista un fel de egalitate umana pri- Folosind si argumente din lucrarea is-
mara asociata cu conceptul de apar- toricului F. Maitland, Marshall arata ca
tenenta deplina (full membership) la o n trecut toate aceste trei componente
179
Cetenie
ale cetateniei erau amestecate pentru toate drepturile si institutiile aferente le-
ca o singura institutie se ocupa de a adus n societate, ci si pentru a ntari
toate. Componenta sociala era doar argumentele privind legatura dintre
uneori (si foarte slab) prezenta, iar conceptele de cetatenie si excluziune
baza ei era locala, nu nationala, asa sociala, concepte cu semnificatii si
cum este ideea de cetatenie. structuri foarte asemanatoare, desi cu
Oricum, Marshall considera ca, o data functii explicative diferite. Marshall se
cu evolutia societatii, cele trei com- dovedeste, de fapt, precursorul,
ponente ale cetateniei s-au desprins inspiratorul conceptului de excluziune,
pentru totdeauna una de alta, cu apro- prin cel pe care l-a lansat si definit:
ximatie acest lucru ntmplndu-se cetatenia.
pentru drepturile civile n secolul al Revenind la cele trei componente ale
XVIII-lea, pentru cele politice n secolul cetateniei, desi fiecare s-a constituit n
al XIX-lea, iar pentru cele sociale n cte un secol, consacrarea deplina a
secolul al XX-lea. venit pentru fiecare ceva mai trziu,
De o semnificatie aparte n analiza dupa drepturi dobndite si apoi (unele)
procesului de cristalizare a celor trei pierdute, dupa procese complexe si nu
componente si a inevitabilelor hopuri ntotdeauna lineare. Oricum, constituite
sau suprapuneri mi se pare observatia n secolul al XVIII-lea, drepturile civile
lui Marshall privind dreptul la munca, au fost definitiv consfintite n Marea
conditie esentiala pentru drepturile Britanie la nceputul secolului al XIX-
civile. (A nu se confunda cu dreptul la lea, o data cu Legea reformei din 1832,
"a avea un loc" de munca, enuntat de iar drepturile politice acumulate n
comunisti). La Marshall, dreptul de a secolul al XVIII-lea au fost generalizate
munci se refera la dreptul cuiva de a de-abia n 1918, o data cu generali-
nu fi mpiedicat sa aiba ocupatia pe zarea dreptului de vot n aproape toate
care o doreste, n locul pe care l statele europene, ceea ce a nsemnat
doreste, daca are calificarea necesara. de fapt generalizarea cetateniei,
Nu presupune obligatia cuiva de a-i potrivit lui Marshall. El accentueaza
crea acel loc de munca. El aminteste faptul ca multe drepturi anterioare
ca n perioada elisabetana, n Marea asigurate pentru cei foarte saraci,
Britanie, existau privilegii care tineau pentru handicapati, copii abandonati si
de statut si de obiceiuri, unele tipuri de chiar pentru femei erau de fapt
slujbe fiind prin lege privilegiul unor acordate pentru ca acestia nu erau
categorii anume, asa cum era cazul [considerati] cetateni, pentru a-i
manufacturierilor. De asemenea, regu- diferentia de ceilalti prin aceste
lile locale rezervau slujbele doar pentru ajutoare purtatoare de stigma, si nu
cetatenii localitatii, iar "ucenicia era generatoare de statut egal, de cetateni.
folosita mai degraba ca un instrument O dezvoltare oarecum devianta de la
de excluziune dect de recrutare" conceptul de cetatenie, componenta
(T.H. Marshall, 1950, p 11). Aceasta sa politica, a reprezentat-o crearea sin-
fraza este semnificativa nu numai dicatelor ca reprezentante ale munci-
pentru a ntelege schimbarile pe care torilor n negocierea colectiva. Fara sa
constituirea institutiei cetateniei cu nege legitimitatea dreptului la nego-
180
Cetenie
ciere colectiva ca drept cetatenesc, x Scoala are o semnificatie aparte

Marshall subliniaza ca sindicatele au pentru componenta sociala a ceta-
creat "cetatenia industriala" ca un fel teniei la Marshall; desi un drept
de "cetatenie paralela". Prin negocie- cetatenesc, dreptul la educatie este
rea colectiva, un important proces a acordat copiilor care nu sunt nca
fost transferat din sfera drepturilor cetateni tocmai pentru ca educatia
politice n sfera drepturilor sociale. formeaza viitorul adult, viitorul ceta-
Sindicatele au constituit nsa un sistem tean. n plus, dreptul cetatenesc
de reprezentare paralel cu cel politic, este combinat cu datoria publica de
ele reprezentnd nsa nu toti cetatenii, a-l exercita pentru ca parintii si
ci doar pe cei nscrisi, iar liderii lor fiind copiii pot sa nu valorizeze suficient
nu doar niste reprezentanti ai grupului importanta sociala a educatiei
n negocierea colectiva, ci niste per- (Marshall, 1950).
soane care au facut o ocupatie per- x Serviciile de sanatate si de
manenta din functia lor (initial doar de locuire minime au devenit si ele
reprezentare), fiind platiti pentru esentiale ca raspuns la nevoile de
aceasta. Trecnd n revista istoria re- baza ale fiecarui cetatean, iar statul
prezentarii parlamentare, Marshall ara- s-a implicat n furnizarea lor.
ta ca initial membrii parlamentelor re- x Venitul minim garantat a constituit,
prezentau comunitatile sau familiile si de asemenea, un punct esential
abia n final au ajuns sa reprezinte pentru acoperirea nevoilor de baza
indivizii egali, cetatenii din societate. ale indivizilor. Statul a trebuit sa
Pentru drepturile civile, din acest punct garanteze oferirea unui minim nu
de vedere miscarea a fost inversa fata numai de servicii (educatie, sana-
de cea din drepturile politice, reprezentate, servicii privind locuinta), ci si
tarea mutndu-se dinspre indivizi spre un minim de venituri n bani care sa
grupuri, prin intermediul negocierii asigure procurarea bunurilor esen-
colective si al sindicatelor (T.H. tiale. Acest lucru s-a realizat prin
Marshall, 1950). pensii, ajutoare pentru familiile sa-
Trecerea de la componentele civila si race si ajutor de somaj, practic be-
politica ale cetateniei n secolul al XX- neficiile n bani care tin de asigurari
lea la cea sociala a fost inevitabila si asistenta sociala. Desi Marshall
pentru ca drepturi precum cel de nu foloseste conceptul de "retea de
exprimare sau cel de garantare a pro- siguranta" (securitate sociala), prin
prietatii nu mai nseamna nimic daca elementele esentiale identificate el
individul, nefiind educat, nu are ce sa descrie tocmai o astfel de retea pe
exprime sau, neavnd o proprietate care statul a constituit-o dupa cel
minimala, nu are ce sa-i fie garantat de-al doilea razboi mondial ca
sau, nefiind instruit, nu stie sa-si sistem institutional de asigurare a
foloseasca votul, desi are dreptul sa componentei sociale din drepturile
voteze (Marshall, 1950). cetatenesti.
Cteva elemente s-au dovedit Marshall arata ca extrem de impor-
esentiale pentru componenta sociala a tanta a fost schimbarea accentului
statutului de cetatean: de la ndatoriri spre drepturi si tre-
181
Cetenie
cerea de la servicii procurate, cumpa- corespund acestora. Marshall vorbeste

rate (engl., purchased) la servicii furni- de "o balanta ntre drepturi si nda-
zate (engl., provided) indivizilor ca o toriri". El arata ca prima ndatorire
norma a bunastarii sociale (Marshall, care chiar conditioneaza obtinerea
1950). drepturilor sociale este plata taxelor
Cu toate acestea, distinctia dintre si a contributiilor de asigurari, care
egalitatea de a beneficia de drepturile sunt obligatorii. De asemenea, satis-
sociale si inegalitatea beneficiilor facerea serviciului militar este obli-
(calitativ) este clar subliniata de gatorie. La fel, frecventarea nvata-
Marshall, care accentueaza ca mntului obligatoriu. Celelalte nda-
cetatenia a devenit "un arhitect al toriri "sunt vagi si includ n general obli-
inegalitatii sociale" (Marshall, 1950, p. gatia de a duce o viata de bun ceta-
36). Astfel, cineva poate solicita, de tean, facndu-ti datoria ct se poate
exemplu, n virtutea drepturilor de astfel nct sa promovezi bunastarea
cetatean, "acoperis deasupra capului", comunitatii" (Marshall, 1950, p. 45-46).
si nu locuinta confortabila. De importanta cruciala este ndatori-
rea de a munci, considera Marshall.
Sindicatele (a caror aparitie este con-
Daca ntr-o societate bazata pe con-
siderata o anomalie de Marshall) con-
tract ndatorirea de a munci nu putea fi
stituie, potrivit acestuia, o amenintare
invocata, prin ideea de cetatenie, prin
la adresa modalitatilor de constituire a
acceptarea statutului de cetatean,
drepturilor cetatenesti daca nu
cineva dobndeste deopotriva dreptul
accepta n cadrul negocierii colective
la protectie, dar si obligatiile aferente,
notiunea de status n descrierea
munca fiind una dintre ele.
salariului "corect" (fair wage) si clasi-
ficarea membrilor lor n categorii. Desi se refera la Marea Britanie,
Medicul, de exemplu, ar urma sa analiza lui Marshall privind cetatenia
poata pretinde un salariu mai mare ca este n buna parte valabila si pentru
urmare a statusului superior al ocupa- celelalte tari din Europa si n buna
tiei sale, pe care sindicatele ar trebui masura pentru SUA, Australia si
sa-l accepte. Dar "conceptul de Canada. Adesea foarte putin decalate
echitate [n stabilirea salariilor, n.n.] n timp, uneori adoptate dupa mai
este social - spune Marshall - si nu multe decenii, masurile de introducere
economic [asa cum considera unii a cetateniei ca baza a drepturilor
sindicalisti, n.n.] (Marshall, 1950, p. indivizilor si succesiunea celor trei
42). Cu toate acestea, cnd este componente ale cetateniei au fost n
vorba de economie, Marshall sublini- mare parte asemanatoare.
aza ca, de fapt, cresterea nivelului de Cetatenia n pragul mileniului III,
civilizatie a muncitorilor nu trebuie sa la 50 de ani dupa Marshall:
se opuna pietei libere, pentru ca n de la cetatenia nationala la
acest caz nu ar mai fi vorba de de-
cetatenia globala
mocratie, ci de socialism.
La 50 de ani dupa publicare, lucrarea
n plus, pe fondul drepturilor de
lui T.H. Marshall despre cetatenie este
cetatean privind protectia sociala, nu
nca valabila. Desigur, ea a fost scrisa
trebuie ignorate ndatoririle care le
182
Cetenie
si publicata ntr-o perioada oarecum nationala (importanta n sistemul elec-

speciala, imediat dupa cel de-al doilea toral, de exemplu) si cetatenia sub-
razboi mondial, ntr-o Anglie victorioa- stantiala n sensul de prezenta sub-
sa, deschisa la reforme sociale ca stantiala pe teritoriul unui stat, n inte-
nicicnd altadata si marcata de ideile riorul unui subsistem (cel economic, cu
economice ale lui Keynes si cele derivatele lui care tin de drepturi
(compatibile cu primele) de protectie sociale) care caracterizeaza imigrantii
sociala ale lordului Beveridge. Daca ntr-un stat, unii dintre ei rezidenti
tinem nsa seama de contextul mondial pentru perioade foarte lungi de timp.
actual, observam ca n sine, ca Desi atitudinea fata de imigranti este
structura, conceptul de cetatenie este diferita de la o tara la alta, este evident
nca valabil. Noile evolutii ale ca ea a influentat n general conceptul
economiei, politicii si sistemelor de cetatenie n ultimele decenii si
militare mondiale, cunoscute n genere trebuie considerata ca parte din noua
sub denumirea de globalizare, exercita realitate pe care cetatenia trebuie sa o
o anumita presiune asupra conceptului descrie (Brubaker, 1992; Bottomore,
de cetatenie si acestea (ca si cele ale 1992).
altor abordari teoretice din ultimii 50 de n unele tari occidentale, valurile suc-
ani) trebuie luate n consideratie atunci cesive de imigranti, unii dintre ei inte-
cnd vorbim de cetatenie la prezent. grati n piata muncii pentru perioade
Dar aceste influente presupun doar o lungi de timp, dar care nu si-au
extindere a conceptului de cetatenie, si schimbat cetatenia initiala, au condus
nu renuntarea la el. la aparitia situatiei "cetateniei duale",
De fapt, si dinspre globalizare, si care este tot mai frecventa n ultimii ani
dinspre alte abordari, se chestioneaza si care ridica, de asemenea, o multime
unul si acelasi lucru: limitarea concep- de alte probleme (Bottomore, 1992).
tului de cetatenie la granitele unui stat. Procesele de regionalizare si globa-
Una dintre contributiile importante la lizare au o importanta n crestere pen-
mbogatirea conceptului a avut-o tru conceptul de cetatenie. Deja avan-
Brubaker (1992), care a facut distinc- sate n anumite zone precum Europa,
tia ntre "cetatenia formala" si cea astfel de evolutii au facut ca apararea
"substantiala", concreta (substantive nationala, interesele economice natio-
citizenship). El a aratat ca exista situ- nale si chiar limba (n cazul limbii
atii n care cineva este cetatean al unui engleze, n primul rnd), care pna de
stat n mod formal, dar este exclus de curnd erau apanajul statului national
la unele drepturi civile, politice sau (si, evident, al imperiilor n unele ca-
sociale, tot asa cum poate sa nu fie ce- zuri), sa si piarda granitele nationale.
n Europa, notiunea de cetatenie a
tatean (sa fie rezident sau azilant) si sa
unui stat se completeaza cu cea de
se bucure de unele dintre drepturile cetatenie a Uniunii Europene, care
concrete care tin de cetatenie (n este esentiala pentru circulatia
special drepturi sociale). Ceea ce Bru- persoanelor, muncii si capitalului.
baker a subliniat n lucrarea lui tine de
Functioneaza tribunale regionale (la
diferentele dintre cetatenie ca rezultat
Strasburg) sau mondiale (la Haga)
al drepturilor legate de componenta ei
"pentru drepturile omului", si nu pentru
183
Cheltuieli publice
drepturile cetatenesti, suntem martorii te care republica si lucrarea lui T.H.

unor razboaie declansate, de aseme- Marshall despre cetatenie, ignora
nea, pentru apararea "drepturilor omu- substanta, structura reala a concep-
lui" ceea ce presupune denationaliza- tului care se refera la setul de
rea prin internationalizare a cetateniei. drepturi generate de un anumit sta-
Toate acestea contribuie la imperativul tut (de "gentleman", de persoana
redefinirii cetateniei, unii vorbind de civilizata, de cetatean). Faptul ca n
fapt, din ce n ce mai des, despre drep- perioada lui Marshall acest statut era
turile omului ca despre un concept (si mai este si azi) puternic asociat cu
care sa nlocuiasa pe cel de drepturi cel de cetatean formal al unui stat nu
cetatenesti. Cu toate acestea, n prac- este esential pentru concept. De fapt,
tica, aceasta substituire nu este (sau, radacina cuvntului cetatean sta n
oricum, nu este nca) posibila. Diferen- statutul de membru al cetatii, care nu
tele dintre nivelurile de dezvoltare ale se va schimba niciodata fundamental,
diverselor tari si regiuni ale lumii fac n ciuda proceselor de globalizare. n
imposibila pentru moment renuntarea fond, diminuarea rolului statului este
completa la granite. nsotita nu doar de cresterea rolului
Cetatenia formala nu mai este baza organismelor transnationale, ci si de
acordarii prea multor drepturi (au ntarirea rolului comunitatilor care
ramas asociate ei, n primul rnd, cele ntareste statutul conceptului de
politice) si trebuie considerata mpre- cetatenie n componenta sa locala,
una cu rezidenta (determinanta cel mai comunitara. \Marian Preda[
adesea pentru dreptul de a lucra, care
genereaza drepturi civile si sociale) si Vezi si: noile miscari sociale cu impact
drepturile generale ale omului (care, asupra redistribuirii bunastarii
de asemenea, n cazul imigrantilor, re- Bibliografie selectiva: Marshall (1950);
fugiatilor, asigura anumite drepturi civi- Bottomore (1992); Roche (1992)
le si sociale) (Bottomore, 1992).
Cu toate acestea, extins prin accen-
tuarea semnificatiilor apartenentei [ca Cheltuieli publice
membru] la noile entitati regionale (n
fapt, o cetatenie regionala) si dreptu- C.p. reprezinta ansamblul cheltuielilor
rilor omului (probabil baza teoretica a efectuate de institutiile publice (guvern,
unei viitoare cetatenii mondiale), con- colectivitati locale, alte institutii publice)
ceptul de cetatenie ramne valabil n n interes general si exprima relatiile
structura lui de baza si n consecintele economico-sociale n forma baneasca
detinerii statutului de cetatean (nu nea- stabilite ntre colectivitatea privita n
parat al unui stat national). ansamblu (la nivel national), pe de o
Bottomore considera ca "ar trebui sa parte, si persoane fizice si juridice, pe
examinam drepturile civile, sociale si de alta parte, cu ocazia repartizarii si
politice mai degraba sub forma unei utilizarii resurselor financiare ale
conceptii generale a drepturilor omului statului, n scopul ndeplinirii functiilor
dect a celei de cetatenie" (1992, p. acestuia. C.p. se refera la totalitatea
90-91). Dar Bottomore care, ironia cheltuielilor efectuate n sectorul public
soartei, scria aceste rnduri ntr-o car- prin intermediul institutiilor publice
184
Cheltuieli publice
(aparat de stat, institutii social-cultura- n Romnia, ncepnd cu anul 1991,

le, armata, ntreprinderi autonome, ad- clasificarea c.p. se aliniaza la criteriile
ministratii locale etc.) care se acopera utilizate n cadrul ONU, folosindu-se
fie de la bugetul statului (pe plan cen- doua tipuri de clasificari: cea
tral sau local), fie din bugetele proprii economica si cea functionala.
ale unitatilor administrative si teritoriale
Clasificarea functionala ONU a
descentralizate, pe seama veniturilor
cheltuielilor publice cuprinde
obtinute, fie din alte surse (e.g., fonduri
cheltuielile pentru servicii publice
sociale, fonduri extrabugetare).
generale, aparare, educatie, sanatate,
Astfel, trebuie facuta distinctia ntre asigurari sociale si actiuni sociale,
c.p. si cheltuieli bugetare, acestea din locuinte si servicii comunale, servicii
urma viznd numai acele cheltuieli
economice, alte scopuri.
care se acopera din bugetul public
national. C.p. includ, n afara cheltu- Clasificarea economica ONU a
ielilor bugetare (acoperite din resurse cheltuielilor publice cuprinde cheltuieli
financiare publice), si cheltuieli extra- care reprezinta consum final, dobnzi
bugetare (acoperite din resurse finan- aferente datoriei publice, subventii de
ciare constituite n afara bugetului), exploatare si alte transferuri curente,
precum si cheltuielile acoperite din formarea bruta de capital (investitii
fonduri cu destinatie speciala (ex., fon- brute si cresterea stocurilor materiale),
dul de solidaritate sociala). achizitii de terenuri si active
Dimensionarea c.p. totale si reparti- necorporale, transferuri de capital.
zarea acestora pe destinatii si bene- Cheltuielile publice sociale se refera
ficiari rezulta direct din necesitatea la cheltuielile efectuate pentru protectia
acoperirii nevoilor publice, prezentn- sociala a populatiei si includ cheltuieli
du-se, din acest punct de vedere, mai
n domeniul sanatatii, educatiei, asis-
nti ca o chestiune politica de maxima
tentei sociale si asigurarilor sociale. n
importanta si apoi ca o chestiune eco-
nomica, de colectare a resurselor ba- Romnia, aceste cheltuieli se regasesc
nesti necesare pentru acoperirea lor. n cadrul categoriei functionale cheltu-
ielile publice pentru actiuni social-cul-
Se disting mai multe categorii de
turale, ce includ servicii gratuite sau
cheltuieli publice:
subventionate oferite populatiei si
producerea de bunuri si servicii co- transferuri sociale monetare, categori-
lective sau necolective, de catre n- ale sau bazate pe testarea mijloacelor
treprinderi publice si administratiile de trai, contributorii sau noncontributorii.
sectorului necomercial;
Efortul statului n domeniul protectiei
subventii si diferite facilitati efectu-
sociale se masoara prin intermediul
ate de autoritatile publice pentru
diferite sectoare de activitate cheltuielilor publice sociale, ca procent
(industrie, agricultura); din PIB. Nivelul acestui efort, deci
transferuri sociale, cu efecte nivelul efectiv al protectiei sociale, este
redistributive asupra bunastarii dat de dimensiunea absoluta a acestor
populatiei; cheltuieli.
serviciul datoriei publice.
185
Ciclu de via
Cheltuieli publice sociale ca procent din PIB

2
Asigurari Somaj Sanatate Beneficii Asistenta Locuire Subtotal Total
sociale familiale sociala
1 2 3 4 5 6 1+2+3+4+5+6
Bulgaria (1996) 7,33 0,3 0,41 0,78 0,17 8,99
Republica Ceha
(1996) 8,18 0,19 1,46 1,41 0,59 11,83 12,7
Ungaria (1996) 9,35 0,91 6,27 2,02 1,82 0,04 20,41 20,9
Polonia (1992) 16,64 1,99 3,2 0,2 22,03
Romnia (1996) 6,78 0,66 3,05 0,59 0,94 12,02 12,45
Slovacia (1996) 8,74 1,3 7,29 2,65 0,3 0,0002 20,2802 20,92
Belarus (1996) 8,8 0,06 1,96 0,8 0,002 0,03 11,652 11,75
Estonia (1996) 7,63 0,14 6,02 1,58 0,53 15,9 16,21
1
Letonia (1994) 11,88 0,56 0,82 2,13 1,52 16,91 17,19
Lituania (1996) 7,49 0,26 4,62 0,73 0,36 0,16 13,62 14,66
Austria (1996) 15,8 1,18 3,95 2,24 1,04 0,09 24,3 26,31
Germania (1996) 13,47 2,55 8,43 2,58 1,38 0,17 28,58 29,69
Olanda (1993) 12,26 2,62 8,66 1,51 0,7 25,75 31,7
Grecia (1995) 11,9 0,91 5,7 1,3 0,14 0,46 20,41 21,4
Portugalia (1996) 6,81 0,87 0,7 0,8 0,08 0,002 9,262 10,96
Spania (1996) 11 4,38 6,24 0,27 0,12 0,09 22,1 22,9
Islanda (1996) 3,15 0,61 2,84 0,15 0,04 6,79 6,93
Irlanda (1996) 5,42 3,07 5,66 1,68 0,43 0,74 17 17,81
Marea Britanie
(1993/94) 6,6 0,25 5,6 1,21 5,14 18,8 21,6
Danemarca (1996) 15,77 4,81 5,83 3,99 1,31 0,77 32,48 33,01
Suedia (1996) 17,64 3,56 7,62 3,65 1,09 1,1 34,66 34,66
1
n cheltuielile de sanatate nu intra dect beneficiile monetare de maternitate si boala.
2
Include orice alte cheltuieli si transferuri suplimentare si costurile administrative.
Sursa: ILO.
n toate economiile occidentale s-a n- rata a presiunii fiscale tolerabila.

registrat, o lunga perioada, cresterea \Mihaela Teodorescu[
volumului cheltuielilor publice, tradusa
prin cresterea interventiei statului att ca Vezi si: buget; politica bugetara;
furnizor (producator), ct si ca redistri- politica fiscala
buitor. Indicatorul care exprima aceasta
tendinta este cheltuiala publica n
procente din PIB, rata ce depaseste Ciclu de viata
30% n majoritatea tarilor vest-europene.
Aceasta evolutie a cheltuielilor publice, C.v. (engl., life cycle of the family, fr.,
pe de o parte, si a recesiunilor econo- cycle de la vie familiale) desemneaza
mice, pe de alta parte, a condus la secventele evenimentelor demografice
aparitia unor ntrebari asupra eficacitatii semnificative pentru familie: casatoria,
acestui tip de cheltuieli n raport cu o nasterea primului copil, nasterea ulti-
186
mului copil, "cuibul parasit", dizolvarea
Coeficientul de concentratie
familiei.
Diverse expresii, n general inter- Vezi inegalitate
schimbabile, dar avnd fiecare o
conotatie proprie, semnifica derularea Coeficientul Gini
existentei: vrstele vietii, ciclul de
viata, cursul vietii, parcursul vietii si Vezi inegalitate
fazele vietii. Cercetarile n domeniu
releva doua perspective n general
amestecate: perspectiva structurarii Consiliere
sociale a duratei vietii n etape so- Termenul de consiliere este adesea
cialmente determinate si istoric datate confundat si, ca atare, impropriu folosit
si perspectiva dezvoltarii, care se interschimbabil cu termenul de psiho-
raporteaza la dinamica existentei indi- terapie. n contextul teoriilor psihoso-
viduale, la dezvoltarea sa perma- ciale, termenul de consiliere se refera
nenta, de la nastere pna la moarte, la suportul imediat acordat indivizilor
potrivit unor secvente a caror ntr-o situatie de criza sau ntr-un mo-
coerenta defineste identitatea sa indi- ment de schimbare care necesita o
viduala si sociala. adaptare a individului la conditii de via-
Ciclul de viata este un concept deose- ta cu care nu este familiarizat. n ultimii
bit de important n analiza si elabora- 20 ani, metodele de consiliere s-au
rea politicilor sociale. Diferitele "etape" extins pentru a raspunde unor categorii
mai largi de populatie, motiv pentru care
ale vietii unui individ/unei familii deter-
societatile postmoderne pot beneficia de
mina incongruente n evolutia buna-
consiliere individuala, consiliere a
starii individuale, prin riscurile, dar si familiei, consiliere acordata grupurilor
prin nevoile speciale asociate acestora. sau comunitatilor/organizatiilor, n
O larga paleta de politici sociale se vederea adaptarii la schimbare, n mod
adreseaza n mod explicit acestora. special.
Sistemele de asigurari sociale preiau
nainte de a defini termenul ca atare,
riscurile de tipul mbolnavirii, acciden- din diferite perspective teoretice care
telor, pierderii capacitatii de munca, au determinat dezvoltarea diverselor
somajului, n timp ce alte tipuri de pro- modele de consiliere existente la ora
grame sociale se adreseaza nevoilor actuala, este necesar sa facem dife-
specifice anumitor "etape" ale vietii: renta ntre consiliere si psihoterapie,
politicile de locuire, adresate n mod evitnd astfel alimentarea unor rivalitati
special familiilor tinere, politicile de si asa existente si asigurnd spatiul
suport pentru copii si familii cu copiii, necesar ambelor tipuri de interventie,
politicile adresate vrstnicilor. \Ana n zona de competenta specifica
Rodica Staiculescu[ fiecareia.
(1) n primul rnd, o prima diferenta
Vezi si: asigurari sociale; solidaritate
neta ntre consiliere si psihoterapie o
sociala; vrstele vietii
constituie obiectivul primar al
interventiei. n cazul consilierii,
187
Consiliere
obiectivul primar este acordarea Serviciile de consiliere sunt oferite de o

suportului solicitat de individ, familie, varietate larga de specialisti din dome-
grup, organizatie, n vederea adaptarii niul socio-uman: pedagogi (consiliere
la o situatie noua sau neasteptata. n profesionala si ocupationala), psihologi
cazul psihoterapiei, obiectivul primar l (consiliere psihologica); asistenti sociali
constituie rezolvarea unor probleme (consiliere psihosociala); medici
diagnosticate ca atare de specialistul (consiliere n probleme medicale,
psihoterapeut, n urma interactiunii cu dincolo de tratamentul n sine); cler
clientul (individ, familie, grup). (consiliere pastorala); personal din
(2) n al doilea rnd, modalitatea acce- serviciile de sanatate (consiliere pentru
sarii serviciului este, de asemenea, sanatate); avocati (consiliere juridica);
definitorie. n cazul consilierii, clientul manageri/consultanti (consiliere n
acceseaza serviciile de consiliere n afaceri) si altii. n ceea ce priveste
mod independent si voluntar, solicitnd psihoterapia, acest serviciu este limitat
sprijin n vederea depasirii unor situatii la o clasa de specialisti pregatiti strict
limita si a adaptarii la un context pentru acest domeniu, adesea
anumit de viata. Accesarea serviciilor practicnd un anumit tip de
de psihoterapie poate fi voluntara, dar psihoterapie, care i defineste ca atare.
si involuntara, n contextul deferirii Psihoterapeutii sunt astfel clasificati, n
clientului de catre specialisti, n baza interiorul clasei profesionale, ca
unui diagnostic sau a impunerii urmarii psihanalisti, comportamentalisti,
unui tratament psihoterapeutic, ca somatoterapeuti, gestalt terapeuti si
urmare a unor comportamente care vin asa mai departe - promovnd un nivel
n contrast cu normele sociale general ridicat de specializare n interiorul
acceptate. profesiei de psihoterapeut.
(3) n al treilea rnd, consilierea se de- (4) Timpul alocat interventiei este, de
osebeste de psihoterapie si prin focali-
asemenea, diferit, consilierea petre-
zarea interventiei. Astfel, n cazul con-
cndu-se ntr-un interval temporal bine
silierii, interventia poate fi centrata pe
delimitat, de regula ct mai scurt, n
prevenirea dezvoltarii unor comporta-
mente problematice sau a unor pro- timp ce psihoterapia urmeaza cadre
bleme de natura psihoemotionala, temporale diferite n functie de modelul
nefiind n mod necesar legata de exis- psihoterapeutic folosit, permitnd spe-
tenta unei situatii problematice per se cialistului utilizarea unui spatiu tem-
(cazul consilierii premaritale sau al poral n functie de nevoile clientului,
consilierii gravidei). Psihoterapia este definite de teoria pe care o foloseste
centrata n principal pe interventia terapeutul n interventia sa (astfel, o in-
determinata de existenta unor situatii terventie de tip psihanalitic poate dura
problematice, de cele mai multe ori ani de zile, nefiind bazata pe un plan
definite n cadrul unor categorii strategic stabilit de la prima ntlnire).
notionale (clase de diagnostic). (5) Tipul de relatie stabilit ntre consi-
(4) n al patrulea rnd, nivelul de lier/terapeut si client introduce o alta
specializare necesitat pentru oferirea diferenta neta ntre consiliere si
unor servicii de consiliere, respectiv de terapie. Astfel, prin natura expertizei si
psihoterapie introduce o diferenta neta. naltei specializari, terapeutul stabileste
188
Consiliere
patternul interventiei, conducnd si, totodata, folosirea resurselor

terapia n functie de diagnosticul si existente n sistemele cu care clientul
prognosticul prestabilit, n baza intra n contact.
modelul terapeutic pentru care este Exista mai multe criterii de clasificare a
specializat. Chiar si n modelul umanist consilierii psihosociale, pe care ne vom
care este prin definitie centrat pe client, centra n continuare. Astfel, consilierea
interventia este dictata de terapeut, poate fi clasificata n functie de
care ofera un oarecare spatiu de deci- momentul la care este solicitata, astfel:
zie clientului. n cazul consilierii, solici-
tarea serviciilor de catre client si natura a. consiliere n criza - ca de exemplu,
interventiei care are n vedere spri- consilierea persoanelor diagnosti-
jinirea acestuia n deciziile sale de cate ca fiind seropozitive;
schimbare determina o relatie partici- b. consiliere precriza - consilierea ofe-
pativa, n care puterea de decizie este rita naintea efectuarii testului HIV;
data clientului, n baza expertizei abso- c. consiliere postcriza - consilierea
lute pe care o are n ceea ce priveste oferita dupa stadiul acut al unei
viata sa personala. Consilierul are un crize, n vederea adaptarii la o noua
rol de facilitator al introspectiei si anali- situatie de viata, de exemplu, adap-
zei pe care clientul o ntreprinde, de tarea la conditia de seropozitivitate.
suport emotional pentru situatiile de Consilierea precriza poate fi definita si
criza, capacitnd totodata clientul si ca o consiliere antefactum, avnd un
oferindu-i suportul necesar pentru rol preventiv major si functionnd n
adaptare si schimbare. diferite etape ale vietii, pentru creste-
Un principiu esential n consiliere l rea si optimizarea conditiilor de viata,
constituie respectarea dreptului clien- n functie de schimbarile prevazute sau
tului la autodeterminare, cu prezerva- intentionate. n aceasta categorie intra
rea subsecventa a autonomiei consilierea premaritala, consilierea
acestuia. Desi termenul de consilier gravidei, consilierea oferita de serviciile
este uneori confundat cu cel de de planificare familiala etc. Toate
sfatuitor, ceea ce caracterizeaza aceste situatii predictibile si dezirabile
consilierea profesional realizata este fac obiectul exclusiv al serviciilor de
abilitarea clientului de a gasi solutii consiliere, nefiind destinate interventii-
viabile si eficiente pentru situatia n lor de tip psihoterapeutic, datorita
care se afla sau cu care urmeaza sa normalitatii continutului.
se confrunte. De aceea, consilierul nu
ofera sfaturi, ci indica anumite Un alt criteriu de clasificare l constituie
alternative, stimulnd clientul sa grupul de populatie deservit. Astfel,
gaseasca si sa aleaga cele mai serviciile de consiliere pot fi grupate
potrivite raspunsuri. Se ntareste astfel dupa cum urmeaza:
sensul de raspundere personala si a. consilierea n scoala, pentru copii si
asumarea acestei raspunderi de catre adolescenti. n Romnia, cel mai a-
fiecare individ, n situatia sa specifica. desea, acest tip de consiliere se re-
O alta caracteristica a consilierii o con- zuma la orientarea scolara si profe-
stituie centrarea pe resursele perso- sionala a copiilor si adolescentilor;
nale pe care clientul le aduce cu sine
189
Consiliere
b. consilierea adolescentilor - tip de (Golan, 1978). Hill a dezvoltat un mo-

consiliere dezvoltat de organizatii del teoretic al crizei, verificat n cazul
nonguvernamentale care desfasoa- crizelor familiale. Conform modelului
ra programe pentru adolescenti; sau, n orice situatie de criza exista un
c. consilierea gravidei; antecedent, A, care interactioneaza cu
d. consiliere premaritala; resursele disponibile (pentru individ,
e. consiliere preadoptie; familie sau grup), B, si cu definitia C
f. consiliere pre si postdivort; data de sistemul client (individ, familie,
g. consiliere pentru persoanele cu di- grup sau comunitate) evenimentului
ferite boli cronice sau terminale; antecedent (A), determinnd instalarea
h. consiliere oferita unor grupuri etnice crizei (X). n contextul acestei teorii,
(accentul cade pe consiliere edu- factorii determinanti ai crizei rezida n
cationala si servicii de mediere); sistemul client, valorile si normele so-
i. consiliere pastorala, oferita membri- cio-culturale specifice acestui sistem
lor unor grupari religioase; determinnd intensitatea manifestarii
j. consilierea familiei (oferita familiilor crizei si potentialul de adaptare al
care trec prin anumite crize sau an- sistemului. Antecedentul A sau eveni-
ticipeaza anumite crize si ncearca mentul declansator poate fi (a) predic-
sa le previna); tibil si asteptat sau (b) impredictibil si
k. consilierea somerilor - avnd mai neasteptat. Putem astfel distinge doua
mult o ncarcatura ocupationala etc. categorii de crize: crizele de dezvoltare
Un ultim criteriu de definire a consilierii - nasterea unui copil, adolescenta,
n mod categorial este modelul teoretic pubertatea, criza de la mijlocul vietii,
folosit. Astfel, societatile postmoderne menopauza/andropauza, pensionarea,
au dezvoltat un grup de abordari teo- moartea naturala - si crizele
retice, sub denumirea de brief therapy, circumstantiale - nasterea unui copil cu
sau modele centrate pe gasirea unor dizabilitati, sarcina la adolescente, boli
solutii. Termenul de terapie, preluat din terminale, accidente, calamitati
denumirea n limba engleza, nu naturale, somajul, avortul spontan,
corespunde si nu trebuie confundat cu divortul, moartea prematura etc.
termenul de psihoterapie, definit n Naomi Golan adauga perspectivei teo-
paragrafele anterioare. Fiecare model retice dezvoltate de Hill practicalitatea
prezentat ntruneste caracteristicile interventiei efective, dezvoltnd princi-
specificate n dreptul consilierii si poate piile de baza ale consilierii n criza. Din
fi nteles ca atare. perspectiva sa, teoria interventiei n cri-
za poate fi rezumata prin urmatoarele
Vom prezenta n mod succint cteva
puncte esentiale (Golan, 1987):
modele de consiliere folosite n mod
curent, n contextul strategiilor centrate a. orice individ, familie, grup sau
pe familie si copil, la nceputul organizatie parcurge anumite crize
secolului al XXI-lea. n cursul vietii lor, declansate de
evenimentele ntmplatoare care
1. Consilierea n criza se bazeaza n pot fi anticipate (crize de
principal pe teoria crizei (Hill, 1958), dezvoltare) sau neanticipate (crize
respectiv pe teoria interventiei n criza circumstantiale);
190
Consiliere
b. pierderea determinata de eveni- b. negarea - prima ncercare de depa-

mentele ntmplatoare plaseaza su- sire a starii de soc o constituie
biectii ntr-o stare de stres emotio- negarea evenimentului antecedent
nal acut, care nu reprezinta o expe- (A), reflectata si afectata de defini-
rienta normala de viata, datorita rea data acestui eveniment n prima
perturbarii echilibrului emotional; instanta, naintea instalarii crizei;
c. persoanele care traiesc o stare de c. mania - reprezinta descarcarea
dezechilibru emotional se stradu- emotionala a tensiunilor acumulate.
iesc n mod instinctiv sa recstige Intensitatea si modul de exprimare
echilibrul pierdut; difera n functie de B - resursele
d. eforturile de reechilibrare se desfa- interioare existente - si C - definirea
soara pe fondul unei stari de vulne- data evenimentului antecedent;
rabilitate intense si temporale; d. negocierea - reprezinta momentul
e. n aceasta stare de vulnerabilitate n care sunt analizate costurile pro-
psihoemotionala, oamenii sunt mult vocate de criza si potentialele bene-
mai dispusi sa solicite ajutor, datorita ficii care ar putea rezulta. Din nou,
prabusirii mecanismelor de aparare; ncercarea de depasire a crizei prin
f. raspunsul emotional poate fi carac- negociere este acut determinata de
terizat de parcurgerea unor stadii resursele interioare si de definirea
universal valabile ale starii de criza, evenimentului declansator de catre
traite la intensitati diferite n functie
cei afectati. Negocierea poate sfrsi
de natura crizei si resursele interne
prin resemnare, situatie n care
ale individului;
schimbarea nu a fost acceptata, ci
g. fiecare criza depasita cu succes de-
termina formarea unor abilitati per- asumata.
sonale care vor fi folosite n depa- e. adaptarea - reprezinta depasirea
sirea unor crize ulterioare. Astfel, situatiei de criza n mod functional
criza ofera un potential de crestere si acceptarea schimbarilor necesa-
si dezvoltare, dar poate constitui re. La acest moment, ciclul crizei a
totodata un element patologizant, n fost parcurs, individul dezvoltnd
situatiile n care stadiile crizei nu abilitati noi, pe care le va folosi n
sunt parcurse n timp si n conditii situatii de criza ulterioare sau pen-
normale; tru adaptarea la alte schimbari n
h. parcurgerea etapelor unei crize viitor. De asemenea, abilitatile
acute dureaza n mod normal ntre astfel dobndite se adauga la resur-
6 si 8 saptamni. sele interioare la care va apela
Consilierea n criza se adreseaza ni- individul n viitor.
velului emotional al indivizilor afectati, Consilierea n criza se desfasoara la
deoarece impactul acut al crizei este doua niveluri (Rapoport, 1970):
resimtit la acest nivel. Orice situatie de a. nivelul emotional - la care clientul
criza parcurge urmatoarele etape: este sprijinit si ncurajat sa ventileze
a. socul - evenimentul antecedent (A) emotiile acut resimtite si sa dobn-
determina prabusirea progresiva a deasca o oarecare ntelegere emo-
mecanismelor de aparare, provo- tionala (nu cognitiva!) a crizei. Sis-
cnd o stare acuta de soc; temele de suport sunt identificate la
191
Consiliere
acest nivel, consilierea avnd ca si n teoria lui Hill, familia poate

principal obiectiv sprijinirea clientu- constitui un sistem resursa, dar poate fi
lui si concertarea tuturor punctelor totodata sursa unor obstacole mai mult
de sprijin existente n sistemele sau mai putin anticipate.
suport identificate; Acest model de consiliere poate fi
b. nivelul actional - la care clientul folosit si n consilierea grupurilor si
este sprijinit n ntelegerea eventua- comunitatilor, sarcinile masurabile
lelor conexiuni ntre criza actuala si constituind indicatori comportamentali
unele crize din trecut. Totodata, ai schimbarii, iar disponibilitatea de
consilierul intervine suportiv, pentru schimbare a grupurilor client reprezen-
ntelegerea naturii si gradului n tnd conditia de lucru pentru modelul
care criza afecteaza situatia imedia- centrat pe sarcina.
ta a clientului. Sunt identificate ca-
pacitatile de adaptare ale clientului, 3. Modelul strategic centrat pe
fiind totodata explorate noi posibili- solutii rapide foloseste doua jaloane
tati si dezvoltate noi abilitati de n interventie:
adaptare la noua situatie de viata. a) ce se ntmpla n prezent si nece-
sita consiliere;
2. Modelul centrat pe sarcina s-a
b) cum poate fi introdusa schimbarea.
dezvoltat folosind paradigma construita
de Reid si Epstein (1972, 1978). Con- Elementul cauzal, problematic (de ce)
silierea centrata pe sarcina este folo- nu reprezinta o preocupare pentru
sita intens n asistenta sociala, avnd acest model de consiliere. Mai mult
n vedere principiul comun de lucru: chiar, accentul ntregii interventii se
interventia se centreaza pe problema pune pe ce se vrea schimbat de catre
prezentata de client. Consilierea cen- client. Pornind de la modelul teoretic
trata pe sarcina are o componenta propus de Milton Erickson, consilierea
actionala directa, clientul angajndu-se strategica urmareste dezvoltarea unor
n procesul de consiliere prin accep- abilitati interactionale, centrate pe des-
tarea si ndeplinirea unor sarcini n coperirea unor solutii eficiente. Haley
afara sedintelor de consiliere (direct (1973) preia conceptele dezvoltate de
legate de viata de zi cu zi a clientului si Erickson, propunnd un model tera-
de dezvoltarea unor noi capacitati de peutic strategic, folosit n mod extensiv
adaptare si rezolvare a problemelor). n terapia individuala si terapiile de fa-
Un aspect specific al consilierii centra- milie.
te pe sarcina se refera la identificarea
4. Consilierea de cuplu/consilierea
obstacolelor care afecteaza ndeplini-
rea sarcinilor stabilite de comun acord maritala
de catre client si consilier. Obstacolele Folosind o varietate de modele teore-
anticipate vor constitui o provocare a tice, consilierea de cuplu este deter-
capacitatilor clientului, marind gradul minata de momentul solicitarii consilie-
de satisfactie n functie de succesele rii si de situatia pentru care consilierea
nregistrate. Obstacolele neprevazute este solicitata. Astfel, poate fi folosita
pot crea situatii de criza, pentru care consilierea n criza, pentru situatiile de
se va apela la consilierea n criza. Ca criza acuta. Modelul preferat de consi-
192
Consilierea persoanelor infectate cu HIV/SIDA
liere n cuplu pastreaza elemente stra- rii copilului, este un model de consiliere
tegice, centrate pe solutie, introducnd oferit (a) familiilor cu copii (n vederea
elemente preluate din terapiile struc- prevenirii abandonului sau n cazul fa-
turale (Minuchin si Fishman, 1981) si miliilor cu risc de abuz) si are un conti-
concepte dezvoltate de scoala de la nut educational bogat; sau (b) familiilor
Milan (Palazzoli, Boscolo, Cecchin si de plasament sau familiilor adoptive, n
Prata, 1978). Elementele structurale vederea facilitarii unor relatii functionale
intervin n delimitarea cuplului (familiei) optime ntre copil si parintii substitut sau
n vederea restructurarii lanturilor inte- ntre copil si noua sa familie. Aspectul
ractionale si a identificarii blocajelor de interactional este luat n atentie, fiind
comunicare. Scoala de la Milan propu- folosite unele tehnici preluate din ce-
ne reformularea pozitiva a simptomelor lelalte modele de consiliere prezentate.
disfunctionale, n vederea ntreruperii Consilierea devine un instrument im-
interactiunilor patologizante si introdu- portant n prezervarea familiei si asigu-
cerii unor noi modele de comunicare. rarea bunastarii familiei si copilului sau
Elementul autodeterminarii este esen- a diferitelor grupe de populatie defavo-
tial, consilierea ramnnd un serviciu
rizate. Avnd un important rol n preve-
oferit clientilor voluntari.
nirea escaladarii unor probleme socia-
5. Consilierea sporadica sau limitata le, prin tintirea populatiilor aflate la risc,
la o singura sesiune reprezinta o forma consilierea poate fi redefinita ca strate-
de consiliere dezvoltata n contextul gie n politicile sociale, intervenind n
limitelor de timp si al disponibilitatii limi- asigurarea protectiei sociale prin abi-
tate de deschidere a omului postmo- litarea indivizilor, familiilor si grupurilor
dern. Acest model de consiliere va fi defavorizate si prin crearea unor capa-
centrat pe obiectivul consilierii definit citati de adaptare, prin sprijin profe-
de client ca prioritate pentru situatia sa. sional activ si directionat. \Marciana
Avnd un continut informational cres- Popescu[
cut, consilierea sporadica sau limitata
la o singura sesiune trebuie sa ia n Vezi si: consilierea persoanelor
considerare toate riscurile potentiale, infectate cu HIV/SIDA
asigurnd accesul clientului la orice Bibligrafie selectiva: Golan (1987); Hill
potentiale servicii alternative pentru si- (1958); Payne (1991); Reid si Epstein
tuatia sa. Consilierea gravidei adoles- (1972)
cente foloseste acest model n multe
cazuri, datorita reticentei adolescen-
telor de a apela la persoane adulte
pentru sprijin imediat. Asigurarea confi- Consilierea persoanelor
dentialitatii si respectarea autonomiei infectate cu HIV/SIDA
clientului asigura un grad mai ridicat de
Consilierea persoanelor infectate cu
revenire a clientilor si pastrare a con-
HIV/SIDA reprezinta o forma de sprijin
tactului cu consilierul.
psihologic si social acordat acestor
6. Consilierea familiei, n vederea persoane. Dezechilibrele provocate de
prezervarii familiei sau a ntaririi famili- impactul bolii n structurile familiale
ei substitut pentru asigurarea bunasta- sunt impresionante: divortialitate,
193
Consilierea persoanelor infectate cu HIV/SIDA
abandon, tensiuni si dizarmonii fami- sunt gratuite si se asigura n mod obli-

liale etc. Doua principii fundamentale gatoriu, fiind reglementate prin lege.
stau la baza acestui gen de consiliere: Exista cteva module de consiliere n
principiul confidentialitatii si principiul acest sens:
respectarii drepturilor si responsabili-
Consilierea adultilor infectati: vizeaza
tatilor persoanelor infectate. n tarile acceptarea psihologica a statutului de
dezvoltate (SUA, Marea Britanie, Ger- persoana infectata, precum si nva-
mania), aceste tehnici de consiliere tarea strategiilor de a ramne activa
sunt parte integranta a strategiilor sis- din punct de vedere socio-profesional.
temului de sanatate publica. Reteaua
Consilierea femeilor seropozitive: un
sanitara, prin spitalele de boli infec- numar tot mai mare de populatie femi-
tioase si n special prin clinicile des- nina se infecteaza, n general la vrsta
tinate persoanelor seropozitive, dez- fertilitatii si n particular la vrsta ado-
volta asemenea servicii de consiliere n lescentei. Testarea HIV n clinicile ce
care lucreaza echipe multidisciplinare ofera consultatii antenatale este la
(medici, psihologi, asistenti sociali, latitudinea si responsabilitatea solici-
juristi). n Romnia, cteva Directii tantei. Consilierea ofera informatii n
Sanitare Judetene (Bucuresti, Craiova, privinta relatiilor sexuale si graviditatii,
Constanta, Giurgiu, Galati, Bacau) au ndruma spre servicii de specialitate
preluat astfel de programe sociale dez- etc. Situatia femeilor seropozitive care
voltate la initiativa unor organizatii non- doresc sa conceapa un copil da nas-
guvernamentale. Pe de alta parte, ta- tere unui conflict ntre drepturile si do-
rile dezvoltate ofera si servicii de con- rintele femeii, pe de o parte, si dreptu-
siliere special destinate persoanelor rile si bunastarea copilului care se va
seropozitive prin intermediul altor naste si care ar putea sa fie infestat,
structuri dect cele sanitare. Auto- pe de alta parte. n cadrul consilierii i
ritatile locale, prin intermediul serviciilor se vor explica toate riscurile la care se
de asistenta sociala, pot interveni n supune att pe ea nsasi, dar si copilul.
rezolvarea diferitelor probleme cu care n cazul femeilor gravide si descoperite
se confrunta persoanele seropozitive ulterior a fi seropozitive, situtia se
(excluderea scolara n cazul copiilor, schimba. Sunt consiliate cu accent pe
implicatiile si deciziile la care sunt
refuzul anumitor servicii medicale ca,
supuse: avort sau continuarea sarcinii?
de exemplu, serviciile de stomatologie
Copilul HIV pozitiv are nevoie de
si microchirurgie). n Romnia, meca- afectiune si ngrijire speciala. Cine va
nismele acestui gen de consiliere au putea substitui privatiunile la care va fi
fost create la nivel local si ca urmare a supus copilul n situatia unui posibil
grupurilor de presiune din partea deces matern? Pe de alta parte,
persoanelor infectate si n special a imposibilitatea manifestarii rolului ma-
familiilor care au n ngrijire copii tern poate afecta identitatea feminina
seropozitivi. Costurile acestor servicii si imaginea de sine, mai ales n socie-
sunt extrem de ridicate, daca luam n tatile traditionale, dar si n cele afro-
considerare si aspectele medicale ale asiatice, care impun un statut cultural
bolii. Toate serviciile medicale de care bine delimitat populatiei feminine. Si-
are nevoie o persoana seropozitiva tuatia femeilor seropozitive cu un copil
194
Construcia social a beneficiarului
infectat genereaza probleme dezar-

mante. Copilul infectat prezinta pro-
Constructia sociala
bleme medicale si de ordin practic ce a beneficiarului
trebuie suportate de catre mama. Aceasta sintagma a dobndit n ultimii
Toate acestea genereaza stres si douazeci de ani putere de concept, n
pentru ceilalti membri din familie. Daca masura n care recunoasterea impor-
copilul se mbolnaveste, mama si poa-
tantei abordarii organizatiei administra-
te neglija propria sanatate, iar n alte
tiei publice si a reprezentarilor functio-
circumstante starea de sanatate nu-i
narilor publici, respectiv a strategiilor
permite sa acorde ngrijire nevoilor co-
adoptate de catre acestia n baza re-
pilului. Cazurile de femei seropozitive
si care au un copil neinfectat ridica alte prezentarilor proprii si organizationale
probleme. Supravietuirea mamei este asupra relatiei functionar-client (bene-
limitata la o perioada de ordinul anilor ficiar) a devenit o presupozitie implicita
sau chiar a lunilor, iar daca ambii pa- a analizelor organizationale. Sintagma,
rinti sunt infectati, copilul poate ramne utilizata pentru prima data de Lipsky
orfan si abandonat. Datorita deteriorarii (1980), vizeaza n special acea cate-
sanatatii, calitatea relatiei mama-copil gorie de beneficiari "nonvoluntari" (vezi
poate fi afectata, n special n timpul si Cumming, 1968) ai servicilor publice.
primilor ani din dezvoltarea copilului. Clientii nonvoluntari sunt acei indivizi
Care va fi viitorul copilului? Adoptie, care, dintr-un motiv sau altul, nu au
plasament? Ce sanse i va oferi oare alta alternativa n afara utilizarii
viata acestui copil? Presiunea psiholo- servicilor oferite de catre administratiile
gica n dezvoltarea unor astfel de pla- sau organizatiile publice. Aceasta lipsa
nuri este enorma. de optiune se poate datora fie
Consilierea copiilor infectati cu HIV: se monopolului statului asupra anumitor
face de cele mai multe ori n cadru servicii, de exemplu, ordinea publica
familial. Dinamicile si schimbarile fami- (prin reprezentanti ai politiei), fie lipsei
liale (vrsta, roluri sociale etc.) impun resurselor care sa permita indivizilor
dinamism si fluctuatii n premisele pro- satisfacerea nevoii pentru anumite
cesului de consiliere. n general, parin- servicii pe piata privata (ca n cazul
tilor le revine responsabilitatea asigu- anumitor servicii de ngrijire medicala).
rarii serviciilor necesare unui copil in- Lipsa resurselor financiare reprezinta
fectat, ntruct nu toti copiii sunt auto- unul dintre motivele cele mai impor-
nomi. Parintii trebuie ncurajati sa gn- tante ale nonvoluntariatului, ceea ce
deasca pozitiv si sa asigure un dina- face ca segmentul cel mai sarac sa fie
mism energizant copilului infectat pen- n fapt cel mai adesea "victima" a
tru a-i construi imunitate psihologica relatiei cu administratiile publice,
necesara n lupta cu infectiile oportu- respectiv cu ceea ce Lipsky (1980)
niste si cu toate bolile asociate. \Doru
numeste "birocratii de ghiseu":
Buzducea[
"Cu ct este mai saraca o
Vezi si: protectia sociala a persoanelor persoana, cu att este mai probabil
infectate cu HIV/SIDA ca aceasta sa devina client nonvo-
Bibliografie selectiva: ODonnell (1996); luntar nu al unei birocratii de ghiseu
Barr, Miller, Goldman (1993) (street-level-bureaucracy), dar a mai
195
Construcia social a beneficiarului
multor astfel de birocratii. Persoane lipsa unei structuri motivationale

relativ nstarite pot cumpara ser- adecvate, organizatiilor le lipseste deci
viciile unui medic privat n loc sa "semnalul" din partea clientilor n ceea
utilizeze servicile oferite de o clinica ce priveste organizarea si furnizarea
publica. Familiile din clasa de mijloc unui serviciu, cu repercusiuni att
si pot schimba resedinta daca nu asupra furnizarii serviciului, dar si
sunt satisfacute cu scoala din zona. asupra impactului acestuia asupra
Aceste optiuni sunt mai putin la populatiei-tinta.
ndemna celor saraci" (Lipsky, Aceasta deficienta a serviciilor publice
1980, p. 54). furnizate integral de catre administratii
Nonvoluntariatul reprezinta unul dintre publice ntregii populatii sau cel putin
motivele principale pentru tratarea cli- unui segment al acesteia este corec-
entilor ntr-un mod diferit: clientii nu au tata prin introducerea unor mecanisme
alta optiune dect aceea de a se mul- de piata n furnizarea serviciilor socia-
tumi cu serviciile oferite de catre stat, le, de tipul pietelor interne sau cvasi-
iar costurile asociate intrarii si iesirii din pietelor, ce permit clientului sa opteze
sistem sunt foarte ridicate. Clientii nu ntre diferiti furnizori sau cel putin sa
si pot permite "luxul" de a revendica ofere un feed-back n raport cu servi-
un tratament diferit, un serviciu calitativ ciile primite.
mai bun, n masura n care aceste "pro- Acest aspect al relatiei functionar-client
teste" nu duc dect la degradarea rela- potenteaza importanta "constructiei
tiei cu cei ce ofera respectivul serviciu. sociale" a clientului.
Nonvoluntariatul si costurile ridicate de Reprezentarile functionarilor si ale
intrare si iesire din sistem carac- clientilor n ceea ce priveste rezolvarea
terizeaza sistemele de protectie socia- problemelor sunt diferite. Functionarii
la organizate integral de stat: de la pla- proceseaza indivizii ca pe niste
nificarea lor pna la furnizare. Ele sunt categorii de clienti, n timp ce indivizii
asociate cu acele sisteme n care in- asteapta raspuns, sub forma
divizii sau o categorie de indivizi (ade- beneficiilor si serviciilor, la problemele
sea cei cu veniturile cele mai reduse) lor individuale si adesea particulare.
sunt dependenti de serviciile oferite de Functionarii ofera solutii n
catre stat, fara a exista posibilitatea concordanta cu strategiile de adaptare
alegerii ntre diferite organizatii furni- dezvoltate la nivel organizational la
zoare ale aceluiasi serviciu public. situatii de tipul constrngerilor
n cazul n care clientii sunt nonvolun- bugetare, n timp ce clientii asteapta
tari, relatia functionar-client devine una solutii la problemele proprii.
inegala, n care clientul nu are nici o Lipsky identifica patru dimensiuni ale
putere asupra functionarului, iar func- "constructiei" clientului n cadrul
tionarul nu "pierde" nimic daca clientul interactiunilor functionar-client, legate
este nemultumit. Serviciile oferite de exercitarea de catre functionari a
clientilor nonvoluntari nu sunt deci controlului asupra: "1) distribuirii
sensibile la nevoile clientilor, avnd un beneficiilor si sanctiunilor presupuse a
impact deosebit asupra rezultatelor trebui acordate de catre respectiva
distributive ale programelor sociale. n organizatie; 2) structurarii contextului
196
Contract de munc
interactiunii clientilor cu functionarul si "dreptul" la serviciu/beneficiu, ci este

agentia pentru care acesta lucreaza; 3) necesar adesea sa se conformeze
nvatarii clientului cum sa se comporte asteptarilor functionarilor n raport cu
n calitate de client; 4) alocarii de propriul comportament.
recompense si sanctiuni psihologice Functionarii "mpart" sanctiuni si
asociate intrarii clientului n relatie cu recompense psihologice clientilor n
functionarul" (Lipsky, 1980, p. 60). cadrul interactiunii cu acestia, aspect
Puterea de control a functionarilor esential n special n cazul unor inter-
asupra clientilor este cu att mai mare actiuni sustinute si ndelungate. "Dupa
cu ct acestia din urma sunt lipsiti de o expunere ndelungata la sistemul de
alternative n dobndirea respectivelor asistenta sociala, de exemplu, benefi-
servicii. ciarii au nceput sa se perceapa ca
Distribuirea beneficiilor si serviciilor este nemeritnd ajutor, ca norocosi daca
conditionata adesea de constrngeri primesc orice" (Lipsky, 1980, p. 66).
bugetare, ducnd astfel la selectia Consecintele acestor recompensari
beneficiarilor, prin impunerea unor con- psihologice sunt deosebit de impor-
ditii de eligibilitate suplimentare sau prin tante asupra comportamentelor ulteri-
judecarea clientilor n termeni morali: n oare ale clientilor.
timp ce unii clienti merita, altii nu merita Toate aceste forme de exercitare a
beneficiul. Discretionaritatea duce la controlului asupra clientilor, potentate
aplicarea anumitor stereotipuri n ceea de conditia de "client nonvoluntar", au
ce priveste anumite categorii sau gru- repercusiuni semnificative att asupra
puri de clienti. n timp ce unii clienti sunt procesului de furnizare a serviciilor
considerati meritorii, alti sunt exclusi fie sociale, ct si asupra rezultatelor
datorita apartenentei lor la o anumita distributive si a comportamentului
categorie sociala, fie datorita unui anu- ulterior al clientilor. \Luana M. Pop[
mit comportament afisat, "neconform"
cu asteptarile functionarului. Vezi si: organizatii ale administratiei
publice; putere discretionara; noul
Functionarii structureaza contextul
management public
interactiunii cu clientii n asa fel nct
sa si puna n evidenta superioritatea Bibliografie selectiva: Lipsky (1980)
n relatia cu acestia, prin impunerea
unor costuri suplimentare clientilor:
cozi, asteptare prelungita etc. Contract de munca
Functionarii "nvata" clientii cum sa se C.m. este o conventie ntre o persoana
comporte ca clienti, "amendnd" orice fizica (salariat/angajat) si un angajator
comportament deviant, crescnd astfel (fie persoana fizica, fie juridica) prin
costurile asociate oricarui tip de reven- care se stabilesc, pe baza de nego-
dicare sau protest din partea clientului. ciere, drepturile si obligatiile reciproce
Clientii se simt ndreptatiti la anumite ale partilor. Aceasta conventie este cu-
servicii, vazdu-se adesea n situatia noscuta sub denumirea de contract in-
de a depinde de bunavointa functio- dividual de munca. Prin c.i.m. se pre-
narilor pentru obtinerea lor. Clientii vad de regula nivelul salariului, durata
nvata astfel ca nu este suficient zilei de munca, programul de lucru,
197
Contract de munc
durata contractului (determinata sau toate modificarile salariale si sanctiu-

nu), conditiile de munca, durata conce- nile survenite pe durata executarii con-
diului de odihna, conditiile n care contractului. Pentru angajator, ea este un
tractul poate nceta, exigentele anga- document de evidenta, iar pentru
jatorului n legatura cu prestatia sa- salariat (angajat) este documentul care
lariatului si eventualele clauze privind atesta prezenta pe piata muncii, nre-
protectia acestuia, precum si particu- gistreaza vechimea n munca si per-
larizarea unor clauze din contractul mite stabilirea drepturilor sociale ce
colectiv de munca. rezulta de aici: determinarea cuantu-
Contractul colectiv de munca este o mului pensiei pentru limita de vrsta si
conventie ncheiata la nivel de ramura vechime n munca, al celei de boala si
economica, prin negocieri ntre patro- invaliditate, a ajutorului de somaj etc.
natul de ramura si sindicate sau/si O alta forma de reglementare a rela-
reprezentantii salariatilor din ramura tiilor de pe piata muncii este conventia
respectiva, prin care se stabileste civila de prestari servicii (c.c.p.s.), prin
cadrul general al relatiilor de munca la care se stabilesc, prin negociere, servi-
nivelul ramurii. Principalele prevederi ciile prestate de prestator si contra-
ale c.c.m. se refera la conditiile prestatia beneficiarului. Spre deosebire
minimale de protectie sociala, salariul de contractul de munca, c.c.p.s. nu se
minim de baza al ramurii si coeficientii ncheie dect pe o perioada determi-
de ierarhizare a salariilor, sporurile nata de timp.
pentru eventualele conditii specifice de Ca alternativa la c.m. n reglementarea
munca. C.c.m. poate fi ncheiat si la relatiilor individuale n Romnia, con-
nivel de unitate economica, caz n care ventia civila a fost consacrata legislativ
el trebuie sa respecte prevederile pentru prima data n 1995. Aceasta
contractului colectiv de la nivelul urmarea sa reglementeze diferite for-
ramurii si sa ofere cadrul juridic pentru
me atipice de angajare: activitatile oca-
ncheierea c.i.m.
zionale sau sezoniere si munca cu
Alaturi de acestea, n baza c.i.m., se timp partial. Ca si n cazul c.m., anga-
mai reglementeaza diverse alte forme jatorul are obligatia de a tine evidenta
de protectie a salariatului: asigurarea c.c.p.s. De asemenea, ncheierea unei
transportului la locul de munca daca c.c.p.s. ntrerupe statutul de somer si
este cazul, tichete de masa, cheltuieli suspenda drepturile banesti aferente.
legate de locuinta, alte forme de plata Initial, veniturile obtinute n baza
n natura legate de specificul activitatii c.c.p.s. au facut doar obiectul impo-
angajatorului, precum si ajutorul acor- zitarii pe venit, nefiind grevate de par-
dat familiei angajatului n cazuri spe- ticiparea nici uneia dintre parti la con-
ciale sau facilitati legate de asigurarile stituirea diferitelor fonduri sociale (pen-
sociale etc. sii, somaj), cu exceptia unei cote de
Ca o consecinta directa a ncheierii 7% aferente asigurarilor de sanatate,
unui c.i.m., angajatorul are obligatia de platita de catre individ. Din acest motiv,
a ntocmi pentru fiecare dintre salariatii ambele parti preferau c.c.p.s. contrac-
sai cartea de munca. Acesta este un tului de munca. Cel mai mare avantaj l
document n care sunt evidentiate aveau totusi angajatorii, ale caror cos-
198
Cooperative de locuit
turi salariale scadeau simtitor (dispa- fata de stat. n plus, cei care vnd forta
rnd mare parte din obligatiile lor de munca nu sunt asigurati mpotriva
financiare catre stat, calculate pe baza nici unui risc - accidente, boala, somaj,
fondului de salarii). Pentru angajat pensie - ei necontribuind la constituirea
ramnea nsa inconvenientul de a nu i acestor fonduri si neavnd documente
se considera aceasta perioada de care sa ateste faptul ca au fost activi
munca la vechimea n munca si de a pe piata muncii. Mai mult, aceste per-
nu fi asigurat mpotriva nici unui soane pot face, n acelasi timp, obiec-
accident de munca sau risc social tul masurilor de protectie sociala, spo-
(pensie, boala sau somaj). n contextul rind deci cheltuielile sociale ale statu-
scaderii continue a veniturilor n lui, fara a contribui cu nimic la forma-
termeni reali dupa 1995, aceasta forma rea veniturilor sale. \Simona Ilie[
de reglementare a relatiilor de munca
s-a extins totusi si la alte tipuri de Vezi si: economie informala; piata
activitati (care n practica aveau durata muncii; salariul
nedeterminata sau acopereau mare
parte din timpul normal de munca). n
ideea protejarii angajatului, ncepnd Cooperative de locuit
cu anul 1999, au fost introduse cteva Este o forma de locuire n care pro-
restrictii n practica aplicarii lor. Astfel, prietatea asupra locuintei este de tip
au fost interzise c.c.p.s. n activitati cooperatist. Locuirea n cooperative de
care fac obiectul de baza al activitatii locuit este mai usor de definit prin pre-
angajatorului. A fost, de asemenea, cizarea caracteristicilor sale, a pozitiei
prevazuta posibilitatea angajatului de a gospodariei ce locuieste n astfel de
ncheia contract de asigurari sociale cu conditii si prin comparatie cu celelalte
directiile generale de munca si pro- doua forme majore de locuire: chiria si
tectie sociala, n baza caruia se poate locuintele proprietate personala.
bucura de drepturi de asigurari de Locatarii ntr-o cooperativa de locuit nu
invaliditate si pentru limita de vrsta. sunt nici chiriasi, nici pe deplin pro-
Baza de calcul a drepturilor si obliga- prietari. La mutarea ntr-o astfel de
tiilor de asigurari sociale o constituie locuinta, ei cumpara actiuni ale coope-
venitul lunar declarat, care nu poate fi rativei care detine locuinta n cauza,
mai mic dect salariul minim brut pe devenind astfel membri ai acesteia.
tara. Obligatia de plata a contributiei lu- Aceasta presupune att drepturi, ct si
nare de asigurari revine nsa angaja- responsabilitati distincte. Proprietatea
tului. Chiar si n urma acestor regle- este asadar comuna. Locatarul ntr-o
mentari, cei angajati n baza c.c.p.s nu astfel de cooperativa are dreptul sa
sunt asigurati pentru situatia de somaj. opereze unele modificari ale casei si
Relatiile de munca care nu fac obiectul apartamentului n cauza, spre deose-
nici uneia dintre aceste reglementari bire de chiriasi, care nu pot face acest
formeaza piata informala sau neagra a lucru. Totusi, libertatea de a modifica
muncii. Ambele parti se fac vinovate de locuinta este mai redusa dect n cazul
evaziune fiscala, ele neachitndu-se proprietatii personale, fiind ngradita
de obligatiile financiare pe care le au prin regulamentul cooperativei. Pe de
199
Cooperative de locuit
alta parte, calitatea de membru al n timp ce n Europa s-au dezvoltat n

cooperativei, deci de proprietar, implica putine tari. Constituite initial ca aso-
responsabilitatea locatarului pentru ciatii ale chiriasilor, cu menirea de a
orice reparatie si pentru mentinerea n reprezenta si apara drepturile acesto-
bune conditii a locuintei (n cazul ra, cooperativele de locuit au nceput
locuirii cu chirie, aceasta obligatie sa cumpere si/sau sa construiasca - cu
revine proprietarului, nu chiriasului). sprijinul financiar al statului - imobile
Gestiunea si administrarea fondului destinate locuirii membrilor coopera-
locativ este realizata de membrii coo- tivei. Membrii cooperativei au astfel
perativei, adica de locatarii nsisi. Ei au asigurata o nalta protectie a chiriilor,
dreptul (n unele cooperative ameri- prin calitatea lor de actionari ai coo-
cane, si obligatia) de a participa la perativei. Mai mult, ei se pot retrage n
ntrunirile cooperativei, de a interveni orice moment din pozitia de membru,
n stabilirea deciziilor ce privesc viata vnzndu-si liber pe piata actiunile.
acesteia, de a alege si de a fi alesi n Acestea au nsa valori scazute, con-
consiliul de conducere al cooperativei. stituindu-se mai degraba ca garantii
n multe cooperative, membrii au obli- ale respectarii regulilor cooperativei.
gatia de a presta anumite servicii n De altfel, nu oricine poate deveni
folosul cooperativei, pentru administra- membru al cooperativei. Cooperativele
rea partilor comune (ngrijirea spatiilor resping n general comportamentele
verzi, a holurilor si lifturilor, asigurarea antisociale, inclusiv alcoolismul, si pot
pazei etc.). Uneori cooperativele pot sanctiona pe cei care savrsesc acte
decide sa organizeze si sa asigure de delincventa, tulbura linistea si
chiar furnizarea unor servicii de locuire ordinea publica etc. Sanctiunile sunt
- energia electrica si termica, apa pota- initial financiare, dar merg rapid catre
bila etc. - prin eforturi proprii, dezvol- retragerea calitatii de membru al coo-
tnd companii specializate n acest perativei, n functie de gravitatea faptei
sens. Regula nsa consta n cumpara- sau de caracterul repetat al acesteia.
rea acestor servicii de pe piata. De n plus, ntelegerile dintre cooperative,
asemenea, unele cooperative si-au ca si asociatiile nationale ale coopera-
dezvoltat de-a lungul timpului companii tivelor n care acestea devin membre,
de productie sau prestari de servicii presupun de regula informarea recipro-
orientate catre piata, dar care satisfac ca si interzicerea accesului n orice
n primul rnd nevoile membrilor cooperativa al celor exclusi deja pentru
cooperativei (ferme agricole, companii faptele lor, ca si al celor cunoscuti
bancare etc.). pentru desfasurarea de activitati de tip
Conditia duala a locatarului - de chirias criminal sau de perturbari grave ale
al cooperativei si de proprietar, ca ordinii publice. Astfel, cooperativele de
membru al acesteia - conduce n fapt locuit si manifesta si o importanta
catre functia de protectie sociala a functie de control social.
acestui tip de locuire. Este, n fapt, ra- Accentul pus pe cooperare si parti-
tiunea din care au aparut cooperativele cipare la treburile comune reprezinta o
de locuire la nceputul secolului XX, n modalitate prin care sunt dezvoltate noi
primul rnd n Statele Unite si Canada, retele de siguranta, contrabalansnd
200
Copiii strzii
disolutia adusa de urbanizare retelelor prefera locuirea cu chirie, platind astfel

sociale traditionale. Locuirea mpreuna pentru timpul liber suplimentar.
presupune astfel si colaborarea si dez- Aparitia cooperativelor de locuit este
voltarea de relatii de prietenie. Omoge- legata de miscarea cooperatista, spriji-
nitatea ridicata a costurilor locuirii n nita n devenirea si dezvoltarea sa de
astfel de cooperative contribuie la catre curente ideologice de stnga, de
omogenitatea socio-economica a gos- sorginte socialista sau social-demo-
podariilor membre, sprijinind dezvolta- crata. Cooperativele de locuit au
rea relatiilor de ntrajutorare si coope- cunoscut o relativa popularitate n tari
rare. Mai mult, unele cooperative (de precum Suedia (unde detineau n 1990
regula, cele de dimensiuni mari) si 17% din stocul de locuinte - conform
dezvolta propriile sisteme de ngrijire a Bengtsson, 1993) sau Statele Unite
copiilor prescolari si a batrnilor, pro- (6% din totalul locuintelor n 1997,
movnd si chiar finantnd educarea conform US Census Office - pagina de
unor asistenti sociali sau educatori pro- Internet) si Canada (3,6% din populatie
veniti din rndul tinerilor din gospo- n 1996 - conform STATCAN, 1998),
dariile membre. tari n care asociatii ale cooperativelor
Privite initial ca posibile solutii alterna- de locuit au luat nastere n toate
tive ale locuintelor sociale, coopera- orasele. n America de Nord, pe lnga
tivele de locuit s-au dovedit a nu se cooperativele de locuit traditionale, s-
adresa celor mai saraci. Motivul este au dezvoltat si cooperative specializa-
ca participarea ntr-o cooperativa pre- te, fie ale studentilor, fie ale batrnilor.
supune existenta unui mic capital de Miscarea cooperatista americana si
nceput, cu care gospodariile sa poata canadiana cunoaste de altfel o
cumpara actiunile. Calitatea locuirii nu structurare accentuata, existnd
difera de cea a locuintelor nchiriate. cteva mari asociatii nationale ale
De regula, cooperativele de locuit au n cooperativelor, ca si o multime de
proprietate locuinte destinate locuirii asociatii regionale. n majoritatea tarilor
comune a mai multor familii (de tipul europene, cooperativele de locuit au
blocurilor), dar si - n rare cazuri - cunoscut o slaba dezvoltare. Romnia
unitati locative individualizate (case). se nscrie printre tarile n care coope-
Cheltuielile mici de ntretinere, facilita- rativele de locuit sunt cu desavrsire
tile sociale oferite si absenta chiriilor absente. \Bogdan Voicu[
fac ca aceste moduri de locuire sa fie
Vezi si: politici de locuire
mai putin costisitoare pentru gospoda-
rii dect locuintele cu chirie. n schimb, Bibliografie selectiva: Andrusz (1999);
sunt presupuse anumite costuri de Bengtsson (1993); Mushrush, Larson
oportunitate, legate de folosirea si Kraus (1997)
timpului destinat activitatilor comune
ale cooperativei. Cooperativele de
locuit devin o solutie reala pentru Copiii strazii
gospodariile aflate n apropierea Copiii strazii reprezinta categoria co-
pragului de saracie. Spre deosebire de piilor care traiesc n strada. Fenomen
acestea, multi dintre cei mai nstariti social ntlnit peste tot n lume, dar
201
Copiii strzii
accentuat n societatile industriale. Din situatia familiala (familii dezorganizate,

punct de vedere al duratei de timp pe- cu multi copii, fara locuinta, n somaj,
trecute n strada, exista cteva catego- conditii material-financiare precare, ne-
rii de copii ai strazii general acceptate glijare si indiferenta, abuz fizic, sexual
de catre specialisti: 1) copii ai strazii de sau emotional), starea inadecvata a
durata (acceptiunea clasica) - sunt cei institutiilor de ocrotire, mirajul strazii
care traiesc permanent n strada, fiind asociat cu interpretarea voluntarista a
lipsiti de locuinta si educatie; nu au nici libertatii, genernd capcana libertinaju-
un fel de legatura cu familia si nici cu lui, paralizia sistemului de protectie
institutiile de protectie sociala; de sociala si implicit insuficienta sau chiar
regula, ajung n aceasta situatie lipsa unor servicii speciale destinate
datorita destramarii familiei de origine; copilului, incapacitatea organismelor
2) copii ai strazii sezonieri (cei care se guvernamentale si a organizatiilor non-
afla circumstantial n strada, n functie guvernamentale de a controla si solu-
de anotimp); reprezinta majoritatea tiona aceasta problema.
copiilor strazii; au o legatura oarecare Consecintele fenomenului se regasesc
cu familia la care se ntorc periodic, dar att la nivelul persoanelor, respectiv al
ajung n strada datorita tensiunilor si copiilor n cauza (tulburari de com-
violentei intrafamiliale; 3) copii ai strazii portament, mbolnaviri, abuz sexual,
ocazionali (sunt trimisi de propria lipsa normelor morale si culturale), ct
familie n strada sa presteze servicii si la nivelul societatii (delincventa juve-
pentru bani, iar unii merg din proprie nila, cresterea analfabetismului, ras-
initiativa/nesupraveghere) care si pndirea bolilor venerice, inclusiv
petrec timpul liber cersind, n spatele SIDA, prin practicarea prostitutiei, copii
acestora existnd adulti care-i nascuti pe strada).
abuzeaza financiar.
La nivel global, strategiile de politica
Modul de viata arata un stil nomad, sociala au drept scop prevenirea fe-
primitiv si cu mult sub limita conditiilor nomenului. Problema nu este neaparat
adecvate de igiena si trai. Activitatile a eradicarii totale a fenomenului copiii
zilnice sunt cersitul, furtul din piete si strazii, ci a diminuarii sale drastice
chioscuri, spalatul parbrizelor auto n (integrarea familiala sau rezidentiala n
intersectii semaforizate, practica prosti- institutii de ocrotire a copiilor strazii)
tutia si sunt implicati n activitati anti- prin intermediul serviciilor de asistenta
sociale. Pot fi ntlniti n zone si locuri sociala. Traditia tarilor occidentale n
aglomerate (piete, gari, statii de me- dezvoltarea politicilor de prevenire a
trou, sali de asteptare, autogari), se acestui fenomen releva urmatoarele
ascund n canale si tunele de termofi- tipuri de masuri si instrumente con-
care, cladiri abandonate sau n crete: cresterea semnificativa a spriji-
constructie. Mediul de viata promiscuu nului economic adresat familiilor cu
determina riscuri crescute de multi copii, cuplat cu masuri de respon-
mbolnavire. sabilizare a familiilor pentru ngrijirea
Cauzele fenomenului sunt: fuga pato- copiilor; dezvoltarea de servicii sociale
logica (copii fugari), cresterea gradului pentru copil si familie (centre de con-
de saracie la anumite grupuri sociale, siliere, cluburi de zi pentru petrecerea
202
Copiii strzii
timpului liber, programe de asistenta 5.000 de copii ai strazii, media pe judet

sociala stradala etc.); dezvoltarea unui fiind de 25-30 de copii. Exista si judete
sistem de masuri de protectie a copi- n care numarul lor se situeaza la valori
lului mpotriva neglijarii sau abuzului n ridicate, cum ar fi: Iasi, Galati,
propria familie, mergndu-se pna la Constanta, Bihor, Neamt, Bucuresti.
preluarea copilului din familia care nu Potrivit unei anchete realizate n 1996
este capabila sa asigure o ngrijire de catre Centrul de Studii si Cercetari
adecvata copilului; dezvoltarea servi- pentru Tineret pe un lot de 220 de copii
ciilor de asistenta sociala comunitara ai strazii din Bucuresti, 71% dintre
care sa realizeze integrarea familiala si acesti copii provin din familii dezorgani-
sa identifice familiile aflate n risc de a-si zate, 23% din casele de copii, iar 6%
trimite copilul n strada. n reducerea declaranca
Copil sunt n strada de cnd se
dificultate
acestui fenomen, asistenta sociala stiu.
poate interveni prin: programe de rein- Institutiile publice implicate (politie,
tegrare familiala, fie n familia naturala, centre de primire si triere minori etc.) si
fie n familii substitut (plasament, adop- organizatiile nonguvernamentale dove-
tie); programe de plasare a copiilor desc o reactie inadecvata n acest do-
strazii, ca ultima forma de raspuns, n meniu. Fenomenul ia amploare nu din
institutii specializate si adecvate lipsa interesului, ci din imposibilitatea
nevoilor lor, atunci cnd reintegrarea actuala de control si reducere a
familiala nu este posibila; programe de numarului acestei categorii de copii.
suport punctual care au ca obiectiv Exista organizatii nonguvernamentale
suportul copiilor din strada (hrana, m- care au acumulat o experinta notabila
bracaminte), dar care au si un efect n lucrul cu copiii strazii. Majoritatea
nedorit: perpetuarea ramnerii copiilor nsa s-au axat pe programe de inter-
n strada. ventie punctuala si mai putin pe pro-
grame de preventie a fenomenului.
Situatia din Romnia: copiii strazii au
Programele sociale dezvoltate pentru
reprezentat una dintre cele mai reducerea acestui fenomen de catre
socante imagini sociale de dupa 1989. organizatiile nonguvernamentale (cen-
Dezorganizarea sociala cuplata cu tre de zi, cluburi, centre de primire,
explozia saraciei a crescut numarul co- centre rezidentiale) n colaborare cu
piilor care traiesc n strada. Scaderea autoritatile locale (consilii judetene,
controlului exercitat de politie a facut directii judetene pentru protectia drep-
din copiii strazii o realitate extrem de turilor copiilor, primarii) pun n evidenta
vizibila, iar larga mediatizare a ampli- mai multe tipuri de instrumente adec-
ficat prezenta fenomenului n constiinta vate realitatii romnesti: reformarea
publica. Larg mediatizatele actiuni ale institutiilor mari de protectie a copiilor,
institutiilor publice si ale organizatiilor pentru a oferi acestora conditii bune de
nonguvernamentale intra ntr-o contra- viata, ntruct o parte din copiii strazii
dictie flagranta cu situatia copiilor stra- provin din institutii; formarea unei
zii, care nu pare a fi fost mbunatatita retele de institutii publice care sa ofere
vizibil n urma acestor eforturi. ngrijire (asistenta medicala, locuinta,
n Romnia se estima n anul 1995 hrana, scolarizare) acestor copii n
existenta unui numar de aproximativ schimbul serviciilor oferite (de exem-
203
plu: copii de trupa n armata, pe lnga un copil sa se dezvolte din punct de
caminele de batrni sau pe lnga vedere fizic, intelectual, spiritual sau
spitale); crearea unor scoli de meserii moral corespunzator vrstei pe care o
(ucenicia) pentru adolescentii care are. Constrngerile pot fi de natura in-
traiesc n strada, care nu au familie si dividuala, familiala sau sociala. Indi-
doresc sa-si schimbe modul de trai; ferent de natura constrngerii, copilul
recunoasterea statutului de asistent n dificultate trebuie sa se bucure de
social stradal ca mediator ntre proble- protectie si un ajutor special din
mele copiilor aflati n strada si autori- partea familiei, a colectivitatii din care
tatile locale, n vederea solutionarii face parte sau a statului.
acestora si, implicit, scaderea numaru- Cauzele pentru care un copil poate fi n
lui copiilor care traiesc n strada. Se dificultate sunt multiple si difera de la
impune crearea unor servicii de tara la tara, n functie de dezvoltarea
asistenta sociala care, n colaborare cu
economica, specificul cultural, nivelul
organizatiile nonguvernamentale cu
protectiei sociale.
experienta n domeniu, sa poata
preveni acest fenomen si sa n Romnia, situatia economica a
reintegreze copiii care sunt n strada. familiei pare a fi principala cauza care
\Doru Buzducea[ genereaza imposibilitatea parintilor de
a-si ndeplini responsabilitatile privind
Vezi si: drepturile copilului; copil n cresterea si educarea copilului, ceea
dificultate; alternative la ce determina nevoia protejarii copilului
institutionalizare. de catre colectivitatea din care acesta
Bibliografie selectiva: Mazza si Hall face parte. Disfunctii ale familiilor,
(1988); Bassuk si Rubin (1987) consumul de alcool, constrngerile
sociale, culturale si/sau religioase
reprezinta alte surse care genereaza
Copil n dificultate situatii de dificultate pentru copil.
Concept utilizat n Romnia pentru Fata de copilul aflat n dificultate, con-
definirea categoriilor de copii care siliul judetean sau consiliile locale ale
necesita protectie si asistenta sociala. sectoarelor municipiului Bucuresti, prin
n acceptiunea data de OUG nr. 26 Comisia pentru Protectia Copilului, sta-
din 1997 privind protectia copilului n bilesc masuri de protectie si asigura
dificultate, copilul se afla n dificultate aplicarea corespunzatoare a acestora
daca dezvoltarea sau integritatea sa prin serviciul public pentru protectia
fizica sau morala este periclitata. copilului sau printr-un organism privat
Conventia ONU privind drepturile autorizat sa desfasoare activitati de
copilului ratificata de Romnia prin protectie a copilului.
Legea nr. 18 din 1990 defineste ca-
tegoria copiilor care necesita o pro- Aceste masuri sunt:
tectie deosebita prin "copil care tra- a. ncredintarea copilului unei familii,
ieste n situatii deosebit de dificile". unei persoane sau unui organism
Din perspectiva copilului, ambele privat autorizat;
abordari se refera la limitarea sau b. ncredintarea copilului n vederea
inexistenta resurselor si conditiilor ca adoptiei;
204
Copil neglijat
c. ncredintarea provizorie a copilului Masura ncredintarii n vederea

catre serviciul public specializat; adoptiei (b) se hotaraste de catre
d. plasamentul copilului la o familie Comisia de Protectie a Copilului n
sau la o persoana; situatia n care o familie din Romnia,
e. plasamentul copilului la serviciul autorizata ca familie adoptiva, a nce-
public specializat sau la un orga- put procedura legala pentru adoptia
nism privat autorizat; unui copil. Prin (b) se realizeaza pla-
f. plasamentul copilului n regim de samentul copilului n familia adoptiva
urgenta; nainte de decizia definitiva si irevo-
g. plasamentul copilului ntr-o familie cabila a instantei judecatoresti.
asistata. Masura plasamentul copilului n
Masura ncredintarii copilului (a, c) regim de urgenta (f) se hotaraste n
se hotaraste n cazul n care parintii situatii exceptionale, daca parintii sau
copilului sunt decedati, necunoscuti, unul dintre acestia pun n pericol se-
pusi sub interdictie, declarati judecato- curitatea, dezvoltarea sau integritatea
reste morti ori disparuti sau decazuti morala a copilului, prin exercitarea n
mod abuziv a drepturilor parintesti, prin
din drepturile parintesti si nu a fost
neglijenta grava n ndeplinirea obli-
instituita tutela si n cazul n care
gatiilor de parinte sau cnd copilul este
copilul a fost declarat abandonat prin
gasit lipsit de supraveghere sau este
hotarre judecatoreasca ramasa
parasit de parinti. Masura plasamen-
definitiva. n aceasta situatie, drepturile
tului copilului n regim de urgenta este
parintesti se exercita de catre consiliul luata de directorul serviciului public
judetean, respectiv de consiliile locale pentru protectia copilului. Comisia pen-
ale sectoarelor municipiului Bucuresti, tru Protectia Copilului decide n termen
prin Comisia pentru Protectia Copilului. de 15 zile asupra mentinerii hotarrii
Masura plasamentului copilului (d, sau a ncredintarii copilului. O data cu
e) se hotaraste daca securitatea, dez- hotarrea de ncredintare, comisia va
voltarea sau integritatea morala a sesiza instanta judecatoreasca compe-
copilului este periclitata n familie din tenta, pentru decaderea parintilor sau
motive independente de vointa parin- numai a unuia dintre parinti din drep-
tilor, la cererea acestora, a unuia dintre turile parintesti. \Nina Petre[
ei sau a unei rude a copilului. De
regula, n aceasta situatie, copilul nu Vezi si: capitolul introductiv; abandonul
copilului; copil neglijat
este abandonat de parintii sai, este
ncurajata mentinerea legaturii ntre
copil si familie, iar parintii si mentin
drepturile si obligatiile fata de copil pe
Copil neglijat
toata durata plasamentului. n multe Esecul parintilor sau al persoanelor cu
situatii nsa, cnd copilul a fost plasat obligatii de ntretinere pentru copil n a
ntr-un centru de plasament, parintii asigura ngrijirea necesara si adecvata
copilului ncep sa se preocupe din ce vrstei, incluznd hrana, mbracamin-
n ce mai putin de copil si copilul este tea, locuinta, protectia de pericole, su-
abandonat. praveghere adecvata stadiului de dez-
205
Copil neglijat
voltare al copilului, educatie, igiena si de reglementari referitoare la infractiu-

ngrijire medicala. Neglijarea copilului nile legate de abuzul si exploatarea co-
poate ncepe cu forme pasive de pilului, asa cum sunt ele definite de do-
nendeplinire a obligatiilor parintesti de cumentele ONU, cele ale Uniunii Euro-
ntretinere, care pot fi voite sau pene si cele ale Consiliului Europei.
independente de vointa parintilor Terminologia romneasca referitoare
(generate de saracie), si pna la forme n special la infractiunile legate de viata
de impunere fortata sau privatiuni care sexuala este acoperitoare si se refera
mbraca forma abuzurilor. n literatura la incest, corupere de minori, viol, se-
de specialitate, pentru definirea ductie, proxenetism). Spre deosebire
abuzului si neglijarii copilului, este de alte tari, ca SUA, Marea Britanie
utilizat si termenul maltratare. etc., n Romnia nu exista obligati-
Dupa natura privatiunii, neglijarea vitatea raportarii sau sesizarii cazurilor
poate fi fizica, atunci cnd copilul are de abuz sau neglijare si sanctionarea
acces limitat la resurse economice sau nerespectarii acestor prevederi legale.
sociale, ngrijire medicala sau este in- Sunt abia n faza initiala serviciile de
suficient supravegheat pentru evitarea consiliere a victimelor abuzului sau
unor accidente, psihologica sau emo- neglijarii.
tionala, atunci cnd nu exista o sufi- Singura masura ce poate fi luata n
cienta comunicare si afectiune ntre situatia n care integritatea fizica sau
parinte si copil, sau educationala, morala a copilului este periclitata n
atunci cnd parintele nu acorda interes familie este plasamentul copilului n
sau sprijin pentru pregatirea scolara a regim de urgenta ntr-un centru de
copilului. primire a copilului n regim de urgenta
Forme agresive de neglijare pot fi: sau la un asistent maternal specializat
abuzul fizic, atunci cnd parintele si pentru plasamentul n regim de
pedepseste cu brutalitate copilul sau l urgenta.
priveaza voit de resurse vitale, punnd n august-septembrie 2000 a fost reali-
n pericol chiar viata acestuia, abuzul zat pentru prima data n Romnia un
psihologic sau emotional, atunci studiu sociologic cu reprezentativitate
cnd parintele agreseaza verbal copilul la nivel national, privind determinarea
sau izoleaza copilul, actiuni ce pun n incidentei cazurilor de abuz si neglijare
pericol sanatatea psihica a copilului, a copilului n familiile din Romnia,
abuzul sexual, atunci cnd copilul respectiv dimensiunile principalilor
este angajat n orice fel de activitati indici ai abuzului si neglijarii copilului:
sexuale, sau exploatarea copilului de abuzul si neglijarea fizica, abuzul si ne-
catre familie prin fortarea lui sa des- glijarea educationala, abuzul si negli-
fasoare munci ce-i depasesc posibi- jarea psihologica/emotionala si abuzul
litatile fizice sau privarea de ngrijire sexual. Ancheta ntreprinsa la nivelul
medicala sau educatie scolara. gospodariilor cu copii sub 18 ani a
Legislatia romneasca este relativ sa- scos n evidenta o incidenta relativ
raca n sanctiuni att pentru prevenirea scazuta a cazurilor de abuz sever,
situatiilor de maltratare, ct si pentru declarate de parinti. Numai 1,4% dintre
sanctionarea agresorului si nu dispune parintii investigati au declarat ca-si
206
Copli n sntate
abuzeaza fizic sever si cu frecventa lipsa de informatie privind responsa-

regulata copiii (urme lasate pe corpul bilitatile parintilor fata de cresterea si
copilului dupa bataie, privarea tempo- educarea copilului, mentalitatea gresita
rara de hrana, spitalizare n urma a parintilor, comportamentul deviant al
bataii), 0,5% recurg frecvent la abuz parintilor (consum de alcool, droguri,
emotional grav (izolarea sau ncuierea violenta intrafamiliala), familii destra-
copilului, legarea copilului pentru a-i mate sau n curs de destramare, familii
interzice iesirea din casa), 12,9% cu un parinte vitreg, parinti foarte ocu-
dintre copii sunt opriti de parinti sa pati care nu mai pot asigura suprave-
mearga la scoala, n acest timp fiind gherea copilului, mediul familial patolo-
obligati sa presteze diferite treburi gic, parinti cu diferite afectiuni psihice,
casnice (0,5%), sa lucreze (6,3%), sa somajul, lipsa de ocupatie a parintilor.
ngrijeasca de fratii mai mici (4,9%), sa Abuzul si neglijarea copilului gene-
cerseasca (0,6%) sau pentru ca parintii reaza o serie de consecinte negative
considera scoala fara importanta pen- att pentru copil si familia acestuia, ct
tru viitorul copilului (0,6%) si a fost n- si pentru societate.
registrat un singur caz de abuz sexual Perpetuarea abuzului si neglijarii copi-
din 1.556 de gospodarii, ct a cuprins lului determina modificari negative ale
esantionul investigat. Incidenta cazu- personalitatii copilului, traumatisme
rilor de pedepsire a copilului prin psihice greu de recuperat si care influ-
bataie sau agresiune verbala pentru di- enteaza negativ dezvoltarea psiho-
verse greseli atinge frecvente ridicate. afectiva a copilului, dificultati n adapta-
Parintii asociaza aceste incidente cu rea si integrarea acestuia n viata
masuri educative pentru disciplina- sociala, deficiente n dezvoltarea fizica.
rea copilului. Copiii sunt batuti n \Nina Petre[
47,2% din familiile investigate, 79% din
totalul copiilor batuti sunt batuti numai Vezi si: copil n dificultate; abuzul
cu mna, 5,2% cu obiecte (bat, linie, copilului
curea) si 15,8% cu mna si cu diverse
obiecte, 24% dintre parinti declara ca-si
njura copiii, 48% i ameninta cu bataia Coplati n sanatate
sau alte pedepse si 38,6% si umilesc Un aspect separat legat de
copiii. organizarea si finantarea serviciilor de
Cauzele generatoare ale abuzului si sanatate este cel al coplatilor. Coplatile
neglijarii copilului sunt asemanatoare sunt plati suplimentare facute de
n Romnia si pe plan international. pacienti, de obicei n momentul con-
Studiul referitor la incidenta cazurilor sumului, pentru serviciile pe care le
de abuz/neglijare a copilului n familie, primesc n cadrul asigurarii sau siste-
realizat la sfrsitul anului 2000 n melor de sanatate finantate prin taxe.
n ultimii ani au fost introduse sau
Romnia, a identificat drept principale
extinse astfel de plati ntr-un numar de
cauze ale abuzului/neglijarii: nivelul de
tari, fie n vederea cresterii veniturilor,
trai scazut, saracia, lipsurile materiale fie ca un mecanism de alocare a
si financiare, mediul social instabil, resurselor pentru a descuraja folosirea
nivelul scazut de educatie si cultura; nenecesara a resurselor medicale
207
Copli n sntate
limitate, si n Romania fiind unul dintre rului este predominanta pe piata

cele mai dezbatute subiecte. ngrijirilor de sanatate.
O varietate de argumente au fost luate Coplatile pot, de asemenea, sa ncura-
n considerare n literatura internatio- jeze eficienta n domeniul furnizarii. Me-
nala pentru a justifica si sustine folo- dicii pot fi mai precauti la prescrierea n
sirea coplatilor n serviciile de sana- plus sau folosirea nerationala a servi-
tate. Aceste argumente accentueaza n ciilor daca stiu ca pacientii trebuie sa
general cresterea potentiala a veni- plateasca direct. Ei vor deveni, n mod
turilor din coplati sau a beneficiilor lor esential, mai responsabili fata de
ca un mecanism de alocare eficienta a interesele si necesitatile pacientilor lor,
resurselor. Astfel, introducerea sau mai ales atunci cnd pacientii pot
creserea taxelor la serviciile de schimba medicul curant si cnd venitul
sanatate finantate public genereaza acestuia depinde de pacienti.
mai multe venituri pentru serviciile de Unii autori sustin, de asemenea, ca
sanatate. Pe scurt, veniturile din coplati coplatile pot ajuta la mbunatatirea
pot fi folosite pentru a acoperi o parte echitatii. Aceasta, din cauza ca asis-
din costurile de functionare ale tenta gratuita acorda avantaje mai mari
programelor curente, n special acelea celor cu venituri ridicate, din moment
care acorda ngrijiri curative simple. n ce ei au o mai mare posibilitate sa-si
mare, mai multe venituri permit ca permita costuri de calatorie si de timp
servicii de sanatate de baza si deci sa faca uz mai mare de servicii.
subfinantate, dar cu eficacitate, sa se Impunerea coplatilor face posibila,
extinda si astfel ajuta guvernele sa pentru autoritatile finantatoare, genera-
mbunatateasca alocarea resurselor. rea de venituri pentru extinderea servi-
Coplatile sunt adesea sustinute pentru ciilor adecvate la cei cu venituri scazute.
ca ele ncurajeaza o alocare mai Aplicarea coplatilor adecvate elimina
rationala a resurselor limitate. Ele pot multe din subventiile injuste inerente n
ajuta la prevenirea folosirii serviciilor asistenta gratuita.
de sanatate nenecesare sau fara im- Coplatile pot, de asemenea, sa ajute la
portanta. De exemplu, un pret mic sta- descentralizarea si sustinerea servicii-
bilit pentru un serviciu medical ntr-un lor de sanatate publice n doua moduri:
spital, dar care ar putea fi furnizat si n prin rationalizarea sistemelor de tri-
ambulator, ar putea ajuta la descura- mitere prin semnalele preturilor, astfel
jarea pacientilor, care ar putea fi tratati nct pacientii sa fie orientati catre
n asistenta medicala primara la costuri serviciile mai ieftine din judetele lor, si
mai scazute. Taxe diferite pentru dife- prin introducerea taxelor care se retin
rite tipuri de servicii pot, de asemenea, la unitatea sanitara, schimbnd astfel
sa arate consumatorilor importanta partial controlul problemelor bugetare
unor anumite feluri de ngrijiri (ex.: ace- de la nivelul central la comunitatile
lasi dispensar poate taxa putin sau judetene si locale. Mobilizarea
deloc asistenta prenatala si poate avea resurselor locale poate contribui la
o taxa mai mare pentru consultatiile sustinerea serviciilor medicale cele mai
obisnuite). Toate aceste argumente adecvate, o problema-cheie n tarile n
presupun ca suveranitatea consumato- care resursele sunt reduse.
208
Copli n sntate
Coplatile pentru serviciile publice ar acestea sunt vazute adesea de catre

putea ajuta sa stimuleze dezvoltarea guvernele care le promoveaza sau
sectorului medical privat. Cnd taxele sustin ca un instrument care va facilita
sunt uzuale n sectorul public, familiile un nivel mai scazut al cheltuielilor
sunt interesate mai mult de modalitati publice pentru serviciile de ngrijiri
alternative de plata pentru servicii de medicale. Aceasta nseamna ca totalul
sanatate (ex.: asigurari de sanatate veniturilor pentru sistemul de sanatate
private). Astfel, se poate sustine ca ar putea sa scada, n ciuda cresterii
cresterea coplatilor ntr-un sistem coplatilor.
finantat prin taxe sau de asigurari
Ar trebui, de asemenea, amintit ca
sociale conduce la dezvoltarea unei
piete a asigurarilor private si a unui schemele coplatilor au propriile costuri
sector privat puternic, independent de administrative. Un sistem de coplati cu
sectorul public. n sfrsit, se afirma ca un domeniu larg al scutirilor si/sau
n unele tari (ex.: economii foste so- subventiilor implica costuri administra-
cialiste), pacientii platesc deja pe sub tive mari, care trebuie deduse din
masa personalului medical si admi- veniturile antecalculate.
nistrativ. Aceste plati au numai putine Un argument puternic mpotriva copla-
legaturi cu necesitatea, felul si calitatea tilor este ca acestea lovesc n cei
ngrijirilor. Introducerea coplatilor ntr-un care sunt cel mai putin protejati - cei cu
sistem de asigurari sociale ar ajuta venituri scazute si bolnavii, de unde
deci la oficializarea platilor pe sub aparitia unor probleme serioase legate
masa care creeaza distorsiuni profunde echitate. Faptul ca, n toate socie-
de n acordarea ngrijirilor. Aceste ar- tatile, cei cu venituri scazute tind sa fie
gumente pledeaza pentru taxarea pasi cei mai putin sanatosi face ca
cientilor la locul unde primesc ngrijiri. aceasta problema sa fie cea mai
Totusi, exista unele contraargumente grava. De aceea, teoria economica si
importante, care trebuie luate n consi- practica sugereaza ca coplatile vor
derare daca urmeaza sa fie dezvoltata avea un efect n detrimentul nivelurilor
o strategie de coplata coerenta. de consum de ngrijiri de sanatate al
Astfel, coplatile acopera doar o mica persoanelor mai putin nstarite si care,
parte a costurilor. Adesea este subli- de regula, au si cele mai mari nevoi de
niat ca, n ciuda cresterii coplatilor din sanatate. Totusi, este important sa se
ultimii ani n multe tari cu sisteme de observe ca asistenta medicala este un
sanatate publice, acestea acopera bun eterogen, semnificnd ca aceste
numai o mica parte a costurilor de argumente se pot aplica la unele forme
functionare. Aceasta reprezinta nu de ngrijiri medicale, dar nu la toate. De
mai mult de 5% din totalul chel- exemplu, cel mai cuprinzator studiu
tuielilor. De aceea, o tara care urma- despre efectele mpartirii costurilor
reste sa creasca rolul coplatilor nu ar asupra consumului de servicii medi-
trebui sa le vada ca pe un panaceu cale - experimentul RAND privind asi-
pentru problema subfinantarii servi- gurarile de sanatate n SUA - a aratat
ciilor de sanatate. ca reducerea cererii pentru serviciile
Coplatile nu duc automat la cresterea ambulatorii a fost mai mare pentru cei
veniturilor, mai ales datorita faptului ca cu venituri scazute dect pentru cei
209
Copli n sntate
bogati, n timp ce contrariul a fost am aratat anterior, ea este caracte-

adevarat pentru serviciile spitalicesti. rizata prin asimetrie informationala pri-
Raspunsul politicilor de sanatate la si- vind pacientii, care adesea sunt inca-
tuatia de mai sus a fost acela de a crea pabili sa stabileasca daca simptomele
scutiri de coplati pentru cei cu venituri lor sunt grave sau nu. n plus, de
scazute. Totusi, aceia care sunt mpo- obicei, ei nu cunosc nivelul si forma
triva coplatilor sustin ca scutirile nece- tratamentului necesar si, n general, au
sita un sistem de nregistrare si veri- putine informatii despre eficacitatea
ficare complex. n plus, invariabil, se tuturor tratamentelor existente. Com-
sustine, cei care beneficiaza de scutiri plexitatea datelor, multitudinea alege-
sau subventionari ale coplatilor tind sa rilor si starea psihica proasta a multora
fie sub numarul persoanelor care au care descopera ca sunt bolnavi au
dreptul la aceste scutiri. De exemplu, drept rezultat ncrederea consumato-
se estimeaza ca prescriptiile gratuite, rului n furnizor pentru a primi informatii
n sistemul national de sanatate din si a lua decizii referitoare la consumul
Anglia, sunt solicitate de 50-60% din de servicii medicale. Dar pacientul si
cei care au dreptul la scutire. De nu medicul, suporta efectele coplatilor.
asemenea, este o problema faptul ca De aceea, utilizarea este improbabil sa
cei bogati si informati pot sa gaseasca fie astfel moderata si piata serviciilor
modalitati de a obtine exceptari de medicale nu va fi mai eficienta dect
plati, n timp ce aceia carora le este atunci cnd coplatile au fost absente.
destinata, nu le obtin. Mai mult, n Testul final al modelului coplatii este
cazurile n care scutirile trebuie extinse efectul asupra starii de sanatate a
pentru a proteja toate grupurile deza- pacientilor. Unii autori au sugerat ca
vantajate, veniturile din coplati vor daca coplatile conduc la o reducere n
tinde sa fie mult mai scazute dect se utilizarea serviciilor de sanatate, atunci
astepta. ele vor produce un declin al starii de
O problema ulterioara este aceea ca sanatate. Surprinzator, exista nsa
coplatile pot duce la utilizarea cu foarte putine dovezi solide n aceasta
ntrziere a serviciilor. De exemplu, problema. Studiul RAND mentionat
daca exista taxe pentru consultatii n anterior a stabilit ca utilizarea redusa a
asistenta primara, unii indivizi pot serviciilor a avut un mic sau nici un
decide sa nu mearga la doctor. Starea efect advers asupra sanatatii pentru
lor de sanatate se poate deteriora si, persoane obisnuite. Totusi, studiul a
cnd eventual se vor prezenta singuri stabilit, de asemenea, ca sanatatea
la medic, ei vor avea nevoie de bolnavilor cu venituri scazute - aproxi-
tratamente mai costisitoare. Acest mativ 6% din populatie - a fost afectata
argument sugereaza ca medicina negativ. Astfel, coplatile par sa nu
primara, cel putin, ar trebui sa nu fie afecteze sanatatea majoritatii popu-
obiectul taxelor. latiei, dar ele sunt daunatoare celor
Probabil unul din cele mai puternice mai dezavantajati.
argumente mpotriva coplatilor este Argumentele de mai sus sugereaza o
acela ca piata serviciilor medicale nu analiza mai amanuntita a serviciilor de
functioneaza ca alte piete. Asa cum sanatate si a diferitele tipuri de coplati
210
Copli n sntate
corespunzatoare existente. Schemele exceptate n sistemele de sanatate

coplatilor sunt variate, conform naturii moderne sunt: rezervele cu un pat,
aranjamentelor financiare, dar n ochelari si proteze dentare. n mod
general au cinci forme. asemanator, sunt excluse adeseori
Prima este o suma fixa, indiferent de medicamentele cu valoare terapeutica
costul serviciului furnizat. Astfel, un limitata. n toate aceste cazuri, paci-
produs farmaceutic va fi taxat cu entul plateste costul ntreg al serviciului
aceeasi suma de 5.000 lei, indiferent n momentul consumului.
daca fondul de asigurari a platit 10.000 Ar trebui observat ca sunt posibile
sau 100.000 lei pentru utilizarea lui. combinatii ale acestor forme de
Al doilea tip este o plata procentuala n coplata. Astfel, de exemplu, un pacient
functie de pretul sau costul serviciului ar putea plati 50% din pret pentru
furnizat. Aceasta masura se aplica n primele cinci consultatii de asistenta
mod curent n Romnia pentru medica- primara ntr-un anumit an si dupa
mentele prescrise, pentru care paci- aceea nu mai plateste nimic. O astfel
entii platesc ntre 25 si 75% din pretul de masura ar fi destinata sa protejeze
medicamentului. Acesta ar putea fi bolnavii cronici care utilizeaza mai mult
aplicat, de asemenea, altor forme de ngrijirile de sanatate.
ngrijiri (ex.: un procent din taxa zilnica O problema care apare imediat cnd
pentru spitalizare ntr-un spital care are se concepe o strategie de coplati se
contract cu fondul de asigurari). refera la care tipuri ale ngrijirilor de
A treia optiune este pentru plata din sanatate se taxeaza. Chiar si aceia
partea pacientilor a unei sume care sunt mpotriva utilizarii coplatilor
deductibile (de ex.: persoanele platesc ar putea fi de acord ca sunt unele
100% din costul tratamentului ntr-o servicii care sunt bune canditate
anumita perioada, dupa care asigura- pentru coplati. De exemplu, nu exista
torul va plati celelalte costuri). Asema- nici un motiv pentru care saloanele
natoare cu aceasta este plata pentru particulare din spitalele publice nu ar
serviciile ce depasesc o anumita limita, trebui sa fie taxate. Acelasi lucru poate
unde pacientul plateste surplusul cos- fi spus cu privire la costul hranei si
tului peste un maximum prevazut de altor servicii hoteliere pentru cei inter-
agentia finantatoare. Acest model este nati sau pentru serviciile acordate n
folosit n sistemele pretului de referinta afara programului de lucru pentru cei
pentru medicamente, cum este n care sunt dispusi sa plateasca si
Germania si Olanda, unde este stabilit doresc sa evite cozile. Totusi, acestea
un pret standard pentru un grup de sunt subiecte minore atunci cnd este
medicamente si pacientii platesc vorba de un sistem de sanatate global.
diferenta ntre pretul de referinta si Cele mai multe tari folosesc coplatile
pretul cu amanuntul al medicamentului mai ales pentru medicamentele pre-
respectiv, daca pretul lui este ridicat. scrise. Se considera ca medicatia pre-
n final, a cincea optiune este excep- scrisa n ambulator permite pacientilor,
tarea tratamentelor particulare de la cu exceptia anumitor categorii defa-
acoperirea acordata de fondul de asi- vorizate si subventionate, sa faca fata
gurare. Tipurile de ngrijiri de sanatate costurilor fara sa ameninte tratamentul
211
Copli n sntate
prescris si deci starea de sanatate. Mai teasca costul ntreg al serviciilor

mult, cheltuielile cu medicamentele curative pe care le folosesc si ca per-
sunt o problema mare a bugetelor de soanele cu venituri scazute ar trebui
sanatate si de aici nevoia de acoperire protejate printr-un sistem diferit de
a costurilor. Totusi, se sustine ca coplati este facil n teorie, dar foarte
sistemul de coplata ar trebui astfel dez- dificil n practica. Exista dificultati n
voltat nct sa permita un tratament stabilirea persoanelor care au dreptul
preferential bolnavilor cronici, n la tratament mai favorabil, mai ales n
special celor care au nevoie de medi- cazul tarilor n care economia paralela,
camente esentiale. evazionista fiscal, este importanta, asa
De asemenea, exista o explicatie ratio- cum este si cazul Romniei. Mai mult,
consimtirea platii nu este neaparat o
nala pentru plata unei taxe n cazul
dovada a posibilitatii de a plati.
nasterilor, acestea fiind un eveniment
Persoanele pot sa cstige bani n timp
care poate fi prevazut. Aceasta
de criza, dar la un cost considerabil
nseamna ca potentialii consumatori
pentru ei si familiile lor. Ei pot renunta
pot face economii n vederea platii la
n acest scop la alte bunuri, precum
momentul nasterii. n mod similar,
hrana, care este la fel de importanta
serviciile care pot fi amnate pna
pentru mentinerea unei bune sanatati.
cnd banii sunt disponibili sunt Scutirile de coplata pentru grupurile cu
candidate bune pentru coplata. Acesta venituri scazute pot duce, de
este cazul celor mai multe servicii asemenea, la stigmatizarea sau
stomatologice. n final, n interesul pierderea respectului de sine, care
eficientei, pacientii care ocolesc poate mpiedica oamenii sa solicite
sistemul de trimitere, mergnd direct la tratamente diferentiale.
spitale, sau aceia care nu sunt urgente
autentice se considera ca ar trebui sa Cu toate acestea, daca un guvern
suporte o coplata. Aceasta necesita ca decide ca sunt necesare coplatile n
ngrijirile de sanatate, atunci aceste
ngrijirile primare, care ofera asistenta
probleme trebuie depasite. Cu privire
gratuita sau aproape gratuita, sa fie
la cei cu venituri scazute, sunt patru
usor accesibile.
strategii esentiale pe care un guvern le
Oportunitatea coplatii pentru alte tipuri poate urmari:
de ngrijiri de sanatate este mai putin
i. sa diferentieze coplatile n functie
indicata; totusi, se poate observa ca
de venitul beneficiarului si, sub o
servicii cum ar fi furnizarea de ochelari,
anumita limita, sa se renunte la
proteze si fizioterapie sunt invariabil taxa;
subiectul coplatii n tarile europene. ii. sa li se dea posibilitatea celor cu
Serviciile preventive, procedurile de venituri scazute sa acopere coplata
diagnostic si spitalizarea, pe de alta de la o institutie specializata, ca
parte, sunt taxate mult mai rar. Ministerul Muncii si Protectiei
Dificultatea fundamentala a oricarui Sociale;
sistem de taxe este cum sa scuteasca iii. sa acorde tuturor un voucher care
pe cei cu venituri scazute si alte gru- poate fi folosit n loc de bani pentru
puri dezavantajate. A sustine ca cei obtinerea unui numar minim de
care pot sa-si permita ar trebui sa pla- servicii de sanatate;
212
Corporatism
iv. sa asigure, prin impozitele generale plati private directe de catre pacienti,
redistributive sau politici de ajutoare fie prin plati oficiale, fie mai putin
banesti, ca toate familiile sa aiba oficiale - un procent mare chiar
resurse suficiente pentru a obtine comparat cu tendintele europene n
un nivel de baza al serviciilor pe domeniu. \Cristian Vladescu[
care le doresc.
Vezi si: finantarea serviciilor sanitare
Totusi, nu numai cei cu venituri sca-
zute trebuie protejati. Exista o situatie Bibliografie selectiva: WHO (1978)
evidenta pentru renuntarea la platile
pentru bolile cronice si cererile pentru
ngrijiri de sanatate foarte scumpe (de Corporatism
ex., anumite transplanturi de organe).
n mod asemanator, un guvern poate Corporatismul reprezinta att o pers-
dori sa acorde stimulente pentru anu- pectiva teoretica de analiza a guver-
mite grupuri n vederea consumarii de narii, ct si un tip de aranjament institu-
ngrijiri de sanatate specifice (ex.: copii tional - fata de dezvoltarea caruia teo-
si gravide). ria corporatista s-a constituit, partial, ca
Ca un comentariu final la aceasta un raspuns.
sectiune am putea spune ca daca folo- I. Perspectiva corporatista
sirea coplatilor pentru ngrijirile de Perspectiva corporatista are n vedere
sanatate este solutia, care este exact relatia dintre interesele organizate si
problema? Sustinatorii folosirii coplati- autoritatile publice. Perspectiva accen-
lor le recomanda mai ales n doua tueaza rolul pe care nsusi procesul
situatii. Prima este atunci cnd chel-
autoorganizarii (cuprinznd mecanisme
tuielile pentru sanatate n totalitate sunt
de luare a deciziilor, de atragere de noi
scazute sau prabusite: coplatile sunt
membri etc.) l are asupra reprezentarii
recomandate ca o cale de a mobiliza
mai multi bani pentru ngrijirile de sa- diferitelor interese n politicile publice
natate fata de ct pot furniza sursele (Williamson, 1989; Cawson, 1986).
existente. A doua situatie, paradoxal, Aceasta abordare s-a constituit ca o
este atunci cnd cheltuielile pentru sa- alternativa la dihotomia dintre para-
natate sunt ridicate sau cresc repede, digma liberal-pluralista si cea marxista.
iar coplatile sunt recomandate ca o Pe de o parte, orientarea liberal plura-
cale de mbunatatire a eficientei prin lista concepe interesele ca fiind prefe-
moderarea cererii si a costurilor. Indi- rintele exprimate de indivizi si pe care
ferent de problema la care ncearca sa grupurile de interes le agrega. Pe de
raspunda, este important ca aceasta cealalta parte, orientarea marxista dis-
sa fie clar identificata si coplatile sa fie tinge interesul exprimat de indivizi,
conforme cu problema a carei rezol- posibil influentat ideologic si parte a
vare se doreste. n Romnia, subiectul unei "false constiinte", de interesul
coplatilor a nascut numeroase dispute, obiectiv al acestora, determinat de
dar o politica coerenta n acest sens apartenenta lor de clasa. Pentru
este nca inexistenta, desi la ora corporatisti este interesant de analizat
actuala ntre 20% si 30% din costurile modul n care interesele unui grup/or-
asistentei medicale sunt suportate prin ganizatii difera de interesele indivi-
213
Corporatism
duale nu n virtutea pozitiei de clasa sociale de interes: accesul la elabora-

sau a ideologiei, ci datorita nsusi pro- rea politicilor publice este restrns la
cesului agregarii acestora. Mecanis- anumite grupuri care capata un ca-
mele actiunii colective sunt cele care racter cvasipublic. Acest dezechilibru a
(n aceasta perspectiva) influenteaza fost exprimat si prin sintagma corpo-
considerabil interesele grupurilor. ratism pentru cei puternici, pluralism
Procesul organizarii este, de asemenea, pentru cei slabi. Partinirea statului nu
considerat o sursa privilegiata a puterii. este nsa neaparat structurata pe liniile
Spre deosebire de liberal-pluralisti si apartenentei de clasa. De asemenea,
de marxisti, care acorda atentie mai statul nu este strict reactiv, ci are
ales dimensiunii relationale a puterii initiativa si se foloseste de grupurile de
(conform careia puterea unui grup interes n formularea si implementarea
social poate creste doar pe seama politicilor publice.
reducerii corespunzatoare a puterii Din premisa rationalitatii individuale
altor grupuri), corporatistii considera ca decurg o serie de legi privind att
puterea nseamna n egala masura dificultatile agregarii intereselor
autocontrol si control asupra celorlalti. individuale, ct si costurile si beneficiile
Prin urmare, mecanismele de autoor- sociale ale actiunii grupurilor
ganizare pot creste puterea unui grup organizate. Cteva dintre aceste legi
fara sa scada n mod necesar puterea referitoare la importanta marimii
celorlalte grupuri. grupului pentru capacitatea de
n relatie cu statul, organizatiile obtin autoorganizare, dar si pentru impactul
putere printr-un proces de nchidere social mai larg al actiunii sale sunt
sociala, prin care si aroga monopolul enuntate mai jos, urmnd cu
reprezentarii unei categorii particulare aproximatie formularea clasica a lui
de interese. Nu toate interesele au Mancur Olson (1982):
nsa aceeasi capacitate de a se orga- 1. n absenta unor sanctiuni indivi-
niza ntr-un grup monopolist (vezi mai dualizate, motivatia pentru actiune
jos); totusi, perspectiva corporatista nu colectiva descreste pe masura ce
acorda aprioric nici unui tip de interes marimea grupului creste, astfel
un statut preferential, respectiv primor- nct grupurile mari sunt n mai
dial (spre deosebire de perspectiva mica masura capabile de a actiona
marxista, care privilegiaza interesele pentru apararea interesului lor
de clasa). comun dect grupurile mici.
Liberal-pluralistii considera ca statul 2. Prin urmare, nu exista tari n care
este neutru n raport cu interesele sa se realizeze o organizare sime-
sociale si reactioneaza la presiunile trica a tuturor grupurilor cu interese
lor. Dimpotriva, marxistii considera ca comune si care sa poata atinge
statul are un caracter de clasa si o rezultate optime prin negocieri
interventie proprie n societate, viznd extensive (unele grupuri, precum
apararea intereselor capitalului (nefiind consumatorii, contribuabilii, somerii
deci pur si simplu reactiv). Corporatistii sau saracii, nu au capacitatea de a
observa si ei ca statul nu este neutru, se organiza si, prin urmare, vor fi
ci partinitor n raport cu grupurile exclusi de la negocieri).
214
Corporatism
3. Membrii grupurilor relativ mici au o n schimbul unui anume control

putere organizationala de actiune asupra selectiei liderilor lor si asu-
colectiva disproportionata; aceasta pra articularii revendicarilor si spri-
disproportie se diminueaza n timp - jinului" (Schmitter, 1974, p. 93-94).
fara sa dispara nsa - n societatile Schmitter opune corporatismul n spe-
stabile. cial pluralismului, definit ca:
4. Grupurile de marime relativ redusa
x "Un sistem de reprezentare a inte-
(comparativ cu ansamblul societatii
reselor n care unitatile constitutive
n care actioneaza) vor gasi
sunt organizate ntr-un numar
profitabil sa mareasca proportia din
nespecificat de categorii multiple,
bunastarea colectiva care le revine,
voluntare, competitive, ordonate ne-
practic indiferent de costul pe care ierarhic si auto-determinate n ceea
aceasta redistributie l impune so- ce priveste tipul sau amploarea
cietatii (deoarece, n virtutea dimen- intereselor, categorii care nu sunt n
siunii sale reduse, partea din cost mod special licentiate, recunoscute,
pe care o suporta grupul este foarte subventionate, create sau n alt
mica n raport cu beneficiile pe care mod controlate de catre stat si care
le primeste prin redistributie). nu exercita un monopol al activitatii
5. Grupurile de interes cuprinzatoare de reprezentare n cadrul dome-
(relativ mari n raport cu ansamblul niului respectiv" (Schmitter 1974, p.
societatii) au un anumit interes n a 96).
creste prosperitatea societatii n
Ulterior, Schmitter a redefinit corpoa-
care actioneaza, deci sunt inte-
tismul ca fiind un sistem de interme-
resate n a redistribui prosperitatea
diere a intereselor (si nu de repre-
spre membrii lor, cu un cost social
zentare), ca recunoastere a faptului ca,
ct mai mic posibil.
pe de o parte, grupurile de interes nu
II. Aranjamente institutionale reflecta pe deplin interesele individu-
corporatiste ale ale membrilor lor, ci le transforma
Definitie ntr-o oarecare masura, iar pe de alta
parte, ca aceste grupuri actioneaza ca
Una dintre cele mai influente definitii un intermediar ntre stat si constituentii
ale corporatismului ca structura institu- lor, realiznd si functii de reglementare
tionala a unei societati a fost oferita de cvasipublice.
Ph.C. Schmitter:
Alte definitii mai putin exigente accen-
x "Un sistem de reprezentare a inte- tueaza relatiile dintre stat si anumite
reselor n care unitatile constitutive grupuri de interes:
sunt organizate ntr-un numar limi-
tat de categorii diferentiate functio- x "Un sistem de organizare politica si
nal, ordonate ierarhic, nonconcu- sociala n care grupuri sau interese
rentiale, obligatorii si unice, recu- sociale majore (sindicatele, patro-
noscute si licentiate (daca nu cre- natele, agricultorii, militarii, grupuri
ate) de stat, carora le este acordat etnice, de clan sau de patronaj,
deliberat un monopol al reprezen- corpuri religioase) sunt integrate n
tarii n cadrul domeniului respectiv, sistemul guvernamental, deseori
ntr-un sistem monopolist sau sub
215
Corporatism
tutela si controlul statului, pentru a ntr-o structura institutionala corpora-

obtine o dezvoltare nationala coor- tista, grupurile de interes ndeplinesc
donata" (Wiarda, 1997, p. IX). trei functii principale: (1) agregare si
x "Un proces socio-politic specific n reprezentare a intereselor membrilor,
care organizatii reprezentnd (2) deliberare n elaborarea politicilor
interese functionale monopoliste se publice, precum si (3) implementare a
implica n procese de schimb politic acestor politici.
cu agentiile de stat privind politici
O structura corporatista presupune
publice. Aceste organizatii sunt
contopirea institutionala a functiilor de
implicate ntr-un rol care combina
reprezentare, respectiv deliberare si
reprezentarea intereselor cu imple-
mentarea politicilor printr-un auto- implementare a politicilor n cadrul
control ce le este delegat" (Cawson grupurilor de interes. Negocierile n
1986, p. 38). care grupurile de interes se implica
x "Un mod de organizare a intere- pentru a influenta legislatia care va fi
selor caracterizat de masura n care ulterior implementata prin administratia
membrii celor mai importante de stat nu fac parte, prin urmare, dintr-
grupuri economice sunt ncorporati, un aranjament corporatist, ci dintr-unul
prin intermediul organizatiei lor, n pluralist. Negocierile corporatiste
retele institutionalizate de negociere antreneaza responsabilitatea grupului
a tranzactiilor economice cheie (de de interes n ceea ce priveste
exemplu, negocierea salariilor) si a implementarea lor.
aspiratiilor comune (de exemplu, O structura corporatista presupune, de
nivelul venitului si crearea de locuri asemenea, implicarea statului n
de munca) (Hicks, 1999, p. 128). concertarea strategiilor diverselor
O acceptiune usor diferita o ntlnim la grupuri. Statul participa ca un agent cu
Grsta Esping Andersen, care utilizeaza autonomie limitata; cazurile extreme de
conceptul de corporatist ("corpora- autonomie nelimitata (stat totalitar) sau
tivist") pentru a desemna un mod de de absenta totala nu reprezinta
solidaritate sociala n fata riscurilor. El aranjamente corporatiste.
defineste solidaritatea corporatista ca Grupurile corporatizate pot reprezenta
fiind bazata pe apartenenta la un grup
interese diverse. Structurile tripartite
de status. Redistributia se realizeaza
implica n general statul, sindicatele si
deci n limitele grupurilor de status - n
patronatele. Sunt nsa posibile, de
general, grupuri de status profesional.
Acest tip de solidaritate este diferit de exemplu, si structuri bipartite care sa
tipul "rezidual" (n care politicile publice implice statul si organizatii profesionale
de sprijin se adreseaza doar segmen- (n domenii cum ar fi agricultura,
telor extrem de marginale, restul ceta- medicina, dreptul etc.).
tenilor apelnd la forme private de
asigurare contra riscurilor) si de tipul Tipologie
"universalist" (n care statul si asuma Dezbaterea asupra corporatismului a
sarcina de a redistribui riscurile ntre luat amploare n anii 30, unul dintre cei
toti cetatenii) (Esping-Andersen, 1999, mai influenti autori fiind Mihail Manoi-
p. 40-41). lescu. M. Manoilescu distinge ntre cor-
216
Corporatism
poratismul pur, n care legitimitatea si este puternic dependent de asociatiile

functionarea statului sunt integral sau de producatori pentru a-si ndeplini
n principal dependente de activitatea obiectivele, dar n schimb politicile con-
corporatiilor (unice, necompetitive, sumului sunt structurate dupa aranja-
ordonate ierarhic), si corporatismul mente pluraliste (Williamson, 1989).
subordonat, n care statul creeaza Deoarece ntr-o organizare corporatis-
corporatii (structurate similar) pe care ta grupurile de interes devin agentii
le foloseste ca instrument auxiliar, cvasipublice sau chiar pe deplin pu-
derivndu-si legitimitatea n principal blice, fara a fi nsa neaparat constituite
din alte surse. pe baze elective, se pune problema
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, responsabilitatii lor, a compatibilitatii cu
conceptul a reaparut n analiza politica mecanismele democratice de repre-
n anii 60-70, pentru a reflecta o zentare si decizie.
realitate sociala greu de descris n ter- Aranjamentele corporatiste pot avea
menii dihotomiei pluralism-marxism. loc la diferite niveluri. Astfel, macro-
Tipul corporatist de organizare sociala corporatismul se refera la negocieri de
identificat n state europene precum nivel national ntre organizatii de vrf si
Suedia, Austria, Olanda, Germania, guvern, n timp ce mezocorporatismul,
Danemarca si partial Marea Britanie a se refera la negocieri de nivel sectorial
primit denumirea de neocorporatism, ntre grupuri de interes si agentii
pentru a-l distinge de tipul autoritar de guvernamentale sau regionale. Poate fi
corporatism (din state precum Italia lui identificat si un microcorporatism
Musollini, Spania lui Franco, Portugalia implicnd negocieri ntre firme si
lui Salazar). Aceeasi distinctie o re- agentii guvernamentale sau autoritati
flecta si diferenta dintre corporatismul locale (Cawson, 1986), precum si un
societal (denumit si corporatism des- corporatism al bunastarii (welfare
chis sau democratic), bazat pe un stat corporatism) care, spre deosebire de
democratic si participare voluntara a celelalte trei forme, nu se centreaza
grupurilor de interes la guvernare, si asupra politicii productiei economice, ci
cel de stat, bazat pe un stat autoritar, asupra politicii furnizarii serviciilor
care impune un control strict asupra sociale (Williamson, 1989).
activitatii grupurilor de interes (Schmi- n functie de gradul de institutionalizare,
tter, 1974). distingem tari cu o organizare nalt,
Majoritatea autorilor sunt de acord ca, mediu sau scazut corporatista. Refe-
dincolo de distinctivitatea conceptuala ritor la statele cu aranjamente institu-
a corporatismului ca "ideal-tip", aranja- tionale neocorporatiste, n prima ca-
mentele institutionale reale sunt dese- tegorie sunt incluse n general tari
ori o juxtapunere sau o combinatie de precum Austria, Suedia si Olanda; n
corporatism si pluralism. De exemplu, cea de-a doua ntlnim tari precum
teza "statului dual" (Cawson, 1986 si Germania, Danemarca si Marea Bri-
Williamson, 1989) afirma ca aranja- tanie, n timp ce Franta, Italia, Spania
mentele corporatiste prevaleaza n si Portugalia sunt exemple de tari con-
domeniul politicii productiei, unde statul siderate a avea un nivel redus de in-
217
Costuri administrative asociate programelor sociale
stitutionalizare a neocorporatismului. te pe testarea mijloacelor de trai,

\Cosima Rughinis[ necesita utilizarea sistemului expert de
asistenta sociala, avnd caracterul
Vezi si: neocorporatism; grupuri de unei asistente sociale individualizate,
interes; statul bunastarii ceea ce implica costuri de administrare
Bibliografie selectiva: Cawson (1986); mai ridicata.
Esping-Andersen (1999); Hicks n alegerea unui anumit program so-
(1999); Manoilesco (1934); Olson cial, estimarea costurilor administrative
(1982); Schmitter (1974); Wiarda este esentiala: un program social nalt
(1987); Williamson (1989) focalizat, ce la prima vedere poate
parea foarte eficient n raport cu anu-
mite obiective sociale (e.g., reducerea
Costuri administrative saraciei), poate presupune costuri ad-
asociate programelor sociale ministrative foarte ridicate, ce duc la
costuri totale nefezabile sau compa-
Costurile administrative, n contextul
rative cu cele ale unor programe de tip
politicilor sociale, se refera la costurile
categorial.
de administrare a programelor, deci la
acea parte a fondurilor ce nu se Costurile administrative nu depind in-
concretizeaza n suport direct (beneficii tegral de tipul programului vizat, ele
sau servicii) catre populatie, ci are ca depind, ntr-o masura semnificativa, si
scop mentinerea infrastructurii acesto- de infrastructura institutionala si orga-
ra. Beneficiile de tip categorial-univer- nizationala existenta ntr-un context
salist au avantajul de a fi mai ieftine din dat: de exemplu, costurile de admi-
punct de vedere administrativ, identifi- nistrare a unui beneficiu selectiv bazat
carea populatiei-tinta, ct si transfe- pe testarea administrativa a veniturilor
rurile realizndu-se n baza unor criterii va fi mai costisitor ntr-un context n
clare, ce nu presupun analizarea care controlul fiscal este scazut (deci
cazurilor individuale n termeni de veni- posibilitatile de verificare a declaratiilor
turi, bunuri, conditii de viata si nici individuale sunt reduse), tehnologia de
utilizarea unui sistem expert, i.e. asis- prelucrare si evaluare a aplicatiilor este
tenta sociala, pentru identificarea nemai rudimentara, structurile organiza-
voilor individuale. Spre deosebire de tionale au o capacitate administrativa
acestea, programele sociale nalt foca- mai mica (resursele umane si mate-
lizate sunt asociate cu costuri admi- riale reduse) etc. O analiza a progra-
nistrative mai ridicate, n vederea unei melor focalizate aplicate n America
ct mai bune identificari a populatiei- Latina (Grosh, 1994) estimeaza costu-
tinta si a realizarii transferurilor n mod rile administrative asociate acestor
optim. Aceste costuri sunt legate, n programe ca variind ntre 4% si 29%
fapt, de evitarea erorilor de incluziune din totalul costurilor programelor.
n sistem a unor indivizi ce nu sunt n Nu numai gradul de focalizare si infra-
fapt eligibili, a erorilor de excludere sau structura influenteaza costurile admi-
de evitare a realizarii unor plati n nistrative ale unui program social.
exces celor ce sunt eligibili. Adesea Acestea vor depinde si de nivelul
aceste programe nalt focalizate, baza- beneficiului, de marimea populatiei
218
Costuri de aplicare
careia i se adreseaza, de amploarea si rea diferitelor acte/depunerea

nivelul de administrare a acestuia. dosarului;
Eficienta unui program nu este auto- de oportunitate. Aceste costuri se
mat garantata de costuri administrative refera n special la ceea ce "pierde"
scazute. Eficienta unui program trebuie individul prin investirea timpului sau
evaluata att n raport cu costurile aso- n procesul de aplicare. De exem-
ciate altor alternative (i.e. tipuri de pro- plu, o persoana care este somera,
grame), deci n termenii costurilor de prin timpul alocat obtinerii unui be-
oportunitate, dar si n raport cu modul neficiu si reduce timpul de cautare
de alocare si administrare a acestora. activa a unui loc de munca; o per-
Costuri administrative scazute pot soana cu venituri foarte reduse si
indica un program eficient, dar pot fi si va reduce din timpul alocat muncii
un semn al lipsei de eficacitate, n propria gospodarie, ceea ce
datorate scaderii acuratetei focalizarii. poate duce la cresterea costurilor
\Luana M. Pop[ de ntretinere a acesteia (n termeni
de servicii prestate n gospodarie);
Vezi si: beneficii selective; beneficii financiare. Costurile de transport
universalist-categoriale; eficienta asociate eliberarii unor documente
administrativa; eficienta alocativa; etc.;
focalizarea beneficiilor sociale; sociale. Se refera la aspecte pre-
evaluarea programelor sociale cum stigmatizarea, demoralizarea
Bibliografie selectiva: Grosh (1994); individului.
Pratt (1997) Costuri de aplicare mai ridicate sunt
asociate cu programele de tip selectiv
sau bazate pe testarea mijloacelor. Be-
Costuri de aplicare neficiile de tip categorial-universalist
C.a. se refera la acele costuri suporta- prezinta costuri mai scazute pentru in-
te de catre individ, potential beneficiar divid, iar costurile sociale de stigma-
al unui program social, pentru revendi- tizare sunt minimizate.
carea unui anumit drept/beneficiu soci- Cu ct costurile de aplicare sunt mai
al. Adesea aceste costuri sunt ignorate ridicate cu att probabilitatea de
complet atunci cnd se proiecteaza excludere a indivizilor eligibili este mai
structura institutionala si organizationa- ridicata. n functie de tipul programului
la a unui program social, n parte si si deci de categoriile carora li se
datorita vizibilitatii reduse a acestora, adreseaza, dar si n functie de tipul
n parte datorita neconstientizarii efec- costurilor de aplicare pe care le
telor acestora asupra solicitantului. presupune, excluziunea celor eligibili
C.a. pot fi: prin neaplicare poate lua o amploare
de timp. Timpul asociat procesului mai mare sau mai redusa sau poate
de solicitare-informare asupra ti- genera inegalitati de acces, crescnd
purilor de acte necesare, ntocmirea inechitatea.
aplicatiei/dosarului, deplasarile pna Daca modul de informare a populatiei
la oficiile responsabile, cozile pe n raport cu programele existente este
care individul le face pentru elibera- deficitar, accesul la informatie va fi
219
Costuri de aplicare
diferentiat astfel nct anumite categorii financiara. Aceasta tehnica este ade-
de populatie vor fi dezavantajate - de sea utilizata atunci cnd criteriile de
exemplu, populatia vrstnica, cea care selectie nu permit echilibrarea cererii
nu citeste ziarele, cei care nu stiu sa (numar de persoane eligibile) si ofertei
citeasca, cei care nu au contacte cu (buget existent). n unele cazuri, cei ce
autoritatile locale. n general, segmen- administreaza programele ncearca sa
tul cel mai expus la lipsa de informare rezolve aceasta problema crescnd
este segmentul cel mai sarac, adesea selectivitatea prin introducerea unor
principalul beneficiar al programelor criterii suplimentare; n cazurile n care
nalt focalizate. aceasta strategie nu este posibila sau
Daca aplicarea pentru un beneficiu suficienta, cresterea costurilor de apli-
necesita deplasarea n alt oras dect care pare o solutie realista. Astfel, pro-
cel de resedinta, atunci costurile vor cesul de selectie este dublat de un
creste pentru cei care locuiesc mai proces de autoselectie. Autoselectia
departe de respectivul oras si n spe- poate avea consecinte pozitive pentru
cial pentru cei din acele zone rurale focalizare, prin "trierea" celor real n
izolate, cu infrastructura deficitara. Un nevoie de cei aflati n situatii mai putin
segment pentru care distantele mari critice. De exemplu, un individ care
reprezinta costuri ridicate sunt cei cu este formal nregistrat ca somer si nu
venituri reduse si populatia vrstnica. beneficiaza de venituri legale de pe
Stigmatizarea reprezinta adesea un piata muncii va fi tentat sa aplice
cost foarte mare, unii dintre cei eligibili pentru un beneficiu social ct timp
prefernd sa nu aplice pentru a nu fi costurile de aplicare vor fi acceptabile.
etichetati drept "saraci", "lenesi", Daca acest individ desfasoara o acti-
"neputinciosi" etc. vitate pe piata neagra, obtinnd veni-
Costurile de aplicare trebuie luate n turi ilegale si nedeclarate, atunci cos-
considerare n mod special atunci cnd turile ridicate de aplicare l obliga sa
se proiecteaza un program de tip aleaga ntre un venit mic (din beneficii
selectiv ce se adreseaza unei populatii sociale) si un venit mai ridicat, dar
sarace, pentru care timpul poate nesigur, din economia informala. Cres-
reprezenta o resursa utila si necesara terea costurilor de aplicare poate nsa
n rezolvarea multor probleme, situatia avea efecte discriminatorii n raport cu
financiara nu permite accesul la anumite categorii de populatie eligibile:
servicii ce presupun costuri materiale de exemplu, persoanele vrstnice vor fi
chiar si minore, iar stigmatizarea poate dezavantajate de costuri materializate
reprezenta un impediment pentru cei n statul la coada, deplasari multiple n
ce ncearca sa depaseasca starea n vederea obtinerii unor acte necesare,
care se afla. n timp ce somerii vor fi dezavantajati
Adesea, cresterea costurilor de apli- daca timpul necesar aplicarii si obti-
care reprezinta o strategie adoptata de nerii beneficiului va intra n "concu-
catre cei ce administreaza un program renta" cu cautarea unui loc de munca.
social, n vederea reducerii suplimen- n unele cazuri, cresterea costurilor de
tare a discrepantei dintre nevoi (numar aplicare - ce poate lua forma conditio-
de persoane eligibile) si capacitate narii unui beneficiu de prestarea unei
220
Creditarea angajrii
munci n favoarea comunitatii (acolo nate de necesitatea unei pregatiri spe-

unde este cazul, deci pentru persoane cifice legate de pornirea unei afaceri,
apte de munca, somere si fara copii exceptarea de la plata contributiilor de
mici n ntretinere) - este justificata prin asigurari sociale pe o durata determi-
evitarea sau nefavorizarea crearii unei nata (cel mult 1 an). Suma de start
dependente a celui eligibil de beneficii este echivalentul ajutorului de somaj
sociale, deci de descurajare a pasivi- de care acesta beneficiaza sau o cota
tatii. \Luana M. Pop[ procentuala din acesta pe 6 luni.
Vezi si: beneficii selective; constructia Acest tip de masura adresata somerilor
sociala a beneficiarului; echitate pentru nceperea unei activitati antre-
orizontala; organizatii ale prenoriale a fost preluat de toate tarile
administratiei publice fost comuniste. Cea mai larga ras-
pndire a avut-o n Republica Ceha,
Bibliografie selectiva: Lipsky (1980) care a si cunoscut o explozie a ntre-
prinderilor mici si mijlocii la nceputul
anilor 90. n Bulgaria, prezentarea unui
Creditarea angajarii proiect antreprenorial de catre somer i
C.a. este o forma de finantare a anga- putea aduce acestuia un suport finan-
jarii, constnd n facilitati de creditare ciar din partea statului egal cu suma
acordate agentilor economici care an- integrala care i se cuvenea acestuia pe
gajeaza persoane fara loc de munca. ntreaga perioada de somaj. Dupa
n unele cazuri, acordarea acestor 1992, prezenta unui al doilea somer n
facilitati este conditionata de un numar familia initiatorului proiectului antrepre-
minim de angajari din rndul somerilor norial aducea cu sine dreptul de a
sau de crearea de noi locuri de munca, primi suplimentar echivalentul a 5
iar alteori de lipsa concedierilor n pro- salarii minime. n Ungaria, ajutorul
fesii similare o perioada premergatoare financiar la care somerul are dreptul
determinata (6-12 luni). Uneori c.a. este o suma echivalenta cu ajutorul de
este combinata cu subventionarea somaj la care acesta are dreptul pe 6
angajarii, optndu-se pentru una sau luni sau rambursarea a 50% din cos-
alta dintre masuri n functie de turile de nfiintare sau 50% din costu-
conditiile concrete (e.g., Republica rile de training necesitate de dezvol-
Ceha). Adesea este asociata crearii tarea acestui plan antreprenorial sau
directe de locuri de munca. rambursarea asigurarilor sociale ce-i
O forma a acestui tip de masura este revin pe maxim 1 an.
cea a facilitatilor de creditare acordate n Romnia, acest tip de masura a fost
somerilor care vor sa nceapa o afa- reglementata n 1994 si se adresa
cere pe cont propriu, pe baza unui pro- ntreprinderilor mici si mijlocii, cu con-
iect antreprenorial, care sa garanteze ditia ca acestea sa angajeze someri pe
angajarea solicitantului pe o perioada cel putin 50% din locurile de munca
minim determinata. Facilitatile constau nou create. n cazul desfacerii contrac-
n acordarea unei sume de start (sau tului de munca n mai putin de 2 ani de
rambursarea acesteia, integral sau la angajare, pentru un salariat pro-
partial), acoperirea costurilor ocazio- venind din rndul somerilor, angaja-
221
Creditarea angajrii
torul trebuie sa angajeze n loc un alt a sumei cuvenite. S-a pastrat totusi
somer. n cazul nerespectarii procentu- posibilitatea platii integrale doar n
lui minim de someri angajati, angajato- cazul n care somerul prezenta un
rul pierde dreptul de a primi credit si proiect de afaceri, solicitnd sprijin
plateste penalitati n suma egala cu pentru a-l pune n practica. O data cu
creditul acordat. Creditul se poate primi sprijinul financiar, somerul putea primi
pentru aprovizionarea productiei si si consultanta economica pentru a
desfacerii sau pentru investitii. n cazul pune planul n aplicare.
investitiei, creditul acopera cel mult O forma speciala a creditarii angajarii
75% din aceasta. Exceptie fac socie- n Romnia, constituita ca o forma
tatile nou nfiintate de catre someri, n mixta de protectie activa a somerilor si
care creditul poate acoperi pna la de ajutor pentru familiile cu venituri
90% din investitie. Termenul de foarte reduse, este microcreditul.
creditare este de 1 an, respectiv un an Aceasta forma de creditare a fost
si jumatate n cazul investitiei. adoptata n 1999, mpreuna cu alocatia
O alta forma de sprijin acordat n vede solidaritate pentru familii cu venituri
derea dezvoltarii unei afaceri este con- mici (masura tranzitorie), ca o modali-
sultanta n afaceri, care vine n sprijinul tate de ajutor activ a familiilor cu veni-
celor care ncearca sa dezvolte o ac- turi reduse. Aceste microcredite sunt
tivitate pe cont propriu, fie sub forma acordate din fondul national de solida-
sprijinului acordat pentru nfiintarea ritate, nfiintat n 1999 si constituit prin
firmei, fie sub forma incubatoarelor de aplicarea unor taxe speciale asupra
afaceri. Acestea urmaresc sa sustina cstigurilor obtinute din jocuri de noroc
dezvoltarea ntreprinderii ntr-o prima sau tip loto. Aceste credite au fost
faza prin asigurarea unui mediu eco- proiectate initial pentru a fi rambursate
nomic stabil, punnd la dispozitia mi- integral, nsa fara dobnda, n termen
cilor ntreprinzatori, pentru o perioada de cinci ani de la demararea afacerii.
delimitata, mijloacele logistice nece- n toamna anului 2000, Ministerul
sare (sediu - eventual n incinta unei Muncii si Protectiei Sociale, responsa-
ntreprinderi, servicii de comunicare bil de aplicarea acestui program, a
gratuite), un microclimat economic semnat un contract cadru de adminis-
care sa faciliteze aprovizionarea si trare a fondului destinat microcreditarii
desfacerea productiei, ca si servicii de cu Programul Natiunilor Unite pentru
consiliere. Dezvoltare (PNUD) si Fundatia pentru
Platile compensatorii acordate sala- Asistenta ntreprinzatorilor din Rom-
riatilor disponibilizati din sectoarele nia (FAIR). Proiectele de afacere sunt
supuse restructurarii (1997-2000) au evaluate astfel de catre FAIR, urmnd
fost proiectate si sa permita ca situatia sociala a solicitantilor sa fie
sustinerea financiara a activitatii evaluata, pe baza de anchete sociale,
antreprenoriale, motiv pentru care de catre Directiile Judetene de Munca
acestea s-au platit integral o data cu si Protectie Sociala. Valoarea maxima
desfacerea contractului de munca. a unui microcredit a fost stabilit la
Ulterior, acestea au fost facute lunar, 10.000 de euro, iar perioada de
esalonat pna la acoperirea integrala
222
Cretin-democraia
rambursare a creditului scurtata la trei Cheia politicilor sociale crestin-demo-

ani. \Simona Ilie[ crate este integrarea individului n so-
cietate prin apartenenta la grupuri so-
Vezi si: piata muncii; politici active; ciale bine definite. Goodin, Headey,
subventionarea angajarii Muufels si Driven (1999, p. 253) merg
Bibliografie selectiva: Godfrey si mai departe n a sugera ca la baza
Richards (1995); FIMAN (1997a) proiectului crestin-democrat (si corpo-
ratist-conservator, la modul cel mai
general) sta integrarea indivizilor n
Crestin-democratia gospodarii prin casatorie si a gospo-
dariilor n economie, prin munca sala-
Crestin-democratia este principala ex- rizata a capului gospodariei. Prin inte-
presie a corporatismului modern, fiind grarea sociala puternica pe ambele
conceputa ca o cale de mijloc ntre aceste fronturi, regimul corporatist
social-democratie si liberalism. Fara a spera sa atinga scopul final al unei
avea amploarea acestor doua ideolo- ordini sociale si economice stabile".
gii, crestin-democratia s-a impus cu Coeziunea sociala se constituie astfel
relativ succes n lumea politica si ideo- ca valoare fundamentala a crestin-de-
logica a Europei de Vest, propunnd mocratiei, sistemul ideologic fiind pre-
solutii si modele proprii de dezvoltare a cizat suplimentar de principiile solidari-
statului si de furnizare a bunastarii. tatii sociale n cadrul grupurilor/comu-
Pentru democratia crestina, statul tre- nitatii de apartenenta si de cel al sub-
sidiaritatii. Accentuarea valorilor cres-
buie cladit pe temelia respectarii
tine serveste drept principiu organiza-
valorilor crestine (cu precadere a iubirii
tor pentru o societate ordonata, pre-
de semeni), a persoanei ca membru al dictibila, functionnd dupa mecanisme
comunitatii, a principiilor ierarhiei si cunoscute, fara dubii, de toti membrii
subsidiaritatii. n centrul doctrinei sta sai.
persoana, privita ca membru al comu-
Bunastarea este garantata prin stabi-
nitatii din care face parte. Statul ur-
litate si ordine, ceea ce implica imediat
meaza a interveni n ajutorul indivizilor
un venit stabil, indiferent de nivelul
doar atunci cnd dau gres familia, sau, si integrarea ntr-o retea extinsa
biserica, retelele sociale n care sunt de schimburi intra si intergospodarii
prinsi sau comunitatea locala. Solida- care previne intrarea n saracie. Astfel,
ritatea este astfel legata de status, serviciile de securitate sociala au mai
perpetund o societate structurata pe degraba un rol rezidual, la fel ca n
clase. Crestin-democratia preia viziu- cazul ideologiei liberale. Pentru a
nea liberala a neinterventionismului asigura nsa stabilitatea veniturilor pre
economic, cu amendamentul ca statul si posttransfer, statul crestin-democrat
trebuie sa fie proprietarul sectoarelor este unul puternic implicat n economie
cheie ale economiei. Piata ramne ca proprietar important n unele
principalul furnizor al bunastarii, dispa- sectoare productive si comerciale
rnd nsa obsesia liberala a eficientei, cheie. Este preluata astfel o parte din
ceea ce permite cheltuieli publice mai doctrina interventionista propusa de
ridicate. social-democratie.
223
Critici la adresa statului bunstrii
De altfel, doctrina economica a crestin- ca sisteme ale grupurilor profesionale,

democratiei cauta sa mbine cele doua fie ca este vorba de pensii, somaj sau
ideologii dominante pe plan mondial: asigurari de sanatate. Asistenta socia-
liberalismul si social-democratia. Este la cade n grija comunitatii locale, a
propusa astfel o economie sociala de familiei, bisericii, asociatiilor de ca-
piata, expresie a cooperarii dintre ritate, organizatiilor neguvernamentale
toate grupurile sociale implicate n etc., furnizarea unei bunastari minime
procesele de productie, distributie si fiind reglata de catre principiul subsi-
redistributie. Asa cum o sugereaza diaritatii (responsabilitatea cade n sar-
enciclicele papale, demnitatea" muncii cina celui aflat cel mai aproape de cei
este cea care impune respect, fiind n nevoie). n plus, data fiind impor-
singura care poate duce la crearea tanta fundamentala acordata integrarii
bogatiei. La rndul ei, doar cooperarea sociale si familiei, majoritatea bene-
poate garanta utilizarea optimala a ficiilor sociale sunt destinate acesteia.
resurselor si functionarea diviziunii La rndul ei, educatia este furnizata
muncii. De aici aparitia pactelor tripar- deopotriva de catre autoritatea locala,
tite patronat-guvern-sindicate si luarea organizatiile private si confesionale. n
deciziilor mai degraba ca expresie fine, accentul pus pe comunitatea
unanima a vointei societatii dect ca locala si pe integrarea individului n
urmare a optiunii majoritatii. n acest comunitate conduce n mod firesc la
fel, nici un grup nu ramne practic n descentralizare. \Bogdan Voicu[
afara societatii, beneficiind n urma
profitului comun. Criticile aduse cres- Vezi si: ideologie; liberalismul; social-
tin-democratiei si corporatismului vi- democratia; corporatism;
zeaza adesea tocmai acest aspect, subsidiaritate
invocnd faptul ca vor exista mereu Bibliografie selectiva: Caldera (1992);
membri nenorocosi" ai comunitatii Goodin, Headey, Muufels si Driven
care nu vor fi bine integrati n nici unul (1999)
din grupurile centrale ale societatii si
nu vor reusi sa beneficieze n urma
profitului comun, de la a carui redistri- Critici la adresa
buire vor fi practic exclusi prin margi-
nalitatea lor (vezi Goodin et al., 1999, statului bunastarii
p. 53-54). Termenul desemneaza o serie de po-
Politicile sociale promovate de crestin- zitii critice adoptate de diversi autori
democratie vizeaza n primul rnd inte- prin prisma diferitelor orientari ideolo-
grarea individului n societate, att n gice. Pastrnd optiunea facuta n
grupuri profesionale, ct mai ales n acest dictionar pentru clasificarea ide-
familie si comunitatea locala. n al ologiilor (liberalism, social-democra-
doilea rnd, statul cauta sa se asigure tie, crestin-democratie, marxism, fe-
ca grupurile sociale si poarta singure minism, ecologism), vor fi prezentate
de grija (Goodin et al., 1999, p. 54). n continuare pozitiile critice adoptate
de catre autori apartinnd liberalis-
Pentru optiunea crestin-democrata, mului, marxismului, feminismului si
asigurarile sunt concepute n principal ecologismului.
224
Critici liberale fata de dreptul la bunastare se bazeaza pe

statul bunastarii necesitatea satisfacerii unor nevoi
stabilite arbitrar de birocrati.
Att liberalismul clasic (prin acesta
ntelegndu-se bazele gndirii libe- De asemenea, liberalii resping ideea
rale), ct si noua dreapta (i.e. neoli- de justitie sociala pe care se sprijina
beralismul anilor '70) adopta o pozitie politicile sociale promovate n cadrul
critica puternica la adresa statului statului bunastarii, din doua motive:
bunastarii si a politicilor sociale pro- pentru ca presupune impunerea unui
movate n cadrul acestuia. Pozitia cri- criteriu arbitrar n evaluare, criteriu
tica a autorilor liberali si gaseste justi- care se afla n afara mecanismelor
ficare n diferenta valorilor care stau la pietei, si deoarece absenta unui
baza doctrinei liberale si la cea a criteriu agreat de ntreaga societate va
statului bunastarii. n timp ce libe- genera o competitie pentru resurse
ralismul considera drept valoare fun- egoista si distructiva ntre diverse
damentala libertatea, statul bunastarii grupuri din societate (Pratt, 1998). n
postbelic occidental se sprijina pe va- plus, liberalii arata ca n economia de
lori specifice social-democratiei, pre- piata nu poate fi vorba de justitie sau
cum solidaritatea sociala si egalitatea. injustitie, termenul de dreptate sau
nsa pentru liberalism, egalitatea justitie putnd fi aplicat proceselor si
sociala reprezinta o amenintare la procedurilor, nu si rezultatelor.
adresa libertatii individuale, asa cum O alta critica vizeaza credinta care sta
arata Hayek (1997). la baza politicilor statului bunastarii,
Din perspectiva liberala, statul buna- conform careia orice rau istoric care
starii se bazeaza pe o conceptie gre- loveste fiinta umana (saracie, somaj,
sita asupra dreptatii, drepturilor sociale boala) are o rezolvare, fiind elaborate
si nevoilor (George, Wilding, 1994). politici pentru fiecare din problemele
Astfel, sunt subliniate numai drepturile sociale identificate (Geroge, Wilding,
cetatenilor, nu si datoriile pe care le au 1994). Acest interes crescut pentru
acestia fata de societate, fapt care problemele sociale duce la neglijarea
conduce la scaderea nivelului de res- celor economice.
ponsabilitate individuala n rndul ceta-
Adeptii noii drepte arata ca dezvoltarea
tenilor. n plus, stabilirea unor nevoi de
baza a caror satisfacere trebuie sa fie postbelica a statului bunastarii s-a
asigurata pentru toti membrii societatii bazat pe premisa falsa ca sistemul de
porneste de la permisa ca toti membrii productie si distributie din timpul
societatii au aceleasi nevoi care razboiului poate continua si n timp de
trebuie sa fie satisfacute prin aceleasi pace. Aceasta a dus la elaborarea a
mijloace si la acelasi nivel. Neoliberalii doua idei false: daca existenta unui
resping si ideea de drepturi sociale si scop comun este capabila n timp de
drepturi la bunastare, considernd ca razboi, atunci ea este posibila si n
exista o distinctie clara ntre drepturi timp de pace; daca guvernul a
politice si cetatenesti si dreptul la planificat cu succes razboiul, atunci el
bunastare, arata Pratt (1998). n timp va planifica cu succes si pacea
ce primele sunt categorice si absolute, (George, Wilding, 1994).
225
Din perspectiva liberala, statul buna- publice crescute necesita ridicarea

starii reprezinta o amenintare la adresa excesiva a taxelor si impozitelor, ceea
libertatii individuale, care constituie va- ce conduce, pe de o parte, la scaderea
loarea suprema a acestei ideologii. Li- dorintei de a munci si descurajeaza
bertatea individuala este ngradita da- asumarea riscului, iar pe de alta parte,
torita extinderii excesive a puterii sta- duce la scaderea investitiilor si,
tului si datorita faptului ca oferirea de implicit, la scaderea productivitatii. De
servicii sociale de catre un unic fur- asemenea, arata liberalii, cresterea
nizor, statul, limiteaza drastic posibili- excesiva a cheltuielilor publice pune
tatea de alegere a cetatenilor. n plus, guvernul n incapacitatea de a le
egalitarismul propus de statul bunasta- sustine din resursele proprii si conduce
rii este dependent de coercitie pentru la mprumuturi, ceea ce determina
ca, afirma liberalii, redistribuirea este n aparitia si cresterea inflatiei (Pratt,
mod obligatoriu coercitiva. 1998). Extinderea foarte mare a
O alta critica se leaga de gradul de sectorului public implica si ocuparea
eficienta a statului bunastarii (George, unui numar foarte mare de indivizi n
Wilding, 1994). Pentru ca este singurul sectorul de stat, fapt care conduce la
furnizor de servicii sociale, statul cre- scaderea ofertei de forta de munca
eaza un monopol n domeniu, care, n pentru sectorul privat al economiei si,
lipsa concurentei, ofera servicii de cape de alta parte, la aparitia unor
litate scazuta. n plus, angajatii acestor sindicate foarte puternice.
servicii dispun de puteri discretionare Si n plan social, statul bunastarii are o
si produc supraoferta de servicii, fapt serie de efecte negative, din punct de
care duce la cheltuieli suplimentare vedere liberal, pe care le sintetizeaza
care nu sunt utile, dar care cresc opor- George si Wilding. n primul rnd, asu-
tunitatile de angajare pentru cei din marea unui rol crescut din partea sta-
clasa de mijloc. Astfel, de oportunitatile tului n ceea ce priveste asigurarea
oferite de existenta statului bunastarii bunastarii cetatenilor duce la scaderea
profita mai mult membrii clasei de responsabilitatii individuale si sociale
mijloc. De asemenea, oferirea de ser- pentru asigurarea bunastarii. n acest
vicii universale face ca, de multe ori, context, cetatenii vor astepta de la stat
acestea sa se ndrepte catre cei care rezolvarea tuturor problemelor cu care
nu au nevoie de ele, ceea ce conduce se confrunta att ei ca indivizi, ct si
la risipirea de resurse. comunitatea n care traiesc si vor
nsa criticile principale aduse de libera- transfera toata responsabilitatea insti-
lism se centreaza pe efectele pe care tutiilor abilitate cu rezolvarea proble-
le are statul bunastarii asupra sferei melor, initiativa personala fiind redusa.
economice si a celei sociale (George, Acest fapt conduce la aparitia unei
Wilding, 1994; George, Page, 1995a). culturi a dependentei n care indivizii
n domeniul economic, statul bunastarii asteapta totul de la stat, fara sa mai fie
mpiedica functionarea normala a pie- capabili sa iasa din starea n care se
tei libere, care reprezinta, din perspec- afla. Aceasta scadere a responsa-
tiva liberala, singurul furnizor autentic bilitatii are efecte si asupra vietii de
de bunastare. n plus, cheltuielile familie, parintii transfernd institutiilor
226
statului sarcinile de educare si ngrijire pitalismului. Lavalette (1998) identifica

a copiilor. Pe de alta parte, oferirea de patru tendinte de criza sociala pe care
beneficii generoase pentru familiile mo- le genereaza, conform marxismului,
noparentale conduce la cresterea nu- capitalismul si pe care statul bunastarii
marului acestui tip de familii si la ncearca sa le rezolve. Aceste patru
cresterea uniunilor consensuale. De tendinte sunt: conditiile existentei
asemenea, implicarea excesiva a sta- sociale (conditiile de viata, de sanatate
tului n furnizarea bunastarii duce la etc.), problema pentru rezolvarea ca-
scaderea rolului unor institutii implicate reia sunt elaborate politici de comba-
traditional n furnizarea bunastarii, cum tere a saraciei, destinate sa asigure un
ar fi familia, comunitatea locala, bise- trai decent pentru toti membrii so-
rica. cietatii; tendinte legate de reproduce-
O ultima critica liberala pe care o pre- rea fortei de munca, pentru care sunt
zinta George si Wilding (1994) vizeaza elaborate politici destinate ocrotirii fa-
sfera vietii politice. n contextul statului miliei si copiilor; tendinte legate de
bunastarii, statul si asuma un numar inovatia tehnologica, procesul muncii si
foarte mare de responsabilitati, asu- cel de diviziune a muncii pentru care
mndu-si chiar rezolvarea unor proble- sunt elaborate politici destinate sa re-
me pentru care nu se poate gasi so- glementeze piata muncii si calificarea
lutie, cum ar fi eradicarea saraciei, a fortei de munca; probleme legate de
somajului, ceea ce conduce la un esec controlul, ordinea si armonia sociala,
inevitabil si la scaderea autoritatii si pentru rezolvarea carora au fost elabo-
legitimitatii guvernului. rate politici destinate mentinerii ordinii
publice si controlului social.
Critici marxiste ale statului
Marxistii afirma ca reformele care stau
bunastarii
la baza statului bunastarii au fost
Autorii care apartin scolii de gndire adoptate sub presiunea clasei munci-
marxiste au vazut totdeauna statul toare, dar si pentru mbunatatirea profi-
bunastarii ca pe un sistem social tabilitatii si cresterea legitimitatii siste-
contradictoriu, fiind bun si rau n mului capitalist (George, Page, 1995b).
acelasi timp, largind si limitnd inte- Astfel, acestea ofera mai mult profit
resele clasei muncitoare, protejnd si capitalistilor dect clasei muncitoare,
subminnd supravietuirea sistemului ntarind mai degraba dect subminnd
capitalist" (George, Wilding, 1994, p.
capitalismul. Asa cum arata Lavalette
119). Din punct de vedere marxist,
(1998), pentru autorii marxisti, politicile
statul bunastarii este o formatiune
sociale promovate n cadrul statului
sociala contradictorie" (p. 114) care
bunastarii i ajuta pe capitalistii indi-
face o serie de concesii clasei munci-
toare, dar ofera, n acelasi timp, pro- viduali n mentinerea si reproducerea
tectie si suport pentru capitalisti. fortei de munca, ajutndu-i sa o faca n
mod eficient.
Aparitia statului bunastarii este legata
de catre marxisti de capitalism si de Ginsburg (apud. George, Wilding,
nevoia de rezolvare a problemelor ge- 1994) considera ca sistemul de secu-
nerate de structura si functionarea caritate sociala urmareste reproducerea
relatiilor sociale capitaliste.
227
O alta critica se refera la faptul ca cei blemelor, nu de cauzele acestora. Au-

care profita mai mult de pe urma sta- torul vorbeste de o criza care se pro-
tului bunastarii nu sunt membrii clasei duce la trei niveluri: criza fiscala, da-
muncitoare, ci cei ai clasei de mijloc. torata faptului ca input-urile fiscale de
Pentru acestia, statul bunastarii ofera care are nevoie sistemul depasesc ca-
un numar crescut de locuri de munca, pacitatea economiei de a furniza re-
tot ei sunt cei care profita de pe urma surse; criza administrativa, care apare
facilitatilor oferite de sistemul educatio- pentru ca serviciile furnizate de statul
nal, deoarece copiii clasei muncitoare bunastarii nu sunt eficiente n ceea ce
parasesc acest sistem timpuriu. Deci priveste cerintele si expectatiile norma-
masurile promovate nu sunt de natura tive; criza de legitimare, produsa de
sa i favorizeze pe membrii clasei mun- erodarea loialitatii maselor fata de
citoare. sistem, cauzata de efectele crizelor
Doi autori care se ncadreaza n ideo- fiscale si administrative.
logia marxista, OConnor si Offe, aduc Critici feministe ale statului
n dezbatere problemele crizei cu care bunastarii
se confrunta statul bunastarii contem-
Criticile feministe la adresa statului
poran. OConnor (1973) vorbeste des-
bunastarii se centreaza n principal pe
pre criza fiscala cu care se confrunta
doua teme, arata Woodward (1998):
acesta. Autorul arata ca statul capitalist
prima tema vizeaza ignorarea naturii
trebuie sa ndeplineasca doua functii
de gen a practicilor si institutiilor si
contradictorii: functia de sprijinire a
asumarea neutralitatii fata de gen n
acumularii de capital si cea de legiti-
cadrul societatii; cea de-a doua tema
mare a relatiilor sociale, astfel ca statul
se refera la faptul ca subiecte de mare
capitalist trebuie sa furnizeze bunuri si importanta pentru femei au fost margi-
servicii care sa ajute la cresterea pro- nalizate sau excluse de pe agenda po-
fitabilitatii si la acceptarea sociala a litica. Astfel, n analiza statului buna-
sistemului. Nu poate sa neglijeze nici starii, feminismul acorda o mare impor-
una dintre aceste functii, pentru ca ne- tanta structurii patriarhale a acestuia si
glijarea primeia duce la scaderea pro- modurilor diferite n care femeile si
fitabilitatii si la stoparea cresterii eco- barbatii au fost ncorporati n roluri de
nomice, iar neglijarea celei de-a doua cetateni.
afecteaza imaginea publica a siste-
mului social. Deci cheltuielile publice Dincolo nsa de aceste puncte co-
sunt necesare n vederea supravietuirii mune, nu se poate afirma ca exista o
sistemului capitalist. Criza fiscala este atitudine unitara n rndul feminismului
generata de cerinta din ce n ce mai cu privire la statul bunastarii. Atitudinea
mare de servicii oferite de stat, pe de o autoarelor fata de acesta difera n
parte, si de refuzul de a plati taxe si functie de tipul de feminism la care
impozite, pe de alta parte. acestea sunt afiliate. George si Wilding
(1994) indica faptul ca, pentru femi-
Offe (1984) arata ca statul bunastarii nismul liberal, statul bunastarii ofera
furnizeaza servicii pentru clasa munci- posibilitatea si locul pentru extinderea
toare, dar nu reduce inegalitatea, ocu- drepturilor sociale si economice ale
pndu-se mai degraba de efectele pro- femeilor si poate fi folosit de acestea
228
pentru reducerea inegalitatilor. n Criticile feministe arata ca, desi statul

schimb, feminismul socialist are rolul bunastarii ofera femeilor multiple posi-
de a mentine modelul de familie bilitati de angajare, crescndu-le astfel
functional pentru capitalism, pastrnd independenta, acest fapt are o serie de
puterea si privilegiile barbatilor. Femi- consecinte negative. Angajarea femei-
nismul radical considera ca statul lor prioritar n sectorul public duce la
bunastarii s-a dezvoltat pentru a institutionalizarea segregarii pe piata
conserva modelul relatiilor de gen care muncii, conduce la venituri inegale
asigura dominanta masculina. Pentru ntre femei si barbati. n plus, acest
feminismul negru, acesta reprezinta o fapt conduce si la institutionalizarea
parte a aparatului de control social si muncii cu jumatate de norma pentru
de gen al statului masculin, rasist. femei, ceea ce genereaza o insecu-
ritate crescuta a slujbelor si asigurari
George si Wilding (1994) sintetizeaza sociale inadecvate. Un ultim aspect
criticile feministe aduse statului buna- critic relevat de cei doi autori se refera
starii. Un prim aspect critic se refera la la faptul ca feminismul considera ca
faptul ca acesta nu ia n seama nevoile politicile adresate femeilor sunt
femeilor cu privire la necesitatea asi- elaborate tot de catre barbati. Din
gurarii unui venit garantat independent acest motiv, aceste politici esueaza n
de cel al sotului si nevoile speciale ale a rezolva problemele femeilor si uneori
femeilor de asigurare a reconcilierii acestea ofera mai multe beneficii
dintre munca si viata de familie. De barbatilor dect femeilor.
asemenea, feminismul considera ca
statul bunastarii reprezinta o forta a
controlului social, deoarece politicile Critici ecologiste la adresa
sociale promovate functioneaza pentru statului bunastarii
a ntari formele traditionale de familie si
Principalul punct de contradictie ntre
rolurile de gen. Un exemplu n acest ecologism si ideile care stau la baza
sens l constituie politicile care promo- statului bunastarii consta n atitudinea
veaza ngrijirea comunitara si care for- diferita fata de cresterea economica si
teaza femeile sa joace un rol n sfera cea a consumului. n timp ce dezvol-
domestica. tarea satului bunastarii s-a sprijinit pe
O alta critica vizeaza esecul n asigu- ideea cresterii economice infinite, chiar
rarea egalitatii de gen n societate. Au- si formele cele mai slabe ale ideologiei
toarele feministe arata ca, desi legis- ecologiste condamna aceasta idee.
latia adoptata este buna n intentii, n Pentru ecologisti, ratele ridicate de
practica aceasta nu le protejeaza pe crestere economica reprezinta o ame-
femei. n plus, statul bunastarii conti- nintare la adresa planetei, arata Geor-
nua sa acorde mai mare importanta ge si Page (1995c), pentru ca: consu-
muncii salariate, platite, dect celei ma rezervele planetei, metodele ac-
domestice, neplatite. De asemenea, tuale de productie polueaza direct sau
segregarea n angajare, promovata n indirect mediul, exploatarea excesiva a
multe cazuri de statul bunastarii, planetei a condus la disparitia multor
conduce inevitabil la inegalitate de specii de plante si animale.
venituri ntre femei si barbati. n plus, Gorz (1987) considera statul
bunastarii din tarile vest-europene ras-
229
Criza statului bunstrii
punsul esuat la criza experimentata de Ecologistii considera statul bunastarii

regimurile economice si politice. ca fiind preocupat de simptome, si nu
Conform autorului, dezvoltarea de cauzele problemelor sociale (apud
furnizarii bunastarii constituie un George si Wilding, 1999). Probleme
indicator al adncirii crizei regimurilor precum crima, boala, somajul si au
respective si o ncercare de a le originea n societatea industriala, iar
sustine legitimitatea. rezolvarea lor consta n schimbarea ra-
Un punct comun ntre critica adusa de dicala a societatii. De asemenea, eco-
ecologisti, prin intermediul lui Gorz logistii considera ca serviciile sociale
(1987), si cea liberala consta n oferite de statul bunastarii presupun
reprosul adus statului bunastarii de a costuri crescute ce pot fi acoperite prin
submina autonomia individuala si de a cresterea economica, respinsa de
genera dependenta fata de stat. aceasta ideologie. O alta critica se
Reducerea autonomiei individuale vine refera la faptul ca statul bunastarii
n contradictie cu ideile ecologiste cu promoveaza unitati organizatorice
privire la natura umana, care mari, cum ar fi orasele mari, fabricile,
accentueaza valorile individuale si spitalele, scolile, deoarece aceste
autonomia (Vincent, 1995). unitati mari tind sa devina birocratice,
O alta critica se leaga de utilizarea inhiba participarea individuala si
tehnologiilor de vrf, mai ales n dome- mistifica luarea deciziei n furnizarea
niul medicinii, care sunt foarte costi- serviciilor sociale. \Malina Voicu[
sitoare, implicnd consumul de resur-
Vezi si: statul bunastarii; ideologie;
se, si pot polua puternic mediul. Eco-
justitie sociala; liberalismul;
logistii considera metodele utilizate de
socialismul; feminismul; ecologismul
medicina moderna ca o amenintare la
adresa autonomiei individuale, deoa-
rece promoveaza dependenta pacien- Criza statului bunastarii
tilor de specialisti.
O alta critica vizeaza caracterul Vezi statul bunastarii
pronuntat antropocentric al societatilor
n cadrul carora s-a dezvoltat statul
bunastarii. Astfel, desi n aceste Curba Lorenz
societati exista o legislatie care
protejeaza mediul, accentul cade pe Vezi inegalitate
apararea intereselor lumii umane, si nu
pe protejarea n egala masura a lumii
non-umane, ale carei interese sunt
Cvasi-piete
subordonate celor umane.
Vezi noul management public
230
Deconcentrarea serviciilor de sntate
implica nfiintarea unor autoritati locale
D
de sanatate (Directii de Sanatate
Publica, n Romania), cu functii bine
definite si cu o anumita autonomie, asa
nct angajatii sanatatii la acest nivel
sa rezolve problemele locale fara un
acord permanent de la nivelul central,
ministerial.
Decomodificare
Pot exista doua tipuri diferite de
autoritati locale deconcentrate:
Vezi modele de politici sociale
a) structura "verticala" sau "adminis-
tratia locala neintegrata";
Deconcentrare b) administratia locala "integrata" sau
"prefectoriala" (Smith, 1979).
Vezi descentralizare; deconcentrarea n cazul asa-numitei structuri "verticale",
serviciilor de sanatate; delegarea fiecare angajat este responsabil fata
serviciilor de sanatate; descentrali- de ministerul de care apartine. n
zarea serviciilor de sanatate aceasta situatie, personalul local al
structurilor centrale si personalul admi-
nistrativ local opereaza independent
Deconcentrarea serviciilor unul de celalalt. Ambele grupe de ofi-
de sanatate ciali sunt responsabile n fata autori-
tatilor centrale, dar ele nu au putere
Acest termen se refera la un transfer oficiala unul asupra celuilalt, iar coor-
partial al autoritatii administrative cen- donarea se face informal. Totusi, n
trale catre biroul local al unui minister unele tari au fost create structuri de
(n cazul Romniei, Ministerul Sana- coordonare locala, cu scopul de a m-
tatii). n cazul deconcentrarii poate fi un piedica organizatiile locale sa-si ignore
transfer partial al puterii, n timp ce res- activitatile de la acelasi nivel. n plus
ponsabilitatea reala continua sa ra- fata de reprezentanti ai administratiei
mna la persoana sau institutia nves- locale, aceste comitete au printre
tita prin lege cu prerogativele n cauza membrii lor politicieni, membri ai par-
(adica Ministerul Sanatatii). Institutia n lamentului etc. Uneori sunt acordate
cauza poate sa restrnga n orice mo- bugete speciale comitetelor locale, ca
ment prerogativele transferate autori- o masura pentru rezolvarea nevoilor
tatii locale (Rodinelli, 1987). Uneori, locale. Totusi, de obicei, aceste comi-
deconcentrarea este mai degraba tete au numai o functie consultativa, de
transferul muncii de la nivelul central obicei, fiecare agentie "tehnica" ope-
ministerial al guvernului la propriul per- rnd n concordanta cu liniile de acti-
sonal situat n birouri din afara capi- une pregatite de supervizorii centrali
talei, fara transferarea autoritatii de a (Rodinelli, 1987).
lua decizii sau de-a avea libertate n n cazul tipului "integrat" sau "prefecto-
ndeplinirea lor. Din punctul de vedere rial", reprezentantul local al adminis-
al Ministerului Sanatatii, aceasta forma tratiei centrale (de ex., prefectul sau
231
Delegarea serviciilor de sntate
guvernatorul) este nsarcinat cu toate nistratia centrala prin Ministerul Sana-

functiile administrative dintr-un anumit tatii. n general, bugetele sunt aprobate
teritoriu, dar acesta este raspunzator, la nivel central si manevrarea sumelor
la rndul sau, fata de un organism de catre autoritatile locale este foarte
central (Ministerul de Interne sau limitata n ceea ce priveste schimbarea
Ministerul Administratiei Locale). Desi destinatiei cheltuielilor. Chiar cnd
personalul local poate fi angajat, platit, autoritatile locale de sanatate sunt
instruit, promovat si transferat de catre libere sa angajeze personal, nivelul
ministerul local, functionarii sau salariului este subiectul verificarii
personalul local actioneaza ca centrale. La fel si investitiile n sanatate
personal tehnic pentru prefect si sunt sunt, de regula, decise la nivel central
responsabili n fata acestuia pentru (Vaughan, 1984).
modalitatea n care rezolva problemele ntr-un sistem de sanatate deconcen-
locale, n timp ce ministerul exercita trat, planificarea este responsabilitatea
doar o supervizare tehnica. Ei primesc Ministerului Sanatatii. Uneori judete-
de la ministrii de care apartin doar le/districtele sunt solicitate sa faca pla-
instructiuni legate de probleme tehnice nuri locale care vor servi ca propuneri
si de politica generala (Furnis, 1974).
pentru planul central, dar decizia finala
Deconcentrarea n sectorul de sana- este luata tot de centru, iar judetelor/
tate implica crearea unor niveluri supli- districtelor li se cere sa implementeze
mentare cu putere manageriala (de ex., planul central (Mills et al., 1990).
la nivel de comitat, district, regiune) si \Cristian Vladescu[
cu delegarea functiilor administrative la
aceste niveluri. Schematic, numarul Vezi si: descentralizare;
minim de elemente implicate n decon- descentralizarea sistemelor de
centrarea sectorului sanitar sunt: sanatate; rolul statului n sistemele
x o arie geografica si o populatie sanitare
distincta, pentru care exista o Bibliografie selectiva: Mills et al.
structura de conducere; (1990); Rodinelli et al. (1983);
x personal cu pregatire specifica, n- Vladescu (1999)
sarcinat cu administrarea asistentei
sanitare ntr-o zona anume, care a
primit puteri bine definite;
x buget si personal bine definite;
Delegarea serviciilor
x un mecanism care sa permita plani- de sanatate
ficatorilor de la nivel central sa fie Aceasta metoda de descentralizare se
informati despre nevoile de asis- bazeaza pe transferul responsabilita-
tenta medicala de la nivel local
tilor manageriale, ce apartin unui nu-
(Mills et al.,1990).
mar de pozitii bine definite, unei anu-
Cnd descentralizarea serviciilor de mite organizatii (denumita uneori "pa-
sanatate implica o politica de decon- rastatala") aflate n afara structurii ad-
centrare, se asteapta ca Ministerul Sa- ministrative centrale si care este con-
natatii sa joace un rol important. Au- trolata indirect de cea de-a doua. De
toritatile sanitare locale se bazeaza pe asemenea, autoritatea pentru anumite
resursele financiare furnizate de admi-
functii specifice este, de obicei, trans-
232
Dependena de drog i alcool
ferata prin delegare, guvernul central Cnd managementul unui ntreg

mentinndu-si nsa responsabilitatea sistem nationalizat al sanatatii este asi-
ultima pentru acele functii (Rodinelli, gurat (prin delegare) de un organism
1981). parastatal distinct, rolul Ministerului Sa-
Unii autori prefera sa utilizeze termenul natatii este axat pe problemele de stra-
"descentralizare functionala" n loc de tegie si de politica generala. Practica
delegare (Leonard, 1982), argumen- actuala este de a delega unele functii
tnd ca acest termen este mai semni- ale asistentei de sanatate, cum ar fi
ficativ si comparndu-l cu notiunea de serviciile de sanatate numai pentru
"descentralizare spatiala", ce se refera angajatii asigurati. Dar si n acest caz
la deconcentrare si devolutie. n dome- pot sa apara probleme n coordonarea
niul sanatatii, delegarea este aplicata serviciilor de sanatate finantate direct
serviciilor de sanatate finantate prin de catre Ministerul Sanatatii cu cele
sistemul asigurarilor sociale; aceeasi furnizate categoriilor ce sunt acoperite
formula poate fi ntlnita si n cazul de asigurarile de sanatate (WHO,
1978). \Cristian Vladescu[
managementului spitalelor universitare
(Mills et al.,1990). Vezi si: descentralizare; descentrali-
Finantarea se bazeaza n special pe o zarea sistemelor de sanatate; rolul
taxa (asigurare) perceputa pe salarii. statului n sistemele sanitare
Astfel de organizatii parastatale au pro- Bibliografie selectiva: Mills et al.
priul statut legal, si controleaza perso- (1990); Rodinelli et al. (1983); Vla-
nalul si, de obicei, detin proprietatea descu, (1999)
asupra echipamentelor si a localurilor
n care functioneaza. Au un consiliu de
administratie; membrii acestui consiliu Delincventa juvenila
pot fi alesi dintre membrii organizatiei
sau pot fi numiti de autoritatile centrale Vezi probatiune; politici sociale n cadrul
sau locale. Ei raspund de manage- reformei legislative si a administrarii
mentul organizatiilor lor si, de obicei, justitiei
sunt subordonati att guvernului, ct si
populatiei asigurate (Ellencweig,1992).
Dar aceste organizatii parastatale pot Dependenta de drog si alcool
sa nu fie ele nsele descentralizate, de- Dependenta de drog si alcool repre-
oarece autoritatea luarii deciziilor poa- zinta o problema sociala considerata a
te fi extrem de centralizata n cadrul fi, ca extindere si magnitudine, pro-
organizatiei, de regula consiliul de ad- dusul secolului XX. Abuzul de drog are
ministratie fiind cel ce detine responsa- loc atunci cnd o persoana a pierdut
bilitatea. Aceasta este de altfel o pro- controlul n folosirea drogului sau cnd
blema comuna tuturor formelor de consumul de drog ncepe sa afecteze
descentralizare, si anume, pna la ce familia, activitatea profesionala sau
grad poate fi realizata descentralizarea abilitatea de a ndeplini rolurile sociale.
si la ce nivel al organizatiei trebuie sa Drogul reprezinta "orice substanta
fie oprit acest proces. care, prin natura sa chimica, altereaza
structura si functionarea normala a
233
organismului" (Einstein, 1972). Conform disconfortului psihic, dar si o falsa for-

acestei definitii, alcoolul, cofeina si ni- ma de adaptare sociala.
cotina sunt droguri. n aceasta cate- Consumul de drog si alcool produce
gorie mai intra: LSD, PCP, quaaludes, modificari substantiale n toate sferele
valium, dexedrina, marijuana etc. personalitatii umane. Consecintele
consumului de drog pot fi grupate n
probleme maritale, profesionale si de
Posibile cauze ale abuzului sanatate (fizica, psihica si mentala).
de droguri si alcool Duncan si Gold (1982) sustin ca 50%
Perspectiva functionalista (Roebuck si dintre accidentele fatale de masina,
Kessler, 1972) considera ca, de vreme 60-80% dintre crime, 25-35% dintre
ce drogul si alcoolul continua sa fie sinucideri si 65% dintre situatiile de
consumate, nseamna ca satisfac anu- abuz asupra copilului au la baza con-
mite nevoi sociale (alcoolul, de exem- sumul de drog si alcool. Consumul de
plu, este folosit mai ales n tarile n drog poate declansa agresivitate, ero-
care traditia culturala se raporteaza la tism exagerat, percepere gresita a
alcool ca la o modalitate de reducere a realitatii etc. Spre exemplu, LSD-ul
stresului). Teoria schimbului social distorsioneaza perceptia realitatii ex-
(Homans, 1974) considera ca ceea ce terne, genernd diverse halucinatii, iar
este profitabil din punct de vedere cocaina stimuleaza senzatiile erotice si
psihologic va fi repetat, consumul de impulsurile sexuale.
drog si alcool producnd modificari ale
senzatiilor si perceptiilor (elimina inhi- Diferentiem ntre o persoana alcoolica
bitiile si anxietatile). Interactionalismul (dependenta de alcool) si o persoana
simbolic considera consumul de drog care abuzeaza de alcool. Alcoolicul este
un rezultat al reactiilor publice negative definit ca o persoana care si-a pierdut
repetate, atitudine ce legitimeaza abu- controlul asupra consumului de alcool,
zul de drog. Paradoxal, legile nsesi devenind dependent, iar abuzul de
(prin efecte punitive) cauzeaza abuzul alcool este limita extrema, ceea ce in-
de drog si alcool (Reasons, 1975). terfereaza de cele mai multe ori cu tul-
Interactionalismul simbolic aduce n burarile mentale si uneori organice, cu
discutie ideea conform careia alcoolis- dificultati de relationare si disfunctii so-
mul este rezultatul excesului nostru de cio-profesionale.
a defini consumul de alcool ca fiind po- Cercetarile arata ca 80% dintre
zitiv, bun si datator de placere sau ca persoanele arestate pentru crime provin
fiind nesanatos si indezirabil (Trice, din rndul abuzatorilor de alcool.
1984). Din punct de vedere biologic Aproximativ 1/3 dintre violuri sunt
(Strauss, 1984), abuzul de drog si al- comise de catre alcoolici, iar 60-80%
cool poate fi explicat prin efectele pro- dintre omucideri si 35% dintre suiciduri
duse (modificari ale senzatiei, percep- apartin alcoolicilor (Roy, 1986).
tiei, imaginatiei, comportamentului).
Detectarea consumului de drog poate Reglementari si politici sociale
fi un semn al poliabuzului (drog, alcool, n domeniul consumului de
cocaina si tutun). Poliabuzul este n- droguri
tlnit att la persoanele excluse social, Chiar daca la nivel international exista
ct si la cele din mediul artistic, re- conventii si reglementari clare mpotri-
prezentnd o modalitate de eliminare a va consumului de drog si alcool, po-
234
liticile sociale fata de drog si alcool matorilor de drog si alcool (adaposturi

difera de la o tara la alta. Exista tari n sociale de urgenta, centre de zi tera-
care consumul de drog este legal, tari peutice, grupuri de ntlnire pentru per-
n care este interzis prin lege si tari soanele dependente). De asemenea,
care nu au nici un fel de politica n autoritatile locale detin un rol important
acest domeniu. n lupta mpotriva abuzului de drog si
Strategiile de politica sociala n alcool. Acestea cunosc problematica
acest sector sunt dezvoltate pe trei sociala a regiunii respective si pot crea
mari coordonate: servicii de specialitate acolo unde con-
(a) programe de preventie a consu- sumul de drog si alcool devine o
mului de drog si alcool (educatie problema sociala.
comunitara, activitatea de propova- Situatia din Romnia
duire mpotriva drogului si a alcoo- Abuzul de drog este o problema relativ
lului a diferitelor biserici, popula- recenta pentru tara noastra. Potentialii
rizarea riscurilor la care se expun utilizatori de drog sunt tinerii din mediul
consumatorii); urban, confruntati cu somajul si lipsa
(b) masuri punitive si de interzicere unui sens n viata. Politicile mpotriva
prin lege a producerii, traficului si abuzului de drog reprezinta un sector
consumului de drog si alcool (spre nca nedezvoltat. Primul centru pilot de
exemplu, Suedia a limitat consumul tratament specializat s-a deschis n
de alcool timp de decenii, prin in- 1996 n cadrul Spitalului "Gh. Mari-
troducerea ratiei, acesta fiind procu- nescu" din Bucuresti, la initiativa Direc-
rat pe baza de cartela); tiei Sanitare. Numarul anual de bene-
(c) programe de tratament, reabilita- ficiari ai centrului se ridica la 200-250
re si reintegrare socio-profesio- de persoane, dintre care un procent de
nala (servicii medicale, servicii de 10%-15% sunt consumatori de heroi-
consiliere si terapie psihologica) a na. Unele studii arata ca numai 3-5%
consumatorilor de drog si alcool. dintre acestia pot fi reintegrati cu suc-
Eficacitatea interventiilor mpotriva ces n societate. Activitatile de pre-
abuzului de drog si alcool depinde de ventie sunt sporadice; unele programe
colaborarea ntre serviciile de sanatate ale ONG-urilor sunt finantate de di-
publica si serviciile de asistenta so- verse organisme internationale. Stu-
ciala. Serviciile sanitare contribuie n diile epidemiologice sunt putine si ne-
mod esential la reabilitarea socio-pro- reprezentative. Nu este dezvoltata o
fesionala a consumatorilor, asigurnd strategie nationala de lupta mpotriva
conditiile de tratament si recuperare acestei probleme, neexistnd o co-
fizica si mentala. Pe lnga acestea, misie nationala care sa elaboreze
trebuie sa intervina si serviciile de astfel de strategii si politici.
asistenta sociala care asigura protectie n ceea ce priveste consumul de droguri
sociala si refacere emotionala. Un rol n Romnia, un fenomen particular l
important l detin si organizatiile nongu- reprezinta atitudinea permisiva asupra
vernamentale, care pot dezvolta pro- consumului de alcool si tutun care, n
grame de interventie punctuala pentru mod normal, nu sunt percepute ca dro-
a asigura protectie si reabilitare consu- guri. Abuzul de cocaina este prezent la
235
Deprivare relativ
cote reduse n rndul tinerilor. De ase- mite forme de putere sau responsabi-
menea, abuzul de substante volatile n litati de la nivelul autoritatilor centrale
rndul copiilor strazii nu este recunoscut catre niveluri locale, regionale sau pe-
ca fiind o problema legata de drog. riferice.
Desi Romnia a semnat conventia in- Perechea "central-local" se refera, n
ternationala de lupta mpotriva consu- acest context specific, la gradul de cu-
mului ilicit de drog, iar articolul 312 din prindere, i.e. jurisdictia unui anumit or-
Codul penal pune sub incidenta stricta ganism administrativ: centrul este con-
a sanctiunilor legale productia si tra- siderat a avea o jurisdictie mai larga, n
ficul de drog, lipseste nca att un sis- timp ce localul, respectiv perifericul, o
tem de evaluare si monitorizare a ca- jurisdictie mai restrnsa. Conceptul de
zurilor deja depistate, ct si un sistem "regional" nu se asociaza automat cu
coerent de colectare a acestui tip de ideea restrngerii jurisdictiei, att timp
date, de procesare si analiza a aces- ct structurile regionale se pot plasa la
tora. \Doru Buzducea[ niveluri inferioare (ca n cazul statelor
Vezi si: politici sanitare federale) sau pot fi structuri super-
puse (ca n cazul Comunitatii Euro-
Bibliografie selectiva: Duncan si Gold pene, de exemplu). Conceptul de re-
(1982); Maris (1988) gional si defineste nivelul relativ n ra-
port cu centrul ales, cel mai adesea
statul national.
Deprivare relativa
Chiar daca n cadrul teoriilor adminis-
Deprivarea relativa se refera la senti- tratiei publice lipseste o definire unitara
mentele si conditiile de deprivare re- a premiselor necesare unei descentra-
simtite de un individ n raportarea sa la lizari "complete", exista totusi un con-
un anumit cadru de referinta, fiind efec- sens asupra formelor specifice de des-
tul discrepantei dintre aspiratiile si po- centralizare. Din aceasta perspectiva,
sibilitatile individului n cauza. Dez- descentralizarea poate lua forma de-
voltarile teoretice asupra deprivarii revolutiei (a), implicnd un transfer al
lative si-au gasit concretizarea (si) n puterii politice si, n consecinta, un
dezvoltarea de masuri directe ale sara- transfer al puterii decizionale, sau for-
ciei. Deprivarea relativa se constituie ma deconcentrarii (b), reprezentnd
totodata ca determinant al reprezen- transferul unor functii preponderent
tarilor asupra statului si al legitimitatii administrative.
politicilor sociale. \Bogdan Voicu[
(a) Devolutia. Devolutia politica este
Vezi si: deprivare relativa n Dictionarul ntotdeauna statutara, fiind n unele
de saracie cazuri chiar nscrisa n constitutia unei
tari (e.g., sistemele de tip federal). Ea
se realizeaza, n cele mai multe cazuri,
catre organisme elective, deci catre
Descentralizare acele organizatii conduse (prezidate)
Descentralizarea este un termen gene- de persoane alese ca reprezentativi,
ric, care subsumeaza o serie de pro- printr-un proces democratic.
cese specifice de transfer al unei anu-
236
Descentralizare
Argumentul cel mai frecvent adus n coloniale britanice (prin transferul pu-
favoarea devolutiei politice catre orga- terii catre structurile locale) sau devo-
nisme elective este capacitatea unei lutia unor functii eminamente publice
astfel de structuri de putere de a ntari catre corporatii nonguvernamentale
democratia prin apropierea autoritatilor specializate (n cazul Romniei, n
(guvernului) locale de populatie: cu ct cadrul sistemului serviciilor de sa-
mai putini votanti, cu att mai mare natate).
influenta potentiala a votantului indivi- (b) Deconcentrarea presupune transfe-
dual asupra celui ales. n practica nsa, rul unor functii preponderent adminis-
influenta reala a individului este mai trative la nivel local sau regional, n timp
degraba determinata de structura lo- ce responsabilitatea politica ramne n
cala a puterii. n unele cazuri, ca de
continuare avatarul organismului cen-
exemplu, atunci cnd aceste structuri
tral. Ceea ce se deleaga n acest caz
de putere sunt nchise, cu elite bine
cristalizate si puternic privilegiate, con- sunt acele aspecte legate de adminis-
secinta devolutiei este inversa trarea activitatilor la nivel local sau re-
(Shafritz, 1998, p. 634). gional, n vederea cresterii gradului de
flexibilitate si a eficacitatii activitatilor
Devolutia politica confera o autonomie
specifice organismelor deconcentrate.
decizionala crescuta nivelurilor admi-
Cresterea att a eficacitatii serviciilor
nistrative nvestite. Ar fi de asteptat ca
n urma unui proces de devolutie poli- furnizate, ct si a responsivitatii fata de
tica puterea centrala sa scada. Para- beneficiar si de nevoile locale sunt
doxul este nsa ca, o data cu cresterea argumentele principale aduse n favoa-
puterii politice a organismelor devolute, rea deconcentrarii. Ca si n cazul devo-
creste si puterea politica a orga- lutiei nsa, deconcentrarea poate avea
nismelor centrale n ceea ce priveste efecte adverse, n conditiile unor anu-
functia de reglementare. mite tipuri de structuri de putere locale
Devolutia, din punct de vedere functio- (e.g., loialitati politice mai puternice de-
nal, poate fi: ct angajamentul fata de client)
(Shafritz, 1998, p. 634).
1. teritoriala, caz n care adesea este
si multifunctionala. Organismul de- Deconcentrarea se poate realiza att
volut preia, din punct de vedere al n cadrul unui organism (deconcen-
responsabilitatii si deciziei, toate trare intraorganizationala) prin dele-
functiile organismului central la ni- garea unor responsabilitati catre anu-
vel local; mite departamente specializate ale
2. functional specializata, caz n care organizatiei, ct si interorganizatio-
devolutia nu urmeaza neaparat un nal, caz n care deconcentrarea ur-
pattern teritorial. Un exemplu l re- meaza un pattern teritorial, ducnd la
prezinta devolutia serviciilor de sa- delegarea anumitor organisme locale
natate catre organisme specializa- de a actiona n numele organismului
te, independente (n cazul Rom- central. n Romnia, exemple de or-
niei, Casele Judetene de Asigurari ganisme deconcentrate sunt Inspec-
de Sanatate). toratul Teritorial pentru Persoanele cu
Exemple importante de procese devo- Handicap, Inspectoratul Scolar Jude-
lutive sunt decolonializarea regiunilor tean, Directia de Sanatate Publica etc.
237
Descentralizare
Descentralizarea, respectiv devolu- indivizilor n situatii de risc similare,

tia, ca optiune politica, face parte mai prin intermediul unor programe de tip
degraba din repertoriul ideologic al li- categorial, sustinute prin mecanisme
beralismului. Aceasta perspectiva este (cvasi)centralizate.
sustinuta de argumentul cresterii liber- Modul n care se realizeaza descen-
tatii individuale, prin cresterea autono- tralizarea poate sa influenteze puternic
miei locale si a responsivitatii serviciilor sansele de succes, respectiv de esec
publice la nevoile locale si individuale. ale procesului n sine. Descentralizarea
n anumite cazuri, devolutia devine un poate fi rezultatul unor negocieri inter-
instrument pentru realizarea unor sco- guvernamentale, avnd ca rezultat
puri si mai ample, ca de exemplu, re- cresterea suportului pentru aceasta
ducerea sectorului public n favoarea structura de putere politica. Descen-
celui privat. Este cazul administratiei tralizarea se poate realiza nsa si prin
Reagan n SUA si a guvernului impunere, de catre organismele cen-
Thatcher n Marea Britanie. Regimurile trale (acesta a fost si cazul Marii Bri-
"de stnga" tind sa favorizeze centra- tanii, n timpul regimului Tatcher). Im-
lismul, ca mecanism de promovare a punerea descentralizarii poate fi con-
egalitatii si, implicit, a echitatii orizon- secinta unor optiuni politice radicale la
tale (i.e. un tratament egal pentru toti nivel guvernamental (ca n cazul gu-
cei aflati n situatii similare). Descen- vernului Thatcher), dar si consecinta
tralizarea (e.g., Canada), respectiv unei situatii de criza financiara.
centralizarea (e.g., Comunitatea Euro- n Romnia, accelerarea procesului de
peana) se asociaza, de asemenea, cu descentralizare financiara a adminis-
procesele de regionalizare. tratiilor locale (i.e., consiliilor locale si
Descentralizarea, considera Deutsch si judetene), concomitent cu pastrarea
Kochen (1980), este n favoarea fie a posibilitatii organismelor centrale de a
celor slabi, lipsiti de putere politica opera modificari n raport cu responsa-
(pentru care cresterea responsivitatii bilitatile financiare ale administratiilor
serviciilor la nevoile locale devine locale prin intermediul Legii bugetului
esentiala), fie a celor cu putere foarte de stat anual, pare sa aiba drept cauza
mare la nivel local. Pe de alta parte, majora o criza financiara. Adoptarea
centralizarea favorizeaza pe toti cei unei astfel de solutii n vederea evitarii
aflati ntre cele doua extreme, deci asumarii responsabilitatii politice fie
marea majoritate. Aceasta concluzie pentru cresterea fiscalitatii, fie pentru
pare a fi n concordanta cu optiunile reducerea serviciilor publice oferite
majore de politica sociala ale ideologiilor pare a fi explicatia cea mai plauzibila
de dreapta, respectiv stnga. Dreapta pentru descentralizarea autoritatilor lo-
sustine descentralizarea n vederea cale, dar si a serviciilor de sanatate.
reducerii cheltuielilor si sectorului pu- \Luana M. Pop[
blic prin privatizarea serviciilor sociale
si prin asumarea responsabilitatii doar Vezi si: echitate orizontala
pentru acea minoritate "lipsita de pu- Bibliografie selectiva: Shafritz (1998);
tere", n timp ce regimurile cu orientare Kochen si Deutsch (1980); Smith
de stnga sustin promovarea egalitatii (1985)
238
Descentralizarea sistemelor de sntate
Conform dreptului administrativ, pentru

Descentralizarea sistemelor a se putea vorbi de descentralizare
de sanatate trebuie sa fie ndeplinite urmatoarele
Formele traditionale ale descentraliza- conditii:
rii n domeniul serviciilor sanitare au a) existenta unei comunitati locale cu
fost definite prin intermediul analizei propriile mijloace materiale nece-
rolului administratiei publice, aceasta sare, sub forma bugetului propriu;
abordare concentrndu-se asupra mo- b) organe de conducere locale alese
dului n care o structura politica natio- de catre comunitatea locala, si nu
nala se relationeaza cu distributia au- de catre organele centrale;
toritatii si responsabilitatii pentru servi- c) girare administrativa, exercitata de
ciile de sanatate la nivel teritorial. catre organul central, care urma-
n mod traditional, tendinta predomi- reste sa nu fie depasita limita ntre
nanta a studiilor n domeniu era aceea problemele locale si cele de interes
ca descentralizarea duce n mod auto- general (Fesler).
mat la atingerea unor obiective majore Din punct de vedere politic, termenul
pentru sistemele de sanatate: echitate, de descentralizare se refera la orga-
calitate sporita, eficienta si, n afara nizarea locala opusa centralizarii (care
acestor obiective specifice, chiar mbu- neaga existenta interesului specific al
natatirea procesului democratic. Expe- comunitatilor locale, acestea din urma
rienta acumulata n ultimii ani pare sa fiind conduse prin functionari publici,
sugereze nsa ca exista numeroase numiti de catre organul central) (Cohen
cazuri cnd descentralizarea serviciilor et al.,1981).
sanitare esueaza n a-si atinge sco- n general, descentralizarea nu este un
purile sau le atinge pe unele n dauna scop n sine, ci este mai degraba un
altora (WHO, 1996). mijloc pentru atingerea anumitor obiec-
n plus, aproape fara exceptie, se re- tive: ca o regula, descentralizarea este
marca faptul ca descentralizarea servi- o parte componenta a mai multor pro-
ciilor de sanatate publice si functio- cese de reforma comprehensive
narea lor ca atare sunt mai costisitoare (Cichon, 1991).
(World Bank, 1995). Acest aspect sin- Din punct de vedere organizational,
gur nu este per se un argument contra anumiti autori definesc descentraliza-
descentralizarii, dar este important de rea ca modalitatea de distributie a pu-
avut n vedere n cazurile n care se terii ntre grupuri cu interese diferite, n
preconizeaza descentralizarea servicii- care cel putin un grup reprezinta orga-
lor de sanatate n conditii de restrictii nismul central, guvernul. Alti autori ar-
bugetare majore. gumenteaza ca, din punct de vedere
n mod traditional, se considera ca organizational, exista doua forme de
descentralizarea este o metoda de descentralizare :
organizare administrativa locala, care x descentralizarea verticala, cu dis-
consta n garantarea autonomiei unita- persarea puterii n jos pe lantul au-
tilor locale pentru rezolvarea proble- toritatii;
melor recunoscute ca fiind de interes x descentralizarea orizontala, cu ma-
local. nageri avnd oarecare putere deci-
239
Descentralizarea sistemelor de sntate
zionala, n primul rnd informala, n Aceste doua tipuri de abordari ale

interiorul sistemului autoritar formal, descentralizarii (din perspectiva admi-
dar care poate implica persoane din nistratiei publice si din cea a pietei) nu
afara organizatiei (specialisti, ex- trebuie privite nsa drept incompatibile,
perti). n acest caz, se considera ca ele fiind de obicei complementare;
acesti outsideri au suficienta putere astfel, se discuta frecvent despre mo-
de-a influenta deciziile (Mintzberg, dul n care descentralizarea adminis-
1979). tratiei publice ar putea sa conduca la
Recent nsa, att tendintele ideologice, servicii de sanatate care sa aiba
ct si eforturile de reforma sanitara din eficienta pietei private n domeniul
lume, cu accentul sporit acordat mixu- sanitar si, n acelasi timp, cum poate fi
lui public/privat, au dus la o diversi- organizata piata privata de servicii de
ficare si chiar la o perspectiva diferita sanatate nct sa pastreze unele din
asupra descentralizarii. Aceasta noua atributele serviciilor administrate pu-
abordare se bazeaza pe un "model de blic, precum echitatea si universalita-
piata" care sugereaza ca principiile tea accesului.
descentralizarii ar trebui sa depaseas- n general, se considera ca descentra-
ca sfera principiilor administratiei publi- lizarea poate lua patru forme majore:
ce. Conform acestei abordari, institutia 1. deconcentrarea;
sanitara (spitalul, centrul de sanatate) 2. devolutia;
este un actor principal al sistemului si 3. delegarea;
ar trebui sa aiba delegata suficienta 4. privatizarea (Mills et al., 1990).
autonomie nct sa poata reactiona la
stimulii pietei. O varianta mai radicala a Aceasta taxonomie ncearca sa utili-
acestei abordari sustine ca pacientul zeze att abordarea administratiei pu-
este/ar trebui sa fie de fapt subiectul blice, ct si abordarea mai recenta,
descentralizarii serviciilor sanitare, el legata de rolul pietei libere n asistenta
trebuind sa poata alege totalmente de sanatate. Diferenta ntre acesti
liber serviciul medical, furnizorul sani- patru termeni depinde n special de
tar sau schema de asigurari dorita. cadrul legal al descentralizarii, dar un
anumit rol poate fi jucat de alti factori
nsa chiar si n aceasta abordare,
ca: resurse, suport politic, acordul ce-
ramn importante de analizat si utilizat
tatenilor (WHO, 1996).
principiile administratiei publice, atta
vreme ct administratia publica are un Cele patru tipuri de descentralizare
rol major pentru corectarea imperfec- descrise nu trebuie sa fie considerate
tiunilor pietei n sectorul sanitar, aspect drept modalitati clar delimitate una de
ntlnit n toate tipurile de sisteme sa- cealalta. n realitate, fiecare sistem de
nitare, indiferent de gradul si forma de ngrijiri pentru sanatate poate avea tra-
descentralizare adoptata. Conform a- saturi caracteristice pentru toate cele
cestei din urma abordari, rolul guver- patru tipuri de descentralizare.
nului este mai mult de putere ce re- n general, se poate spune ca formele
glementeaza activitatea n domeniul administratiei locale ce permit auto-
sanitar, motiv pentru care aceasta din nomie sunt mai putin prezente n tarile
urma forma este denumita si a "pie- n curs de dezvoltare n comparatie cu
telor sanitare reglementate". tarile dezvoltate, unde forma cea mai
240
Devoluia serviciilor de sntate
frecventa de descentralizare este de- (i.e. administratia locala) care trebuie

concentrarea. Dar forma si gradul de sa beneficieze de o mai mare in-
descentralizare difera chiar si n ace- dependenta fata de esalonul national.
lasi grup de dezvoltare economica, si n principiu, asemenea niveluri ad-
aceasta datorita unei game vaste de ministrative au statut legislativ definit,
factori, printre care cei mai importanti cu recunoasterea hotarelor geografice.
sunt: Acestora le sunt ncredintate sarcini
x dimensiunea tarii n care are loc specifice si sunt mputernicite sa sta-
procesul; bileasca impozite locale si sa faca
x nivelul la care este ndeplinita anumite cheltuieli. Desi asemenea or-
descentralizarea; ganisme sunt numai rareori complet
x responsabilitatile si compozitia autonome, ele dispun de mijloace
autoritatilor locale descentraliza- proprii, ce le confera o mare marja de
te; manevra n aria lor de responsabilitate,
x implicarea publicului n procesul situatie care nu este ntlnita la unita-
de luare a deciziilor; tile administrative subordonate n cazul
x mecanismul de finantare; deconcentrarii (Rodinelli, 1981).
x metodele de control si evaluare; Astfel, devolutia implica o restructurare
x responsabilitatile n termenii pla- mai radicala a serviciilor de sanatate.
nificarii; n general vorbind, este necesara la
x cultura politica; nivel local o infrastructura administra-
x colaborarea intersectoriala (Mills tiva puternica, pentru ca devolutia ser-
et al., 1990). \Cristian Vlades- viciilor de sanatate sa fie eficienta.
cu[
Dupa cum am mentionat mai sus, ad-
Vezi si: delegarea serviciilor de ministratia locala are dreptul sa adopte
sanatate; devolutia serviciilor de acte legislative, sa colecteze impozite
sanatate; privatizarea serviciilor de locale si sa aiba propriul buget, pe
sanatate; descentralizare care sa-l utilizeze n conformitate cu
nevoile de sanatate locale. Rolul or-
Bibliografie selectiva: Mills et al.
ganismelor nationale, ca Ministerul Sa-
(1990); Collins (1996); Vladescu
natatii, este doar acela de-a stabili poli-
(1999)
tica nationala si de-a furniza suport
Devolutie tehnic. Totusi, pot aparea probleme
importante cnd administratiilor locale
Vezi: descentralizare; devolutia li se ncredinteaza responsabilitati n
serviciilor de sanatate domeniul ngrijirilor de sanatate. n
primul rnd, sectorul sanitar are chel-
tuieli importante. Desi autoritatile locale
Devolutia serviciilor pot stabili taxe, n general este foarte
de sanatate dificil pentru ele sa faca fata singure
costurilor pe care le implica functio-
Aceasta forma a descentralizarii im- narea optima a sistemului de sanatate.
plica crearea sau consolidarea nive- Astfel apare tendinta de finantare a
lului administrativ subnational autonom serviciilor de sanatate de la adminis-
241
Devoluia serviciilor de sntate
tratia centrala (care aloca fonduri ad- De asemenea, lipsa personalului cali-
ministratiei locale); ca rezultat, autori- ficat apare ca rezultat al devolutiei care
tatile locale vor fi dependente de cen- implica o mai larga autonomie n pla-
tru si autonomia locala va fi, n con- nificarea, dezvoltarea, ndeplinirea pro-
secinta, diminuata (Lowndes, 1991). gramelor, tinnd de ansamblul ser-
Alta problema este ca devolutia poate viciilor publice locale, pe baza politicii
sa complice eforturile de construire a globale si strategiei la nivel local. Pen-
unei structuri ierarhice logice a ser- tru aceasta, o preconditie a devolutiei
viciilor de sanatate, precum si crearea este existenta unui sistem administrativ
structurilor regionale. Astfel, indepen- local bine consolidat, cu personal bine
denta organizatiilor de ngrijiri de sa- instruit n procesul de planificare sa-
natate poate duce la structuri paralele, nitara (Rodinelli et al.,1983).
mai multe organizatii de sanatate din Pentru a preveni asemenea probleme,
aceeasi arie functionnd fara coordo- au fost mentionate urmatoarele abor-
nare si independent una fata de alta. dari:
Ca rezultat, resursele alocate pentru
ngrijirile de sanatate nu vor fi ntotdea- x dezvoltarea unui sistem de evalu-
una utilizate pentru rezolvarea proble- are si control pentru monitorizarea
melor prioritare ale starii de sanatate. implementarii corecte a libertatii
Multe decizii de la nivel local nu iau acordate nivelurilor locale;
suficient n considerare politicile gene- x acest sistem de evaluare necesita
rale de sanatate si functionarea coe- dezvoltarea unui sistem informatio-
renta si comprehensiva a serviciilor de nal coerent si bine dezvoltat;
sanatate (Longest, 1990). x stabilirea unui set de norme si stan-
darde acceptate national;
Trebuie subliniat ca atunci cnd des- x instruirea unui personal adecvat,
centralizarea este rezultatul devolutiei,
cerut de noile niveluri de descen-
membrii autoritatii locale sunt, ca o re-
tralizare (dupa corecta estimare a
gula generala, alesi. Cu toate acestea,
numarului personalului care va fi
organizatiile locale pot sau nu pot avea
necesar) (Mills et al., 1990).
un consiliu local de sanatate cu res-
ponsabilitati pentru ngrijirile locale de Toate acestea arata ca descentralizarea
sanatate, care poate avea, de ase- serviciilor de sanatate prin devolutie la
menea, membrii alesi sau numiti de nivelul structurilor locale necesita un
catre organele locale. n multe cazuri, angajament financiar considerabil din
asemenea personal lipseste datorita partea statului si, de asemenea, o foarte
insuficientei personalului calificat pen- buna cooperare cu autoritatile locale,
tru aceasta la nivel local. Mai mult, de- pentru a asigura servicii de sanatate
volutia prezinta riscul unei largi dis- specializate. Aceste aspecte fac devolu-
persii a abilitatilor manageriale si cres- tia o alegere dificila pentru descentra-
te, de asemenea, numarul de salariati lizarea sistemului de sanatate n tarile n
cu capacitati manageriale, att la nivel curs de dezvoltare sau cu resurse fi-
national (nivelurile administrative supe- nanciare puternic limitate, unde metoda
rioare necesita venirea n contact cu cea mai frecvent folosita a fost decon-
un numar crescut de organe locale), centrarea (Rodinelli, 1983). \Cristian
ct si la nivel local. Vladescu[
242
Dezinstituionalizare
Vezi si: descentralizarea serviciilor de centre de reeducare pentru delincventi

sanatate; rolul statului n sistemele minori, nchisori; si (b) asezaminte re-
sanitare zidentiale nchise - institutii de ocrotire
Bibliografie selectiva: Mills et al. pentru copii abandonati, institutii de
(1990); Rodinelli et al. (1983); Vla- ocrotire pentru copii cu nevoi speciale,
descu (1999) scoli ajutatoare. n etapa urmatoare, au
fost puse n discutie si institutiile consi-
derate nontraditionale: camine de ba-
Dezinstitutionalizare trni, camine-spital si azile pentru ba-
trni, centre de recuperare pentru copii
Reprezinta procesul de (1) prevenire a cu handicap. Desi aceste institutii
internarii si prelungirii perioadei de in- nontraditionale au fost initial definite ca
stitutionalizare, dincolo de cerintele facilitati comunitare, aspectul reziden-
imediate; (2) identificare si dezvoltare a tial afecteaza calitatea ocrotirii, fiind
unor servicii comunitare alternative similare ca natura institutiilor traditio-
pentru plasarea, tratamentul, instrui- nale.
rea, educarea si reabilitarea persoane- Politica de dezinstitutionalizare a avut
lor institutionalizate; (3) mbunatatire a la origine urmatorii factori determinanti:
conditiilor, calitatii ocrotirii si tratamen-
tului acordat celor care au nevoie de x efectele negative ale institutiona-
ocrotire n mediu rezidential; (4) creare lizarii, surprinse de sociologi,
a unui mediu institutional ct mai putin psihologi si jurnalisti;
restrictiv si (5) normalizare a conditiilor x costurile ridicate ale institutiona-
de viata n interiorul institutiilor (vezi lizarii;
Segal, 1995; US General Accounting x progresul n stiintele sociale, psi-
Office Report, 1977). hologie/psihiatrie si medicina,
care a reclamat restrngerea si
Acest tip de institutii a devenit n anii izolarea individului n mediul in-
60 obiect al disputelor stiintifice, so- stitutional ca fiind nefunctionale;
ciologul american Ervin Goffman de- x miscarea privind drepturile omu-
numind aceste tipuri de institutii "insti- lui, care a pus accent pe respec-
tutii totale", ce creeaza o segregare tarea drepturilor individului si im-
extrema a celor "dinauntru" n raport cu plicit pe necesitatea abordarii
mediul social, cu sanse minime de ocrotirii si tratamentului ntr-o
reintegrare ntr-o viata normala. maniera mai putin restrictiva;
Din punct de vedere istoric, politica de x dezvoltarea unor politici publice
dezinstitutionalizare a vizat initial su- si a unui sistem de asigurari so-
biectii spitalelor de psihiatrie si ai insti- ciale care au permis ca functiile
tutiilor nchise pentru persoane cu pro- de sustinere ale institutiilor sa fie
bleme de sanatate mentala sau cu nlocuite de un sistem de benefi-
handicap de dezvoltare. Tendintele cii financiare acordate persoane-
astfel generate s-au extins spre alte tilor institutionalizate, n contextul
puri de institutii, din categoria insti- modelului traditional.
tutiilor traditionale: (a) institutii totale - n Romnia, politica de dezinstitutiona-
spitale de psihiatrie, scoli de corectie, lizare a fost declansata de miscarile
243
sociale si politice generate de caderea nire a serviciilor de sanatate mentala.

blocului comunist, care au culminat cu n noua paradigma, serviciile de sana-
dezvaluiri senzationale ale aspectelor tate mentala urmeaza sa ofere servicii
privind ocrotirea institutionala. Spre de ocrotire adecvata nevoilor individua-
deosebire de tendintele existente la le ale pacientilor, ntr-un mediu ct mai
nivel international care leaga dezinsti- putin restrictiv posibil. n toate situatiile
tutionalizarea n principal de institutiile n care este cu putinta, persoanele cu
de sanatate mentala, n Romnia ac- probleme de sanatate mentala vor
centul a cazut pe institutiile de ocrotire locui independent, beneficiind de
a copilului, n general, si pe institutiile tratament ambulatoriu si de servicii co-
de ocrotire a copilului cu handicap, n munitare. n cazurile n care starea pa-
special. Dezvaluirile prezentate de cientului necesita ocrotire rezidentiala,
mass-media locale si internationale, serviciile institutionale vor oferi maxi-
cercetarile ntreprinse n urma acestor mul de autonomie si independenta cu
dezvaluiri si, implicit, efectele negative putinta (Lerman, 1980).
ale institutionalizarii, corelate cu noci-
vitatea controlului social exercitat de Schimbarea de paradigma a introdus
regimul comunist, au produs o schim- un al doilea concept, respectiv con-
bare de paradigma, ridicnd problema ceptul de normalizare, care se refera
dezvoltarii unor servicii comunitare al- la oferirea unor conditii de viata ct mai
ternative. Dar politica de dezinstitutio- apropiate de cele accesibile populatiei
nalizare, ca atare, a fost "importata", considerate n limitele normalitatii, per-
constituind o conditie politica pentru soanelor cu probleme de sanatate
integrarea europeana. mentala.
Pentru o mai buna ntelegere a d., vom Politica de d. a implicat dezvoltarea
analiza n cele ce urmeaza principalele unor servicii alternative, deoarece stra-
categorii de populatie vizate de poli- tegiile d. urmareau (a) relocalizarea
ticile de dezinstitutionalizare. persoanelor cu probleme de sanatate
mentala n medii ct mai putin restric-
1. Persoane cu probleme de sanatate tive, n conditiile normalizarii ocrotirii;
mentala sau (b) orientarea initiala a ocrotirii
Aceasta categorie de persoane repre- spre servicii alternative.
zinta grupul populational pentru care Au fost astfel dezvoltate asezaminte
institutionalizarea reprezinta forma cea protejate (group homes), care proce-
mai prevalenta de ocrotire. Implicit, deaza la micsorarea numarului persoa-
acest grup a constituit populatia-tinta n nelor asistate, crearea unui mediu ct
momentul declansarii miscarii de dez- mai apropiat de mediul familial si ofe-
institutionalizare. Initial, dezinstitutiona- rirea unui sprijin specializat permanent.
lizarea a fost restrnsa la scurtarea n Suedia, aceasta forma de servicii
procesului de spitalizare, care a deter- comunitare a nlocuit cu totul institutiile
minat intensificarea ratelor de inter- mamut de psihiatrie, devenind prin-
nare, respectiv de remisiune a bolii cipala forma de ocrotire a persoanelor
(Seagal, 1995). cu probleme de sanatate mentala, ale
O data cu dezvoltarea conceptului de caror conditii necesita ocrotire perma-
d., se recurge la o schimbare de defi- nenta si sprijin specializat.
244
Un alt serviciu alternativ l reprezinta 5. numarul mare de persoane asistate

locurile de munca protejate, care per- care nu au nici un alt sistem de
mit un grad ridicat de autonomie, n suport n afara institutiei;
functie de diagnosticul si tratamentul 6. lipsa spatiilor protejate n care per-
medical necesitat de persoana asis- soanele asistate sa poata beneficia
tata. Atelierele protejate pot functiona de adapost si sprijin n vederea
n interiorul institutiilor de sanatate dezvoltarii unei vieti independente;
mentala de tip rezidential (oferind un 7. lipsa politicilor de protectie sociala
mediu ct mai putin restrictiv si norma- care sa promoveze dezinstitutiona-
liznd conditiile de viata n institutie) lizarea, asigurnd alte beneficii si
sau n afara institutiilor de tip reziden- servicii persoanelor asistate.
tial, facnd parte din planul de ocrotire Cu toate acestea, s-au facut unele
dezvoltat la externare, n vederea spri- ncercari n vederea dezvoltarii unor
jinirii individului pentru o viata inde- servicii comunitare, avnd n vedere
pendenta. costurile din ce n ce mai mari ale insti-
Un al treilea serviciu dezvoltat de po- tutionalizarii, lipsa de cadre medicale si
liticile de dezinstitutionalizare l consti- personal auxiliar calificat; supraaglo-
tuie ngrijirea comunitara si serviciile merarea institutiilor existente; presiu-
alternative de suport comunitar, per- nea creata de politica externa actuala
soana asistata traind independent, dar a Romniei. n acest sens, au fost dez-
avnd posibilitatea si dreptul de a ac- voltate (a) asociatii; (b) ateliere prote-
cesa aceste servicii si beneficiind de jate (mai ales n interiorul institutiei,
colaborarea permanenta cu lucratori avnd deja o oarecare traditie n Ro-
sociali comunitari, specializati n acest mnia); (c) locuinte protejate (create
sens. cu sprijinul organizatiilor nonguverna-
n ceea ce priveste situatia institutiilor mentale sau, n mai putine cazuri, ca o
de sanatate mentala de tip rezidential initiativa a autoritatilor locale).
din Romnia, politica de dezinstitutio- ncadrarea bolilor psihice ca handicap,
nalizare este afectata de urmatorii n functie de gradul de afectare a ca-
factori structurali si de mediu: pacitatii de integrare sociala a indivi-
1. numarul mare de persoane asistate dului si, implicit, a functionalitatii sale
care au crescut si au trait pentru permite ocrotirea la domiciliu, datorita
perioade ndelungate n mediul in- faptului ca, n conformitate cu Legea
stitutional nchis, fiind dependente nr. 53/1994, pot beneficia de nsotitor
de medicatia agresiva administrata permanent, care este retribuit la nivelul
si de suportul permanent; unui lucrator social cu pregatire medie.
2. lipsa serviciilor alternative n comu- Cu toate acestea, un grup de popu-
nitate; latie, al carui numar este n crestere,
3. rezistenta comunitatii fata de pla- nu beneficiaza de noile reglementari
sarea persoanelor asistate n afara datorita (a) neinformarii; (b) accesului
institutiilor nchise; scazut la servicii; (c) nediagnosticarii.
4. lipsa unor cadre specializate, n ve- Este vorba de persoanele lipsite de
derea oferirii de servicii comunitare adapost, neinstitutionalizate sau exter-
si de ngrijire la domiciliu; nate, fara beneficiul medicatiei de su-
245
port. Politica de d. afecteaza negativ lipsei unui control adecvat al sarcinii,

acest grup de populatie, neoferind nici impunerii unui numar mare de nasteri
un fel de alternative. si interzicerii prin lege a ntreruperii de
2. Persoane cu handicap sarcina (cumulata cu lipsa accesului la
educatie sexuala si contraceptiva).
de dezvoltare
Avorturile provocate empiric au contri-
Persoanele cu handicap de dezvoltare buit semnificativ la cresterea numarului
erau initial institutionalizate la un loc cu de copii cu handicap de dezvoltare,
persoanele cu probleme de sanatate fapt ce explica numarul mare de copii
psihica. De aceea, o data cu declan- institutionalizati pentru acest motiv.
sarea miscarii de dezinstitutionalizare,
Dupa 1989, s-a intervenit activ la ni-
si acestea au fost vizate, numarul per-
velul acestor institutii, nsa politica de
soanelor cu dizabilitati si handicap de
dezinstitutionalizare a avut efecte sla-
dezvoltare n institutii nchise scaznd
be, datorita factorilor frenatori mentio-
vertiginos, astfel nct, n Statele Unite,
nati la punctul anterior. Totodata, multi
n anul 1989, scaderea numarului per-
dintre copiii cu handicap aflati n in-
soanelor cu handicap de dezvoltare
stitutii de ocrotire au atins si chiar au
institutionalizate reprezenta 97% fata
depasit vrsta adulta, n conditiile insti-
de anul 1950 (Seagal, 1995).
tutionalizarii, recuperarea si reinsertia
Aceasta tendinta se datoreaza si cres- lor ntr-un mediu ct mai putin restrictiv
terii serviciilor alternative oferite aces- fiind grav afectate.
tui grup de populatie. Conceptul de
normalizare s-a aplicat ntocmai per- 3. Copiii
soanelor cu handicap de dezvoltare, Ocrotirea rezidentiala a copilului este
determinnd instituirea unor facilitati un serviciu institutional creat pentru
comunitare care sa permita dezvolta- acei copii care (1) sunt abandonati de
rea acestor persoane la potentialul lor parinti; (2) sunt neglijati sau abuzati n
maxim. familiile lor; (3) sunt expusi unor riscuri
n Europa de Est, n general, si n datorita conditiilor promiscue din fami-
Romnia, n particular, acest grup de lie; (4) sunt temporar lipsiti de ocrotirea
populatie a fost cu totul invizibil pna n parentala, datorita mortii sau bolii unu-
1989, deoarece afecta idealul de per- ia sau ambilor parinti sau datorita con-
fectiune sociala promovat de ideologia ditiilor materiale extrem de precare
comunista. Marea majoritate a persoa- asociate cu nasteri multiple la intervale
nelor cu handicap de dezvoltare au foarte mici; (5) starea lor de sanatate si
fost institutionalizate, fiind cu totul as- dezvoltare psiho-sociala prezinta con-
cunse de ochiul public, o mica pro- ditii speciale care reclama ocrotire n
portie traind n familii, la fel de ascunsi mediu institutional.
si lipsiti de vizibilitate. Numarul per- Tendinta nregistrata la nivel internatio-
soanelor cu handicap de dezvoltare nu nal a fost direct influentata de politica
a fost, din acest motiv, monitorizat, dar de dezinstitutionalizare, responsabilita-
se presupune ca a existat o crestere tea ocrotirii copiilor aflati n conditiile
semnificativa a malformatiilor conge- mai sus mentionate fiind transferata
nitale si a defectelor genetice, datorita comunitatilor locale. n tarile occiden-
246
tale si n special n America, ocrotirea profesionisti pentru problematica dez-

copiilor n familii de plasament a luat o voltarii si protectiei copilului, ultimii 10
amploare deosebita n ultimele decenii, ani sunt caracterizati de dezvoltarea
fiind puternic sustinuta prin politici coe- sistemului de servicii alternative, dupa
rente si prin dezvoltarea unor retele de modelele occidentale. Cu toate acestea,
parinti specializati n ocrotirea copilului numarul copiilor institutionalizati ramne
n plasament familial. Efectul pervers al foarte mare, dezinstitutionalizarea
acestei schimbari de paradigma consta nefiind o solutie unica si categorica.
n institutionalizarea sistemului de pla- Implicarea comunitatilor locale si reor-
sament familial, prin profesionalizarea ganizarea institutiilor de ocrotire pe sis-
excesiva si cresterea numarului de co- temul caselor de tip familial (vezi
pii plasati ntr-o familie, pe de o parte, exemplul Aradului) par a fi una dintre
si prin fragmentarea dezvoltarii copi- solutiile imediate prin care parte din
lului datorita trecerilor repetate dintr-o efectele institutionalizarii pot fi amelio-
familie de plasament n alta, pe de alta rate si chiar eradicate si care cores-
parte. punde definitiei dezinstitutionalizarii,
Alte servicii alternative ocrotirii reziden- oferind un mediu ct mai putin restrictiv
tiale a copilului sunt: centrele de zi, in- si normaliznd n mod real conditiile de
stitutii semideschise pentru adoles- viata n institutie.
centi, adoptie. Politicile de dezinstitutionalizare nu
n Romnia, cauzele institutionalizarii prevad nsa preluarea tinerilor crescuti
copilului sunt direct corelate cu sca- n institutii de ocrotire pna la vrsta de
derea progresiva a nivelului de trai, in- 18 ani (sau 26 de ani, n cazul continu-
terzicerea prin lege a avortului si ta- arii studiilor) si dezvoltarea unor servi-
ierea accesului la orice alte mijloace cii alternative (de tipul asezamintelor
de planificare familiala, ceea ce implicit semiprotejate, de exemplu) pentru pre-
determina cresterea numarului de copii gatirea lor pentru o viata independenta.
nedoriti si cresterea ratelor de aban- Astfel, dezinstitutionalizarea, ca efect
don al copilului. Dupa 1989, n urma al legii, afecteaza un grup semnificativ
aplicarii pripite a politicii de dezinsti- de populatie lipsit de orice sistem de
tutionalizare, se declanseaza traficul suport si neaflndu-se sub incidenta
de copii, pe ruta adoptiilor internatio- nici unei legislatii care sa prevada
nale. Conventia de la Haga (1994) asigurarea unor beneficii si a unui
pune capat acestei situatii, determi- sprijin necesar pentru insertia sociala
nnd din nou un val masiv de institu- eficienta si prevenirea institutionalizarii,
tionalizare. De aceea, n ceea ce pri- sub alte forme, la vrsta adulta.
veste clasificarea copiilor institutiona- 4. Delincventi si infractori
lizati, o mare proportie provin din fa- Pentru acest grup de populatie modelul
milii, fiind abandonati n fapt, dar ne- de institutionalizare a prevazut n deo-
fiind declarati abandonati, ceea ce m- sebi utilizarea institutiilor totale: centre
piedica adoptarea unor masuri alter- de reeducare pentru minori, scoli de
native de ocrotire. corectie, nchisori. n Statele Unite,
Datorita presiunilor internationale si dez- dezinstitutionalizarea acestui grup de
voltarii interne a unor generatii de populatie a implicat dezvoltarea unor
247
Dezvoltare comunitar
servicii alternative (a) de prevenire a de o parte, si conditiile economiei de

institutionalizarii, prin educatie si publi- piata, pe de alta parte, au determinat
citate a efectelor negative ale ncar- cresterea ratelor de institutionalizare a
cerarii, n rndul categoriilor de risc, si persoanelor vrstnice, chiar si n cazul
prin instituirea unor pedepse comu- n care ar putea beneficia de sprijinul
nitare (probatiune, munca n comuni- direct al familiei.
tate, eliberare conditionata), si (b) de Tendintele de dezinstitutionalizare au
ameliorare a conditiilor de ncarcerare, fost acut resimtite de batrnii aflati n
prin servicii de suport n interiorul peni- institutii de stat, care ofera n principal
tenciarelor, servicii de probatiune si servicii de sanatate si care au folosit
servicii de monitorizare si asigurare a aceasta politica pentru eliberarea unor
reintegrarii n comunitate. paturi si rezolvarea supraaglomerarii.
Cu toate acestea, n paralel cu dezvol- Serviciile alternative create cuprind:
tarea acestor servicii alternative, cres- case pentru pensionari, cluburi pentru
terea ratelor de violenta ntre copii si vrstnici, centre de zi pentru persoane
tineri a ridicat problema crearii mai vrstnice, servicii de ngrijire la domiciliu
multor facilitati de tip rezidential pentru etc.
delincventii minori. Noua tendinta n n Romnia, o data cu mbatrnirea
tarile occidentale si n special n Ame- populatiei si cresterea proportiei de
rica vizeaza judecarea copiilor si ado- pensionari n populatia activa, se con-
lescentilor care comit acte de violenta stata o saracire acuta a acestei cate-
foarte grava ca persoane adulte. gorii de populatie. Institutiile traditiona-
n Romnia, politica de dezinstitutio- le sufera datorita prabusirii economiei.
nalizare la acest nivel a generat schim- Dezvoltarea serviciilor alternative este
bari legislative si institutionale, promo- nca n faza incipienta, nregistrnd
vnd serviciul de probatiune si pe- nsa progrese semnificative datorita
deapsa prin munca n comunitate. Su- implicarii unor institutii de sanatate si a
praaglomerarea penitenciarelor si a unor organizatii nonguvernamentale
centrelor de reeducare determina o nationale si internationale. Un exemplu
schimbare de strategie, n sensul dez- n acest sens l constituie Fundatia
voltarii serviciilor alternative si a ampli- pentru ngrijiri Comunitare, care ofera o
ficarii muncii de prevenire a crimina- gama de servicii populatiei vrstnice.
litatii. D. are ca principal efect pozitiv promo-
5. Populatia vrstnica varea conceptului de ngrijire comuni-
Cresterea sperantei de viata, la nivel tara si responsabilizarea comunitatilor
global, a determinat o mbatrnire ac- locale, ceea ce contribuie semnificativ
celerata a populatiei, ceea ce implicit la dezvoltarea comunitara. Implemen-
creeaza un numar din ce n ce mai tarea d. sufera nsa datorita efectelor
mare de persoane vrstnice cu un secundare si efectelor perverse pe
grad ridicat de dependenta fizica si so- care le genereaza si care nu au fost n
ciala. Multiplicarea formelor de convie- mod atent considerate. Tendintele ac-
tuire de tip familial si individualismul tuale, pe plan international, recomanda
progresiv al generatiilor moderne, pe din ce n ce mai mult ideea transinsti-
tutionalizarii, concept care defineste
248
deplasarea laterala a categoriilor insti- care ofera, n schimbul banilor, toate

tutionalizate, de la o institutie la alta, cu bunurile si serviciile necesare bu-
promovarea succesiva a unor medii nastarii personale.
ct mai putin restrictive si implicit a (b) Statul bunastarii. nca de la sfrsitul
normalizarii conditiilor de viata. n secolului XIX a nceput sa devina tot
acest fel, dezinstitutionalizarea poate fi mai evident faptul ca economia de
cuplata cu transinstitutionalizarea unor piata si are propriile sale limite n
grupuri si indivizi, permitnd elabora- producerea bunastarii colective. Pe de
rea unor strategii de schimbare gra- o parte, ea produce ntr-un mod insa-
duala, n contextul dinamicii actuale, tisfacator bunurile si serviciile de
specifice fiecarei societati n parte. interes public. Are o capacitate limitata
\Marciana Popescu[ de control, de management al externa-
Vezi si: alternative la institutionalizare; litatilor pozitive si negative. Pe de alta
transinstitutionalizare; normalizare; parte, structural, produce o distributie
politici sociale privind protectia inegalitara, deseori excesiva. Un seg-
familiei si a copilului; protectia ment al colectivitatii este cronic depri-
sociala a persoanelor cu handicap vat de resursele minimale necesare.
Economia de piata nu contine meca-
Bibliografie selectiva: Lerman (1980); nisme satisfacatoare pentru a face fata
Segal (1995) situatiilor de dezechilibru sever dintre
nevoi si resurse. Dezvoltarea statului
bunastarii a reprezentat o strategie de
Dezvoltare comunitara producere a bunastarii colective, alter-
n societatile moderne, producerea bu- nativa doar complementara a econo-
nastarii se realizeaza pe trei cai com- miei de piata.
plementare: a) efortul individual, b) (c) Dezvoltarea comunitara. Se poate
statul bunastarii, c) dezvoltarea co- spune ca aceasta strategie de produ-
munitara. cere a bunastarii reprezinta un comple-
(a) Efortul individual. Economia de ment al primelor doua strategii, oferind
piata reprezinta, pe de o parte, me- un raspuns la limitele lor structurale. n
canismul cel mai important de pro- centrul dezvoltarii comunitare sta o no-
ducere a bunastarii individuale. Prin ua resursa complet neutilizata n pri-
efortul lor individual (munca sau in- mele doua strategii: comunitatea si
vestitie de capital), membrii colectivi- efortul comunitar.
tatilor obtin cea mai mare parte a re- Istoric, problema dezvoltarii comunitare
surselor necesare propriei bunastari in- a aparut n conditiile esecului att al
dividuale. Principiul moral fundamental economiei de piata, ct si al statului n
al societatii moderne este responsa- producerea bunastarii. Cazurile para-
bilitatea pentru propria bunastare, o digmatice ale acestei abordari le-au
viata autonoma n care bunastarea constituit comunitatile confruntate cu
este rezultatul efortului propriu. Meca- saracie extrema din tarile sarace, dar
nismul producerii bunastarii n aceasta si unele comunitati izolate din socie-
strategie o reprezinta efortul pentru ob- tatile dezvoltate. Mai putin spectacu-
tinerea resurselor si piata economica loase, dar tot mai vizibile sunt proiec-
249
tele de dezvoltare comunitara n seg- bilitare a conditiilor economice colec-

mentele "normale" ale societatilor dez- tive (infrastructura, amenajari teritori-
voltate. Ele se caracterizeaza prin mo- ale, dezvoltarea capacitatilor de acti-
bilizarea resurselor comunitare pentru vitate economica, informatii asupra ce-
rezolvarea unor probleme care altfel ar rintelor pietei etc.), iar pe de alta parte,
ramne nesolutionate. prin mobilizarea unor resurse colective
Tendintele actuale de descentralizare comunitare. Se poate spune astfel ca
n functionarea sistemului public au termenul de dezvoltare se refera n
reprezentat un impuls special n as- principal la crearea/refacerea/reabilita-
censiunea ideii de dezvoltare comu- rea conditiilor comunitare care sa faca
nitara. Programul de solutionare a pro- posibila reintegrarea comunitatii n cir-
blemelor sociale cu instrumentele sta- cuitul global al economiei de piata si al
tului centralizat si-a dovedit limitele lui unei bunastari colective dorite. n acest
structurale. n ultimele decenii, princi- sens, ideea de dezvoltare comunitara
piul descentralizarii a oferit o noua implica o actiune limitata n timp, cu o-
abordare n sectorul public, mutnd, biective precise: eliminarea "handica-
ntr-o masura semnificativa, mecanis- purilor comunitare". De asemenea, ide-
mele publice de la nivel central la nivel ea de dezvoltare comunitara se refera
local. la constituirea unor mecanisme de mo-
bilizare a resurselor comunitare, singu-
Comunitatea locala devine astfel su-
rele posibile, n anumite conditii, sa du-
biectul activ al rezolvarii unei game
ca la solutionarea obiectivelor n cauza.
largi de probleme colective. Daca la
nceput dezvoltarea comunitara parea Societatea actuala, lucru valabil si
a fi o solutie pentru lumea a treia, ori- pentru societatile traditionale, prezinta
entarea spre descentralizare a statelor un deficit sever n sfera mecanismelor
puternic avansate a transformat-o ntr-o de organizare a programelor de interes
abordare vitala n societatile moderne, colectiv cu participare colectiva. Exista
dezvoltate economic. o competenta foarte ridicata n organi-
Utilizarea conceptului de "dezvoltare zarea afacerilor private, n munca sala-
comunitara" indica o caracteristica ex- riala, n producerea si cumpararea bu-
trem de importanta a programelor de nurilor si serviciilor necesare. n ge-
actiune colectiva n contextul societa- neral, mecanismele economiei de piata
tilor actuale. Lansarea lor a fost legata orientate n directia cristalizarii si sti-
n mod special de problema reabilitarii mularii efortului individual s-au dez-
comunitare. O multime de comunitati voltat extrem de rapid si prezinta o
au o pozitie marginala n sistemul eco- eficienta ridicata. n schimb, organi-
nomiei de piata. Integrarea lor eficace zarea efortului colectiv pentru reali-
n acest sistem este mpiedicata de zarea unor obiective colective alter-
factori structurali, asupra carora se nativ economiei de piata prezinta nca
poate actiona mai degraba colectiv vizibile semne de subdezvoltare.
dect individual. n aceste cazuri, pro- Ideea de dezvoltare comunitara se re-
ducerea bunastarii la un nivel sa- fera totodata si la mijloace, nu doar la
tisfacator nu poate fi realizata dect, obiective: dezvoltarea capacitatilor/me-
pe de o parte, prin programe de rea- canismelor comunitare de actiune al-
250
ternativ celor ale economiei de piata. interes comunitar, apararea comunitatii

Din punct de vedere al mijloacelor de de factori destructivi, pastrarea unui
interventie, majoritatea comunitatilor mediu ecologic sanatos etc. Autoritatile
actuale sunt nca deficitare. De aceea, publice comunitare deschid o noua
multe din programele de dezvoltare oportunitate, slab exploatata de meca-
comunitara au ca obiectiv central nu nismele statului centralizat: constructia
numai realizarea unor bunuri de inte- unui spatiu favorabil participarii comu-
res comunitar, dar si a crearii capacita- nitatii la rezolvarea problemelor sale.
tilor de actiune comunitara. Nu ntm- Noua filosofie implicata n aceasta op-
plator, n teoriile actuale ale dezvoltarii tiune este crearea unui parteneriat
sociale, conceptul de capital social multiplu: comunitatea, cu oamenii sai
este extrem de utilizat. El se refera la obisnuiti, segmente diferite ale comuni-
capacitatile de actiune sociala comunitatii, oameni de afaceri la nivel local,
tara, care reprezinta cu totul altceva sindicate, biserica, organisme ale au-
dect capacitatile cerute de actiunea toritatii publice comunitare. Autoritatile
economica n contextul economiei de publice comunitare tind sa devina in-
piata. strumentul construit democratic al or-
Profilul sectorului activitatii chestrarii eforturilor comunitare n di-
ferite forme, prin mobilizarea tuturor
comunitare
actorilor comunitari. n aceasta noua
Acest sector reprezinta o mbinare de perspectiva, traditionala alienare a sta-
activitati constante si programe punctului de societatea civila tinde sa de-
tuale orientate spre cresterea bunasta- vina o situatie de domeniul trecutului.
rii colective. Autoritatea publica locala Autoritatile publice locale, prin mbina-
dezvolta o serie de activitati de interes rea democratiei reprezentative cu cea
comunitar, sustinute printr-o combi- participativa, prin mbinarea activitatilor
natie de resurse mobilizate de comu- publice standardizate cu activitatile co-
nitate si resurse transferate national. munitare orientate spre solutionarea
Descentralizarea - ca un obiectiv major problemelor comune, tind sa devina
al societatilor moderne - deschide nsa axul central al acestui al treilea sector
o posibilitate noua: completarea al actiunii colective.
resurselor obtinute prin sistemul stan-
dard de impozite si taxe cu noi forme Cerinte ale dezvoltarii
de mobilizare a unor resurse locale comunitare: contributii, actori,
suplimentare, contributii financiare si n resurse
munca, orientate n special catre Actiunile de tip comunitar presupun o
realizarea unor proiecte punctuale. combinatie complexa de actori comu-
Alaturi de activitatile publice comuni- nitari. Exista mai multe ipostaze n care
tare standard (utilitati de locuire, nva- un individ sau un grup devine actor
tamnt, sanatate, securitate), sunt n comunitar. Una din cele mai frecvente
dezvoltare rapida programele comuni- ipostaze este cea a contribuabilului. n
tare. Acestea se constituie n vederea aceasta ipostaza, individul participa la
realizarii unor obiective comunitare producerea bunastarii colective cu di-
punctuale: amenajari teritoriale, reabi- ferite tipuri de resurse. Resursele pot fi
litari ale infrastructurii, constructii de standardizate si continue sau punctual
251
Dezvoltare durabil (sustenabil)
ocazionale: n bani sau n natura. lalta limita se nscrie crearea capa-

Exista contributii standardizate si con- citatilor interne care sa sustina ntrea-
stante ca impozitele si taxele. Descen- ga strategie a dezvoltarii, actorul ex-
tralizarea creeaza o relatie mai directa tern contribuind doar cu resurse si cu
si mai transparenta ntre aceste con- suport tehnic. Actorii externi ai comu-
tributii si realizarea obiectivelor comunitatii reprezinta o sursa extrem de im-
nitare. Se poate constitui astfel con- portanta a dezvoltarii comunitare. i pu-
stiinta de contribuabil comunitar. tem gasi n ipostazele cele mai diferite.
Contributiile la realizarea unor obiec- Structura programelor de dezvoltare
tive punctuale pot fi financiare (im- comunitara include, n primul rnd, ti-
pozite, taxe, donatii, sponsorizari), n pul de resurse comunitare, precum si
natura (munca, utilaje, diferite bunuri), modalitatea de folosire a lor. Presu-
sub forma de resurse (ca un mijloc de pozitia centrala a acestei strategii este
motivare a participarii comunitare) si ca orice comunitate detine o serie de
trebuie sa respecte "principiile con- resurse importante, a caror utilizare
tributiei stimulative": ofera posibilitatea solutionarii unei ga-
a) contributie universala; me largi de probleme:
b) contributie dupa posibilitati; a. resurse financiare. Sunt situatii n
c) stabilirea democratica a obiecti- care proiecte de interes comunitar nu
velor; pot fi rezolvate din lipsa de resurse
d) utilizarea transparenta a resur- individuale si statale. Att solutia
selor; oferita de economia de piata, ct si cea
e) mbinarea contributiei obligatorii a interventiei statului sunt aici putin
cu cea voluntara; operationale. Cumularea resurselor in-
f) participare directa pe baza vo- dividuale ar putea reprezenta nsa o
luntara la programele de interes solutie sau cel putin o parte a solutiei.
comunitar. Problema cruciala aici este dezvolta-
O categorie aparte de actori sunt cei rea unor mecanisme noi de mobilizare
externi. Rolul lor a aparut n contextul si utilizare a resurselor economice in-
programelor de suport al comunitatilor dividuale pentru rezolvarea unor obiec-
marginale. De cele mai multe ori, co- tive de interes comunitar;
munitatile marginale prezinta nu numai b. resurse de munca. Exista frecvent
un deficit de resurse si conditii, dar si situatii n care comunitatile - att mem-
de capacitati. Filosofia actuala a recu- brii lor, ct si ele nsele - nu dispun
perarii marginalitatii se bazeaza pe dect de resurse financiare limitate.
principiul parteneriatului cu comuni- Exista nsa n orice comunitate o dis-
tatile nsesi, excluzndu-se ca nepro- ponibilitate, adesea nebanuita, a re-
ductiv paternalismul autoritar extern. O surselor de munca. Oamenii nu au
prima ipostaza a parteneriatului cu bani sa contribuie, dar pot sa mun-
comunitatile marginale o reprezinta ini- ceasca pentru rezolvarea unor obiec-
tiativa directiva din exterior. Actorii tive comunitare. Mobilizarea resurselor
externi furnizeaza resursele, stabilesc de munca ale colectivitatii poate re-
obiectivele, proiecteaza strategia, ur- prezenta un factor decisiv n aceasta
maresc derularea programelor. La cea- directie;
252
Dezvoltare durabil (sustenabil)
c. resurse naturale. De multe ori comu- persoanele n nevoie - batrni, orfani,

nitatile detin n proprietate colectiva o copii abandonati, mame singure etc.).
serie de resurse naturale care nu sunt Din punct de vedere al mijloacelor,
rentabile pentru a fi exploatate n sis- programele de dezvoltare comunitara
temul economiei de piata, dar pot fi uti- par a avea un orizont temporal limitat:
lizate pentru realizarea unor obiective constituirea acestor capacitati n con-
de interes local, cum ar fi: lemnul, textul socio-cultural al unei comunitati
piatra, apa etc.; la un moment dat. O data constituite,
d. resurse de solidaritate . Societatea ele reprezinta nsa resurse continue
moderna este caracterizata n mod ale viitoarelor programe de interes
cert printr-un deficit sever al meca- comunitar. \Elena Zamfir[
nismelor de formare si consolidare a Selectie realizata din Zamfir E., 2000,
unei solidaritati sociale. Acest deficit Dezvoltarea comunitara - sursa a bu-
reprezinta un factor limitator important nastarii colective, n Zamfir Elena
al mobilizarii acestor resurse, care pot (coord.), Strategii antisaracie si dez-
deveni un potential fundamental n su- voltare comunitara, Bucuresti, Editura
portul comunitar; Expert.
e. resurse de capacitati. n orice comu-
nitate exista o gama larga de capacitati Vezi si: descentralizare
profesionale care pot fi utilizate n pro- Bibliografie selectiva: Bane si Ellwood
gramele de interes comunitar. Initiativa (1995); Barnes (1997); Green (1996);
si inovatia individuala raspund prompt Jack (1998); Means si Smith (1995,
necesitatilor colective n cadrul unor 1998); Symond si Kelly (1998);
actiuni competente. Titteron (1994); Wilson (1995)
Obiectivele dezvoltarii
comunitare
Dezvoltare durabila
Orice bun de interes comunitar poate
face obiectul unui program al activitatii (sustenabila)
comunitare: constructii/reabilitare a D.d. reprezinta un proces si un obiectiv
infrastructurii comunitare; amenajari al dezvoltarii sociale, insistnd asupra
teritoriale si activitati de reabilitare a aspectului realizarii dezvoltarii astfel n-
ecosistemului; realizarea unor obiec- ct generatiile viitoare sa beneficieze
tive de interes public - scoli, spitale, cel putin de sanse la fel de multe ca si
locuri de agrement, complexe sportive; generatiile actuale. Dezvoltarea dura-
dezvoltarea de capacitati productive bila a fost propusa si a cunoscut pri-
att de tip individual, ct si cooperativ, mele evolutii n cadrul abordarilor eco-
prin stimularea dezvoltarii de afaceri, a logiste. Acestea accentueaza necesi-
crearii de locuri de munca; cresterea tatea ocrotirii mediului nconjurator,
securitatii individuale si colective care prezervnd astfel bazele ecologice ale
reprezinta pentru societatile actuale, vietii umane, ca o conditie sine qua
extrem de vulnerabile, obiectul frecvent non a dezvoltarii sociale. Dezvoltarea
al actiunilor comunitare; forme siste- durabila a dobndit n timp conotatii ce
matice de ajutorare si intrajutorare i-au largit sfera de cuprindere. Ea a
(sprijinul pentru tinerii casatoriti, pentru devenit unul din telurile politice ale a-
253
Dezvoltare regional
gentiilor internationale, precum PNUD, p. 927). Prin acordul international ex-

Banca Mondiala sau FMI, presupu- primat n Declaratia de la Rio de Ja-
nnd si parcurgerea unor cai de dez- neiro si adoptarea Agendei 21, docu-
voltare care sa contribuie la realizarea mente rezultate n urma summit-ului,
justitiei sociale si care sa garanteze s-au stabilit principiile directoare ale
continuarea cresterii economice nu dezvoltarii durabile; se contureaza
numai pentru viitorul apropiat, dar si atunci si statutul de optiune strategica
pentru generatiile viitoare. O data cu globala al dezvoltarii durabile.
largirea sferei de cuprindere a terme- Atkinson (1996) propune si el o de-
nului, el a nceput sa fie frecvent denu- finire succinta a conceptului, si anume
mit si "dezvoltare sustinuta" (sustaina- ca dezvoltarea durabila ar fi cresterea
ble development). Uneori, lucrarile ro- bunastarii umane ce nu este reversibi-
mnesti utilizeaza denumirea de dez- la n viitor: o dezvoltare care dureaza.
voltare sustenabila pentru a indica
acelasi concept larg. "Problema-cheie a dezvoltarii durabile
o constituie reconcilierea ntre doua
Termenul de dezvoltare durabila a cu- aspiratii umane, sustinnd necesitatea
noscut afirmarea deplina dupa 1987, o continuarii dezvoltarii economice si so-
data cu raportul Comisiei Mondiale ciale, dar si a conservarii mediului, ca
pentru Mediu si Dezvoltare (Comisia singura cale pentru cresterea calitatii
Brundtland), n care se sublinia necesi- vietii" (Strategia dezvoltarii durabile a
tatea de a aborda simultan problemele Romniei, 1999). Dezvoltarea durabila
de dezvoltare si cele de mediu. Dez- furnizeaza o viziune holista, care pri-
voltarea durabila este acea "dezvoltare veste catre viitor, recunoscnd nevoia
ce satisface nevoile prezentului fara a de actiune n prezent pentru a asigura
compromite abilitatea generatiilor vii- o societate durabila n viitor. Implica
toare de a-si satisface propriile lor ntelegerea ca inactiunea are conse-
nevoi" (WCED, 1987). cinte si ca trebuie gasite cai de a
Conferinta Natiunilor Unite pe tema schimba structurile institutionale si de a
mediului si dezvoltarii (Earth Summit), influenta comportamentul individual.
care a avut loc la Rio de Janeiro n Definitiile dezvoltarii durabile, dincolo
1992, a fost un eveniment semnificativ de nuantele fiecareia, aduc n prim
n amplul proces de dezbateri, inter- plan conceptul de echitate ca un
pretari si explicatii privind interdepen- principiu fundamental. Este vorba att
denta dintre dezvoltarea sistemului so- despre echitatea intragenerationala,
cio-economic si mediu. S-au dezbatut respectiv motivatia distribuirii bunastarii
implicatiile modului de utilizare a me- n cadrul societatii, ct si despre justitie
diului n vederea atingerii scopurilor de intergenerationala. Daca se accepta ca
dezvoltare (ex: cresterea economica). scop social valoros, dezvoltarea
Ca raspuns la degradarea mediului, s-a durabila implica o distributie a
concluzionat ca "este nevoie de o dez- dezvoltarii n mod egal ntre generatii.
voltare durabila - dezvoltare ce gene- Acest fapt, explica Atkinson (1996), nu
reaza prezenta bunastare a omenirii nseamna ca progresul economic tre-
fara a impune costuri semnificative ge- buie sa fie sacrificat astfel ca fiecarei
neratiilor viitoare" (G. Atkinson, 1996, generatii sa i se garanteze niveluri egale
254
Dezvoltare regional
ale bunastarii, ci faptul ca progresul sa Bibliografie selectiva: Ll (1991);

nu fie reversibil la o data viitoare. Pezzoli (1997); Serageldin (1995);
Modul n care prezenta generatie utili- Atkinson (1996); WCED (1987)
zeaza mediul poate reprezenta o mo-
dalitate de a transmite n viitor costuri
potentiale mari. n acest sens, ne Dezvoltare regionala
putem "cumpara" dezvoltarea prezenta
pe cheltuiala descendentilor nostri. n general, elementele componente ale
corpului politicilor sociale pot fi vazute
Realizarea dezvoltarii durabile presu- ca raspunsuri sectoriale la problemele
pune, dupa cum arata Serageldin economice si sociale care apar ntr-o
(1995), integrarea punctelor de vedere oarecare masura n orice societate
a trei discipline: moderna. nsa abordarile de tip secto-
1. economia: care urmareste maximi- rial nu reusesc ntotdeauna sa faca
zarea bunastarii umane n cadrul fata unor aspecte, cum ar fi con-
constrngerilor stocului existent de centrarea anumitor tipuri de probleme
capital si de tehnologie. Economistii n diverse zone sau arii geografice, si
renvata importanta capitalului na- nici sa dea raspunsuri la problema
tural; discrepantelor regionale exprimate n
2. ecologia: care subliniaza necesita- termeni de dezvoltare economica si
tea conservarii integritatii subsiste- sociala. Politicile de dezvoltare regio-
melor ecologice, unitatile de judeca- nala apar tocmai din necesitatea de a
ta fiind cele fizice, si nu cele mo- corecta aceste decalaje teritoriale, din
netare: punct de vedere al nivelului de dez-
3. sociologia: care accentueaza fap- voltare. Ca definitie general acceptata,
tul ca actorii importanti sunt fiintele cel putin la nivelul organismelor euro-
umane, patternurile de organizare pene, politica de dezvoltare regionala
sociala ale acestora fiind cruciale reprezinta "ansamblul de masuri pe
pentru gasirea solutiilor viabile pen- care autoritatile guvernamentale cen-
tru atingerea dezvoltarii durabile. trale le iau n favoarea dezvoltarii so-
Neacordarea unei suficiente atentii cio-economice a regiunilor defavori-
factorilor sociali n procesul dezvol- zate" (CEMAT, 1991).
tarii zadarniceste eficacitatea unor Din punct de vedere istoric, politicile
programe si proiecte de dezvoltare. regionale au fost introduse n majo-
n Romnia a fost creat Centrul Na- ritatea tarilor vest-europene n perioa-
tional pentru Dezvoltare Durabila, da 1948-1960, dupa perioada de re-
obiectivul acestuia fiind de a promova constructie postbelica, cunoscnd mai
preocuparile de dezvoltare durabila n apoi, n anii 70, o perioada de vrf n
constiinta publicului larg, dar si a ac- care bugetele, nivelurile subventiilor,
torilor din sectorul privat si guverna- extinderea zonelor carora li se acorda
mental. \Ruxandra Noica & Bogdan asistenta, numarul si diversitatea in-
Voicu[ strumentelor de politica au atins apo-
geul. Declinul ratelor de crestere eco-
Vezi si: dezvoltare sociala; ecologismul nomica de la sfrsitul anilor 70 si criza
finantelor statelor au determinat o re-
255
Dezvoltare regional
evaluare att a eficientei instrumen- ce mai puternica spre aplicarea prin-

telor traditionale de politica regionala cipiului subsidiaritatii (i.e. transferul de-
(de tipul stimulentelor pentru locali- ciziei la un nivel ct mai apropiat de cel
zarea capitalului), ct si a costurilor al colectivitatii asupra careia se ras-
politicilor regionale n general. n con- frnge efectul deciziei respective), n-
secinta, ncepnd cu jumatatea anilor tlnit n multe tari ale Europei Occiden-
80, s-a facut simtita o reorientare n ce tale, o data cu intensificarea cooperarii
priveste obiectivele acestora, de la re- ntre sectorul privat, sectorul public si
ducerea dezechilibrelor regionale si re- sectorul nonprofit.
distribuirea veniturilor si fortei de mun- Problemele regionale cunosc o varie-
ca, obiective traditionale ale politicilor tate de forme de manifestare de la tara
regionale, nspre promovarea restruc- la tara, ele fiind produsul unor conditii
turarii (ncurajarea masurilor de schim- si factori specifici fiecarui stat. n con-
bare structurala ca urmare a declinului secinta, la nivelul politicilor de dezvol-
resimtit n unele zone industriale), sti- tare regionala apar diferente de con-
mularea competitivitatii si marirea continut att n ce priveste obiectivele ur-
tributiei regiunilor la cresterea econo- marite si instrumentele utilizate, ct si
miilor nationale. De asemenea, impor- zonarea sau regionalizarea teritoriului
tanta unor instrumente de politica re- national. Metodologiile folosite n deli-
gionala, cum ar fi stimulentele negative mitarea regiunilor sunt multiple, dato-
fata de localizarea firmelor n zone rita marii varietati de criterii utilizate
prospere si relocalizarea activitatii eco- (administrative, economice, culturale,
nomice n teritoriul national, s-a dimi- geografice, sociale etc.), iar alegerea
nuat, accentul punndu-se pe instru- depinde n mare masura de obiectivele
mente de tipul asistentei pe scara larga urmarite. n general, se poate vorbi de
pentru dezvoltarea mediului general de urmatoarele sisteme de diviziune te-
afaceri n regiunile-problema (construi- ritoriala (UE, 1994):
rea infrastructurii fizice, dezvoltarea 1. regiuni normative - granitele fiind
sistemelor informationale, de consul- trasate pe criterii administrative;
tanta, de cercetare stiintifica si dezvol-
tare tehnologica, de educatie si for- 2. regiuni analitice:
mare profesionala etc.). n majoritatea a) functionale (agregari ale unor
statelor membre ale Uniunii Europene zone complementare ca resur-
se observa, de asemenea, tendinta de se, activitati economice etc.);
reducere a importantei masurilor fis- b) omogene (agregari ale unor
cale (de tipul reducerilor si scutirilor de zone cu caracteristici similare).
impozite sau al subventiilor pentru fir- n plus, pe lnga notiunea de "regiune",
mele care se localizeaza sau investesc politicile regionale se refera si la no-
n regiunile-problema) n favoarea a- tiunile de "arie" si "zona", definite din
sistentei financiare de tipul granturilor, nou n functie de politica specifica fie-
care prezinta avantajul unei mai mari carui stat (ex.: zonele de conversie si
flexibilitati n administrare si sunt mai zonele de reconversie industriala -
simplu de controlat. n ceea ce priveste Franta - sau ariile asistate - Marea
structurile institutionale implicate n po- Britanie) si care reprezinta n principiu
litica de dezvoltare regionala, este im- decupaje teritoriale n vederea aplicarii
portant de subliniat tendinta din ce n de masuri cu adresabilitate directa la
256
Dezvoltare social
problemele specifice respectivelor arii borata "Carta Verde", document care

sau zone. sintetiza problemele existente ale dez-
Tendintele de integrare si globalizare voltarii regionale si propunea un sistem
care afecteaza din ce n ce mai mult institutional n domeniul politicilor re-
aspectele de dezvoltare regionala au gionale ale Romniei. Carta Verde pro-
condus catre necesitatea gasirii unor pune nfiintarea a 8 regiuni de dez-
clasificari relativ omogene n ce pri- voltare, pe criteriul integrarii functionale
veste structurarea regiunilor aparti- potentiale, prin organizarea acestora n
nnd diferitelor tari. Un exemplu n jurul unor centre polarizatoare (ex., Iasi
acest sens este "Nomenclatorul unita- pentru Regiunea Nord-Est, Timisoara
tilor teritoriale pentru statistica" (NUTS), pentru Regiunea Vest, Craiova pentru
elaborat de Oficiul de Statistica al Regiunea Sud-Vest etc.). Regiunile de
Uniunii Europene, care utilizeaza o dezvoltare astfel definite nu constituie
structura ierarhica pe trei niveluri (re- regiuni teritorial-administrative, ele ne-
giunile NUTS 1, NUTS 2 si, respectiv, avnd alt scop dect acela de a fo-
NUTS 3), facilitnd astfel armonizarea caliza resursele n directia dezvoltarii
statisticilor regionale ale tarilor membre de proiecte intersectoriale si inter-
si elaborarea politicilor regionale co- judetene. n 1998, apare Legea privind
munitare. Astfel, fiecare stat membru al dezvoltarea regionala n Romnia (Le-
Uniunii se subdivide ntr-un numar de gea nr. 151/1998), care stabileste ca-
regiuni NUTS 1, care se subdivid la drul institutional si obiectivele politicii
rndul lor n regiuni NUTS 2 etc. Ni- de dezvoltare, cele mai importante din-
velurile NUTS 4 si 5 sunt definite nu- tre acestea fiind diminuarea dezechili-
mai pentru o mica parte din tarile mem- brelor regionale existente si pregatirea
bre. n martie 1995, teritoriul economic cadrului institutional pentru a raspunde
al EU era mpartit n 77 de regiuni criteriilor de integrare n structurile Uni-
NUTS 1, 206 regiuni NUTS 2 si, res- unii Europene. Actele normative apa-
pectiv, 1.031 de regiuni NUTS 3. rute ulterior identifica zonele defavo-
Pentru ratiuni practice care tin de dis- rizate ca arii prioritare ale politicii de
ponibilitatea datelor statistice si de im- dezvoltare regionala si stabilesc cri-
plementarea politicilor regionale, clasi- teriile de definire a acestora, printre
ficarea NUTS are la baza diviziunile in- care se regasesc si criterii relevante
stitutionale existente n statele membre pentru corpul politicilor sociale, cum ar
ale Uniunii. fi rata somajului si/sau impactul conce-
Dupa caderea regimului comunist, n dierilor colective rezultate n urma res-
Romnia, primii pasi catre o strategie tructurarii. (extras din Tendinte ale poli-
nationala coerenta n domeniul politi- ticilor de dezvoltare sociala n Rom-
cilor regionale au nceput sa fie facuti nia, n C. Zamfir, 1999) \Lucian Pop[
practic ncepnd din 1996, o data cu
Vezi si: dezvoltare sociala; dezvoltare
lansarea Programului PHARE pentru
durabila (sustenabila); echitate
dezvoltarea regionala, care si pro-
orizontala; ocuparea fortei de
punea ca principal obiectiv elaborarea
munca; saracia; somaj
unui set de principii fundamentale care
sa orienteze ntreaga politica regionala Bibliografie selectiva: CEMAT (1991);
a tarii. n cadrul programului a fost ela- UE (1991)
257
Dezvoltare social
ca uneori, mai ales n cadrul agentiilor

Dezvoltare sociala internationale ce actioneaza n tarile
Definirea dezvoltarii sociale este ex- lumii a treia, prin dezvoltare sociala
trem de ambigua, datorita varietatii este nteleasa dezvoltarea serviciilor
sensurilor si contextelor n care sociale, ca actiune distincta de dez-
aceasta este folosita. O definitie sinte- voltare economica.
tica este cea propusa de James Sensul modern al dezvoltarii sociale
Midgley, autorul unui studiu teoretic cauta sa integreze contributiile aduse
asupra dezvoltarii sociale, realizat din de sociologie, economie si stiinta po-
perspectiva politicilor sociale: dezvol- litica. De aici dificultatile de definire sin-
tarea sociala reprezinta "un proces de tetica, dar si posibilitatea precizarii ca-
schimbare sociala planificata, desti- racteristicilor dezvoltarii sociale: Dez-
nata sa promoveze bunastarea popu- voltarea sociala este strict legata de
latiei ca ntreg, printr-un proces de dezvoltarea economica, fiind conditio-
transformare economica si sociala nata si conditionnd progresul ma-
complex" (Midgley, 1995, p. 25). Defi- terial. Dezvoltarea sociala implica un
nitia poate fi precizata suplimentar, proces, o schimbare pozitiva continua,
specificnd faptul ca transformarea al carei obiectiv general ramne pro-
sociala n cauza vizeaza si asigurarea movarea bunastarii sociale. Dezvol-
suveranitatii si stabilitatii politice. tarea sociala presupune planificarea
Sa remarcam mai nti ca dezvoltarea atenta, rationala, a obiectivelor pe ter-
cunoaste valente conceptuale distincte men mediu si lung ale evolutiei socie-
n ramuri diferite ale stiintei. Economia tatii. Planificarea nu presupune neapa-
trateaza n mod traditional dezvoltarea rat o conceptie interventionista directa
ca fiind echivalenta cu progresul ma- a autoritatii publice, statul sau gu-
terial, cu cresterea economica, cu acu- vernele locale putnd utiliza, de pilda,
mularea de bunuri si tehnologie, re- stimulente indirecte (precum cele fis-
flectata n cresterea avutiei pe cap de cale) pentru a promova proiectele de
locuitor. Sociologia privea pna la mij- dezvoltare. Populatia este privita ca
locul secolului dezvoltarea sociala ca ntreg, dezvoltarea sociala afectndu-i
pe o schimbare sociala n sens evolu- pe toti membrii unei societati, iar
tionist, prin similitudine cu dezvoltarea obiectivele ei sunt sustinute de valori
speciilor sugerata de Darwin. Psiholo- sociale (credinte si ideologii), ca si de
gia analizeaza prin dezvoltare procesul modul de structurare a relatiilor so-
de nsusire a capacitatilor intelectuale, ciale. n fine, o ultima caracteristica a
de dezvoltare si de structurare a per- dezvoltarii sociale, ca proiect integrativ
sonalitatii. n fine, stiinta politica pri- orientativ pentru evolutia viitoare a
veste uneori dezvoltarea ca fiind evo- societatii, este cea a dependentei stra-
lutia modurilor de structurare a relatiilor tegiilor actuale de efectele lor pe ter-
de putere ntr-o societate, de la colec- men lung. Dezvoltarea trebuie sa fie
tivitati n care functiile politice nu sunt una sustinuta, cu alte cuvinte, trebuie
specializate catre societati ierarhice, ca generatiile actuale sa lase genera-
autocrate, si mai apoi catre democratii. tiilor viitoare "cel putin la fel de multe
James Midgley (1995) noteaza faptul oportunitati ca n prezent, daca nu mai
258
Dezvoltare social
multe" (Serageldin si Grootaert, 1999, american Truman (20 ianuarie 1949),

p. 41). acesta chemnd la o politica orientata
n ultimele doua decenii ale secolului spre "dezvoltarea si cresterea zonelor
XX, Natiunile Unite au impus conceptul subdezvoltate". Aparitia si impunerea
de dezvoltare umana, reprezentnd dezvoltarii (sociale) ca principiu calau-
"un proces de largire a optiunilor indi- zitor al programelor politice contem-
viduale", dintre care "cele mai critice porane a fost precedata nsa de ana-
sunt trairea unei vieti lungi si sana- lize datnd din secolele trecute. Doua
toase, a fi educat si a avea acces la tipuri de studii au produs contributii
resursele necesare pentru un standard importante, ambele fiind realizate n
de viata decent". Se adauga cteva legatura cu evolutia societatilor umane.
optiuni suplimentare, precum libertatea Pe de o parte, sunt comparatiile reali-
politica, garantarea drepturilor omului zate ntre societatile umane, pe de alta
si respectul persoanei (UNDP, 1990). parte, analizele evolutioniste care au
Sub impactul abordarilor ecologiste, n comparat schimbarile sociale cu evo-
anii '90 a nceput sa se discute despre lutia speciilor de la forme monocelulare
necesitatea realizarii unei dezvoltari la organisme complexe, pe linia des-
sustinute, care sa garanteze si pentru chisa de Darwin.
generatiile viitoare accesul la cel putin Gnditorii secolului XVIII (ntre care
tot attea sanse de viata si crestere ca John Locke si Adam Smith) sugerau
si cele de care dispun generatiile patru stagii n evolutia umana, carac-
actuale. terizate de tipul de activitate econo-
Daca dezvoltarea sociala este, de re- mica dominanta: vnatoarea si pescui-
gula, definita procesual, ca o creste- tul, cresterea animalelor, practicarea
re/mbunatatire, exista si abordari care agriculturii (culturii plantelor), etapa su-
o definesc ca stare finala a proceselor perioara fiind caracterizata prin pre-
de dezvoltare. Sensul este n acest caz ponderenta comertului si manufactu-
de obiectiv permanent al politicilor de rarii. Progresul era considerat a fi legat
dezvoltare, al evolutiei umane. O astfel de parcurgerea acestor trepte, presu-
de optiune ngusteaza aria de punnd niveluri de organizare si spe-
cuprindere a conceptului. Prin contrast, cializare din ce n ce mai complexe
definirea procesuala nu poate face (asa cum aveau sa noteze mai trziu
abstractie de tinta finala a transformarii Spengler si Durkheim), iar nevoia indi-
sociale modelate, nglobnd astfel si viduala de acumulare era privita ca
aspectele stationare ale termenului. principal determinant al progresului.
Originile conceptului Malthus atragea nsa atentia asupra
limitelor cresterii impuse de constrn-
Studiile despre dezvoltare sunt privite gerile resurselor finite de care dispune
n general ca un produs recent al umanitatea.
gndirii si practicii sociale. Dezvoltarea,
ca un concept-cheie al gndirii politice La nceputul secolului XIX, Saint
contemporane, s-a impus n anii '50, Simon si discipolii sai au adus o vi-
momentul nasterii fiind considerat a fi ziune pozitivista asupra dezvoltarii si
discursul de nvestire al presedintelui cresterii, argumentnd asupra conditio-
narii progresului de respectarea/con-
259
Dezvoltare social
servarea ordinii. Saint Simon respin- Comte, progresul si ordinea sunt opu-
gea ideea liberala a "interesului pro- se si nu pot fi conciliate dect prin cre-
priu" ca principal motor al progresului, area unei "stari stationare", dominata
plednd pentru necesitatea ncredin- de toleranta si mai ales de dezbaterea
tarii proprietatilor unor reprezentanti de rationala. Numai ca o astfel de stare
ncredere ai comunitatii, care sa le stationara este dificil de creat, ea
administreze si sa investeasca resur- constituind o preconditie n sine a dez-
sele n folosul ntregii colectivitatii. Pre- voltarii. Atunci dezvoltarea nu poate
zumtivii administratori urmau a fi aparea dect sub arbitrajul unor oa-
bancile si bancherii. August Comte a meni de ncredere. Acestia trebuie sa
dezvoltat si el teza dependentei cres- provina din societatile n care dezvol-
terii de stabilitatea structurilor sociale, tarea s-a produs deja. Astfel, tarile sa-
definind progresul ca "dezvoltare a race, coloniile britanice, precum India,
Ordinii sub influenta Dragostei". Ratio- pentru a se dezvolta, trebuie sa fie
nalizarea si educatia joaca rolul central guvernate despotic de catre reprezen-
n programul propus de Comte pentru tanti incoruptibili ai coroanei britanice.
realizarea progresului, avnd n centrul O viziune similara asupra dezvoltarii ca
sau adoptarea "sociologiei" ca stiinta opusa coruptiei a fost dezvoltata n
generatoare a principiilor de directio- epoca (mijlocul secolului XIX) de catre
nare a evolutiei societatii. Aplicarea cardinalul John Henry Newman, n
acestor principii "stiintifice" n practica analiza sa asupra evolutiei bisericii.
era considerata ca fiind singura cale Una din primele abordari ale dezvoltarii
posibila de a garanta progresul fara ca evolutie ghidata este cea produsa
perturbarea ordinii. de Friederich List (1885 - National
Pe aceeasi linie pozitivista, John Stuart System of Political Economy, citat de
Mill nota ca umanitatea se poate afla n catre Cowen si Shenton - 1995). No-
doua stari: starea naturala (n care cei tnd faptul ca dezvoltarea e legata de
mai capabili conduc) si cea de tranzitie trecerea catre predominanta comer-
(dominata de haos, fara o doctrina tului si manufacturarii, List muta obiec-
clara care sa calauzeasca societatea, tivul dezvoltarii n sarcina statului na-
fara ordine sociala). Progresul nu poa- tiune. Ratiunea este cea data de argu-
te fi realizat dect n starea naturala, mentele lui Spengler sau Durkheim
avnd ca preconditie educatia, cu- asupra diviziunii muncii ca mod de
noasterea generala, de mase, fiind un organizare specific societatilor com-
determinant al dezvoltarii. Mill a accen- plexe, evoluate. Acestea se caracteri-
tuat importanta ordinii pentru progres, zeaza prin specializarea ridicata a ro-
dar a insistat asupra libertatii de a ale- lurilor, inclusiv prin diferentierea unor
ge a indivizilor. Alegerea apare ca o functii specifice de coordonare, orien-
conditie a dezvoltarii, fiind ceea ce tare si reglare a activitatii. Trecerea de
deosebeste oamenii de celelalte spe- la economiile agrare catre manufactu-
cii. Pentru Mill, progresul reprezinta ex- rare si comert trebuie sa fie stimulata
clusiv o crestere materiala, n timp ce de stat, ca manifestare a functiilor
dezvoltarea implica si dezvoltarea fiin- acestuia de dirijare a diviziunii muncii,
tei umane (prin educatie). Ca si la iar calea concreta de realizare a inter-
260
Dezvoltare social
ventiei statului este identificata de List dintre clasele sociale. Marx a propus
n furnizarea unei educatii economice un proiect de dezvoltare sociala, vi-
catre toti cetatenii. Astfel, poate fi sti- znd evolutia dirijata catre societati
mulata descatusarea potentialului pro- bazate pe economii socialiste, n care
ductiv al oricarei tari. Dezvoltarea apa- proprietatea comuna (a statului) asu-
re, prin urmare, la List ca proces dirijat pra tuturor mijloacelor de productie eli-
de crestere economica si de modifi- mina exploatarea omului de catre om.
care a structurii sociale, afectnd - prin Problema diferentelor de bogatie, a
educatie - si progresul fiintei umane. valorilor diferite, a vitezei mai mici de
List a cautat sa extinda principiul di- progres a coloniilor tarilor europene
viziunii muncii la nivel mondial. El a ar- fata de metropolele colonizatoare a
gumentat ca statele din "zonele toride" adus n atentia opiniei publice ante-
nu trebuie sa ncerce a deveni tari belice problema subdezvoltarii si a
manufacturiere, ci trebuie sa continue programelor de dezvoltare, anticipnd
sa schimbe produsele lor agricole pe discutia despre dezvoltare care a mar-
cele manufacturate n tarile dezvoltate, cat a doua jumatate a secolului XX.
numai astfel putnd sa si activeze Astfel, discursul lui Truman din 1949
ntregul potential productiv si sa devina nu a facut altceva dect sa relanseze o
"bogate si civilizate". List a sugerat ca tema importanta pentru civilizatia uma-
aceasta nu implica n mod necesar na, abandonata temporar din cauza
perpetuarea dependentei de tarile cu celui de-al doilea razboi mondial. Preo-
economii manufacturiere, dependenta cuparile privind dezvoltarea sociala
disparnd datorita concurentei ntre aveau sa fie promovate n perioada
aceste "state tropicale". postbelica de catre ONU, iar mai apoi
n fine, o alta sursa a discursului con- de catre Banca Mondiala si FMI, de-
temporan despre dezvoltare o consti- venind extrem de populare n designul
tuie opera lui Marx. Preocupat de si analiza politicilor att din tarile lumii
transformarea modurilor de productie, a treia, ct si din societatile avansate.
acesta a realizat n fapt o teorie a
evolutiei societatii umane dublata de Doctrine ale dezvoltarii
un proiect de inginerie sociala, anti- Anii '50-'60 au adus n prim-plan dez-
cipnd discutia moderna despre dez-
baterile despre natura dezvoltarii si
voltare sociala. Marx si-a structurat
modul de realizare a acesteia. Explica-
schema de dezvoltare n functie de
tiile asupra dezvoltarii si cresterii s-au
modul de control asupra mijloacelor de
mpletit cu propunerea de proiecte de
productie, observnd ca societatile au
dezvoltare si combatere a subdezvol-
evoluat de la economia antica (scla-
tarii, pe care le-au fundamentat. Princi-
vagista) la cea medievala (feudalista)
palele conceptii asupra dezvoltarii s-au
si cea capitalista (reglata prin institutia
structurat, astfel, ca doctrine ce au
salariului). Fiecare dintre aceste mo-
duri de organizare sociala determinate organizat modul de elaborare a deci-
de structurarea relatiilor de productie a ziilor luate de statele nationale si de or-
constituit un pas nainte n ce priveste ganizatiile internationale n ce priveste
eliminarea inegalitatilor si inechitatilor evolutia dorita a societatilor umane.
261
Dezvoltare social
Dezvoltarea ca modernizare este pro- expansiunea laterala a pietelor mon-

babil doctrina cea mai frecvent invo- diale si a competitiei internationale
cata, n una din multiplele sale forme. pentru ele. Manufacturile se dezvolta,
Sociologia, economia si stiinta politica pietele se maresc, comertul ia am-
au adus conceptii distincte asupra mo- ploare si stimuleaza dezvoltarea, cresc
dernizarii, care au tins apoi sa se sus- investitiile publice si private mai ales n
tina reciproc, ntr-o perspectiva relativ transporturi si comunicatii, apar bancile
unitara asupra procesului. si alte societati financiare pentru mo-
Dintre numeroasele argumente econo- bilizarea capitalului financiar. Aceste
mice privind procesul modernizarii, cel premise ale dezvoltarii au aparut n
mai cunoscut este cel al lui Rostow secolele trecute n societatile vestice,
(1960). Acesta a propus un model la momente diferite de timp, si au
evolutionist al cresterii, n care so- continuat sa se manifeste rnd pe rnd
cietatile progreseaza de la organizarea si n celelalte tari. Unele societati se
lor traditionala pna ating maturitatea. afla abia astazi n acest stagiu "al
Transformarea colectivitatilor presupu- tranzitiei", favorizate de influentele ex-
ne sase etape: societatea traditionala, terne din partea tarilor avansate, att la
aparitia preconditiilor cresterii, desprin- nivelul modurilor de productie, dar si la
derea (take-off), drumul spre maturi- cel al "ideilor si sentimentelor" (p. 5).
tate, societatea de consum si socie- Educatia reprezinta si ea o premisa ce
tatea postconsumerista, aceasta din favorizeaza desprinderea/decolarea,
urma nefiind nsa caracterizata n ex- etapa n care rezistenta la schimbare a
plicatia lui Rostow. Societatile traditio- vechilor structuri este n fine nvinsa,
nale se caracterizeaza, pentru Rostow, dezvoltarea tehnologica si dominanta
prin limitarea productiei datorata orga- industriei tind sa se generalizeze. Este
nizarii lor pe bazele "stiintei si tehno- momentul emergentei unei noi puteri
logiei prenewtoniene si pe atitudinile politice, capabile sa accepte si sa
prenewtoniene fata de lumea mate- conduca societatea pe drumul mo-
riala" (p. 4). Cu alte cuvinte, n lipsa dernizarii. Stagiul desprinderii, durnd
cunoasterii legilor generale ale naturii, aproximativ 20 de ani, este urmat de
indivizii nu o puteau controla si ac- cel al drumului catre maturitate, un
ceptau sau promovau valori de tip lung interval de crestere economica si
fatalist. Societatile traditionale erau dezvoltare tehnologica. n cei 40 de ani
predominant agrare, conservatoare ai stagiului se produce integrarea de-
(adverse la inovare), iar puterea apar- plina n economia mondiala, exportul
tinea marilor proprietari de pamnturi. ncepe sa devina dominant, bunurile
Desi statice, societatile traditionale cu- cndva importate fiind acum produse
nosc cresteri ale productiei, nsa limi- acasa. Societatea de consum presu-
tarea productivitatii face ca nivelul de pune o noua transformare reflectata n
productie per capita sa fie plafonat predominanta serviciilor si a consu-
superior. Preconditiile cresterii sunt mului de masa, datorita impactului pro-
constituite de transformarile aduse de gresului tehnologic ce permite pro-
descoperirile stiintifice asupra agricul- ductia de serie si o productivitate ridi-
turii si mai ales industriei, dar si de cata a muncii.
262
Dezvoltare social
Ca majoritatea abordarilor economice economic sunt societati deschise, n

din secolul XX, si cea lui Rostow pro- care oricine poate concura pentru orice
pune o viziune evolutionista asupra pozitie, n functie de capacitatile sale,
dezvoltarii, cauzele acesteia fiind iden- iar relatiile sociale sunt specifice. n
tificate la nivelul progresului tehnologic contrast, n tarile subdezvoltate, rela-
(care permite cresterea productivitatii tiile sociale au o natura difuza (de
muncii) si al extinderii pietelor de exemplu, nu exista relatii pur economi-
desfacere si aprovizionare. Dezvolta- ce, acestea fiind nalt personalizate
rea este o caracteristica a natiunilor prin mbinarea cu relatii de rudenie,
sub impactul competitiei internationale. prietenie etc.), statusurile sociale sunt
Rostow nu neglijeaza rolul culturii, lun- predeterminate prin ereditate, mobilita-
gimea stagiilor desprinderii si maturi- tea sociala fiind redusa.
zarii fiind justificata prin timpul necesar Omul modern, arata Inkeles (1996,
difuziunii inovatiilor si valorilor favora- 1974), este n primul rnd deschis la
bile modernizarii. Explicatia ramne schimbare, prefernd adeseori cai noi
nsa una n care determinismul eco- de a face lucrurile. Aceasta presupune
nomic primeaza, iar doctrina sugerata si o tendinta de acceptare a riscului.
este cea a unor politici de accentuare Modernitatea implica cresterea inde-
a industrializarii, de rationalizare a mo- pendentei fata de autoritatea traditiei.
durilor de productie din agricultura, de Noile drumuri sunt alese "rational", prin
stimulare a progresului tehnologic si de apelul la o autoritate aleasa (lideri po-
investire n educatie si infrastructura. litici sau sindicali) sau la una episte-
Sociologia a propus o alternativa cultu- mica. Credinta n eficacitatea stiintei si
ralista a modernizarii, dar mai ales una a medicinii implica respingerea fata-
a simultaneitatii si determinarii reci- lismului si abandonului ca strategii de
proce ntre modernitatea economica si viata. Investirea n educatie se impune
cea culturala. Max Weber (1922) a ar- ca obiectiv major al oamenilor moderni.
gumentat asupra relatiei strnse dintre Consumul cultural, dorinta de a fi in-
economic si social, mergnd pna la a format se nscriu pe aceeasi dimen-
sugera un determinism de natura cul- siune. Planificarea joaca si ea un rol
turala, lucrarea sa asupra influentei va- important n strategia generala de suc-
lorilor culturii protestante asupra dez- ces. n fine, omul modern este unul
voltarii modului de productie capitalist activ, responsabil, caracterizat de un
(1920) fiind un exemplu clasic n acest nivel ridicat al participarii la viata so-
sens. Talcott Parsons (1951, 1964, ciala si politica. Societatile moderne
1958) a notat existenta unor diferente se caracterizeaza mai degraba prin
socio-culturale ntre societati, care se culturi politice participative, n termenii
reflecta n gradul lor de dezvoltare eco- lui Almond si Verba (Cultura civica,
nomica: n tarile dezvoltate, normele 1963).
dobndirii, universalismului si specifici- Traditionalismul, n schimb, este carac-
tatii sunt dominante, n timp ce n cele terizat prin culturi politice parohiale sau
subdezvoltate predomina normele ere- dependente. Indivizii prefera "caile ba-
ditatii, particularismului si ambiguitatii. tute", modurile obisnuite de a face
Cu alte cuvinte, societatile dezvoltate lucrurile. Traditionalistul este mai putin
263
Dezvoltare social
predispus la asumarea riscului si pre- mediul n care individul evolueaza si

fera autoritatea bisericii si cea a sta- pun amprenta pe orientarea sa tradi-
tusului mostenit. Lipseste interesul tionalista sau modernista.
pentru planificare si rationalizare. Biro- Modernitatea culturala presupune asa-
cratia este putin dezvoltata. dar acceptarea riscului si tendinta ca-
Pentru Inglehart (1997, p. 27), traditio- tre inovare, rationalizarea activitatilor,
nalismul a aparut ca o necesitate le- investitia n educatie si ncrederea n
gata de aparitia statului. Aceasta a posibilitatea stiintei si tehnicii de a
descurajat mobilitatea sociala, impu- controla natura. Adica exact unele
nnd accentuarea cutumelor si obice- dintre preconditiile dezvoltarii econo-
iurilor, a obligatiilor fata de comunitate mice, asa cum este aceasta sugerata
si a normelor religioase puternice. de economisti precum Rostow. Pe de
Odata cu acumularea economica, ino- alta parte, modernizarera economica,
vatia si individualismul au nceput sa industrializarea constituie determinanti
primeze n fata regulilor traditionale ale pentru modernizarea culturala. Stiintele
respectului ierarhic si a obligatiilor co- politice au insistat, la rndul lor, asupra
munitar-religioase. Siguranta unei vieti democratizarii ca parte a procesului de
predestinate a disparut o data cu secu- modernizare, de rationalizare a deci-
larizarea normelor sociale, indivizii n- ziei politice. Sintetiznd, modernizarea
cepnd sa fie expusi incertitudinii axio- reprezinta un proces de industrializare,
logice. De fapt, asa cum arata rationalizare si planificare, urbanizare,
Giddens, "modernitatea este o cultura nuclearizare a familiei, deschidere la
a riscului" (1991, p. 3). Ea reprezinta o nou si inovare, democratizare si, nu n
"ordine posttraditionala", dar nu una n ultimul rnd, accentuare a importantei
care "siguranta traditiilor si obiceiurilor educatiei.
a fost nlocuita cu certitudinea Modernizarea, ca explicatie procesuala
cunoasterii rationale". a dezvoltarii, a fost elaborata pornind
Analiznd determinantii modernizarii, de la exemplul concret al tarilor vesti-
Inkeles (1996, p. 575) observa ca mo- ce. Ulterior, explicatia a fost universa-
dernitatea culturala apare ca o conse- lizata prin generalizarile permise de
cinta a socializarii individului. Pe de o observarea tarilor subdezvoltate, date-
parte, este socializarea primara, cu ac- le empirice aratnd ca acestea urmea-
cent pe educatie. Cu ct indivizii sunt za patternuri asemanatoare de evolutie
mai instruiti, observa Inkeles, cu att ei (Eisenstadt, 1964; Inkeles, 1969 etc.).
sunt mai predispusi catre modernism. Implicatiile directe asupra doctrinei
nsa "nu cunostintele nvatate n scoa- dezvoltarii ca modernizare sunt consti-
la, ci orientarea generala [...], modul de tuite de sublinierea importantei asigu-
organizare [...] nsusit" sunt cele ce rarii accesului tuturor la educatie, a
determina orientarile moderniste. Pe urbanizarii si industrializarii, a deschi-
de alta parte, o influenta importanta o derii catre inovare si adoptarea noilor
are si socializarea trzie: angajarea n tehnologii, a implicarii puternice n co-
ntreprinderi moderne este strns core- mertul international, precum si a
lata cu modernitatea individuala. Cu democratizarii procesului decizional si
alte cuvinte, socializarea primara si
264
eficientizarii institutiilor statului prin a- speculnd mai ales incapacitatea a-
pelul la rationalitatea birocratiilor. cestora de a explica dezvoltarea dife-
Doctrinele care imagineaza dezvolta- rentiata a tarilor avansate si a celor
rea ca modernizare variaza nsa de la subdezvoltate. Sursele teoriilor depen-
cultura la cultura. Optiunea pozitivista, dentei au fost constituite de analizele
care a dominat prima parte a secolului empirice asupra tarilor din America
XX, imagina un singur mod de a pro- Latina, dar si de teoria marxist-leninista
duce modernizarea, si anume cel spe- a imperialismului.
cific societatilor vestice. Adeptii expli- Daca teoriile modernizarii cautau cau-
catiilor culturaliste asupra cresterii eco- zele nedezvoltarii n caracteristicile in-
nomice (n linia deschisa de Max terne ale societatilor, teoriile depen-
Weber) au sugerat ca societati diferite dentei muta accentul pe relatiile dintre
pot urma patternuri de dezvoltare dife- state, ca si pe neadecvarea interna a
rite chiar si pentru a atinge un obiectiv modelului modernizarii pentru tarile
comun. Dupa cum nota Samuel Hun- lumii a treia, dat fiind ca istoria aces-
tington, strategii aplicate cu succes n tora a cunoscut o etapa straina civili-
unele tari nu au dat rezultate similare zatiei vestice: colonizarea.
n altele, chiar daca aparent acestea n 1950, prelund un argument specific
prezentau acelasi nivel de dezvoltare teoriilor modernizarii, ECLA (Comisia
economica si politica. Aceasta suge- Economica a ONU pentru America La-
reaza mai degraba existenta unor cul- tina) critica modul de structurare a
turi ale dezvoltarii (Huntington, 1987), diviziunii internationale a muncii, care
care impun modelarea strategiilor ge- facea din tarile lumii a treia simpli
nerale de modernizare a societatii n furnizori de materii prime pentru marile
functie de specificul cultural local. centre economice ale lumii. Acestea
Modernizarea nu a atins simultan toate prelucrau materia prima si desfaceau o
societatile. n anii razboiului rece a departe din productie n tarile slab dez-
venit populara o sintagma ce defineste voltate, ntr-un schimb inegal ce adn-
tarile care nu au nceput sau au esuat cea treptat decalajele de dezvoltare la
n tranzitia catre modernitate drept lu- nivel international. ECLA a propus o
mea a treia, o "lume" caracterizata prin strategie de dezvoltare a tarilor latino-
napoiere tehnologica, economii predo- americane axata pe reducerea impor-
minant agrare, traditionalism cultural, turilor de materiale prelucrate, prin n-
analfabetism si niveluri ridicate ale locuirea acestora cu productia proprie,
mortalitatii infantile. Subdezvoltarea stimulnd astfel industrializarea. Gu-
constituie caracteristica comuna a so- vernele urmau sa joace un rol activ,
cietatilor astfel etichetate, n contrast intervenind pentru a reglementa co-
cu tarile avansate, divizate n a doua mertul exterior si dirijnd catre inves-
parte a secolului XX n cele doua mari titiile n tehnologie profitul obtinut din
blocuri ideologice: cel capitalist si cel vnzarea materiilor prime (Prebisch,
bolsevic. 1950). Instabilitatea politica a tarilor
Teoriile dependentei au aparut ca al- latino-americane, dar si concurenta
ternativa la cele ale dezvoltarii ca pro- tarilor dezvoltate au facut ca proiectul
ces de modernizare si industrializare, ECLA sa esueze, desi a avut rezultate
265
notabile n anii '60, ndeosebi n Mexic economiile lor predominant agrare nu
si Brazilia. se pot industrializa, neavnd cum sus-
Analiznd situatia din America Latina, tine dezvoltarea sociala. Productia lor
Andre Gunder Frank (1966) observa este constituita de materii prime ex-
ca subdezvoltarea si gaseste radaci- portate apoi n metropolele europene
nile n istoria fiecarei societati, n faptul n schimbul produselor prelucrate in-
ca unele societati - n special fostele dustrial. "Satelitii cunosc o dezvoltare
colonii - nu se pot dezvolta indepen- economica cu att mai puternica, n
dent datorita dependentei economice special dezvoltarea industriala capita-
si financiare fata de vechile lor me- lista clasica, cu ct legatura lor cu
tropole. Acestea le-au modelat n tre- metropola este mai slaba" (p. 24). Le-
cut structura economica, transformn- gatura mai slaba presupune o libertate
du-le n tari furnizoare de materii prime mai mare n selectia pietelor si n acu-
mularea de capital, posibilitatea rein-
desfacute exclusiv pe piata pusa la
vestirii profiturilor permitnd dezvol-
dispozitie de metropola, n timp ce im-
tarea manufacturiera si industrializa-
porturile de produse finite se realizau
rea. Astfel, tarile din America Latina au
doar de la furnizorii din tara coloni-
reusit cresteri importante mai ales
zatoare. Chiar si dupa obtinerea inde-
atunci cnd metropolele lor europene
pendentei si suveranitatii politice, de-
s-au aflat n criza: n timpul recesiunii
pendenta de metropola s-a perpetuat,
spaniole din secolul XVII, al raz-
datorita situatiei monopoliste existente
boaielor napoleoniene, al recesiunii din
att pe pietele de desfacere, ct si n anii '30 si al celor doua razboaie
ce priveste importul. mondiale. Frank sesizeaza (oarecum
Frank construieste o teorie a depen- discutabil) ca regiunile neintegrate n
dentei, elaborata n jurul ipotezei ca, comertul mondial, care nu au fost
"n contrast cu dezvoltarea metropo- sateliti ai nimanui (precum Japonia
lelor care nu sunt sateliti ai nimanui, restauratiei Meiji), sunt cele care au
dezvoltarea satelitilor este limitata de reusit sa se dezvolte si sa avanseze
statutul lor de sateliti" (1966, p. 23). tehnologic la niveluri similare cu cele
Fundamentele teoriei sunt de natura ale Europei Vestice. Declinul ratelor de
empirica si provin ndeosebi din dezvoltare din America Latina ofera un
exemplul sud-american. Tarile-satelit argument suplimentar pentru a doua
provin n general din foste colonii sau ipoteza, sugernd ca refacerea lega-
posesiuni ale metropolelor, dar nu turilor cu metropola - slabite provizoriu
numai. Ele sunt inferioare din punct de de criza acesteia - face ca dezvoltarea
vedere al productivitatii economice, al sa nu mai fie la fel de rapida sau chiar
acumularii de capital si al tehnologiei, sa nceteze sub impactul concurentei.
fiind constrnse la o perpetua "dezvol- n fine, "n prezent, regiunile cele mai
tare a subdezvoltarii", prin migrarea subdezvoltate si mai apropiate de feu-
continua a resurselor umane si a capi- dalism sunt cele care au avut legaturile
talului financiar catre tarile dezvoltate. cele mai puternice cu metropolele lor
Inegalitatile de control asupra resur- n trecut" (p. 27). Pentru acestea, n-
selor si predominanta relatiilor feudale treaga piata de desfacere a fost asi-
ntregesc tabloul. n aceste conditii, gurata automat, iar deprinderile de a
266
Dezvoltare social
identifica alte piete nu s-au mai dez- tarile-metropola si cele periferice. Du-
voltat sau materiile prime n cauza nu pa cum sesizase si Frank (1966),
erau cautate pe alte piete. inegalitatea interna ridicata determina
Theotonio Dos Santos (1971) este cel si este cauzata de subdezvoltare. Apare
ce a sistematizat teoria dependentei, astfel un cerc al dublei dependente,
observnd ca dependenta coloniilor si care face ca iesirea din starea de
a tarilor-satelit de fosta metropola este subdezvolare sa fie extrem de dificila.
una tripla: economica (industriala), fi- Modelul mai rafinat al lui Cardoso in-
nanciara si tehnologica, insistnd pe dica, asa cum observa Alvin So (1990),
acest al treilea aspect, pentru a argu- o noua orientare aparuta n anii '70 n
menta asupra noilor forme de depen- teoriile dependentei. Aceasta ncepe
denta. sa acorde atentie si efectelor co-
Alaturi de analizele fostelor colonii, o a lonialismului asupra modului de orga-
doua sursa pentru teoriile dependentei nizare interna si asupra structurii so-
este constituita de argumentul asupra ciale a fostelor colonii. Guillermo
imperialismului ca ultim stagiu al re- ODonell (1978) noteaza, de exemplu,
latiilor de productie capitaliste sugerat ca statele sud-americane au devenit
de Marx si dezvoltat cu precadere de niste societati dominate autoritar de
Lenin. Marx a notat ca, n stadiile sale elite birocratice, excluziunea politica si
trzii, capitalismul presupune concen- economica a maselor constituind re-
trarea capitalului si a productiei, piata gula. Dezvoltarea este astfel blocata
ncepnd sa fie dominata de mono- de actiunea birocratiei, care profita de
poluri, de trusturi, nglobnd att divi- pe urma situatiei existente.
ziuni productive, ct si companii finan- Immanuel Wallerstein (1974) propune
ciar-bancare. Aceste corporatii extrem si el o abordare interesanta a explica-
de puternice tind a fi concentrate n tiei dezvoltarii prin intermediul teoriilor
minile clasei bogate (din tarile avan- dependentei. Pornind de la existenta
sate), care ncepe sa exploateze din unui sistem mondial global, bazat pe
ce n ce mai puternic clasa saraca. n relatii de schimb capitaliste, Waller-
mod similar, teoria dependentei ima- stein remarca trimodalidatea acestui
gineaza dependenta tarilor subdez- sistem: alaturi de statele-centru si de
voltate si n curs de dezvoltare (tarile cele periferice, el mai semnaleaza
periferice) fata de cele dezvoltate existenta unor state semiperiferice, ab-
(centrul). Asa cum noteaza Cardoso solut necesare pentru a asigura
(1972), dependenta periferiei fata de echilibrul sistemului. Necesitatea exis-
centru se realizeaza cu ajutorul bur- tentei statelor semiperiferice deriva din
gheziei din tarile periferice, cea care ratiuni politice (opereaza ca o "clasa
intermediaza ntregul comert exterior, de mijloc", reducnd posibilele tensiuni
profitnd de pe urma acestuia. n si polarizarea ntre statele bogate si
interiorul tarilor-satelit apare astfel o a cele sarace), dar mai ales economice
doua relatie de dependenta, cea a (mutarea tehnologiilor mai vechi n
saracilor fata de bogati, inegalitatea statele semiperiferice permite mentine-
dintre cele doua grupuri crescnd o rea tehnologiilor de vrf n tarile cen-
data cu decalajul de dezvoltare dintre trale, astfel ca productivitatea muncii
267
Dezvoltare social
sa fie ridicata, permitnd existenta pasit obstacolul relatiei monopoliste

unor salarii ridicate si evitarea crizelor dintre metropole si tarile periferice. Ob-
politice interne si a recesiunii). Pentru tinerea independentei politice si econo-
Wallerstein, fara schimb inegal progre- mice, diminuarea legaturilor cu fostele
sul nu poate fi posibil, nefiind posibila metropole, asigurarea eliminarii inega-
extinderea diviziunii muncii si obtinerea litatilor interne n controlul resurselor
de profit (2000, p. 239). Tarile semi- constituie conditii sine qua non ale
periferice depind de tarile centrale si dezvoltarii.
pot juca rol dominant n relatia cu tarile Teoria dependentei cunoaste o exten-
periferice. Spre deosebire de tarile sie n planul inegalitatilor sat-oras. Asa
centrale, n care cu ct balanta comer- cum remarca Frank (1966), orasul are
ciala e mai echilibrata, cu att ele o pozitie dominanta n relatia sa cu
cresc mai mult, n tarile semiperiferice, satul, fiind mai potent financiar si mai
indiferent de balanta comerciala, co- dezvoltat economic. Asa cum arata
mertul extern nu permite dezvoltarea.
teoria industrializarii, orasul are rolul
Calea cea mai buna de a creste profitul
de a integra populatia n economia
marginal este aceea de a cuceri piata
moderna, actionnd ca un magnet n
interna pentru produsele interne, de
atragerea de forta de munca si capital.
unde necesitatea politizarii deciziei
Riscul este cel al exacerbarii discre-
economice si a interventiei statale, mai
ales la momentul trecerii din starea de pantelor locale ntre ariile urbane si cele
stat semiperific catre cea de stat rurale aflate ntr-o relatie tip metropola-
central. satelit care poate genera subdez-
voltarea zonelor rurale periferice. O
Desi explicarea dezvoltarii prin inter- atenta politica de dezvoltare regionala
mediul teoriilor dependentei au vizat
poate preveni si corecta un astfel de
mai ales exemplul concret al Americii
risc.
Latine, studii influente au fost produse
si pentru Africa (vezi Amin, 1972), Att teoriile modernizarii, ct si cele ale
India (de exemplu, Baran, 1957) si dependentei se concentreaza asupra
Asia de Sud-Est (vezi, de exemplu, dezvoltarii statelor natiune, n timp ce
Gold, 1986). teoria sistemului mondial muta accentul
Diferenta care separa teoriile depen- pe relatiile dintre state si pe dezvoltarea
dentei de cele ale modernizarii n expli- globala a ntregii umanitati, evolutia
carea dezvoltarii consta n localizarea fiecarui stat fiind tratata ca element
cauzelor subdezvoltarii ca fiind exter- secundar al evolutiei sistemului
ne, n primul caz, si interne, n cel de-al mondial. Teoriile dependentei si cea a
doilea. Implicatia doctrinara este ime- sistemului mondial sunt percepute n
diata: doctrinele dependentei sustin general ca explicatii pesimiste ale
protectionismul, n timp ce cele ale dezvoltarii, care lasa putine sanse de
modernizarii ncurajeaza liberul schimb crestere pentru tarile periferice sau
ca agent al difuziunii inovatiilor. Pentru semiperiferice. n schimb, explicatia
adeptii doctrinei dependentei, dezvol- modernizarii este considerata a fi ver-
tarea depinde de interventia puternica siunea optimista a dezvoltarii statelor
a statului, numai astfel putnd fi de- natiune.
268
Dezvoltare social
Toate cele trei explicatii trateaza statul- europene. Dezvoltarea sociala este
natiune ca actor-cheie n procesul de astfel menita sa asigure furnizarea
dezvoltare, considernd interventionis- nevoilor de baza pentru toti indivizii,
mul statal ca de la sine nteles, reflec- strategiile dominante fiind planificarea
tnd spiritul epocii n care s-au nascut. si interventia statului.
Anii '50-'60 au marcat respingerea li- Sfrsitul anilor '70 a marcat ascensiu-
beralismului economic si larga popula- nea teoriilor neoliberale. Interventia
rizare a economiei politice keynesiene. statala nu putuse preveni recesiunea si
Statul era privit ca actor economic problemele generate de criza petrolu-
activ, a carui interventie era menita sa lui. Somajul n crestere punea n mare
rezolve imperfectiunile pietei si sa dificultate bugetele publice, fortate sa
reglementeze redistribuirea. Bunasta- se preocupe de crearea de locuri de
rea sociala era acceptata ca obiectiv munca si de furnizarea de ajutoare so-
general al dezvoltarii, iar statul era
ciale. Interventia statului a fost supusa
obligat sa intervina n reglementarea si
criticilor noii drepte, fiind privita nu ca o
furnizarea serviciilor de bunastare.
rezolvare a imperfectiunilor pietei, ci ca
Evolutia era fireasca, marcnd, asa
generatoare de astfel de imperfectiuni.
cum sugereaza Polanyi (1944, 1957),
Monetarismul a cstigat teren, su-
o transformare a modurilor de schimb:
daca dominatia trocului si darului gernd ca interventia statului trebuie
fusese nlocuita cu schimbul comercial sa fie ct mai redusa si sa utilizeze
si salariul (si el expresie a schimbului predominant prghii financiare - n pri-
de pe piata muncii), era acum rndul mul rnd, controlul masei monetare.
redistribuirii sa devina una dintre ma- Filosofia ajustarii structurale promovata
nifestarile esentiale ale schimbului ce de Banca Mondiala si FMI are si ea la
determina solidaritatea colectivitatilor. baza principii neoliberale. Cele doua
Redistribuirea functioneaza ca mod de institutii, cu un rol important n
asigurare a indivizilor n fata riscului, dezvoltarea sociala contemporana,
prevenind crizele sociale si instabili- conditioneaza acordarea de credite
tatea politica. Astfel, asigurarea func- pentru tarile lumii a treia sau pentru
tionarii eficiente a sistemului de secu- cele n curs de dezvoltare de preocu-
ritate sociala constituie o conditie a parea acestora pentru industrializare,
ordinii sociale si a cresterii economice. deschiderea pentru liber schimb si
Este motivul pentru care unii autori reducerea cheltuielilor guvernamen-
considera dezvoltarea sociala ca o tale. Dupa 1990, Banca Mondiala a
doctrina a integrarii politicilor sociale si adaugat o preocupare pentru combate-
economice, n care ambele tipuri de rea saraciei, ndeosebi prin promova-
programe sa fie considerate ca parte- rea utilizarii fortei de munca, principalul
neri egali. Midgley (1995) argumen- capital al celor saraci, dar si prin furni-
teaza n favoarea acestei perspective, zarea unor servicii de baza pentru
subliniind sprijinul reciproc dintre cele acestia, cum sunt educatia, ngrijirea
doua sectoare, dar si faptul ca istoria medicala si asigurarea hranei. Se
ideii de dezvoltare sociala este legata adauga preocuparea recenta de susti-
de crearea si extinderea serviciilor nere a unei "bune guvernari", prin pro-
sociale n fostele colonii ale statelor movarea democratiei liberale. Anul
269
Dezvoltare social
2000 marcheaza o regndire a politi- tatii grupurilor sociale, interventia sta-

cilor de ajustare structurala promovate tului ca reprezentant al interesului tutu-
de FMI si Banca Mondiala, discutiile ror. Acceptarea diversitatii stilurilor de
purtate ntre cele doua agentii aducnd viata si promovarea tolerantei si identi-
n prim-plan propunerea de renuntare tatilor culturale conduc la minimizarea
la conditionarea de promovare a ma- cuprinderii interesului comun, repre-
surilor neoliberale pentru acordarea de zentat de catre stat. Dezvoltarea reala
credite pentru tarile n curs de dezvol- nu se poate realiza dect prin descen-
tare n schimbul urmaririi unor indi- tralizare, modernizarea si combaterea
catori agregati de performanta (Ziarul dependentei neputnd fi realizate de-
financiar, 18 iulie 2000). ct la nivel local, facilitnd participarea
tuturor n procesul de dezvoltare co-
Esecul sau rezultatele slabe din unele
munitara. Cresterea spectaculoasa a
tari ale programelor de ajustare struc-
companiilor transnationale, globaliza-
turala au fost explicate adesea fie prin
rea activitatilor umane, dezvoltarea for-
"coordonarea politica neadecvata si
melor de comunicare la distanta au
esecul institutional" (Brohman, 1996, p.
oferit un argument n plus pentru retra-
178-179), fie prin neadecvarea unor
gerea treptata a statului din rolul sau
asemenea programe pentru structura
nu numai ca actor economic si de prin-
sociala locala (Portes, 1997). Brohman
cipal furnizor al serviciilor sociale, dar
insista pe necesitatea unui stat eficient,
si din rolul general de reglementator. n
puternic, n care functionarea institu-
tiilor sa fie garantata prin participarea schimb, pentru asigurarea dezvoltarii,
activa la constructia lor. Numai astfel un rol esential l are acordarea de pu-
schimbarile produse prin ajustarea teri sporite autoritatilor locale, capabile
structurala pot fi sustinute de catre sa reflecte mai fidel vointa publica si sa
populatie si pot avea efectele pozitive gestioneze interesele acesteia. Dez-
asteptate. Portes argumenteaza ca le- voltarea poate ramne o activitate pla-
gaturile puternice n interiorul claselor nificata prin consens la nivel central
sociale, dublate de slabiciunea capi- sau global, extrem de importante fiind
talului social de legatura (ncrederea si n acest caz organizatiile internatio-
relatiile sociale ntre grupuri sau clase nale, dar mai ales asociatiile nonguver-
sociale), fac imposibila derularea pro- namentale, voluntare, exprimnd inte-
iectelor neoliberale de ajustare. Persis- resul direct al membrilor lor.
tenta relatiilor clientelare si de recipro- Abordarile postmoderniste se mple-
citate blocheaza liberul schimb, func- tesc adesea cu perspectivele globale
tionarea eficienta a institutiilor statului, asupra dezvoltarii. Analistii globalizarii
modernizarea si substituirea importu- au observat ca aceasta presupune nu
rilor prin industrializare. Ambele tipuri numai integrarea economica mani-
de argumente au condus catre o ac- festata prin dezvoltarea mondiala a
centuare a importantei dezvoltarii capi- pietelor, ci si schimbari fundamentale
talului social ca o conditie de realizare la nivelul organizarii sociale, interna-
a programelor neoliberale de ajustare tionalizarea structurii sociale, difu-
structurala. ziunea mondiala a stilurilor de viata, a
Teoriile postmodernitatii culturale au institutiilor, valorilor si normelor sociale
respins indirect, prin stipularea diversi- (vezi Roberts si Hite, 2000; McMichael,
270
Dezvoltare social
1996 etc.). Procesul este sustinut de denta). n functie de structurarea aces-

aparitia companiilor transnationale, de tora, Huntington identifica cteva tipuri
mobilitatea spatiala n crestere si de de strategii ale dezvoltarii, funda-
evolutia comunicatiilor si impune dez- mentate de optiuni teoretice distincte.
voltarea unor politici sociale comune Strategia compatibilitatii ntre obiective
pentru statele afectate de globalizare sustine ca "toate lucrurile bune vin n
(vezi exemplul recent al integrarii Uniu- acelasi timp", astfel nct atingerea
nii Europene). Migratia n crestere pre- celor cinci scopuri trebuie urmarita si
supune rediscutarea modului de asigu- realizata simultan. Modernizarea re-
rare a drepturilor sociale ale cetatenilor prezinta un proces sistemic, compre-
"satului mondial". Globalizarea implica hensiv, n care societatea se schimba
cresterea rolului organizatiilor non- fundamental. Progresul este realizat si-
guvernamentale n procesul de dezvol- multan pe toate dimensiunile, acestea
tare, simultan cu diminuarea treptata a fiind interrelationate. Aceasta face ca
importantei statului ca actor central n eliminarea unui rau sa contribuie la eli-
planificarea acesteia. minarea celorlalte, de unde si aparitia
Diverse curente ideologice ale ultime- strategiilor axate pe ceea ce Hunting-
lor decenii si-au adus contributia n ton numeste "teorii ale locomotivei":
nuantarea doctrinelor dezvoltarii. Ast- cresterea economica precum o loco-
fel, feminismul a pus accentul pe asi- motiva ce atrage dupa sine ndepli-
gurarea egalitatii de gen ca obiectiv al nirea tuturor celorlalte obiective (mo-
dezvoltarii sociale. La rndul sau, eco- delul liberal al dezvoltarii); schimbarea
logismul a adus n prim-plan conceptul revolutionara a ordinii publice actio-
de dezvoltare sustinuta, insistnd asu- neaza ca un stimulent pe calea dez-
pra necesitatii prezervarii mediului n- voltarii pe toate cele cinci dimensiuni
conjurator. (modelul marxist al dezvoltarii); csti-
Strategii ale dezvoltarii: garea independentei nationale prin ru-
structurarea obiectivelor perea legaturilor de dependenta (doc-
trina dependentei).
Dincolo de doctrina care sustine pro-
cesul dezvoltarii sociale, obiectivul Strategia conflictului ntre obiective
acesteia l constituie realizarea "bunei porneste de la ideea ca scopurile dez-
societati", dupa cum noteaza Hunting- voltarii nu pot fi atinse simultan, urma-
ton (1987). Aceasta presupune trans- rirea unora afectnd realizarea celor-
formarea societatii prin depasirea sara- lalte, astfel nct dezvoltarea trebuie
ciei, inechitatii, represiunii, violentei si realizata pe rnd pentru fiecare dimen-
dependentei si asigurarea bogatiei, siune n parte. Astfel, cresterea econo-
dreptatii, democratiei, ordinii si autono- mica poate determina n primele sale
miei/independentei nationale. Cu alte stagii cresterea inechitatii si inegalitatii,
cuvinte, dezvoltarea presupune cinci acestea ncepnd sa descreasca abia
scopuri distincte: cresterea economica, dupa atingerea unui anumit nivel al
realizarea unei redistribuiri echitabile a dezvoltarii economice (Kuznets, 1955).
veniturilor, democratizarea, asigurarea n acelasi timp, pot aparea tensiuni po-
ordinii, autonomia nationala (indepen- litice ntre grupurile avantajate de cres-
terea economica si cele dezavantajate.
271
Dezvoltare social
Diminuarea inechitatilor nu este legata ideologiile care structureaza elabora-

n mod necesar de stabilitatea politica. rea strategiilor n cauza. Statund bu-
Ba chiar dimpotriva, uneori echitatea nastarea sociala ca obiectiv general al
poate creste prin revolutii politice. Re- dezvoltarii, Midgley observa ca exista
gimurile autocratice, bazate pe aparate trei mari instante care furnizeaza buna-
birocratice care rationalizeaza politicile starea: indivizii (si firmele) prin activi-
de dezvoltare, se pot dovedi pe termen tatea lor pe piata, comunitatea si statul.
scurt extrem de eficiente n asigurarea De aici rezulta trei tipuri ideale de
ordinii sociale si a cresterii economice, strategii ale dezvoltarii: strategiile parti-
acestea intrnd nsa n conflict cu ciparii, cele comunitare si cele etatiste,
dezideratul asigurarii democratiei. fiecare accentund rolul unuia dintre
Strategia compatibilizarii obiectivelor cei trei mari furnizori ai bunastarii.
accepta faptul ca scopurile dezvoltarii Strategia participarii pune accentul pe
pot intra uneori n contradictie, dar importanta efortului individual, a pietei
avanseaza ipoteza ca ele pot fi com- si antreprenoriatului n promovarea bu-
patibilizate prin politici guvernamentale nastarii individuale. Guvernul trebuie
care sa asigure progresul armonios pe sa promoveze politici care sa asigure
cele cinci dimensiuni. Solutia propusa capacitatea individului de a se descur-
n general este cea a dezvoltarii sec- ca ntr-o situatie de competitie pe
ventiale, n trepte: este urmarit initial piata. Pentru tarile lumii a treia, n spe-
un singur scop sau un grup de scopuri, cial, se insista asupra capacitatii eco-
apoi, atunci cnd dezvoltarea pe a- nomiei informale si a ntreprinderilor
ceste prime dimensiuni o permite, n- mici si mijlocii de a genera bunastare
cep a fi urmarite celelalte obiective. De individuala. Practicile unei astfel de
pilda, Huntington sugereaza ca o stra- strategii presupun scaderea taxelor,
tegie eficienta de dezvoltare ar trebui privatizarea serviciilor, liberalizarea
sa se axeze pe crearea preconditiilor economiei astfel nct sa fie stimulata
unei guvernari eficiente si a participarii dezvoltarea afacerilor, crendu-se lo-
de masa la viata politica, abia apoi n- curi de munca. Sunt promovate indus-
cepnd dezvoltarea economica, asigu- trii care necesita multa mna de lucru,
rarea autonomiei, definitivarea demo- autoangajarea si orice activitate pro-
cratizarii etc. ductiva. Accentul este pus pe productie
Fiecare din aceste strategii, noteaza si mai putin pe redistribuire, aceasta
Huntington, ia forme diferite de la o producndu-se automat, n functie de
societate la alta, n functie de cultura participarea la viata economica. O ast-
locala, fiind modelata n mod decisiv fel de strategie care respecta principiul
de obiceiurile si valorile mpartasite de politicii "pietelor prietenoase" este re-
colectivitatea n cauza. comandata de Banca Mondiala prin
Strategii ale dezvoltarii: World Development Report din 1991
optiunile ideologice (World Bank, 1991).
James Midgley (1995) sugereaza o Strategiile comunitare pleaca de la ipo-
clasificare ideologica a strategiilor de teza ca doar comunitatile sunt cele mai
dezvoltare, chiar daca nu pleaca de la bine plasate pentru a se autoorganiza
si a asigura bunastarea prin masuri
272
Dezvoltare social
socio-economice. Guvernele locale drept "complementar", n timp ce cele-

sunt cele care cunosc si pot rezolva lalte sunt numite "antagonistice". n
cel mai bine nevoile indivizilor. Lucrnd strategia institutionala, guvernul trebuie
mpreuna si fiind responsabili pentru sa conduca procesul de dezvoltare
bunastarea tuturor membrilor comu- sociala astfel nct sa maximizeze
nitatii, indivizii si pot defini mai usor participarea statului, comunitatilor si
obiectivele dezvoltarii, precum si pro- indivizilor, promovnd un management
gramele pentru atingerea acestora. pluralist al dezvoltarii.
Rezulta o sustenabilitate accentuata a Clasificarea strategiilor de dezvoltare
acestor programe, dar si preluarea ris- n functie de institutia centrala a fur-
curilor sociale, prin integrarea n re- nizarii de bunastare este n fapt una
telele comunitare. Strategii comunitare ideologica. Principalele ideologii con-
au fost utilizate cu succes n epoca co- temporane ale culturii vestice (libera-
loniala pentru a determina participarea lismul, social-democratia si corpora-
locuitorilor din rural la dezvoltarea eco- tismul) pun fiecare accentul pe una
nomica si sociala. dintre cele trei institutii. Liberalismul
Strategiile etatiste se sprijina pe ipote- subliniaza rolul pietei, social-democra-
za ca dezvoltarea sociala poate fi pro- tia pe cel al statului, n timp ce corpo-
movata cel mai bine de guvernarea ratismul accentueaza importanta co-
centrala, prin agentiile sale speciali- munitatii. Strategiile de dezvoltare se
zate. Statul este singurul capabil de a construiesc, n general, n functie de
avea o vedere de ansamblu asupra importanta relativa a fiecareia dintre
nevoilor de dezvoltare ale societatii si aceste ideologii n societate, fiind com-
singurul care poate sa mobilizeze re- binatii ale celor trei tipuri ideale. Cea
surse pentru a satisface aceste nevoi, de-a patra strategie propusa nu repre-
fiind singurul n stare sa armonizeze zinta un tip ideal, ci reprezinta tocmai o
politicile sociale si cele economice. astfel de combinatie.
Strategiile de dezvoltare ale democra- Practici ale dezvoltarii -
tiilor liberale si ale statelor comuniste cteva programe specifice
europene dupa cel de-al doilea razboi
mondial au urmat un astfel de pattern. Urbanizarea constituie att o conditie,
ct si un efect al industrializarii. Trans-
Midgley adauga la aceste trei tipuri de formarea economiilor agrare a impus
strategii un al patrulea model, pe care migrarea populatiei n orase, concen-
l numeste strategie institutionala si trarea acesteia n aglomerari urbane.
care este menit a rezolva dilemele ale- Efectele imediate se fac simtite n
gerii ntre cei trei actori principali. planul nevoii de locuinte, al modificarii
Midgley insista astfel pe elaborarea patternurilor familiale, n erodarea re-
unei strategii sintetice care sa implice telelor sociale. Indivizii devin astfel mai
participarea tuturor institutiilor (alaturi expusi riscurilor, aparnd ca stringenta
de piata, comunitate si stat incluznd nevoia dezvoltarii sistemelor de asigu-
aici si agentiile internationale, organi- rari sociale. Comunitatile sunt fortate
zatii nonguvernamentale, companii sa dezvolte sistemele de furnizare a
transnationale etc.) la procesul de dez- serviciilor sociale, adaptndu-le nevoi-
voltare. Modelul propus este etichetat
273
lor individuale. ntrzierea n aparitia rala. Aceasta priveste, pe de o parte,
sau eficienta redusa si neacoperirea aducerea conditiilor de trai de la sate la
completa cu asigurari sociale de vrsta nivelul celor din orase, sub aspectul
(sisteme de pensii), mpotriva soma- infrastructurii si al facilitatilor aferente
jului sau de sanatate poate conduce la locuirii. Pe de alta parte, este vorba de
diminuarea bunastarii individuale si a reformarea modurilor de productie a-
capacitatii de munca, mpiedicnd gricola, prin cresterea productivitatii
cresterea economica si putnd deter- muncii n acest sector si prin asigu-
mina tensiuni sociale si politice. Se rarea unei calitati superioare a pro-
impune totodata o atenta planificare duselor agricole.
urbana, ca si dezvoltarea facilitatilor de Investitiile n capital uman, n special n
igienizare, accesul ct mai complet al educatie, au fost vazute, ncepnd cu
populatiei la apa potabila si canalizare. anii '60, ca absolut necesare pentru a
Industrializarea presupune nu numai sustine dezvoltarea. Progresul tehnolo-
stimularea productiei industriale de gic a impus specializarea din ce n ce
serie. Automatizarea si progresul teh- mai puternica a muncii, nivelul de cu-
nologic face ca mna de munca so- nostinte necesar angajarii crescnd
licitata n industrie sa fie mai mica pentru toate pozitiile. Aceasta presu-
dect cea disponibilizata din agricul- pune o investire continua n educatie, o
tura. Productivitatea crescuta a muncii nvatare pe tot parcursul vietii, asa cum
determina niveluri nalte de venit si sur- sugereaza agentiile internationale, pre-
plusuri de timp liber. Dezvoltarea ser- cum OECD sau PNUD (vezi educatia
viciilor poate absorbi att mna de permanenta n acest dictionar). Alaturi
lucru suplimentara, ct si resursele sa- de efectele sale benefice n planul
lariale produse n industrie. Neolibera- cstigurilor individuale, instructia la ni-
lismul adauga aici si stimularea liberei veluri superioare este privita ca deter-
initiative si sprijinirea acesteia printr-o minant al modernizarii culturale si al
legislatie favorabila ntreprinderilor mici promovarii tolerantei.
si mijlocii. Acestea nu numai ca asi- Dezvoltarea regionala s-a impus ca so-
gura crearea de locuri de munca, dar lutie de prevenire a dezvoltarii distor-
faciliteaza si descongestionarea mari- sionate, a inegalitatilor ntre regiuni,
lor centre urbane, prin mutarea unei pentru combaterea fenomenelor de
parti din activitate n orase mai mici. n dependenta ntre marile centre urbane
plus, aceasta poate contribui la preve- si localitatile din jurul acestora. Dezvol-
nirea dezvoltarii distorsionate, a dispa- tarea distorsionata s-a dezvoltat ca un
ritatilor regionale. n fine, industrializa- concept simultan cu teoria depen-
rea nu poate sa se produca n absenta dentei n analizele asupra Americii La-
unei politici de dezvoltare a infrastruc- tine. Exemplul diferentelor de dezvol-
turii, transporturilor si telecomunica- tare ntre centrele urbane (precum ora-
tiilor, dar si a sistemului bancar, consti- sul brazilian Sao Paolo sau Buenos
tuind conditii ale unei activitati econo- Aires, n Argentina) si zonele nveci-
mice eficiente. nate sau chiar n ntreaga tara l-au de-
Industrializarea trebuie sa fie nsotita terminat pe A.G. Frank (1966) sa iden-
de o politica atenta de dezvoltare ru- tifice orasul ca instrument al dominatiei
274
Diferene de gen
capitaliste si al perpetuarii dependen- Sintetiznd, dezvoltarea sociala repre-

tei. Dezvoltarea regionala presupune zinta un proces integrat de orientare a
planificarea atenta a distributiei facilita- evolutiei societatii astfel nct sa fie
tilor industriale, a centrelor educationa- asigurata cresterea economica, echi-
le si comerciale n interiorul aceleiasi tatea politica si sociala, avnd ca ultim
entitati statale sau chiar transfrontalier, efect promovarea bunastarii sociale.
asa cum o propun astazi euroregiunile Strategiile de dezvoltare sociala presu-
de dezvoltare. Controlarea atenta a fe- pun armonizarea politicilor economice
nomenelor migratorii, planificarea in- si sociale, a deciziilor privind organiza-
vestitiilor si redistribuirea resurselor rea administrativa si a gestionarii re-
ntre zone sunt metode ale dezvoltarii latiilor externe ale comunitatilor.
regionale. \Bogdan Voicu[
Ultimul deceniu al secolului XX a adus Vezi si: dezvoltare durabila
n prim-plan preocuparea pentru poli- (sustenabila); dezvoltare regionala;
ticile de promovare a capitalului social, dezvoltare comunitara; economia
datorita mai ales efectelor benefice ale bunastarii; ideologie; socialismul;
acestuia n ce priveste participarea social-democratia; corporatism;
comunitatilor la decizia politica si liberalismul; politici sociale
sustenabilitatea politicilor de dezvol- postmoderne; statul bunastarii;
tare, cu implicatii imediate n ce pri- servicii sociale; capital uman; capital
veste eficientizarea administratiei pu- social; educatie permanenta;
blice si a guvernarii. n acest context, ecologismul; feminismul
s-a impus ideea dezvoltarii participati- Bibliografie selectiva: Corbridge
ve (vezi si Dumitru Sandu et al., 1998). (2000); Midgley (1995); Roberts,
O alta practica, legata de cea pre- Cushing si Woods (1995); So (1990);
cedenta, dar cu elemente sugerate de Brohman (1996); Hulme si Turner
abordarile postmoderne, este cea a (1990); Peet (1999); Harrison (1988);
dezvoltarii populare, adica a concen- Preston (1996)
trarii programelor de dezvoltare asupra
nevoilor concrete ale indivizilor si a
ncurajarii participarii acestora la rezol- Diferente de gen
varea problemelor comunitatii: dezvol-
tarea trebuie redefinita de jos n sus, Genul desemneaza o categorie de rea-
pentru a satisface conditiile locale si litati sau idei pe care caracteristicile lor
preocuparile subiective. Dezvoltarea comune ne autorizeaza sa le grupam
populara ar trebui vazuta ca un pro- sub aceeasi denominatie generala. n
ces ce mputerniceste oamenii sa si biologie, genul reprezinta un ansamblu
controleze destinul" (Brohman, 1996, de indivizi din aceeasi familie biologica,
p. 352). pe care-l putem subdiviza, la rndul
Ecologia a impus, la rndul ei, practici sau, n tot attea specii cte subgrupe
legate de protejarea mediului prin con- distincte exista n cadrul aceluiasi gen.
trolul atent al factorilor poluatori, reci- Folosirea curenta si cea filosofica i
clare, impunerea de restrictii agricultu- confera acceptiuni foarte largi, fiind
rii industriale, n scopul protejarii solu- adesea utilizat ca sinonim pentru cate-
rilor etc. gorie generala sau clasa.
275
Discriminare
Diferentierile barbati-femei. Studiind petroliera din 1973, ca semn al unei

generatiile sexuate, C. Attias-Donfut a tendinte profunde si ireversibile n
concluzionat ca transformarea statutelor cucerirea muncii profesionale de catre
respective ale fiecarui sex antreneaza o femei. Competitia creste n toate do-
transformare a raporturilor dintre gene- meniile ntre barbati si femei din
ratii. Relatia barbat/femeie reprezinta aceeasi generatie n domeniul studiilor,
arhetipul, modelul oricarei relatii sociale al formarii, al intrarii pe piata muncii si
si este dotata cu o puternica valoare n influenta asupra educatiei copiilor.
simbolica. O data cu repunerea n dis- Aceasta competitie creste presiunea
cutie a diviziunii sociale dintre sexe si a pe care o exercita generatia n ascen-
raportului de dominatie care o fon- siune asupra generatiilor precedente,
deaza, sunt n acelasi timp zdruncinate antrennd o competitie puternica ntre
toate relatiile de dominatie care intervin generatii. Modelele de reproducere
ntre generatii si ntre clase sociale sociala si de mobilitate sociala se
(Attias-Donfut, 1988, p. 121, 125). "Sis- transforma: un individ se poate referi la
temul dual" pe care l constituie barbatii apartenenta sociala a tatalui sau a
si femeile este, asa cum a spus Mathieu mamei, acest factor suplimentar de
(1971), un "sistem structural" si, prin mobilitate putnd actiona ca multipli-
urmare, schimbarea sa este solidara cu cator al sanselor de mobilitate sociala.
schimbarea ansamblului sistemului so- Noile reprezentari sociale ale sexelor
cial. n fapt, cum spunea C. Attias- si ale pozitiilor lor corespunzatoare,
Donfut, la nivel mai profund, este vorba noua apropiere dintre generatii care
despre ansamblul modului de repro- traiesc un acelasi model barbati/femei
ductie care este afectat, respectiv rede- reprezinta un consens care se opune
finirea raportului dintre sexe va contribui rupturii dintre generatiile anterioare.
la redefinirea proceselor nsesi prin care Faimoasa ruptura dintre generatii de-
raporturile sociale se perpetueaza sau nuntata cu peste 30 de ani n urma nu
se transforma, procese mediate de re- mai are aceeasi actualitate astazi. n
latiile dintre generatii (Attias-Donfut, fapt, cercetari actuale au aratat ca,
1988, p. 125). acolo unde raporturile de putere nu
n formele traditionale de societati si genereaza dect revolta sau supunere,
pna recent n societatile occidentale, raporturi mai egalitare permit n acelasi
timp mai multa solidaritate, dar si mai
rennoirea sociala a generatiilor a fost
multa competitie. \Ana Rodica Staicu-
efectiv o problema "masculina". Mobili-
lescu[
tatea sociala se masura n relatie cu
statutul social al tatalui, dependenta Vezi si: generatie
sociala a femeilor fata de tati si soti le-a Bibliografie selectiva: Attias-Donfut
atribuit un rol intrafamilial. ncepnd cu (1988); Mathieu (1971)
anii '50, au putut fi observate progrese
incontestabile n resorbtia discriminarii
sexuale. Indicele de activitate feminina Discriminare
a crescut nencetat pentru toate vrs-
tele, n ciuda cresterii indicatorului de Discriminarea reprezinta tratamentul
somaj, care a marcat cea mai mare diferentiat aplicat unei persoane n vir-
parte a tarilor occidentale dupa criza tutea apartenentei, reale sau presu-
276
Dizabilitate
puse, a acesteia la un anumit grup

social. Discriminarea este o actiune in-
Dizabilitate
dividuala, dar daca membrii aceluiasi D. vizeaza orice reducere, lipsa ori
grup sunt tratati sistematic n mod si- pierdere (rezultnd dintr-o infirmitate
milar, aceasta constituie si un pattern sau deficienta) a aptitudinii de a
social de comportament agregat desfasura o activitate n conditiile con-
(Michael Banton, 1998). n stiintele siderate normale pentru o fiinta umana.
sociale, termenul face trimitere, n ge- Dizabilitatile sunt descrieri ale pertur-
neral, la un tratament prejudiciant, cu barilor la nivelul persoanei, al perso-
efecte negative asupra celui vizat. nalitatii; ele ilustreaza limitarea functio-
Cercetarile efectuate au identificat nala sau restrictia n activitate, cauzate
existenta mai multor tipuri de discrimi- de anumite deficiente. Se pare ca exista
nare. n general, este operata distinctia cel putin 23 de specialitati, de profesiuni
ntre discriminarea directa si cea indi- diferite implicate n activitatile cu per-
recta (Michaela Banton, 1998). Primul soanele cu dizabilitati si, desigur, nu
tip apare atunci cnd tratamentul dife- toate utilizeaza aceleasi definitii. Prin-
rentiat este generat n mod intentionat, cipalele acceptiuni atribuite de specia-
n timp ce cel de-al doilea tip apare listi dizabilitatii ar putea fi grupate n
atunci cnd acest tratament are la ba- cinci mari categorii: pierdere sau anor-
za o decizie inechitabila luata anterior. malitate, conditie clinica, limitare functio-
De exemplu, discriminarea directa este nala, devianta, dezavantaj.
prezenta atunci cnd doua persoane Abordarea fenomenului complex al di-
avnd pregatire egala si o slujba si- zabilitatii s-a realizat cu precadere din
milara sunt platite n mod diferentiat perspectiva a doua modele, "indivi-
datorita faptului ca una dintre acestea dual" si "social", situate ntr-un raport
apartine unui anumit grup etnic. Dis- de opozitie. Modelul individual, preluat
criminarea indirecta apare atunci cnd din medicina si psihanaliza, atribuie
cele doua persoane sunt platite n mod problemelor cu care se confrunta per-
diferit, deoarece au fost angajate n po- soanele cu dizabilitati caracterul de
zitii diferite, desi aveau aceeasi prega- consecinte directe ale deficientelor lor.
tire. Kirshna Mallick (1995) propune Din aceasta perspectiva, sarcina ma-
alte doua tipologii, avnd la baza jora a specialistilor ar fi aceea de a
distinctia ntre discriminarea intentiona- ncerca "ajustarea" individului la con-
ta si constienta si cea neintentionata, ditiile unei anumite deficiente (diza-
precum si ntre discriminarea practica- bilitati), pe de o parte, sub aspectul
ta de indivizi si grupuri si cea practi- fizic (prin programe de reabilitare), iar
cata de institutii. \Malina Voicu[ pe de alta parte, sub cel psihic (prin
programe care ajuta individul sa faca
Bibliografie selectiva: Banton (1998) fata limitarilor respective). Cea mai
frecventa acceptiune a dizabilitatii n
societatea occidentala se bazeaza pe
Distributia veniturilor supozitia ca dificultatile cu care se con-
frunta persoanele cu dizabilitati apar
Vezi inegalitate ca rezultate directe ale deficientelor lor
277
senzoriale sau fizice. Este vorba de deficiente fizice, prin impunerea unor
utilizarea acestui model individual n asteptari nerealiste fata de ele. n
abordarea dizabilitatii. acest sens, chiar si diferitele forme de
ntruct caracteristica esentiala a per- dizabilitati fizice apar ca tipuri ale unei
soanei cu dizabilitate este absenta pu- opresiuni sociale.
terii (fizice, psihice, economice, profe- Multi autori au demonstrat ca dizabi-
sionale, relationale, civice etc.), este litatea nu este o calitate esentiala a
posibila aparitia prejudiciului, a dis- persoanei, ci o constructie sociala.
creditarii, a stigmatizarii. E. Goffman a Categoria "dizabilitate" masoara ceta-
definit dizabilitatea, handicapul, ca un tenii luati individual n raport cu anu-
stigmat, ca relatie dintre un atribut si mite criterii care exprima gradul lor de
un prejudiciu pe care acesta l de- corespondenta n raport cu activitatile
clanseaza la nivelul persoanei. La ba- de munca, n raport cu eligibilitatea
za unei asemenea reprezentari se si- pentru anumite servicii si beneficii,
tueaza postulatul paralelismului dintre precum si cu includerea n societatea
"fizic", "mintal" si "moral", care deter- obisnuita. Criteriile de apartenenta la
mina tendinta de a infera de la un anu- categoria "valizilor" sau la cea a "per-
mit deficit la o incapacitate sau inferio- soanelor cu dizabilitati" se modifica n
ritate generala. n consecinta, o defi- functie de o serie larga de factori
cienta particulara se transforma ntr-un tehnologici, organizationali si culturali.
stigmat, marcnd ntreaga personalita- Dihotomia persoana valida/persoana
te si antrennd un proces de discredi- cu dizabilitate este produsa prin inter-
tare a acesteia. Modelul individual apa- mediul unor structuri (cum ar fi mediul
re astfel ca unul al patologiei indivi- fizic si organizarea ierarhica a profe-
duale. siunii medicale), unor practici (precum
n ultimii ani, o noua paradigma re- tratamentul de specialitate al persoa-
feritoare la dizabilitate s-a impus tot nelor cu dizabilitati) si unor simboluri
mai mult: este vorba de modelul "so- (n cadrul mass-media, al literaturii si
cial", care aduce o schimbare a con- artei). Conceptul de dizabilitate are o
centrarii atentiei de la limitarile fizice ncarcatura valorica negativa, ntruct
ale anumitor indivizi la modul n care utilizarea sa semnifica focalizarea asu-
mediul fizic si social impune serii de pra deficientei ca atribut definitoriu al
constrngeri anumitor grupuri sau ca- persoanei, neglijndu-se calitatile pozi-
tegorii de persoane. n consecinta, tive si potentialul acesteia, motiv pen-
ajustarea, care reprezenta obiectivul tru care Organizatia Mondiala a Sa-
esential al modelului individual, devine natatii propune sa fie nlocuit cu cel de
o problema a societatii: n ce masura "activitate", considerat mai neutru. O
aceasta este dispusa sa-si ajusteze activitate reprezinta natura si gradul
asteptarile si modelele de comporta- functionarii la nivelul persoanei, iar di-
ment pentru a ndeparta obstacolele cu zabilitatea devine limitare privind activi-
care se confrunta persoanele cu di- tatea, sub aspectele naturii, duratei si
zabilitati? n perspectiva acestui model calitatii. Aceasta formulare permite o
social, societatea este cea care inva- identificare mai corecta a posibilelor
lideaza persoanele ce prezinta diferite interventii menite sa nlature, sa dimi-
278
Dreptul la locuire
nueze sau sa previna limitarile res- citatii fizice de munca, vrsta naintata
pective. \Livius Manea[ sau alte deficite relative la subzistenta
n circumstante care depasesc propriul
Vezi si: handicap control personal" (art. 21.1). Premisa
Bibliografie selectiva: Marks (1999); universalitatii dreptului la un standard
Johnstone (1998) de viata adecvat pentru toate persoa-
nele, din punct de vedere teoretic, ar
putea determina ca identificarea unor
Dreptul la locuire grupuri-tinta sa para redundanta. Din
punct de vedere practic nsa, accesul
Este stipulat n numeroase texte refe- echitabil la unele drepturi solicita iden-
ritoare la drepturile omului, emise de tificarea unor astfel de grupuri-tinta si
institutii internationale cum ar fi Na- masurile preferentiale de acces si pro-
tiunile Unite, Consiliul Europei, Uniu- tectie mpotriva discriminarii care ex-
nea Europeana, statele membre ale pune indivizii unui grad crescut de vul-
Uniunii. Dreptul la locuire a aparut nsa nerabilitate sociala, ndeosebi prin po-
pe agenda politica nca din secolul litici si masuri relative la discriminarea
XIX, ca reactie la problemele de locuire pozitiva care sa vina n ntmpinarea
generate de industrializare si explozia principiului de oportunitati egale. O se-
urbana, asociate cu criza/deficitul de rie de declaratii si recomandari ONU
locuinte, dezechilibre ntre cerere si sunt orientate catre asemenea grupuri-
oferta, speculatii n vnzarea de tere- tinta (refugiati - 1951, copii - 1959, fe-
nuri, inegalitati accentuate n accesul mei - 1979, muncitori imigranti - 1990,
la locuire ntre diferite grupuri sociale si minoritati - 1991, populatie indigena -
ntre diferite zone, costuri exorbitante, 1993), care accentueaza pe dezvol-
probleme legate de mentinerea unui tarea de politici antidiscriminative si
stoc adecvat de locuinte, conditii asigurarea unei protectii adecvate prin
proaste de locuire si persoane fara mijloace referitoare implicit la conditiile
locuinta (Lafore, 1993). de locuire. Pna n prezent nsa, ONU
Documentul cel mai important n acest nu a emis nici o recomandare cu re-
sens l reprezinta Declaratia universala ferire explicita la persoanele fara lo-
a drepturilor omului (1948) adoptata de cuinta (engl. homeless).
ONU, n care se arata ca nevoile Conventia europeana pentru protectia
umane de baza trebuie recunoscute ca drepturilor omului si a libertatilor fun-
drepturi, promovnd conceptul de damentale adoptata de Consiliul Euro-
demnitate umana ca un principiu legal: pei n 1953 nu face referire la dreptul
"Orice persoana are dreptul la un fiecarei persoane la o locuinta adec-
standard de viata adecvat pentru sa- vata. n 1993, CE a adoptat nsa Re-
natatea si bunastarea lui nsusi si a zolutia 244, prin care se arata ca "pro-
familiei lui, incluznd asigurarea hra- movarea si implementarea dreptului la
nei, a hainelor, a locuintei, ngrijire me- locuire, ca drept fundamental al fie-
dicala si serviciile sociale necesare, carui individ, este o datorie prioritara a
precum si dreptul de securizare n societatii ca ntreg si o obligatie colec-
cazul somajului, al mbolnavirii, incapa- tiva a autoritatilor publice de la toate
279
Drepturile copilului
nivelurile" (sectiunea V.3). \Adrian Adoptarea Conventiei ONU privind

Dan[ drepturile copilului a constituit nu nu-
mai o declaratie privind drepturile pe
Vezi si: politici de locuire; discriminare; care statele semnatare se obliga sa le
homelessness; excludere de la respecte, dar, n acelasi timp, o defini-
locuire (housing exclusion). tie a ceea ce nseamna copil: "copilul
Bibliografie selectiva: Lafore (1993); este orice fiinta umana sub vrsta de
United Nations (1948) 18 ani, cu exceptia cazurilor cnd, n
baza legii aplicabile copilului, majoratul
este stabilit sub aceasta vrsta".
Drepturile copilului Aceasta reprezinta o precizare a prin-
Drepturile copilului vizeaza drepturile cipiilor dupa care drepturile copilului se
ce revin copiilor n virtutea faptului ca aplica, a obligatiilor pe care statele si le
sunt fiinte umane si a faptului ca, din asuma o data cu adoptarea acestei
cauza lipsei de maturitate fizica si conventii si a modului de monitorizare
intelectuala, ei nu au posibilitatea sa-si a nivelului de respectare a acestor
asigure n mod autonom respectarea drepturi.
acestora. La baza tuturor drepturilor copilului
Primele exprimari oficiale ale nevoii co- stau principiile:
pilului de a se bucura de o protectie x nondiscriminarii, al aplicarii drep-
speciala au fost enuntate n Declaratia turilor tuturor copiilor, fara nici o
de la Geneva din 1924 cu privire la distinctie de rasa, sex, culoare, lim-
drepturile copilului, n Declaratia uni- ba, religie, opinie politica a copilului,
versala a drepturilor omului si n Pactul a parintilor sau a reprezentantilor
international privind drepturile econo- sai legali, de origine nationala, et-
mice, sociale si culturale. nica sau sociala, de situatia lor ma-
Organizatia Natiunilor Unite a adoptat teriala, de incapacitatea lor, de nas-
n cadrul Adunarii Generale din 20 no- terea lor sau de alta situatie;
iembrie 1989 Conventia cu privire la x respectarea interesului superior
drepturile copilului si a supus-o ana- al copilului n toate deciziile si ho-
lizei si ratificarii ei de catre statele tarrile privitoare la copil;
membre ale Organizatiei Natiunilor x respectarea responsabilitatii, drep-
Unite. tului si obligatiei parintilor fata de
cresterea si dezvoltarea copilului.
Romnia a ratificat Conventia ONU pri-
vind drepturile copilului n septembrie Prin ratificarea Conventiei ONU privind
1990, prin Legea nr. 18 din 1990. nce- drepturile copilului, statele recunosc si
pnd cu data publicarii n Monitorul se obliga sa respecte:
oficial, Romnia se obliga sa creeze x dreptul copilului la viata, si pentru
conditiile, sa respecte si sa controleze aceasta statele se obliga sa-i asi-
respectarea drepturilor stipulate n gure acestuia supravietuirea si
conventie. Toata legislatia privitoare la dezvoltarea, nregistrarea copilu-
copil trebuia modificata n sensul res- lui dupa nastere, acordarea unei
pectarii conventiei internationale. identitati (nume, cetatenie), sa a-
280
Drepturile copilului
corde posibilitatea copilului de a-si lua masuri speciale pentru a ve-

cunoaste parintii si de a fi crescut ghea aplicarea disciplinei scolare
de ei. Copilul nu poate fi separat de ntr-un mod compatibil cu demnita-
parintii sai dect daca aceasta se tea copilului ca fiinta umana;
realizeaza n interesul superior al x dreptul copilului apartinnd unei
copilului, iar statele sunt obligate sa minoritati etnice la propria viata
favorizeze pastrarea legaturilor si culturala, de a profesa sau de
relatiilor cu ambii parinti sau reinte- a-si vorbi limba materna cu alti
grarea n familie. Copilul capabil de membri ai grupului sau;
discernamnt are dreptul de a-si x dreptul copilului la odihna si re-
exprima liber opinia; creere, la participarea libera la
x dreptul copilului la protectie din viata culturala si artistica, corespun-
partea parintilor, a comunitatii lo- zator vrstei si aptitudinilor proprii;
cale sau a statului, mpotriva ori- x dreptul la protectie mpotriva ex-
caror forme de violenta, abuz, exploatarii economice si de a nu fi
ploatare a copilului refugiat sau lip- constrns sa desfasoare activitati
sit de familie, a copilului cu handi- ce comporta riscuri sau care i
cap, si dreptul la protectie speciala afecteaza sanatatea;
pentru copilul adoptat n strainatate, x dreptul la protectie mpotriva im-
mpotriva oricarei forme de exploa- plicarii n traficul de stupefiante
tare daunatoare oricarui aspect al sau a folosirii lor si a exploatarii
bunastarii lui; si violentei sexuale;
x dreptul la sanatate si acces la x dreptul la protectia din partea
serviciile de sanatate si reeducare; statului mpotriva rapirii, vnzarii
x dreptul copilului lipsit de familie de si comertului de copii, n orice
a fi plasat pentru protectie si n- scop ar fi si n orice forma;
grijire ntr-o familie substitutiva si x dreptul copilului de a fi protejat
verificarea periodica a situatiei mpotriva participarii directe n
sale; conflicte armate pna la mplinirea
x dreptul copilului la un nivel de vrstei de cincisprezece ani;
viata suficient pentru a-i permite x dreptul copilului delincvent de a
dezvoltarea sa fizica, mentala, spi- fi protejat cu alte metode dect
rituala si morala. Parintii, familia lar- cele de institutionalizare, pentru a
gita, comunitatea sau statele sunt i se asigura un tratament n intere-
obligate sa asigure acest nivel de sul bunastarii lui si proportional cu
viata corespunzator;
infractiunea savrsita. Statele sem-
x dreptul la educatie. Statele sunt
natare vor prevedea n acest scop o
obligate, pentru satisfacerea acestui
gama de servicii care sa asigure
drept, sa asigure pentru toti copiii
protectie copilului delincvent n afa-
gratuitate si obligativitate pentru n-
ra institutiei.
vatamntul primar si accesibilitate
pentru toti copiii pentru nvatamn- Pentru a crea conditiile respectarii
tul secundar si profesional si, n drepturilor prevazute de Conventia
functie de capacitatea fiecaruia, la ONU, statele semnatare se obliga sa
nvatamntul superior. Statele vor faca cunoscute, printr-o raspndire si
281
Dumping social
dezbatere larga, drepturile copilului si capitalurilor straine. Este dificil de facut

sa raporteze periodic (dupa doi ani de o distinctie clara ntre politicile vo-
la ratificare raportul initial si apoi la luntariste de d.s. si politicile rezultate
cinci ani) Comitetului Drepturilor Co- exclusiv din aplicarea ideologiilor
pilului, asupra stadiului implementarii "minimaliste" n sfera politicilor sociale.
Conventiei. Ceea ce se poate afirma este ca
Dupa modelul Conventiei ONU privind beneficiile economice rezultate din
drepturile copilului, Consiliul Europei a existenta unui nivel comparativ mai
redactat Conventia europeana pri- redus al protectiei sociale tind sa ncu-
vind drepturile copilului n curs de rajeze n general rezistenta politica fata
ratificare de catre Romnia, prin care de extinderea ori "universalizarea"
se instituie, alaturi de drepturile pre- standardelor sociale, cel putin atta
vazute de Conventia ONU, o serie de vreme ct exista un sprijin intern pen-
drepturi specifice statelor membre ale tru un stat social mai putin dezvoltat
Consiliului Europei. \Nina Petre[ din punct de vedere comparativ si
atta vreme ct presiunile statelor par-
Vezi si: copil n dificultate; politici tenere si ale organizatiilor internatio-
sociale privind protectia familiei si a nale (n special Organizatia Internatio-
copilului nala a Muncii) pot fi ignorate cu succes
(vezi si organizatiile internationale si
politica sociala).
Dumping social
mpreuna cu dumpingul ecologic, d.s.
Termen care descrie situatia n care un reprezinta o consecinta negativa a lip-
stat mentine la un nivel redus sau re- sei de coordonare a politicilor econo-
duce n mod voluntar protectia sociala mico-sociale la nivel international. Si-
acordata cetatenilor sai, n vederea tuatia cea mai relevanta este cea a
mbunatatirii avantajelor comparative acordurilor Organizatiei Mondiale a
ale economiei sale n relatiile comer- Comertului (OMC), care continua sa
ciale cu alte state. D.s. poate fi generat protejeze sectoarele manopero-inten-
de avantajul comparativ redus al prin- sive (n special agricultura si industria
cipalelor sectoare economice locale, de textila) din tarile dezvoltate, ceea ce
politicile protectioniste ale partenerilor stimuleaza reducerea uneori drastica a
comerciali sau de dorinta de a atrage un protectiei sociale si ecologice n tarile
volum ridicat de investitii straine directe. subdezvoltate. Politicile de d.s. conduc
Utilizarea d.s. este justificata de dorinta la reducerea standardelor minime pri-
de a mbunatati termenii de schimb vitoare la conditiile de munca si de
dintre economia nationala si restul par- protectie sociala a muncitorilor, pre-
tenerilor comerciali, prin reducerea cos- cum si la reducerea contributiilor si
tului comparativ al bunurilor, serviciilor beneficiilor sociale legate de protectia
si fortei de munca locale. n conditiile mpotriva riscurilor socio-profesionale.
globalizarii activitatilor economice, tarile Rezolvarea problemei d.s. necesita
confruntate cu problema subdezvoltarii nsa nu doar reducerea barierelor pro-
pot recurge la d.s. ca solutie de crestere tectioniste ridicate de economiile dez-
rapida a exporturilor si de atragere a voltate n calea exporturilor tarilor n
282
Dumping social
curs de dezvoltare, ci si construirea tui subiect o importanta ridicata n ca-

unor retele institutionale eficiente de drul negocierilor de aderare. Principalii
guvernare, management macroecono- factori care pot contribui la diminuarea
mic si protectie sociala la nivelul a- ponderii d.s. n politicile tarilor candi-
cestora din urma. date sunt cresterea competitivitatii pro-
n relatiile dintre tarile dezvoltate, d.s. ductiei locale si a investitiilor straine,
se manifesta sub forme mai putin dra- precum si aplicarea principiului liberei
matice, dar este stimulat totusi de pro- circulatii a fortei de munca ncepnd cu
cesele actuale de integrare economica primele momente ale integrarii n UE.
si de liberalizare a circulatiei capita- \Bogdan Juncu-Lungulescu[
lurilor, precum n cazul Uniunii Euro-
Vezi si: organizatiile internationale si
pene (vezi si politici sociale europene).
politica sociala; politici sociale euro-
Datorita lipsei unor standarde sociale
pene
unice n UE, tarile central si est-euro-
pene candidate la aderare pot recurge Bibliografie selectiva: Adnett (1995);
la d.s. ca politica de stimulare a cres- Bean et al. (1998); Deacon (1999);
terii economice, ceea ce confera aces UNDP (1999); UNRISD (1995)
283
Echitate distributiv
pentru copii, nevoia n cazul asistentei
E
medicale. Din punct de vedere proce-
dural, beneficiile selective, datorita pro-
cesului de alocare predominant discre-
tionar, sunt mai expuse inechitatii de
tip orizontal, n comparatie cu cele de
tip categorial-universalist. n aceeasi
situatie se afla, de asemenea, si ser-
Echitate distributiva viciile sociale de tipul asistentei me-
dicale si educatiei, datorita rolului sem-
Vezi justitie distributiva nificativ pe care l joaca interactiunea
beneficiar-sistem expert n determi-
narea tratamentului aplicat beneficia-
Echitate orizontala rului. n plus, att al n cazul benefi-
E.o. presupune o tratare egala a tu- ciilor selective, ct si al serviciilor so-
turor indivizilor aflati n situatii similare. ciale medicale si/sau educationale, e.o.
poate fi afectata si datorita variatiilor
E.o. se refera, pe de-o parte, la depis-
locale/zonale/regionale foarte mari, ca-
tarea tuturor criteriilor relevante carac-
racteristice acestor beneficii si servicii.
terizarii ct mai comprehensive a unei
\Luana M. Pop[
situatii particulare si, pe de alta parte,
la aplicarea uniforma a criteriilor consi- Vezi si: justitie distributiva; justitie
derate a fi relevante tuturor indivizilor procedurala; beneficii selective
aflati ntr-o situatie similara.
Bibliografie selectiva: Barr (1993)
Primul aspect tine mai degraba de jus-
titia distributiva: de exemplu, taxarea
trebuie sa tina cont numai de venitul
individual sau si de anumite obligatii
Echitate procedurala
ale individului, care i determina pre-
Vezi justitie procedurala
siuni financiare suplimentare, ca de
pilda, rambursarea unor credite sau
situatia familiala (numar de copii etc.)?
Echitate verticala
Al doilea se refera n special la justitia
procedurala: criteriile de determinare a Se refera la gradul n care sistemul re-
"raspunsurilor" statului sau actorilor im- distribuie veniturile/bunastarea catre
plicati n protectia sociala la diferitele indivizii sau familiile cu venituri mici -
circumstante/contexte particulare tre- prin intermediul sistemului de taxare
buie sa fie aplicate n mod uniform tu- (cu referire la gradul sau de progre-
turor indivizilor, indiferent de criteriile sivitate), al beneficiilor sociale, credi-
adoptate, att timp ct ele sunt social telor fiscale, subventiilor sau serviciilor
legitimate sau legal instituite. Discrimi- sociale. n ceea ce priveste taxarea,
narea beneficiarilor/beneficiilor trebuie teoriile economice sustin progresivi-
sa tina cont deci numai de acele criterii tatea pna la punctul n care aceasta
considerate a fi relevante: de exemplu, ar putea afecta motivatia muncii si
numarul de copii, n cazul alocatiilor comportamentul de economisire si eli-
284
Echitate vertical
mina riscul de excludere din cadrul Pe de alta parte, relatia dintre inegalita-
economiei formale a celor cu venituri te - masurata cu ajutorul coeficientului
foarte mari. Gini - si e.v. nu este neechivoca. Uneori
Desi cresterea e.v. reprezinta unul din- o scadere a coeficientului de inegalitate
tre obiectivele tuturor programelor si Gini (vezi si masuri ale inegalitatii ve-
politicilor sociale, acesta se constituie niturilor) veniturilor poate fi nsotita de o
ca prim obiectiv al politicilor de men- diminuare a e.v. Un exemplu n acest
tinere a veniturilor, beneficiilor si ser- sens i apartine lui Anthony B. Atkinson
viciilor sociale selective. Cresterea e.v. (conform N. Barr, 1993, p. 162): sca-
- ca obiectiv principal al politicii sociale derea coeficientului de inegalitate de la
- poate fi asociata modelelor de justitie 35,5% n 1949 la 33,9% n 1970, n
sociala de tip liberal si n special Marea Britanie, a fost nsotita de o
modelului ralwsian de justitie sociala. scadere a proportiei veniturilor primelor
La realizarea e.v. contribuie nsa, desi cinci decile de venit de la baza dis-
n mod diferentiat, toate beneficiile si tributiei de la 26,5% la 26,1%. Desi
serviciile sociale categorial-universale, inegalitatea pe ansamblu a scazut,
n functie de ponderea categoriei-tinta proportia veniturilor - din totalul venitu-
n grupul celor cu venituri foarte rilor - jumatatii mai "sarace" a populatiei
scazute (e.g., alocatia pentru copii a scazut. Scaderea inegalitatii se poate
poate prezenta o focalizare crescuta datora si scaderii inegalitatii n cadrul
asupra segmentului cu venituri mici, grupului cu veniturile cele mai ridicate.
daca incidenta veniturilor scazute n Pe ansamblu nsa, o inegalitate mai
populatia de familii cu copii este mai redusa se asociaza cu o redistribuire
mare dect n cazul ntregii populatii). mai puternica a resurselor catre grupu-
O masura adesea utilizata n aproxi- rile de venit scazut; desi pare para-
marea e.v. este inegalitatea (venituri- doxal, transferurile sociale catre cei
lor, respectiv consumului - vezi si mai saraci, ca procent din PIB, sunt
bunastare sociala, inegalitate). Aceasta mult mai mari n tari cu o politica so-
nsa trebuie folosita cu precautie n ciala mai comprehensiva - de tip uni-
aproximarea dinamicii e.v. (Barr, versalist sau corporatist -, n ciuda
1993). Aceasta nevoie de precautie principiului subsidiaritatii si focalizarii
are o dubla cauzalitate: pe de-o parte, asupra segmentului celui mai sarac,
problemele datorate masurilor inegali- asociat unei ideologii de factura neo-
tatii si, pe de alta parte, corelatia pro- liberala si unui stat minimalist.
blematica dintre inegalitate si e.v. "() egalitatea a fost mai ridicata n
n ceea ce priveste aspectele tehnice Suedia si Germania si mai scazuta n
ale masurarii inegalitatii, majoritatea Australia si SUA. Diferitele presupozitii
masurilor, dintre care coeficientul de si diferitele masuri ale inegalitatii duc
inegalitate Gini este consacrat, nu sur- cteodata la rezultate diferite, dar un
prind impactul distributiv al serviciilor rezultat este invariant: Suedia prezinta
sociale, ca de exemplu, serviciile de cea mai egalitara distributie postim-
sanatate sau educatie. Accesul la pozitare si posttransferuri sociale si
diferite servicii sociale poate creste SUA cea mai putin egala. Rezultatul se
sau, dimpotriva, poate scadea e.v. datoreaza mai degraba naturii redistri-
285
Ecologismul
butive a sistemului suedez de impozi- Evaluarea e.v. se poate realiza si n
tare/transferuri dect distributiei venitu- raport cu impactul diferitelor transferuri
rilor din munca pretransfer: n Suedia sociale asupra saraciei. Analiza relatio-
si Germania, chintilei de venituri cu ve- nara a diferitelor dimensiuni ale sara-
niturile cele mai scazute i-au fost dis- ciei, i.e. rata saraciei, amploarea sara-
tribuite transferuri sociale nete de 10% ciei, severitatea saraciei, ca urmare a
din PIB, adica mai mult dect dublu diferitelor transferuri sociale, poate, de
dect n SUA" (Barr, 1993, p. 162). asemenea, duce la conturarea unei
O masura mai fidela a impactului dife- imagini asupra impactului acestor trans-
ritelor transferuri sociale asupra dispa- feruri sociale asupra e.v. \Luana M.
ritatii veniturilor (respectiv inegalitatii) Pop[
este coeficientul de concentratie. Vezi si: inegalitate; coeficientul Gini;
Aceasta masura este, din punct de coeficientul de concentratie
vedere tehnic, la fel de problematica ca
si coeficientul Gini, ea este nsa ne- Bibliografie selectiva: Atkinson (1970);
echivoca n ceea ce priveste relatia sa Barr (1993); Milanovic (1992)
cu e.v. Coeficientul de concentratie in-
dica spre ce grupuri de venit se "orien-
teaza" cu precadere un anumit transfer Ecologismul
social, permitnd deci evaluarea im- Ecologismul este ideologia care valori-
pactului unui anumit tip de transfer zeaza lucrurile create de procesele na-
(sau transferuri) social(e) asupra e.v. turale mai degraba dect pe cele
Spre deosebire de coeficientul Gini artificiale, create de om. Ecologismul
(care reprezinta, la limita, concentratia are drept scop ocrotirea mediului natu-
venitului n el nsusi), coeficientul de ral n fata proceselor de dezvoltare teh-
concentratie permite "depistarea" cau- nologica si economica specifice lumii
zei cresterii, respectiv scaderii, inegali- moderne.
tatii: daca coeficientul de concentratie Pornind de la faptul ca ntr-un ecosis-
indica faptul ca anumite transferuri so- tem stabilitatea este legata de diver-
ciale se "orienteaza" cu precadere sitate, adica un ecosistem este cu att
catre familiile sau indivizii cu venituri mai stabil cu ct flora si fauna din in-
mici, atunci inegalitatea scade - ca teriorul sau sunt mai diverse, ecolo-
urmare a acestor transferuri - simultan gistii extind aceasta caracteristica si la
cu cresterea e.v. sistemele sociale, aratnd ca o socie-
Progresivitatea, ca masura a impac- tate va fi cu att mai "sanatoasa" cu
tului distributiv al transferurilor sociale, ct are un grad mai mare de toleranta
nu spune foarte mult n termenii inten- fata de diversitate, arata Dobson
sitatii acestui efect, depinznd, n mare (2000). n plus, natura este un sistem
masura de distributia initiala a veni- de obiecte interdependente, ceea ce
turilor. Progresivitatea indica doar confera acestora un statut de egalitate,
directia impactului anumitor transferuri, deoarece fiecare parte componenta
i.e. cresterea, respectiv scaderea e.v. este necesara pentru supravietuirea
ca urmare a transferului respectiv sau celorlalte. Acest fapt se traduce n plan
a sistemului de taxare. social prin optiunea pentru egalitate,
286
Ecologismul
dublata, asa cum am aratat, de optiu- ra ca omul nu este superior celorlalte

nea pentru toleranta fata de diversitate. forme de viata de pe pamnt, fiind doar
De asemenea, ecologismul adauga noi una dintre speciile planetei.
dimensiuni notiunii de bunastare, arata ntr-o analiza a ideologiei ecologiste,
George si Wilding (1994). Ecologismul Dobson (2000) arata ca ecologismul
adauga dimensiunilor clasice ale noti- puternic se situeaza "dincolo" de di-
unii de bunastare anumite criterii care mensiunea stnga-dreapta. Din pers-
tin de mediul natural, cum ar fi: sub- pectiva ecologismului, ntre capitalism
tierea stratului de ozon, ncalzirea glo- si comunism exista mai multe ase-
bala, scaderea resurselor, poluarea. n manari dect deosebiri. Ambele sunt
plus, aceste criterii sunt considerate la adeptele cresterii economice puterni-
fel de importante pentru bunastare ca ce, ambele se bazeaza pe cresterea
si cele economice si sociale. centralizarii si a controlului birocratic,
Ideologia ecologista cuprinde doua cu- ambele insista pe faptul ca planeta
rente de gndire: ecologismul slab trebuie sa fie cucerita.
(engl., light greenism) si ecologismul Critica fata de cresterea economica si
puternic (engl., deep/ dark greenism). cea a consumului constituie un punct
Ecologismul slab este acceptat de principal n discursul ecologist puter-
toate tipurile de guverne, de industrie nic. Ratele ridicate de crestere econo-
si de opinia publica (George si Page, mica sunt considerate a fi o amenin-
1995). Adeptii acestui curent accepta tare la adresa supravietuirii planetei,
cresterea economica si cresterea con- deoarece: consuma rezervele planetei,
sumului, dar considera ca acestea metodele actuale de productie poluea-
trebuie sa aiba loc ntr-o maniera prie- za direct sau indirect mediul, exploa-
tenoasa pentru mediu. De asemenea, tarea intensiva a planetei a dus la
tehnologiile avansate sunt considerate distrugerea multor specii de plante si
a fi utile pentru protectia mediului. O animale. n plus, cresterea economica
alta caracteristica a acestei orientari nelimitata exacerbeaza problemele pe
este adoptarea unei viziuni antropo- care si-a propus sa le rezolve, cum ar
centrice asupra lumii, conform careia fi cazul somajului si inflatiei (Dobson,
omul este superior tuturor formelor de 2000). Dezvoltarea fara limite a tehno-
viata de pe planeta si are dreptul sa le logiei conduce la scaderea locurilor de
exploateze. munca disponibile, genernd somaj n
Ecologismul puternic difera de toate loc sa l scada. De asemenea, cu ct
celelalte curente ideologice prin faptul resursele devin mai rare cu att costul
ca acestea valorizeaza ratele crescute acestora creste, ducnd la cresterea
de crestere economica, fiind nsa n preturilor.
dezacord cu metodele de distributie, n n locul dezvoltarii bazate pe cresterea
timp ce primul respinge cresterea eco- economica, ecologismul propune con-
nomica si pe cea a consumului, conceptul de dezvoltare sustenabila (susti-
siderndu-le ca fiind incompatibile cu nuta), prin care se asigura satisfacerea
protectia mediului. Spre deosebire de nevoilor prezentului, fara sa fie com-
ecologismul slab, cel puternic are o promisa posibilitatea generatiilor viitoa-
viziune ecocentrica, deoarece conside- re de a-si satisface nevoile. Urmnd
287
Ecologismul
calea dezvoltarii sustenabile, ecolo- ca natura trebuie sa determine viata

gistii si propun sa construiasca o so- politica, economica si sociala a comu-
cietate sustenabila. Aceasta trebuie sa nitatilor. Astfel, bioregiunile constituie
fie, n primul rnd, o societate bazata unitati teritoriale determinate pe baza
pe reducerea consumului, ceea ce im- caracteristicilor pe care le are mediul
plica o reducere a standardului mate- natural (relief, flora, fauna), carac-
rial de viata, arata Dobson (2000). nsa terizate prin autarhie economica si prin
ecologistii pun accentul nu pe canti- ncurajarea diversitatii si tolerantei. n
tate, ci pe calitatea bogatiei, astfel ca cadrul acestora, populatia va constitui
prin scaderea consumului nu va fi comunitati neierarhice de 1.000-5.000
redusa calitatea vietii. de persoane, care vor cauta sa mi-
Alte trasaturi ale societatii sustenabile nimizeze consumul de resurse, sa
le constituie descentralizarea adminis- puna accent pe reciclare si conservare
trativa si preferinta pentru unitati admisi sa evite poluarea si risipa. Comu-
nistrative de dimensiuni reduse. Este nitatile mai numeroase sunt conside-
respinsa birocratia si ncurajata partici- rate indezirabile pentru ca nu se pot
parea cetatenilor la rezolvarea proble- sustine din resurse proprii.
melor comunitatii si autonomia indivi- George si Wilding (1994) inventariaza
duala. Din cauza puterii discretionare directiile principale de politici sociale
pe care o detin birocratii angajati n ad- propuse de ecologism, subliniind inte-
ministratia publica, ecologistii propun resul pe care l acorda aceasta orien-
scaderea numarului si rolului acestora. tare acestora. O prima optiune facuta
O alta caracteristica a societatii suste- este aceea a descentralizarii serviciilor
nabile o reprezinta noua conceptie implicate n implementarea politicilor
asupra muncii, o reconceptualizare si sociale, acestea fiind administrate la
revalorizare a acestei notiuni. Ecolo- nivel local, cheltuielile publice fiind
gistii se opun legaturii dintre munca si astfel reduse.
salariu, aratnd ca si munca nesala- n ceea ce priveste securitatea sociala,
riata trebuie considerata tot munca, schimbarile operate la nivelul concep-
dnd o definitie mai larga acesteia. De tului de munca atrag necesitatea
asemenea, este sustinuta ideea de a schimbarilor si n acest domeniu. Sis-
nu mai separa munca n economia in- temul clasic de securitate sociala era
formala si cea pe cont propriu de an- legat de ideea de munca salariata, dar,
gajarea formala. Aceasta flexibilizare a prin nglobarea n notiunea de munca
muncii este avantajoasa, deoarece fur- si a activitatilor nesalariate, acesta nu
nizeaza nu numai beneficii economice, mai poate fi aplicat. Totodata, ecolo-
ci si satisfactie sociala si emotionala. gistii se opun sistemului de tip liberal
Un alt concept important pentru socie- bazat pe testarea mijloacelor. Propun
tatea sustenabila l reprezinta cel de nsa introducerea unei "scheme a ve-
bioregiune. Bioregiunile reprezinta e- nitului minim" (Dobson, 2000, Vincent,
cosisteme sustenabile n care oamenii 1995) care sa ofere un suport material
pot sa traiasca n "pace" cu mediul tuturor cetatenilor, femei, barbati sau
(Vincent, 1995). Principiul care sta la copii, neconditionat de nici un alt cri-
baza bioregionalismului sustine faptul teriu, constnd ntr-un ajutor financiar
288
Economia bunstrii
destinat sa asigure satisfacerea nevoi- mari tehnologice cu unitati de dimen-

lor de baza pentru toti membrii so- siuni reduse. n plus, accesul la servicii
cietatii. Aceasta schema are rolul de a medicale trebuie sa fie universal si
preveni saracia, si nu de a o reduce. gratuit, din perspectiva ecologista.
Avantajele acestui sistem constau n Si politicilor de locuire li se acorda o
faptul ca oamenii nu vor mai fi des- atentie sporita, fiind ncadrate n "con-
curajati sa lucreze n slujbe cu juma- textul mai larg al planificarii urbane si
tate de norma, cstigurile minime nu rurale" (George, Wilding, 1994, p.
vor afecta plata beneficiilor, iar sis- 183). Forma ideala de locuire o con-
temul va fi mai usor de administrat. stituie unitatile rezidentiale mici, n care
n sfera educatiei, ecologismul propune locuintele sa fie aproape de natura.
stabilirea unor legaturi foarte strnse Ecologistii condamna separarea rezi-
ntre scoala si familie, precum si accen- dentiala ntre locul de munca si lo-
tuarea egalitarismului si a responsa- cuinta, aratnd ca oamenii trebuie sa
locuiasca acolo unde muncesc. Este
bilitatii parentale. Urmnd principiul des-
recomandata, pe ct posibil, evitarea
centralizarii, grija organizarii si func- folosirii automobilelor, care polueaza si
tionarii serviciilor educationale este la- sunt mari consumatoare de resurse, si
sata complet n grija comunitatii locale. nlocuirea acestora cu biciclete sau cu
Politicii sanitare si politicii ngrijirii sa- transportul public. Desi accepta toate
natatii le-a fost acordata o importanta formele de proprietate asupra locuin-
deosebita. Ecologistii considera ca telor, ecologistii si exprima preferinta
boala este rezultatul modului de viata pentru cooperativele de locuire.
existent n societatile industriale, fiind Drept surse de finantare pentru oferi-
generata de dieta, sistemul de trans- rea de servicii sociale universale si
port, medicina tehnologica, poluare. gratuite si pentru schema venitului
Din acest motiv, n cadrul politicilor minim sunt indicate taxele si impozitele
sanitare, accentul trebuie sa cada nu aplicate n special celor care polueaza
pe tratarea bolilor, ci pe prevenirea lor, mediul si produselor poluante. \Ma-
prin modificarea modului de viata spe- lina Voicu[
cific societatii industrializate. Medicina
practicata n societatea industriala este Vezi si: ideologie; dezvoltare durabila
considerata ca fiind daunatoare, de- (sustenabila); critici la adresa
oarece utilizeaza tehnologii nalte care statului bunastarii; cooperative de
afecteaza mediul, creste dependenta locuit
pacientilor de medici (Gorz, 1987). O Bibliografie selectiva: Dobson (2000);
critica puternica este adusa si pro- George si Wilding (1994); George si
duselor farmaceutice care sunt con- Page (1995c); Gorz (1987); Vincent
siderate a fi nocive. Ecologistii propun (1995)
ca noile servicii medicale sa includa
folosirea unor elemente de medicina
traditionala, precum acupunctura, tra- Economia bunastarii
tarea si prevenirea bolilor, atunci cnd E.b. este acel subdomeniu al econo-
este posibil, n cadrul comunitatii, fara miei care problematizeaza efectele
apel la specialisti, nlocuirea spitalelor unor schimbari economice asupra bu-
289
Economia bunstrii
nastarii, ca de exemplu, modelele com- cretizeaza mna invizibila a lui Adam

portamentale ale indivizilor sau fami- Smith - se ajusteaza astfel nct, pen-
liilor, respectiv gospodariilor, induse de tru orice bun sau serviciu, sa se rea-
schimbari ale functiilor de utilitate, lizeze un echilbru ntre cerere si oferta.
criteriile de eficienta a schimbarilor ce Echilibrul competitiv se obtine deci
afecteaza bunastarea individuala sau atunci cnd toti actorii economici si
sociala, modurile n care distributia maximizeaza utilitatile, respectiv pro-
veniturilor afecteaza bunastarea socia- fitul. Ce mai ramne de demonstrat
la, analize de cost-beneficiu a diferi- este ca, ntr-o situatie de echilibru
telor activitati care implica externalitati. competitiv, bunul comun este maxi-
Acest domeniu este cu precadere teh- mizat.
nic-normativ, n sens pozitivist, si "nu
include n analizele sale considerente Definirea "bunului comun" este nsa
de tip institutional ale statului buna- mai problematica. Smith traduce bunul
starii, ca diferind de obiectivele aces- comun prin "veniturile anuale ale so-
tuia" (Black, 1998, p. 503). cietatii"; Pigou (1920) l traduce prin
E.b. a luat nastere n jurul disputei "dividende nationale". ntr-o acceptiune
fundamentale pornite de la lucrarea lui moderna, bunul comun nu se mai
Adam Smith - The Wealth of Nations - refera la o simpla masura a pros-
publicata n 1776. Esentiale pentru peritatii economice a unei colectivitati
dezbaterile ulterioare sunt urmatoarele (ca de exemplu, PIB-ul), ci presupune
trei principii articulate de catre A. luarea n considerare, i.e. agregarea, a
Smith: tuturor vectorilor de utilitate (vezi si
utilitate). Aceasta abordare diferen-
1. principalul motiv uman este propriul tiata, bazata pe agregarea unor functii
interes; individuale, este prezenta n conceptul
2. mna invizibila a competitiei trans- de optimalitate Pareto: o situatie este
forma automat interesele indivi- Pareto-optima daca nu exista nici o
duale ale celor multi n bun comun alternativa care sa creasca bunastarea
(i.e. n bunastare sociala, n.n.); unora, i.e. a unui individ sau grup, fara
3. cea mai buna politica guvernamen- ca altul (altii) sa piarda.
tala ce serveste cresterii bogatiei
unei natiuni este cea care guver- ntr-o acceptiune moderna, prima teo-
neaza cel mai putin (Feldman, rema a e.b. poate fi formulata n felul
1987, p. 889). urmator: O stare de echilibru compe-
titiv (ce presupune ca toti actorii eco-
Prima teorema fundamentala a e.b. are nomici si-au maiximizat profitul/utilita-
la baza filosofia lui Adam Smith asupra tea) este Pareto-optima, i.e. bunasta-
modului neintentionat n care fiecare rea nici unui individ din societate nu
individ contribuie la realizarea bunului mai poate fi crescuta, fara a scade
comun, urmarindu-si propriul interes. bunastarea altui individ.
Formularea teoretica a acestei teo-
reme poate fi nsa atribuita lui Lerner De aceasta teorema se leaga nsa
(1934), Lange (1942) si Arrow (1951). unele probleme. O prima problema se
ntr-un model de echilibru general, refera la agnosticismul legat de prefe-
pretul - mecanismul prin care se con- rintele indivizilor, instabile si dinamice.
A doua critica se leaga de presupozitia
290
Economia bunstrii
existentei unui echilibru competitiv, o acestea sunt modificate adecvat prin

fictiune n lumea reala. Iar o a treia taxe si transferuri unice.
critica se refera la faptul ca modelul A treia teorema a e.b. ncearca sa
ignora complet existenta externalitatilor ofere o rezolvare problemei legate de
asociate diferitelor activitati economice modalitatea derivarii efective a intere-
(pentru o includere a acestora n selor societatii, n ceea ce priveste, de
model, vezi Pigou, 1920, si Coase, exemplu, distributiile alternative ale bu-
1960) si bunurilor publice, non-ex- nastarii, pornind de la interesele indivi-
clusive (i.e. nu pot exclude pe nimeni duale. Teorema, legata de numele lui
de la consum), ca de exemplu, ilu- Arrow, are un caracter mai degraba
minatul public (pentru discutii n raport negativ: "teorema imposibilitatii" afirma
cu extinderea modelului n acest sens, ca nu poate exista nici o functie de
vezi Samuelson, 1954; Lindahl, 1919). bunastare sociala bazata pe agregarea
Prima teorema caracterizeaza n fapt o preferintelor/utilitatilor individuale care
stare de laissez-faire, ce ignora com- sa satisfaca simultan conditiile uni-
plet problematica justitiei distributive. versalitatii (i.e., indiferent de preferin-
"Corectarea" acestei deficiente - deci tele individuale, sa existe un consens
"restabilirea" justitiei distributive - s-a general asupra preferintelor sociale),
ncercat din doua perspective, radical consistentei Pareto (i.e. daca toti indi-
opuse: vizii prefera pe x lui y, atunci preferinta
a) adoptarea unei economii de co- sociala va reflecta aceasta ordine), in-
manda, care sa preia rolul de a dependentei (preferinta sociala pentru
centraliza birocratic deciziile tuturor o alternativa n raport cu alta este
indivizilor legate de consum si ale determinata strict de preferintele indi-
tuturor agentilor productivi legate de viduale n raport cu aceste doua alter-
productie; native si nu este influentata de exis-
b) a doua perspectiva propune "ajus- tenta si importanta acordata unei a
tarea" mecanismelor pietei prin treia alternative, deci alternativei irele-
transferarea unei puteri mai mari de vante n raport cu cele doua), nondic-
cumparare indivizilor, deci prin taturii (i.e. nu exista o singura prefe-
transferuri monetare. rinta individuala care sa se transforme
n preferinta sociala). Cea de-a treia
Aceste transferuri nu pot nsa avea un teorema (teorema lui Arrow) statueaza
caracter periodic sau permanent, da- deci imposibilitatea "masurarii" n mod
torita schimbarilor comportamentale logic a "placintei" de mpartit si a
demotivatoare pe care le-ar putea evaluarii comparative n mod obiectiv
induce n raport cu munca. Solutia de sau logic a diferitelor alternative distri-
compromis, din aceasta perspectiva, butive, asociate preferintelor indivi-
este acordarea unor transferuri unice duale, n conditiile unui regim demo-
(engl., lump-sum). cratic. O implicatie de "principiu" a
A doua teorema a e.b. statueaza exact acestei teoreme se refera la incom-
aceasta posibilitate: ntr-o situatie de patibilitatea ideologiei liberale (i.e. a
echilibru competitiv, orice echilibru Pa- respectarii libertatilor individuale) cu
reto-optim poate fi realizat prin me- principiul optimalitatii Pareto: ceea ce
canismele competitive ale pietei, daca Sen (1970) numeste "imposibilitatea
291
Economia bunstrii
liberalului paretian". Aceasta incompa- nceputul anilor 70, o data cu primele

tibilitate este nca nerezolvata n cadrul socuri economice majore. Aceste studii
analizelor economice, indiferent de nsa prezinta o serie de probleme ma-
modurile n care a fost definit si for- jore, considera A.B. Atkinson (1999). n
mulat conceptul de libertate - de la primul rnd, majoritatea acestor studii
judecata sociala la decizie sociala sau se centreaza pe impactul acestuia
institutie sociala. asupra performantei economice, negli-
n jurul acestor teoreme se centreaza jnd cu desavrsire functiile pe care
interesele teoretice ale e.b. Analizele statul bunastarii este gndit sa le
practice ale e.b. sunt nsa mult mai realizeze. "Orice decizie legata de poli-
diverse si variate; ele se pot referi, de ticile sociale ne obliga sa luam n cal-
exemplu, la structurarea si agregarea cul ambele parti ale balantei si ratiunea
sociala a preferintelor, la analize de existentei statului bunastarii. Costurile
cost-beneficiu, la modele de schimbari economice sunt relevante, dar la fel si
comportamentale si ale patternurilor fa- beneficiile n termenii obiectivelor so-
miliale etc. ciale", considera Atkinson (1999, p. 5).
n al doilea rnd, majoritatea studiilor
Un domeniu al cercetarii economice, economice esueaza n prezentarea
esential pentru analizele n e.b., este functiilor economice pozitive ale sta-
cel al teoriilor alegerii sociale. Alegerea tului bunastarii ntr-o societate moder-
sociala se constituie ca o ncercare de na industrializata. Majoritatea reco-
formalizare a relatiei individ-societate, mandarilor de reducere a statului bu-
prin ncercarea de a gasi modalitati nastarii au fost puternic influentate de
functionale si fezabile de agregare a sublinierea efectelor demotivatoare n
interesului, judecatilor sau bunastarii ceea ce priveste munca, considera
individuale ntr-o notiune de bunastare Atkinson (1999, p. 7). Exista nsa si
sociala, evaluare (judecata) sociala autori mai echilibrati; de exemplu, Barr
sau alegere sociala (Sen, 1987). Acest afirma ca statul bunastarii are si o
domeniu a luat nastere ca reactie la functie de eficienta, n afara obiec-
teorema imposibilitatii a lui Arrow tivelor sale redistributive (Barr, 1992).
(1951). Ceea ce face ca acest dome- n termenii lui Atkinson, cadrul de
niu sa fie foarte atractiv este faptul ca analiza teoretica al economistilor nu
"expliciteaza ideile implicite, urmarind ncorporeaza nici o contingenta pentru
consecintele acestora ntr-un mod clar care statul bunastarii exista n fapt. O a
si consistent" (Sen, 1987, p. 398). Ale- treia rezerva n raport cu aceste studii
gerea sociala este un domeniu prin se refera la ignorarea aspectelor insti-
excelenta metodologic, care a ncercat tutionale asupra impactului statului
sa ofere diferite modele si cadre de bunastarii de catre analizele economice.
referinta alternative, n ncercarea de a Aranjamentele institutionale - legislative
"rezolva" problema formulata de Arrow si organizationale - schimba adesea
n cadrul teoremei imposibilitatii. parametrii unei situatii, astfel nct
Alte tipuri de analize economice ale simpla analiza a unui beneficiu ipotetic,
statului bunastarii. n general, n afara abstractizat, nu este foarte relevanta
e.b., analizele economice asupra sta- ntr-un context real. O ultima problema
tului bunastarii au cunoscut un boom la majora este faptul ca discutiile asupra
292
Economie informal
impactului economic al statului re. Aceasta nseamna ca unitatile an-
bunastarii dau prea putina atentie gajate n producerea de bunuri si
contextului n care acesta a devenit un servicii nu se pot delimita ca unitati
subiect de dezbatere. Contextul in- legale independente separate de gos-
clude socurile economice exogene (so- podarie si nu exista, n general, di-
curi de productivitate, demografice). viziune ntre munca si capital, ca fac-
Recomandarile din ce n ce mai fer- tori de productie. n afara gospodariei-
vente de reducere a functiilor si costu- ntreprindere, se mai pot nscrie aici si
rilor asociate statului bunastarii sunt n unitati productive mici, conduse de 1-2
parte reactie la aceste socuri exogene, patroni din aceeasi gospodarie, sau
care scad suportabilitatea costurilor gospodarii separate sau cele care
pentru programele sociale. "Evolutia angajeaza pe termen ndelungat unul
statului bunastarii a fost indiscutabil sau mai multi muncitori, fara baze
influentata, n ultimele decenii, de gn- contractuale. Mai mult, evidenta con-
direa cercetatorilor n domeniul social" tabila a activitatii de productie nu se
(Atkinson, 1999, p. 13). poate delimita de evidenta cheltuielilor
\Luana M. Pop[ gospodariei, dupa cum nici bunurile de
capital - cladiri, mijloace de transport
Vezi si: utilitate; bunastare sociala sau munca - nu se pot delimita de cele
Bibliografie selectiva: Arrow (1963); aflate n proprietatea gospodariei. Aco-
Atkinson (1999); Barr (1992); Coase lo unde diviziunea capital-munca exista
(1960); Lange (1942); Lerner (1934); totusi, relatiile de munca se dezvolta n
Lindahl (1919); Pareto (1913); Pigou legatura cu angajarea ocazionala,
(1920); Samuleson (1947, 1954); Sen relatii personale sau de tip social. n
(1970, 1987) general, sunt excluse activitatile apar-
tinnd economiei casnice, adica cele
productive, care se desfasoara n ca-
Economie informala drul familial, pentru care exista echi-
valente comerciale.
Prin e.i. se ntelege totalitatea activita-
n definitia internationala se includ, prin
tilor care scapa nregistrarilor oficiale.
urmare, frauda fiscala si munca "la
Desi termenul cunoaste sinonime, cum
negru". Ambele se refera la activitati
sunt economie paralela, subterana sau
productive legale. Prima consta nsa n
ascunsa, el nu are o definitie unanim
subevaluarea veniturilor rezultate, iar
acceptata, fiind puternic particularizat
cea de-a doua n activitati desfasurate
de la tara la tara. Comparatiile in-
n unitati clandestine. Alaturi de munca
ternationale se bazeaza totusi pe o
la negru, activitatile ilicite, cum sunt
definitie ghid, adoptata n 1993, care
recunoaste ca apartinnd sectorului contrabanda, productia si comerciali-
informal activitatile de producere de zarea de droguri etc., formeaza ceea
bunuri si servicii care au ca obiectiv ce se numeste economie criminala sau
primar furnizarea de locuri de munca si clandestina.
venituri celor implicati si care se Definitia internationala este departe de
desfasoara n unitati care au adesea a stabili linia de demarcatie ntre for-
caracteristicile gospodariei-ntreprinde- mal/informal. Diferite contabilitati natio-
293
Economie informal
nale urmeaza definitii proprii privind Tarile foste comuniste au experimentat

sectorul informal. Principala dezbatere n perioada anterevolutionara o econo-
este legata de activitatea agricola - n mie de penurie, oferta de bunuri si ser-
mod special, cea de subzistenta sau la vicii fiind mereu mai mica dect
scara mica - care uneori este, alteori cererea. Aceasta a facut sa se dezvolte
nu, subsumata activitatilor informale. o retea paralela de producere si dis-
Alaturi de aceasta, o serie de activitati tributie de produse, avnd ca noduri fa-
desfasurate de lucratorii casnici - cei milia extinsa, retea pe care era de
angajati de catre gospodarie pentru asteptat sa se dezvolte economia de
efectuarea diferitelor munci contra unei piata. Indecisul proces de privatizare,
plati n bani sau n natura - n unele nsotit de o serie ntreaga de dezechi-
cazuri lucratorii pe cont propriu, cum libre economice (inflatia accentuata,
sunt doctorii, avocatii, contabilii, arhi- somajul de masa si de durata, politica
tectii sau cei cu diferite calificari n salariala, legislatia insuficient adaptata),
domeniul constructiilor si cei angajati a facut ca, n unele tari, pe aceste re-
de catre o unitate economica, dar al tele sa se dezvolte activitati de tip ma-
caror loc de munca nu este parte con- fiot. O extindere mare a nregistrat-o
stituenta a acelei unitati economice pot nsa economia gri, majoritatea popu-
fi sau nu inclusi n sectorul informal. latiei cunoscnd o scadere a nivelului
Ele formeaza ceea ce adesea se de trai nu doar ca urmare a pierderii
numeste economie gri. Un rol im- unora dintre veniturile anterioare (sa-
portant n clarificarea activitatilor l are larii), ci si ca urmare a scaderii ve-
legislatia fiecarei tari. n functie de ct niturilor lor n termeni reali. Cnd in-
de cuprinzatoare este n raport cu va- suficienta veniturilor a devenit o stare
rietatea relatiilor de munca ce pot de lunga durata, indivizii s-au vazut
exista la un moment dat n economie, obligati sa recurga la activitati supli-
segmentul activitatilor informale poate mentare care sa le sporeasca veni-
scadea sau creste. Alaturi de acesta,
turile, adesea n sectorul informal,
sistemul de evidenta si urmarire finan-
rezultnd din activitati ocazionale, din
ciara poate controla dimensiunile sec-
activitati de mai lunga durata regle-
torului informal. Fara ndoiala ca acura-
mentate ntr-un mod informal sau dez-
tetea declararii si nregistrarii datelor
voltnd economia casnica (frecventa
este si ea definitorie n estimarea ex-
de altfel n aceste tari) si autoproductia
tinderii acestui sector.
(sau autoconsumul). S-a ncercat n
E.i. exista, inevitabil, n toate tarile. Ea acest mod sporirea veniturilor prin evi-
difera nsa ca pondere si ca tipuri de tarea unor datorii fiscale sau supravie-
activitati nenregistrate practicate. Este tuirea afacerii n conditii economice
unanim acceptat ca activitatile de tip conjuncturale instabile. La rndul sau,
benevol sunt apanajul celor bogati, ul- statul, aflat si el ntr-un proces de
timul deceniu nregistrnd o crestere saracire, ncearca sa-si mentina veni-
considerabila a activitatilor voluntare turile printr-o accentuare a severitatii
legate de serviciile medicale. Pentru sistemului de impozite si taxe. Acestea
tarile occidentale, se estimeaza ca va- vor afecta tot economia oficiala, din
loarea productiei casnice reprezinta n- care individul va ncerca sa scape
tre 1/3 si 1/2 din produsul national. pentru a supravietui. Acelasi este mo-
294
Economie informal
bilul activitatilor informale si n tarile n mai simpla modalitate de estimare

curs de dezvoltare, unde e.i. o depa- consta n compararea PIB-ului evaluat
seste adesea pe cea oficiala. Pentru prin metoda cheltuielilor cu cel evaluat
tarile din Asia si Africa, munca n sec- prin metoda veniturilor, criticata pe
torul informal este cel mai adesea al- motiv ca eventualele diferente pot
ternativa femeilor de a obtine venituri, proveni din erori de nregistrare, si nu
n conditiile n care bariere cultural-re- ca rezultat al economiei informale. O
ligioase le ngradesc accesul pe piata metoda mai elaborata consta n in-
muncii. Asemeni angajarii cu timp par- cluderea n conturile nationale a dife-
tial, activitatile informale permit femei- ritelor segmente ale economiei infor-
lor suplimentarea veniturilor lor, fara a male, traditional excluse din nre-
compromite obligatiile familiale. gistrari. Actualmente, este convenit n
Sectorul informal trebuie sa constituie cadrul Sistemului European al Con-
o provocare si totodata un regulator al turilor Nationale ca economia informala
preocuparilor decidentilor politici n in- include doar munca la negru si frauda
terventiile lor privind economia formala: fiscala. Metodele monetare pornesc de
conditiile de munca, protectia sociala a la tranzactiile, respectiv cererea de
persoanelor angajate, politica salariala, bani. Acestea presupun ca exista o
reglementarea dezvoltarii sectorului relatie constanta n timp ntre volumul
privat, ca si nivelul preturilor si politica tranzactiilor din economie si PIB-ul
fiscala. oficial, fata de un an de baza n trecut,
Indicatorii utilizati n analizele privind n care economia infomala a fost nula,
economia informala n mai toate cazu- si ca tranzactiile din acest segment
rile sunt priviti cu rezerve. Acestea se economic se deruleaza doar prin plati
datoreaza att variabilitatii conceptului, cu bani lichizi. Prin urmare, cresterea
ct si preciziei nregistrarii datelor. Esti- economiei informale va avea ca efect
marea economiei informale se face cresterea cererii de bani, care se n-
prin trei categorii de metode: directe, cearca a fi estimata printr-o ecuatie
prin anchete si sondaje, evidentele econometrica.
conturilor nationale si metodele mone- Dimensiunea e.i. estimate se exprima
tare. Prin anchetele privind forta de ca procent din PIB-ul oficial. Utilizarea
munca, dimensiunea economiei subte- diferitelor metode pentru o aceeasi tara
rane rezulta din diferenta ratei de conduce la valori adesea sensibil di-
activitate, mai mare dect cea oficial ferite. Un alt indicator al economiei
nregistrata. Prin urmare, populatia informale este rata de ocupare n
activa se ajusteaza cu un coeficient re- sectorul informal n mediul urban. Re-
zultat prin conversia activitatilor multi- strictionarea observatiei la mediul
ple si a celor nedeclarate n echivalent urban "rezolva" disputa privind include-
ocupare-completa. Aceste activitati rea sau nu a activitatilor agricole n
sunt ulterior transformate n unitati de economia informala. Acesta este un
venit, care se adauga PIB-ului. Metoda indicator indirect al economiei infor-
este criticata deoarece presupune male, fiind n fond un indicator al fortei
acelasi nivel de productivitate n de munca. n afara analizelor privind
ambele sectoare (formal/informal). Cea ocuparea fortei de munca, el este un
295
Educaie inclusiv
indicator interesant si din perspectiva a elevilor cu dizabilitati. Utiliznd ana-

politicilor fiscale, fiind n anumite con- liza secundara a 81 de studii com-
ditii un barometru al suportabilitatii parative asupra elevilor din scolile
populatiei fata de presiunea fiscala. obisnuite si din cele speciale olandeze,
Oricum, ocuparea n sectorul informal Ysbrand si Sip Pijl (1998) arata ca, n
nu este ncurajata n nici un fel, ea fapt, elevii cu nevoi speciale pot avea
reprezentnd o pierdere att pentru in- performante similare celorlalti elevi, ei
divid - prin pierderea protectiei sociale putnd fi inclusi n aceleasi clase, cu
- ct si pentru stat - prin pierdere de conditia ca profesorii sa fie pregatiti si
venituri. \Simona Ilie[ pentru lucrul cu acest tip de elevi.
Exceptia o constituie persoanele retar-
Vezi si: produsul intern brut; politica date mental, care au performante
fiscala; ocuparea fortei de munca scolare mai scazute si, prin urmare, nu
Bibliografie selectiva: Stanculescu pot fi integrate n scolile obisnuite.
(1999) \Bogdan Voicu[
Vezi si: educatie speciala; educatie
Educatie inclusiva multiculturala; excluziune sociala;
politici educationale
Forma de furnizare a educatiei pentru Bibliografie selectiva: Armstrong,
persoanele cu dizabilitati, nu n scoli Armstrong si Barton (2000); Pijl,
speciale, ci prin integrarea n scolile pe Meijer si Hegarty (1997); Pijl si Pijl
care le urmeaza si restul populatiei. (1998)
Educatia inclusiva are la baza prin-
cipiul asigurarii egalitatii de sanse si si
propune evitarea excluderii sociale a
Educatie multiculturala
persoanelor cu dizabilitati prin sociali-
zarea comuna cu restul indivizilor nca Principiu educational care militeaza
de la nivelul nvatamntului primar, ca pentru promovarea tolerantei si ac-
si prin furnizarea serviciilor educatio- ceptarii diferentelor culturale de orice
nale identice din punct de vedere al tip n nvatamntul formal. Avocatii
calitatii si continutului. La limita, edu- educatiei multiculturale argumenteaza
catia inclusiva poate fi privita ca asupra faptului ca, n comunitatile ete-
manifestare a educatiei multiculturale, rogene din punct de vedere al com-
prin accentul pus pe definirea norma- ponentei etnice, culturale sau al
litatii ca diversitate si acceptarea celui- stilurilor de viata, dar nu numai n astfel
lalt. Promovarea educatiei inclusive se de colectivitati, impunerea valorilor
confrunta cu numeroase dificultati teh- unuia dintre grupuri ca fundamentale
nice, legate de facilitatile de care pentru elaborarea si structurarea acti-
scolile trebuie sa dispuna, ca si de vitatii educationale genereaza inega-
abilitatile suplimentare pe care trebuie litati de acces la serviciile de nva-
sa le dovedeasca cadrele didactice n tamnt, ca si n ceea ce priveste
interactiunea cu persoanele cu nevoi dobndirea de cunostinte si deprinderi
speciale. Oponentii educatiei inclusive n scoala, efectul ultim fiind exclu-
invoca capacitatile diferite de nvatare ziunea scolara.
296
Educaie permanent
Educatia multiculturala nu presupune

exclusiv prezervarea tezaurului cultural
Educatie permanenta
al diferitelor grupuri, ci mai ales cu- (educatia de-a lungul
noasterea si acceptarea valorilor si ntregii vieti)
traditiilor fiecarui grup de catre celelalte
Conceptul de educatie de-a lungul n-
grupuri care alcatuiesc comunitatea.
tregii vieti defineste educatia ca acti-
Accentul este pus astfel pe socializa-
vitate continua, n opozitie cu modelul
rea si nvatarea comuna si pe promo-
traditional al educatiei desfasurate ex-
varea tolerantei si ntelegerii ntre copiii
clusiv n copilarie, adolescenta si prima
proveniti din grupuri etnice, religioase,
tinerete, n cadrele formale ale scolii.
cu stiluri de viata diferite etc.
Educatia, ca si nvatarea, se constituie
n practica, principiul se concretizeaza ca activitate permanenta, ncepnd cu
n curicule neexclusive ca forma primii ani ai copilariei si continund pe
(predarea multilingva, posibilitatea parcursul ntregii vieti, n functie de
optiunii pentru cursuri de religie, ma- nevoile si dorintele individului.
nuale alternative etc.) si continut (evi-
Educatia de-a lungul ntregii vieti (life-
tarea etnocentrismului, educarea ntru
long education) a fost adoptata de
toleranta, promovarea diversitatii ca UNESCO n 1970 ca un concept cen-
normalitate, predare nepartinitoare a tral, definitoriu pentru orientarea de
istoriei si culturii tuturor grupurilor so- lunga durata a politicii educationale
ciale). Exemple de transpunere n promovate. n aceeasi perioada, Con-
practica a principiilor multiculturaliste siliul Europei a propus si a nceput sa
pot fi regasite n scolile urmate deo- utilizeze termenul de educatie per-
potriva de emigranti si britanici n manenta (cu radacinile n frantuzescul
Anglia, n cele cu predare multilingva ducation permanente), avnd practic
din Romnia, n scolile n care se prac- acelasi continut. Cei doi termeni sunt
tica educatia inclusiva, ca si n restruc- utilizati astazi n acelasi sens, fiind
turarea curriculumului scolilor new- intersanjabili, politicile promovate n
yorkeze ca urmare a raportului A spiritul lor avnd ca efect dezvoltarea
Curriculum of Inclusion (redactat n unei "societati a nvatarii" (Tight, 1996;
1989, la initiativa autoritatilor educatio- Ragatt et al., 1996 etc.).
nale locale, raportul sugera ca nvata-
Educatia permanenta constituie asadar
mntul american promoveaza un cult
o activitate educationala continua, att
al etnicitatii, centrat pe cultura euro- formala (nvatamntul clasic, nvata-
peana, ignornd istoria si realizarile mntul deschis etc.), ct si informala
culturale asiatice si africane). \Bogdan (ca activitate independenta a fiecarui
Voicu[ individ) si contribuie la mbunatatirea
continua a cunostintelor si deprinde-
Vezi si: politici educationale; educatie
rilor utile adaptarii la conditiile sociale,
inclusiva; nvatamnt alternativ
inclusiv n ce priveste integrarea pe
Bibliografie selectiva: Fullinwider piata muncii. Educatia de-a lungul n-
(1996); Kanpol si McLaren (1996); tregii vieti sprijina dezvoltarea indivi-
Corson (1998); Grant si Ladson- dului n conditiile unei societati n con-
Billings (1997) tinua schimbare.
297
Educaie recurent
Educatia permanenta include, prin ur- demica a experientei practice con-

mare educatia prescolara, cea prima- stituie raspunsuri la aceasta provocare
ra, secundara si universitara, dar si care pune accentul pe educatia perma-
orice activitate de nvatare a adultilor nenta.
(activitati de formare continua si per- Pe de alta parte, schimbarea tehno-
fectionare, module ale educatiei recu- logica rapida si continua din societatile
rente, cursuri ale nvatamntului des- contemporane pune o presiune deose-
chis etc.). bita pe locurile de munca, fortnd
Societatile dezvoltate contemporane indivizii sa se pregateasca, sa nvete si
definesc educatia de-a lungul vietii ca sa dobndeasca permanent noi cu-
pe un obiectiv prioritar al politicilor nostinte si deprinderi. Formarea conti-
educationale. Doua ratiuni motiveaza nua a angajatilor devine astfel o prio-
n principal aceasta orientare: pe de o ritate att pentru firme, pentru angajatii
parte, viteza progresului tehnic si a n sine, ct si pentru ntreaga socie-
schimbarilor tehnologice impun educa- tate. \Bogdan Voicu[
tia permanenta ca activitate de adap-
tare. Pe de alta parte, este dorinta asi- Vezi si: politici educationale;
gurarii egalitatii de sanse n ce priveste nvatamntul deschis si la distanta;
accesul la toate formele de nvatamnt capital uman; educatie recurenta
(cu accent pe cel secundar si supe- Bibliorafie selectiva: Tight (1996);
rior). Sunt stimulate astfel universa- Raggaat s.a. (1996); OECD (1996,
lizarea participarii la educatia presco- 1999); Tuinjnman (1995); Preston
lara (ca garantie a dezvoltarii ar- (1999)
monioase a copilului, dar si a integrarii
lui ulterioare, cu rezultate pozitive, n
nvatamntul primar), dar si dezvol- Educatie recurenta
tarea oportunitatilor de nvatare si for- Concept lansat de Consiliul Europei la
mare continua a adultilor. nceputul anilor '70 si sustinut ulterior
Utilizarea termenului se concentreaza de OECD, educatia recurenta propune
ndeosebi pe acest al doilea aspect renuntarea la obligativitatea secventei
pragmatic, viznd educatia adultilor. educatie-viata activa-pensionare, prin
Pe de o parte, inegalitatea de resurse desfasurarea treptata a educatiei, de-a
forteaza unii indivizi sa renunte la lungul ntregii vieti. Cu alte cuvinte, in-
continuarea studiilor superioare sau divizii se pot implica n viata activa,
locale, integrndu-se pe piata muncii apoi pot sa se reintegreze n procesul
pentru a cstiga resursele necesare educational, revenind dupa aceea pe
ntretinerii, n timp ce altii continua sa piata muncii, pentru a se implica mai
investeasca n educatie, cu consecinte apoi din nou n educatie, sau pot des-
pozitive asupra veniturilor viitoare. Ine- fasura simultan cele doua activitati. O
galitatile de venit, dar si de acces sunt astfel de desfasurare treptata a proce-
astfel perpetuate si chiar accentuate. sului educational ar permite ca cei mai
Modularizarea nvatamntului n cadrul putin nstariti sa poata accede mai usor
educatiei recurente, nvatamntul des- la nvatamntul secundar si superior,
chis si la distanta, echivalarea aca- integrarea pe piata muncii permitndu-le
298
Educaie special
sa aiba cstiguri prin care sa se poata tarea sentimentelor de inferioritate pe

ntretine pe perioada studiilor. care le-ar avea copiii cu deficiente n
Educatia recurenta este similara con- scolile obisnuite, evitarea riscului ca
ceptual si ca obiective cu educatia per- elevii cu deficiente, prezenti n clasele
manenta, cu care adesea se supra- obisnuite, sa perturbe procesul de in-
pune ca mod de utilizare. Educatia re- struire. Caracterul segregativ al nvata-
curenta se concentreaza nsa exclusiv mntului special a fost contestat tot
pe nvatamntul secundar si superior, mai mult n ultimele decenii, pe baza
ca si pe formele de educare a adultilor, urmatoarelor argumente: institutiile
n timp ce educatia permanenta vi- speciale nu pot asigura conditii pentru
zeaza toate formele de nvatare, for- respectarea drepturilor civile (egalitate,
participare), copiii cu cerinte educative
male si neformale. n plus, n ce pri-
speciale sunt ndepartati de conditiile
veste modul de finantare, n cazul edu-
normale de instruire si de viata, ca-
catiei recurente accentul cade n mai
racteristice oamenilor obisnuiti, institu-
mare masura pe sectorul privat. Dife-
tiile segregative nu pot satisface anu-
rentele sunt nsa mai degraba de
mite nevoi umane de baza (de apar-
nuanta, n esenta impactul distributio-
tenenta, de structurare a identitatii), lip-
nal si de asigurare a egalitatii de acces
sa unor dovezi clare privind superio-
la nvatamnt fiind practic acelasi. ritatea calitativa a instruirii n unitati
\Bogdan Voicu[ speciale, comparativ cu cele obisnuite.
Vezi si: educatie permanenta; politici Directiile actuale de actiune au fost
educationale conturate de Conferinta mondiala asu-
Bibliografie selectiva: Tight (1996); pra educatiei speciale (1994), care a
Tuijnman (1995) adoptat Declaratia de la Salamanca
asupra principiilor, politicii si practicii n
acest domeniu. Ideea de baza se
Educatie speciala refera la necesitatea ca scolile sa in-
cluda n procesul de nvatamnt toti
E.s. vizeaza procesul de instruire sco- copiii, indiferent de conditiile lor fizice,
lara a copiilor cu deficiente. n mod intelectuale, sociale, emotionale, ling-
traditional, pna spre sfrsitul anilor vistice sau de alta natura. Termenul de
1960, educatia speciala era sinonima educatie speciala se refera la toti acei
cu nvatamntul special, care se rea- copii si tineri ale caror cerinte sunt ge-
liza prin intermediul unor institutii sco- nerate de incapacitati sau dificultati la
lare speciale, separate de unitatile nvatatura. Multi copii sufera de pe
scolare obisnuite. Argumentele unei urma dificultatilor la nvatatura si de
astfel de optiuni vizeaza caracterul aici decurg cerinte pentru o educatie
omogen al formatiunilor de studiu, per- speciala ntr-o perioada a activitatii lor
sonalul didactic specializat care poate scolare. Scolile trebuie sa gaseasca
trata corespunzator cerintele educa- metode de a educa cu succes toti
tionale speciale, utilizarea unor metode copiii, inclusiv pe cei care sufera de
si mijloace didactice specializate, care dificultati si incapacitati grave. Exista
permit atingerea obiectivelor ce tin att un consens tot mai evident ca tinerii si
de educatie, ct si de reabilitare, evi- copiii cu cerinte speciale trebuie inclusi
299
Educaie special
n facilitatile educationale destinate cnd aceasta solutie se impune spre

majoritatii, fapt care a condus la con- binele copilului n cauza sau spre
ceptul de scoala integrativa. Aceasta binele celorlalti.
se bazeaza pe o pedagogie centrata Reglementarile actuale privind organi-
pe copil, apta sa obtina succese n zarea nvatamntului special din Ro-
educarea tuturor copiilor, inclusiv a mnia stipuleaza ca integrarea copiilor,
acelora cu grave dificultati si incapa- elevilor sau studentilor n unitati spe-
citati. Meritul unor astfel de scoli nu ciale si distincte de nvatamnt va
consta doar n capacitatea de a oferi o trebui sa devina o exceptie. Pentru
educatie de calitate pentru toti copiii, ci evitarea segregarii, cu efecte nocive n
si n contributia pe care o aduc la plan social, afectiv si existential, se
schimbarea atitudinilor si mentalitatilor ncearca mai nti integrarea copiilor n
discriminatorii. structurile si formele educationale obis-
Principiul fundamental al scolii integra- nuite. Doar n eventualitatea aparitiei
tive se refera la necesitatea ca toti unor disfunctionalitati n defavoarea
copiii sa nvete mpreuna. Scoala inte- copiilor se va recurge la modalitatile
grativa trebuie sa recunoasca si sa speciale de integrare.
reactioneze la diversele cerinte ale Evaluarea, expertizarea, orientarea si
elevilor sai, armoniznd att diferitele reorientarea scolara si profesionala,
stiluri de a nvata, ct si diferitele grade precum si stabilirea tipului si gradului
de reusita scolara si avnd n plus de handicap se realizeaza de catre
obligatia de a asigura o educatie de comisiile de expertiza complexa, inter-
calitate pentru toti prin programe de scolare, judetene sau, dupa caz, inter-
nvatamnt adecvate, printr-o buna or- judetene, subordonate inspectoratelor
ganizare, prin strategii didactice co- scolare.
recte, prin utilizarea optima a resur-
selor si prin parteneriatul cu ceilalti Prin analogie cu nvatamntul obisnuit,
membri ai comunitatilor n care func- nvatamntul special se desfasoara la
tioneaza. n scolile integrative, copiii cu urmatoarele niveluri:
cerinte educative speciale trebuie sa - nvatamnt prescolar, prin gradinite
primeasca ntregul sprijin suplimentar speciale, prin grupe speciale pe
de care au nevoie pentru o educatie lnga gradinite obisnuite sau prin
corespunzatoare. Scolile integrative reintegrare individuala (cu sau fara
prezinta cel mai eficient mijloc de cre- forme/structuri si servicii de sprijin);
are a solidaritatii ntre copiii cu cerinte - nvatamnt primar si gimnazial, prin
speciale si semenii lor. Repartizarea scoli speciale cu clasele I-IV sau
copiilor n scoli speciale, n clase sau scoli speciale si camine-scoala cu
sectii speciale, pe timp nelimitat, tre- clasele I-VIII. De asemenea, tot la
buie sa constituie o exceptie, o astfel acest nivel exista clase speciale pe
de solutie urmnd sa fie recomandata lnga scoli obisnuite cu clasele I-
numai n acele rare cazuri n care s-a VIII sau prin integrare individuala
demonstrat cu claritate ca educarea n (cu sau fara forme/structuri si ser-
clase obisnuite nu ar putea veni n vicii de sprijin);
ntmpinarea necesitatilor educationa- - nvatamnt profesional prin scoli
le sau sociale ale copilului sau atunci profesionale speciale, prin clase
300
Eficien
speciale pe lnga scoli profesionale ciilor de asistenta sociala, prin pasivi-

(grupuri scolare) obisnuite sau prin tate si neimplicare.
integrare individuala. n plus, exista \Marciana Popescu[
scoli speciale de ucenici, clase spe-
ciale de ucenici pe lnga unitati Vezi si: neajutorare nvatata
scolare obisnuite de acelasi tip ori
posibilitatea integrarii individuale la
acest nivel; Eficacitate
- nvatamnt liceal, cu licee speciale,
n sensul cel mai larg, eficacitatea unui
clase speciale sau cu posibilitatea
element sau a unui sistem reprezinta
integrarii individuale;
gradul n care acesta ndeplineste o
- nvatamnt postliceal, cu scoli sau
functie, satisface o cerinta functionala
clase speciale sau cu posibilitatea
specificata (Zamfir, 1987). n cazul
integrarii individuale. \Livius
unei organizatii, e. masoara gradul n
Manea[
care aceasta si realizeaza misiunea si
Vezi si: educatie inclusiva obiectivele sau, cu alte cuvinte, adec-
Bibliografie selectiva: UNESCO (1994); varea acesteia la scopul pentru care a
Warnock Report (1978) fost creata. n programele sociale, e.
este un criteriu de performanta care
indica n ce masura obiectivele stabilite
au fost atinse; ea se exprima prin
Efect de demotivare/
raportul obiectiv realizat/obiectiv plani-
dependenta ficat. Peter Drucker considera ca efica-
Termenul este folosit n limbajul curent citatea reprezinta "a face ceea ce tre-
al asistentei sociale, definind starea buie" (to do the right things), n timp ce
negativa care se creeaza prin furniza- eficienta nseamna "a face ceva cum
rea nelimitata de servicii n care per- trebuie" (to do the things right).
soana asistata devine recipientul pasiv \Gabriel Matauan[
al serviciilor oferite. Efectul de depen-
Vezi si: evaluarea programelor sociale
denta este comparabil cu dependenta
creata de unele substante (medica-
mente, alcool, droguri): folosirea nera-
Eficienta
tionala a serviciilor disociata de crea-
rea sentimentului de responsabilitate n sensul cel mai general, e. presupune
personala determina o dependenta producerea unui bun cu resurse ct
psihica de acele servicii. Ex.: centrarea mai scazute sau cresterea cantitatii de
pe sprijin material n mod exclusiv si bun produs, presupunnd costuri de
neconditionat, pentru populatia aflata productie constante.
sub pragul de saracie, determina apa- Conceptul de e., asa cum este el de-
ritia efectului de demotivare - motivatia finit n economie, este strns legat de
muncii este anulata de continuitatea criteriul optimalitatii Pareto. Orice stare
neconditionata a ajutorului si a efec- care nu reprezinta o stare de Pareto-
tului de dependenta, persoana asistata optimalitate este ineficienta. De exem-
pierzndu-si statutul de client al servi- plu, orice redistribuire a veniturilor este
301
Eficien administrativ
ineficienta daca exista o alternativa tivele specifice ale acestor programe,

care sa permita cresterea veniturilor a respectiv politici. Ineficienta administra-
cel putin unui individ, fara ca aceasta rii unui program social reprezinta ade-
crestere sa fie nsotita de o scadere a sea o problema majora n cadrul po-
veniturilor altui (altor) individ (indivizi). liticilor sociale.
E. poate fi definita n raport cu con- Ineficienta administrativa trebuie nsa
sumul - deci cu distributia bunurilor, delimitata si analizata separat de cost-
respectiv redistributia puterii de cum- eficacitatea unui program social sau de
parare - sau n raport cu productia de eficienta alocativa a resurselor desti-
bunuri. nate protectiei sociale. Daca alocarea
n cazul politicilor sociale, o redistri- resurselor destinate protectiei sociale
butie a bunastarii poate fi considerata este eficienta, i.e. nu exista o realocare
eficienta (si implicit justa, n termenii care sa maximizeze realizarea setului
ideologiei liberale), daca nu exista nici de obiective adoptate de catre un stat
o alternativa, i.e. o combinatie de taxa- n domeniul protectiei sociale, si daca
re si transferuri, care sa creasca buna- programele, respectiv politicile sociale
starea unui individ fara ca aceasta sa alese pentru realizarea acestor obiec-
se asocieze cu diminuarea bunastarii tive sunt cost-eficace, deci rezultatele
altui individ. \Luana M. Pop[ sunt produse cu costurile cele mai
reduse, atunci ineficienta unui program
Vezi si: optimalitate Pareto; eficienta sau a politicilor de protectie sociala
alocativa poate fi datorata unei ineficiente
Bibliografie selectiva: Pareto (1913) administrative. \Luana M. Pop[
Vezi si: evaluarea programelor sociale
Eficienta administrativa Bibliografie selectiva: Black (1997)
E.a. se refera la gradul n care resursele

alocate pentru realizarea unui obiectiv
duc la realizarea acestuia, n conditiile
Eficienta alocativa
n care cadrul legislativ este considerat O situatie/stare este eficienta din punct
a fi o constanta. E.a. este subsumata de vedere al alocarii resurselor, daca
conceptului mai larg utilizat n economie nu exista nici o alta realocare care sa
de eficienta X sau realizarea unui permita realizarea n mai mare masura
maxim de produs final (indiferent de a unui obiectiv, fara a renunta la nici un
natura acestuia) n baza unui minim de altul, n termeni calitativi si/sau
resurse alocate. Ineficienta de tip X cantitativi. Acest criteriu se poate apli-
poate fi datorata lipsei de organizare a ca indiferent de resurse sau de locul
productiei sau, n termeni generici, unei unde sunt localizate acestea.
organizari deficitare. n cazul politicilor sociale, putem vorbi
E.a. se refera deci la costurile adminis- de un dublu proces alocativ: unul la
trative presupuse de un anumit pro- nivelul alocarii tuturor resurselor de
gram sau o anumita politica sociala, catre stat, care descrie alocarea ma-
dat fiind contextul institutional si obiec- croeconomica, altul la nivelul alocarii
302
Egalitate
resurselor destinate protectiei sociale tuturor indivizilor, iar libertarienii cer

pe diferite tipuri de politici, respectiv egalitate n ceea ce priveste o clasa
programe sociale. n termenii lui Barr ntreaga de drepturi si libertati. Toti
(1993), eficienta acestor doua procese sunt egalitaristi ntr-un anumit fel
alocative reprezinta doua dintre cele esential - promovnd egalitatea a ceva
trei obiective de natura economica (pe ce fiecare ar trebui sa aiba si ce este
lnga eludarea efectelor de demotivare considerat a fi esential n cadrul abor-
a muncii) ale oricarui stat al bunastarii. darii respective. Sa ti reprezinti batalia
\Luana M. Pop[ ca fiind una ntre cei care favorizea-
za si cei care sunt mpotriva egali-
Vezi si: eficienta; optimalitate Pareto tatii (asa cum este adesea pusa
Bibliografie selectiva: Barr (1993) problema n literatura) nseamna sa
pierzi ceva esential n legatura cu
aceasta problema" (Sen, 1992, p. IX).
Egalitate Cele mai importante principii promo-
ntr-un sens strict neutru, fara ncar- vate de catre politicile egalitare pot fi
catura emotionala, e. nseamna iden- sintetizate astfel:
titate n raport cu o caracteristica, de x egalitatea tratamentului aplicat
exemplu, cantitate. n domeniul social indivizilor, i.e. toti indivizii sunt
nsa, e. are o conotatie nu lipsita de tratati la fel, astfel nct sa fie
ncarcatura emotionala. n sens larg, e. nlaturate dezavantajele de ac-
se refera la nlaturarea dezavantajelor ces la diferitele servicii sociale;
diferitilor indivizi n societate; doar n- x egalitatea de sansa sau oportu-
tr-un sens restrns conceptul de e. nitati egale, cu scopul nlaturarii
este utilizat n termeni de egalitate dis- diferitelor dezavantaje n ceea
tributiva (Spiker, 1988). E. nu nseam- ce priveste pozitia competitiva n
na neaparat similitudine. n orice socie- raport cu altii;
tate, indivizii se deosebesc ntre ei n x egalitatea distributiva sau ega-
functie de diferite caracteristici, ceea ce litatea rezultatelor, ceea ce, la
nu i face nsa inegali. Inegalitatea per- limita, nseamna reducerea tu-
ceputa de indivizi nu este o inegalitate turor dezavantajelor.
datorata caracteristicilor si capacitatilor a. Tratarea egala n mod uzual se
personale, ci una datorata mediului refera la tratarea indivizilor, de catre
social si economic (Tawney, 1931). stat, respectiv administratia publica, n
Egalitatea se refera la ceva, considera asa fel nct sa nu ngradeasca sau sa
Amartya Sen, la ceva ce este consi- creeze dezavantaje n ceea ce priveste
derat a fi important. accesul indivizilor la resursele sau
"Nu numai egalitarienii n ceea ce serviciile sociale la care potential sunt
priveste veniturile (daca i pot numi ndreptatiti. Ideea n spatele acestui
asa) invoca egalitatea veniturilor, concept este de a elimina favoritismul,
egalitarienii n ceea ce priveste buna- respectiv discriminarile bazate pe
starea, egalitatea nivelului bunastarii prejudecati, deci de a creste echitatea
indivizilor, dar si utilitaristii clasici in- orizontala prin minimizarea efectelor
sista asupra egalitatii ponderii utilitatii caracteristice unei alocari a resurselor
303
Egalitate
de tip discretionar. Tratarea egala este b. Egalitatea de sansa are un caracter
subsumata justitiei procedurale. dual. Pe de-o parte, se poate referi la
Dworkin (1977) opereaza o distinctie egalitatea pozitiei initiale, astfel nct
ntre tratarea n mod egal a tuturor indivizii sa nu aiba dezavantaje de
indivizilor, tradusa prin dreptul indivi- pornire atunci cnd intra n competitie
zilor de a fi tratati n mod identic n unii cu altii. Astfel competitia poate fi
circumstante similare, si tratarea indivi- cstigata de oricine, fara ca pozitia
zilor ca egali, i.e. tratarea tuturor indi- initiala sa favorizeze, respectiv defavo-
rizeze pe cineva. Acest mod de de-
vizilor cu aceleasi grija si respect.
finire a egalitatii de sansa vizeaza
Aceasta distinctie, considera Spicker
evitarea perpetuarii inegalitatilor. E. de
(1988), se bazeaza pe o confuzie ter-
sansa astfel nteleasa a reprezentat un
minologica; ideea tratarii egale nu se
concept deosebit de important n
refera neaparat la o tratare identica
cadrul politicilor educationale.
(e.g., tratarea unui individ reumatic la
fel ca tratarea unui diabetic, n cadrul Pe de alta parte, e. de sansa poate
serviciilor medicale), ci la tratarea indi- viza mijloacele, instrumentele cu aju-
vizilor fara discriminare. torul carora indivizii pot realiza scopul
propus. Daca prima pozitie este relativ
Tratarea tuturor indivizilor ca egali este neambigua, a doua necesita introdu-
un principiu esential n conceptia liber- cerea unor concepte suplimentare, ca
tariana (vezi justitie sociala). Aceasta de exemplu, "resurse de baza" (vezi
sta la baza posibilitatii garantarii liber- Dworkin, 1977).
tatii individuale ntelese ca o libertate
O astfel de ntelegere a egalitatii de
universala: fiecare individ este liber, n
sansa se regaseste - ntr-o forma sau
masura n care nu ncalca libertatile alta - si n conceptia lui John Rawls
celuilalt. Principiul egalitatii n grija si (1971) asupra "autonomiei rationale",
respect fata de indivizi este deci definite n termenii "capacitatii indivi-
esential chiar si pentru cei mai radicali dului de a-si forma, revizui si urmari
aparatori ai economiei de piata si propria conceptie asupra binelui si de
contestatari ai rolului statului. Principiul a delibera n concordanta cu aceasta"
"egalitatii grijii si respectului" n modul (p. 72). Aceasta definire presupune ca
de tratare a indivizilor nu spune nimic statul sa asigure fiecarui individ
despre nivelul implicarii statului n dis- posibilitatea de a-si realiza, n mod
tributia economica si protectia sociala, autonom, propriul proiect de viata.
considera Rothstein (1998); acest prin- Problemele apar nsa n momentul n
cipiu poate fi combinat cu orice tip de care se ncearca operationalizarea
politica, fie ea una minimalista, fie una "asigurarii posibilitatii" pentru fiecare
nalt comprehensiva, avnd la baza individ, deci asigurarea de oportunitati
ideea kantiana a "egalitatii valorice si a egale n realizarea proiectelor indivi-
autonomiei morale a tuturor fiintelor duale, autonom alese. Ce resurse so-
umane". O astfel de conceptie asupra ciale trebuie distribuite n acest sens
modului de tratare a individului nu reprezinta, n final, o optiune valorica.
presupune deci o implicare morala sau Solutia lui Rawls vizeaza distributia
valorica a statului. "bunurilor primare", definite, pe de-o
304
Egalitate
parte, n termeni de drepturi civice si mitarea functionalitatilor relevante ra-

politice de baza si de garantare a li- mne o problema politica, fara nsa a
bertatii si, pe de alta parte, n termeni ntmpina dificultati deosebite.
de bunastare si ceea ce el numeste c. Astfel ajungem la ultima forma, cea
"baza sociala a respectului de sine". mai comprehensiva, a egalitatii: ega-
Aceasta ultima categorie este mai pro- litatea n termeni de rezultate. Stra-
blematica. tegiile de reducere a inegalitatii distri-
Amartya Sen (1982, 1993) critica so- butive sunt gndite ca o strategie de
lutia lui Rawls, considerata a fi incom- reducere, respectiv eliminare, a tuturor
pleta; pe de-o parte, nonexhausti- dezavantajelor asociate mediului social
vitatea listei bunurilor primare duce la si economic. Acest mod de ntelegere
aleatorism, pe de alta parte, datorita a egalitatii este caracteristic ideologiilor
pozitiei initiale diferite a indivizilor (e.g., de tip colectivist.
persoanele cu handicap), "echiparea" Spicker (1988, p. 130) l citeaza pe D.
acestora cu aceleasi bunuri primare nu Rae (1981) pentru cele patru strategii
duce la crearea de oportunitati egale. de reducere a dezavantajelor n so-
Sen (1982) propune o solutie alterna- cietate. O prima strategie este asociata
tiva: asigurarea capabilitatilor de baza, principiului (rawlsian) maximin, deci al
ceea ce presupune distribuirea diferen- maximizarii standardelor minime - de
tiata att a resurselor, ct si a cantitatii trai, de locuire, de educatie, de ngrijire
acestora. medicala. Un astfel de obiectiv poate fi
Sen defineste doua concepte funda- realizat att prin intermediul unor
mentale pentru solutia pe care o pro- politici selective, ct si prin intermediul
pune: functionalitati (functionings) si unor politici universaliste. O alta strate-
capabilitati (capabilities). "Functionali- gie se refera la minimizarea diferen-
tatile reprezinta parte a starii unei per- telor, n termenii cresterii resurselor
soane - n particular, diferitele lucruri celor mai defavorizati n raport cu cei
pe care aceasta reuseste sa le faca mai favorizati. O a treia strategie se
sau modul n care si conduce viata. refera la reducerea inegalitatii, deci la
Capabilitatile unei persoane reflecta minimizarea diferentelor; o reducere a
combinatiile alternative de functio- inegalitatii nu se realizeaza cu necesi-
nalitati pe care o persoana le poate tate prin cresterea nivelului resurselor
realiza si din care aceasta si poate celor mai defavorizati; ea se poate
alege o colectie. Abordarea se bazea- concretiza si prin scaderea nivelului
za pe conceptia vietii ca o combinatie resurselor celor mai favorizati, ceea ce
de diferite moduri de "a face si a fi" cu duce la o a patra strategie explicita,
calitatea vietii ce trebuie evaluata n asociata principiului minimax. Aceasta
termeni de capabilitati de realizare a strategie are ca scop reducerea avan-
functionalitatilor pretuite" (Sen, 1993, tajelor celor mai privilegiati.
p. 31). Unele functionalitati sunt ele- Cele trei modalitati de ntelegere a e.
mentare, ca de exemplu, a fi hranit reprezinta, considera Spicker, o extin-
adecvat sau a fi sanatos; altele sunt dere progresiva a nevoii de interventie.
mult mai complexe si vizeaza respectul Primele doua forme se asociaza n
de sine, integrarea sociala etc. Deli- special ideologiilor de natura liberala,
305
Egalitate de acces
n timp ce egalitatea distributiva si n priveste admiterea n programe educa-
termeni de rezultat se asociaza ideo- tionale superioare. \Luana M. Pop[
logiilor de tip socialist. Bibliografie selectiva: Cowell, Cros-
Relatia ntre e. si discriminare pozitiva. land (1956); Dworkin (1977); Sen
Discriminarea pozitiva, ca strategie de (1982, 1988); Spicker (1988); Rae
redresare a dezechilibrelor, depaseste (1981); Rothstein (1998); Tawney
granitele egalitatii, prin ncercarea sa (1931)
de a compensa anumite segmente sau
grupuri sociale, ntr-o anumita zona a
socialului, pentru dezavantajele aso- Egalitate de acces
ciate acestora n cadrul societatii.
Aceasta strategie presupune o tratare Vezi egalitate
favorizanta a grupurilor considerate a fi
dezavantajate, ceea ce are drept con-
secinta majora crearea unor noi forme Egalitate de sansa
de inegalitate.
ntr-o prima faza, discriminarea pozi- Vezi egalitate
tiva are scopuri egalitare, n sensul ca
fie compenseaza anumite grupuri ntr-o
anumita zona a socialului pentru deza- Empowerment
vantajele ce le caracterizeaza n alte
zone ale socialului, fie compenseaza Vezi abilitarea actorilor sociali
pentru dezavantaje suferite n trecut.
Ea poate duce la cresterea egalitatii
rezultatelor n ansamblu, dar numai pe Esecurile pietei
seama egalitatii oportunitatilor si tratarii
Esecurile pietei constituie situatii n
egale, considera Spicker (1998, p.
care piata, ca modalitate naturala de
132). n ceea ce priveste aceste ultime
producere si desfacere a unor bunuri,
doua forme de e., ele sunt grav n-
nu functioneaza eficient si trebuie sa
calcate prin promovarea unor strategii
intervina statul pentru a regla pro-
de discriminare pozitiva. Avantajnd un
cesele economice n discutie. Statul
grup, automat dezavantajezi pe restul.
bunastarii, oricare ar fi obiectivele lui,
Daca, de exemplu, discriminarea
are si un rol de eficientizare foarte
pozitiva se aplica unei minoritati etnice, important; el face ceea ce piata nu ar
pe baza unei corelatii semnificative putea face deloc sau ar face mai prost
ntre aceasta si un nivel de saracie dect el (Barr, 1998, p. VII). Cele mai
ridicat, atunci dezavantajati nu vor fi frecvente situatii de ineficienta a pietei
numai cei din afara grupului, dar si cei care reclama interventia statului sunt:
din interiorul grupului, care sunt saraci, monopolul, externalitatile (existenta
n raport cu cei care sunt nstariti. unor costuri sau beneficii externe pro-
O practica de discriminare pozitiva cesului de productie si desfacere a
este, de exemplu, actiunea afirmativa unor bunuri) si producerea bunurilor
ntreprinsa n SUA n vederea favo- publice.
rizarii negrilor si femeilor n ceea ce
306
Eecurile pieei
Pentru Hayek, ca si pentru alti adepti ai Piata ar trebui sa fie egal accesibila
libertarianismului, piata este funda- tuturor, sa ofere informatii complete
mentala n economia unei societati, despre preturi si calitate tuturor agenti-
pentru ca "deciziile" ei nu pot fi suspec- lor si sa fie completa ca oferta, sa
tate ca fiind juste sau injuste (eventual ofere toate bunurile pe care cumpara-
bune sau rele), ntruct ele nu sunt torii sunt dispusi si capabili sa ofere
umane, deci nu implica judecati de bani.
valoare (Hayek, 1976); ele sunt pre- Agentii (producatorii si cumparatorii)
cum deciziile naturii, apersonale, amo-
trebuie sa aiba acces egal pe piata si
rale. De aici periculozitatea interventiei
sa fie bine informati (privind pretul si
statului n economie (pentru libertatea
calitatea bunurilor disponibile) pentru a
individuala considerata esentiala de
adeptii laissez-faire-ului). Asa cum putea face alegeri n cunostinta de
ideile-"surori" ale darwinismului social cauza.
promovate de Herbert Spencer si trag Aceste conditii au fost grupate n ceea
seva din teoria evolutiei speciilor a lui ce Barr (1998) numeste "prezumtii
Charles Darwin, ideile lui Hayek si au standard": competitia perfecta, piata
radacinile n teoria minii invizibile re- completa, inexistenta esecurilor pietei
glatoare de preturi pe piata libera a lui si informare perfecta (vezi Barr, 1998,
Adam Smith. Esenta acesteia - pretu- p. 78-83).
rile sunt reglate prin ntlnirea cererii si
Oriunde aceste conditii nu sunt ndepli-
ofertei n spatiul liber al pietei - are
nite, apare posibilitatea ca piata sa
drept consecinta fundamentala pentru
nregistreze un esec si atunci inter-
politicile sociale concluzia ca pentru
indivizi interventia statului nu este ne- ventia statului este justificata. Ea este
cesara, iar cnd se produce, ngra- justificata de nevoia de eficientizare a
deste libertatea individuala. functionarii economiei si este accepta-
ta (n aceste cazuri) chiar de liberta-
Dar teoria lui Adam Smith ar presupu-
rieni.
ne functionarea perfecta a pietei libere
n anumite circumstante, anume cnd Situatii n care piata este
productia bunurilor, distributia lor (func- ineficienta
tionarea pietei si distribuirea informatiei n privinta bunurilor, trebuie precizat ca
despre cerere - preturi si calitatea bu- nu toate au caracteristicile bunurilor
nurilor - si oferta) si agentii pietei (fir- "normale", ca exista si bunuri publice.
mele producatoare si cumparatorii) Bunurile normale sau private, spre
sunt "ideali". deosebire de bunurile publice, presu-
Bunurile ar trebui astfel sa fie bunuri pun cele trei conditii esentiale: rivalitate
private sau "normale" care presupun n consum (daca am cumparat eu o
rivalitate n consum (daca am cumpa- carte, este una mai putin pe piata
rat eu o carte, este una mai putin pe pentru ceilalti), excludabilitate (sunt ex-
piata pentru ceilalti), excludere de la clus de la a avea cartea pna cnd o
consum, (sunt exclus de la a avea platesc) si rejectabilitate (pot respinge
cartea pna cnd o platesc) si re- un bun daca nu vreau sa-l cumpar).
jectabilitate (pot respinge un bun daca Bunurile publice sunt complet diferite
nu vreau sa-l cumpar). de cele private: nu presupun rivalitate
307
Eecurile pieei
(daca armata ma apara pe mine nu Piata libera esueaza si n producerea

nseamna ca nu-i apara n acelasi timp bunurilor pentru care costul mediu va fi
pe ceilalti cetateni), nu presupun exclu- mai mare dect costul marginal si
dabilitate (chiar daca nu platesc im- astfel rezulta o suita de pierderi pentru
pozite la buget sunt aparat de armata), producator, care nu poate vinde n
nu presupun rejectivitate (nu pot sa eli- cstig si se ajunge la monopol (un
min/resping faptul ca beneficiez si eu singur producator datorita falimentului
de securitatea oferita de armata tuturor celorlalti) sau la inexistenta vreunui
cetatenilor sub forma bunului public). producator datorita ineficientei pro-
Bunurile "normale" se mai deosebesc ductiei (engl., increasing return to
si de bunurile "inferioare" pentru faptul scale, cf. Barr, 1998). Este evident ca,
ca, pentru primele, cresterea veniturilor daca acel bun este considerat im-
consumatorilor duce la cresterea cere- portant, statul trebuie sa intervina
rii pentru ele, n timp ce pentru bunurile pentru producerea lui. Este cazul, de
"inferioare" cererea creste o data cu exemplu, al multor produse agricole
scaderea veniturilor consumatorilor (ca care sunt subventionate de stat. Daca
n cazul reparatiilor de pantofi, de preturile ar fi lasate sa acopere
exemplu, care sunt un bun inferior) cheltuielile de productie la productia de
(Dolan si Lindsey, 1988). carne de porc, sa presupunem, micii
Caracteristicile bunurilor publice (non- producatori individuali ar avea preturi
rivalitatea, nonexcludabilitatea si non- de productie prea mari si ar da
rejectabilitatea) fac piata ineficienta n faliment, lasnd pe piata un singur
a le produce si distribui. Este simplu de producator puternic care si-ar permite
imaginat ca nimeni nu ar plati costurile sa vnda la preturi mai mici. Totusi,
daca si pentru carnea de porc produsa
apararii tarii daca nu este convins ca si
de acesta pretul ar fi prea mare,
toti ceilalti (care oricum beneficiaza de
cumparatorii ar putea prefera n
serviciile oferite de armata) platesc.
schimb pestele, de exemplu, care este
Alta situatie n care piata esueaza n a mai ieftin si s-ar falimenta ntreaga
produce si/sau distribui eficient anumi- productie de carne de porc. Pe lnga
te bunuri este generata de ineficienta importanta prezentei carnii (de porc) n
"minii-invizibile" n stabilirea preturilor alimentatia cetatenilor, calculele pur
reale datorita asa-numitelor externali- economice ale statului de protectie
tati. Externalitatea este un efect al sociala n cazul falimentului celor care
producerii sau consumului unui bun al produc carne de porc si al celor care o
carui impact asupra unei a treia parti prelucreaza si comercializeaza pot fi
(alta dect cumparatorul sau vnza- mult mai mari dect o subventie care
torul bunului) nu se reflecta n preturi. ar reduce pretul suficient pentru a
Pretul de productie al unui bun care asigura acoperirea costurilor productiei
polueaza, de exemplu, nu reflecta si si a face carnea de porc acceptabila ca
costurile (externe productiei) celor din pret pentru cumparatori.
zona fabricii, care sunt afectati implicit x Alta categorie de situatii care fac
de productia acelui bun, prin poluare piata ineficienta se refera la con-
(vezi C. Zamfir, E. Zamfir, 1994). ditiile de competitie incorecte care
308
Eecurile pieei
fac ca anumiti agenti sa aiba pozitii Tipuri de interventie

privilegiate pe piata (monopol, oli- a statului pentru
gopol) care le dau posibilitatea sa a corecta ineficienta pietei
stabileasca preturi independent de
costurile marginale. Tipurile de interventie a statului n sis-
x Piata nu este "completa", ea nu va temul economiei de piata n situatiile
produce toate bunurile pentru care specifice de mai sus, cu scopul sporirii
cumparatorii sunt dispusi sa pla- eficientei, sunt:
teasca preturi care sa acopere cos- 1. reglementari;
turile de productie. Pe lnga bu- 2. finantare;
nurile publice amintite anterior, Barr 3. producere publica.
(1998) mai enumera incapacitatea
pietei de a acoperi anumite asi- Pornind de la tipurile de interventie de
gurari pentru care riscurile nu sunt mai sus, se poate spune ca exista mai
multe moduri de furnizare a bunurilor
asigurabile pe piata privata, incapa-
pentru populatie, n functie de modul n
citatea pietei de a asigura anumite
care statul se implica n cele doua
tipuri de mprumuturi, cum ar fi cele
elemente esentiale pentru furnizarea
pentru studenti, sau de a contracta
unui produs: finantarea si producerea
n prezent bunuri care sa fie vn-
propriu-zisa. Faptul ca acestea sunt
dute sau cumparate n viitor (astfel,
de stat sau publice sau ca statul se
proiecte urbane de viitor, mai ales
implica doar prin reglementari privind
daca trebuie corelate cu diverse
bunul respectiv este esential pentru
alte proiecte, s-ar putea sa nu fie fiecare n parte.
finantate de piata - Barr, 1998).
x O ultima categorie de surse de ine- Categoria cea mai larga de bunuri
ficienta a pietei se refera la distor- este a celor finantate si produse pri-
siuni/imperfectiuni aparute n privin- vat: alimentele, hainele, bunurile de
larg consum fac parte din aceasta
ta informatiilor privind produsele,
categorie. Statul se "amesteca" doar
calitatea si preturile lor. Multe dis-
prin reglementari privind calitatea
torsiuni apar datorita dificultatilor
acestor bunuri, prin reglementari pri-
multor consumatori n a ntelege
vind procurarea unor bunuri de baza
informatiile despre calitatea unor (prin bonuri de alimente etc.) si prin
produse, astfel nct sa faca o masuri de corectare a unor externa-
alegere rationala. Pe de alta parte, litati: supraimpozitare (accize) sau sub-
pentru bunurile de lunga durata ventii.
(inclusiv pentru asigurari), informa-
Urmeaza bunurile finantate privat si
rea consumatorilor ar trebui sa se
produse de stat: electricitatea, ener-
extinda chiar la perioade de timp gia termica, transportul n comun, asi-
foarte extinse n viitor, pentru ca gurarile sociale de stat (de pensii, so-
decizia lor de a plati sau nu un maj, sanatate) etc. Aici este de discutat
produs sa fie una eficienta (Barr, n ce masura statul produce toate
1998). Desigur ca toate acestea, n acestea mai eficient dect sistemul
multe cazuri, nu se ntmpla, iar privat. n masura n care ele sunt bu-
statul trebuie sa intervina. nuri publice, lucrurile sunt clare. Daca
309
Evaluarea programelor sociale
nu sunt bunuri publice, este greu de Vezi si: statul bunastarii

demonstrat ca statul le produce eficient Bibliografie selectiva: Barr (1998);
si se poate pune problema privatizarii Dolan si Lindsey, (1988); Zamfir si
lor. De mentionat aici ca statul se Zamfir (1995)
implica si prin reglementari n procesul
de furnizare a acestui tip de bunuri (n
sens larg, incluznd serviciile), sub-
ventiile fiind doar una dintre masuri. Evaluarea programelor sociale
A treia categorie este cea a bunurilor Ca si n cazul altor termeni cu care
finantate de stat (public) si produse opereaza stiintele sociale, nu exista o
privat: este cazul medicamentelor definitie unanim acceptata a evaluarii.
compensate, al unor produse pentru Exista, n schimb, o mare varietate de
armata sau rezerva de stat si, n unele interpretari ale notiunii, n functie de
tari, al educatiei. n Romnia, de exem- scopul si obiectivele urmarite, de me-
plu, statul nu a trecut la finantarea n- todologiile aplicate sau chiar de nte-
vatamntului privat (de fapt, a scolari- legerea unor termeni atasati evaluarii.
zarii celor care opteaza pentru nvata- n literatura de specialitate pot fi ntl-
mntul privat).
nite cel putin urmatoarele categorii de
Din ultima categorie fac parte bunurile definitii generale, ca de exemplu:
finantate si produse de stat. Acestea
x "evaluarea reprezinta examinarea si
sunt asa-numitele bunuri publice, pre-
judecarea valorii, calitatii, cantitatii,
cum apararea, educatia (cel putin cea
semnificatiei, nivelului sau conditiei
obligatorie), serviciile de sanatate (n
a ceva" (Soumelis, 1977);
unele state n totalitate, n altele, pre-
x centrate pe nivelul de atingere a
cum la noi, doar cele pentru copii si
cele de urgenta) (pentru o analiza mai obiectivelor programului; cea mai
complexa a temei, vezi Barr, 1998, p. concisa dintre acestea apartine ce-
95-97). lui care este considerat parintele
evaluarii moderne - Tyler (1949):
Daca interventia statului (prin regle- "Evaluarea este procesul de deter-
mentari, subventionari, taxare) n sis- minare a masurii n care obiectivele
temul economic este justificata n cazul unui program au fost atinse";
tuturor situatiilor de mai sus, "nu exista x care considera evaluarea un instru-
nici un argument privind eficienta pro-
ment managerial si de decizie:
ducerii publice [de catre stat] a acestor
"Evaluarea programelor sociale
bunuri (cu exceptia bunurilor publice)"
este o tehnica manageriala care
(Barr, 1998, p. 81). De aici rezulta ca
interventia excesiva a statului n eco- furnizeaza feedback informational
nomie, atunci cnd sistemul pietei administratorilor programului" (Tri-
functioneaza fara probleme, este ine- podi, Fellin si Epstein, 1986); "Eva-
ficienta n sine, fapt demonstrat de fa- luarea este un proces de rezolvare
limentul economic al tarilor foste co- a problemelor" (Gephart, 1981);
muniste, caracterizate de interventia "Evaluarea este un proces care fur-
masiva a statului n productia de nizeaza informatii n vederea luarii
bunuri. \Marian Preda[ deciziilor" (Thompson, 1975);
310
x centrate pe utilizare si mbunatatire, obiectivelor, implementarii si impac-

ca, de exemplu: "Evaluarea trebuie tului programelor si politicilor so-
privita ca un proces continuu de ciale" (Hasan, 1991); "Evaluarea
cautare a cailor de mbunatatire a este o colectie de metode, abilitati,
programului" (Rutman si Mowbray, capacitati si sensibilitati necesare
1983); pentru a determina daca un anumit
x care accentueaza natura compara- serviciu social este necesar si daca
tiva a evaluarii: "Evaluarea poate fi este probabil ca el sa fie utilizat,
definita ca procesul de determinare daca se depun suficiente eforturi
a valorii sau masurii a ceva relativ pentru a satisface nevoile sociale
la un scop sau standard dat" identificate, dar nesatisfacute nca,
(Schulberg et al., 1969) si daca serviciile oferite satisfac
x focalizate pe judecare si valorizare: nevoile la un nivel rezonabil al
"Evaluarea este procesul de costurilor n raport cu efectele lor"
judecare a valorii unui program" (Posavac si Carey, 1992).
(Guba si Lincoln, 1981); "A evalua Complexitatea evaluarii, multiplele sale
nseamna a atasa lucrurilor anumite fatete si interpretari conduc catre ideea
valori sau, mai simplu spus, a de- ca "practica evaluarii este mai mult o
termina daca sunt bune sau rele" arta dect o stiinta, deoarece gama po-
(Barry si Rae, 1975); "Evaluarea re- sibilitatilor si constrngerilor este att
prezinta culegerea sistematica, a- de vasta nct, pentru a face alegerea
naliza si interpretarea informatiilor potrivita, evaluatorul are nevoie nu
despre activitatile si rezultatele pro- numai de o judecata foarte clara, ci si
gramului, pentru a permite per- de virtuozitate n combinarea alternati-
soanelor interesate sa faca judecati velor posibile. Fiecare evaluare se
asupra unor aspecte specifice ale desfasoara n conditii unice si de
programului" (Patton, 1988); aceea probabilitatea ca o anumita
x care pun accentul pe caracterul combinatie sa fie repetabila este foarte
stiintific al evaluarii si pe aplicarea redusa. Ca atare, teoriile nu trebuie sa
metodelor stiintelor sociale: "Eva- prescrie un set rigid de reguli pentru o
luarea programelor este o noua si buna practica, ci mai degraba sa ofere
foarte interesanta stiinta sociala o sistematizare a optiunilor posibile"
aplicata" (Posavac si Carey, 1992); (Cronbach, 1982).
"Evaluarea implica, n primul rnd,
ntruct nu pare a exista nici o definitie
aplicarea riguroasa a stiintelor so-
suficient de cuprinzatoare pentru a
ciale n studiul programelor" (Rossi
surprinde toate aspectele evaluarii,
et al., 1979);
metoda cea mai eficienta de a clarifica
x descriptiv-comprehensive, cum sunt
semnificatia termenului consta n a sin-
urmatoarele: "Evaluarea reprezinta
tetiza caracteristicile acestuia, caz n
o estimare a rezultatelor unor va-
care va trebui facuta distinctia ntre
riate activitati, incluznd politicile,
evaluare n sens larg si n sens re-
programele, proiectele si actiunile
strns.
individuale" (Sanderson, 1995);
"Evaluarea poate fi definita ca o Pornind de la momentul n care are loc
examinare sistematica si critica a evaluarea, n sens larg, aceasta se
311
poate face n fiecare etapa a ciclului de sens restrns, el se refera la masurare

viata a programului, fiind asadar un (a nivelului de atingere a obiectivelor,
proces cu desfasurare periodica sau de pilda), comparare (ntre diferite va-
continua. n sens restrns, evaluarea riante de interventie, de exemplu) si,
este o faza distincta a vietii progra- eventual, identificare (a unor probleme,
mului, care are loc catre sfrsitul aces- a punctelor tari si/sau a slabiciunilor
tuia. n ceea ce priveste relatia evalua- programului). n sens larg, evaluarea
torului cu programul, n sens larg, cuprinde toate cele dinainte, fiind, n
evaluarea poate fi facuta att de eva- acelasi timp, si un proces de descriere
luatori interni (autoevaluare), ct si de (a unor modele, procese, practici), de
evaluatori externi. n sens restrns, valorizare (raportarea la valori este
evaluarea nu poate fi facuta dect de inerenta evaluarii, chiar daca uneori
experti care vin din afara programului, valorile sunt implicite), de judecare si,
conditia minimala fiind neimplicarea mai ales, de nvatare.
directa n program n nici una din eta- Misiunea constituie ratiunea de a exis-
pele sale. Lund n discutie sfera de ta a evaluarii. Ea ofera raspuns la
cuprindere a evaluarii, n sens re- ntrebari de genul: "Care este rostul
strns, evaluarea urmareste elemen- evaluarii?" sau "De ce exista evaluarea
tele interne ale programului: gradul de ca demers uman?". Misiunea evaluarii
realizare a obiectivelor, calitatea si programelor sociale este furnizarea
adecvarea proceselor etc. n sens larg, sistematica a feedback-ului n siste-
ea depaseste cadrul strict al programele sociale, pentru sprijinirea mbu-
mului, lund n considerare relevanta natatirii modului n care societatea
acestuia n raport cu problema adresa- abordeaza problemele sociale, n sco-
ta, influentele mediului n care operea- pul de a face mai buna soarta uma-
za programul, impactul asupra socie- nitatii.
tatii. Scopul reprezinta obiectivul cel mai
n ceea ce priveste instrumentele eva- general pentru care este initiata o anu-
luarii, n sens restrns, evaluarea are mita evaluare. Scopul raspunde la
nevoie de instrumente de masurare ct ntrebarea: "De ce a fost ceruta aceas-
mai precise (n special cele proprii ta evaluare?" Scopul are un grad de
metodelor cantitative), utilizate compe- generalitate mai redus dect misiunea,
tent si cu buna credinta. n sens larg dar mai larg dect obiectivele evaluarii.
nsa, o buna evaluare are nevoie de Obiectivele evaluarii sunt mai con-
mult mai mult dect att, si anume de crete, mai intim legate de modul de uti-
capacitatea evaluatorului de a ntelege lizare a rezultatelor evaluarii. Obiecti-
specificitatea situatiei concrete, de ta- vele dau raspuns ntrebarii: carei nevoi
lentul de moderator si negociator al imediate i foloseste aceasta evaluare?
acestuia, de sensibilitatea si rabdarea Scopurile si obiectivele evaluarii se
necesare pentru integrarea diferitelor numara printre temele cele mai bine
puncte de vedere ale stakeholderilor reprezentate n literatura de speciali-
ntr-un demers articulat si, n final, uti- tate (pentru o sinteza a acestui subiect,
lizabil. n fine, discutnd despre conti- a se vedea si Matauan, 1999). Funda-
nutul si natura procesului evaluativ, n mental nsa, se poate vorbi de patru
312
scopuri ale evaluarii programelor so- grame) sau ntre mai multe variante
ciale: de program.
x strategic - generarea de informatii Legat de scopul praxiologic-formativ,
pentru luarea de decizii privind po- obiectivele evaluarii se pot referi la:
litica domeniului; x mbunatatirea managementului pro-
x praxiologic-formativ - rezultatele gramului;
evaluarii sunt ndreptate spre mbu- x perfectionarea modului de lucru al
natatirea practicilor n interiorul pro- echipei programului;
gramului; x mbunatatirea modului de livrare a
x demonstrativ - constatarile evaluarii serviciilor programului catre benefi-
nu servesc nemijlocit pentru luarea ciarii acestuia.
unor decizii, ci sunt utilizate pentru
Scopul demonstrativ al unei evaluari
a demonstra anumite aspecte le-
poate subsuma obiective care, de re-
gate de program si pentru a genera
gula, nu sunt explicite, ci sunt mascate
perceptii dezirabile, din punctul de
de altele, dar la atingerea carora
vedere al celor care au initiat eva-
evaluarea este chemata sa contribuie
luarea, asupra programului. Trebuie nemijlocit. Iata cteva dintre acestea:
subliniat ca natura demonstrativa a
scopului unei evaluari nu este x generarea unor perceptii si atitudini
neaparat un aspect negativ; dezirabile (din perspectiva initia-
x formal-birocratic - evaluarea nu ser- torilor evaluarii) fata de program;
veste dect la consolidarea sau obiectivul se poate referi la crearea
perpetuarea unor structuri biro- unei imagini pozitive sau negative
cratice, neavnd nici un rol n lua- asupra programului sau a celor
rea vreunei decizii legate direct de care l conduc si/sau l implemen-
program sau de politica domeniului. teaza. Nu ntotdeauna un astfel de
obiectiv are o conotatie negativa:
Din fiecare dintre aceste scopuri pot nu este nimic rau n a promova o
deriva o serie de obiective ale evalua- imagine pozitiva a unui program
rii. Pentru o evaluare n scop strategic, eficient, dar mai putin cunoscut, sau
obiectivele pot fi cel putin urmatoarele: a face cunoscute publicului si deci-
x luarea unor decizii generale legate dentilor realitatile unui program care
de programul evaluat: continuare, nu functioneaza. Este nsa n mod
modificare sau oprire, n acest caz evident lipsit de etica a proceda
programul fiind considerat un instru- invers, promovnd o imagine falsa
ment de implementare a politicii a programului. Asadar, un astfel de
domeniului (evaluare sumativa); obiectiv nu este negativ n sine, ci
x identificarea de noi programe care poate deveni doar n masura n
sa contribuie la realizarea unei po- care nu reflecta realitatea;
litici deja formulate; x dovedirea rationalitatii unor decizii
x alegerea celor mai adecvate mij- deja luate;
loace de implementare a politicii x confirmarea unor roluri si pozitii de
sau, cu alte cuvinte, alegerea ntre putere legate de program, obiectiv
mai multe alternative de interventie care are, de asemenea, o natura
(e.g.: servicii permanente sau pro- duala. Atunci cnd este ndreptat
313
spre generarea de presiuni doar generica de impact al evaluarii. n con-

pentru a reaminti, de exemplu, "cine tinuare sunt prezentate cteva dintre
este seful", nu poate duce la nimic posibilele forme de impact pe care
bun. Daca nsa prin evaluare se do- evaluarea le poate genera la nivel
reste sa se reaminteasca echipei societal:
unui program care nu functioneaza x dezvoltarea bazei de cunostinte a
asa cum se astepta ca are o res- disciplinei este un efect indirect, dar
ponsabilitate fata de propriile actiuni constant, al exercitiilor evaluative,
si fata de nivelurile superioare de produs n timp, prin adaugarea
decizie, atunci un astfel de obiectiv permanenta de noi informatii, idei,
capata legitimitate; abordari, perspective si tehnici fo-
x demonstrarea responsabilitatilor fa- losite si rezultate din diferite eva-
ta de program ale anumitor cate- luari. Desi foarte important, acest
gorii de decidenti este unul din aspect nu a fost introdus ntre
obiectivele cele mai frecvente ale scopuri si obiective, pentru ca este
evaluarilor. greu de imaginat o evaluare initiata
n fine, scopul formal-birocratic al unei doar pentru a aduce o contributie
evaluari poate regrupa obiective ca: epistemologica;
x justificarea existentei unui compar- x diseminarea bunelor practici este
timent de evaluare; n multe agentii diferita de mbunatatirea practicilor
si institutii exista astfel de departa- programului, care poate fi unul din
mente, carora trebuie sa li se dea obiectivele evaluarii; n cazul din
de lucru pentru a putea fi menti- urma, evaluarea este demarata
nute; chiar n scopul de a mbunatati
x necesitati de raportare, atunci cnd modul de operare n programul
supervizarea sau evaluarea progra- evaluat; diseminarea acestor prac-
melor este una dintre sarcinile in- tici este nsa un efect mediat al
stitutiei si se doreste confirmarea evaluarii, produs prin publicarea si
realizarii ei. dezbaterea publica a rezultatelor
Trebuie accentuata ideea ca evaluarile evaluarii;
formal-birocratice nu adauga niciodata x mbunatatirea procesului de luare a
valoare procesului de luare a deciziilor. deciziilor de politica a domeniului
Pe lnga scopuri si obiective explicite nu trebuie nici ea confundata cu
sau implicite, orice evaluare poate scopul strategic al evaluarii, care se
avea si o serie de obiective secundare, refera la adoptarea unor decizii
nu neaparat explicit formulate, si care imediate, dependente de contextul
singure nu justifica, de regula, dema- politicii momentului; efectul la care
rarea unei evaluari. De asemenea, ne referim aici este sesizabil pe
evaluarea produce si efecte (rezultate termen lung si nu priveste luarea
neintentionate), mai cu seama prin unor anumite decizii la un anumit
acumularea de informatii de-a lungul moment, ci perfectionarea n timp a
timpului, genernd schimbari incre- procesului de decizie;
mentale n sistemele sociale. Toate x ntarirea raspunderii publice este,
acestea se regasesc sub denumirea de asemenea, un efect pe termen
314
lung al evaluarii; nu este vorba aici dezvoltate de alti autori, fara nsa a li
despre responsabilitatea concreta se altera esenta. Astfel, Epstein si
legata de un anumit program (ca n Tripodi (1977) privesc cele doua tipuri
cazul scopurilor demonstrative), ci de evaluare din perspectiva generali-
despre dezvoltarea n timp, prin zabilitatii rezultatelor. Evaluarea suma-
mici acumulari, a simtului de ras- tiva - scriu ei - este aceea care poate
pundere fata de societate al celor furniza informatii cu putere de gene-
chemati sa decida asupra sau sa ralizare, aplicabile si altor programe
implementeze programe sociale. sau situatii. Evaluarea formativa este
La nivelul programului, evaluarea poa- concentrata, n principal, pe mbuna-
te avea impact asupra: tatirea programului evaluat, fara a fi
preocupata de generalizabilitatea re-
x mbunatatirii comunicarii si realizarii zultatelor sale.
ntelegerii ntre stakeholderi, dat
fiind faptul ca evaluarea este prin Evaluarea bazata pe obiective (goal-
excelenta un exercitiu de comuni- based evaluation) este tipul clasic de
care si de cooperare; evaluare, caracteristic nceputurilor
x mbunatatirii performantelor perso- evaluarii moderne, dar care nu si-a
nalului programului - indiferent de pierdut, n ciuda numeroaselor critici,
scopul sau declarat sau implicit, actualitatea. Ea si propune sa con-
evaluarea este si un exercitiu de state n ce masura programul a realizat
nvatare, de care beneficiaza, n ceea ce si-a propus. Stake (1975) o
primul rnd, cei direct implicati n numeste evaluare prestabilita (pre-
program. ordinate evaluation) si o descrie astfel:
"evaluarea care considera obiectivele
Tipurile de evaluare reprezinta unul programului drept criterii de evaluare,
dintre subiectele predilecte ale litera- utilizeaza teste obiective pentru colec-
turii de specialitate. Sunt mentionate tarea datelor, foloseste standarde sau
zeci de tipuri de actiuni evaluative, unii personalul programului pentru jude-
autori numindu-le modele, strategii, carea performantelor programului si si
abordari etc. n cele ce urmeaza sunt prezinta concluziile n rapoarte asema-
prezentate doar tipurile de evaluare natoare cu cele din cercetare. Eva-
cele mai cunoscute. luarea este proiectata de evaluator si
Fara nici o ndoiala, cele doua tipuri de realizata dupa un plan stabilit a priori."
evaluare cel mai des evocate sunt Browne si Wildavsky (1986) folosesc
formativa/sumativa. Aceasta clasificare termenul de evaluare cu obiective fi-
este, de altfel, si cea mai generala, xate (goal-fixed) si o considera o cvasi-
criteriul utilizat fiind scopul evaluarii. Ea evaluare care se concentreaza pe re-
apartine lui Scriven (1967) care, foarte zultatele asteptate, oficial formulate
concis, scrie: "Evaluarea sumativa re- pentru programul respectiv. Restrn-
prezinta proiectarea si utilizarea eva- gerea cercetarii numai asupra obiec-
luarii pentru a judeca performanta pro- tivelor formale - scriu ei - ngusteaza
gramului. Evaluarea formativa repre- mult limitele evaluarii. Acest tip de
zinta proiectarea si utilizarea evaluarii evaluare descrie "ce" s-a ntmplat, nu
pentru a mbunatati programul." n si "de ce". Posavac si Carey (1992)
timp, formularile lui Scriven au fost preiau definitia clasica: "Evaluarea ba-
315
zata pe obiective consta n definirea pe aflarea a ceea ce se ntmpla de

clara a obiectivelor programului si ma- fapt, n realitate, n program si ca
surarea gradului n care acestea sunt rezultat al programului. Dezavantajele
ndeplinite", dar i largesc continutul, acestui tip de evaluare constau n
extinznd semnificatia obiectivelor si consumul mare de timp si n faptul ca
redefinind rolul evaluatorului: "termenul implica acceptarea perspectivelor si
de obiective (goals) nu are numai preferintelor evaluatorului, fara a se
semnificatia de rezultate, ci acopera o dispune de un set de criterii clare si
gama mai larga de obiective si scopuri prestabilite. Evaluarea fara obiective
legate de satisfacerea nevoilor comu- mai este numita de Scriven si needs-
nitatii, eficienta sau punerea n func- referenced evaluation (1980), ceea ce
tiune la timp a unor sisteme de livrare s-ar putea traduce prin "evaluarea prin
a serviciilor sociale. Evaluatorii cauta raportarea la nevoi". Shadish si colegii
sa ajute stakeholderii sa identifice dis- sai (1996) propun si needs-based sau
crepantele dintre: obiectivele progra- effect-discovery, adica evaluare bazata
mului si nevoile grupului-tinta; astepta- pe nevoi si, respectiv, evaluare cen-
rile grupului-tinta si ceea ce programul trata pe descoperirea efectelor.
ofera n realitate; rezultatele realizate
Din aceeasi familie cu evaluarea fara
si cele planificate."
obiective este evaluarea naturalista.
n contrast cu aceasta forma, apare Lansata de Guba si Lincoln la sfrsitul
evaluarea fara obiective 1 , al carei pa- deceniului al VIII-lea - nceputul dece-
rinte este acelasi Scriven (1972a, niului al IX (Guba si Lincoln,1981),
1972b). Lincoln si Guba (1986) dau aceasta forma de evaluare a re-
cea mai concisa definitie a evaluarii volutionat teoria disciplinei si a dat
fara obiective: "compararea efectelor nastere unei aprinse dezbateri, nen-
produse cu nevoile demonstrate". A- cheiata nici n prezent, asupra valorii
ceasta presupune culegerea de date metodelor (cantitative versus calitative)
despre efectele si eficacitatea pro- utilizate n evaluare. Modelul naturalist
gramului n mod direct, fara con- este acela n care evaluatorul nu do-
strngerea ngusta a focalizarii pe reste sa-si restrnga viziunea concen-
obiectivele predeterminate. Se por- trndu-se pe obiectivele precis sta-
neste de la premisa ca evaluatorii lu- tuate ale programului, ci si propune sa
creaza mai bine daca nu cunosc
ramna sensibil la toate aspectele
obiectivele programului. Evaluatorului i
descoperite. El pleaca la drum fara
se cere sa-si suspende propriile ju-
preconceptii si cauta sa nteleaga att
decati asupra a ceea ce programul
programul, ct si pe toti cei care au
ncearca sa faca si sa se concentreze
legatura cu el. Kelly (1986) sinteti-
1 zeaza astfel caracteristicile investi-
Goal-free evaluation - evaluare libera de
obiective ar fi o constructie mai degraba stra- gatiei naturaliste:
nie pentru limba romna; de aceea optam x derularea cercetarii ntr-un cadru
pentru evaluarea fara obiective, desi aceas- mai degraba natural dect expe-
ta strategie de evaluare are un obiectiv clar:
rimental, pentru a putea ntelege
identificarea masurii n care programele sa-
tisfac nevoile reale ale clientilor, fie cei realitatea globala;
prezenti, fie cei potentiali.
316
x utilizarea instrumentului uman, n tat mai mult spre activitatile progra-

locul celor clasice, pentru strnge- mului dect spre obiectivele acestuia,
rea datelor; reactioneaza la nevoile de informare
x utilizarea cunostintelor intuitive, ale beneficiarilor mai degraba dect sa
simtite, tacite, pentru a reflecta mai se bazeze pe categorii predeterminate
corect si mai exact patternurile de de informatii si ia n considerare
valori ale investigatorului; diferitele valori ale celor interesati n
x utilizarea metodologiei calitative n program atunci cnd judeca adecvarea
locul celei cantitative; acestuia. Aspectele care trebuie
x confirmarea reprezentativitatii esan- evaluate si modelele folosite nu sunt
tionului n functie de criterii consi- impuse/prestabilite, ci se contureaza n
derate utile pentru cercetare, n timpul evaluarii, pe masura observarii
locul criteriului aleatoriu; programului. Evaluarea receptiva are
x analiza inductiva a datelor, n locul urmatoarele caracteristici:
celei deductive;
x utilizarea teoriilor bazate pe reali- x identificarea problemelor prin con-
tate n locul celor considerate a tacte directe, fata n fata cu persoa-
priori a fi indicate; nele din program si din jurul sau;
x proiectarea emergenta a cercetarii; x utilizarea documentelor programului
x negocierea analizei rezultatelor cu pentru identificarea si a celorlalte
subiectii, astfel nct perceptia lor aspecte importante;
asupra realitatii sa fie ncorporata n x observarea directa, personala, a
evaluare; activitatilor programului nainte de
x comunicarea rezultatelor sub forma proiectarea formala a evaluarii,
studiului de caz, n locul rapoartelor pentru a ntelege mai bine ce este
stiintifice sau tehnice; important n program si ce
x interpretarea datelor fara a ncerca poate/trebuie sa fie evaluat;
sa li se confere putere de genera- x proiectarea evaluarii pornind de la
lizare; cele identificate n cei trei pasi an-
x aplicarea constatarilor numai n li-
teriori, incluznd n aceasta obser-
mitele evaluarii respective;
x utilizarea unor noi criterii pentru ju- vari calitative directe continue asu-
decarea gradului de ncredere al pra programului si a mediului n
datelor (credibilitatea, transferabili- care opereaza;
tatea, dependenta si confirmabilita- x raportarea informatiilor prin con-
tea). tacte directe, personale, prin alege-
Tot n aceeasi categorie se ncadreaza rea unor teme si a unui stil narativ
si evaluarea receptiva (responsive usor de nteles si bazat pe des-
evaluation), consacrata de Robert crieri;
Stake (1975). Esenta acestui tip consta x adaptarea informatiilor si a forma-
n aceea ca evaluatorul identifica ne- tului rapoartelor la caracteristicile
voile de informatie percepute de clienti. fiecarui public (grup) si sintetizarea
Stake (1980) afirma ca evaluarea diferitelor rapoarte si a reactiilor
receptiva este opusul evaluarii presta- grupurilor carora le-au fost prezen-
bilite. Acest tip de evaluare este orientate aceste rapoarte.
317
Evaluarea centrata pe utilizare (engl., Estimarea evaluabilitatii (engl., eva-

utilization-focused evaluation) este luability assesment) este un alt tip de
propusa de un alt cunoscut adept al evaluare foarte frecvent utilizat si citat
metodelor calitative n evaluare - n literatura domeniului. Unul dintre
Michael Quinn Patton. Ea presupune constantii sai promotori - Joseph
identificarea decidentilor si a celor care Wholey (1979) - o descrie astfel: "es-
vor utiliza informatia. Nevoia de infor- timarea masurii n care programul este
matie a utilizatorului este considerata pregatit sa realizeze rezultatele sta-
cel putin la fel de relevanta ca pro- bilite, identificarea schimbarilor nece-
gramul nsusi. n cadrul acestui model, sare pentru a-l aduce n aceasta stare
evaluatorul este "activ-reactiv-adaptiv" si estimarea masurii n care evaluarea
(Patton, 1982). Utilizatorii sunt implicati ar contribui la mbunatatirea perfor-
mantelor programului." Ctiva ani mai
n proiectarea evaluarii, printr-un dialog
trziu, el i adauga noi valente, scriind:
continuu, menit sa clarifice problemele
"Estimarea evaluabilitatii este utilizata
si ntrebarile la care ei asteptau o so-
pentru a stimula acordul asupra unor
lutie sau un raspuns. obiective realiste si masurabile ale
Evaluarea diferentiala (engl., differen- programului, asupra unor indicatori de
tial evaluation) este creatia lui Tripodi, performanta adecvati si asupra utilizarii
Fellin si Epstein (1986). Ea consta n informatiilor rezultate din evaluare.
formularea obiectivelor si alegerea Obiectivele programului sunt analizate
tehnicilor de evaluare n functie de din punctul de vedere al consistentei
stadiul de dezvoltare a programului. lor cu proiectarea programului, al pro-
Autorii o considera un proces care ca- babilitatii de realizare si al ma-
uta sa elucideze diferite aspecte pri- surabilitatii (Wholey, 1983). Rutman si
vind eforturile, eficacitatea si eficienta Mobray (1983) exploreaza aceeasi
programului, pentru a alege apoi acele forma de evaluare, descoperindu-i noi
tehnici de evaluare care sunt cele mai trasaturi si posibile ntrebuintari. Adop-
adecvate obiectivelor evaluarii. tnd o perspectiva manageriala, ei vad
n estimarea evaluabilitatii o analiza
Evaluarea adaptata (engl., taylored prospectiva, care permite managerului
evaluation) a fost propusa de Rossi sa decida masura n care este posibila
(Rossi si Freeman, 1979). El considera o evaluare corespunzatoare si rezona-
ca aspectele evaluate si metodele de bila a programului. "Corespunzatoare"
cercetare depind de tipul programului: nseamna ca se poate construi o me-
interventie inovativa, modificare sau todologie capabila sa raspunda ntre-
extensie a unui program existent, sau barilor formulate de manager n lega-
program stabil, matur, n plina desfa- tura cu implementarea si cu impactul
surare. Modelele de evaluare posibile programului. "Rezonabila" nseamna
sunt bazate pe combinarea stadiilor de ca rezultatele evaluarii vor merita re-
dezvoltare a programelor (inovatii, mo- sursele cheltuite pentru realizarea ei.
dificari, programe n desfasurare) si a Pentru a putea face acest lucru, ea
activitatilor evaluative (conceptualizare, evalueaza fezabilitatea aplicarii meto-
implementare, evaluarea utilitatii). dologiei de evaluare intentionate si
poate propune, legat de aceasta,
318
schimbari n bugetul evaluarii. Ea tre- evaluarile deja existente pentru a de-

buie sa determine n ce masura pot fi termina ce lectii pot fi nvatate despre
atinse obiectivele intentionate ale eva- program. Ea poate adresa unele dintre
luarii, tinnd seama de factori cum ntrebarile tipice ale evaluarii, inclusiv
sunt: caracteristicile programului, cos- cele referitoare la masura n care
turile, metodologia disponibila si con- exista cunostinte despre un program
strngerile legate de utilizare n cazul anumit sau despre anumite probleme.
aplicarii unei anumite metodologii. "Dupa cum se poate observa, semnifi-
Pentru a putea evalua programul, este catiile termenului metaevaluare pot fi
necesara cel putin o descriere corecta sensibil diferite:
a sa, pentru a putea sti n avans care x evaluare a unei alte evaluari, pentru
este tipul de interventie care sa fie a controla subiectivismul (Scriven)
evaluat. Cei doi autori considera ca sau pentru a rafina evaluarea
evaluabilitatea nu este o problema di- primara (Cook si Grunder);
hotomica (se poate sau nu se poate x sinteza a tuturor evaluarilor ntre-
face), ci una de nivel (n ce masura se prinse asupra unui program, pentru
poate face), scopul estimarii evaluabi- a desprinde nvataminte pentru vi-
litatii fiind de a asigura realizarea unei itor (ERS).
evaluari credibile si utile pentru viitoa-
rele decizii. Browne si Wildavsky n plus, nu poate fi omis nici urmatorul
(1986) folosesc pentru acelasi tip de nteles:
evaluare si denumirea de "evaluare x cercetare a mai multor studii de
exploratorie" (exploratory evaluation). evaluare, privitoare la mai multe
Metaevaluarea reprezinta evaluarea programe, pentru a desprinde even-
evaluarii. Este tot o creatie a lui tuale legitati, n scopul de a dez-
Michael Scriven, care o considera o volta fondul de cunostinte al disci-
modalitate de control a subiectivismu- plinei.
lui, prin "evaluarea evaluatorului" (Scri- Evaluarea rapida (rapid feedback
ven, 1969). evaluation) este propusa de Wholey
(1983) si reprezinta o estimare rapida
Cu un sens foarte apropiat, termenul
a performantelor programului prin ra-
este preluat de Cook si Grunder
portare la obiectivele si indicatorii sai;
(1979), care afirma ca scopul sau este
furnizeaza, de asemenea, informatii
sa asigure o rafinare continua a eva-
pentru o proiectare mai buna calitativ a
luarii. Poate fi facuta fie n timpul, fie
evaluarii complete.
dupa evaluarea primara si poate exa-
mina proiectarea cercetarii, tehnicile Evaluarea bazata pe teorie (theory-
evaluative si concluziile. Metaevalua- driven evaluation) a fost dezvoltata de
rea verifica validitatea, credibilitatea si Rossi si presupune elaborarea unor
relevanta. De asemenea, ea stimu- modele despre modul de functionare a
leaza evaluatorii sa-si aleaga cu grija programului si utilizarea acestora pen-
instrumentele evaluative. Evaluation tru a ghida proiectarea evaluarii si
Research Society (1982) defineste me- culegerea datelor.
taevaluarea ca sinteza a evaluarii: n fine, iata cteva tipuri de evaluare
"aceasta forma de evaluare utilizeaza considerate, pentru motive evidente,
319
indezirabile, regrupate sub denumirea melor sociale. Ele sunt caracterizate

generica de pseudoevaluare. Stuffle- prin rigoare, precizie si standardizarea
beam si Webster (1981) descriu doua instrumentelor utilizate. Sunt folosite
forme de pseudoevaluare, ambele pentru a pune n evidenta relatiile
"orientate politic": cauza-efect generate de interventiile
x evaluari "controlate politic" - initiate programelor. De regula, interventia
de clienti care vor sa-si apere sau programului este considerata ca varia-
mentina "sfera de influenta"; bila independenta/cauzala si se ncear-
x evaluari "inspirate din public rela- ca masurarea impactului acesteia asu-
tions", care sunt bazate pe nevoia pra unor variabile dependente/efect.
de informatie a "propagandistilor", Principalele aspecte n proiectarea
care folosesc datele pentru a con- cercetarii bazate pe metode cantitative
strui o imagine pozitiva a progra- sunt: studierea programului, modul de
mului. furnizare a serviciilor, numarul de
Suchman (1967) identifica sase forme puncte de masurare, crearea unor gru-
"rituale" de abuz evaluativ sau pseudo- puri de comparare sau control, esan-
evaluare: tionarea corecta, selectivitatea instru-
mentelor de masurare. Metodele canti-
"spalarea ochilor" (eyewash) - limi-
tative se subdivid n trei categorii ma-
tarea atentiei la aspectele favora-
jore: metode neexperimentale; metode
bile ale programului;
cvasiexperimentale; metode experi-
"spalarea totala" (whitewash) - evi-
mentale.
tarea oricarei evaluari obiective;
"submarina" - evaluarea avnd ca Metodele neexperimentale sunt n
scop eliminarea unui program principal utilizate n evaluarea rezul-
"poza" (posture) - adoptarea unei tatelor programului. Metodele neexpe-
"poze" obiective si stiintifice, lipsita, rimentale sunt bazate pe investigarea
n fond de orice substanta; unui singur grup de subiecti, de regula
"amnarea" - ntrzierea oricarei cei care au primit interventia progra-
actiuni, asteptnd o evaluare de mului. n functie de numarul de ob-
care, de fapt, nu este nevoie; servari, se pot distinge doua variante
"substitutia" - acoperirea esecului ale acestei metode: un grup-un set de
unei activitati esentiale a programu- observari si un grup-doua seturi de
lui, prin focalizarea atentiei asupra observari. Utilizarea metodelor neex-
unor aspecte mai putin relevante, perimentale este recomandata n ur-
dar mai usor de justificat. matoarele cazuri: estimarea nevoii
pentru o evaluare mai riguroasa; iden-
Evaluarea programelor sociale se poa- tificarea unor variabile care au condus
te realiza cu ajutorul a trei categorii de la succesul programului, prin corelarea
metode: cantitative, calitative si econo- schimbarii cu alte variabile; pregatirea
mice. (Pentru o tratare in extenso a si facilitarea unei evaluari viitoare - n-
metodelor de evaluare a se vedea curajarea personalului programului sa
Matauan, 1999.) accepte n viitor o alta evaluare.
Metodele cantitative sunt considerate Aceste metode pot masura performan-
metodele clasice ale evaluarii progra- ta participantilor la ncheierea pro-
320
gramului, daca rezultatele obtinute sura impactul interventiei n comparatie

sunt cel putin la nivelul stabilit initial, si cu noninterventia. ntre cele mai cu-
gradul n care participantii s-au schim- noscute metode experimentale trebuie
bat fata de perioada anterioara progra- amintite: grupul de control cu post-
mului. Principala lor limita consta n testare, doi ori doi factorial, cele patru
faptul ca nu permit sa se concluzio- grupuri ale lui Solomon si serii de timp
neze ca modificarile observate n cu grupuri selectate aleatoriu. Aceste
rndul participantilor se datoreaza in- metode pot masura schimbarea pe
terventiei programului respectiv. care programul a produs-o n rndul
Metodele cvasiexperimentale. Fata participantilor, efectele diferitelor tipuri
de categoria anterioara, aceste metode interventii, intensitatea schimbarilor
de sporesc validitatea evaluarii prin: (a) si durabilitatea n timp a acestora. To-
observarea participantilor la mai multe tusi, n legatura cu utilizarea metodelor
momente, nainte si dupa program; (b) experimentale, sunt formulate o serie
observarea, n plus, a unor grupuri de obiectii: experimentul este privit cu
care nu au primit interventia reticenta de cea mai mare parte a oa-
programului; (c) utilizarea mai multor menilor, mai ales atunci cnd ei sunt
variabile, unele presupuse a fi cei care trebuie sa primeasca o anu-
influentate de program, iar altele nu. mita interventie; sensibilitatea profesio-
Cele mai cunoscute metode cvasiex- nala a furnizorilor de servicii, care se
perimentale sunt: seriile de timp ntre- simt capabili sa aleaga ntotdeauna
rupte, grupul de control neechivalent si oamenii care au cea mai mare nevoie
regresia discontinua. Acestea clarifica de asistenta si sa selecteze pentru
toate aspectele amintite n cazul me- acestia serviciul cel mai adecvat ne-
todelor neexperimentale si, n plus, voilor lor - din aceste cauze, ei accepta
indica tendintele de maturizare care cu greutate cerintele selectiei aleatorii;
pot explica schimbarea participantilor, timpul si efortul implicat, care sunt con-
ca si efectele unor evenimente exte- siderabil mai mari n cazul acestor me-
rioare programului. Limitele acestor tode, n comparatie cu cele mai simple.
metode sunt, n linii mari, urmatoarele: Metode calitative. Metodele cantitati-
nu controleaza toti factorii care afec- ve nu sunt aplicabile n orice context.
teaza validitatea interna; relatia de ca- Abordarile calitative devin utile mai
uzalitate pe care o indica nu este ales n situatiile n care contextul pro-
indiscutabila; nu produc rezultate ge- gramului este foarte complex sau
neralizabile. atunci cnd raspunsurile la ntrebarile
Metodele experimentale rezolva pro- evaluatorului nu pot fi date de me-
blemele de validitate a masurarii prin todele cantitative sau de abordarile
selectia aleatorie att a celor din grupul bazate pe obiective clar definite. Cea
programului, ct si a componentilor mai pregnanta trasatura a metodelor
grupului de control. Metodele experi- calitative este implicarea personala a
mentale comparative sunt utilizate pen- evaluatorului n procesul de culegere a
tru a evalua eficacitatea si eficienta datelor. ntr-un sens foarte real, eva-
comparativa a unor interventii alterna- luatorul devine instrumentul de ma-
tive ale programului sau pentru a masurare nsusi. El este intim implicat n
321
colectarea datelor, fiind astfel capabil estimarea evaluabilitatii, adaugarea de

de a reactiona la observatiile facute. n informatii la metodele cantitative.
acest fel, procesul de evaluare capata Metodele economice introduc un cri-
o flexibilitate sporita, care i permite sa teriu de evaluare suplimentar si, cel
surprinda toate aspectele esentiale ale putin aparent, mai exact: banii. Ele
programului. Dar aceasta nu nseamna ncearca sa cuantifice, n unitati mo-
ca n evaluarea calitativa totul este netare si/sau fizice, eforturile si efec-
permis sau acceptat. Recunoasterea tele programului, criteriu ce ofera ma-
de catre adeptii metodelor calitative a suratorilor un grad mai mare de
dificultatii sau chiar imposibilitatii de a precizie. Dificultatea consta n a tra-
gasi punctul de vedere corect nu im- duce anumite inputuri si outputuri ale
plica o legitimare a oricarei interpretari. programului n unitati monetare.
n evaluarea calitativa este dificil de Principalele sarcini ale oricarei evaluari
precizat unde se opreste culegerea economice constau n aprecierea alter-
datelor si unde ncepe analiza si inter- nativelor, n specificarea obiectivului,
pretarea acestora. De aceea, este identificarea, masurarea, valorizarea si
greu de distins ntre tehnicile de strn- compararea costurilor si consecintelor
gere a informatiei si cele de analiza, alternative luate n considerare. Eva-
pentru ca ambele acopera n realitate o luarea economica reprezinta, de fapt,
buna parte din domeniul celeilalte. Se analiza comparativa a unor variante de
poate, totusi, afirma ca ntre tehnicile actiune alternative, att n termeni de
de culegere a datelor utilizate n eva- costuri, ct si de consecinte. ntrebarea
luarile calitative se numara: exami- la care evaluarea economica trebuie sa
narea "urmelor" programului, obser- dea cel mai adesea un raspuns este:
varea directa, interviul n profunzime, merita cheltuite resursele pentru pro-
focus-grupul si forumul comunitar. Din- gram comparativ cu alte mijloace de
tre tehnicile de analiza si interpretare a interventie pentru care ar fi putut fi
datelor calitative, pot fi amintite: des- alocate? Astfel, ea furnizeaza informatii
crierea calitativa, analiza de continut, importante pentru luarea deciziilor de
analiza inductiva, analiza logica si stu- alocare a resurselor. Rezultatele n sine
diul de caz. ale programelor evaluate intereseaza,
Utilizarea metodelor calitative este rede regula, doar n masura n care pot fi
comandabila ntr-o varietate larga de relevante pentru deciziile viitoare. Meto-
situatii: evaluarea procesului, evalua- dele economice pot fi totusi utilizate si
rea rezultatelor individualizate, frecven- pentru evaluarea directa a unor pro-
te cazuri extreme, evaluarea imple- grame, masurnd n primul rnd per-
mentarii programului, descrierea dife- formanta acestuia. Cele mai utilizate
rentelor ntre diferitele locatii ale pro- metode economice de evaluare sunt:
gramului, evaluarea formativa, evalua- x analiza minimizarii costurilor - poate
rea calitatii, asigurarea si mbunata- fi folosita atunci cnd rezultatele
tirea calitatii programului, personaliza- asteptate ale mai multor variante de
rea evaluarii, evaluarea fara obiective, program sunt similare, ramnnd
imposibilitatea folosirii instrumentelor de vazut care dintre ele implica
cantitative, evaluarea exploratorie si eforturi mai reduse.
322
x analiza cost-eficacitate - este reco- cuantificat, dar preferata de multi

mandabila atunci cnd mai multe analisti. Ea se refera la valoarea pe
variante de program produc rezul- care fie preferintele individuale, fie
tate de acelasi tip, dar care difera cele sociale o ataseaza unui anumit
ca volum. Rezultatele unei astfel de rezultat al programului (serviciului).
comparatii pot fi exprimate fie drept Ea este diferita de rezultatul n sine.
costuri pe unitate de efect, fie ca Analiza cost-utilitate este o tehnica
efecte pe unitate de cost. n ambele relativ noua, dar foarte promi-
variante, efectele sunt exprimate n tatoare, datorita posibilitatii pe care
unitati naturale (fizice). o ofera de a identifica schimbarile
x analiza cost-beneficiu - se foloseste n calitatea vietii ca efect al rezul-
atunci cnd consecintele unor in- tatelor anumitor interventii si, si-
terventii diferite nu sunt identice. n multan, de a oferi un numitor co-
practica, adesea nu este posibil sa mun pentru compararea costurilor
se reduca rezultatele la un efect si rezultatelor diferitelor programe.
comun al alternativelor de program. Numitorul comun, de obicei ex-
Atunci cnd apare nevoia pentru un primat prin "zile de sanatate" sau
astfel de numitor comun, acesta "ani de calitate ajustata a vietii
este, de regula, o unitate monetara. (QALY)", este obtinut n fiecare caz
n analiza cost-beneficiu, att efor- prin ajustarea perioadei de timp
turile, ct si efectele sunt exprimate afectate de rezultatul programului
n bani. Rezultatele unei astfel de cu valoarea utilitatii (pe o scala de
analize pot fi formulate fie sub la 0 la 1) nivelului de sanatate re-
forma unui raport ntre beneficii si zultat. Analiza cost-utilitate este fo-
costuri, fie ca simpla suma repre- losita cu precadere n evaluarea
zentnd beneficiile (sau pierderile) programelor de servicii de sanatate,
unui program fata de altul. Trebuie, dar poate fi adaptata si altor tipuri
de asemenea, notat faptul ca ana- de programe.
liza cost-beneficiu furnizeaza infor- Triangulatia. Nici una dintre metodele
matii despre beneficiile absolute ale prezentate nu este perfect obiectiva,
programului, n plus fata de infor- nu are un grad de acuratete aflat dea-
matiile referitoare la performanta re- supra oricarei ndoieli si nu este una-
lativa. Ea estimeaza valoarea resur- nim acceptata de teoreticienii si prac-
selor necesare fiecarui program, ticienii evaluarii. Nici una dintre aceste
comparata cu valoarea resurselor metode nu poate rezolva singura si in-
pe care programul le poate econo- tegral evaluarea unui program. Pentru
misi sau crea. Din aceasta perspec- a depasi astfel de obstacole, triangu-
tiva, analiza cost-beneficiu presu- latia poate fi o solutie. Ea nu este o
pune o comparatie implicita a fie- metoda n sine, ci consta n combina-
carui program cu alternativa de a rea mai multor metode pentru a spori
nu face nimic, care nu necesita nici puterea de patrundere a evaluatorului.
un cost, dar nici nu produce be- Sunt cunoscute patru tipuri de trian-
neficii. gulatie:
x analiza cost-utilitate. Utilitatea este a datelor - consta n utilizarea,
o alta masura a valorii, mai dificil de pentru acelasi studiu, a unei va-
323
Excludere de la locuire
rietati de surse de date; are ca scop voi de baza ale fiecarui individ, nsa
mbunatatirea fiabilitatii si validitatii asigurarea accesului la o locuire adec-
rezultatelor cercetarii; vata reprezinta adesea o preconditie
a evaluatorilor - presupune folosirea pentru exercitarea multor altor drepturi
mai multor evaluatori n aceeasi fundamentale de care trebuie sa bene-
evaluare, pentru a aduce mpreuna ficieze orice individ. Asemenea drepturi
mai multe abordari ale aceleiasi includ dreptul la protectie sociala,
probleme; dreptul la educatie, dreptul de a munci,
a teoriilor - utilizarea mai multor dreptul la ngrijire medicala, dreptul la
perspective pentru a interpreta un intimitate si viata de familie, precum si
set de date; accesul la servicii de baza, cum ar fi
metodologica - angajarea unei asigurarea apei potabile, a electricitatii
pluralitati de tehnici de culegere a etc.
datelor si a mai multor metode A nu avea acces la o locuire adecvata
pentru studiul unei singure proble- reprezinta probabil cea mai serioasa
me sau al unui singur program, cu manifestare a excluziunii sociale. A nu
scopul de a contracara efectele me- avea o locuinta reprezinta forma/si-
todelor singulare si de a mbunatati tuatia extrema a unui deficit de mij-
calitatea datelor. loace si oportunitati. Pentru cei care nu
Triangulatia trebuie folosita cu precau- au o locuinta sau conditii de locuire
tie, pentru ca simpla alaturare a unor adecvate, este aproape imposibil sa-si
surse de date, evaluatori, teorii sau valorifice potentialul ca membri activi ai
metode nu garanteaza prin ea nsasi societatii, cum ar fi sa aiba o slujba sau
date nici mai fiabile si nici mai valide. sa-si ngrijeasca copiii. Cu alte cuvinte,
n plus, nu orice evaluare necesita tri- asigurarea accesului la o locuire de-
angulatie. Triangulatia prezinta avanta- centa reprezinta fundamentul realizarii
je certe, dar ramne o abordare scum- unei societati echitabile n care fiecare
pa a evaluarii. \Gabriel Matauan[ individ poate sa aiba un rol activ. "n
acest sens, cineva poate spune ca
Vezi si: program social accesul la locuire reprezinta elementul
Bibliografie selectiva: Cronbach (1982); principal al incluziunii sociale" (Michel
Guba, Lincoln (1981); Lincoln, Guba Mercadi, 1998).
(1986); Matauan (1999); Patton (1982, Unul din primii pasi n analiza proce-
1988); Posavac, Carey (1992); Rossi sului de excluziune de la locuire l
et al. (1979); Scriven (1967, 1972); reprezinta identificarea subgrupurilor
Stake (1975,1980); Tripodi, Fellin, populationale care nu pot "concura" cu
Epstein (1986); Tyler (1949); Wholey sanse egale pe piata locuintelor, drept
(1979, 1983) urmare a unor variate conditii socio-
economice nefavorabile nregistrate la
un moment dat, precum si a unor
Excludere de la locuire obstacole de natura personala pe care
acestia le ntmpina. Aceste grupuri
A avea conditii decente de viata si de excluse de la o locuire adecvata nu
locuire reprezinta satisfacerea unor ne- sunt reprezentate doar de cei fara
324
locuinta (homeless) - adica acei oa- 1. Factori socio-demografici. Cres-

meni care nu au capacitatea de a avea terea sperantei de viata a deter-
acces si a mentine o locuinta per- minat ca mult mai multi oameni sa
sonala prin propriile resurse. Cei care traiasca singuri pentru perioade de
locuiesc n conditii improprii, care nu timp mult mai lungi dupa pen-
pot avea acces la o locuire decen- sionare. Multi oameni traiesc ca
ta/adecvata datorita veniturilor insu- adulti singuri pentru perioade mai
ficiente formeaza marea masa a celor lungi ca n deceniile trecute, n timp
exclusi de la locuire. n acest sens, ce cuplurile sunt mai putin stabile si
"conceptul de excluziune de la locuire mult mai predispuse spre separare.
este intrinsec legat de conceptul de n aceasta situatie, rata de aparitie
locuire adecvata", iar "cei exclusi de la a unor noi gospodarii (de talie mica)
o locuire adecvata sunt toti cei care nu este una foarte ridicata, ceea ce
au acces la locuinte legale, accesibile, determina att exercitarea de pre-
dotate cu facilitatile sanitare elemen- siuni pe piata locuintelor (cererea
tare, cei care nu au siguranta nen- de locuinte este mai mare dect
calcarii drepturilor de proprietate si cei oferta), ct si scaderea capacitatii
care nu beneficiaza de un spatiu minim acestor noi gospodarii de a face
locuibil pentru a veni n ntmpinarea fata cheltuielilor necesare procu-
ndeplinirii unor nevoi elementare rarii/ntretinerii unei locuinte adec-
personale n cadrul gospodariei "(Dra- vate.
gana Avramov, 1995, p. 67-68). 2. Schimbari socio-economice. Glo-
O distinctie necesara trebuie facuta balizarea economica si liberaliza-
relativ la natura excluziunii de la locuire rea, restructurarea industriala si
- daca aceasta este tranzitorie sau noile tehnologii au adus cu ele mari
permanenta -, precum si relativ la stilul reduceri ale numarului de slujbe
de viata adoptat de fiecare individ stabile full-time (determinnd cres-
(uneori poate fi o alegere independen- terea amplorii somajului si a de-
ta, si nu un deficit de resurse si deci pendentei de beneficiile si serviciile
excluziune, cum ar fi cazul adoles- sociale) si cresterea numarului de
centilor/tinerilor care parasesc casa slujbe instabile si cu timp partial de
parintilor n cautarea "propriei identi- lucru. Marea majoritate a oamenilor
tati") si la contingentele de viata - defi- care se confrunta cu astfel de si-
cit de oportunitati datorat individului tuatii nu-si pot permite prin propriile
sau datorat societatii n cea mai mare resurse si eforturi sa aiba o locuinta
parte, evenimentelor traumatizante decenta, iar n multe situatii accesul
(violenta domestica, mbolnavire, so- acestora la locuintele sociale este
maj etc.). Este nsa general acceptat refuzat.
ca majoritatea celor exclusi fac parte 3. Schimbari n furnizarea si distri-
din categoria celor cu venituri scazute, buirea bunastarii. Datorita soma-
aflati n general sub pragul de saracie. jului si veniturilor scazute, multi
Factorii cei mai importanti care au dus indivizi ajung dependenti de sis-
n ultimii 20 de ani la cresterea amplorii temul de protectie sociala si de alte
excluziunii de la locuire sunt: servicii de asigurare a bunastarii. n
325
ultimii 20 de ani nsa, nivelul asi- ziunea de la locuire: tinerii si toti cei
gurarii bunastarii sociale a tins sa cu nevoi individuale speciale, pre-
scada, beneficiile scaznd n raport cum si familiile monoparentale.
cu veniturile medii si, de asemenea, Toate aceste subgrupuri excluse din
au fost impuse unele restrictii rela- variate motive de la o locuire adecvata
tive la facilitatea de a beneficia de experimenteaza n fapt marginalizarea
aceste sisteme de suport, marea lor sociala si pot fi expuse spre o progre-
majoritate fiind legate de sistemul siva excluziune de la cele mai impor-
de testare a mijloacelor financiare. tante domenii ale activitatii umane si
4. Schimbari n asigurarea locuirii. vietii sociale. Att lipsa locuintei, ct si
Marea majoritate a statelor dezvol- conditiile inadecvate de locuire repre-
tate (tarile UE, SUA, Canada, Aus- zinta factori de care depinde viata si
tralia etc.) au nregistrat n ultimele sanatatea fiecarui individ, fiind situati
doua decade un declin accentuat n sub iminenta asa-numitului "hazard en-
furnizarea de locuinte sociale de vironmental" (sau de mediu) (Satterth-
catre organismele publice si organi- waite, 1995, citat de D. Avramov,
zatiile non-profit, ca urmare a sca- 1995). Lipsa locuintei sau supraaglo-
derii nivelului finantarii publice. merarea, lipsa de reparatii si a ac-
Complementar acestei masuri, n cesului la facilitati sanitare sunt aso-
unele tari, stocul de locuinte sociale ciate cu lipsa de sanatate, dizabilitati,
s-a diminuat considerabil, ca ur- stres psihologic, constrngeri de dez-
mare a vnzarii acestora catre ocu- voltare psihosomatica si sociala, spe-
panti, deci transformarea lor n ranta de viata scazuta, segregare so-
proprietate privata (de exemplu, n ciala si rezidentiala si, de asemenea,
Marea Britanie, Italia, Romnia, cu obstacole n calea oportunitatilor de
Polonia etc.). n alte tari s-a produs acces la diferite servicii sociale, nce-
o dereglementare n sectorul nchi- pnd cu educatia si ngrijirea medicala
rierilor private, ceea ce a dus la si terminnd cu accesul la cultura si la
cresterea nivelului chiriilor. Modifi- formele de relaxare si petrecere a
carea trendului de asigurare a lo- timpului liber (Avramov, 1995, p. 68).
cuirii si de furnizare de locuinte Conditiile decente de locuire pot asi-
dinspre sectorul public catre sec- gura un mediu favorabil, securizant,
torul pietei private a determinat deci limiteaza nivelul "stresului de lo-
abandonarea persoanelor cu veni- cuire" care poate face imposibila dez-
turi scazute care au devenit din ce voltarea potentialului uman. Stresul de
n ce mai dependente de putinele locuire (Avramov, 1995, p. 101) defi-
beneficii de locuire, care de altfel neste gradul excluziunii de la locuire si
sunt subiectul unei mari variatii n poate opera ca stimul/ factor de mar-
termeni de disponibilitate si eli- ginalizare a indivizilor, care devin mult
gibilitate. mai vulnerabili la excluziune sociala
5. Grupuri vulnerabile speciale. extrema si sunt expusi riscului de a nu
Anumite grupuri sociale se con- avea o locuinta.
frunta cu un risc extrem de ridicat D. Avramov (1995) distinge trei mari
de a fi direct afectate de exclu- categorii de factori/determinanti ai
326
Excluziune social
excluziunii de la locuire: determinanti- de la locuire si excluziune sociala

cadru/de baza (sau macrofactori), de- extrema (Avramov, 1995, p. 117-140).
terminanti intermediari si determinanti \Adrian Dan[
proximi/conjuncturali. Determinantii-ca-
dru includ structura si trendurile demo- Vezi si: lipsa de locuinta
grafice (acestea oferind o imagine (homelessness); politici de locuire;
clara asupra nevoii de locuinte), volu- excluziune sociala; saracia;
mul si caracteristicile stocului de bunastare sociala; servicii sociale;
locuinte (care indica tipul si gradul de problema sociala
(in)congruenta dintre oferta si cererea Bibliografie selectiva: Avramov (1995);
de locuinte) si indicatori ai starii de Priemus (1992); Mercadi (1998)
saracie (care ilustreaza amploarea
saraciei si dimensiunea sectorului de
populatie expusa excluziunii de la Excluziune sociala
locuire). Determinantii intermediari se
refera ndeosebi la structura grupurilor Ideea de excluziune a aparut n docu-
primare si la retelele informale de soli- mentele Consiliului de Ministri al Co-
daritate sociala, dar si la (in)capaci- munitatii Europene nca din 1975, cnd
tatile indivizilor de a face fata riscurilor saraci erau considerati cei "exclusi" de
generate de insuficienta veniturilor (n la conditiile minime acceptabile pentru
special prin calificare profesionala). tara lor. "n 1944, Consiliul Europei de-
Impactul determinantilor intermediari ai finea exclusii drept "grupuri ntregi de
excluziunii sociale pot fi masurati prin persoane care se gasesc, partial sau
abilitatea financiara a diferitelor tipuri total, n afara cmpului efectiv de apli-
de gospodarii de a nchiria o locuinta. care a drepturilor omului" (Strobel,
Determinantii-cadru opereaza prin in- 1996, p. 262).
termediul determinantilor conjuncturali
Spre sfrsitul celui de-al doilea Pro-
ai excluziunii de la locuire. Nivelul
gram european antisaracie, n 1988,
scazut al venitului gospodariei, accesul Comisia Europeana a publicat un do-
redus la locuinte n raport cu veniturile, cument n care se face referire ex-
precum si calitatea redusa a locuintelor plicita la "excluziunea sociala". n anul
ieftine pot fi identificati drept determi- urmator, 1989, n Carta europeana a
nanti proximi/conjuncturali ai exclu- drepturilor fundamentale ale muncito-
ziunii de la locuire, alaturi de eveni- rilor, publicata de Comisia Europea-
mente traumatice, precum violenta do- na, se spune ca "n spiritul solidaritatii
mestica, absenta/ruperea relatiilor so- este important sa fie combatuta
ciale, pierderea unei slujbe ocazionale, excluziunea sociala". n acelasi an,
boala cronica etc. Anumite trasaturi de Consiliul de Ministri al CE a adoptat o
personalitate pot determina indivizii sa rezolutie privind "combaterea excluzi-
adopte comportamente care i pot unii sociale", n care se cerea statelor
exclude pe acestia de la sprijinul fami- membre sa ia masuri de combatere a
lial si solidaritatea si grija comunitara. excluziunii sociale, iar Comisiei Eu-
Comportamentul violent, dependenta ropene sa urmareasca acest lucru m-
de alcool, abuzul de droguri pot fi preuna cu statele membre (cf. Bergh-
asociate n mod direct cu excluziune man, 1996, p. 11).
327
Excluziune social
Excluziunea sociala a continuat sa portante si sunt complementare"

apara n documentele Uniunii Europene (Commins, 1993, apud Berghman,
si putem spune ca s-a consacrat n 1996, p. 19).
special prin cel de-al treilea program La o analiza mai atenta, se poate de
antisaracie (perioada 1990-1994) lan- fapt observa ca ntre structura con-
sat de Comisia Europeana. Practic, n ceptului de excluziune, asa cum a
Europa, discursul politic comunitar a fost definit de Commins, si a celui de
nlocuit n ultimii ani saracia cu exclu- cetatenie, asa cum l-a descris T.H.
ziunea sociala ca termen central. Marshall, exista o echivalenta semni-
Definitia pe care o consider cea mai ficativa (o legatura ntre concepte este
clara, mai completa si mai functionala sugerata si de autorii lucrarii citate mai
este cea din lucrarea Excluziunea so- sus). Cele patru sisteme din structura
ciala n Europa: contextul politic si ca- conceptului de excluziune corespund
drul analitic (Berghman, 1996). de fapt celor trei tipuri de drepturi de
Berghman porneste de la raportul care vorbeste Marshall plus sistemul
"Poverty 3" al Uniunii Europene si de relatii de suport care determina inte-
arata ca "excluziunea trebuie definita grarea interpersonala. n fapt, Marshall
n termeni de incapacitate/esec (engl., nsusi foloseste termenul de exclu-
failure) al unuia sau mai multor sisteme ziune atunci cnd se refera la privilegii
dintre urmatoarele patru: ale unor grupuri sociale (precum
x sistemul democratic si legal, care mestesugarii) si la folosirea uceniciei
presupune integrare civica; mai degraba ca un "instrument de
x piata muncii, care promoveaza excludere (engl., exclusion) dect de
integrarea economica; recrutare" (Marshall, 1950, p. 11).
x sistemul statului bunastarii, care Excluziunea sociala se poate spune
promoveaza ceea ce poate fi numit ca este o situatie de esec a realizarii
integrare sociala; depline a drepturilor cetatenesti,
x sistemul familiei si comunitatii, simbioza conceptelor fiind astfel clara.
care promoveaza integrarea inter- Fara a analiza n detaliu semnificatiile
personala. conceptului de excluziune sociala, de-
Sentimentul cuiva ca apartine sau nu numit n unele lucrari si "noua saracie",
unei societati depinde de toate cele si avantajele pe care le are comparativ
patru sisteme. Integrarea civica pre- cu variante conceptuale anterioare uti-
supune a fi un cetatean egal ntr-un lizate pentru a caracteriza situatia
sistem democratic; integrarea econo- dificila, dezavantajata, a unor indivizi,
mica presupune a avea o slujba; in- familii sau grupuri sociale, precum sa-
tegrarea sociala nseamna a avea racia (absoluta sau relativa) si depriva-
acces la serviciile sociale furnizate de rea relativa, sunt necesare cteva pre-
stat; integrarea interpersonala presu- cizari privind conceptele de excluziune
pune apartenenta la o familie, un grup sociala si saracie.
de prieteni, de vecini, la retele inter- Duffy (1995) considera ca excluziunea
personale care sa le asigure companie sociala este un concept mai cuprin-
si suport moral celor ce au nevoie de zator dect saracia, ce include nu nu-
ele. Toate cele patru sisteme sunt im- mai lipsa mijloacelor materiale, ci si im-
328
Excluziune social
posibilitatea de a fi inclus n diferite multe cercetari), considera Ringhen,

"retele" sociale, economice, politice si contrasteaza flagrant cu masurarile in-
culturale. Pe lnga deficitul de venituri directe ale saraciei (prin intermediul
sau consum comparativ cu tendintele veniturilor). Masurarea saraciei prin in-
generale din societate, care arunca termediul veniturilor devine astfel foar-
individul n saracie, excluziunea so- te vulnerabila, venitul fiind de fapt doar
ciala presupune si un deficit de par- unul dintre factorii care determina con-
ticipare la viata si activitatile sociale. ditiile de trai ale indivizilor si familiilor.
Se naste imediat ntrebarea: Nu este Ideea de prag al saraciei a fost, de
cumva excluziunea sociala doar o asemenea, criticata din perspectiva
consecinta a saraciei? Desigur, cele conceptului de excluziune sociala,
doua concepte au multe n comun. Se pentru ca, de fapt, nu o linie a saraciei
impun nsa cteva distinctii. exclude oamenii, ci o ntreaga "banda"
n timp ce saracia are n spate diho- de venituri i exclude (Wilson, 1994,
tomia egalitate-inegalitate (a venitu- apud Bergham, 1996).
rilor), excluziunea sociala se refera la Saracia este o notiune preponderent
egalitatea sanselor, la oportunitati. statica. Se vorbeste rar despre proces,
Conceptul absolut de egalitate a adus despre "saracire" si mai tot timpul des-
nenumarate dezavantaje saraciei, care pre stare, ca prezenta a subiectului
este, dupa cum se stie, afectata de sub sau peste o "linie", un prag (de
influenta contextului social la care este asemenea, static). Chiar daca presu-
raportata, pragurile ei fiind diferite n pune un proces de saracire anterior ei,
timp si n spatiu. Scapata de "patul lui saracia masurata este un rezultat nu
Procust" pe care-l reprezentau pra- numai al procesului, ci si al masurarii
gurile saraciei, excluziunea sociala n sine. Cineva poate sa fie sarac
este mai putin relativa, ea referindu-se pentru ca s-a nascut asa, fara sa fi
la diverse drepturi (sociale, economice, saracit de curnd.
politice, culturale) si la mecanismele Excluziunea presupune procesul de
prin care cei exclusi sunt mpiedicati sa excludere, nglobnd n acelasi timp
beneficieze de ele, lucruri mai usor de rezultatul direct al acestuia, care este
constatat. deprivarea sociala. Excluziunea are
Criticile aduse conceptului de saracie deci o componenta preponderent di-
se refera si la discrepanta dintre defi- namica, spre deosebire de saracie,
nirea si masurarea termenului; con- care este preponderent statica.
form lui Ringhen (1988, p. 351-365), Bruto da Costa (1994) face astfel lega-
saracia poate fi masurata n doua mo- tura dintre conceptele de saracie, de-
duri: direct (masurarea conditiilor de privare relativa si excluziune sociala,
trai sau/si a consumului) sau indirect adaugnd conceptul de saracire ca
(prin masurarea veniturilor care nu ne proces care conduce la rezultatul (sta-
dau o informatie directa despre stadiul tic) de saracie, ca un caz particular,
satisfacerii nevoilor subiectului). Defini- unidimensional, al procesului complex,
tiile directe ale saraciei nsa (este dat multidimensional, dinamic, de exclu-
exemplul definitiilor saraciei relative ziune sociala, care are drept rezultat
date de Townsend si preluate n foarte starea de deprivare relativa.
329
Excluziune social
n plan practic, excluziunea permite zarea deplina a drepturilor cetatenesti

modalitati de combatere diferite de ce- (engl., full citizenship) n societate
le adresate saraciei. Fie ca se refera la (Bergham, 1996, p. 20).
venituri, fie la consum, starea de sa- Alte cteva elemente teoretice mai tre-
racie poate fi combatuta la un moment buie sa fie precizate. Whelan (1991) a
dat doar prin redistribuire. Ea implica realizat o cercetare pornind de la un
un joc cu suma nula si a le da unora set de 20 de itemi de masurare a
(saracilor) presupune a le lua altora. deprivarii utilizati de Mack si Lansley
Reducerea excluziunii nu presupune (1985), la care au adaugat patru indi-
obligatoriu o redistribuire, un joc cu catori de presiune (stres) financiara si
suma nula. A-i acorda cuiva un drept, au ajuns, utiliznd analiza factoriala, la
a-l atrage sa participe n anumite pro- trei factori de baza privind deprivarea:
cese nu presupune eliminarea altuia.
deprivarea "fundamentala" sau a
Desigur, multe mecanisme de exclu-
stilului de viata "primar";
dere sunt declansate de lipsa unor re-
deprivarea "clasei mijlocii" sau
surse. Ea nu este nsa nici obligatorie
secundara;
si aparitia resurselor nu implica n mod
deprivarea privind locuirea (Whelan
automat disparitia excluziunii. Punerea
si Whelan, 1995).
problemei n termeni de excluziune
sociala permite deci interventii mult Pornind de la cei trei factori, ei au
mai facile, poate chiar cu sanse mai definit trei tipuri de deprivare corespun-
mari de eficienta dect discursul si ac- zatoare lor:
tiunea centrate pe saracie si com- deprivarea primara - absenta fortata
baterea ei. a unor itemi precum: mncarea,
n plan politic, conceptul de exclu- hainele, ncalzirea locuintei;
ziune sociala permite nca o data dife- deprivarea secundara - absenta for-
rentierea discursului politic ntre tarile tata a unor itemi precum: masina,
dezvoltate si cele n curs de dezvol- telefon, activitati de timp liber dorite;
tare, primele abordndu-si problemele deprivarea privind casa si bunurile
n termeni de egalitate de sansa, jus- de folosinta ndelungata: absenta
titie sociala, cetatenie si drepturi so- unor itemi precum calitatea locuirii
ciale etc., n timp ce ultimele n termeni si facilitatile n cadrul locuirii
de egalitate-inegalitate, saracie, clase (Whelan si Whelan, 1995).
sociale, toti acestia din urma mult mai Deprivarea ne da, n concluzie, o infor-
arizi si abstracti. matie fundamentala despre excluziu-
nea sociala ca dimensiune statica, de-
Ca o concluzie, saracia poate fi con-
privarea presupunnd ntotdeauna un
siderata doar o parte a excluziunii so-
proces de excluziune al carui rezultat
ciale, o forma specifica de excluziune
este. Daca ne aplecam asupra
sociala, "excluziunea financiara". De-
surselor (si cauzelor) excluziunii
privarea relativa, forma complexa a
sociale, vom observa n special trei
conceptului de saracie si rezultat static
asemenea surse:
al proceselor complexe de excluziune,
denota o disfunctie majora a sistemelor autoexcluziunea (optiunea este a
sociale care ar trebui sa asigure reali- individului, modelul cultural, dezin-
330
Externaliti
teresul, diverse alte elemente care Romnia, forme specifice de exclu-

tin de decizia personala determi- ziune care presupun chiar extinderea
nndu-l n primul rnd sa opteze conceptului fata de acceptiunile sale
singur pentru a respinge o anumita din Europa Occidentala. Lipsa actelor
forma de participare sociala); faptul de identitate la un numar nsemnat de
ca unele persoane nu si fac acte cetateni (n special de etnie rroma)
de identitate pentru ca nu doresc constituie o forma si mai grava de ex-
este un astfel de exemplu; cluziune sociala, acesti oameni fiind
sistemul, care determina o excluziu- exclusi chiar de la statutul (formal) de
ne structurala (nu exista politici so- cetateni care le-ar fi conferit o multime
ciale adecvate, nu exista un ras- de drepturi de care nu pot sa benefi-
puns al sistemului social la o anu- cieze: alocatia pentru copii, ajutor so-
mita nevoie). De exemplu, n Rom- cial, educatie gratuita, servicii de
nia nu exista nici un ajutor specific sanatate gratuite pentru copii si alte
pentru familiile monoparentale; grupuri defavorizate, drept de vot etc.
apartenenta teritoriala/comunitara a Prin multidimensionalitate si caracterul
individului, care face ca el sa nu-si ei dinamic, excluziunea sociala este un
satisfaca o anumita nevoie pentru concept mult mai relevant dect
ca nu sunt resurse n comunitate, saracia sau inegalitatea sociala pentru
desi exista o solutie formala n sis- raportarea unui individ la statul buna-
tem si ea functioneaza n alte co- starii n care traieste. Oricum, aceasta
munitati. Un bun exemplu este ne- abordare cstiga teren n Europa Oc-
acordarea ajutorului social n anu- cidentala si preluarea ei n cercetarile
mite localitati din lipsa de fonduri; si n discursul politic din Romnia ar fi
legea exista si se aplica nsa n foarte benefica pentru unitatea lim-
multe alte localitati. bajului si a abordarilor, atunci cnd
Exista o serie de grupuri sociale ex- analizam sau elaboram politici sociale
cluse n Romnia si procese de expe care sa le raportam la cele din alte
cluziune evidente. Somerii, parintii parti ale Europei. \Marian Preda[
singuri, tinerii care la 18 ani parasesc Vezi si: cetatenie; inegalitate; saracia;
institutiile pentru copii, fara nici o lege statul bunastarii
sau program care sa-i protejeze, sunt
Bibliografie selectiva: Berghman
doar cteva exemple de segmente so-
(1996); Duffy (1995); Room (1996);
ciale excluse. Daca somajul ca exclu-
Strobel (1996); Whelan si Whelan
ziune de pe piata muncii este consi-
(1996)
derat, prin consecintele sale, ca fiind
forma cea mai grava de excluziune
sociala n Occident (el fiind considerat
factor cauzator sau predispozitional,
Externalitati
adica generator si al altor tipuri de Vezi esecurile pietei
excluziune), exista situatii specifice n
331
Familie adoptiv
familie sau o persoana care consimte
F
la aceasta si care prezinta conditiile
materiale si garantiile morale necesare
dezvoltarii armonioase a copilului.
n Romnia, familia de ncredintare sau
plasament, spre deosebire de asisten-
tul maternal profesionist, nu realizeaza
aceasta activitate ca salariat. Familia
Familie adoptiva
de ncredintare sau plasament poate
Familie cu disponibilitati materiale, mo- face parte din familia extinsa a copilului
rale si afective care ndeplineste con- care are obligatii de ntretinere asupra
ditiile legale pentru a proteja prin adop- copilului, dar nu este salarizata pentru
tie un copil. aceasta activitate. Pentru orice copil
n Romnia, familia adoptiva este fa- plasat sau ncredintat, se acorda o alo-
milia sau persoana, atestata de catre catie lunara de ntretinere. \Nina
Comisia de Protectie a Copilului, care Petre[
prezinta conditii materiale si garantii
morale necesare asigurarii dezvoltarii Vezi si: asistent maternal profesionist;
armonioase a copilului luat n adoptie. plasament familial
Familia sau persoana care doreste sa
adopte un copil solicita aceasta n scris
Comisiei pentru Protectia Copilului de Feminismul
la domiciliul acesteia. Comisia urmea-
za, prin serviciul public specializat Feminismul constituie o ideologie care
pentru protectia copilului, sa realizeze considera diferentele de gen ca fiind
evaluarea documentelor depuse de fa- determinante pentru pozitia de inferio-
milie si a conditiilor existente la do- ritate a femeii n societate. Desi exista
miciliul acesteia. Comisia pentru Pro- mari diferente ntre scolile de gndire
tectia Copilului se pronunta n termen feminista, toate cad de acord asupra a
de 90 de zile de la data depunerii ce- doua aspecte: faptul ca femeile au o
rerii. \Nina Petre[ pozitie inferioara n societate si sunt
exploatate de catre barbati si faptul ca
Vezi si: adoptie societatea face o distinctie clara ntre
sfera publica si cea privata. n general,
sfera publica este considerata ca
Familie de ncredintare/ apartinnd barbatilor, n timp ce sfera
privata este considerata ca fiind a
plasament (familia foster) femeilor. Plasarea femeii n spatiul pri-
Familie atestata de autoritatile compe- vat, considerat ca fiind un reziduu al
tente si pregatita sa ofere protectie co- celui public (De Beauvoir, 1964), le
pilului n dificultate plasat sau ncre- plaseaza pe femei ntr-o pozitie de
dintat pentru o perioada determinata inferioritate n societate.
de timp. n Romnia, Comisia pentru Analistii gndirii feministe sistematizea-
Protectia Copilului hotaraste masura za istoria acesteia identificnd doua
plasamentului/ncredintarii copilului la o valuri de feminism (Vincent, 1995;
332
Feminismul
Woodward, 1998): primul val este lo- sociale, economice). Metoda propusa
calizat n secolul al XIX-lea si nceputul pentru abolirea inegalitatii ntre sexe o
secolului XX. Numit feminism de tip reprezinta lupta pentru drepturi egale
liberal, el este caracterizat prin accen- civile, sociale, economice, accentul
tul pus pe extinderea drepturilor civile fiind pus pe lupta pentru acces egal la
si politice pentru femei. Cel de-al doi- educatie, la piata libera a muncii (Vin-
lea val a aparut n anii '60, n contextul cent, 1995; George si Wilding, 1994).
cresterii nivelului de educatie si de Pentru dobndirea egalitatii cu barbatii,
implicare n munca salariata a femeilor, feministele de tip liberal considera su-
si este caracterizat printr-o abordare ficienta reformarea practicilor sociale si
de tip radical (vezi n continuare) a a institutiilor existente n societate
problematicii feministe. Vincent indica (Woodward, 1998).
existenta unui al treilea val de femi- Feminismul marxist localizeaza opre-
nism, de tip postmodern sau post- siunea fata de femei n contextul so-
structuralist, localizat n contextul societatii capitaliste, aratnd ca inegali-
cietatilor postindustriale emergente n tatea reprezinta o trasatura fundamen-
a doua jumatate a secolului XX. tala a capitalismului. Astfel, pozitia fe-
Scolile de gndire feminista difera ntre meii n societate este un element al
ele n doua mari aspecte: cauzele ine- unei forme specifice a capitalismului, si
galitatii dintre femei si barbati n so- anume capitalismul patriarhal. n con-
cietate; solutiile propuse pentru redu- textul discursului de tip feminist, pa-
cerea acestei inegalitati (Woodward, triarhatul reprezinta o structura politica
1998; George si Wilding, 1994; George ce i favorizeaza pe barbati (Vincent,
si Page, 1995). Pornind de la aceste 1995, p. 197). Adeptele feminismului
diferente considerate drept criterii de marxist considera ca exista o simbioza
tipologizare, autorii citati indica exis- ntre structura patriarhala a familiei si
tenta a trei curente de gndire fe- capitalism, acesta din urma profitnd
minista: feminismul liberal, feminismul pe seama exploatarii femeilor n cadrul
marxist si feminismul radical. La aces- familiei. n societatea capitalista, femei-
tea se adauga si alte miscari feministe le joaca un rol special n reproducerea
care nu pot fi incluse n cele trei ca- sociala si biologica. Prin munca nesa-
tegorii mentionate: feminismul negru, lariata pe care o depun, acestea ofera
feminismul anarhist, ecofeminismul, o subventie capitalismului, deoarece
feminismul poststructuralist. reduc costurile de reproducere a noii
Feminismul liberal porneste de la generatii si i ngrijesc pe cei care
premisa ca femeile si barbatii sunt depun o munca salariata (George si
cetateni egali care trebuie sa aiba Wilding, 1994). Din perspectiva femi-
drepturi egale. Drept sursa a opresiunii nismului marxist, rezolvarea consta n
este indicata negarea irationala de schimbarea radicala a societatii prin
catre barbati a drepturilor pe care le au trecerea la comunism (Vincent, 1995).
femeile, arata Vincent (1995). Astfel, Pentru feminismul radical, sursa o-
adeptele feminismului liberal si fixeaza presiunii asupra femeilor n societate o
drept scop dobndirea egalitatii cu constituie tot patriarhatul, nsa, de
barbatii n toate sferele vietii (politice, aceasta data, opresiunea nu este lega-
333
Finanarea nvmntului superior public
ta de factori economici, ci tine de psi- masurile propuse vizeaza asigurarea

hologia masculina, de gndirea si lim- universala a unui venit minim pentru
bajul masculin (Vincent, 1995). Din toate femeile, indiferent de statusul
aceasta perspectiva, femeile si barbatii marital sau de munca depusa n afara
sunt diferiti din punct de vedere biolo- gospodariei, precum si acordarea indi-
gic, iar femeile ca grup sunt oprimate viduala de beneficii, nu familiei. n do-
de barbati ca grup (George, Wilding, meniul accesului la piata muncii, masu-
1994). n dezbaterile de acest tip se rile propuse urmaresc doua scopuri:
acceptarea deplina a dreptului la mun-
pune un accent deosebit pe violenta
ca al femeilor si expansiunea puternica
asupra femeilor, n special pe cea do- a serviciilor pentru ngrijirea copiilor,
mestica, pe viol, pe hartuirea sexuala, precum si ncurajarea implicarii ambilor
pe prostitutie. Strategia de urmat pen- parinti n cresterea copiilor. Cu privire
tru rezolvarea problemelor cu care se la ngrijirea persoanelor dependente
confrunta femeile variaza de la o au- (batrni, persoane cu dizabilitati),
toare la alta. Asa cum arata Vincent adeptele ideologiei feministe propun
(1995), aceasta strategie variaza de la trei tipuri de politici: politici care sa mi-
progrom mpotriva barbatilor pna la nimizeze dependenta celor care au ne-
lesbianism sau separatism (p. 205). voie de ngrijire de familie; politici care
Unele autoare sugereaza construirea sa ofere posibilitatea persoanelor cu
unei culturi separate a femeilor, care dizabilitati sa opteze pentru un anumit
sa dea acestora posibilitatea indepen- tip de servicii de ngrijire, ca acestea
dentei fata de structura patriarhala a sa nu mai fie obligate sa apeleze la ru-
societatii actuale. de; politici care sa ofere un suport real
femeilor care opteaza pentru ngrijirea
La aceste trei tipuri clasice de fe- celor dependenti. Pentru asigurarea
minism se adauga noi orientari. Fe- egalitatii de sanse, sunt propuse ma-
minismul de tip poststructuralist suri care se ncadreaza n sfera discri-
pune accentul pe rolul pe care l are minarii pozitive, respectiv actiunii afir-
limbajul n transmiterea de simboluri. mative, dublate de sanctiuni aplicate
Conform acestei orientari, limbajul con- celor care nu respecta aceste masuri.
stituie arma prin intermediul careia \Malina Voicu[
este impus patriarhatul. Solutia pro-
pusa este decodarea limbajului pentru Vezi si: ideologie; critici la adresa
a ntelege simbolurile si semnificatiile statului bunastarii; politici sociale
pe care le vehiculeaza acesta si, apoi, adresate femeilor; discriminare;
liberalismul; socialismul
recodarea subtila a simbolurilor cultu-
rale. Astfel, transformarea limbajului va Bibliografie selectiva: George si Wil-
duce la transformarea lumii percep- ding (1994); Vicent (1995)
tuale si cognitive n care traim.
ntr-o analiza aprofundata asupra ideo-
logiei feministe, George si Wilding Finantarea nvatamntului
(1994) identifica o serie de masuri de
politici sociale propuse de autoare fe- superior public
ministe apartinnd diferitelor scoli de n mod traditional, n Europa, educatia
gndire. n ceea ce priveste veniturile, a fost considerata un bun eminamente
334
public. nca din secolul al XIX-lea, o rea de baza reprezinta acum un pro-
data cu formarea statelor nationale si cent foarte nalt din fondurile alocate
dezvoltarea statului bunastarii, finan- pentru activitatea didactica (99% n
tarea sistemelor educationale a fost 1997-1998).
considerata ca responsabilitate a sta- Mai trziu, n special din anii 80,
tului. Asadar, n traditia europeana, perspectiva traditionala asupra finan-
statul are responsabilitatea finantarii tarii nvatamntului superior a nceput
nvatamntului superior, nefiind loc sa sufere n mod progresiv unele mo-
pentru universitati particulare. Aceasta dificari. Astfel, a nceput sa se consi-
traditie a devenit inertiala, greu de dere ca doar educatia de baza este un
schimbat, avnd efecte negative asupra bun eminamente public. nvatamntul
calitatii nvatamntului superior public, superior este considerat n continuare
n conditiile n care creste numarul bun public, dar trebuie avute n vedere
studentilor n universitati, dar resursele cteva elemente importante:
financiare din fonduri publice se mentin
n cel mai bun caz constante. Su- 1. relatia dintre nivelul de educatie si
portabilitatea bugetara a numarului de nivelul veniturilor este o relatie de
studenti este limitata, n conditiile n directa proportionalitate: cu ct
care cererea sociala si individuala nivelul de educatie este mai nalt, cu
pentru nvatamnt superior este n att nivelul veniturilor este mai ridicat;
crestere. n acest sens, cazul Angliei 2. studentii provin cu precadere din
este unul relevant pentru aria europea- categoriile sociale mai avantajate
na. n aceasta tara, estimarile din 1991 (economic, cultural, social).
aratau ca, n preajma anului 2000, 1 Avnd n vedere aceste doua premise,
din 3 tineri ntre 18 si 21 de ani vor fi s-a considerat ca finantarea nvata-
nscrisi n nvatamntul superior. n anii mntului superior trebuie sa se faca nu
care au urmat, expansiunea numarului doar din fonduri publice, ci si extra-
de studenti a fost cu mult mai mare bugetare, inclusiv din taxe platite de
dect se astepta. n 1993-1994, 30% studenti. Diversificarea resurselor fi-
din totalul tinerilor intrau ntr-o forma
nanciare ale institutiilor de nvatamnt
de nvatamnt superior. Avnd n
superior si excluderea dependentei ex-
vedere aceasta rapida expansiune,
clusive a universitatilor de fonduri pu-
ultimul guvern a introdus mijloacele de
blice au devenit optiuni fundamentale
a controla cresterea numarului de stu-
ale politicilor europene recente de
denti, cu scopul de a limita cheltuielile
dezvoltare a nvatamntului superior.
publice. Aceasta politica a avut efecte
majore asupra modului n care Consi- Dezvoltarea nvatamntului superior n
liul de Finantare si distribuie fondurile, tarile europene pe durata ultimelor trei
n sensul ca, pe de o parte, a redus decenii a modificat rolul principal al
considerabil proportia finantarii aditio- universitatilor, transformndu-le n in-
nale disponibile pentru cresterea nu- stitutii orientate mai mult spre satis-
marului de studenti, iar pe de alta facerea nevoilor sistemului productiv si
parte, a impus limite superioare ale societatii, n general. Statul nu mai
numarului de studenti ce pot beneficia este beneficiarul principal si direct al
de finantare. Ca o consecinta, finanta- sistemului de nvatamnt superior. O
335
parte nsemnata a beneficiilor externe natate mai buna, se adapteaza mai

produse de absolventii nvatamntului usor la schimbari tehnologice si au o
superior este absorbita nu doar de serie de avantaje culturale. ntreprin-
societate n general (ceea ce justifica derile, la rndul lor, beneficiaza de pe
finantarea din fonduri publice), ci chiar urma nvatamntului superior. Produc-
de ntreprinderi. tivitatea superioara a persoanelor edu-
Beneficiile oferite de piata muncii nu cate se transfera asupra celorlalti sa-
reprezinta dect o parte a beneficiilor lariati si are un efect important asupra
obtinute de persoane ce sunt titulare productivitatii ntreprinderilor n ansam-
ale unei diplome universitare. Alte be- blu.
neficii economice si sociale sunt mai Exista, prin urmare, argumente puter-
dificil de cuantificat, dar toate studiile nice, de ordin economic, care sustin
efectuate converg spre aceleasi con- necesitatea cresterii ponderii finantarii
cluzii: diplomatii nu doar ca sunt mai nvatamntului superior din resurse ex-
usor absorbiti de piata muncii si cs- trabugetare, iar multe dintre tarile
tiga mai multi bani, dar obtin si un OECD au adoptat deja masuri n ve-
statut social mai elevat, manifesta o derea adoptarii acestei solutii (vezi
mai mare eficacitate n ceea ce pri- tabelul).
veste consumul, beneficiaza de o sa-
Moduri de finantare a nvatamntului superior n tarile OECD, 1993
Finantare publica Finantare privata
(% din total) (% din total)
Austria 91 9
Danemarca 62 38
Finlanda 78 22
Franta 75 25
Germania 90 10
Irlanda 69 31
Islanda 56 44
Italia 89 11
Marea Britanie 82 18
Olanda 76 24
Portugalia 80 20
Spania 73 27
Suedia 65 35
Turcia 89 11
Ungaria 69 31
Canada 73 27
Statele Unite 50 50
Sursa: OCDE, Regards sur lducation - Les indicateurs de lOCDE, 1996.
336
Nivelul ridicat al cererii de nvatamnt clivaj clar ntre tarile Europei. La o ex-
superior ce se nregistreaza n prezent trema se afla tari precum Germania,
n tarile dezvoltate este o consecinta a Austria, Italia, Turcia, n care fondurile
mai multor factori. publice reprezinta 90% din totalul chel-
Unul dintre cei mai importanti este va- tuielilor cu nvatamntul superior, iar la
loarea ridicata a diplomei universitare cealalta extrema ntlnim Danemarca,
pe piata muncii. Irlanda, Suedia, Ungaria, Islanda, tari
n care fondurile publice reprezinta n
n tarile OECD, rata de participare pe
jur de doua treimi.
piata muncii a diplomatilor universitari
este cu aproximativ 15 procente supe- n functie de valoarea taxelor, putem
rioara mediei. n acelasi timp, rata so- delimita, de asemenea, o grupa de tari
majului este de 4,7% pentru diplomatii n care accesul la studii n sectorul
universitari fata de media de 8,5%, iar public este gratuit (Germania, Austria,
salariile diplomatilor universitari sunt Danemarca, Finlanda, Grecia, Norve-
net superioare fata de cele ale per- gia, Suedia); o alta grupa, n care
soanelor cu calificare inferioara. cuantumul taxelor este scazut (e.g.,
Franta, cca 150 dolari pe an n
Din punct de vedere economic, este
1997/98), precum si o grupa de tari n
evident ca beneficiile private sunt
care cuantumul taxelor este ridicat:
foarte ridicate, att pentru indivizi, ct
Belgia (cca 800 dolari/an n 1997/98),
si pentru ntreprinderi. Respectarea
Spania (ntre 450 si 600 dolari/an n
principiului "cine beneficiaza trebuie sa
1997/98,), Irlanda (ntre 1000 si 4000
plateasca" conduce la un sistem mixt
dolari/an n 1997/98), Italia (ntre 450 si
de finantare, publica si privata, a
600 dolari/an, taxe obligatorii), Portu-
nvatamntului superior.
galia (600 dolari/an n 1997/98), Elvetia
n consecinta, guvernele sunt mai putin (ntre 400 si 2000 dolari/an n
dispuse sa suporte singure finantarea 1997/98).
nvatamntului superior.
Cazul Angliei este deosebit de intere-
Fata de situatia descrisa n tabelul 1, n sant, deoarece, n urma unor dezbateri
1997 se constata unele modificari foarte aprinse, cele doua importante
importante mai ales prin tendintele pe partide politice au convenit asupra
care aceste cifre le exprima. Astfel, participarii studentilor la finantarea n-
daca n SUA finantarea privata ramne vatamntului superior, prin intermediul
n jurul a 50%, n Canada creste de la taxelor. Conform raportului din iulie
27% n 1993 la 35% n 1997, iar n tari 1997, taxele au fost stabilite propor-
precum Franta, Germania, Irlanda, tional cu nivelul de venituri al familiei
Spania, Portugalia si Italia, finantarea din care provine studentul, ajungndu-se
privata reprezenta n 1997 ntre 15% si la situatia n care cei mai saraci sunt
20% din cuantumul total al finantarii scutiti de taxe, iar cei mai bogati
nvatamntului superior (Dinca si platesc pna la 1.600 dolari anual.
Miroiu, 2000, p. 20). Aceste masuri reprezinta o revolutie n
Comparatia ntre fondurile publice si modul de finantare a nvatamntului
cele private destinate finantarii nvata- englez si, totodata, o premiera pentru
mntului superior arata ca exista un Europa.
337
n Romnia, o data cu adoptarea de 3. Alaturi de finantarea de baza, reali-

catre parlament a Legii bugetului de zata sub formula, universitatile obtin
stat pe anul 1999, a intrat n vigoare prin transfer de la Ministerul Edu-
finantarea globala a institutiilor de n- catiei Nationale sumele pentru fon-
vatamnt superior de stat - mecanism dul de burse si alte forme de ajutor
consfintit prin Ordonanta Guvernului material pentru studenti, subventio-
nr. 66/1998. narea activitatii din caminele stu-
Noul mecanism de finantare are cteva dentesti si cantine, fonduri nece-
elemente de noutate: sare pentru reparatii capitale si con-
1. Repartizarea sumei aprobate pen- solidari.
tru nvatamntul superior prin Le- Pentru aplicarea noului mecanism de
gea anuala a bugetului national se
finantare, Ministerul Educatiei Natio-
face n functie de numarul de stu-
nale semneaza cu fiecare universitate
denti echivalenti, ceea ce asigura o
totala transparenta a finantarii nva- un contract institutional pentru finanta-
tamntului superior. Formula de rerea de baza, fondul de burse, alocatia
partizare a sumei pe universitati a pentru transportul studentilor, finanta-
fost propusa de Consiliul National al rea noilor obiective de investitii, pre-
Finantarii nvatamntului Superior. cum si contracte aditionale (comple-
Numarul de studenti echivalenti repre- mentare) pentru dotari, proiecte de
zinta indicatorul de baza, n functie de cercetare stiintifica, subventii pentru
care poate avea loc fundamentarea functionarea cantinelor si caminelor,
proiectului anual de buget att la ni- acoperirea cheltuielilor de reparatii ca-
velul fiecarei universitati, ct si la ni- pitale si consolidari.
velul Ministerului Educatiei Nationale. Prin masurile adoptate de-a lungul
El este determinat n functie de nivelul anului 1998, MEN a ncurajat institutiile
cursurilor (nvatamnt universitar obis- de nvatamnt superior sa desfasoare
nuit, studii aprofundate, postuniversi- activitati complementare aducatoare
tare, doctorale, de perfectionare etc.) si
de resurse extrabugetare, n conditiile
de tipul de frecventa impusa de forma
respectarii legii. Acestea ramn n
de nvatamnt urmata (de zi, seral sau
fara frecventa) totalitate la dispozitia si n gestionarea
universitatilor.
2. Finantarea de baza presupune alo-
carea resurselor necesare functio- Diversitatea domneste nca n cadrul
narii curente - cheltuieli de personal modelelor de finantare europene, deci
si cheltuieli materiale si servicii. pentru moment nu putem vorbi despre
Gestionarea acestei sume revine un monolit sau model unic, ci mai
echipei manageriale din fiecare uni- degraba de o paleta foarte variata de
versitate: rector si director general modele. \Ana-Maria Dima[
administrativ, ambii asistati de pro-
rectorii si expertii responsabili cu Vezi si: nvatamntul particular
problemele economico-financiare Bibliografie selectiva: Muresan si Stan
ale institutiei. (1998), Dinca si Miroiu (2000)
338
Finanarea serviciilor sanitare
(iii) contributii de asigurari sociale;

Finantarea politicilor sociale (iv) prime de asigurari private;
(v) coplatile si platile directe;
Vezi politici sociale
(vi) contributii caritabile.
Cele mai multe tari finanteaza asis-
tenta medicala printr-o combinatie a
Finantarea serviciilor sanitare unora din aceste surse diferite. n
n mod curent, prin finantarea serviciilor continuare, sunt descrise aceste sur-
sanitare se ntelege colectarea fondu- se financiare:
rilor necesare sistemului sanitar, alo- x impozitele generale sunt colectate
carea acestora catre diferite regiuni la bugetul statului si apoi distribuite
sau niveluri ale asistentei sanitare, sectorului sanitar conform bugetului
incluznd aici si remunerarea furnizo- aprobat de organismul abilitat (de
rilor de servicii medicale, institutionali obicei, este vorba de parlament, ca
sau individuali. n cazul Romniei);
Pentru ca toate formele de finantare au x prime de asigurare obligatorii
att avantaje, ct si dezavantaje, este pentru toata populatia, indiferent de
important ca o tara sa ajunga la com- starea de sanatate a celor ce pla-
binatia pe care o considera corecta. n tesc; aceste prime reprezinta un
general, aceasta va nsemna combi- procent fix din venitul celor asigu-
natia care ndeplineste cel mai bine un rati, nefiind corelate cu riscurile de
numar din urmatoarele obiectivele: mbolnavire a celor ce se asigura.
De obicei, primele respective repre-
nivel de finantare adecvat si ca-
zinta un procent fix din venitul
pacitate de sustinere a furnizarii
salariatilor si din cel al firmelor, fiind
serviciilor medicale;
denumite asigurari sociale de sana-
niveluri adecvate ale eficientei teh-
tate;
nice si de alocare;
x prime de asigurare voluntare (op-
echitate n distribuirea beneficiilor
tionale), care sunt corelate cu sta-
medicale si a presiunii finantarii;
rea de sanatate a persoanelor asi-
acceptabilitatea consumatorului,
gurate sau, altfel spus, cu riscul de
profesionala si politica;
a se mbolnavi sau cu riscurile unei
impact benefic maxim asupra starii
anumite comunitati; datorita acestui
de sanatate a populatiei.
aspect, primele de asigurare platite
Nu exista combinatii corecte univer- variaza, ducnd la aparitia fenome-
sale, trebuind cntarite argumentele nului cunoscut sub numele de "se-
pro si contra variantelor adoptate, lectie adversa", adica la formarea a
adaptate la situatia locala. doua pool-uri: unul alcatuit din cei
Ca principale surse de finantare pentru cu riscul de boala ridicat, ce ar
serviciile de sanatate sunt mentionate: trebui sa plateasca prime foarte
(i) impozitare generala (pe venit per- mari, pe care nu si le pot permite, si
sonal, profituri comune, TVA etc.); altul format din cei care au riscul de
(ii) impozite specifice (ex.: accize pe a se mbolnavi foarte scazut si care
marfuri); considera primele de asigurare
339
Finanarea serviciilor sanitare
prea mari pentru starea lor de sa- taj al acestei metode este con-
natate si, ca atare, nu subscriu la siderat faptul ca medicii platiti prin
acest sistem de asigurari, ambele capitatie vor intra n competitie pen-
grupe ramnnd neasigurate; tru a atrage ct mai multi clienti pe
x plata directa a serviciilor medicale, listele lor, ceea ce va duce la cres-
"din buzunar", n momentul utilizarii terea calitatii actului medical; ca
lor, acest tip fiind n prezent rar dezavantaj, se citeaza cresterea
ntlnit n tarile vestice, de obicei numarului de trimiteri catre asisten-
fiind vorba de coplati (adica de ta medicala secundara, medicii n-
acoperirea unui procent limitat din cercnd astfel sa reduca volumul
costul serviciilor medicale care nu de munca propriu;
este acoperit de asigurarea de x plata per act, n care medicii sunt
baza, vezi coplati n sanatate). platiti pentru fiecare activitate me-
n ceea ce priveste modul de plata al dicala prestata cu o suma de bani
furnizorilor de asistenta sanitara, prestabilita; principalul avantaj al
exista numeroase mecanisme (per acestei metode este ca asigura o
capita, bugete globale, per act, salarii remuneratie n concordanta cu vo-
etc.), nsa nu exista o legatura directa lumul de munca depus, dezavan-
ntre modul de strngere a fondurilor si tajul constnd n inflationarea ac-
felul n care banii sunt redistribuiti; n telor medicale si n costurile ridicate
esenta, principalele mecanisme de re- necesare administrarii unui aseme-
distribuire a banilor catre furnizorii de nea sistem.
servicii sanitare sunt urmatoarele: Mecanismele mentionate anterior se
x plata prin salariu, n care perso- refera la modalitatea de plata a furni-
nalul este platit n functie de numa- zorilor individuali de servicii medicale
rul de ore lucrate si al carei deza- (medicii), plata institutiilor medicale
vantaj major consta n lipsa de co- (spitale) facnd apel si la alte me-
relare dintre volumul si calitatea canisme mai complicate, precum plata
muncii depuse si venitul realizat, n pentru ziua de spitalizare, n functie de
plus neexistnd o cointeresare a sectie, plata pentru anumite grupe de
medicului fata de procedurile medi- boli (mecanism cunoscut sub abrevie-
cale mai eficiente din punct de ve- rea de DRGs, de la diagnosis-related-
dere economic; avantajul principal groups), acordarea de bugete globale
consta n relativa simplitate a admi- anuale spitalelor etc.
nistrarii unui astfel de sistem; Desi nu exista o interconditionare di-
x plata per capita, prin care fiecare recta, se constata ca sistemele bazate
medic primeste o suma fixa pentru pe impozitele generale ca sursa de fi-
fiecare cetatean ce se nscrie pe nantare folosesc mai ales salarizarea
lista sa, indiferent daca acesta se si plata per capita pentru plata me-
va mbolnavi sau nu, sumele variind dicilor, n timp ce sistemele bazate pe
n functie de diferiti parametri asigurari (obligatorii sau nu) utilizeaza
(vrsta celor nscrisi, zona geo- preponderent plata per act; o explicatie
grafica n care este situat respec- pentru acest aspect este faptul ca n
tivul cabinet medical etc.); ca avan- sistemele nationale de sanatate este
340
Focalizarea beneficiilor sociale
(mai) dificil de introdus prestatia pe (Weisbrod, apud Atkinson, 1995a, p.

baza contractuala, care este regula n 30). Prima dimensiune se refera la
sistemele bazate pe asigurari. La fel ca efcienta verticala, iar cea de-a doua la
si n cazul finantarii, trebuie nsa men- eficienta orizontala.
tionat ca nu exista sisteme care sa Eficienta verticala se refera deci la
utilizeze doar unul din aceste me- gradul n care beneficiile sociale sunt
canisme. \Cristian Vladescu[ directionate numai catre cei apartinnd
Vezi si: caracteristici ale sistemelor de grupului-tinta definit. Eficienta verticala
sanatate este cunoscuta n literatura de specia-
litate si ca masura Beckerman sau efi-
Bibliografie selectiva: Ellencweig cienta reducerii saraciei (Wilfred
(1992); Janovsky (1996); WHO (1978) Beckerman, 1979a, 1979b). Eficienta
verticala vizeaza deci gradul n care
respectivele beneficii reduc amploarea
Focalizarea beneficiilor saraciei, deci deficitul monetar agregat
sociale al celor aflati sub pragul de saracie.
Comparatia nu se face nsa n raport
F. se refera la directionarea beneficiilor cu amploarea initiala a saraciei, ci n
sociale catre segmentul cel mai raport cu suma destinata reducerii
defavorizat, deci catre cei aflati n reala acesteia. Un exemplu citat de Atkinson
nevoie. n general, beneficiile sociale (1979a) este eficienta verticala a bene-
selective sunt considerate a re- ficiilor sociale n SUA, n 1983. Din
prezenta instrumentul cel mai adecvat totalul de 31 de miliarde de dolari des-
pentru cresterea f. F. presupune o tinati beneficiilor sociale selective, nu-
discriminare a beneficiilor n functie de mai 16 miliarde au contribuit la redu-
nivelul bunastarii indivizilor, prin cerea amplorii saraciei, eficienta ver-
intermediul unui proces de alocare ticala fiind deci de 52%. Aceasta com-
discretionar, caracteristic b.s. Adesea, ponenta de eficienta a focalizarii ia n
focalizarea b.s. este legata de calcul ceea ce Cornia si Steward
obiectivul specific al reducerii saraciei (1995) numesc erorile de tip E (sau de
(vezi si politici antisaracie - Dictionarul tip II), i.e. acoperirea excesiva. Aceste
de saracie). "scurgeri" (leakages) ale sistemului se
refera, pe de-o parte, la platile facute
Cum se masoara gradul de f. n exces catre cei saraci (i.e. beneficii
a beneficiilor sociale? mai mari dect ar fi necesare pentru a-i
aduce pe acestia la linia de saracie
B.A. Weisbrod (1970) opereaza o dis- luata n analiza - cunoscute n litera-
tinctie ntre eficienta verticala si tura de specialitate ca efectul de
eficienta orizontala a beneficiilor so- spillover) si, pe de alta parte, la platile
ciale. Avem de-a face cu doua pro- efectuate celor nonsaraci (i.e. celor
bleme, una fiind legata de acuratetea care se afla peste linia de saracie).
programelor n a asista numai "grupul-
tinta" si cea de-a doua referindu-se la Beckerman (1979b, p. 54) opereaza o
comprehensivitatea programului n a-i distinctie ntre aceasta masura, pe
asista pe toti cei din acest grup care o numeste eficienta a reducerii
341
saraciei, eficienta verticala a cheltuieli- ponenta ia n calcul ceea ce Cornia si

lor, ca raport ntre suma transferata ca- Steward (1995) numesc eroare de tip
tre cei care, n lipsa acestora, s-ar F (sau eroare de tip I), care vizeaza
plasa sub pragul de saracie (incluznd neacoperirea de catre respectivele be-
aici si platile n exces catre cei saraci) neficii sociale a celor eligibili, aflati deci
si totalul cheltuielilor destinate bene- sub pragul de saracie.
ficiilor. Aceasta eroare poate avea cauze mul-
Eficienta orizontala se refera la gra- tiple: lipsa de informare a celor eligibili
dul n care cei aflati sub pragul de sa- asupra respectivului program, avnd
racie, deci n grupul-tinta, sunt acope- ca urmare nerevendicarea beneficiului
riti de catre beneficiile sociale respec- de catre acestia, stigma asociata
tive. Ea poate fi tradusa ca procent al procedurii de solicitare a beneficiului
sumei beneficiilor acordate celor din si, respectiv, de testare a mijloacelor,
grupul-tinta din totalul sumei necesare ceea ce duce, din nou, la nereven-
pentru a-i aduce pe toti cei aflati sub dicarea beneficiului sau erorile admi-
prag la nivelul pragului. Aceasta com- nistrative de evaluare a solicitarilor.
Nivelul
venitului
C
Z B
D
A
ymin
populaie (n = nr. total

indivizi, familii sau
q gospodrii)
Sursa: Atkinson, 1995b, p. 227.
Atkinson (1995a, 1995b) ofera o ilus- (A+B+C), deci ca A/(A+B+C); eficienta

trare sugestiva a celor doua tipuri de orizontala este egala cu A/(A+D), adica
eficienta a focalizarii. procentul reprezentat de catre suma
Daca z este pragul de saracie luat n beneficiilor directionate catre cei saraci
considerare pentru calculul eficientei (A) din totalul sumei necesare pentru
focalizarii, atunci eficienta verticala se a-i aduce pe toti cei aflati sub prag la
calculeaza ca raportul ntre aria A si nivelul pragului. n termenii lui Becker-
342
man, eficienta verticala a cheltuielilor dimensiuni, pentru a oferi o imagine

se calculeaza ca raport ntre A+B si ct mai fidela att a impactului aces-
A+B+C. tora, dar si a costurilor asociate.
Analiza eficientei focalizarii beneficiilor Beckerman (1979b) ofera o serie de
sociale trebuie sa ia n calcul ambele date ilustrative n acest sens.
Tabelul 1 - Eficienta verticala si orizontala a cheltuielilor de protectie sociala

la nceputul anilor 70 - % -
Tara Eficienta verticala Eficienta orizontala
Australia 56,0 73,7
Norvegia 48,6 91,6
Marea Britanie 44,4 95,7
Belgia 7,9 99,1
Sursa: W. Beckerman, 1979b, tabelul 19, p. 58.
Datele arata ca sistemele de beneficii rata saraciei (numarul saracilor rapor-
de protectie sociala ce prezinta cele mai tat la ntreaga populatie), de amploa-
puternice "scurgeri" (e.g., Belgia, rea saraciei sau de severitatea aces-
urmata de Marea Britanie), n sensul teia. Formula generala pentru toate
acordarii lor nu exclusiv celor aflati n aceste trei masuri este data de clasa
saracie, duc la o protectie comprehen- de indici Foster-Greer-Thorbecke:
siva a celor aflati n saracie. Aceste
rezultate reprezinta un argument n fa- FGTD = 1,q (1 - yi/z)D /n, unde D t 0;
voarea afirmatiei lui Sen (1995), con-
form careia beneficiile gndite exclusiv FTGD este indicele Foster-Greer-
pentru saraci ajung sa devina, adesea, Thorbecke de grad D.
beneficii sarace (Sen, 1995, p. 14),
datorita puterii politice scazute a acestui Rata saraciei este data de D = 0, deci
segment n a controla calitatea de FTG0, amploarea saraciei repre-
serviciilor oferite. zinta FTG1, cu D =1, iar severitatea
saraciei se obtine pentru D =3. Cu ct
n selectarea anumitor tipuri de be-
neficii cu scopul cresterii gradului de f.
D creste, cu att ponderea pe care o
trebuie luate n calcul mai multe va- dobndesc persoanele cele mai sara-
riabile relevante, ca de exemplu, modul ce n calcularea saraciei creste.
de masurare a saraciei, respectiv a Atkinson (1995a, 1995b) ia ca exemplu
reducerii saraciei, modul de definire a trei tipuri de beneficii: un beneficiu uni-
saraciei, respectiv a obiectivului pro- versalist, de nivel egal, acordat tuturor
pus, ct si modul de masurare a bu- indivizilor sau familiilor dintr-o popu-
nastarii. n functie de aceste trei va- latie, si doua tipuri de beneficii selec-
riabile, adecvarea sau optimalitatea tive, acordate celor aflati sub prag:
unei alegeri poate diferi n mod sub- unul sub forma unei suplimentari a
stantial (Atkinson, 1995a, 1995b). veniturilor, invers proportional cu ve-
a. Saracia, respectiv reducerea sara- nitul individului sau familiei (cu ct
ciei, poate fi masurata n functie de veniturile acestuia sunt mai mici cu att
343
beneficiul este mai mare), iar cel de-al necesar pentru a garanta un venit
doilea sub forma unui venit minim minim egal cu pragul de saracie.
garantat pentru toti cei cu venituri mai Atkinson (1995ab, 1995b) utilizeaza
mici. Cazul ideal, cnd discutia asupra urmatorul grafic pentru a ilustra im-
eficientei si pierde sensul, este acela pactul celor trei tipuri de transferuri
n care statul dispune de bugetul asupra saraciei:
Nivelul
venitului
Beneficiu uniform
Venitul
minim suplimentarea venitului
garantat
ymin
procentul indivizilor,
0 familiilor sau
q gospodriilor
Sursa: Atkinson, 1995b, p. 230.
Alegerea unui beneficiu sau a altuia, ficii n termeni de schimbari comporta-

n conditiile unui buget limitat, de- mentale, cu consecinte economice.
pinde de modul de masurare a sa- Daca utilizam o masura pentru care D
raciei. Daca utilizam ca masura a re- este mai mare dect 2, acordnd deci
ducerii saraciei amploarea saraciei o pondere mai mare saracilor cu ve-
(deci FTG1), aceasta fiind masura cel niturile cele mai scazute, atunci pu-
mai des utilizata n adoptarea unor tem remarca, pe de-o parte, scaderea
decizii privitoare la tipul de beneficii, eficientei beneficiilor universaliste si,
atunci cele mai eficiente tipuri de pe de alta parte, cresterea eficientei
beneficii vor fi cele selective, indife- venitului minim garantat n comparatie
rent de tipul lor, n comparatie cu cele cu cea a beneficiilor de tipul supli-
universaliste. Eficienta n acest caz mentarii veniturilor. Desi ultimele
este calculata strict n termenii redu- doua sunt beneficii selective, dupa
cerii amplorii saraciei, fara a tine cont cum reiese din graficul de mai sus,
de efectele diferitelor tipuri de bene- garantarea unui venit minim este
344
strategia cea mai nalt focalizata asu- tiva a bunastarii si luarea sau nu n
pra celor mai saraci dintre saraci. calcul a costurilor de aplicare (de
b. n functie de modul de definire a solicitare a beneficiului) asociate indivi-
obiectivului, optiunea pentru un anumit dului, n termeni de timp sau monetari.
tip de beneficiu capata o valoare Utilizarea unei anumite scale de echi-
diferita n termenii eficientei focalizarii. valenta n calculul bunastarii unei fa-
Daca saracia este definita n termeni milii poate duce la schimbarea rezul-
foarte stricti, sub forma unui prag tatelor n ceea ce priveste impactul
minim de subzistenta, atunci progra- distributiv al diferitelor beneficii sociale.
mele selective si, dintre acestea, ga- Cu ct ponderea acordata de scala de
rantarea unui venit minim cu precadere echivalenta (pentru detalii vezi scale
sunt mai eficiente n ceea ce priveste de echivalenta) fiecarui individ n
focalizarea lor. Daca nsa saracia este familie este mai mare, cu att incidenta
definita n termeni mai comprehensivi, saraciei n populatia de familii cu doi
utiliznd un prag de saracie mai ge- copii creste, n timp ce incidenta sara-
neros sau conferind o valoare pozitiva ciei n populatia de familii monopa-
si transferurilor catre cei aflati peste rentale tinde sa scada (Atkinson,
pragul de saracie, dar n apropierea 1995a, 1995b, p. 234-237 - rezultatele
acestuia, atunci eficienta relativa a be- se ntemeiaza pe analiza ratelor de
neficiilor selective n general ncepe sa saracie n cadrul diferitelor populatii, n
scada, o data cu cresterea eficientei cazul a patru tari: SUA, Marea Britanie,
relative a beneficiilor universaliste. n Australia si Canada). Cu alte cuvinte,
cadrul beneficiilor selective, garantarea Atkinson arata ca utilizarea unor scale
venitului minim tinde sa devina n ter- de echivalenta diferite duce la schim-
meni relativi mai putin eficient, n timp barea profilului saraciei. Implicatiile
ce eficienta altor tipuri de beneficii, ca practice ale acestei alegeri sunt evi-
de exemplu, suplimentarea veniturilor, dente. De exemplu, n cazul n care
ncepe sa creasca. Aceasta se datorata saraciei n populatia de familii
reaza n fapt ponderii mai scazute monoparentale este foarte mare n
acordate celor foarte saraci sau sara- raport cu rata saraciei n cadrul popu-
ciei absolute n raport cu alti indivizi latiei totale (diferenta maxima este
sau familii cu venituri relativ mici. indusa de o scala de echivalenta ce
Aceasta pondere nu este nsa, de data confera pondere scazuta urmatoarelor
aceasta, data de tipul de masura a persoane din familie), atunci un bene-
saraciei utilizata, ci de modul de defi- ficiu categorial acordat familiilor mono-
nire a obiectivului (sau saraciei), i.e. parentale devine, n termeni relativi,
este mai comprehensiva (versus o mai eficient.
definire stricta). Definirea bunastarii strict n functie de
c. O a treia variabila relevanta este consum nu este acelasi lucru cu de-
modul de evaluare a bunastarii. n finirea ei n termeni de utilitate, datorita
cadrul acestei variabile, putem distinge faptului ca primul mod de definire nu ia
trei mecanisme ce induc variatia: scala n calcul si disutilitatea efortului sau a
de echivalenta aleasa pentru evalua- muncii. Luarea n calcul si a acestei
rea eficientei, modul de definire efec- variabile duce la o alta distributie a
345
Fondul de omaj
bunastarii si, n concluzie, la un alt si institutiile acestora la nivel local sau

profil al saraciei. de consilii de administrare tripartite
O alta variabila neluata n calculul bu- (stat-patronat-sindicate).
nastarii este legata de costurile de timp Contributia indivizilor si a patronilor se
sau monetare asociate revendicarii constituie ca o cota procentuala asu-
beneficiului. Unii autori considera ca pra salariului, respectiv fondului de sa-
aceste costuri ar trebui deduse, pentru larii. Contributia patronilor este 7% n
ca evaluarea eficientei f. unui beneficiu Bulgaria, 3% n Republica Ceha, 5% n
social sa fie ct mai "realista". Ungaria. n Polonia, mpreuna cu
Fiecare modalitate de definire a buna- transferul din partea statului, acopera
starii duce la modificarea profilului sa- 2/3 din nivelul compensatiei de somaj.
raciei si a distributiei bunastarii n ge- Cota aplicata salariului individual este
neral, presupunnd optiuni diferite n de 1-1,5%. Ungaria are un sistem de fi-
ceea ce priveste alegerea unui instru- nantare oarecum diferit. Exista aici
ment eficient de realizare a obiectivului doua fonduri de finantare: cel de
propus. solidaritate, care se formeaza prin con-
O focalizare nalta se poate realiza tributii ale patronilor si salariatilor (si
nsa nu numai prin diferite sisteme sau este obligatoriu), si cel de angajare,
tipuri de beneficii sociale, dar si printr-o optional, finantat de stat ca o cheltuiala
politica fiscala adecvata, i.e. ce tinde sociala distincta.
sa i favorizeze pe cei cu venituri mici. n Romnia, constituirea acestuia a fost
n plus, n alegerea unui anumit instru- reglementata prin Legea nr. 1/1991, o
ment, pe lnga eficienta f. sale, trebuie data cu recunoasterea oficiala a so-
sa se tina seama si de costurile totale majului. Este un fond purtator de do-
asociate acestuia, deci si de costurile bnda. Contributia salariatului este de
sale de administrare. \Luana M. Pop[ 1% din salariul brut de ncadrare, res-
pectiv venitului brut obtinut din munca
Vezi si: scale de echivalenta prestata de membrii cooperatori. Per-
Bibliografie selectiva: Atkinson (1995a, soanelor fizice si juridice, romne si
1995b); Beckerman (1979a, 1979b); straine, cu sediul n Romnia, care
Cornia si Steward (1995); Ravallion angajeaza personal salariat romn li
(1994); Weisbrod (1970) se aplica o cota de 5% asupra fondului
de salarii brut lunar. Aceeasi cota (5%)
se aplica si asupra veniturilor declarate
n contractele de asigurari de catre
Fondul de somaj persoanele fizice autorizate sa pres-
F.s. este un fond social special, teze o activitate individuala si asocia-
constituit din contributii individuale ale tiilor familiale care si desfasoara ac-
salariatilor si ale agentilor economici tivitatea n temeiul Decretului-lege nr.
(firmelor), la care se adauga contributii 54/1990. Este, de asemenea, prevazu-
ale statului sau alte surse, din care se ta o subventie din partea statului
finanteaza politicile pietei muncii. El pentru completarea acestui fond, n
este gestionat de ministerele de resort cazul n care veniturile obtinute de la
angajati si angajatori nu acopera su-
346
Funcie de utilitate
mele datorate. Pentru sumele nevar- Vezi si: piata muncii

sate la termen se aplica o majorare de Bibliografie selectiva: FIMAN (1997)
0,2% pentru fiecare zi de ntrziere,
dar nu mai mult de suma datorata.
n prima jumatate a anilor 90, politica Foster family
romneasca privind protectia somerilor
a fost preponderent de tip pasiv. n cea Vezi familie de ncredintare/plasament
de-a doua jumatate, platile compensa-
torii acordate somerilor au nclinat ba-
lanta spre cele de tip activ, fara nsa a
reflecta n mod clar o schimbare de Functie de utilitate
strategie (vezi si capitolul introductiv,
pentru date n legatura cu cheltuielile
fondului de somaj). \Simona Ilie[
347
Generaie
cu o lume divizata n clase sociale, res-
G
pectiv marcarea unei tendinte de
nlocuire a vechilor conflicte de clasa
cu conflicte noi, de generatie, si mai
ales cu noile relatii dintre generatii.
n contextul profundei bulversari a tra-
ditiilor si obiceiurilor care a avut loc n
cursul acestor ultime decenii, n pers-
Generatie
pectiva destandardizarii vrstelor vietii
Conceptul de generatie este definit, n (vezi si vrstele vietii), legata de o di-
general, prin cel putin trei folosiri: "an- minuare a caracterului obligatoriu al
samblu de fiinte care descind din normelor de vrsta, au rezultat, ntre
cineva la fiecare grad de filiatie"; "dis- altele, modele noi n raporturile dintre
tanta n timp care corespunde interva- generatii si ideea scaderii importantei
lului care separa fiecare dintre gradele criteriului de vrsta: relatiile de au-
unei filiatii" (evaluat la aproximativ 30 toritate au slabit n familii, scoli, locuri
de ani), "ansamblu de indivizi avnd de munca si au facut loc unor forme
aproape aceeasi vrsta" (sens analog noi de relatii, bazate pe competitie,
celui de cohorta). n aceste semnificatii solidaritate si cooperare.
simbolice intervin mai multe dimen- Folosirea sociologica cea mai curenta,
siuni: raportarea la memoria colectiva mostenita de la Mannheim, face din
si la contributia sa la construirea con- generatie un ansamblu de persoane
tinua a timpului social, constiinta de care au aproape aceeasi vrsta si al
generatie, ca element al perceperii caror criteriu principal de identificare
timpului, si amprenta de generatie, prin rezida n experientele istorice comune
care se construiesc modelele de gn- care le-au conferit o viziune comuna
dire. Polisemia notiunii de generatie asupra lumii. n definitia sa istorica, ge-
impune necesitatea precizarii sensului neratia reprezinta o perioada care co-
adoptat n fiecare context de utilizare. respunde duratei de rennoire a oame-
Folosirea actuala a notiunii de gene- nilor n viata publica si este masurata
ratie, n acelasi timp, ca obiect de stu- prin intervalul de timp care separa
diu si instrument de investigare, a con- vrsta tatalui de cea a fiului, n general
tribuit la succesul prezent al acestei evaluata la 30 de ani.
notiuni n stiintele sociale. Doua sche- Durata medie a unei generatii (engl.,
me teoretice pot fi regasite n cea mai leught of a generation sau mean inter-
mare parte a cercetarilor, respectiv val between successive generations,
studiul vrstelor vietii si al raportului fr., dure moyenne dune gnration
dintre generatii. sau intervalle entre gnrations succe-
Specialistii considera ca folosirea no- sives) este un indicator demografic
tiunii de generatie (si, n general, a ca- care masoara numarul de ani care
tegoriilor de vrsta, de sex sau de desparte generatia mamelor de gene-
etnie) tinde sa substituie o noua vi- ratia fiicelor, masurat prin vrsta medie
ziune a lumii sociale divizate dupa vr- a mamelor la nasterea copiilor. Aceas-
ste reprezentarii marxiste traditionale, ta vrsta variaza ntre 26 si 30 de ani.
348
Gentrificare
Lungimea unei generatii este luata ca tarii unui grup de rezidenti cu un alt
marime globala de 30 de ani. \Ana grup avnd un status social mai
Rodica Staiculescu[ nalt;
2. transformarea mediului construit
Vezi si: mbatrnire demografica; care prezinta anumite trasaturi
timpul social ca vrsta, generatie si estetice particulare si necesitatea
perioada; vrstele vietii unor noi servicii locale;
3. adunarea laolalta a persoanelor cu
valori culturale si stiluri de viata
Gentrificare (gentrification) presupuse a fi comune/mpartasite
sau cel putin cu preferinte de
Se refera la renovarea/refacerea zone- consum (legate de apartenenta la o
lor/vecinatatilor neprospere. Initial s-a anumita clasa/categorie sociala)
constituit ntr-un proces de transfor- comun mpartasite.
mare a unor zone urbane centrale (ve- 4. reordonarea economica a valorilor
chile centre ale oraselor, neprospere si de proprietate.
neatractive - rezidential ndeosebi - da-
Thrift (1987) arata ca toate acestea re-
torita unei stari avansate de degradare
prezinta n fapt un proces de nlocuire
a unor cladiri) n arii de prosperitate, de
a clasei muncitoare cu clasa de mijloc:
exemplu, prin investitii n repararea
cresterea valorii proprietatii; transfor-
unor cladiri si punerea lor n circuitul
marea mediului construit si necesitatea
rezidential.
unui stil de viata urban.
Termenul a fost derivat din cuvntul Zukin (1982, 1988) identifica (pentru
englez gentry, care se refera la o Manhattan, New York) drept motor al
persoana cu o pozitie sociala nalta, acestui proces de schimbare noul
rezultata/dobndita prin nastere (rang gust estetic axat pe restituirea si
nalt). n Marea Britanie, aceasta cate- transformarea vechilor zone indus-
gorie sociala era/este reprezentata de triale, precum si o modalitate ieftina de
clasa proprietarilor de pamnt, aflata a obtine spatii centrale pentru rezi-
ca pozitie sociala imediat dupa nobi- denta. Cei nou veniti au fost ndeosebi
lime. artisti care au transformat n mansarde
Dezbateri mai sistematice pe tema etajele superioare ale vechilor cladiri
gentrificarii au aparut la nceputul ani- de birouri ale fabricilor si au deschis
lor 70, cnd acest proces a fost definit galerii de arta si magazine spe-
ca rentoarcerea clasei mijlocii napoi cializate, noul spatiu devenind unul lo-
catre centrul oraselor. Termenul a fost cuibil si atractiv pentru investitori.
aparent inventat de Ruth Glass n Smith (1996) arata ca gentrificarea este
1964, cu referire la schimbarile nregis- procesul prin care vecinatatile/cartiere-
trate n stocul de locuinte din Londra. le sarace si cele muncitoresti aflate n
Warde (1991) arata ca acest proces centrul oraselor sunt renovate si rem-
este identificabil la intersectia a patru prospatate printr-un influx de capital
procese: privat si prin cumpararea si nchirierea
1. recolonizarea si concentrarea so- de locuinte de catre cei din clasa
ciala ca urmare a dislocarii/stramu- mijlocie - cartiere/zone care anterior au
349
Gentrificare
experimentat deficitul de investitii si Procesul de gentrificare nu trebuie con-

exodul clasei mijlocii catre suburbii. fundat cu cel de revitalizare planificata a
Gentrificarea reprezinta una din conse- centrelor oraselor. El a fost initial un
cintele inegalitatilor si ale unui mod par- proces spontan, complementar, care a
ticular de organizare sociala n spatiul indus revitalizarea si schimbarea ra-
urban. Abordarile traditionale asupra porturilor socio-spatiale centru-periferie.
inegalitatilor n spatiul urban au fost n acelasi timp nsa, s-a produs si o
centrate, n primul rnd, pe fenomenul atomizare a gospodariilor n aceste noi
de segregare - expresia spatiala a ine- zone, predominnd gospodariile forma-
galitatii. Suburbiile, ghetourile si encla- te din una-doua persoane, fara copii.
vele nou aparute n centrele oraselor Acest proces este opusul celui de su-
(gentrified zone) reprezinta toate ex- burbanizare, reprezentnd deci o re-
presii - prin segregare - ale inegalitatii. ntoarcere catre vechile centre ale ora-
n asemenea zone distincte, grupuri vi- selor, abandonate masiv dupa cel de-al
zibile prezinta unele caracteristici cultu- doilea razboi mondial. Principalul efect
rale distinctive, particulare, n activitatile pozitiv este relativ la procesul de re-
lor curente, activitati ce n fapt constituie vitalizare urbana, iar efectele negative
o reproducere a identitatii lor sociale si, deriva din generarea unor noi tipuri de
n diferite grade, a solidaritatii sociale. segregare.
Suburbanizarea si gentrificarea nu pot fi Wyly si Hammel (1999) arata ca n
explicate absolut doar n termenii deceniul VIII si IX s-a creat o strnsa
productiei economice, ci, n plus, sunt legatura ntre acest proces, spontan
strns legate de stratificarea sociala - initial, si politicile de locuire promovate
de clasa si pe sexe. Segregarea spa- n America si tarile Europei de Vest. Ei
tiului urban si n spatiul urban se arata ca putem vorbi de o gentrificare a
datoreaza si faptului ca terenul este politicilor de locuire prin faptul ca "noile
limitat - deci o segregare pur fizica - din metode de sprijin si finantare n cum-
care deriva o segregare functionala - pararea de locuinte, precum si noile
modul n care este utilizat/destinatia reglementari si activismul comunitatilor
curenta a terenului urban. au canalizat valul de reinvestitii n
Mai importanta nsa este segregarea aceasta parte a orasului, care a fost
grupurilor sociale. Inegalitatea sociala ignorata de cele mai multe institutii de
este vizibil exprimata si spatial: subur- acordare de mprumuturi. Un rezultat
biile pentru cei bogati, ghetourile pen- neasteptat a constat n implicarea unor
tru cei saraci. Un aspect important l puternice forte ale pietei, care au con-
constituie masura n care segregarea tribuit la sporirea atractivitatii acestor
rezidentiala poate fi vazuta ca fiind de- zone pentru cei din clasa mijlociu-su-
pendenta de pozitia detinuta de un perioara. Drept urmare, procesul de
individ pe piata muncii. Un alt factor gentrificare a capatat o importanta spo-
important l constituie nsa clasa so- rita, ncepnd sa configureze evantaiul
ciala. n fapt, acesti doi factori se su- alegerilor posibile ale decidentilor care
prapun si se determina reciproc, con- aveau n vedere alte tinte ale politicilor
tribuind la particularizarea situatiilor de de locuire si sa canalizeze aceste ale-
locuire (segregare rezidentiala). geri catre reinvestitii si redarea/reface-
350
Gentrificare
rea locuintelor aflate n ruina, ntr-o pe- (1979), acest proces nu a reprezentat
rioada n care se realizau taieri masive n esenta o rentoarcere a celor n-
n bugetele pentru asistenta celor stariti, nalt educati, ci rentoarcerea
saraci. capitalului catre oras.
n linii mari, explicatiile pentru acest Exista mai multe categorii de explicatii,
proces pot fi, pe de o parte, culturale, avnd la baza factorii de oferta/sub-
reprezentate prin sporirea numarului ventionare (supply-side), cum ar fi
asa-numitelor gospodarii "nontraditio- investitiile realizate n mediul construit,
nale" si aparitia unor noi categorii de factori de cerere (demand-side), do-
profesionisti (professionals) n cautare rinta unor persoane de a trai n centrul
de experiente rezidentiale "vibrante". orasului (Harvey D, 1985) sau criza n-
Pe de alta parte, economia pietei ur- chirierilor (rent-gap) (N. Smith, 1996),
bane a locuintelor a creat un enorm perspectiva consumerista si a alegerii
potential n obtinerea de profit n zo- individuale (Hamnett, 1991) etc. Aces-
nele rezidentiale caracterizate de venite tipuri de explicatii sunt complemen-
turi scazute, situate n vecinatatea cla- tare. Ceea ce nu se subliniaza n mod
dirilor de birouri din centrul acestor explicit este faptul ca gentrificarea este
orase. Acesti doi factori au stat n un fenomen de clasa, iar modificarea
centrul dezbaterilor foarte multi ani, compozitiei sociale din zonele centrale
nsa multi au neglijat rolul jucat de reprezinta trasatura distinctiva a pro-
politicile de locuire. Wyly si Hammel cesului.
(1999) considera ca schimbarile n Williams si Smith (1986), mergnd pe
modul de finantare a locuirii au de- aceasta coordonata, definesc gentrifi-
terminat dezlantuirea unor puternice carea drept o polarizare geografica a
forte ale pietei n anumite parti ale orasului pentru ca accentueaza divi-
oraselor, determinnd crearea unei noi zarea dintre noii rezidenti privilegiati ai
forme fundamentale de schimbare a clasei de mijloc din centrul oraselor si
vecinatatilor, ndeosebi ncepnd cu alti locuitori apartinnd clasei mun-
anii 90, cnd economia americana a citoare. Cu alte cuvinte, gentrificarea
nceput sa se destinda. este un proces care pune n lumina
Explicatiile asupra acestui proces sunt inegalitatile n distributia puterii si bo-
nsa controversate. Initial, acest proces gatiei dintre noii veniti (gentrifiers) si
a reprezentat o dislocare a populatiei populatia dislocata, determinnd o po-
indigene, reprezentata de grupurile salarizare sociala accentuata. Si mai
race care au fost astfel si mai mult specific, Chris Hamnett (1984) vor-
marginalizate si care a trebuit sa se beste de o polarizare sociala a drep-
mute n alte zone ale oraselor. Gentri- tului de posesiune (socio-tenurial po-
ficarea a fost ncurajata de autoritatile larisation) - tendinta ca oamenii cu re-
locale, deoarece se considera ca va surse materiale limitate sa fie puternic
atrage noi rezidenti cu venituri mari, concentrati ntr-un sector al locuintelor
care, prin impozitele platite, vor con- publice/sociale nalt rezidualizat, situa-
tribui la rezolvarea problemelor fiscale tie ce contribuie la producerea unei
ale acestor districte (Savage si Warde, subclase urbane (urban underclass) de
1993). Dupa cum arata nsa Smith oameni permanent exclusi de la o lo-
351
Ghiduri de diagnostic i tratament
cuire adecvata si de la asigurarea unui Bibliografie selectiva: Savage si Warde

loc de munca nalt stabil. (1993); Smith (1996); Warde (1991);
Dincolo de teoriile explicative asupra Williams si Smith (1986); Wyly si
cauzelor procesului gentrificarii, Neil Hammel (1999); Hamnett (1984)
Smith (1996) (care vorbeste n acest
sens si de o gentrificare a teoriei n
acest domeniu) arata ca una din Ghiduri de diagnostic
consecintele majore negative ale
acestui proces este ceea ce el si tratament
numeste orasul revansard, razbuna- Ghidurile de diagnostic si tratament
tor (the revanchist city). Anii 90 au reprezinta instrumente ale politicilor de
fost martorii insurectiei orasului revan- sanatate, care au scopul de a stan-
sard. Ca urmare a retragerii statului dardiza actul medical, n vederea con-
bunastarii din anii 80, retragere mani- stituirii unui ajutor pentru decidentii din
festata prin dereglementari, privatizare domeniul sanitar, medicii practicieni si
si mai ales taieri sistematice din chel- pentru pacienti n stabilirea deciziilor
tuielile sociale, criza economica severa optime privind ngrijirea medicala n
si retragerea statului din functia de situatii clinice specifice. Ele reprezinta
protectie sociala au determinat reactii un consens ntre experti, practicieni,
viscerale din partea elitelor puterii: manageri sanitari si - n modelul opti-
atacul mpotriva minoritatilor, clasei mal - reprezentantii pacientilor, repre-
muncitoare, femeilor, ecologistilor, ho- zentnd recomandari practice argu-
mosexualilor si lesbienelor, imigrantilor mentate stiintific, care, n conditiile
a devenit din ce n ce mai pregnant cresterii permanente a complexitatii
numitorul comun al discursului public. actului medical, au rolul de a contribui
Acest antiurbanism revansard, cum l la alegerea deciziilor medicale optime
denumeste N. Smith (1996), reprezinta pentru pacient. n acest fel se micso-
reactia mpotriva celor care au furat reaza riscurile si creste valoarea eco-
orasul, o disperata reactie de aparare nomica a actului medical. Ghidurile au
a unei minoritati privilegiate, ascunsa valoare orientativa, devierea de la re-
n spatele unui limbaj populist asupra comandarile acestora fiind permisa n
moralitatii civice, valorilor familiale si anumite situatii justificate.
securitatii vecinatatii. O asemenea Ghidurile de diagnostic si tratament au
reactie contribuie adnc la cresterea ca principale obiective:
segregarii rezidentiale, rasiale, socio-
profesionale, ducnd la forme avan- x cresterea eficientei ngrijirilor medi-
sate de excluziune si la sporirea numa- cale, prin stimularea aplicarii medi-
rului celor etichetati ca facnd parte din cinei bazate pe evidente si pe ra-
underclass. \Adrian Dan[ porturile cost-beneficiu;
x stabilirea de standarde care sa
Vezi si: politici de locuire; excludere de ajute la luarea deciziilor n practica
la locuire; persoane fara adapost medicala curenta;
(homelessness); noile miscari x reducerea variabilitatii n calitatea
sociale cu impact supra redistribuirii actului medical, evitnd luarea de
bunastarii decizii inadecvate, depasite din
punct de vedere stiintific;
352
Globalizarea politicilor sociale
x informarea altor organizatii implicate competitia globala a modelelor de

n domeniul sanitar (politice, admi- politici sociale;
nistrativ-financiare, de jurisdictie me- globalizarea conceptelor din poli-
dicala, reprezentanti ai consuma- ticile sociale;
torilor etc.) asupra standardului pro- globalizarea problemelor sociale si
fesional. \Cristian Vladescu[ a politicilor de rezolvare a lor.
Vezi si: politici sanitare Simplificnd, globalizarea politicilor so-
ciale presupune trecerea problemelor,
Bibliografie selectiva: Janovsky (1996)
dar si a deciziilor de la nivelul national
la un nivel supranational, reducerea
deci a influentei guvernelor nationale
Globalizarea politicilor sociale asupra politicilor sociale si cresterea
influentei unor institutii supranationale
Globalizarea este un concept utilizat
(regionale sau mondiale), precum UE,
initial n legatura cu domenii precum
ILO, ONU (UNICEF, UNESCO,
comunicarea, cultura si economia si
UNDP), USAID, Banca Mondiala, FMI,
ulterior referitor la domeniul politic, mi-
WTO, NATO (Deacon, 1997, 1998;
litar si chiar social. Acesta se refera la
Mishra 1999).
procesele din ultimele decenii, care au
redus substantial importanta distante- Faptul ca s-a ajuns la acest stadiu al
lor dintre tari si persoane n domenii politicilor sociale este explicat att prin
precum mass-media (Internet, CNN, cauze economice, ct si prin cauze
MTV) sau operatiunile financiare, im- politice.
portanta spatiului fiind complet anulata x Procesele politice care au influentat
pentru diversii actori care, desi fizic politicile sociale sunt urmatoarele:
sunt separati de mari distante, func- disparitia fostului bloc comunist
tional se ntlnesc simultan n acelasi si renuntarea la modelul socialist
spatiu, ca ntr-un sat planetar/global (comunist) de politici sociale,
iar n domenii precum cultura, sunt aparitia unor uniuni de state
vizibile, tendinte majore de conver- (UE, NAFTA) si nevoia de armo-
genta, de uniformizare (generatia MTV, nizare a modelelor de politici so-
McDonaldizare, americanizare fiind ciale (stat social european etc.);
doar cteva dintre expresiile frecvent cresterea influentei (cu substrat
folosite pentru a sublinia tendinta de economic, dar promovare poli-
uniformizare culturala). tica) unor agenti supranationali
Problematica globalizarii a fost relativ ai globalizarii (UE, Banca Mon-
recent raportata la politicile sociale, la diala, FMI, ONU, SUA, NATO),
statul bunastarii. Totusi, literatura, n care pot impune tarilor mici mo-
crestere rapida pe aceasta tema, anali- dele de reforma si de politici so-
zeaza globalizarea n sfera politicilor ciale.
sociale prin impactul proceselor si- x Globalizarea economiei influentea-
milare din economie si politica asupra za politicile sociale prin:
politicilor sociale, sub mai multe as- aparitia companiilor multinatio-
pecte: nale, care presupun circulatie in-
353
tensa internationala a capitalului, titie sociala, reducerea inegali-

deci si a resurselor pentru po- tatii sociale ntre cetateni etc.
litici sociale; Libera circulatie a cetatenilor a deter-
migratia fortei de munca de la un minat migratia sociala, cu doua fluxuri:
stat la altul (n cadrul unor filiale dinspre tarile sarace spre tarile bogate n
ale aceleiasi firme sau la com- cautare de ajutoare sociale si, n sens
panii diferite n cadrul UE, de invers, pentru asa-numitul turism social
exemplu) a creat necesitati noi, (pensionarii sau somerii din tari bogate
precum aceea a unui sistem de mergnd cu banii de protectie sociala n
asigurari transnational pentru tari cu preturi reduse, ca turisti, pentru a
muncitorii migranti; evita starea de saracie cu care s-ar fi
migratia muncitorilor dinspre ta- confruntat n propria tara cu aceiasi
rile sarace spre tarile bogate (S- bani). Toate aceste procese
N si E-V) a determinat aparitia transnationale care depasesc spatiul de
unor largi grupuri de emigranti si control si responsabilitate al fiecarui stat
rezidenti (noncetateni) care ne- (ca si, anterior, cele din alte domenii:
cesitau reconsiderarea concep- poluarea globala, traficul de stupefiante
tului de cetatenie si nlocuirea etc.) necesita decizii si actiune
drepturilor cetatenesti cu dreptu- internationala concertate.
rile omului, ca baza a politicilor
Potrivit lui Deacon, globalizarea politicilor
sociale;
sociale presupune: redistribuire sociala
critica adusa politicilor econo-
mice ale tarilor bogate care le-au globala, reglementari sociale globale,
transformat pe cele sarace n resurse sociale globale si abilitarea
surse de materii prime si piete actorilor sociali (engl., empowerment)
de desfacere a determinat poli- (Deacon, 1998).
tici de redistribuire ntre state, de Astfel, statele devin din promotori ai
ntrajutorare a acestora din urma politicilor sociale (care influentau propriii
de catre primele, ca o compen- cetateni) subiecti ai politicilor sociale
satie; transnationale. n politicile sociale globale
competitia economica dintre sta- nu se mai opereaza cu indivizii saraci, ci
te a determinat scaderea im- cu state sarace, cu redistribuirea
pozitelor pentru a creste compe- bunastarii ntre state si categorii de state
titivitatea produselor; imperativul etc. Statele contribuie cu sume
reducerii impozitelor a condus importante la fonduri regionale sau
automat la reducerea cheltuie- mondiale, iar cele care se confrunta cu
lilor sociale ale statului; probleme (crize economice sau sociale,
competitia economica ntre eco- razboaie, calamitati naturale) primesc
nomiile nationale a determinat si ajutoare nerambursabile din aceste
o competitie ntre modelele de fonduri. Echivalenta functionala dintre
politici sociale, de stat al buna- beneficiile de asistenta sociala acordate
starii, n special, privita prin pris- n sistemele nationale indivizilor si cele
ma eficientei modelelor care an- acordate la nivel global statelor sarace
terior se concentrau mai mult pe este evidenta. n plus, exista reprezentari
imperativele de ordin moral: jus- politice regionale (Comisia Europeana,
354
Consiliul de Ministri al UE, Parlamentul torita intereselor interne si adesea con-

European) sau mondiale (ONU), ditionata politic, fapt neacceptat ntot-
organisme financiare regionale sau deauna de tarile sarace. Trebuie evi-
mondiale (BERD, FMI, Banca Mondiala), tate, de asemenea, si fenomene soci-
forte militare regionale (NATO, viitoarea ale potential periculoase, precum mi-
organizare militara a UE) cu misiuni de gratia exagerata dinspre tarile sarace
interventie (din parte ONU) n tari din spre cele bogate, care ar bloca si sis-
lumea ntreaga, tribunale regionale sau temele economice si de protectie soci-
mondiale si legislatie internationala care ala nationale care functioneaza accep-
prevaleaza celei nationale n anumite tabil. n plus, procesul de armonizare a
domenii. modelelor de protectie sociala chiar n-
Desi n politicile sociale globalizarea tre tarile dezvoltate (de exemplu, n in-
nu este suficient de avansata compa- teriorul UE) este anevoios si datorita
rativ cu economia, spre exemplu, diferentelor importante dintre ele si da-
exista acorduri internationale privitoare torita intereselor nationale uneori diver-
la anumite domenii, precum protectia gente care fac foarte dificila unificarea.
copilului, drepturile refugiatilor si altele Ca si n cazul politicilor sociale na-
care se fundamenteaza pe Declaratia tionale, deciziile privind globalizarea
drepturilor omului si care completeaza politicilor sociale sunt adesea criticate,
adesea masurile de protectie sociala argumentele celor care critica globa-
nationala, devenind astfel o sursa de lizarea si consecintele ei fiind nsotite
protectie si un furnizor de bunastare n special de critici privind inegalitatile
pentru anumite grupuri sociale din sociale si economice dintre tarile si
tarile n dificultate. n acest proces regiunile bogate si cele sarace. Pro-
global de redistribuire a bunastarii sunt testele violente din 30 noiembrie 1999
angrenate att organizatii politice (din Seattle, Londra si alte orase din
(UNICEF, UNDP, UE - din bugetul lume), care au marcat nceputul reu-
careia 10% este alocat Fondului Social niunii mondiale a WTO n Seattle, au
European etc.), ct si organizatii negu- afectat serios programul de desfasu-
vernamentale cu acoperire internatio- rare a reuniunii si au fost auzite ex-
nala, precum Salvati Copiii, Medicii presii precum excluziunea tarilor n
fara Frontiere etc., care sprijina cu recurs de dezvoltare de la luarea deci-
surse colectate n tarile dezvoltate ziilor n comertul mondial, nevoia de
filiale din tarile aflate n dificultate. echitate, corectitudine si justitie n co-
n ciuda unor evolutii pozitive, nu mertul international, corporatizarea
putem vorbi nca de un sistem global comertului, globalizarii comertului tre-
de protectie sociala a indivizilor. Pe de buie sa i se raspunda cu proteste
o parte, nu se poate transfera total globale etc. \Marian Preda[
responsabilitatea guvernelor nationale
asupra unor organisme internationale Vezi si: politici sociale europene; stat
(si implicit a tarilor bogate), pentru ca social european
nu sunt nici resurse suficiente si nici Bibliografie selectiva: Deacon (1997),
cadrul politic adecvat, pe de alta parte, Mishra (1999)
generozitatea tarilor bogate fata de
cele sarace este extrem de limitata da-
355
Grupuri de interes
teaza mecanismele revendicative si

Grupuri de interes protestatare institutionalizate, "fortnd"
Grupuri de cetateni asociati voluntar norme si standarde uzuale de contes-
pentru promovarea unor interese sau tare, respectiv promovare a unor in-
valori n vederea influentarii politicilor terese. Adesea miscarile sociale sfr-
publice si/sau a opiniei publice. Gru- sesc prin a deveni grupuri de interes.
purile de interes pot reprezenta anumi- Grupurile de interes pot fi:
te categorii de populatie (precum oa- a) grupuri de promovare a intereselor
menii de afaceri, angajatii, pensionarii, economice - sunt n general struc-
agricultorii, diferite minoritati etnice, turate n raport cu statusul ocu-
sexuale etc.) sau pot milita pentru pational, urmarind promovarea inte-
promovarea unor valori si principii (gru- reselor economice proprii. Ele pot fi
puri ecologiste, grupuri mpotriva sau asociatii profesionale, asociatii ale
n favoarea avortului etc.). patronilor sau sindicate;
Multe studii de referinta (e.g., Tocque- b) grupuri de interes cu accent pe
ville, 1964; Almond si Verba, 1963) in- aspecte ale vietii publice - structu-
dica faptul ca SUA prezinta cea mai rate n jurul unor probleme de in-
puternica nclinatie pentru asociere. n teres public. Astfel de grupuri pro-
1980, numarul estimat al asociatiilor moveaza interesele "cetatenilor" si
voluntare si grupurilor de interes actio- se asociaza prin aderarea la o re-
nnd la nivel national era de 20.000. prezentare comuna asupra unor ac-
Numai n Washington D.C, numarul in- tiuni normative (e.g., ce ar trebui sa
divizilor reprezentnd diferite asociatii se faca statul) sau a unor realitati (e.g.,
ridica la 50.000 (Shafritz, 1998, p. 1158). care este problema);
Spre deosebire de partidele politice, c) grupuri de interes bazate pe solida-
grupurile de interes nu ncearca sa cs- ritate - astfel de grupuri sunt grupuri
tige puterea politica, ci sa i influenteze bazate pe o identitate comuna, data
pe cei care sunt deja n pozitii de au- de anumite caracteristici, ca sexul,
toritate politica. Modalitatile de actiune vrsta, rasa, orientarea sexuala,
ale grupurilor de interes includ: influen- avnd ca scop principal promo-
varea, dar si prezervarea identitatii
tarea autoritatilor alese (procedura cu-
"de grup" (Buchholz, 1992);
noscuta si sub denumirea de lobby),
d) grupuri de interes speciale - sunt
sprijinirea campaniei electorale a unui
structurate n jurul unor probleme
candidat, difuzarea de informatie care
foarte specifice si bine definite,
sa argumenteze pozitia grupului, de-
avnd un caracter mai tehnic, facnd
monstratii publice etc. Punctul forte al
apel la sisteme expert n mai mare
grupurilor de interes n raport cu par- masura dect alte tipuri de grupuri
tidele politice este forta lor electorala. de interes. Astfel de grupuri sunt, n
Spre diferenta de miscarile sociale, general, cele mai eficace n presi-
grupurile de interes reprezinta structuri unile pe care le exercita. \Luana M.
mai puternic formalizate si cu o coe- Pop & Cosima Rughinis[
renta organizatorica mai ridicata. Si
mecanismele de realizare a obiecti- Vezi si: noile miscari sociale cu impact
velor difera: daca grupurile de interes asupra redistriburii bunastarii
fac apel la mijloace institutionalizate, Bibliografie selectiva: Buchholz (1992);
miscarile sociale adesea scurtcircui- Shafritz (1998)
356
Handicap
logia legislativa si administrativa. Pna
H
atunci, pentru desemnarea unei per-
soane cu deficienta se facea apel la
notiunea de "infirm", iar starea respec-
tiva era considerata "infirmitate". Ulte-
rior, s-au nregistrat numeroase de-
mersuri de precizare a continutului si
sferei conceptului, nsa, desi poate
Handicap parea frapant, nca nu exista o definitie
H. poate fi definit ca dezavantaj de exacta, o acceptiune clara a acestuia.
care sufera o anumita persoana, ca De aici rezulta o serie de implicatii n
urmare a unei infirmitati sau dizabilitati identificarea riguroasa a persoanelor
care o mpiedica sa satisfaca total ori cu handicap.
partial sarcinile considerate normale n acceptiunea traditionala, sfera no-
pentru ea (n raport cu vrsta, genul si tiunii de "persoana cu handicap" era
cu diferiti factori sociali si culturali). sinonima celei de "infirm", n opozitie
Notiunea de handicap descrie rolul so- cu "normalul", identificabil cu ceea ce
cial atribuit persoanei cu deficienta sau este comun, obisnuit, avnd frecventa
dizabilitate, rol care o plaseaza ca cea mai mare n colectivitate. Totusi,
dezavantajata comparativ cu alte per- exista mari diferente ale criteriilor folo-
soane. Dezavantajele apar si se ma- site de colectivitati n identificarea "nor-
nifesta n cadrul interactiunii dintre o malitatii", ca si o mare varietate de
anumita persoana cu deficienta sau reactii sociale fata de ceea ce se
dizabilitate si mediul sau social si cul- percepe a fi diferit. Rezulta o dihotomie
tural specific. n acest mod, handicapul - normal-anormal - care nu poate de-
tinde sa capete acceptiunea unei proveni operationala, ntruct cele doua
bleme sociale, aceea a respingerii, categorii nu pot fi precis delimitate. n
marginalizarii sau excluderii persoanei plus, apare posibilitatea prejudiciului n
cu deficienta sau dizabilitate.
cazul celor perceputi ca fiind "anor-
Din punct de vedere etimologic, terme- mali".
nul "handicap" si are originea n limba
Cautarea unei definitii a handicapului
engleza, unde initial desemna un anu- care sa fie n acelasi timp riguroasa si
mit tip de joc de noroc, iar ulterior, a nonstigmatizanta a constituit obiectul
nceput sa fie aplicat ntrecerilor ntre preocuparilor unui numar mare de cer-
cai de valori diferite (celor superiori cetatori. Printre acestia s-a remarcat
impunndu-li-se anumite grade de P. Wood, care a formulat propuneri de
dezavantaje, pentru a se egaliza po- reconceptualizare acceptate ulterior
zitiile de start). Mai trziu, n secolul al prin consens de Organizatia Mondiala
XX-lea, sfera notiunii a fost largita, prin a Sanatatii, prin identificarea a trei
includerea oricaror tipuri de ntreceri n concepte distincte: infirmitatea sau
care inegalitatile sunt n mod artificial deficienta (ca pierdere, anomalie sau
nivelate, prin impunerea unui deza- dereglare a unei structuri sau a unei
vantaj concurentilor superiori. Dupa functii anatomice, fiziologice ori psi-
anii 50, termenul a patruns n termino- hice), dizabilitatea (ca reducere, lipsa
357
Homelessness
ori pierdere a aptitudinii de a desfasura tuali (asocierile negative privind aceas-

o activitate n conditiile considerate ta dimensiune fiind descrise ca "restric-
normale pentru o fiinta umana) si tii ale participarii"). Pe aceasta baza s-a
handicapul (ca dezavantaj caracteristic elaborat Clasificarea internationala a
unei anumite persoane, ca urmare a deficientelor, activitatilor si participarii
unei deficiente sau dizabilitati care o (ICIDH-2).
mpiedica sa satisfaca total ori partial n legislatia din Romnia, definitia con-
sarcinile considerate normale pentru ceptului de persoana cu handicap face
ea). Aceste definitii au facut posibila referire la: a) existenta unor deficiente
elaborarea Clasificarii internationale a fizice, senzoriale, psihice sau mentale;
deficientelor, dizabilitatilor si handi- b) existenta unui dezavantaj datorat
capurilor (ICIDH-1), adoptata ca docu- faptului ca deficientele respective m-
ment de lucru de catre Organizatia
piedica sau limiteaza accesul normal si
Mondiala a Sanatatii n anul 1980, pe
n conditii de egalitate la viata sociala,
baza consensului specialistilor. Ulterior
potrivit sexului, factorilor sociali, ma-
s-a remarcat ca problema definitiilor nu
teriali si culturali; c) necesitatea unor
era nca solutionata, fapt relevat de
numeroase critici: cauzele dizabilitatii masuri de protectie speciala, adica a
si handicapului sunt localizate la nivelul acelor masuri ce urmeaza a fi luate
individului, fiind mult prea strns legate pentru exercitarea dreptului persoane-
de clasificarile medicale; rolul mediului lor cu handicap la un regim special de
este n buna masura ignorat; prevenire, de tratament, de readaptare,
experienta personala si componentele de nvatamnt, de instruire si de in-
situationale sunt neglijate etc. Datorita tegrare sociala. ncadrarea n catego-
acestor tipuri de critici, n anul 1997, la ria persoanelor cu handicap, ca si atri-
nivelul OMS s-au declansat dezbateri buirea unui grad de handicap (usor,
privind necesitatea revizuirii definitiilor mediu, accentuat, grav) se realizeaza
si a clasificarii bazate pe ele. Princi- de catre comisiile de expertiza medi-
palul argument invocat tine de nece- cala constituite la nivelul fiecarui judet
sitatea evitarii conotatiilor negative ale si al fiecarui sector al municipiului
unora dintre termenii utilizati anterior. Bucuresti. \Livius Manea[
n acest mod, principalele propuneri
vizeaza: pastrarea descriptorului "defi- Vezi si: dizabilitate
cienta" (impairment), nlocuirea terme- Bibliografie selectiva: Manea (2000);
nului de "dizabilitate" cu cel de Oliver (1990); Swain et al. (1993)
"activitate", considerat mai neutru si
care desemneaza natura si gradul
functionarii la nivelul persoanei (aso- Homelessness
cierile negative privind aceasta dimen-
siune fiind descrise ca "limitari ale ac- Vezi lipsa de locuinta
tivitatii"); renuntarea la utilizarea ter-
menului de "handicap" n favoarea
celui de "participare", definit ca natura
si gradul implicarii persoanei n situa-
Homosexualitate
tiile de viata n raport cu deficienta, Homosexualitatea reprezinta unul din-
conditiile de sanatate si factorii contex- tre cele mai controversate fenomene
358
Homosexualitate
social-politice ale secolului nostru. Jus- cei sociali n explicarea homosexua-

tificat sau nejustificat stiintific, acceptat litatii.
sau respins la nivelul opiniei publice, Aspecte sociologice: n anumite so-
tolerat sau sanctionat la nivelul forurilor cietati, populatia se raporteaza la ho-
de decizie, considerat devianta sexu- mosexuali prin intermediul unor mituri
ala sau alternativa la heterosexualitate, conform carora homosexualii: sunt in-
homosexualitatea traverseaza istoria
teresati numai de sex, abuzeaza
umanitatii de la rejectie si condamnare
sexual copiii, au relatii instabile, au
la acceptanta si toleranta.
probleme hormonale etc. Organizatia
Politicile sociale n acest domeniu, att pentru Protectia Homosexualilor din
la noi, ct si n alte tari, lipsesc, ne- New York raporteaza o crestere sem-
existnd activitati specifice din partea nificativa a atacurilor si violentelor m-
actorilor sociali si politici, cu exceptia potriva homosexualilor n perioada ani-
anumitor masuri de eliminare a dis- lor `80. Tipurile de discriminari ntlnite
criminarii si a sanctiunilor legale. sunt: hartuire verbala, comportament
Etimologic, termenul homosexual este amenintator, atacuri fizice, injurii, re-
derivat de la grecescul "homo", care sentimente, discriminare din partea po-
nseamna aceeasi persoana, deci litiei. n 1981, M. S. Weinberg si C. J.
stricto-sensu homosexualitatea n- Williams au realizat un studiu trans-
seamna preferinta sexuala pentru un cultural asupra homosexualilor din
partener de acelasi sex. Termenul les- SUA, Olanda si Danemarca, presu-
biana se refera la femeile homose- punnd existenta unei relatii ntre to-
xuale. Istoria cuvntului este legata de leranta sociala/ostilitate si problemele
insula Lesbos (Grecia), pe care a locuit emotionale ale homosexualilor. S-a
poeta lesbiana Sapho. n majoritatea concluzionat ca gradul de toleranta
cazurilor, homosexualii prefera terme- fata de homosexuali n societatile in-
nul de "gay" (vesel), pentru ca nu are vestigate are un efect direct asupra
conotatii sexuale directe si nici ace- constitutiei lor psihosociale. Un grad
leasi implicatii generate de termenul nalt de presiune sociala poate con-
homosexual. O persoana bisexuala tribui la dezvoltarea subculturii, cu aju-
este atrasa sexual de persoane ce torul careia homosexualii pot sa re-
apartin ambelor sexe. zolve sau cel putin sa compenseze o
Gasim n literatura de specialitate parte a problemelor lor. Subcultura ho-
diverse teorii explicative: biologice, mosexualilor este rezultatul discrimi-
psihanalitice, psihosociale. Daca teo- narii legale si al ostilitatii sociale. n-
riile biologice considera ca sexualitatea departarea presiunii legale care se
umana este programata genetic, teo- concretizeaza n interzicerea relatiilor
riile psihanalitice sustin ca homosexua- homosexuale, mpreuna cu un grad
litatea este cauzata de patternurile re- nalt de toleranta din partea populatiei,
lationarilor din familia de origine, ac- poate conduce la o integrare sociala a
centul caznd pe rolul complexelor homosexualilor. Nu exista statistici
Oedip si Electra n stabilirea orientarii referitoare la numarul total al acestora.
sexuale. Teoriile psihosociale realizea- Multe organizatii de homosexuali folo-
za o legatura ntre factorii psihologici si sesc procentul de 10% din ntreaga
359
Homosexualitate
populatie (Black Gay Group, Black Slovacia, Germania, care lupta pentru
Lesbian Group). promovarea drepturilor homosexua-
Aspecte antropologice: persecutia is- lilor. n Romnia, cea mai cunoscuta
torica a homosexualitatii i confera organizatie care promoveaza drepturile
acesteia legitimitate antropologica. n homosexualilor este ACCEPT.
literatura de specialitate se vorbeste n tarile Europei de Vest si SUA, argu-
chiar de o biografie specifica homose- mentul ce sta la baza dezvoltarii iden-
xualilor. Universul lor si are limbajul, titatii homosexuale este democratia si
semnele, metaforele, credintele si va- economia de piata, care respecta
lorile specifice. Experienta cea mai dreptul si libertatea determinarii sexu-
cumplita dupa 1981 este contactarea ale. Unele tari au legalizat casatoria
sindromului de imunodeficienta umana ntre homosexuali. n tarile dezvoltate,
(SIDA). Primele cazuri de SIDA au fost miscarile sociale generate de orga-
depistate la homosexuali, care conti- nizatii ale homosexualilor sunt foarte
nua sa reprezinte grupul majoritar n active. n multe state, activitatea homo-
statisticile din tarile occidentale. Multe sexuala publica este interzisa, codurile
orase mari ale lumii, n special din SUA penale fiind diferite n aceasta privinta.
(New-York, Los Angeles, San Fran- Exista state cu legislatie referitoare la
cisco, Chicago), ofera o serie de faci- locuinta si somajul homosexualilor, dar
litati homosexualilor. Comunitatea ho- exista si state care considera nca
mosexualilor se concentreaza adesea homosexualitatea o boala psihica
n jurul barurilor, cluburilor, bailor publi- (Coreea de Nord).
ce si teatrelor. Toate religiile sunt ostile Recunoasterea la nivel legislativ a ho-
homosexualitatii, dar exista si grupari mosexualilor implica si acordarea pro-
religioase care au nceput sa-si schim- tectiei sociale a acestei minoritati sexu-
be atitudinea fata de aceasta minori- ale. Recunoasterea casatoriilor ntre
tate sexuala. homosexuali implica, de asemenea, si
Politici sociale: n tarile foste socia- recunoasterea drepturilor ce revin unei
liste, familia era considerata celula de familii legal constituite (adoptia si cus-
baza a societatii si, ca urmare, orice todia copiilor, beneficii sociale familiale
comportament sexual ce se abatea de si alte transferuri sociale, dreptul la o
la normal era sanctionat din punct de locuinta, asigurari medicale n caz de
vedere legal. n 1934, este introdusa n boala). Partenerii homosexualilor nu
URSS legea mpotriva homosexuali- pot fi inclusi n programele de protectie
tatii, considerata o "perversiune fas- sociala din cauza faptului ca nu se
cista". n tarile din Europa Centrala si includ n definitia legala a familiei. n
de Est a existat o nerecunoastere si o tarile care au legalizat homosexuali-
negare totala a existentei homosexua- tatea pot fi ntlnite cupluri de homo-
lilor. Situatia ramne valabila si astazi sexuali care au adoptat copii.
n unele tari: Coreea de Nord, China, La nivel international, n ultimele doua
Vietnam. Exista informatii despre con- decenii, s-au constituit numeroase si
stituirea unor grupari formale (asociatii, importante grupuri de presiune, de pro-
organizatii nonguvernamentale) n movare a intereselor homosexualilor.
Rusia, Estonia, Cuba, Cehia, Romnia, Mediatizarea fenomenului si a proble-
360
Housing exclusion
melor reale pe care le ntmpina ho- cuprinde si servicii sociale pentru ho-
mosexualii au condus, din punct de mosexuali. Grupurile de suport pentru
vedere al perceptiei sociale, la o con- homosexuali se constituie pentru iesi-
stientizare si chiar eliminare a prac- rea acestora din anonimat, pentru
ticilor discriminatorii. n ultimul deceniu, acordarea sfaturilor legale n diferite
cel mai popularizat caz la nivel inter- probleme: custodia copiilor, legislatie,
national s-a petrecut n SUA, n timpul drepturi, obligatii. \Doru Buzducea[
administratiei Bill Clinton, prin acorda- Bibliografie selectiva: Zastrow, Kirst
rea dreptului de a avea relatii homo- (1995); Nite (1981)
sexuale n armata. Totusi, chiar si n
SUA, homosexualii nu pot ocupa pos-
turi n CIA, FBI si alte structuri care Housing exclusion
asigura siguranta statului. Situatia ho-
mosexualilor se nscrie pe agenda noi- Vezi excludere de la locuire; noile
lor miscari sociale de promovare a miscari sociale cu impact asupra
drepturilor omului. Asistenta sociala redistribuirii bunastarii
361
Identitate colectiv
ideilor, n timp ce a doua utilizare a
I
termenului se refera la afilierea la o
forma de liberalism republican secular.
Un al treilea sens n care este utilizata
notiunea de ideologie are asociata o
conotatie peiorativa, legata de steri-
litate practica si intelectuala. Un ultim
sens n care este folosit conceptul se
Identitate colectiva refera la o doctrina politica n general.
Vezi noile miscari sociale cu impact Termenul de ideologie a fost utilizat
asupra redistribuirii bunastarii; pentru prima data de Antoine de Tracy
structura de oportunitati politice n 1797. Acesta desemneaza prin ide-
ologie o noua stiinta empirica a ideilor,
care ar fi trebuit sa investigheze ori-
Ideologie ginea naturala a ideilor. De Tracy con-
sidera ideologia ca fiind teoria teorii-
Termenul de ideologie desemneaza un lor", deoarece ar fi trebuit sa preceada
set de valori si credinte mpartasite de orice stiinta care foloseste ideile. Impli-
indivizi, grupuri si societati care influ- carea puternica a lui De Tracy n
enteaza conduita acestora (George, politica liberala a dus nsa la asocierea
Wilding, 1994, p. 5). Am optat pentru notiunii de ideologie cu liberalismul
aceasta definitie, deoarece, asa cum secular republican, al doilea sens n
arata cei care o propun, este neutra n care este utilizat termenul. n acest
ceea ce priveste apartenenta la un punct, notiunea de ideologie ncepe sa
anumit grup a valorilor care domina se disocieze de cea de stiinta a ideilor,
societatea si actorul social care profita dnd nastere celui de-al treilea sens n
de pe urma ideologiei. care este utilizat, cel de ideologie po-
Andrew Vincent arata ca ideologiile in- litica. Cel care a asociat sensul peio-
tentioneaza sa legitimeze anumite acti- rativ, de sterilitate practica si intelec-
vitati si aranjamente si sa integreze indi- tuala, notiunii de ideologie este
vizii, dndu-le posibilitatea sa se adune Napoleon Buonaparte.
n jurul anumitor scopuri (1995, p. 16). Karl Marx preia de la Napoleon sensul
George si Wilding (1994) precizeaza peiorativ asociat notiunii de ideologie,
ca exista o distinctie clara ntre no- dar i adauga o noua dimensiune.
tiunea de ideologie, pe de o parte, si Acesta arata ca ideologia nu reprezinta
ideologiile politice, pe de alta parte. doar ineficienta practica, ci constituie si
Conceptul de ideologie este concep- iluzie, rupere de realitate. Ideologia re-
tul cel mai vag din stiintele sociale, prezinta un corp de idei care distrug
precizeaza McLellan (1998), neexis- realitatea n folosul clasei dominante.
tnd un consens asupra ntelesului Astfel, ideologia ncearca sa acopere
sau. Exista patru utilizari ale con- conflictele de clasa, sa dea coeziune
ceptului de ideologie (George, Wilding, societatii, sa justifice inegalitatea. Ur-
1994; Vincent, 1995). Un prim sens mnd aceeasi linie de gndire ca si
atribuit termenului este cel de stiinta a Karl Marx, Friedrich Engels numeste
362
Ideologie
ideologia falsa constiinta, deoarece colective sau unei epoci istorice.

vizeaza lucruri care nu exista. Conform Totodata, Mannheim subliniaza faptul
autorului, o ideologie are un caracter ca toate ideologiile sunt limitate istoric,
cu att mai ideologic, cu ct este mai nici una nefiind permanent valida.
ndepartata de baza economica mate- O interpretare diferita este data notiunii
riala. De asemenea, acesta constru- de ideologie n anii '50-'60 de o serie
ieste o ierarhie a ideologiilor, n care de autori care nu apartin scolii marxis-
include religia si filosofia, dar din care te. Talcott Parsons defineste ideologia
exclude politica si dreptul. ca fiind un sistem de credinte detinute
nscriindu-se n curentul de gndire n comun de membrii colectivitatii [],
marxista, Lenin leaga notiunea de sistem de credinte care este orientat
ideologie de lupta de clasa, dndu-i o spre integrarea evaluativa a colecti-
conotatie pozitiva. Autorul considera vitatii" (1951, p. 349). George si
socialismul ca fiind o ideologie, care Wilding (1994) observa ca att Marx,
trebuie sa fie utilizata n lupta de clasa ct si Parsons vad ideologia ca fiind
drept arma de catre clasa muncitoare. indispensabila societatii, nsa n timp
Tot n curentul marxist se nscriu si ce pentru Marx ideologia foloseste
George Lukacs si Antonio Gramsci. doar claselor dominante, pentru Par-
Primul considera materialismul istoric o sons aceasta este n beneficiul tuturor
ideologie a proletariatului, utilizata de grupurilor din societate.
acesta n efortul sau de a se elibera de Un alt curent de gndire care a abordat
sub dominatia burgheziei. n schimb, problema ideologiei n anii '50-'60 este
Gramsci arata ca n capitalism domina- cel etichetat cu numele de sfrsitul
tia nu este realizata doar prin coercitie, ideologiei. Conform acestei orientari, al
ci si prin hegemonia ideilor, masele carei exponent de marca este Daniel
fiind suprimate prin internalizarea idei- Bell, deoarece problemele fundamen-
lor clasei dominante. tale ale revolutiei industriale fusesera
O contributie importanta la dezvoltarea rezolvate, lupta de clasa va continua n
conceptului de ideologie a avut si Karl afara ideologiei. Sustinatori ai acestei
Mannheim, care considera ideologiile orientari, precum Ralph Dahrendorf,
ca fiind distorsiuni ale realitatii n folo- Hannah Arendt, Karl Popper, opun ideo-
sul clasei dominante. Mannheim face logia politicii si arata ca ideologia denota
distinctia ntre ideologie, care actio- o mentalitate totalitarista care blocheaza
neaza pentru a apara o ordine stabila, orice discutie politica diferita de propriul
si utopie, care este orientata spre viitor continut. n opozitie cu societatea n-
si tinde sa fie o provocare la adresa chisa dominata de ideologie, care este
realitatii sociale existente, sugernd o o perspectiva intoleranta si limitata, se
schimbare la scala larga. O alta dis- afla societatea pluralista libera, tole-
tinctie pe care o face autorul este cea ranta, deschisa si rationala, n care are
ntre ideologie ca o conceptie parti- loc politica. Aceasta directie a fost dez-
culara, care se manifesta atunci cnd voltata ulterior de catre Fukuyama, care
individul si analizeaza interesele per- arata ca societatea viitorului va fi lipsita
sonale, si ideologia ca o conceptie tode conflicte ideologice, singura ideolo-
tala, care reprezinta o viziune completa gie care va domina societatea viitorului
asupra lumii, apartinnd unei culturi fiind cea liberala.
363
Ideologie
n ceea ce priveste ideologiile poli- politic. Ideologia sau ideologiile domi-

tice, care reprezinta n fapt una dintre nante ntr-o societate sunt cele care
ntelesurile date termenului de ideolo- modeleaza decisiv structura si modul de
gie, George si Wilding (1994) precizea- dezvoltare a statului, inclusiv directiile
za patru trasaturi distincte: de evolutie viitoare. Optiunile ideologice
1. ideologiile politice prezinta o viziune ale populatiei determina modul de furni-
asupra lumii, asupra naturii umane, zare a bunastarii n societatea respec-
asupra naturii activitatii economice; tiva si ghideaza ntregul sistem de poli-
2. ofera o critica asupra sistemelor tici sociale, caruia i furnizeaza funda-
socio-economice existente; mentarea principiala, justificnd luarea
3. ofera o viziune asupra viitorului, deciziilor de politica sociala.
adica propun o societate ideala, Nu exista nsa un consens nici asupra
care ar trebui cladita; clasificarilor ideologiilor bunastarii. Asa
4. furnizeaza o serie de metode prin cum arata Vincent (1995), ideologiile se
care se poate ajunge la societatea ntrepatrund si se suprapun, astfel ca nu
ideala propusa. n acest context, exista o viziune pur socialista sau pur
ideologiile bunastarii ofera raspun- liberala asupra lumii. Acesta este
suri la o serie de ntrebari referi- probabil unul dintre motivele pentru care
toare la locul si rolul statului n so- este greu de stabilit un consens n ceea
cietatea ideala si la modul n care ce priveste clasificarea ideologiilor si,
se poate ajunge la aceasta. implicit, a celor referitoare la bunastare.
Asa cum sugereaza Parsons, ideologiile George si Wilding (1994) identifica 10
satisfac functia de orientare a sistemului tipuri de clasificari ale acestor ideologii.
Clasificarea ideologiilor bunastarii (conform George si Wilding, 1994, p. 9)

1. Anticolectivism Cetatenie Integrationism Functionalism
2. Rezidualism Industrialism Institutionalism
3. Anticolectivism Colectivism de Socialism fabianist Marxism
rezistenta
4. Rezidualism Institutionalism Socialism
5. Conservatorism Stat pozitiv Statul securitatii Statul bunastarii Radicalism
sociale sociale
6. Liberalism de piata Liberalism politic Social-democratie Neomarxism
7. Teorie economica clasica Colectivism neomercantil Marxism/socialism
8. Individualism Reformism Structuralism Marxism
9. Anti- Reformism Socialism Administratie Economie Feminism Antirasism
colectivism social fabianist sociala politica a
radicala bunastarii
10. Noua Calea de Socialism democratic Marxism Feminism Ecologism
dreapta mijloc
Surse: 1. Wedderburn (1965); 2. Titmuss (1974); 3. George, Wilding (1976); 4.
Mishra (1977); 5. Furniss and Tilton (1979); 6. Room (1979); 7. Pinker (1979);
8. Taylor-Gooby, Dale (1981); 9. Williams (1989); 10. George, Wilding (1994).
364
Implementarea politicilor sociale
Autorii termenilor din acest dictionar Dintr-o perspectiva rationalista, deci-

referitori la diferite ideologii au optat ziile indivizilor sau organizatiilor presu-
pentru o clasificare distincta de cele pun o optiune de maximizare a bene-
10, pe care o considera a reflecta mai ficiilor n raport cu costurile, din mul-
bine realitatea scenei politice europene titudinea variantelor posibile, potentiale
actuale. Astfel, ideologiile care vor fi solutii la problema n cauza. Presu-
tratate distinct n acest dictionar sunt: pozitiile implicite sunt urmatoarele: ca
liberalismul, social-democratia, socia- orice decizie este rezultatul unei pro-
lismul, crestin-democratia, ecologismul blematizari si ca orice actiune ntre-
si feminismul. Primele trei ideologii prinsa de catre un actor social este
sustin principial tipologizarea cea mai rezultatul unei decizii (rationale). Acti-
raspndita propusa pentru statele capi- unile actorilor sociali nu numai ca sunt
taliste ale bunastarii de catre Grsta rezultatul unei decizii, dar reprezinta
Esping-Andersen (1991), reflectnd aplicarea ad literam n practica a de-
ciziei luate, fara modificarea, n nici un
totodata si modul contemporan de
fel, a rezultatului obtinut n urma proce-
structurare a cmpului politic euro-
sului decizional. Acest lucru nseamna
pean. Ecologismul si feminismul s-au
ca, n cazul n care actiunea este
afirmat, la rndul lor, n ultimele decenii delegata altui actor social, rolul aces-
ca niste curente de gndire consis- tuia nu este dect de transpunere fi-
tente si coerente. \Malina Voicu[ dela n realitate a unei solutii princi-
Vezi si: statul bunastarii; critici la piale, deci de executie. Rolul acestuia
adresa statului bunastarii; este deci de a implementa o decizie.
liberalismul; social-democratia; Conceptul de implementare este aso-
crestin-democratia; socialismul; ciat structurilor organizationale de tip
feminismul; ecologismul ierarhic, birocratice. Birocratia, prin
natura sa, are un potential executoriu
Bibliografie selectiva: George si foarte crescut, n conditiile unui control
Wilding (1994); McLellan (1998); ierarhic strict.
Parsons (1951); Vincent (1995);
"Implementarea" si "discretionaritatea"
Voicu si Voicu (1999)
n domeniul politicilor sociale sunt doua
concepte contradictorii. Daca organiza-
tia care furnizeaza politica sociala dis-
Implementarea politicilor pune de putere discretionara, ceea ce
sociale presupune delegarea responsabilitatii
si slabirea sau chiar cedarea, ntr-un
Conceptul de "implementare" a luat nas- anumit grad, a controlului, atunci orice
tere n cadrul paradigmei rationaliste. studiu asupra "implementarii" respec-
Modelul clasic ale rationalitatii, atribuite tivei politici va conduce la concluzii
unui homo oeconomicus, i.e. unui actor legate de lipsa de eficacitate sau efi-
social - individual sau corporatist - cu cienta sau chiar la esec. Cea mai mica
interese bine definite si avnd un reinterpretare a unei reguli la nivelul
comportament egoist, de maximizare a organizatiei "implementatoare" duce la
propriilor interese, reprezinta "piatra de distorsionarea rezultatelor scontate la
temelie" a stiintelor economice. nivel principial.
365
Pe scurt, utilizarea conceptului de im- "Un exemplu n acest sens poate fi

plementare are sens si este relevanta vazut n Studiul democratiei si puterii n
strict n cadrul unei paradigme ratio- Suedia - n mod uzual cunoscut sub
naliste de analiza a comportamentului numele de Studiul puterii -, un mega-
organizational (care presupune, printre proiect social-stiintific initiat de gu-
altele, organizatia ca actor unitar, deci vernul social-democrat n 1985. Rapor-
ce actioneaza ca o persoana individu- tul final al Comisiei, aparut n 1990,
ala, cu interese si preferinte bine struc- este n mare marcat de o tonalitate
turate). Constientizarea acestui fapt pesimista n ceea ce priveste pers-
este esentiala n realizarea unei ana- pectivele dirijarii dezvoltarii sociale prin
lize de evaluare a politicilor sociale. mijloace democratice" (Rothstein,
1998, p. 60).
Aceasta definire a conceptului este foarte
restrictiva si reflecta mai degraba n SUA, schimbarea starii de spirit este
conotatia initiala a conceptului. n marcata de lucrarea lui Ch. A. Murray
literatura de specialitate, conceptul a fost (1984), Loosing Ground: American
relativizat si redefinit, facnd astfel Social Policy 1950-1980, care "a servit
ca justificare pentru reducerea si/sau
posibila analiza proceselor de imple-
abolirea multora dintre programele so-
mentare fara a pretinde existenta unui
ciale selective sub administratia Rea-
mediu decizional si administrativ "ra-
gan" (Rothstein, 1998, p. 60).
tional".
n aceeasi perioada, teoriile organiza-
Studiile de implementare au luat nas-
tionale devin critice la adresa posibi-
tere n SUA, la nceputul anilor 70, ca litatii rationalitatii organizationale, dez-
urmare a lansarii programului "Marea voltnd modele decizionale la nivel
Societate" si declaratiei de "Razboi organizational, n conditiile unei ratio-
Saraciei" sub administratia presedin- nalitati limitate. Anii 80 aduc cu sine
telui Johnson, n anii 60. Aceasta pe- chiar o schimbare de paradigma n
rioada, caracterizata de un optimism cadrul teoriilor organizationale: rationa-
reformist n ceea ce priveste capaci- litatea ca mit sau norma sociala (vezi
tatea statului de rezolvare a probleme- Cohen et al., 1986; DiMaggio si
lor sociale majore (Rothstein, 1998), a Powell, 1991; Jepperson, 1991; March
fost nsotita de proliferarea att a pro- si Olsen, 1984, 1988, 1989; Meyer si
gramelor sociale selective, ct si a Jepperson, 1991, dar si Elster 1987,
studiilor evaluative asupra acestora. 1991; Brunsson, 1989).
Anii 80 nsa aduc - n mare parte drept Rothstein (1998) considera ca cerceta-
concluzii ale zecilor de studii de rile legate de implementarea politicilor
implementare a politicilor sociale - un sociale reprezinta o adevarata patologie
pesimism n ceea ce priveste posi- a stiintelor sociale, datorita ctorva
bilitatea realizarii unor programe so- probleme comune acestora: faptul ca
ciale eficace n conditii democratice. adesea obiectul analizelor de implemen-
Acest pesimism n legatura cu posi- tare l constituie programele sociale
bilitatea rationalismului politic a pene- esuate sau predispuse catre esec, iar
trat si societatea suedeza la nceputul daca acestea sunt orientate catre
anilor 80. evaluarea unor programe "neesuate",
366
aceste programe depind n mare O lucrare de referinta pentru aceste

masura de cooperarea ntre diferitele tipuri de studii este cea a lui Jeffrey L.
niveluri politice si presupun o dis- Pressman si Aaron Wildavsky, Imple-
cretionaritate crescuta a actorilor so- mentation. How Great Expectations in
ciali la toate nivelurile. Acestea din Washington Are Dashed in Oakland,
urma sunt sortite din start unor evaluari publicata n 1973 (pentru o trecere n
"rationaliste" negative, asa cum s-a revista a celor mai importante teorii, vezi
aratat mai devreme. Perspectiva ratio- Hill, 1997, cap. 6; Lane, 1993, cap. 4).
nalista a conferit conceptului de imple- Pressman si Wildavsky introduc con-
mentare sens, dar un sens mecanicist, ceptul de deficit de implementare, care
rigid si asociat unei realitati statice. sugereaza problemele de cooperare
Studiile de implementare prezinta doua ntre diferitele agentii si actori sociali
tipuri de rezultate (Rothstein, 1998, p. implicati n materializarea politicilor
66): un tip de rezultate vizeaza acti- sociale (Hill, 1997, p. 130).
vitatea concreta a diferitelor organizatii Studiile ce pleaca de la presupozitia ca
publice implicate n procese de imple- politica sociala se face la vrf, iar im-
mentare si se concretizeaza n elabo- plementarea ei urmeaza n mod na-
rarea de modele de consultanta orga- tural cursul "de sus n jos" au ca rezul-
nizationala, iar al doilea tip de rezultate tat, n linii mari, formularea unei serii
vizeaza sistematizarea informatiei asu- impresionante de "retete" de urmat att
pra proceselor de implementare n n ceea ce priveste structurarea teore-
generalizari empirice. tica a politicilor sociale, dar si n ceea
Studiile de implementare prezinta ce priveste lantul actorilor sociali im-
doua variante metodologice: studiile plicati n implementarea acestora. "Re-
tetele" sau "listele de recomandari" di-
ce au la baza modelul politic "de sus n
fera n functie de factorii considerati a fi
jos" si cele care adopta un model "de
relevanti pentru procesul de imple-
jos n sus".
mentare, ca de exemplu, tipul de
Modelul "de sus n jos" este, n fapt, politici de implementat (asa a luat
reprezentativ pentru modelul clasic al nastere si o serie ntreaga de tipologii
rationalitatii. El presupune o distinctie, ale politicilor sociale), lantul actorilor
dar si consecventialitate ntre elabo- implicati n procesul de implementare.
rarea politicilor (policy making) si im- Teoriile care pornesc de la ntelege-
plementarea acestora. Aceasta abor- rea procesului politic ca urmnd
dare pune n mod deosebit accentul pe calea "de jos n sus" produc analize
obiectivele predefinite n cadrul elabo- asupra "celor mai de jos" organizatii
rarii politicilor sociale. Din acesta pers- implicate n implementarea politicilor
pectiva, implementarea este definita ca sociale, evalund capacitatile acestora
actiune n vederea realizarii unor obiec- ("ce pot face?") sau interesele aces-
tive prestabilite - sau fixate - n cadrul tora ("ce vor sa faca?"), ignornd nsa
proceselor decizionale de elaborare a n mare masura problema normativa
politicilor. "Un verb ca implementare legata de "ce ar trebui sa faca"
trebuie sa aiba un obiect ca politica" (Rothstein, 1998, p. 66). Obiectivele
(Pressman, Wildavsky, 1973, p. XII). politicilor sociale devin irelevante n
367
masura n care acestea nu "reies" din prin care sa si sustina si promoveze
procesul de implementare. deciziile adoptate si prin intermediul
R. Elmore (1978, 1980) introduce con- carora sa-si structureze obiectivele
ceptul de "cartare retrospectiva" (back- cele mai fezabile.
ward mapping), ce se refera la analiza Alti autori pornesc de la analiza em-
deciziilor organizationale si individuale, pirica, cu scopul de a determina natura
ca raspuns la problemele ce stau la si forma retelelor n cadrul carora ac-
baza politicilor sociale, completata ulte- torii "locali" si conduc activitatile.
rior cu cadrul legislativ si formal din M. Hill (1997) ofera o imagine sintetica
care organizatiile si indivizii si pot a diferentelor ntre cele doua tipuri de
deriva mijloacele cele mai adecvate abordari:
Diferenta ntre cele doua abordari metodologice n studiile de implementare

a politicilor publice
Perspectiva Perspectiva
"de sus n jos" "de jos n sus"
Cadrul formal-legislativ al rigid flexibil
politicilor este considerat
Politicile publice sunt vazute input al procesului de output al procesului de
ca fiind implementare implementare
Prescrierea procesul legislativ adaptabilitatea la nevoile
responsabilitatilor depinde de clientului
Sursa: Hill, 1997, p. 140.
Ca urmare a criticilor aduse primului dar ea este mai degraba ntretinuta de

model, i.e. "de sus n jos", au luat nas- optiuni valorice dect de considerente
tere unele pozitii intermediare, care de natura stiintifica, considera Hill. "Nu
propun ntelegerea procesului de im- exista nici un dubiu n faptul ca o parte
plementare ca un proces continuu, a pasiunii ce caracterizeaza dezba-
evolutiv (Majone, Wildavsky, 1978) sau terea ntre perspectiva de sus n jos
de nvatare (Browne, Wildavsky, si de sus n jos, n mod special n
1984), ca si formare de retele sau Marea Britanie, este asociata argu-
structuri (Hjern, Porter, 1981) sau ca mentelor n raport cu rolul pe care ar
aparitie de coalitii (Sabatier, 1986) etc. trebui sa l joace guvernul central, res-
Unele politici pot fi analizate mai adec- pectiv guvernele locale, n determi-
vat cu ajutorul primului model, altele narea politicilor" (Hill, 1997, p. 149).
sunt mai apropiate ca forma si proce- Pentru a depasi aceasta falsa si nepro-
sualitate de al doilea model. Orice ductiva dihotomie, Lane (1993) pro-
politica trebuie analizata n termenii pune o noua definire a conceptului de
care prezinta formula cea mai adec- "implementare": ca stare, ca realizarea
vata. Disputa ntre validitatea celor a ceva, pe de-o parte, si ca proces, ca
doua modele nu numai ca nu are sens, si concretizare sau transpunere n fapt
368
a ceva, pe de alta parte. Pentru Lane dul de ncredere acordat actorilor impli-
(1993, p. 91), implementarea este o cati n procesul de "nfaptuire" a politi-
functie de trei variabile: intentiile, pro- cilor. n cadrul unui sistem democratic,
dusele directe ale politicii sau pro- delegarea ncrederii este esentiala.
gramului (output) si rezultatele mai "Modul n care implementarea se reali-
largi (outcomes). Diferenta ntre zeaza este treaba implementatorilor,
"output" si "outcome" este n mare pentru care sunt considerati responsa-
parte diferenta ntre "produsele" direc- bili, dar unde autonomia este vitala.
te, concrete, ale unei politici (e.g., Fara spatiu pentru actiune indepen-
acordarea unui buget x unui numar de denta, implementatorii nu pot face uz
y beneficiari din z categorii de venit) si de capacitatea lor de judecata si
rezultatele sale, n termenii impactului evaluare asupra mijloacelor adecvate
acesteia asupra distributiei initiale a scopurilor si de a se adapta n functie
bunastarii, dar si asupra conditiilor ce de exigentele mediului lor, asigurnd
determina distributia primara sau astfel flexibilitate" (Lane, 1993, p. 103).
initiala a bunastarii (vezi si organizatii
n concluzie, responsabilitatea si ca-
ale administratiei publice).
pacitatea de atribuire a responsabi-
A compara intentiile initiale cu rezul- litatii si ncrederea nu sunt concepte
tatul sau impactul distributiv al politicii exclusive, chiar daca cele doua tipuri
nseamna a evalua dimensiunea de abordari metodologice prezentate
"statica" a conceptului si se refera la mai sus conduc la aceasta concluzie.
atribuirea responsabilitatilor n cadrul n timp ce modelul "de sus n jos" pune
sistemului politic. accentul pe aspectul responsabilizarii
"Atribuirea de responsabilitati n cadrul si atribuirii de responsabilitati n cadrul
sistemului politic si responsabilitatea ad- procesului de implementare (sugernd
ministrativa si profesionala sunt imposi- astfel importanta structurilor de auto-
bile n absenta notiunii de implementare ritate si control), modelul "de jos n
a politicilor publice. Daca nu este posibil sus" accentueaza prea tare aspectele
sa evaluezi gradul n care obiectivele si legate de ncredere, cu scopul de a
rezultatele distributive efective coincid, prezerva flexibilitatea, adaptabilitatea
atunci atribuirea responsabilitatii n si capacitatea de nvatare a organi-
cadrul deciziilor publice este lipsita de zatiilor implementatoare.
sens" (Lane, 1993, p. 102). Lane (1993) propune n final o noua
Al doilea aspect ia n calcul latura definitie, menita sa realizeze o sinteza
dinamica a conceptului, referindu-se la ntre cele doua tipuri de abordari meto-
procesul de concretizare sau trans- dologice: implementarea ca responsa-
punere n practica a politicii. Acesta bilitate si ncredere. \Luana M. Pop[
vizeaza relatia ntre intentii si rezultatul
direct, concret, al politicii respective. Vezi si: putere discretionara;
Dimensiunea procesuala se refera, organizatii ale administratiei
considera Lane, la ncredere. Daca publice; noul management public
prima dimensiune, cea statica, vizeaza Bibliografie selectiva: Browne si
capacitatea de atribuire a responsabili- Wildavsky (1984); Elmore (1978,
tatii, atunci cea de-a doua vizeaza gra- 1980); Hill (1997); Hjern si Porter
369
Impozitarea
(1981); Lane (1993); Majone si definitiva, efectuata de persoane fizice

Wildavsky (1978); Murray (1984); si juridice n favoarea bugetului statu-
Pressman si Wildavsky (1973); lui, n cuantumul si la termene precis
Rothstein (1998); Sabatier (1986) stabilite de lege, fara obligatia din par-
tea statului de a presta platitorului di-
rect si imediat un echivalent (Bistricea-
nu, apud Condor, 1996). Prin aceasta
Impozitarea definitie se face si demarcatia dintre
Impozitul este cunoscut ca o prelevare taxa si impozit, demarcatie extrem de
facuta n numele statului, din resursele importanta, deoarece: taxele sunt pla-
membrilor sai, pentru a contribui la tile facute de persoane fizice sau juri-
cheltuielile guvernamentale (La grande dice, de regula, pentru servicii prestate
encyclopdie, p. 603). sau activitati efectuate n favoarea
acestora de catre institutii publice.
Paul Cauves sustinea ca impozitul n-
seamna preluarea ce o cere puterea Impozitele si taxele aplicate n decursul
suverana individuala, n virtutea princi- timpului n diferite tari sunt eterogene,
piului de solidaritate nationala, pentru a att din punct de vedere al particu-
participa la acoperirea cheltuielilor de laritatilor de fond, ct si din punct de
interes general si la sarcinile datoriilor vedere al formei. Evolutia fiscala din
statului (apud Condor, 1996). fiecare tara a condus la modificari att
n ceea ce priveste categoriile de im-
O alta definitie este cea a economis- pozite si taxe percepute, ct si modi-
tului Rugiero, care vine sa ntareasca ficari ale cuantumului si destinatiei lor,
cele de mai sus, afirmnd ca statul are ale modului de asezare si percepere.
chiar dreptul de proprietate asupra De exemplu, n Romnia anilor 1940-
unei cote din bunurile cetatenilor, pna 1944, cotele la impozitul pe salariu
la cuantumul impozitului datorat, ceea erau de maximum 8%, iar dupa 1991
ce arata caracterul de obligativitate au atins 40%, peste un anumit venit
pentru plata impozitului n interesul lunar cota ridicndu-se la 60%.
superior al colectivitatii.
Impozitul direct se stabileste si se
Impozitele poarta nume particulare, fie percepe nemijlocit (direct) de la
n functie de activitatile carora se apli- persoanele fizice sau juridice pentru
ca, fie n functie de cheltuiala careia i veniturile sau bunurile prevazute de
sunt consacrate n mod special. lege (ex., pe profit, pe salarii, pe venitul
O clasificare fondata pe aceste denu- agricol, pe dividende, pe avere). n
miri subliniaza ca impozitul este direct general, acest tip de impozit este
pentru ca este prelevat imediat, pe pro- progresiv, tinnd cont de capacitatea
prietate sau pe munca, iar cel indirect, de contributie a contribuabilului, ceea
pentru ca este luat prin obligativitatea, ce nseamna ca rata de impunere
impusa n aceeasi masura proprietari- creste n functie de venitul impozabil.
lor sau muncitorilor, de a-si cumpara Impozitele directe asigura 2/3 din
libertatea de a folosi anumite obiecte veniturile fiscale n tarile dezvoltate si
sau de a-si exercita anumite privilegii. 2/5 n tarile n curs de dezvoltare.
n prezent, impozitul este definit ca Impozitul pe salariu se calculeaza
plata baneasca obligatorie, generala si prin aplicarea unor cote progresive
370
Impozitarea
asupra veniturilor lunare din salarii, impozitul pe venitul total este "suma
grupate pe transe de venit. datorata de o persoana fizica pentru
n Romnia, impozitul pe salarii a fost veniturile realizate ntr-un an fiscal,
cel mai important impozit perceput de determinata prin aplicarea cotelor de
la persoanele fizice. A intrat n vigoare impunere asupra venitului anual global
la 1 ianuarie 1991, nlocuind impozitul impozabil stabilit n conditiile legii".
pe fondul total de salarii. Erau consi- Venitul anual global impozabil este su-
derate venituri sub forma salariului im- ma veniturilor nete realizate din activi-
pozabil urmatoarele: salariile de orice tati independente, din salarii, din ce-
fel, sporurile de orice fel, indemnizatiile darea folosintei bunurilor, precum si a
de orice fel, recompensele si premiile, veniturilor de aceeasi natura realizate
sumele platite din fondul asigurarilor n strainatate, obtinute de persoanele
societatii n caz de incapacitate tempo- fizice romne, din care se scad pierde-
rara de munca si maternitate, sumele rile fiscale reportate si deducerile per-
platite pentru concediul de odihna, sonale.
orice alte cstiguri n bani sau n na- Impozitul indirect (asupra consumu-
tura de la persoane juridice sau fizice, lui) este acel tip de impozit care este
inclusiv cele conform contractului co- inclus n preturile bunurilor si serviciilor
lectiv de munca, cu exceptiile preva- (de consum personal). Se carac-
zute de lege, indexarea si compen- terizeaza prin faptul ca, desi este su-
sarea pentru cresterea preturilor. portat de cumparatori, este virat la
Deoarece perioada de tranzitie a fost buget de cei care au vndut bunurile
marcata de inflatie, deci de o crestere sau serviciile respective. Despre acest
nominala a veniturilor din salarii, a fost impozit se poate spune ca, inevitabil,
necesara recalcularea periodica a contine si un element de inechitate
transelor de venit (impozitul pe salariu sociala, deoarece "ignora" capacitatea
s-a aplicat pna la 31.12.1999, urmnd de contributie a cumparatorului. El
sa fie nlocuit, ncepnd cu 01.01.2000, afecteaza mai ales persoanele cu
de impozitul pe venitul global; aplica- venituri mici, scutite de o impozitare
rea acestei forme de impozitare a fost directa. n tarile membre ale Uniunii
nsa amnata datorita problemelor de Europene, impozitul asupra
administrare a sistemului). consumului se stabileste de catre
Impozitul pe venitul global reprezinta organismele comunitare (e.g., Consiliul
o forma a impozitului pe venitul per- Uniunii).
soanelor fizice, care presupune impu- Taxa pe valoarea adaugata (TVA)
nerea fiscala globala pe veniturile cu- este un impozit pe consum, aplicat n
mulate, realizate de acestea. Impu- fiecare punct al transferului de bunuri
nerea globala a veniturilor realizate de si servicii, de la primul producator pna
persoanele fizice este utilizata frecvent la consumatorul final.
n tari ca SUA, Marea Britanie, Ger- TVA este instituita pentru prima data n
mania, Franta, Italia, Belgia. Franta, n 1955, suferind n timp modi-
n Romnia, impozitul pe venitul total a ficari. Acest nou impozit a fost adoptat
fost introdus prin Ordonanta de Guvern n 1970 de tarile membre ale Pietei Co-
nr. 73/1999. Potrivit acestei ordonante, mune, n 1977 s-a realizat armoniza-
371
Impozitarea
rea definitiva a TVA n toate tarile negativ este o optiune fiscala orientata
Uniunii Europene. TVA este perceputa mpotriva saraciei n tarile bogate. Prin-
si n Japonia, n multe state din lumea cipiul consta n asigurarea unui venit
a treia, n Ungaria, Cehia, Slovacia, minim tuturor cetatenilor. Impozitul ne-
Polonia, Bulgaria, Estonia, Lituania, gativ presupune un prag de venit ga-
dar nu n Australia sau SUA, care prac- rantat, pentru care impozitul este zero.
tica un tip special de impozitare, asa- ncepnd de la acest prag, apare im-
numita taxa pe vnzari. Se poate vorbi pozitul pozitiv. n acest fel, una din
totusi de o tendinta de universalizare a functiile impozitului pozitiv este si
TVA n practica financiara.ncepnd cu aceea de a finanta impozitul negativ.
1 iulie 1993, TVA a fost introdusa si n Potrivit acestui sistem, bogatii platesc
practica fiscala din Romnia. impozite care sunt distribuite sub for-
Acciza reprezinta un impozit indirect ma de alocatii saracilor, asigurndu-li-
inclus n pretul de vnzare al unor mar- se acestora venitul minim garantat.
furi (cum ar fi cafeaua, bauturile alco- Daca n cazul impozitului pozitiv se
olice, tigarile, autoturismele, confectii respecta principiul "la venit egal,
din blanuri naturale, diferite articole de impozit egal", n cazul impozitului
lux). Este o taxa speciala aplicata con- negativ se aplica principiul "la saracie
sumului, suportata de consumatorii egala, ajutor egal". Impozitul negativ
bunurilor specificate de lege, indiferent este deci o alocatie n veniturile gos-
daca sunt produse n tara sau sunt podariilor sau o subventionare
importate. Deoarece accizele se aplica directa.
asupra unor categorii de bunuri a caror Mai multe tari au adoptat, sub diverse
cerere este inelastica si cresterea pre- forme, sistemul impozitului negativ, ca
turilor la aceste bunuri nu determina o de exemplu, RFG n anul 1962, Marea
reducere semnificativa a consumului, Britanie n 1966, Belgia n 1974,
veniturile bugetare provenite din accize Luxemburg n 1986.
sunt relativ stabile. Ca si n cazul TVA, Cele mai frecvente categorii de impo-
platitorii la buget sunt agentii econo- zite si taxe utilizate n sistemele fiscale
mici, desi valoarea este suportata de nationale din Europa sunt urmatoarele:
cumparatori.
1. Impozite pe venit:
Cotizatiile sociale sunt prelevari obli-
impozitul pe venitul/profitul
gatorii efectuate asupra salariilor sau
agentiei economice;
asupra venitului, pentru nesalariati.
impozitul pe veniturile persoa-
Spre deosebire de alte impozite,
nelor fizice (de ex., impozitul pe
cotizatia sociala are o destinatie pre-
salarii).
cisa. De exemplu, un anumit procent
2. Contributii pentru asigurari soci-
prelevat pe salariu este folosit pentru
ale, denumite n general contributii
finantarea ajutorului de somaj, un altul
pentru securitatea sociala.
va permite acoperirea cheltuielilor aso-
ciate accidentelor de munca. 3. Impozite pe avere:
Impozitul negativ constituie cadrul impozitele pe bunuri imobile/te-
conceptual al distribuirii secundare a renuri;
veniturilor prin transferuri. Impozitul impozite pe capital/valoare;
372
Indemnizaii de omaj
impozite pe succesiuni si donatii; impozite specifice si impozite ad-

impozite pe transferul capitalului. valorem (majoritatea impozitelor ac-
4. Impozite si taxe pe bunuri/marfuri, tuale se stabilesc asupra unor baze
cum sunt: impozabile valorice: impozitele pe
impozite pe circulatia bunurilor venituri, impozitele pe consum, pe
sau pe vnzari, n special TVA capital).
(taxa pe valoarea adaugata); Impozitele reprezinta:
impozite/taxe de consumatie; principala sursa de venituri a statului;
impozite asupra productiei; principala modalitate de realizare a
impozite pentru protectia mediu- alocarii optime a resurselor ntre cele
lui nconjurator. doua mari sectoare: privat si public;
5. Taxe vamale. instrumente de orientare a econo-
6. Taxe de timbru. miei, prin obiectivele stabilite de
Mai exista si alte clasificari, ca de catre puterea publica;
exemplu, clasificarea economica, ce instrumente de nfaptuire a echitatii
pune n evidenta legatura dintre venit, sau justitiei sociale n plan fiscal;
capacitatea contributiva la nivel indivi- instrumente de influentare a infla-
dual si global si prelevarile fiscale, tiei, prin influentarea comporta-
precum si influenta acestora din urma mentelor contribuabililor privind
asupra calitatii vietii si potentialului consumul de resurse, de bunuri si
economic: servicii.
impozite pe venit - venitul realizat; Sistemul fiscal este format din tota-
impozite pe consum - venitul consu- litatea impozitelor si taxelor provenite
mat; de la persoanele juridice si persoanele
impozite pe capital - venitul econo- fizice, care alimenteaza bugetele pu-
misit sau investit. blice. \Mihaela Teodorescu[
Impozitele pot fi grupate si n functie de Vezi si: buget; politica bugetara
periodicitatea cu care sunt percepute: Bibliografie selectiva: Condor (1996)
impozite permanente cu caracter
periodic;
impozite neperiodice; Indemnizatii de somaj
impozite exceptionale. I.s. (engl., unemployment benefits, fr.,
Alte clasificari opereaza distinctia ntre: prstations de chmage) reprezinta to-
impozite proportionale (ntre baza talitatea formelor de suport financiar
impozabila si cuantumul prelevarii acordate somerilor. n majoritatea tari-
fiscale se pastreaza aceeasi pro- lor, acordarea i.s este conditionata de
portie; majoritatea impozitelor pe nscrierea la oficiile specializate n evi-
denta somerilor si de statutul de somer
venitul utilizat/consumat iau cote
oficial recunoscut. La baza constituirii
proportionale) si impozite progresi- sistemului de i.s. stau att principii
ve (cotele cresc pe masura cresterii asiguratorii, ct si de asistenta. Mo-
bazei impozabile n diverse ritmuri); delul liberal atribuie un rol major testarii
373
Indemnizaii de omaj
mijloacelor pentru garantarea unor asiguratoriu, n sensul ca este

venituri n situatia pierderii celor din conditionat de participarea individului la
munca, n timp ce tarile care nu au crearea fondului pentru acoperirea
optat pentru acest tip de strategie limi- acestui risc. A fost reglementat pentru
teaza mult aria de aplicare a acestui prima data prin Legea nr. 1/1990, care
principiu. Marea Britanie are un sistem prevedea pentru persoanele ramase
de protectie a somerilor bazat predo- fara loc de munca din motive ne-
minant pe principiile asistentei, toti cei imputabile lor dreptul de a primi o
care au cotizat primind automat, n caz indemnizatie financiara timp de 6 luni, n
de somaj, un ajutor finantat din coti-
raport cu vechimea n munca si salariul
zatiile salariale. Daca situatia lor nu se
avut, astfel: 50% din salariul mediu net
schimba pe durata unui an, primesc
alocatie de stat, ca orice persoana al ultimelor 3 luni, pentru cei cu vechime
care nu realizeaza un venit minim. In- n munca pna la 5 ani, dar nu mai putin
dividul este direct responsabil de sta- de 75% din salariul minim net pe tara:
tutul sau pe piata fortei de munca. Spre 55% din salariul mediu net al ultimelor 3
deosebire, modelul Europei continentale luni, pentru cei cu vechime n munca de
protejeaza locul de munca, obliga 5 pna la 15 ani, dar nu mai putin de
patronii marilor ntreprinderi sa anunte 80% din salariul minim net pe tara: 60%
din timp necesitatea restrngerii activi- din salariul mediu net al ultimelor 3 luni,
tatii si sa plateasca salariatilor despa- pentru cei cu vechime n munca de
gubiri. De asemenea, sunt dezvoltate peste 15 ani, dar nu mai putin de 80%
diverse forme de i.s si alocatii familiale, din salariul minim net pe tara. Pentru cei
dublate de o preocupare sustinuta, prin ncadrati pe baza de contract cu
servicii de stat si private, pentru con- vechime determinata, ajutorul de somaj
siliere si orientare profesionala, astfel reprezinta 50% din venitul mediu lunar
nct sa sprijine individul n a deveni ct al ultimelor 12 luni. Au fost asimilate aici
mai repede persoana ocupata. n si persoanele fizice autorizate sa pres-
Romnia, sistemul de protectie sociala teze o activitate individuala si membrii
a somerilor este, de asemenea, dual. asociatiilor familiale, daca au contribuit
Caracter asiguratoriu are ajutorul de
la constituirea fondului de somaj o
somaj direct legat de veniturile din
perioada de 12 luni n ultimii 2 ani, n
munca pe timpul vietii active. El este
completat cu un sistem de sprijin de situatia n care si-au ncheiat activitatea,
tipul asistentei sociale, pentru cei care ca si absolventii scolilor speciale de
depasesc perioada n care au drept la handicapati care nu au loc de munca.
ajutor, dar nu-si schimba statutul de Au fost exclusi de la plata ajutorului de
persoana fara loc de munca si daca somaj cei al caror contract nceteaza
veniturile familiei somerului nu depa- din motive imputabile lor si cei ale caror
sesc un nivel prestabilit. n Romnia familii au n proprietate teren peste o
i.s. sunt ajutorul de somaj, alocatia de limita prestabilita. Ulterior, dreptul de a
integrare profesionala si alocatia de primi autor de somaj s-a extins la 9 luni.
sprijin. Desi conceput pe baze asiguratorii,
Ajutorul de somaj este acordat de stat ajutorul de somaj nu poate depasi
persoanelor care se afla n situatia de a cuantumul a 2 salarii minime nete pe
fi somer. Dreptul la ajutor de somaj este tara. Aceasta limitare, care ncalca de
374
Indemnizaii de omaj
altfel caracterul asiguratoriu al ajutorului de 30 de zile de la aceasta data, nu s-

de somaj, este menita sa descurajeze au putut angaja. Conditiile de noneli-
atitudinea pasiva fata de munca. gibi-litate sunt aceleasi ca si n cazul
Dreptul de a primi ajutor de somaj este ajutorului de somaj. Acordarea lui este
conditionat de nscrierea la Oficiul For- reglementata de aceleasi legi care
telor de Munca, de participarea la cur- reglementeaza si ajutorul de somaj.
surile de calificare/recalificare, de ac- Alocatia de sprijin este acordata so-
ceptarea eventualelor locuri de munca merilor care, la expirarea termenului de
ce i sunt oferite somerului. acordare a ajutorului de somaj, nu ga-
Ajutorul de integrare profesionala sesc loc de munca si sunt lipsiti de
este acordat tinerilor absolventi ai di- mijloace de ntretinere. Aceasta repre-
feritelor forme de nvatamnt, care nu zinta 60% (initial 40%) din salariul de
gasesc loc de munca si care se nscriu baza minim brut pe economie, impo-
la Oficiul Fortelor de Munca. Aceasta zat, timp de 18 luni de la ncheierea
forma de suport vine sa suplineasca perioadei de acordare a ajutorului de
ajutorul de somaj, la care acestia nu au somaj. Lipsa mijloacelor de ntretinere
dreptul, dat fiind ca nu sunt asigurati este definita de situatia n care membrii
mpotriva riscului de somaj. Cuantumul familiei somerului nu realizeaza mpre-
acestuia este de 60% din salariul una cel putin 60% (initial 40%) din sa-
minim net pe tara pentru cei care pro- lariul minim brut pe tara, impozat. Este,
vin din rndul absolventilor nvatamn- prin urmare, o forma de asistenta, fiind
tului preuniversitar, respectiv 70% pen- independenta de perioada si cuantu-
tru absolventii de nvatamnt superior, mul cotizatiei somerului. Ea a fost re-
care, ntr-o perioada de 60 de zile de la glementata prima data n 1992, cnd
absolvire, nu au reusit sa gaseasca un numarul somerilor a fost de aproape
loc de munca. Sunt asimilati celor eli- patru ori mai mare dect n anul prece-
gibli pentru acest tip de ajutor si tinerii dent. Conditiile de noneligibilitate sunt
care au ncheiat stagiul militar, care aceleasi ca si n cazul ajutorului de
nainte de efectuarea acestuia nu au somaj.
avut loc de munca si care, n termen
Durata Nivelul indemnizatiei
Bulgaria 6-12 60% din salariul mediu brut pe 6 luni.
75% n cazul recalificarii.
R. Ceha < 6 60% din salariul anterior, dupa 3 luni 50%.
70% n cazul recalificarii.
Ungaria 3-12 75% din cstigurile medii brute ale ultimului an n prima treime a
perioadei. Ulterior 60%.
Polonia 12 (18) 36% din salariul mediu pe economie al ultimului trimestru.
Creste cu 15% n cazul recalificarii.
Romnia 9 + 18 50, 55, 60% din salariul net al ultimelor 3 luni, functie de durata
angajarii.
Germania 12 + nelimitat 23% din cstigurile salariale.
Sursa: European Community, Employment observatory. Central and Eastern
Europe, nr. 7/1995, ILO, Gneve.
375
Indicatori ai strii de sntate
Restructurarile masive din a doua ju- 2. Natalitatea reprezinta numarul de

matate a anilor '90 au fost, de aseme- nascuti vii la 1000 de locuitori. nce-
nea, nsotite de stimulente financiare pnd cu 1989, rata natalitatii a
suplimentare. Pentru salariatii din ra- scazut de la 16,0 la 10,2 n
murile economiei nationale pentru 1996, 10,5 n 1997 si 10,6 n
care a fost decisa restrngerea dras- 1998. Scaderea natalitatii, asociata
tica a activitatii a fost prevazuta acor- cu cresterea mortalitatii generale, a
darea unor plati compensatorii: echi- dus la un spor natural negativ al
valentul a 10, 12, 20 de salarii, n populatiei ncepnd cu anul 1992,
functie de vechimea n munca, n consecinta fiind scaderea populatiei
afara drepturilor de somaj cuvenite, din Romnia.
pentru a-i stimula sa accepte dispo- 3. Fertilitatea generala reprezinta nu-
nibilizarea. marul de nascuti vii la 1.000 de fe-
mei cu vrste cuprinse ntre 15 si
n afara cheltuielilor privind i.s. acorda-
49 de ani. Rata fertilitatii a scazut
te direct somerilor, a fost reglementat
de la 68,2 n 1986 la 39,9 n
un ajutor pentru ncalzire pe durata 1996 si a crescut putin n 1997,
lunilor de iarna, n cuantum fix, neim- pna la 41,2. Scaderea natalitatii
pozabil, acordat familiilor celor care nu si fertilitatii se explica n primul rnd
realizeaza venituri ntr-un anumit prin conditiile socio-economice,
cuantum. care au determinat modificari im-
Nivelul si durata i.s. n cteva dintre ta- portante n comportamentul demo-
rile europene sunt prezentate n tabelul grafic al familiei.
anterior. \Simona Ilie[ 4. Mortalitatea infantila reprezinta
numarul de decese 0-1 an la 1.000
Vezi si: politici pasive de nascuti vii. n anul 1998, mortali-
Bibliografie selectiva: FIMAN (1997a); tatea infantila a fost de 20,2, fata
ILO (1995) de 26,9 n 1989. Principalii indici
specifici ai mortalitatii infantile sunt:
mortalitatea neonatala (respectiv
decesele din prima luna de viata) si
Indicatori ai starii de sanatate mortalitatea postneonatala (dece-
1. Speranta de viata la nastere sau sele care survin de la 28 zile de la
durata medie de viata este un in- nastere pna la un an).
dicator ce reflecta ansamblul condi- 5. Mortalitatea materna reprezinta
tiilor economice, sociale, de mediu numarul de decese prin complicatii
si sanitare n care populatia si des- ale sarcinii, nasterii si lauziei la
fasoara activitatea. n Romnia, va- 1.000 de nascuti vii. Valoarea aces-
loarea acestui indicator pentru pe- tui indicator este mare comparativ cu
rioada 1995-1999 a fost: 68,95 ani alte tari, mortalitatea materna fiind
pentru ambele sexe, 65,19 ani n Romnia de 6 ori mai mare dect
pentru sexul masculin si 73,00 ani media Uniunii Europene.
pentru sexul feminin, n usoara 6. Mortalitatea generala reprezinta
scadere fata de 1989, cnd era de numarul de decese la 1.000 de lo-
69,56 ani. cuitori. Valoarea sa a fost n 1998
376
Indicatori ai strii de sntate
de 12,9. n ceea ce priveste mor- cauze de deces). Astfel, n 1998, rata

talitatea specifica pe sexe, ca si n standardizata a mortalitatii n judetul
majoritatea tarilor europene, n Ro- Brasov era de 9,1, n timp ce n
mnia se constata o supramorta- judetul Giurgiu ajungea la 15,6. Alte
litate la sexul masculin, fenomenul judete cu probleme din acest punct de
fiind mai pregnant n mediul rural. vedere: Arad, Teleorman, Salaj, Bihor,
Principalele cauze de deces n anul Satu Mare.
1999 au fost, n ordine: bolile aparatului Pe lnga aceste inegalitati, un alt in-
circulator, tumorile, bolile aparatului diciu pentru necesitatea si posibilitatea
respirator, accidentele, traumatismele, unor interventii l constituie faptul ca
otravirile si bolile aparatului digestiv. ratele standardizate ale mortalitatii
Pentru compararea nivelurilor de mor- pentru multe din cauzele de deces
talitate generala interjudetene se utili- considerate ca evitabile sunt semnifi-
zeaza indicii corectati, indicii bruti de cativ crescute, exemplul cel mai pu-
mortalitate generala nefiind compara- ternic fiind dat de HTA si accidentele
bili. cerebro-vasculare.
Mortalitatea proportionala pe cauze Sub aspectul anilor potentiali de
(decese de o anumita cauza din deviata pierduti, cele mai importante boli
cese de toate cauzele) n anii '90 a sunt:
continuat, n mare, o tendinta anterioa- a) accidentele, traumatismele si
ra caracterizata prin: cresterea ponde- otravirile;
rii deceselor prin boli cardio-vasculare b) pneumoniile;
(cardiopatie ischemica si HTA), scade- c) bolile cardio-vasculare;
rea ponderii deceselor prin boli respi- d) tumorile.
ratorii si boli infectioase (fenomen mai 7. Morbiditatea reprezinta numarul de
accentuat la sexul feminin), cresterea mbolnaviri ntr-o populatie.
ponderii deceselor datorate tumorilor n anul 1997, comparativ cu anul 1989,
(n special, la femei si tineri care utiliznd datele din anchetele de sa-
nainte erau considerate populatii cu natate realizate n cei doi ani, numarul
risc scazut), cresterea ponderii dece- estimat de afectiuni a crescut cu 20%
selor prin accidente la vrstele tinere. (de la 16.480.000 la 19.874.000). Nu-
Pentru o serie de boli cunoscute ca marul de bolnavi a crescut mai accen-
fiind legate mai strns de stilul de viata tuat la grupa de vrsta tnara si adulta
si de capacitatea imunologica a orga- (15-59 ani), la sexul feminin si n me-
nismului (boli infectioase si parazitare, diul rural.
bolile aparatului digestiv si bolile orga- O alta modalitate de a analiza starea
nelor genito-urinare), se poate remarca de sanatate a unei populatii si, n
tendinta de crestere accentuata si acelasi timp, impactul diferitilor factori
continua. determinanti este calcularea poverii
Distributia teritoriala (pe judete) a datorata bolii si, consecutiv, analiza
fenomenului mortalitatii releva inega- cost-eficacitatii. Aceasta abordare re-
litati mari att la nivel global (pentru prezinta un instrument de luare a
toate cauzele), ct si specific (pe deciziei n vederea structurarii stimu-
377
Indicatori cantitativi i calitativi ai locuirii
lentelor si penalizarilor pentru mbuna- A doua n ordinea importantei este

tatirea folosirii cost-eficace a unor re- reprezentata de tumori sau cancer de
surse limitate att de catre pacienti, ct diverse feluri, mai ales ale plamnului,
si de catre furnizorii de servicii. Povara colonului, snului si prostatei.
datorata mbolnavirilor poate fi un in- Traumatismele si bolile respiratorii au
strument folosit pentru a decide care aceeasi pondere de DALY pierduti, 6
dintre interventiile pentru sanatate tre- procente fiecare. DALY pierduti pentru
buie sa fie rambursate integral, partial traumatisme sunt mai scazuti n Ro-
sau deloc, iar folosirea unor servicii de mnia dect n alte tari din Europa de
sanatate specifice sa fie ncurajate sau Est, care au rate mai nalte pentru ac-
descurajate, implicit sau explicit. cidente rutiere.
Unitatea de masura agregata pentru Diabetul intra n clasificare cu bolile de
povara datorata mbolnavirilor este nutritie/hematologice si contribuie cu 3
anul de viata ajustat pentru dizabilitate procente din total DALY pierduti. Bolile
si incapacitate (DALY). n contrast cu infectioase si parazitare contribuie cu 2
masurarea mortalitatii standard, meto- procente din total DALY pierduti. Cele
dologia poverii datorate mbolnavirilor 2 procente de DALY pierduti asociati
(PDB), mpreuna cu metodologia ce- afectiunilor obstetricale, perinatale si
rerii si a costurilor, constituie un instru- congenitale includ avorturile, deoarece
ment pentru elaborarea de politici care fara sarcina, nici unul din evenimentele
stabilesc legaturi strnse ntre econo- asociate nasterii nu ar mai avea loc.
mie si sanatate, masurnd pierderile
Politicile de sanatate si alocarea resur-
viitoare de ani de viata productivi care
selor n Romnia ar trebui sa se adre-
includ incapacitatea. Aplicnd analiza
seze programelor care ajuta la pre-
DALY n Romnia, s-a constatat ca
venirea si controlul fumatului, consu-
exista o povara mare a mbolna-
mului de alcool si la dezvoltarea unor
virilor datorata afectiunilor legate de
obiceiuri alimentare sanatoase, pentru
stilul de viata.
a reduce astfel semnificativ povara m-
Mai mult de jumatate din DALY pierduti bolnavirilor si un mare procentaj din
n primele zece categorii de cauze sunt DALY pierduti. \Cristian Vladescu[
atribuibili bolilor legate de sistemul
cardio-vascular si circulator, urmat de Vezi si: sanatate publica
25 de procente datorate complicatiilor Bibliografie selectiva: Vladescu (1999)
legate de consumul de alcool. Acestea
sunt boli strns legate de factori de risc
comportamentali, cu componenta so-
ciala, e.g., fumatul si consumul de al-
Indicatori cantitativi si
cool. calitativi ai locuirii
Majoritatea covrsitoare din total DALY Descrierea, analiza si evaluarea condi-
(sau 44 de procente) sunt pierduti datiilor de locuit se realizeaza si cu aju-
torita unei singure categorii de pato- torul unor indicatori ce reflecta situatia/
logie, bolile circulatorii, care cuprind calitatea locuirii unei populatii la un
bolile cerebro-vasculare (14 procente) moment dat. Utilitatea acestor indica-
si cardio-vasculare (30 de procente). tori este data nsa si de posibilitatea
378
Indicatori cantitativi i calitativi ai locuirii
realizarii unor comparatii privind gradul mii doi indicatori prezentati sunt cei
de confort de locuire ntre diferite mai relevanti n evaluarea gradului de
populatii, precum si de anticipare a confort asigurat de o locuinta. n Ro-
unor evolutii viitoare n sfera politicilor mnia (1998), valoarea acestor doi in-
2
de locuire. Indicatorii de locuire pot fi dicatori era de 11,7 m /persoana, res-
sociali (numar mediu de persoane pe o pectiv 1,18 persoane/camera, n timp
camera) sau economici (nivelul inves- ce n medie, la nivelul tarilor UE (1990-
titiilor de la bugetul de stat), obiectivi 1992), valorile corespunzatoare erau
(suprafata locuibila pe persoana) sau de 35,0 m2/persoana, respectiv 0,6
subiectivi (autoaprecierea conditiilor de persoane/camera. Pe baza unor ase-
locuit), absoluti (numar total de locuinte menea indicatori se pot realiza antici-
construite din fondurile statului ntr-un pari ale evolutiei n acest domeniu, ca
an) sau relativi (numar total de locuinte de exemplu: n conditiile n care rata
construite din fondurile statului ntr-un casatoriilor si cea a natalitatii sunt n
an din totalul locuintelor construite), crestere ntr-o regiune/tara, iar rata in-
unidimensionali sau multidimensionali vestitiilor n constructia de noi locuinte
etc. Toate aceste categorii de indicatori este stationara sau n scadere, se
pot fi nsa de natura cantitativa sau poate anticipa o degradare a conditiilor
calitativa. De multe ori nsa, unii indi- de locuit ale unei populatii.
catori calitativi includ si o importanta b) Indicatorii calitativi se refera ndeo-
dimensiune cantitativa, existnd unele sebi la gradul de nzestrare a unei
controverse cu privire la acest criteriu locuinte cu diferite utilitati, echipa-
de clasificare. Numerosi autori afirma mente si bunuri de folosinta ndelunga-
ca marea majoritate a indicatorilor calita. Din aceasta categorie, indicatorii
tativi sunt, de fapt, de natura cantita- mai frecvent folositi sunt: procentul lo-
tiva, deoarece cvasimajoritatea indica- cuintelor racordate la reteaua de cu-
torilor cantitativi prezinta si o dimen- rent electric, gaze naturale, apa cu-
siune calitativa. renta, termoficare (sau modalitatea de
a) Indicatorii cantitativi se refera la ncalzire a locuintei), canalizare, pre-
acele caracteristici cuantificabile ale zenta WC-ului cu apa n interiorul
trasaturii unei locuinte. Principalii indi- locuintei, materialul de constructie pre-
catori cantitativi ai locuirii utilizati n dominant al peretilor exteriori si al
literatura de specialitate sunt: ponde- planseelor, durata medie de viata a lo-
rea locuintelor cu una, doua, trei, patru cuintei; gradul de dotare cu aparate
camere si peste n totalul locuintelor; electrocasnice de stricta utilitate (ara-
numar de locuinte la 1.000 de locuitori; gaz, frigider, masina de spalat, aspi-
suprafata medie locuibila pe o locuinta; rator, televizor/radio etc.). O alta moda-
suprafata medie pe o camera; numar litate de evaluare a confortului unei
mediu de camere pe o locuinta; numar locuinte este aceea de a alcatui si
mediu de persoane pe o locuinta; gra- calcula indici, cum ar fi cel de dotare a
dul de uzura sau de mbatrnire a lo- locuintei cu utilitati, de dotare a locuin-
cuintei; suprafata medie locuibila pe tei cu bunuri de folosinta ndelungata
locuitor; numar mediu de persoane pe etc., care reflecta aspectele legate de
o camera. n analizele cantitative, ulti- confort ntr-o maniera mai globala si
379
Inegalitate
mai relevanta. Acesti indici reprezinta luri inegale de venit. Daca preferintele
de altfel o agregare a unor indicatori unui individ se centreaza n jurul unor
unidimensionali ntr-un indicator multi- activitati ce impun un nivel ridicat de
dimensional. consum (calatorii, restaurante, haine
De asemenea, sunt utilizati si alti moderne), atunci optiunea sa de a
indicatori, uneori situati la granita dintre cstiga mai mult lucrnd mai mult este
cei cantitativi si cei calitativi: forma de determinata de preferintele sale. Alt
proprietate asupra locuintei, procentul individ, cu preferinte mai putin consu-
locuintelor unifamiliale, procentul cla- matoare de bani, poate opta pentru un
dirilor de locuit ocupate de o singura nivel mai scazut de venituri si mai mult
familie, indicatori de finantare a dife- timp liber. Ambii indivizi ncearca, prin
ritelor sectoare ale locuirii (stat, privat, alegerile pe care le fac, sa si ma-
nonprofit) etc. \Adrian Dan[ ximizeze utilitatea, iar considerarea lor
ca "inegali" n baza veniturilor inegale
Vezi si: politici de locuire; standarde de nu pare a fi justificata cu nimic.
locuire n alte cazuri, diferentele pot fi deter-
Bibliografie selectiva: Priemus (1992); minate de vrsta, efecte ale ciclului
Balkin (1996) de viata, ca de exemplu, diferenta n
termeni monetari ntre doi indivizi cu
aceleasi capacitati, dar avnd vrste
Inegalitate diferite si deci experienta si pozitii di-
ferite, ce determina niveluri diferite de
Conceptul de egalitate - desi opusul cstig. n acest caz, nu putem vorbi de
inegalitatii - are o ncarcatura morala o diferenta de oportunitate sau sansa
mai pregnanta dect cel de inegalitate. si deci de inegalitate structurala.
Conceptul de inegalitate a fost utilizat Diferentele ntre indivizi se pot datora
n literatura de specialitate n special unor fluctuatii de venit fara ca, n
pentru a desemna inegalitatea econo- fapt, diferentele observate la un mo-
mica, adesea utilizat ca fiind echivalent ment dat sa reflecte efectiv o stare de
cu inegalitatea veniturilor. inegalitate.
Vom discuta deci termenul, spre deo- Inegalitatea economica
sebire de cel de egalitate, n acest
sens mai restrictiv, limitndu-ne la ine- Nici saracia, nici bogatia extrema nu
galitatea economica. pot singure sa descrie inegalitatea ntr-o
societate. Inegalitatea economica poa-
nainte nsa de a discuta despre ine- te fi definita, n termeni generali, ca re-
galitatea economica, sa ncercam sa flectnd "contrastul ntre conditiile eco-
conturam care sunt limitarile impuse de nomice ale diferitelor persoane sau ale
o abordare strict monetarista. diferitelor grupuri" (Champernowne si
Barr (1993) sintetizeaza trei tipuri de Cowell, 1998, p. 2). Evaluarea gradului
probleme ce limiteaza ntelegerea ine- de inegalitate ntr-o societate depinde
galitatii prin prisma inegalitatii mone- de modul n care sunt operationalizate
tare. n primul rnd, alegerile indivi- si masurate cele doua concepte pre-
duale neconstrnse pot duce la nive- zente n definitie: "conditiile economi-
ce" si "grupuri" relevante. Evaluarea
380
Inegalitate
inegalitatii este strns legata deci de Masurarea bunastarii monetare, fie

modul de reprezentare a distributiei prin venituri, fie prin consum, trebuie
bunastarii ntr-o societate. sa surprinda si redistributia realizata n
Care sunt conditiile economice, res- cadrul relatiilor sociale familiale, de
pectiv bunastarea individuala, n raport vecinatate, prietenie. A da bani copiilor
cu care masuram inegalitatea ntr-o sau parintilor, a ajuta financiar tinerele
societate? Cea mai utilizata operatio- familii prin institutia nuntii sau a bote-
nalizare se refera la dimensiunea mo- zului reprezinta o forma de redistributie
netara. Dimensiunea monetara per- a bunastarii ce nu poate fi surprinsa
mite nu numai masurarea "bunastarii prin masurarea veniturilor curente din
individuale", dar si compararea "buna- munca.
starilor" diferitilor indivizi sau grupuri. De asemenea, dimensiunea monetara
Dimensiunea monetara poate fi masu- trebuie sa nglobeze si acea compo-
rata prin doua variabile: veniturile sau nenta a consumului ce nu se reali-
consumul. zeaza prin intermediul banilor: auto-
Veniturile au avantajul de a putea fi consumul, deci consumul asigurat din
masurate mai facil dect alti indicatori propria productie. Aceasta compo-
monetari ai bunastarii economice, cum nenta nonmonetara, o data tradusa n
ar fi, de exemplu, consumul. Un alt termeni monetari, va schimba confi-
avantaj al utilizarii veniturilor ca indi- guratia distributiei bunastarii econo-
cator al bunastarii economice este mice, n special atunci cnd un astfel
acela ca permite o analiza logica a im- de consum fie este semnificativ n
pactului diferitelor strategii redistribu- totalul consumului, fie diferentiaza sis-
tive (impozitare, beneficii sociale mo- tematic ntre anumite grupuri sociale
netare) prin compararea distributiei ve- (de exemplu, indivizii traind n mediul
niturilor posttaxare si posttransfer cu urban comparativ cu cei traind n
distributiile posttaxare si pretransfer, mediul rural).
respectiv pretaxare si pretransfer. Este evident ca utilizarea venitului ca
Operationalizarea bunastarii economi- indicator al bunastarii economice va
ce prin intermediul consumului mo- duce la rezultate diferite fata de cele
netar are avantajul de a reflecta mai obtinute ca urmare a utilizarii consu-
fidel nivelul de trai al individului, da- mului n acest scop. Evaluarea inega-
torita inertiei sale n raport cu fluctuatii litatii este deci puternic influentata de
minore ale veniturilor. A "fotografia" modul n care operationalizam buna-
distributia bunastarii economice a indi- starea economica. n general, opera-
vizilor prin surprinderea veniturilor tionalizarea prin venituri duce la iden-
poate induce distorsiuni n evaluarea tificarea unei inegalitati mai pronuntate
inegalitatii datorita fluctuatiilor sistema- dect n cazul utilizarii consumului ca
tice sau aleatoare ale veniturilor (pre- indicator al bunastarii economice.
cum sezonalitatea, pierderea tempo- Evaluarea inegalitatii este influenta-
rara a locului de munca, instabilitatea ta, de asemenea, de alegerea unitatii
anumitor venituri). Consumul prezinta de analiza, deci a unitatii n raport cu
deci avantajul de a fi mai stabil, mai care masuram venitul, respectiv con-
inert n raport cu fluctuatiile si sumul. Care unitate de analiza reflecta
schimbarile economice minore.
381
Inegalitate
mai adecvat realitatea sociala - indi- adult echivalent. Adultul echivalent

vidul, familia sau gospodaria? omogenizeaza aceste aspecte, ducnd
A ne raporta la individ ca unitate de la un numar de "adulti echivalenti" ntr-o
analiza si comparare a bunastarii n- familie sau gospodarie diferit de numa-
seamna sa pornim de la presupozitia rul de persoane din cadrul respectivei
ca ntr-o societate este neadecvat sau familii sau gospodarii. Transformarea
"imoral" sa presupunem ca individul numarului de persoane n numar de
mparte cu altii, n cadrul unei anumite "adulti echivalenti" se realizeaza prin
grupari sociale, i.e. familia sau gospo- intermediul unei scale de echivalenta.
daria, bunuri si venituri. A opta pentru Scalele de echivalenta difera n
o analiza pornind de la individ nseam- functie de presupozitiile pe care le
na a respecta dreptul si libertatea fie- facem n raport cu consumul si patter-
carui individ de a decide singur asupra nurile de consum ntr-un context social
modului de utilizare a propriilor redat. De exemplu, daca consideram ca
surse. ponderea consumului alimentar n
totalul consumului unei familii sau
Daca ne raportam la familie sau gos-
gospodarii este foarte mare, n medie,
podarie, atunci presupozitia de la care
putem utiliza o scala de echivalenta ce
pornim este ca n realitate veniturile se
are la baza diferentele de necesar ca-
distribuie n cadrul acesteia n raport
loric ntre persoanele adulte, vrstnici
cu nevoile specifice fiecarui membru.
si copii sau ntre sexe. Un adolescent
Aceasta situatie poate aproxima mai
are un necesar caloric mai ridicat de-
bine realitatea n anumite contexte
ct un adult si deci acesta va "valora"
socio-culturale. n acest caz, distributia
mai mult dect un adult, deci va fi
veniturilor nu se prezinta pornind de la
numarat ca fiind mai mult de o per-
venitul fiecarui individ, ci de la venitul,
soana, n timp ce o persoana vrst-
respectiv consumul per capita al
nica, cu un necesar caloric mai redus,
unei familii sau gospodarii, pentru a
va fi considerata a "valora" mai putin
ajusta acest venit sau consum la
dect un adult.
marimea unitatii de analiza.
n general, se poate afirma ca inega-
A lucra nsa cu venitul, respectiv con-
litatea este mai mare atunci cnd ne
sumul per capita nseamna a nu tine
raportam la veniturile unui individ dect
cont de nevoile specifice ale anumitor
n cazul n care se alege ca unitate de
categorii de indivizi (de exemplu, de
analiza familia sau gospodaria.
faptul ca nevoile alimentare difera n
functie de sex si vrsta) si de econo-
miile de scala (e.g., costurile pentru sa- Modalitati de reprezentare
tisfacerea anumitor nevoi nu cresc n a distributiei veniturilor si
acelasi ritm cu cresterea numarului de masurare a inegalitatii monetare
membri ntr-o familie). Pentru a dife- Cea mai simpla forma de reprezentare
rentia n functie de aceste doua tipuri a distributiei bunastarii monetare este
de situatii (i.e. nevoi diferite si economii cea a frecventelor.
de scala), se utilizeaza adesea ca uni- O masura rudimentara a inegalitatii
tate de masura a distributiei veniturilor pornind de la frecventele diferitelor ve-
venitul, respectiv consumul, pe nituri n populatie este varianta (ca
382
Inegalitate
masura a dispersiei). Varianta se ex- curba ce se plaseaza n perimetrul

prima ca medie algebrica a diferentele OAB al graficului. Marimea inegalitatii
ntre nivelul veniturilor n populatie si este data de suprafata ntre curba
venitul mediu, n care fiecare diferenta reala si linia perfecta a egalitatii (zona
este ponderata cu propria marime. hasurata). Cu ct curba reala tinde sa
Cresterea veniturilor peste medie, res- se "apropie" de linia egalitatii, cu att
pectiv scaderea veniturilor sub medie, inegalitatea este mai scazuta. OB
duce la scaderea dispersiei si deci a reprezinta linia de egalitate perfecta.
inegalitatii masurate astfel. O problema
majora a acestei masuri este faptul ca
este sensibila la marimea absoluta a
veniturilor; o crestere a tuturor venitu-
rilor ntr-o populatie duce la cresterea
variantei, pastrnd nsa inegalitatea
constanta.
O masura de natura a depasi aceasta
problema este coeficientul de varia-
tie, ce raporteaza varianta la media
veniturilor n populatie, deci "normali-
zeaza" varianta, facnd-o independen-
ta de scala.
O alta masura a inegalitatii propusa
este cea care confera o pondere mai
mare diferentelor ntre medie si venitu- O masura a inegalitatii ce porneste de
rile cele mai scazute. n acest caz, la curba Lorenz este coeficientul Gini.
inegalitatea se considera a fi mai mare Coeficientul Gini poate fi exprimat ca
atunci cnd diferentele ntre venituri se raport ntre suprafata dintre curba re-
datoreaza, n mai mare masura, veni- ala si linia egalitatii perfecte (suprafata
turilor scazute. Cu ct saracia este mai hasurata) si suprafata triunghiului
mare, cu att inegalitatea este mai OAB. Astfel, coeficientul Gini ia valoa-
crescuta, n conditiile unei variante rea zero atunci cnd curba reala se
constante. O astfel de masura este va- suprapune cu linia perfecta a egalitatii
rianta logaritmului veniturilor (Barr, (i.e. pentru o distributie perfect ega-
1993). litara coeficientul Gini ia valoarea 0) si
Curba Lorenz este poate una dintre valoarea 1 atunci cnd curba reala
cele mai cunoscute si utilizate repre- ajunge sa aproximeze triunghiul OAB
zentari grafice a inegalitatii. (n acest caz se vorbeste de inegalitate
perfecta). Din punct de vedere formal,
Daca fiecare unitate de analiza (i.e.
coeficientul Gini poate fi calculat ca
individ, familie sau gospodarie) detine
jumatate din media aritmetica a dife-
un procent egal din totalul veniturilor
rentelor absolute dintre toate perechile
ntr-o societate, atunci putem vorbi
de venituri ntr-o societate, normalizata
despre egalitate perfecta (reprezentata
cu venitul mediu.
grafic prin linia OB). Daca nsa veni-
turile sunt inegale, atunci vom obtine o
383
Inegalitate
1 n n dicate. O valoarea mai mare, n ter-

G yi y j meni absoluti, a coeficientului de con-
2N2P i 1j 1 centratie indica un grad mai crescut de
focalizare a unui tip de venit sau be-
unde: N = nr. unitatilor de analiza (i.e. neficiu social. Coeficientul Gini poate fi
numarul de venituri "numarate"); definit ca un coeficient de concentratie
P = venitul mediu; a venitului total n el nsusi.
yi, yj = venitul unitatii i, respectiv j. Diferenta ntre coeficientul de concen-
tratie al unui transfer social si coefi-
Avantajele majore ale coeficientului cientul de inegalitate Gini calculat n
Gini (Barr, 1993, p. 156) pot fi formu- baza veniturilor pretransfer (excluznd
late n urmatorii termeni: (a) nu de- deci transferul respectiv) reprezinta
pinde de nivelul absolut al veniturilor si coeficientul de progresitivatate al res-
(b) nu se calculeaza n baza dife- pectivului transfer social (Milanovic,
rentelor ntre venituri si medie, ci tine 1992).
cont de diferentele ntre toate perechile
O masura mai simpla a inegalitatii, ce
de venituri din populatie, deci pleaca
ia n considerare numai doua niveluri
de la compararea fiecarui individ (sau
de venit, este raportul dintre decila a
familie, respectiv gospodarie) cu toti
noua si prima decila. Decilele de ve-
ceilalti indivizi din populatie, si nu a
nit reprezinta acele valori ale veniturilor
fiecaruia cu media n populatie, ceea
ce "mpart" populatia (ordonata n pre-
ce face ca aceasta masura sa fie mai
comprehensiva. alabil dupa nivelul veniturilor) n zece
parti egale.
Coeficientul Gini poate fi interpretat
si ca un caz particular al coefi- Aceasta masura nu este nsa sensibila
cientului de concentratie (Milanovic, la modul n care se distribuie veniturile
1992). Coeficientul de concentratie celor aflati la "mijlocul" distributiei veni-
masoara contributia unui tip de venit turilor.
(respectiv a unui transfer social) la re- Toate aceste masuri mentionate ante-
ducerea inegalitatii (Tesliuc, Pop, Tes- rior (i.e. varianta, coeficientul de va-
liuc, 2001), ilustrnd gradul si locali- riatie, varianta logaritmului veniturilor si
zarea concentrarii unui anumit venit n coeficientul Gini) sunt masuri de tip
totalul veniturilor populatiei. Coeficien- conventional, n sensul ca ignora
tul de concentratie variaza de la -1 la complet existenta unei functii de buna-
1: o valoare negativa arata ca ntre stare sociala (chiar daca acestea sunt
respectiva sursa de venit (e.g., bene- implicit prezente n anumite masuri).
ficiu social) si venitul total se stabileste O alta categorie de masuri sunt cele
o corelatie inversa, deci beneficiul se normativ explicite, ce pleaca de la
adreseaza n principal celor cu venituri existenta unei anumite functii (sau mod
reduse, iar o valoare pozitiva indica de definire) a bunastarii sociale. Aces-
existenta unei corelatii pozitive ntre te masuri nu se raporteaza la diferen-
respectivul venit si venitul total, deci tele ntre venituri sau venituri si medie
acel tip de venit se regaseste n spe- n mod "neutru" (deci la fel), ci n baza
cial n cazul celor cu venituri mai ri- unei functii a bunastarii sociale (deci a
384
Inegalitate
unui model normativ de justitie so- comparatie. Astfel, empiric, putem

ciala). Una dintre cele mai cunoscute pune n evidenta criteriile subiective
masuri de acest tip este cea dezvoltata ce stau la baza compararii distribu-
de Atkinson (1983), pornind de la o tiilor de venituri, altele dect cele
functie a bunastarii sociale de tip aditiv stipulate "obiectiv" de catre masurile
(i.e. bunastarea sociala ca suma a conventionale.
bunastarilor individuale). Aceasta abor- nsa datorita unei lipse de consens cu
dare a bunastarii sociale - ca suma a privire la tipul de criterii ce ar trebui
bunastarilor individuale - este criticata utilizate n compararea veniturilor si
de multi autori, datorita presupozitiei distributiilor de venituri, coeficientul
independentei utilitatilor individuale Gini ramne una dintre cele mai uti-
(e.g., Sen, 1973). lizate masuri ale inegalitatii.
Amiel si Cowell (1996) considera ca Teoretic, asa cum am aratat mai sus,
aceasta abordare a inegalitatii este coeficientul de inegalitate poate varia
arbitrara: de ce ar trebui sa derivam o ntre 0 si 1, extreme ce reprezinta
masura a inegalitatii pornind de la cazuri extreme: egalitate, respectiv ine-
presupozitia unui anumit model de galitate perfecta. n realitate, coe-
justitie sociala exprimat printr-o func- ficientul de inegalitate variaza ntre
tie a bunastarii sociale? Ar fi la fel de aproximativ 0,20 si 0,60. Tarile cu ine-
justificat demersul invers, considera galitatea cea mai redusa sunt tarile
cei doi autori. Se poate ncerca deri- scandinave (Suedia, Danemarca, Nor-
varea unei masuri a inegalitatii si vegia, Finlanda), Austria, Belgia, cu va-
discutarea acesteia n termenii buna- lori variind ntre 0,20 si 0,24. Cea mai
starii sociale (Amiel si Cowell, 1996). ridicata inegalitate caracterizeaza tarile
Cei doi autori propun nlocuirea dife- Americii Latine (Brazilia, Mexico, Pa-
rentelor ntre perechi de venituri (ce raguay, Panama) si unele tari africane,
se reflecta n calculul coeficientului cu valori ntre 0,50 si 0,60. SUA pre-
zinta, n comparatie cu tarile Europei
Gini) cu o distanta relativa ntre
Occidentale, o inegalitate mai mare,
diferitele venituri ale indivizilor ntr-o
dar mai mica comparativ cu tarile Ame-
societate. Avantajele, sugereaza ei, ricii Latine. Tarile Europei Occidentale
se leaga de faptul ca tipul de distanta prezinta valori ale coeficientului Gini
si relativitatea acesteia pot fi derivate mai moderate, aflate n intervalul 0,26
din observatii empirice ale unei reali- si 0,33. Coeficientul Gini pentru Rom-
tati sociale specifice. Este important nia n 1994 (conform World Bank,
cu cine se compara indivizii atunci 1999) era de 0,281, ajungnd n 1998
cnd percep inegalitatea si este evi- la 0,30 (Tesliuc, Pop, Tesliuc, 2001).
dent ca nici un individ nu se compara \Luana M. Pop & Lucian Pop[
cu toti ceilalti indivizi. Mai mult dect
att, individul nu numai ca se com- Vezi si: egalitate; focalizarea
para un anumiti indivizi sau grupuri, beneficiilor sociale
dar perceptia sa asupra gradului de Bibliografie selectiva: Amiel si Cowell
inegalitate este data nu numai de (1996, 1997); Atkinson (1983); Barr
marimea distantei ntre venituri, dar si (1993); Champernowne si Cowell
de pozitia relativa a celor implicati n (1998); Milanovic (1992); Sen (1973)
385
Inflaie
dinamica preturilor bunurilor de

Inflatie consum;
I. reprezinta acea stare a economiei n indicele costului vietii (ICV) - indi-
cadrul careia creste continuu, necon- cele acelor cheltuieli efectuate de
trolat, indicele general al preturilor. De gospodarii pentru achizitionarea bu-
regula, aceasta este asociata cu cres- nurilor alimentare si nealimentare si
terea cantitatii banilor fie sub forma de a serviciilor necesare asigurarii
moneda, fie sub cea de bani de credit, traiului. Se exprima cu ajutorul IPC,
crestere suplimentara fata de cea ga- dar si prin nivelul general al
rantata de starea comertului si mai consumului. ICV masoara gradul de
rapida dect iesirile reale (productia) erodare a puterii de cumparare.
(Silverman si Curzon, 1974, p. 178). Este cel mai frecvent utilizat n pro-
n mod obisnuit, se spune ca exista cesul de indexare a salariilor;
inflatie atunci cnd nivelul general al modificarea puterii de cumparare a
preturilor este n crestere continua, mai banilor pe piata interna si pe plan
mult sau mai putin rapida. international;
evolutia masei monetare si a vitezei
Nu orice sporire de preturi nseamna
de rotatie a monedelor;
inflatie, ci doar atunci cnd preturile devansarea cresterii indicatorilor
nationale (indicele general al preturilor macroeconomici rezultativi (PNB,
ntr-o anumita tara) sporesc mai mult PIB, PF, VN) de catre masa mone-
dect cele internationale, sporirea pre- tara existenta n circulatie si dispo-
turilor se generalizeaza si se prelun- nibila spre a fi cheltuita.
geste, fara perspective clare de nce-
tare. n acelasi timp, cresterea respec- Indicele general de crestere a pretu-
tiva de preturi are efecte economice si rilor bunurilor de consum personal este
sociale patologice, dureroase pentru principalul instrument de masurare a
ansamblul economiei nationale (Alber- inflatiei, deoarece populatia "percepe"
tini, 1988, p. 334). inflatia mai ales prin cresterea pretu-
rilor bunurilor de consum si a tarifelor.
Intensitatea si marimea inflatiei pot fi
masurate cu ajutorul unor indici care
Indicatori ai inflatiei
exprima schimbarea relativa a pretu- Rata lunara a inflatiei reprezinta cres-
rilor si cu ajutorul unor indicatori care terea preturilor de consum ntr-o luna,
exprima cresterea masei monetare fata de luna precedenta.
aflate n circulatie, dupa cum urmeaza: Rata medie lunara a inflatiei exprima
indicele general al preturilor si ta- media cresterilor lunare ale preturilor.
rifelor de consum (IPC) - acest indi- Se calculeaza ca o medie geometrica
ce este raportul dintre pretul pro- a indicilor lunari ai preturilor de con-
dusului la momentul curent si pretul sum cu baza n lant din care se scade
produsului la momentul trecut x100. baza de comparatie egala cu 100.
Are un pronuntat caracter social- Rata anuala a inflatiei reprezinta cres-
economic, fiind utilizat de guverne terea medie a preturilor de consum
drept criteriu de apreciere a reusitei ntr-un an fata de anul precedent.
sau nereusitei politicilor economice;
386
Inflaie
Rata inflatiei la sfrsitul anului repre- costurilor salariale, fara legatura cu

zinta cresterea preturilor de consum n productivitatea;
luna decembrie a unui an fata de luna 4. inflatie structurala - acest tip de in-
decembrie a anului precedent. flatie apare n contextul unor stra-
n functie de marimea ratei inflatiei, se tegii de impunere a preturilor de
contureza trei tipuri de inflatie: catre monopoluri sau oligopoluri ce
detin puterea de decizie economica
1. Cnd rata anuala de crestere a pre-
pe un segment al pietei sau prin in-
turilor este cuprinsa ntre 3% si 6%,
termediul unor preturi controlate si
avem de-a face cu asa-numita in-
stabilite de stat, pe alte conside-
flatie "trtoare" sau moderata.
rente dect cele n functie de evo-
Aceasta faza reprezinta treapta in-
lutia raportului dintre cerere si
ferioara si suportabila a procesului
oferta.
inflationist.
2. Cnd rata anuala de crestere a pre- n teoria economica, de cele mai multe
turilor depaseste 15%, este o in- ori, inflatia este abordata din doua
flatie galopanta sau rapida. perspective, n functie de mecanismul
3. Cnd ritmul mediu de crestere a de producere a acesteia, determinnd
preturilor depaseste lunar 10-15%, doua tipuri de definire a acesteia:
se poate vorbi de hiperinflatie. inflatia monetara (vezi pct. 2 anterior)
si inflatia nemonetara. n ceea ce
De asemenea, se identifica inflatia cu o
priveste i. nemonetara, exista nume-
cifra (0-9%) ca fiind normala, fara grad
roase teorii care ncearca sa defineas-
de pericol, inflatie cu doua cifre (10-
ca si sa identifice cauzele.
99%) ca inflatie mare si periculoasa,
iar inflatia cu trei cifre (peste 100%) n general, este recunoscuta existenta
devastatoare n economie. inflatiei prin cerere (teoria keynesista)
atunci cnd ecartul inflationist se men-
Forme si cauze ale inflatiei tine si se amplifica n timp, facnd sa
Se disting urmatoarele tipuri de inflatie apara n economie o cerere exceden-
n functie de cauza determinanta: tara care antreneaza, la rndul ei,
1. inflatie prin cerere - este provocata cresterea preturilor.
de excesul de cerere, pe fondul Preturile pot creste exponential numai
unei cresteri generale si de durata a cnd cererea globala creste mult mai
preturilor; mult dect oferta, excesul de cerere
2. inflatie prin moneda - apare datorita putnd sa duca la ceea ce se numeste
introducerii si mentinerii n circulatie spirala inflationista sau cerc vicios
a unei mase monetare excedentare al inflatiei. Excesul de cerere duce la
n raport cu cantitatea de marfuri de cresterea preturilor. Aceasta crestere a
pe piata; preturilor va contribui la dezamorsarea
3. inflatie prin costuri - are cauze va- intereselor pentru productie, produca-
riate, ca de exemplu, cresterea pre- torii, ofertantii n general stiind ca prin
turilor la resursele naturale, deva- preturi marite si vor spori profitul,
lorizarea monedei nationale, fisca- prosperitatea. Dar cresterea productiei
litatea ridicata, nivelul ridicat al va antrena, mai departe, cresterea sa-
lariilor lucratorilor. Or, cresterea sa-
387
Inflaie
lariilor constituie suportul principal al litatea preturilor poate afecta piata

cresterii puterii de cumparare a popu- muncii, cu riscul cresterii somajului.
latiei, antrennd o noua crestere a ce- n 1968, Milton Friedman dezvolta o
rerii excedentare. analiza care tine sa demonstreze ca,
Alte teorii explica fenomenul inflationist desi pe termen scurt aceasta relatie
prin intermediul ofertei, n particular inflatie-somaj exista, pe termen lung se
al ofertei de mna de lucru, sau prin fixeaza la nivelul somajului natural
costuri, n particular prin cresterea (adica acel nivel al somajului care, n
salariilor, a profiturilor nete repartizate contextul istoric dat, nu poate fi redus
sub forma de dividende actionarilor pe termen lung).
sau asociatilor, a preturilor produselor Rezulta de aici ca, pe termen lung, rata
importate etc., motiv pentru care ntre- somajului este independenta de rata
prinderile reactioneaza prin cresterea inflatiei. Este deci iluzorie tentatia de
preturilor, iar n alte cazuri prin redu- reducere a ratei somajului acceptnd
cerea productiei. "un pic de inflatie". Riscul este ca
Cresterea inflationista a preturilor care "inflatia, ca urmare a comportamentului
nu se compenseaza cu cresterea co- adaptativ, sa provoace o noua inflatie"
respunzatoare a salariilor duce la sca- (Friedman, 1968).
derea puterii de cumparare salariale. n ultimul timp, tot mai multi economisti
Sindicatele vor cere majorarea salarii- au aratat ca inflatia si somajul sunt
lor nominale necesare compensarii doua dezechilibre care se ntretin reci-
cresterii preturilor. Cresterile salariale proc. De exemplu, n Romnia, n pe-
se regasesc n costurile de fabricatie si rioada 1990-2000, a crescut att in-
implicit n preturile de desfacere. flatia, ct si somajul.
Aceasta conduce la scaderea puterii
de cumparare a salariilor. Corelatia Asocierea inflatiei cu un anumit ritm al
dintre salarii si preturi n perioada in- cresterii economice si al somajului de-
flationista este denumita spirala infla- termina aparitia:
tionista preturi-salarii. x stagflatiei - acea situatie din econo-
Economistul A.W. Phillips (1958) a pus mia unei tari care se caracterizeaza
n evidenta, existenta unei corelatii ne- prin inflatia rapida si prin lipsa de
gative ntre rata somajului si rata de crestere notabila a economiei, prin
crestere a salariilor nominale (valabila cresterea zero sau prin recesiuni
n conditiile unei economii puternice, economice;
cu moneda stabila). x slumpflatiei - situatie caracterizata
De la aceasta relatie statistica, econo- prin inflatie rapida sau galopanta,
mistii de orientare keynesista au trecut pe de o parte, si declin economic
la afirmarea unei relatii ntre inflatie si sau criza economica, pe de alta
somaj, care conduce la o adevarata parte.
dilema. n conformitate cu aceasta Exista si riscul de inflatie prin fiscali-
teorie, adoptarea unei politici de redu- tate. Orice crestere a impozitelor sau a
cere a ratei somajului creste riscul de a contributiilor sociale se repercuteaza
provoca o crestere a nivelului preturilor, asupra proceselor de determinare a
n timp ce punerea accentului pe stabi- preturilor si salariilor si alimenteaza,
388
Inflaie
astfel, inflatia. Astfel, chiar daca ntre- x ncetinirea ritmurilor de crestere a

prinderile cauta sa le includa n pretul rezultatelor economice;
lor de vnzare, salariatii doresc sa re- x cresterea n bani a costului vietii, ca
cupereze, sub forma de salarii mai urmare a scumpirii bunurilor si ser-
ridicate, reducerea puterii lor de cum- viciilor;
parare care rezulta din cresterea impo- x redistribuirea arbitrara de venituri,
zitelor sau contributiilor sociale sau din de avutii;
cresterea costului vietii. x somaj;
x veniturile salariile nu tin pasul cu
Inflatia este un fenomen complex, cu
inflatia;
multiple cauze, care antreneaza dez- x resurse cheltuite pentru controlarea
echilibre economice generale, avnd si stoparea inflatiei;
totodata efecte distorsionante asupra x incertitudini privind valoarea viitoare
distributiei bunastarii societatii, datorita a banilor;
inertiei veniturilor si n special a veni- x pierderea de venituri de catre
turilor populatiei din transferuri sociale. producatori etc.
Prin costul inflatiei se exprima efectele Una din cele mai grele provocari ale
negative pe care societatea, n ansam- tranzitiei din Romnia este inflatia ga-
blul ei, le suporta, efecte manifestate lopanta, n unele perioade cu caracte-
prin: ristici de hiperinflatie (vezi tabelul).
Rata medie anuala a inflatiei n Romnia, perioada 1990-1998 (%)
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998

5,1 170,2 210,4 256,1 136,7 32,3 38,8 154,8 59,1
Sursa: Raportul dezvoltarii umane n Romnia, 1999.
Rata anuala a inflatiei (%) n tarile cu economie n tranzitie - 1998
Albania 20,6
Bulgaria 22,3
Croatia 5,7
Cehia 10,6
Ungaria 14,3
Polonia 11,8
Romnia 59,1
Slovacia 6,7
Slovenia 8,0
Macedonia -1,0
Iugoslavia 30,4
R. Moldova 7,7
Ucraina 10,6
Federatia Rusa 27,7
Sursa: Economic Survey of Europe, 2000, nr. 1.
389
Instituii rezideniale pentru protecia copilului n dificultate
Consecintele cele mai vizibile ale Institutii rezidentiale

acesteia sunt:
pentru protectia copilului
erodarea continua, pe toata perioa-
n dificultate
da, a puterii de cumparare a ve-
niturilor nominale; Structuri publice sau private care ofera
saracirea categoriilor de populatie copilului n dificultate protectie si
gazduire pe o perioada determinata de
ale caror venituri sunt fixe, n spe-
timp, n afara familiei sale.
cial a pensionarilor. n conditiile
cresterii galopante a preturilor, veni- Exista diferente semnificative privind
turile acestor categorii au nregistrat motivele separarii copilului de familia
cresteri nesemnificative; biologica si nevoia protectiei n functie
de contextul social, cultural, economic
s-a procedat mai nti la majorarea sau istoric care a generat-o. Motivele
preturilor si tarifelor, iar acordarea de natura sociala, disfunctionalitatile
majorarilor si corelarilor de salarii, familiei, problemele legate de relatio-
alocatii pentru copii, burse si alte narea dintre parinti si copii, problemele
alocatii de protectie sociala au fost de integrare sociala a adolescentilor,
acordate populatiei beneficiare cu comportamentul deviant al unor tineri
ntrziere. Aceasta a condus la iau locul n prezent cauzelor generate
tensiuni sociale, transformate n de numarul mare al copiilor orfani de
unele situatii n forme de protest, dupa cel de al II-lea razboi mondial.
care au generat, la rndul lor, Efectele negative produse de institutio-
distorsiuni n deciziile de reforma nalizarea prelungita asupra copilului
ale guvernelor; (ntrzieri n dezvoltarea fizica si inte-
ruinarea micilor depunatori, adica a lectuala, integrare socio-profesionala
majoritatii populatiei (inflatia ridicata deficitara etc.) au determinat o imagine
aproape nghite economiile); negativa a plasamentului institutional,
care a dus la o diminuare a protectiei
polarizarea societatii n bogati (pu-
n institutii rezidentiale si la modificarea
tini) si saraci (multi), respectiv cres-
structurala a acestora n ultimele doua
terea inegalitatii. decade ale secolului.
Rata anuala a inflatiei, n 1998, n tarile Se nregistreaza, n prezent, n ntrea-
europene cu economie n tranzitie a ga lume:
plasat Romnia pe cel mai nefavorabil
x o diminuare a numarului de copii
loc, adica cu cea mai ridicata inflatie
protejati n institutii rezidentiale de
(n conditiile n care acest an nu a fost
ocrotire paralel cu cresterea numa-
cel mai dramatic pentru Romnia).
rului de copii plasati n familii
\Mihaela Teodorescu[ substitutive (de plasament);
Vezi si: somaj x modificari ale populatiei de copii
separati de familiile lor, acordarea
Bibliografie selectiva: Les economistes unei atentii sporite prevenirii riscu-
(1989) rilor si ncercarii mentinerii copilului
390
ct mai aproape de mediul sau na- fost sub administrarea Ministerului

tural; Educatiei Nationale; ncepnd cu 1997,
x favorizarea unitatilor mici, organi- au fost restructurate n centre de pla-
zate pe model familial; sament si sunt administrate de servi-
x dezvoltarea unei perspective ecolo- ciile publice pentru protectia copilului
gice, plasarea copilului ntr-un me- sau organismele private autorizate.
diu ct mai apropiat de originea lui, Centrele de primire n regim de ur-
de contextul familial, de mediul genta si de evaluare sunt institutii
cultural si implicarea familiei n pro- rezidentiale unde sunt gazduiti copii
cesul de plasament; aflati n situatii ce impun luarea unei
x cresterea profesionalismului perso- masuri de protectie n regim de ur-
nalului si abordarea individualizata genta. Centrele de primire functionea-
a copilului. za n subordinea serviciilor publice
n Romnia, pna n 1997 (vezi aban- specializate pentru protectia copilului,
donul copilului si actori implicati n pro- si, de regula, se afla n orasul rese-
tectia copilului n dificultate) protectia dinta de judet. Avnd n vedere durata
copilului aflat n dificultate se realiza n relativ scazuta a plasamentului n cen-
cea mai mare parte n instituti rezi- trul de primire (n 15 zile de la decizia
dentiale de protectie. directorului serviciului public pentru
protectia copilului Comisia trebuie sa
Institutiile rezidentiale pentru protectia
hotarasca o masura de protectie), nu-
copilului apartineau pna n 1997 di-
marul de locuri ntr-o astfel de institutie
verselor ministere de resort (Ministerul
este relativ mic (10-50 locuri).
Sanatatii, Ministerul Educatiei Nationa-
le, Secretariatul de Stat pentru Persoa- Centre de recuperare si reabilitare
nele cu Handicap), fiind separate arti- pentru minori cu handicap si centre
ficial, dupa criteriul vrstei, cauzei inde integrare si terapie ocupationala,
stitutionalizarii etc., nevoia prioritara, pentru protectia n afara familiei bio-
ocrotirea parinteasca fiind subesti- logice a copilului cu handicap grav sau
handicap multiplu, au fost sub adminis-
mata.
trarea Secretariatului de Stat pentru
Leaganul, pentru protectia copilului Persoane cu Handicap; ncepnd cu
ntre 0 si 3 ani despartit de familia sa, a februarie 2000, vor fi transformate n
fost n administrarea Ministerului Sana- centre de plasament si sunt adminis-
tatii, iar ncepnd cu 1997, a fost trans- trate de serviciile publice pentru pro-
format n centru de plasament si se tectia copilului sau organismele private
afla n administrarea serviciilor publice autorizate.
pentru protectia copilului sau organis- Internatele scolilor speciale, pentru
melor private autorizate. gazduirea si protectia pe durata cursu-
Casa de copii, pentru protectia n afa- rilor scolare a copilului cu handicap
ra familiei biologice a copilului ntre 3 si care frecventeaza reteaua nvatamn-
18 ani, separata artificial si dupa cri- tului special, au fost sub administratia
teriul vrstei, casa de copii prescolari Ministerului Educatiei Nationale, iar n-
pentru copilul de 3-6(7) ani si casa de cepnd cu februarie 2000 vor fi trans-
copii scolari, pentru copilul 7-18 ani, a formate n centre de plasament si sunt
391
administrate de serviciile publice pen- x majoritatea institutiilor rezidentiale
tru protectia copilului sau organismele protejau colective mari de copii, de
private autorizate. regula, din aceeasi grupa de vrsta,
Centrele de recuperare si reabilitare organizare care nu oferea posibili-
neuropsihologica, sectiile de spital tatea unei ngrijiri personalizate.
pentru bolnavi SIDA si infectie HIV, Conform datelor scoase n evidenta
bolnavi TBC stabilizat, distrofici, la recensamntul copiilor/tinerilor
sectii de spital au fost sub adminis- plasati n institutiile de ocrotire din
trarea Ministerului Sanatatii, iar nce- Romnia, realizat de Programul
DPC - EU/Phare - Protectia copilu-
pnd cu februarie 2000, vor fi trans-
lui, la 19 mai 1997, din 271 de in-
formate n centre de plasament si su-
stitutii rezidentiale, numai 18 aveau
bordonate administrativ serviciilor pu-
o capacitate de pna la 50 de copii,
blice pentru protectia copilului sau or-
77 aveau o capacitate de 51-100 de
ganismelor private autorizate, daca
copii, 77 aveau ntre 101 si 150 de
majoritatea copiilor internati sunt si copii, 45 aveau 151-200 de copii,
cazuri sociale. 30 ntre 201 si 250 de copii, 10 ntre
Administrarea si organizarea, pna n 251 si 300 de copii, iar 14 aveau
1997, a institutiilor rezidentiale de pro- capacitatea de peste 300 de copii;
tectie sociala de catre diverse ministe- x numarul copiilor ocrotiti n institutiile
re au imprimat caracteristici specifice rezidentiale a fost n continua cres-
sistemului romnesc de protectie rezi- tere pna n anul 1997 (41.823 de
dentiala a copilului: copii) cnd erau protejati cu 1.570
x subordonarea diverselor ministere de copii mai mult fata de 1996.
tehnice a determinat o orientare a Dupa 1997, numarul copiilor pro-
activitatilor fie catre o ocrotire pre- tejati n institutii rezidentiale a fost
ponderent medicalizata, fie orientata n continua scadere, la sfrsitul
catre preponderenta instructiei sco- anului 1999 fiind de aproximativ
lare. Nevoia prioritara, cresterea si 30.000 de copii.
educarea copilului ntr-o familie, era x gazduirea pe o perioada lunga de
timp a copilului n institutie si re-
subestimata. Situatia era reflectata
latiile limitate ale copilului cu familia
si n structura personalului institu-
biologica;
tiilor rezidentiale pentru protectia
x insuficienta pregatire pentru viata a
copilului: astfel, conform recensa- copiilor care, la mplinirea vrstei de
mntului ntreprins n cadrul pro- 18 ani, se aflau nca n protectie in-
gramului DPC-EU Phare - Bridging stitutionalizata;
n 1998, din totalul de 20.705 per- x nerespectarea dreptului fiecarui co-
soane angajate n leagane si case pil de a trai ntr-o familie sau ntr-un
de copii, 25,72% ocupau functii me- mediu ct mai apropiat de mediul
dicale si 40,67% ocupau functii di- familial;
dactice si didactice auxiliare. Asis- x utilizarea institutiilor rezidentiale de
tentii sociali reprezentau numai protectie a copilului ca internate
0,56% din personalul angajat, psi- scolare, fara ca parintilor sa li se
hologii 0,56%, iar juristii 0,02%; explice consecintele negative pe
392
Ipotec imobiliar
care institutionalizarea o poate debitor drept garantie pentru creditul
avea asupra dezvoltarii copilului. acordat. La rambursarea mprumutului,
Consecintele negative ale sistemului proprietatea revine la debitor.
de protectie n institutii rezidentiale Codul civil si manualele de drept civil
asupra copilului, care a fost introdus n (Filipescu, 1997) contureaza si explica
1970 si care a functionat pna n 1997, anumite caracteristici ale ipotecii, pre-
au impus reproiectarea sistemului. cum si cteva din efectele acesteia.
Noua organizare a sistemului de pro- Ipoteca este o garantie fara depose-
tectie a copilului n dificultate la nivelul dare. Debitorul mentine n limitele sta-
autoritatilor administratiei publice lo- bilite prin contract controlul asupra
cale are n vedere favorizarea protec- imobilului ipotecat, continund sa-l ad-
tiei copilului n familie sau ntr-un cadru ministreze, fiind n drept sa-i culeaga
ct mai apropiat de modelul familial. fructele, sa le consume, putnd chiar
De aceea, vechile institutii rezidentiale sa l vnda n scopul restituirii credi-
clasice au intrat ntr-un proces de tului. Creditorul poate urmari imobilul
transformare n centre de plasament ce i-a fost dat n garantie, n orice
si centre de primire n regim de ur- mini s-ar gasi, si l poate vinde n ca-
genta a copilului. zul n care debitorul nu si plateste n
Exista n prezent largi dezbateri la nivel termen datoria.
national si international cu privire la Ipoteca este indivizibila, n sensul ca
protectia copilului n institutii reziden- ea continua sa existe asupra ntregului
tiale de ocrotire. Sunt din ce n ce mai imobil ipotecat, chiar daca a fost platita
multi sustinatori ai nchiderii institutiilor o parte din datorie.
rezidentiale de protectie si acordarii Stingerea ipotecii se realizeaza: a) pe
unei mai mari atentii prevenirii situa- cale accesorie, prin stingerea obliga-
tiilor de risc, sustinerii si educarii fami- tiilor (ex.: plata, remiterea datoriei, nuli-
liei pentru a o face capabila sa-si nde- tatea obligatiei); trebuie ca stingerea
plineasca obligatiile fata de copil, dez- creantei sa fie totala pentru a duce la
voltarii sistemului de plasament n stingerea ipotecii; b) pe cale principala
familie. Recent, organizatia World Vi- (ex.: prin renuntarea creditorului la ipo-
sion Romania a lansat un "Apel pentru teca, prin anularea actului constitutiv al
abolirea institutionalizarii copilului" si ipotecii).
sustinerea formelor alternative de pro- Se diferentiaza ntre ipotecile legale,
tectie, adresat tuturor factorilor de care iau nastere n virtutea unei dis-
decizie n domeniu. \Nina Petre[ pozitii speciale a legii, si cele conven-
Vezi si: copil n dificultate; abandonul tionale, care iau nastere din conventia
copilului; centru de plasament partilor. Prin ipoteca deschisa se nte-
lege ca ea poate fi rambursata n orice
moment, fara plata vreunei penalizari
Ipoteca imobiliara datorate rambursarii creditului naintea
termenului stabilit. Ipoteca portabila
I.i. este o conventie legala prin care permite debitorului sa transfere ipoteca
forma de proprietate asupra unui imobil asupra altei locuinte, cu conditia ca
este transferata creditorului de catre aceasta sa fie acceptata de creditor.
393
Ipotec imobiliar
Originea bancilor ipotecare se afla n ipotecar pentru investitii imobiliare n

Prusia secolului al XVIII-lea, cnd s-a 1999 (nu exista o legislatie specifica,
instituit obligatiunea ipotecara de catre exceptnd cteva aspecte legate de
o banca rurala de tip cooperatist ipoteca n general stipulate n Codul
pentru credit ipotecar (cooperativ rural civil). Creditele ipotecare pentru inves-
mortgage bank), cu scopul acoperirii titii imobiliare sunt destinate sa finan-
necesitatii de credite pentru agricul- teze construirea, cumpararea, reabili-
tura. Conceptul a fost transferat n tarea, consolidarea sau extinderea
Franta n secolul al XIX-lea, cnd s-a imobilelor cu destinatie locativa, indus-
dezvoltat mecanismul ofertei de titluri triala sau comerciala. Acestea pot fi
pe termen lung sau a unor acte de acordate de banci, ANL, CEC, fonduri
datorie asigurate prin chiar proprietatile ipotecare etc., neexistnd deocamdata
ce urmau a fi achizitionate. n Ger- banci specializate de credit ipotecar;
mania au aparut initial, n 1862, banci perioada minima pe care se acorda
private de credit ipotecar, functiunea acest tip de credite este de minimum 5
originara a acestora fiind aceea de ani pentru persoane fizice si minimum
finantare a constructiilor rezidentiale 10 ani pentru cele juridice. Noutatea
din zonele urbane (J. Doling, 1997 p. este adusa si de faptul ca garantarea
120-127 si VDH, 1984). creditului se face prin ipoteci asupra
n Romnia se ntlneste prezenta imobilelor pentru care se acorda cre-
unor societati de credit funciar urban n ditul; pna n prezent, legea nu per-
Bucuresti si Iasi, n 1873. Ulterior, n mitea utilizarea proprietatii finantate ca
1926, se autorizeaza nfiintarea si a (si) colateral, majoritatea eventualelor
altor astfel de societati; acestea pre- mprumuturi pentru locuinte fiind asi-
supun asocierea directa si garantia gurate prin alte proprietati imobiliare.
mutuala a proprietarilor urbani, care se Dezvoltarea pietei ipotecare are efecte
vor mprumuta cu ipoteca pe imobilele benefice att la nivelul persoanelor fi-
lor. n 1930 se nfiinteaza "Institutul de zice (explicate mai jos), ct si la cel al
credit ipotecar tranzitoriu" al carui scop sectorului constructiilor, al economiei
va fi nlesnirea pentru debitori a n general. Finantarea prin credite ipo-
transferarii creantelor garantate cu ipotecare ar permite institutiilor care au ca
teca pe termen scurt si cu dobnda obiect de activitate constructiile, inves-
anormala n creante pe termen lung si titorilor n domeniul locuintelor sa folo-
cu dobnzi mai mici; peste trei ani, seasca, pe lnga sursele proprii de fi-
obiectivul acestui institut va fi de a nantare, si creditele ipotecare. n felul
acorda mprumuturi garantate cu ipo- acesta, este de presupus ca, pe ter-
teca asupra imobilelor urbane ori ru- men lung, se va ajunge la asigurarea
rale din Romnia. unui fond locativ corespunzator, se va
n prezent, un pas important pentru realiza o dezvoltare reala a sectorului
conturarea unui cadru legislativ desti- de constructii, incluznd si o scadere a
nat ipotecii imobiliare s-a realizat o numarului de someri n acest domeniu,
data cu aparitia legii privind nfiintarea n timp ce institutiile finantatoare vor
Agentiei Nationale pentru Locuinte putea sa-si asigure o profitabilitate pe
(ANL) n 1998 si cea privind creditul termen lung.
394
Ipotec imobiliar
Se poate vorbi de o relatie directa ntre primul rnd populatiei cu venituri sca-
piata ipotecara si cererea de locuinte, zute. Argumente se pot gasi, urmarind
creditul ipotecar pentru investitii imobi- sistemele de finantare ipotecara a
liare fiind deseori unul din aranja- locuintelor din Germania si Spania.
mentele financiare utilizate pentru sti- Trasatura specifica a pietei ipotecare
mularea sectorului de locuinte proprie- din Germania este aceea ca bancile
tate personala. specializate din domeniul locuintelor
Accesibilitatea unei familii la probabil urmeaza o linie restrictiva n privinta
cea mai scumpa achizitie a sa - lo- activitatii de mprumut, sistemul de
cuinta - este n general scazuta, mai creditare, n special pentru locuintele
ales daca este nevoita sa plateasca proprietate, fiind foarte prudent: cu ct
integral pretul acestui bun. Mai mult, venitul curent al unei gospodarii este
dupa cum precizeaza si Doling (1997), mai scazut cu att avansul cerut este
de-a lungul ciclului de viata al unui mai ridicat, n scopul scaderii riscului
individ, venitul si bunastarea acestuia de neplata a datoriilor (Balchin, 1996,
sunt deseori scazute n primele p. 57-58). n Spania, un rol decisiv n
decenii, crescnd catre vrsta mijlocie. stimularea accesului la proprietate l-a
Sistemele de finantare a locuintelor din avut mbunatatirea pietei ipotecilor.
diverse tari au cautat sa compenseze Pna n 1982, creditele ipotecare
aceste neajunsuri, prin dezvoltarea fie aveau dobnzi fixe, ceea ce nsemna
a unor mecanisme financiare de eco- ca termenele de restituire impuse nu
nomisire, fie a unui sistem ipotecar; depaseau 8-10 ani. n acelasi an, s-a
exista astfel posibilitatea unor mpru- introdus aplicarea de rate variabile in-
muturi ce se vor restitui n mai multi dexate ale dobnzilor, marindu-se si
ani. Pe lnga o "mprastiere" a costu- termenele de restituire. Introducerea n
rilor locuintei pe o perioada ndelun- 1994 a legii destinate sustinerii compe-
gata (reducnd costul la o parte din ve- titivitatii ntre institutiile de credit, prin
nitul regulat al familiei si pe care reducerea costurilor care se aplicau la
aceasta si-l poate permite), finantarea transferurile de credite ipotecare de la
ipotecara permite si utilizarea locuintei o institutie la o alta care solicita do-
finantate ca garantie a mprumutului bnzi mai mici, a constituit un pas
(nemaifiind nevoie de o alta persoana- catre cresterea concurentei bancilor n
garant sau de garantia printr-un alt bun domeniul creditelor ipotecare. n ciuda
de pret). Creditul ipotecar pentru inves- acestei mbunatatiri a pietei ipotecare,
titii imobiliare avantajeaza persoanele Spania a dezvoltat si un sistem de fi-
fizice, prin posibilitatea obtinerii unor nantare destinat, n principal, populatiei
credite pe termen lung care sa nu cu venituri scazute: asa-numita politica
mpovareze excesiv bugetul familiei, VPO (Balchin, 1996, p. 177-183).
ipoteca imobiliara devenind astfel un Un alt aspect care trebuie mentionat
instrument de stimulare a sectorului de este acela ca nu doar sectorul locuin-
locuinte proprietate personala. telor proprietate poate beneficia de in-
Cu toate acestea, nu trebuie creata strumentul ipotecii imobiliare. n Suedia,
confuzia ca dezvoltarea pietei ipote- spre exemplu, investitiile n locuinte
care constituie o politica adresata n sunt stimulate n fiecare sector de lo-
395
Ipotec imobiliar
cuinte printr-un sistem de subventii co- n Slovacia, Legea bancilor a facut po-
mun (Balchin, 1996, p. 76). n sectorul sibila introducerea creditului ipotecar n
locuintelor sociale (social-rented sec- 1995. Pna n 1999, ipotecile au jucat
tor), 70% din investitiile necesare sunt doar un rol marginal n finantarea lo-
facilitate prin ipoteci de gradul nti de cuirii; la nceputul anului 1998, o sin-
la institutii financiare private si 30% gura banca obtinuse licenta acordarii
prin ipoteci de gradul doi de la stat de ipoteci (Economic Commission for
(McCrone si Stephens, 1995, n Europe, 1999).
Balchin, 1996, p. 76). Desi ntr-o ma- Finantarea locuintelor n Romnia se
sura mai mica, si n sectorul nchirie- baza, dupa 1989, aproape exclusiv pe
rilor private ipotecile sunt aranjamentul resurse proprii ale investitorilor si pe
financiar des utilizat pentru acoperirea mprumutul informal (familie, prieteni).
cheltuielilor de investitii. n prezent, ipotecile constituie o foarte
Chiar n sfera locuintelor proprietate mica parte din bunurile bancilor: doar
personala, creditul ipotecar poate fi 1-2% (Economic Commission for
acordat nu doar pentru cresterea di- Europe, 2000). Finantarea locuintelor
mensiunilor acestui sector (construc- pe termen lung este constrnsa de
tia), ci si pentru cheltuielile de transfer mediul economic existent. n situatii
(achizitia de locuinte din stocul exis- precum cea a Romniei ultimilor ani,
tent) sau pentru cheltuieli de moder- i.e. crestere economica negativa, lipsa
nizare-consolidare a locuintelor. unor cresteri salariale reale, cresterea
n tarile central si est-europene, pe somajului, rate mari ale dobnzilor,
fundalul unei inflatii destul de crescute sansele unei dezvoltari a pietei ipo-
si al unor indicatori macroeconomici cu tecare si a cererii pentru o astfel de
performante mai reduse, piata ipoteca- finantare sunt destul de scazute. n
ra se dezvolta destul de anevoios. conditii precum cele mentionate ante-
rior, pe lnga riscurile asumate de in-
n Polonia, desi s-a introdus asa-nu- stitutiile finantatoare, cel care apeleaza
mitul "sistem ipotecar indexat dual" la creditul ipotecar se afla n fata unui
care protejeaza prin stabilirea unor lant de incertitudini (legate de sigu-
rate la 25% din venitul debitorului, in- ranta locului de munca, abilitatea de a
dexate cu cresterea medie a salariilor, face fata platilor lunare n conditiile
productia totala astfel finantata a fost unor modificari drastice ale acestora
foarte scazuta si datorita competitiei etc.). Nou nfiintata legislatie n do-
creditelor nalt subventionate acordate meniu, faptul ca inflatia se pare ca a
de Banca de Stat pentru Economii a nceput sa scada si se asteapta sca-
Poloniei (Economic Commission for derea n continuare a acesteia, orizon-
Europe, 1998). Chiar si n conditiile tul unei usoare redresari economice n
acestui nou sistem, dobnzile la ipote- 2001, la care se adauga si nceperea
cile pe termen lung sunt mari, exclu- acordarii efective de credite ipotecare
znd majoritatea populatiei; pe termen de catre ANL (mai 2000) pot fi indi-
lung nsa, se asteapta ca marea parte catori ai unei posibile dezvoltari a fi-
a celor cu venituri medii sa fie eligibili nantarii ipotecare romnesti n urma-
pentru creditele ipotecare. torii ani.
396
Ipotec imobiliar
Efectele asociate ipotecii imobiliare s-ar portamentului delincvent etc.) sau

putea gasi pe termen lung si la nivel de gasirea altuia mai bine platit. Migratia
patternuri de cheltuieli familiale sau la catre o alta localitate ar fi si ea afec-
nivelul mobilitatii fortei de munca. tata, n sensul ca pe perioada rambur-
Baudrillard (1996, p. 104) vorbeste sarii creditului garantat prin ipoteca, de
despre un alt fel de efect asociat apa- cele mai multe ori, va fi foarte scazuta.
ritiei creditului n general, si anume: Introducerea ipotecii imobiliare, a cre-
"precesiunea consumului - o noua eti- ditului ipotecar pentru investitii imobi-
ca". n timp ce pna nu de mult obiec- liare este o necesitate pentru orice po-
tele dobndite materializau o munca litica de locuire care si propune dez-
depusa si erau rezultatul unui lung voltarea sectorului de constructie a lo-
efort de economisire, n zilele noastre, cuintelor, a investitiilor n domeniul lo-
obiectele apar nainte de a fi cstigate, cuintelor, iar n privinta consumului de
anticipnd suma de eforturi si de locuinte, stimularea cererii de locuinte
munca pe care o reprezinta; ca sa spu- proprietate personala. Creditul ipotecar
nem asa, consumul precede productia. pentru investitii imobiliare are conse-
n felul acesta, ele exercita o con- cinte benefice la nivelul bunastarii unei
strngere: sunt cumva suspendate familii, n principal prin cresterea acce-
deasupra noastra, iar noi trebuie sa le sibilitatii la o locuinta - obiectiv impor-
platim (Baudrillard, 1996, p. 104). Este tant al unei politici de locuire -, prin po-
de presupus ca o familie constrnsa sibilitatea efectuarii unor reabilitari, con-
de o ipoteca imobiliara si va modifica solidari, extinderi ale imobilelor locative,
ntregul comportament de cheltuire a fara a exista presiuni excesive ale
bugetului familial pentru a face fata ra- bugetelor familiale. \Ruxandra Noica[
telor lunare necesare rambursarii dato- Vezi si: Agentia Nationala pentru
riei pe care o are; n acelasi timp, va Locuinte
ncerca pastrarea locului de munca
Bibliografie selectiva: Balchin (1996);
printr-un comportament pozitiv (creste- Doling (1997); Filipescu (1997);
rea performantelor, inventivitate, chiar Legea nr. 190/1999, Economic Com-
n unele cazuri, prin reducerea com mission for Europe (1998, 1999, 2000)
397
mbtrnire demografic
batrni din populatie sub si peste limita

vrstei apte de munca, care revine la
100 sau 1.000 de persoane n vrsta

de munca. \Ana Rodica Staiculescu[
Vezi si: asigurari sociale; rentinerirea
demografica a populatiei
mbatrnire demografica
ncredintare n vederea
Conceptul de .d. (engl., ageing of popu-
adoptiei
lation, fr., vieillissement de la popu-
lation) desemneaza acel proces de- Hotarre data de autoritatile compe-
mografic care consta n cresterea tente de ncredintare spre crestere si
ponderii populatiei vrstnice, respectiv educare a unui copil ce urmeaza a fi
n scaderea proportiei populatiei ti- adoptat n familia adoptiva, nainte ca
nere; de obicei, proportia populatiei procedura legala de adoptie sa fie
adulte ramne vreme ndelungata ne- ncheiata. n cazul n care conditiile
schimbata. Este un proces caracte- prevazute de lege cu privire la situatia
ristic tuturor populatiilor din tarile dez- copilului (consimtamntul parintilor pentru
voltate, asociat unei anumite faze a adoptie sau hotarre judecatoreasca
tranzitiei demografice. n mare, acest definitiva de abandon, consimtamntul
proces se datoreaza scaderii fecun- copilului care a mplinit 10 ani) si la familia
ditatii si cresterii sperantei de viata, adoptiva (existenta atestatului de familie
efecte directe ale cresterii bunastarii adoptiva, consimtamntul familiei
sociale n special dupa cel de-al doi- adoptive) sunt ndeplinite si Comisia
lea razboi mondial: cresterea calitatii pentru Protectia Copilului si-a dat avizul
vietii, diversificarea si cresterea ca- cu privire la adoptie, aceasta poate hotar
litatii serviciilor medicale, mbunatati- ncredintarea copilului n vederea adoptiei
rea serviciilor sociale adresate vrst- unei persoane sau familii. Comisia pentru
nicilor, schimbarea semnificatiei copi- Protectia Copilului poate ncredinta copilul
lului dintr-un bun individual ntr-un bun n vederea adoptiei si unei persoane sau
social etc. O consecinta directa a familii care nu are cetatenie romna, dar
acestui proces este deteriorarea care are resedinta pe teritoriul statului ro-
raportului dintre populatia activa si cea mn de cel putin 6 luni. ncredintarea
inactiva, avnd un impact deosebit copilului n vederea adoptiei dureaza
asupra sustenabilitatii anumitor tipuri mimimum 3 luni. Perioada pentru care un
de politici sociale, n special n copil este ncredintat se stabileste de
domeniul asigurarilor sociale. Acest catre Comisia pentru Protectia Copilului n
raport se masoara prin raportul de momentul emiterii hotarrii de
dependenta (engl., dependency ratio, ncredintare n vederea adoptiei. Pe toata
fr., rapport de dpendance), indice perioada ncredintarii n vederea adoptiei,
care exprima numarul de tineri si serviciul public specializat pentru protectia
398
ngrijirea n comunitate
copilului supravegheaza evolutia copilului geografice, avnd una sau mai multe
n familia de ncredintare. \Nina Petre[ legaturi comune aditionale.
Vezi si: abandonul copilului; copil n n esenta, optiunea "ngrijire n comu-
dificultate; familie adoptiva; adoptie nitate" pune accentul pe o serie de
schimbari care vizeaza:
- sa determine ca persoanele res-
ngrijirea n comunitate pective sa duca o viata ct mai
normala posibil n propriile lor lo-
Dezvoltarea acestei orientari a avut ca cuinte ori n mediul obisnuit al co-
punct de plecare constientizarea pro- munitatii;
ceselor negative care au loc n in- - sa ofere tipurile adecvate de suport
stitutiile de tip rezidential, care se re- care sa ajute persoanele sa atinga
fera la anumite simptome (incluznd maximum posibil de independenta
apatia, retragerea, reducerea motiva- si, prin achizitionarea ori redobn-
tiei), ca efecte ale depersonalizarii de- direa deprinderilor esentiale de via-
terminate de tratamentul nediferentiat, ta, sa-si realizeze pe deplin propriul
de caracterul de rutina al activitatilor si lor potential;
de lipsa oportunitatilor de asumare a - sa ofere mai multe informatii in-
unor roluri asemanatoare celor exis- dividului, privind viata si serviciile de
tente la nivelul comunitatii. Multa vre- care are nevoie pentru aceasta.
me, cei care acordau ngrijire de tip in-
formal au fost neglijati n planificarea si ngrijirea n comunitate antreneaza re-
furnizarea serviciilor, iar beneficiarii si structurari esentiale la nivelul serviciilor
furnizorii ngrijirii erau perceputi ca fiind de sprijin, care trebuie sa satisfaca noi
diferiti, cu obiective, aspiratii, deprin- standarde, n raport cu noile orientari,
deri specifice. cum ar fi:
ngrijirea n comunitate are sensul asi- a) flexibilitatea si sensibilitatea n ra-
gurarii sprijinului si serviciilor de care port cu nevoile persoanelor bene-
au nevoie persoanele afectate de di- ficiare si ale celor care le acorda
ferite probleme (mbatrnire, boli min- ngrijirea;
tale, deficiente fizice, senzoriale) pen- b) formularea unei game de optiuni
tru a deveni apte sa traiasca ntr-un pentru beneficiari;
mod ct mai independent posibil n c) asigurarea interventiilor strict nece-
propriile lor locuinte, ori n mediul sare, n vederea dezvoltarii inde-
"obisnuit" al comunitatii. pendentei beneficiarilor;
d) concentrarea asupra celor cu ne-
Termenul "comunitate" se refera nu voile cele mai mari.
numai la grupurile umane care mpar-
tasesc o identitate comuna, ci, ntr-un n mod similar cu celelalte optiuni, n-
sens mai larg, la orice tip de rezidenta, grijirea n comunitate prezinta o serie
de colectivitate, unde oamenii locuiesc de avantaje si limite; printre avantaje,
mpreuna cu familia sau prietenii. O ar putea fi semnalate urmatoarele:
comunitate consta astfel ntr-un an- - promovarea alegerilor si a inde-
samblu de persoane aflate n inter- pendentei persoanelor ngrijite, n-
actiune sociala n interiorul unei zone tr-un mediu de viata ct mai apro-
399
nvmnt alternativ
piat de cel al celorlalti membri ai co-

nvatamnt alternativ
munitatii;
- tendinta de individualizare a servi- Concept mai degraba vag, utilizat
ciilor furnizate persoanelor cu difi- pentru a acoperi o sfera larga de mo-
cultati, n raport cu nevoile lor spe- duri de a furniza educatie, definite n
ciale; antiteza cu nvatamntul public con-
- implicarea ntregii comunitati n pro- ventional, de care se disting prin tipul
cesul de ngrijire, ceea ce determi- de management si/sau proprietate, filo-
na o mai buna acceptare a persoa- sofie educationala, programa si me-
nelor care beneficiaza de ngrijire, tode pedagogice.
evitarea etichetarii si stigmatizarii; Sensul cel mai comun vizeaza spe-
- promovarea activitatilor unor echipe cificul pedagogic al scolilor alternative
complexe, interdisciplinare, care si focalizarea pe nevoile copilului si
orienteaza si acorda suport pe optiunile sale sau ale parintilor. Exem-
parcursul procesului de ngrijire. plele clasice sunt scolile Waldorf,
Montessori, dar si scolile autoadminis-
Desi aceasta abordare este de cea mai
trate de catre comunitatile locale.
mare actualitate, ea nu este lipsita de
anumite limite: dificultati privind Filosofia scolilor Waldorf (dezvoltata de
structurarea si planificarea activitatilor Rudolf Steiner la nceputul secolului)
retelelor de servicii, competitia dintre se bazeaza pe antroposofie, postulnd
specialisti, caracterul birocratic al acti- ca indivizii se pot dezvolta doar daca
vitatii serviciilor complexe si, nu n sunt motivati prin antrenament spi-
ritual. Scolile Waldorf opteaza asadar
ultimul rnd, o anumita rezistenta a
pentru crearea initiala a unei motivatii
comunitatii (de pilda, protestul locuito-
spirituale, amnnd nvatarea scrisului
rilor dintr-o anumita zona fata de pro-
si cititului si respingnd utilizarea n
iectele de amplasare a unor locuinte
nvatare a tehnologiilor avansate,
colective sau individuale destinate precum computerele si televiziunea,
persoanelor cu handicap, pe motivul privite ca elemente perturbatoare ale
ca, din aceasta cauza, pretul locuin- dezvoltarii creativitatii, imaginatiei si
telor din acea zona ar putea scadea n interesului intelectual pentru educatie.
mod semnificativ). Practica Waldorf recomanda men-
Pentru ca persoanele care beneficiaza tinerea acelorasi clase de elevi avnd
de ngrijire sa-si realizeze drepturile de un cadru didactic care sa predea
cetateni, este necesar ca ntreaga majoritatea disciplinelor, de la gradinita
comunitate sa fie implicata. \Livius pna la sfrsitul nvatamntului
Manea[ obligatoriu. Aceasta determina dezvol-
tarea unor legaturi puternice ntre copii
Vezi si dezinstitutionalizare; si ntre copii si nvatator, educatia des-
normalizare; protectia sociala a fasurndu-se astfel ntr-un mediu ct
persoanelor cu handicap mai familiar, dezinhibator.
Bibliografie selectiva: Bornat et al. Criticii sistemului Waldorf ataca rigidi-
(1993), Jack (1998) tatea tehnicilor utilizate (copiii executa
toti aceleasi exercitii, n acelasi timp),
400
nvmntul deschis i la distan
lipsa de fundamentare stiintifica si sunt etichetate ca alternative prin

relativa ineficacitate (costurile de timp simplul fapt ca forma de proprietate
sunt foarte mari, acumularea efectiva difera de cea a nvatamntului public.
de cunostinte fiind amnata n n fine, un alt tip de scoli alternative l
favoarea dezvoltarii nevoii de infor- constituie scolile dezvoltate n si de
matie si deprinderilor de a o dobndi). catre comunitatile marginale, minori-
Popularitatea scolilor Waldorf se dato- tare sau izolate, dezavantajate n ce
reaza mai ales mediului educational priveste accesul la nvatamntul con-
prietenos, familial, pe care l propun, n ventional. Aceste scoli tind a reflecta
contrast cu relativa alienare a lumii valorile comunitatii locale, prezentnd
moderne. avantajul unei relatii privilegiate cu
Scolile Montessori propun nvatarea aceasta. Eterogene din punct de ve-
prin experimentare, ca principiu edu- dere al filosofiei ce sta la baza lor,
cational, filosofia lor fiind cea dezvol- aceste scoli pot mbraca fie forma edu-
tata de Maria Montessori: aceasta catiei multiculturale, fie tind sa dezvolte
pledeaza pentru libertatea copiilor n ideologii exclusiviste, segregationiste,
nvatare, argumentnd asupra faptului fundamentaliste, bazate pe accen-
ca elevii nvata cel mai bine de unii tuarea diferentelor si identitatilor cul-
singuri. Rolul cadrului didactic nu mai e turale, rasiale, etnice sau religioase.
acela de a ghida procesul educational, \Bogdan Voicu[
curriculumul fiind unul extrem de flexi- Vezi si: educatie multiculturala; nvata-
bil, ci doar de a asista elevii n rezol- mntul deschis si la distanta
varea unor exercitii practice din care
acestia dobndesc cunostinte. Spre
deosebire de scolile Waldorf, exercitiile nvatamntul deschis
realizate de elevi sunt diferite, actul
nvatarii fiind puternic individualizat.
si la distanta
Educatia tip Montessori s-a dezvoltat nvatamntul deschis si la distanta
mai mult pentru nvatamntul presco- constituie o sintagma care defineste o
lar, urcnd uneori si n primele clase gama ntreaga de activitati educa-
ale nvatamntului primar. Scolile Wal- tionale formale, dar neconventionale,
dorf si Montessori sunt relativ raspn- caracterizate prin flexibilitate ridicata si
dite mai ales n Statele Unite si Ger- proiectate astfel nct sa diminueze
mania. inegalitatea de acces la educatie.
Alte pedagogii alternative recomanda nvatamntul deschis este un termen
deschiderea" scolilor, mutnd cadrul mai degraba vag, referindu-se la forme
nvatarii n spatii publice, muzee, uni- educationale menite a depasi con-
tati industriale etc. sau prelund tehnici strngerile care fac ca nvatamntul -
ale nvatamntului deschis. n special cel tertiar si secundar - sa fie
O alta categorie de scoli alternative mai greu accesibil indivizilor care
este cea a scolilor autoadministrate. provin din zone izolate sau din grupuri
Eticheta de "alternativ" vizeaza aici marginale sau defavorizate. Definitiile
modul de organizare si management al nvatamntului deschis se concen-
unitatii scolare. Uneori, scolile private treaza ndeosebi pe constrngerile pe
401
nvmntul deschis i la distan
care el cauta sa le depaseasca. Asa dul de structurare a activitatii propus

cum remarca Tight (1996, p. 95), a- de organizatia care furnizeaza serviciul
ceste bariere" ale nvatamntului tra- educational n cauza. Furnizorul servi-
ditional pot fi de natura spatio-tem- ciilor educationale pune la dispozitia
porala (normele care impun momentul, cursantilor materiale didactice care
locul si durata nvatarii), de tip social sustin si ghideaza activitatea de nva-
(caracteristici precum sexul, vrsta, tare, prin posta, radio, televiziune sau
etnia, clasa sociala, averea indivizilor Internet si posta electronica. La inter-
care pot determina discriminari n ce vale regulate, cursantii se ntlnesc cu
priveste accesul la educatie) sau pot fi cadrele didactice n cadrul formal al
legate de natura nvatarii n sine (con- salii de curs, pentru fixarea si verifica-
tinutul, modul de predare, structura rea cunostintelor dobndite. n plus,
disciplinelor predate pot fi lipsite de ntre aceste ntlniri ei pot contacta
relevanta prin prisma activitatilor pe cadrele didactice pentru a-si lamuri
care indivizii intentioneaza sa le des- anumite neclaritati, n functie de regle-
fasoare ulterior). nvatamntul deschis mentarile impuse prin modul de orga-
ofera cursuri care raspund direct la nizare a activitatii de nvatare (cursantii
nevoile cursantilor, fie din punct de pot solicita explicatii prin telefon n
vedere spatio-temporal (locul desfasu- zilele si la orele prestabilite, prin e-mail
rarii nvatarii poate fi n unitati de n- etc.). Structura si continutul discipli-
vatamnt clasice, acasa la cursant sau nelor studiate sunt, de regula, similare
oriunde n alta parte, momentul desfa- celor din nvatamntul traditional.
surarii actului educational, ca si viteza nvatamntul la distanta este astfel
cu care cursantii progreseaza n par- conceput nct sa poata asigura ac-
curgerea materiilor ramnnd la latitu- cesul la educatie si pentru indivizi aflati
dinea acestora), fie din punct de vede- n zone izolate, pentru cei care, din
re al continutului si structurii materiei diferite motive, nu se pot deplasa, dar
studiate sau al modului de predare si pentru cei care sunt predispusi la n-
(cursantul poate fi asistat sau nu de treruperea sau renuntarea la studii din
cadre didactice n activitatea de motive financiare (nepresupunnd o
nvatare, avnd si dreptul de a alege, activitate cu frecventa, nvatamntul la
cel putin partial, disciplinele pe care si distanta, ca si cel deschis, permite
doreste sa le studieze). Dupa cum cursantilor desfasurarea simultana a
noteaza Tight, nvatamntul deschis nu unor activitati aducatoare de venit,
nlatura simultan toate aceste bariere, permitndu-le sa se ntretina). nvata-
ci se concentreaza doar asupra unora mntul deschis constituie o forma mai
dintre ele. ieftina de furnizare a educatiei: nu este
nvatamntul la distanta este un pro- neaparata nevoie de scoli mari, nu-
ces educational organizat, n care ca- marul de elevi care revin unui profesor
drele didactice si cursantii nu interac- este mult mai mare etc.
tioneaza direct, fata n fata, dect n nvatamntul la distanta a fost utilizat
rare ocazii. Cursantii urmeaza o acti- nca de la nceputul anilor '60, n spe-
vitate individuala de nvatare, urmnd cial pentru educatia universitara, dar si
nsa n mod riguros planificarea si mo- pentru perfectionarea cadrelor didac-
402
nvmntul particular
tice din zonele slab dezvoltate (Perra- 2000, n special capitolul 10; Evans si
ton, 2000, p. 3). nvatamntul deschis Nation, 1996). Al doilea tip de critica
a aparut si s-a dezvoltat simultan cu vizeaza faptul ca nvatamntul deschis
educatia la distanta, utiliznd adeseori si la distanta presupune accesul la fa-
tehnici ale acesteia. Primele manifes- cilitati precum tehnica audio-video sau
tari ale educatiei deschise au fost uni- computerele, ceea ce n fapt ar men-
versitatile populare (deschise), aparute tine, daca nu exacerba, inegalitatea de
ca reactie la cererea de educatie a acces. Pentru prevenirea acestui feno-
adultilor si la nevoia de a asigura ac- men (accesul la tehnica n cauza este
cesul n nvatamntul superior si pen- localizat, de regula, tot n familiile mai
tru indivizii provenind din familii sarace nstarite si mai bine educate), autori-
n capital educational (n general, copiii tatile publice organizeaza, de regula,
din astfel de familii au o probabilitate centre zonale n care cursantii pot
mai mica de a urma nvatamntul su- avea acces la computere, aparatura
perior dect cei ai caror parinti au audio-video etc. Astfel de centre sunt
urmat liceul sau au absolvit o facul- nsa costisitoare si greu de furnizat n
tate). nvatamntul deschis si la distan- conditiile unei dispersii teritoriale mari
ta vine n sprijinul acestora, prin dimi- a cursantilor. De aici si al treilea tip de
nuarea costurilor de oportunitate ale critica, viznd costurile reale ridicate
educatiei, dar si prin adecvarea con- ale nvatamntului deschis si la dis-
tinutului educatiei la cerintele exprese tanta. Sustinatorii unui astfel de punct
ale cursantilor (includerea n curricu- de vedere argumenteaza asupra faptu-
lum a cunostintelor cu aplicabilitate di- lui ca la costurile echipamentelor se
recta n activitatea curenta a acestora). adauga si cheltuielile de formare supli-
Ulterior, nvatamntul deschis si la dis- mentara a cadrelor didactice implicate
tanta a nceput sa fie utilizat si n n procesul educational ca formatori.
nvatamntul secundar si chiar n edu- Totusi, unele experiente, n special
catia primara. asiatice (Indonezia si Coreea de Sud),
dovedesc o eficienta si o eficacitate
Cele doua forme de educatie (deschisa
crescuta n utilizarea nvatamntului la
si la distanta) sunt similare prin
flexibilitatea lor deosebita, prin obiec- distanta n nvatamntul secundar si
tivele comune, dar si prin utilizarea tertiar, utiliznd ca mijloc de comunica-
unor tehnici similare de nvatare, astfel tie radioul sau televiziunea. \Bogdan
ca, de regula, sunt referite mpreuna, Voicu[
prin sintagma de nvatamnt deschis si Vezi si: politici educationale
la distanta. Bibliografie selectiva: Perraton (2000);
Criticii metodei insista pe ineficacita- Tight (1996); OECD (1999); Tuijnman
tea educationala, punnd n discutie (1995)
calitatea redusa a nvatarii, lipsa de
adecvare a continutului si controlul re-
dus asupra cunostintelor reale dobn- nvatamntul particular
dite de cursanti. Datele empirice exis-
tente nu sustin o astfel de ipoteza, nsa nvatamntul particular a devenit n
nici nu o contrazic (vezi Perraton, prezent expresia curenta pentru ceea
403
nvmntul particular
ce nu este nvatamnt de stat ori pu- societatii americane ncepnd cu anii

blic, desi, de fapt, aceasta denumire 70 o constituie "trecerea de la ajutorul
acopera situatii deosebit de variate de institutional la autoajutorare" (Naisbitt,
la un stat la altul. 1989, p. 199). Aratnd ca anii 70 nu
n tarile membre ale Comunitatii Euro- au fost cei mai buni pentru sistemul
pene, sectorul strict "particular" - orga- scolilor publice americane, ncepnd
nizat, finantat si controlat n ntregime sa se raspndeasca ideea potrivit ca-
de persoane sau organisme particulare reia n America nvatamntul suferea o
- att ct este prezent, este totusi ex- scadere foarte serioasa n privinta ca-
trem de limitat. n paralel, s-a dezvoltat litatii, Naisbitt ntreprinde o analiza
un alt sector, care, desi nu este de asupra factorilor care au condus la pro-
stat, nu poate fi definit ca fiind parti- liferarea nvatamntului superior par-
cular, avnd n vedere legaturile sale ticular si avanseaza ipoteza conform
cu statul n domeniul finantarii si con- careia continua dezamagire fata de
trolului, cunoscut si sub numele de sistemul public de nvatamnt a de-
"sector nonpublic". terminat o varietate de raspunsuri ba-
zate pe autoajutorare. Activismul pa-
Sectorul "nonpublic" cuprinde astfel
rintilor a crescut, iar nscrierea n sco-
mai multe categorii de scoli religioase
lile particulare a urcat n mod impre-
sau laice, scoli ce practica metode de sionant. "n forma sa cea mai radicala,
nvatamnt alternative, scoli ce consti- noua miscare pentru ajutorare
tuie un "substituent" sau un "echiva- educationala a produs un curent statornic
lent" al scolilor de stat si scoli ce-si n favoarea noilor scoli alternative si
desfasoara activitatea pe baza de con- ncercari de a muta procesul educational
tract ncheiat cu autoritatile (Brzea, din scoli la domiciliu, fie ca un adaos la
1996, p. 5-7). programa scolara regulamentara, fie ca o
nvatamntul particular reprezinta unul amenintare a legilor obligatorii cu privire la
dintre cele mai importante servicii, fur- educatie" (Naisbitt, 1989, p. 213).
nizate n special sub forma nonprofit n Analiznd sectorul nonprofit dintr-o
tarile dezvoltate. Daca luam ca exem- perspectiva comparativa, Estelle
plu Japonia, n aceasta tara, 75% James avansa n 1989 teoria cererii
dintre universitati sunt nonprofit, iar n suplimentare si diversificate. Conform
cazul Statelor Unite, proportia acestora acestei teorii, nevoia de varietate apa-
depaseste jumatate din numarul total re n anumite conditii, cnd comunita-
de facultati si colegii. tea este caracterizata prin:
Teoriile care au ncercat sa explice a) accentuata diferentiere culturala
aparitia si dezvoltarea nvatamntului (religioasa, lingvistica, etnica);
superior particular pleaca de la premi- b) preferintele sunt dispersate geogra-
se diferite, reflectnd schimbarile suc- fic, neputnd fi satisfacute de agen-
cesive survenite n perceptia acestui tiile guvernamentale locale;
fenomen. c) guvernul este constrns sa furni-
John Naisbitt, specialist n prognoza zeze un produs relativ uniform
sociala, aprecia ca una dintre cele (James, Rose-Ackerman, 1989, p.
zece directii care au schimbat viata 407-410).
404
nvmntul particular
De exemplu, n tarile n care exista o x libertatea cetatenilor, garantata prin
mare uniformitate din punct de vedere Constitutie, de a nfiinta scoli, potri-
religios si lingvistic, asa cum se n- vit optiunilor lor filosofice sau reli-
tmpla n cazul Suediei, sectorul public gioase;
reuseste sa satisfaca cererea de edu- x dreptul parintilor de a alege pentru
catie din partea populatiei. O situatie copiii lor o forma alternativa de n-
aparte ntlnim n Olanda, tara n care vatamnt, alta dect cea asigurata
exista puternice clivaje ntre catolici si de stat;
calvinisti. Aceste doua grupuri religi- x obligatia statului de a garanta exer-
oase au reusit sa-si nfiinteze o serie citarea libera a acestui drept de
de scoli private, care primesc si sub- catre parinti, indiferent de situatia lor
ventii publice. Clivaje lingvistice si reli- financiara si conditia lor sociala,
gioase similare ntlnim si n Belgia. inclusiv prin asigurarea unei finantari
corespunzatoare a formelor de n-
n Israel, cele mai multe scoli private
vatamnt alternative sau prin fa-
sunt conduse de si pentru evreii orto- cilitarea dezvoltarii unui sector par-
docsi, care sunt nemultumiti de scolile ticular, cu conditia sa nu presupuna
publice laice. eforturi financiare din partea statului;
n India, scolile private si colegiile sunt x garantarea nvatamntului laic de
adesea diferentiate prin limba de pre- stat, ca o contrapondere n cazul
dare, asociata cu regiunea de origine, unui nvatamnt particular prepon-
religie (musulmani, parsi - adepti ai lui derent religios, sau recunoasterea
Zoroastru - si credinciosi sikh) sau casta. de catre stat si integrarea n sec-
nvatamntul particular a cunoscut, de torul public a scolilor nfiintate n
principal de catre biserici.
asemenea, o crestere impresionanta
ncepnd cu anii 80 n statele Asiei si n cazul Romniei, se poate constata
Africii, dar mai ales n America Latina, ca, pentru nvatamntul preuniversitar,
unde scolile au o puternica afiliere reli- sectorul privat aparut dupa anul 1989
gioasa (James, Rose-Ackerman, 1989, este nca foarte putin reprezentat (vezi
p. 403-405). n prezent, China are tabelele urmatoare).
peste 800 de institutii private de nva- n 1998 a luat fiinta Comisia de Eva-
tamnt superior, iar n Brazilia aproape luare si Acreditare a nvatamntului Pre-
60% din totalul de studenti nvata n universitar, n urma adoptarii Ordonan-
sectorul particular. tei Guvernului Romniei nr. 87/1998.
n statele Comunitatii Europene, facto- Prima etapa a procesului de acreditare
rii care au o influenta majora n dezvol- este acordarea autorizatiei de ncre-
tarea sectorului de nvatamnt parti- dere unitatilor de nvatamnt care vor
cular se regasesc n cuprinsul unui solicita n scris acest lucru, conform
cadru legislativ general, adoptat de prevederilor legale, dupa cum urmea-
catre statele membre. Acest cadru za:
prevede (nvatamntul particular: for- gradinitele si scolile primare si gim-
me si conditii n statele membre ale naziale, scolile profesionale si de
Comunitatii Europene, p. 7): ucenici la inspectoratele scolare ju-
405
nvmntul particular
detene si, respectiv, la Inspectoratul liceele, scolile postliceale la MEN

Scolar al Municipiului Bucuresti; (Comisia de Evaluare si Acreditare
a nvatamntului Preuniversitar).
Repartizarea institutiilor si elevilor din nvatamntul preuniversitar
(primar si secundar) pe forme de proprietate, n anul scolar 1998/1999
Tip nvatamnt Unitati de nvatamnt Elevi
Numar % Numar %
nv. public 15.701 99,76 3.451.193 99,60
nv. privat 18 0,11 2.784 0,08
nv. cooperatist 21 0,13 11.132 0,32
Total 15.740 100,00 3.456.109 100,00
Sursa: MEN si ISE,1999, p. 36.
Situatia scolilor particulare din Romnia la 1.12.1999

Numar total de nvatamnt nvatamnt nvatamnt nvatamnt
unitati scolare prescolar obligatoriu liceal postliceal
353 87 22 21 223
Sursa: Buletin informativ al MEN, nr. 2 / 2000.
n intervalul de aproape doi ani scurs unde 34,2% dintre licee sunt private,
de la nfiintarea Comisiei de Evaluare Spania, unde proportia acestora este
si Acreditare, nu putem vorbi despre o de 29%, sau Danemarca, unde 12%
amploare deosebita a fenomenului dintre licee sunt n sectorul particular
aparitiei liceelor si scolilor profesionale (Brzea, 1996).
particulare n Romnia. n anul scolar n ceea ce priveste perioada de dupa
1998/1999 au depus dosare pentru 1989/1990, schimbarile survenite n
acordarea autorizatiei de ncredere un sistemul de nvatamnt superior al ta-
numar de 22 de licee particulare, 5 rilor foste comuniste au avut loc n
scoli profesionale si de ucenici si 10 directia unei adevarate "explozii insti-
scoli profesionale, iar pentru anul tutionale", care s-a manifestat prin
scolar 1999/2000 s-au nregistrat 15 extinderea retelelor institutionale, a-
dosare pentru licee, 1 dosar pentru o paritia de noi institutii, diversificarea
scoala profesionala si 1 dosar pentru o structurala orizontala si verticala si
scoala de ucenici. aparitia unor noi forme educationale.
Romnia se afla abia la nceput de O data cu nlocuirea monopolului
drum n ceea ce priveste nvatamntul statului si prin aparitia unui mare nu-
liceal particular comparativ cu tarile din mar de institutii particulare de nva-
Comunitatea Europeana. Putem vorbi tamnt superior, sectorul educational
despre un sector particular puternic la a devenit terenul unor aprige con-
nivelul nvatamntului liceal n Franta, troverse.
406
nvmntul particular
Statutul juridic al institutiilor particulare acestea au aparut att sub forma fun-
de nvatamnt superior este caracte- datiilor culturale si a asociatiilor de bine-
rizat prin numeroase ambiguitati. facere, care functionau pe principiul
Unele tari (Finlanda, Bulgaria) nu dis- nonprofit, n conformitate cu Legea nr.
pun de prevederi legale privind functio- 21/1924, ct si sub forma societatilor
narea lor (Bulgaria intentioneaza legi- comerciale, n baza Legii nr. 35/1990.
ferarea lor), altele conditioneaza func- Diversitatea formelor juridice pe care
tionarea lor de conformarea la stan- aceste institutii le-au adoptat a generat
dardele din institutiile publice (Fede- ambiguitate, datorita plasarii lor att n
ratia Rusa). n Lituania, nfiintarea in- sectorul nonprofit, ct si n cel profit.
stitutiilor particulare de nvatamnt su- Ambiguitatea a fost nlaturata, n plan
perior este conditionata de obtinerea legislativ, o data cu aparitia dispozitiei
unei autorizatii de functionare din par- articolului 2 din Legea nr. 88/1993,
tea guvernului, neexistnd o lege spe- conform caruia "institutiile de nvata-
ciala a functionarii acestui tip de in- mnt superior functioneaza pe prin-
stitutii. Pentru moment, doar Romnia cipiul nonprofit" (I. Mihailescu, 1996, p.
dispune de o reglementare legala 11). Punerea n practica a acestei
speciala privind organizarea si functio- dispozitii a avut loc ncepnd din anul
narea institutiilor particulare (Ioan 1994, cnd majoritatea institutiilor par-
Mihailescu, 1997, p. 20-23). ticulare de nvatamnt superior care
n Romnia, aparitia institutiilor parti- functionau ca societati comerciale si-au
culare de nvatamnt superior a con- transferat patrimoniul unor fundatii,
stituit unul dintre factorii determinanti n transformndu-se n unitati nonprofit si
introducerea noului sistem de evaluare reusind astfel sa se adapteze preve-
academica si acreditare, menit sa sta- derilor legale.
bileasca nivelul calitatii serviciilor aca- Spre deosebire de celelalte organizatii
demice oferite studentilor. nonprofit romnesti, a caror functiona-
Tot n cazul Romniei, finantarea in- re este conditionata de obtinerea unei
stitutiilor particulare de nvatamnt su- autorizatii eliberate de ministerul n
perior se face exclusiv din taxele de sfera caruia se nscrie activitatea lor,
studii, platite de studenti. Acest fapt, institutiile particulare de nvatamnt
corelat cu absenta unei proceduri clare superior functioneaza n baza unei
de urmarire a evaluarii modului de autorizatii provizorii, iar ulterior n baza
folosire a fondurilor care constituie pa- acreditarii conferite de catre Consiliul
trimoniul facultatilor particulare, a pro- National de Evaluare Academica si
vocat numeroase suspiciuni cu privire Acreditare, organism academic inde-
la calitatea serviciilor academice oferite pendent, numit de Parlament.
studentilor. Constituirea si desfiintarea institutiilor
Pna la aparitia Legii nr. 88/1993 de nvatamnt superior se face prin
privind acreditarea institutiilor de nvata- lege, de catre parlament, la propune-
mnt superior si recunoasterea diplo- rea guvernului si cu avizul Ministerului
melor, era greu de spus carui sector i Educatiei Nationale. Procedura guver-
apartineau institutiile particulare de n- namentala si parlamentara se declan-
vatamnt superior, datorita faptului ca seaza numai pe baza recomandarilor
407
nvmntul particular
Consiliului National de Evaluare Aca- organiza examene de absolvire, de

demica si Acreditare. Facultatile se a elibera diplome si de a functiona
nfiinteaza si se desfiinteaza prin ho- autonom.
tarre de guvern. Institutiile particulare de nvatamnt su-
n iulie 1999, Legea nr. 88 din 1993 a perior nu sunt recunoscute de organele
fost modificata si completata prin publice dect daca primesc autorizarea
Legea nr. 144/1999. Noua lege prevede functionare provizorie si, ulterior,
de ca "mpreuna cu comisiile din sub- acreditarea.
ordine, Consiliul National de Evaluare
Conform unei statistici realizate la data
Academica si Acreditare ntocmeste un
de 18 martie 1998 de catre Consiliul
raport de evaluare, n baza caruia
guvernul initiaza proiectul de lege pri- National de Evaluare Academica si
vind nfiintarea institutiei de nvatamnt Acreditare, dintr-un numar total de 552
superior cu facultatile, colegiile si spe- de facultati particulare care depuse-
cializarile propuse spre acreditare" sera dosare de autoevaluare n ve-
(Legea nr. 144/1999). derea obtinerii autorizatiei de functio-
Conform Legii nr. 88/1993, procedura nare provizorie, un numar de 118 au
de acreditare cuprinde doua faze: fost autorizate, 317 nu au primit au-
torizarea, iar 39 se aflau nca n studiu.
a) obtinerea autorizatiei de functionare
provizorie, care confera dreptul in- Faptul ca n prezent numarul studen-
stitutiilor sa organizeze examene de tilor care frecventeaza facultatile par-
admitere, sa angajeze personal di- ticulare se situeaza n jur de 30% din
dactic si auxiliar si sa desfasoare numarul total al studentilor din Rom-
activitati educationale si de cerce- nia (vezi tabelul) constituie o realitate
tare; ale carei cauze se regasesc n inter-
b) acreditarea, care confera institutiilor corelarea unei serii de factori eco-
de nvatamnt superior dreptul de a nomici, sociali, politici si culturali.
Evolutia numarului de studenti nscrisi la facultatile particulare
Anul '92/'93 '93/'94 '94/'95 '95/'96 '96/'97 '97/'98 '98/'99
Numarul de studenti 85.000 110.880 114.500 85.305 93.343 110.715 130.054
Sursa: MEN, ISE, 1999, p. 75.
Un alt factor care a contribuit la inadaptare la cerintele pietei. Astfel, ofer-
stituirea cu succes a nvatamntului ta acestor universitati a vizat n prin-
privat n Romnia a constat n avan- cipal domeniile economic, juridic, uni-
tajul ca acesta se poate adapta mult versitar si medical (vezi figura).
mai usor la solicitarile actorilor sociali, Faptul ca cerintele pietei muncii pe un
dezvoltnd specializari pentru care ce- interval de patru sau sase ani se pot
rerea este mare si neinitiindu-le sau schimba radical constituie o problema
restrngndu-le pe cele mai putin do- pentru candidatii care opteaza pentru
rite, demonstrnd astfel flexibilitate si un profil sau altul, ncercnd sa-si an-
408
nvmntul particular
ticipeze succesul viitor n functie de parte a acestor efective;

alternativele prezente. Acest inconve- 3. incapacitatea bugetului de stat de a
nient nu vizeaza nsa numai sectorul sustine, n urmatorii ani, o crestere
privat al nvatamntului superior, deoa- a efectivelor de studenti la nivelul
rece si absolventii sectorului public sunt cererii;
amenintati de acelasi pericol, n absenta 4. o puternica valorizare n opinia
verigii de legatura dintre cerintele piatei publica a studiilor superioare;
muncii si sectorul educational. 5. o cerere masiva de competente n
Autorii unui studiu recent, realizat n anumite domenii, n speta cele
1997 (Rotariu et al., 1997), avansau legate de gestiunea si manage-
ipoteza ca "proliferarea extraordinara a mentul activitatilor economice si de
nvatamntului privat se datoreaza rezolvarea numarului mare de pro-
unor factori cu actiune favorizanta", bleme juridice ale agentilor econo-
ntre care mentionau: mici si persoanelor fizice;
1. efectivul redus de studenti n 6. o legislatie lacunara cu privire la
Romnia comunista, care a facut sa nfiintarea si functionarea unitatilor
se cumuleze un numar mare de de nvatamnt, precum si inexis-
tineri, din mai multe generatii, ale tenta, la nceput, a unui mecanism
caror aspiratii de a urma o facultate de acreditare a acestora, ceea ce a
de stat nu au fost ndeplinite; permis multor ntreprinzatori sa
2. incapacitatea nvatamntului de stat deschida universitati private n con-
de a prelua imediat cea mai mare ditii dintre cele mai precare.
Repartitia numarului de studenti din sectorul particular
pe domenii de studiu
45000 42714
40640
40000
35000
30000
25000
20928
20000
15000
10000
3336
5000
312 1430 1355
0
tehnic agricol economic juridic medical universitar artistic
Sursa: MEN, Cartea alba a nvatamntului, 1998, p. 20.
Fiecare dintre acesti factori au fost 1998). O prima concluzie a acestei

analizati ulterior, n 1998, si pusi n re- analize releva faptul ca, n ultimii opt
latie cu teoriile recente ale institutiona- ani, datorita aparitiei nvatamntului
lizarii si neoinstitutionalismului (Dima, superior particular, n Romnia s-a
409
nvmntul particular
ncetatenit ideea de universitate ca mite criterii de performanta (academice

unitate prestatoare de servicii. si stiintifice), prevazute a fi oficializate
Este surprinzator faptul ca acceptarea si implementate prin intermediul orga-
institutiilor de nvatamnt superior par- nismelor guvernamentale si al orga-
ticular s-a produs, ntr-o anumita ma- nismelor academice de intermediere"
sura, datorita imaginii pe care opinia (Ioan Mihailescu, 1996, p. 12).
publica si-o formase fata de univer- n conditiile n care institutiile private
sitatea traditionala (de stat) si datorita vor ndeplini criteriile de calitate sta-
ncrederii mari n aceasta institutie. bilite prin lege, vor fi eligibile pentru
Preluarea titulaturii de universitate, cofinantarea din fonduri guvernamentale
pierea "la indigo" a structurii de or- la fel ca si universitatile de stat, care, la
ganizare, a tipului de cursuri oferite, rndul lor, se afla n aceasta competitie
tinute n marea majoritate a cazurilor a calitatii.
de profesori de la universitatile de stat Ceea ce se urmareste prin introduce-
- pe scurt, mimetismul la nivelul rea noului sistem de finantare a n-
structurii de organizare cu institutiile de vatamntului superior este ndeparta-
stat - au constituit cteva dintre miturile
rea stereotipurilor mostenite de la re-
institutionalizate n societatea rom-
gimurile anterioare, conform carora
neasca sub forma de capital al ncre-
derii populatiei n institutiile de nva- educatia este un sector ce trebuie
tamnt superior. asistat n mod obligatoriu de catre stat,
indiferent de rezultatele obtinute, si
n privinta finantarii nvatamntului su-
toate institutiile de nvatamnt superior
perior particular, legislatia prevede ca,
pe lnga taxele platite de studenti, in- sunt ndreptatite sa fie finantate, pentru
stitutiile particulare de nvatamnt su- ca "presteaza o activitate sociala utila.
perior pot beneficia de sponsorizari, n \Ana-Maria Dima[
conformitate cu Legea sponsorizarii din Vezi si: politici educationale; finantarea
1994, si pot concura alaturi de uni- nvatamntului superior public
versitatile de stat pentru obtinerea de
Bibliografie selectiva: Brzea (1996);
fonduri de cercetare, fonduri de dez-
voltare si burse alocate de stat pentru Mihailescu (1996); Mihailescu (1997);
programe postgraduale. Rotariu et al. (1997)
Din nefericire, "cercetarea stiintifica n
universitatile private este nesubstan-
tiala sau inexistenta", deci fondurile de
cercetare sunt nca imposibil de obtinut
pentru universitatile particulare, mai
ales n conditiile n care Romnia in-
tentioneaza sa utilizeze criterii de per-
formanta n deciziile de finantare a pro-
gramelor educationale si de cercetare:
"se manifesta o tendinta, nca incipi-
enta, de ierarhizare a institutiilor de n-
vatamnt superior, n raport cu anu-
410
Justiie social
definitorii pentru acestea (n cazul
J
beneficiilor sociale selective), sau
tratarea tuturor indivizilor n functie
de nevoie (n cazul serviciilor sociale
personalizate, dar si n cazul
acordarii, de exemplu, a asistentei
medicale). Cele mai "expuse"
sisteme de beneficii si servicii sociale
Justitie distributiva la inechitate procedurala sunt cele de
tip selectiv, caracterizate de un
Se refera la corectitudinea rezultatelor proces de alocare de tip discretionar.
(re)distributive n ceea ce priveste \Luana M. Pop[
bunastarea indivizilor. n functie de Vezi si: echitate orizontala
modelul de justitie sociala adoptat si
de modul de operationalizare a
bunastarii, j.d. poate fi concretizata Justitie sociala
prin deziderate de egalitate
(perspective colectiviste), de Utilizarea termenului de j.s. cores-
favorizare a celor mai defavorizati ntr- punde diferitelor reprezentari asupra
o societate (rawlsianismul), de optimi- justitiei distributive, spre deosebire
zare a bunastarii sociale n termeni de justitia procedurala. Este ceea ce
Pareto (utilitarismul) sau, la limita, prin Rothstein (1998) numeste teoria
noninterventionism total n economie normativa asupra statului, care
(libertarianismul). raspunde la ntrebarea: ce ar trebui
\Luana M. Pop[ sa faca statul? Teoria empirica, spre
deosebire de cea normativa, se
Vezi si: justitie sociala axeaza pe modul n care statul ar
trebui sa procedeze, pentru a face
Justitie procedurala ceea ce ar trebui sa faca.
n domeniul politicilor sociale, j.p. se Un model de j.s. reflecta modul n
refera la modul n care statul, care anumite resurse sociale - venit,
respectiv administratia publica bunuri, servicii, bunastarea n
operationalizeaza principiile general, libertatea sau drepturile -
redistributive statuate ntr-un cadru trebuie (re)distribuite n societate
legislativ, n vederea obtinerii pentru a obtine configuratia sociala
rezultatelor redistributive scontate, si "corecta". Mai concret, j.s. presupune
aplica - n mod corect, i.e. uniform - o distribuire proportionala a
regulile obtinute n urma acestei bunastarii (sau a altor resurse
operationalizari. n functie de tipul de sociale considerate a fi relevante
alocare ce sta la baza redistributiei - pentru bunastarea individului) n
universal, discretionar sau raport cu un anumit criteriu
personalizat - j.p. se asociaza cu considerat relevant, adecvat sau
tratarea egala a tuturor indivizilor (n legitim. Criteriile cele mai frecvent
cazul beneficiilor universalist- utilizate sunt statusul, munca,
categoriale), tratarea tuturor libertatea, drepturile, meritele, nevoia
indivizilor n functie de circumstantele (Spicker, 1998, p. 135).
specifice n care se afla, n baza unor La ntrebarea "care este rolul j.s.?"
criterii considerate a fi relevante si John Rawls, filosoful contemporan
411
Justiie social
care a reusit, la nceputul anilor 70, controversata: unii autori considera

sa aduca n atentia comunitatii ca redistribuirea veniturilor nu se
stiintifice conceptul de j.s., raspunde: suprapune cu redistribuirea
bunastarii, astfel nct redistribuirea
Justitia este prima virtute a trebuie sa vizeze si altceva n afara
institutiilor sociale, asa cum adevarul venitului. Exemple de resurse sociale
este pentru sistemele de gndire. O ce ar putea duce la o mai corecta
teorie, orict de eleganta si redistribuire a bunastarii sunt: servicii
economica este, trebuie rejectata sociale, bunuri, facilitati, drepturi;
sau revizuita daca nu este Rawls merge pna acolo nct consi-
adevarata; n mod analog, legile si dera ca facnd parte din categoria
institutiile, indiferent ct de eficiente "bunurilor primare" si "baza
si bine structurate, trebuie reformate respectului de sine" (Rawls, 1976), o
sau desfiintate daca sunt injuste resursa prea abstracta pentru a
(Rawls, 1976, p. 3). capata o valoare pragmatica (pentru
ntre j.s. si bunastare sociala exista o moduri de definire a bunastarii vezi
legatura puternica, att timp ct reali- bunastare sociala).
zarea unui model sau deziderat de Cele mai importante reprezentari
justitie sociala implica redistribuirea asupra justitiei sociale pot fi regasite
resurselor, i.e. mpartirea beneficilor n trei paradigme teoretice majore
si obligatiilor n cadrul unei cooperari asupra societatii: teoria libertariana,
sociale. O legatura, de asemenea, teoria liberala si teoria colectivista
foarte importanta poate fi considerata (Barr, 1993). Ideologiile politice
si cea ntre j.s. si libertate si drepturi, reprezinta, n mare parte, variatii ce
pe de-o parte, egalitate, pe de alta penduleaza ntr-unul dintre aceste
parte. Unii autori considera ca trei cadre paradigmatice.
libertatea si orice forma redistributiva Cele trei paradigme fundamentale ce
sunt incompatibile (e.g., Nozick). Alti definesc j.s. vor fi prezentate n cele
autori considera ca redistribuirea ce urmeaza (cf. Barr, 1993).
resurselor ntr-o societate, pentru a fi
justa, trebuie sa aiba la baza n Libertarianismul, descendent al
primul rnd respectarea libertatii liberalismului secolului al XIX-lea, i.e.
individuale (e.g., Rawls). Utilitaristii al ideologiei laissez-faire-ului, are la
considera ca redistribuirea poate fi baza doua argumente teoretice
justa numai n masura n care ea nu diferite: dreptul empiric, pe de-o
afecteaza eficienta economica. Egali- parte, si dreptul natural, pe de alta
taristii considera ca primordiala este parte. Adeptii ambelor perspective -
egalitatea, iar redistribuirea resurse- i.e. adeptii dreptului empiric si cei ai
lor contribuie la realizarea j.s. numai dreptului natural - sustin aceleasi
n masura n care creste egalitatea valori, desi pe motive diferite:
distributiva, i.e. egalitatea libertatea individuala, dreptul de
rezultatelor; aceasta crestere a proprietate si preeminenta pietei libe-
egalitatii, considera acestia, nu se re, n defavoarea oricarei interventii
poate realiza dect distribuind n din partea statului. Pentru adeptii
functie de nevoi. libertarianismului empiric, bunastarea
sociala este maximizata numai n
Ce resurse sociale ar trebui redistri- conditiile unei lipse totale de
buite, conform cu aceste optiuni de interventie din partea statului;
j.s., este o problema foarte interventia statului deci scade
412
Justiie social
bunastarea. Adeptii dreptului natural care vegheaza la respectarea li-

si ntemeiaza argumentul pe o bertatii individuale, garantarea pro-
valoare morala: dreptul natural al prietatii private si garantarea
individului la cele trei valori realizarii contractelor n cadrul
fundamentale. economiei de piata.
Libertarienii moderni, ca Milton Libertarienii adepti ai dreptului na-
Friedman si Friedrich A. Hayek, ape- tural (e.g., Robert Nozick, 1974) res-
leaza la argumentele utilitarismului ping orice interventie a statului, sta-
(Adam Smith, Jeremy Bentham, tund primordialitatea libertatii indi-
John Stuart Mill) de natura viduale, a proprietatii private si a
"empirica": orice interventie a statului pietei libere, invocnd ca argument
n procesul distributiv duce la dreptul natural al fiecarui individ la
scaderea eficientei pietei si deci si a "detinere": a detine si a decide n
bunastarii sociale. Bunastarea raport cu veniturile din munca sau
sociala este considerata a putea fi mostenite este just n virtutea unui
crescuta exclusiv pe baza mecanis- drept natural al oricarui individ.
melor economiei de piata. J.s., din Singurul drept al statului este cel de
perspectiva libertarienilor empirici, nu "corectare", prin redistribuirea acelor
exista, acest concept, o data bunuri sau venituri dobndite de
propulsat n cadrul societatii, nu catre individ n mod ilegal. Pentru
poate dect sa ameninte libertatea Nozick (1974), taxarea si impozitarea
individuala. Iar daca j.s. exista, atunci veniturilor, respectiv transferurile
ea se reduce la cele trei valori nentemeiate pe achizitie sau
majore, ce trebuie sa reprezinte mostenire reprezinta un jaf.
scopuri n sine pentru societate: Pentru liberali, cele trei principii fun-
libertatea individuala, proprietatea si damentale - i.e. garantarea libertatii
economia de piata. individuale, garantarea proprietatii
Pentru Friedrich Hayek (1960), rezul- private si economia de piata - joaca
tatele sau efectele distributive ale un rol esential, dar nu ca scop n sine
economiei de piata nu pot fi juste sau al unei societati, ci ca instrumente
injuste; ele pot fi rele sau bune, n necesare pentru realizarea
functie de cine pierde si cine cstiga. dezideratului j.s.
Pentru ca o circumstanta sa poata fi Utilitaristii si propun maximizarea
considerata justa sau nu, ea trebuie sumei utilitatilor individuale, n baza
sa fie cauzata de actiunea, respectiv principiului optimalitatii Pareto.
lipsa de actiune a unei persoane, Pentru acestia, orice distributie este
deci a cuiva care sa fie responsabil echitabila n masura n care are ca
pentru producerea acesteia. Piata efect cresterea utilitatilor individuale.
libera nsa este o forta impersonala, O redistributie justa, n termeni
similara cu fortele naturale, si ca utilitaristi, poate fi una egalitara, dar,
atare ea nu poate produce justitie n acelasi timp, si una care sa
sau injustitie. "lucreze" n detrimentul celor mai
Pentru acestia, statul are un rol defavorizati, cu conditia ca la nivel
foarte limitat, n termenii lui Adam agregat sa respecte criteriul paretian
Smith (1776, The Wealth of Nations), al optimalitatii.
"cea mai buna politica Criteriile redistributive au n vedere -
guvernamentala este cea care n principal - drepturile si meritele.
guverneaza ct mai putin". Rolul
statului, din aceasta perspectiva, se Rawls propune o solutie mai
reduce deci la acela al unui "gardian" elaborata n definirea obiectivelor de
413
j.s. Pentru Rawls, j.s. nu este cunostintele asupra lumii sociale,
justificabila numai n termeni de pornind de la aspecte de natura
moralitate, dar si dintr-o perspectiva psihologica pna la aspecte de
functionala: institutiile nu pot natura economica si sociologica.
supravietui dect n masura n care Valul ignorantei previne ca interesele
ele sunt juste. indivizilor sa nu devina particulare si
Rawls porneste de la premisa ca mo- sa ramna n aria intereselor
dul de ntelegere a j.s. nu este rationale individualiste generalizate.
dependent de factori culturali, ci este Primul principiu la care ajung
universal si, prin urmare, poate fi indivizii n urma negocierii este - n
derivat printr-un proces obiectiv si viziunea lui Rawls - principiul
"corect". Ca o consecinta, el propune libertatii. Conform acestui principiu,
un experiment imaginar: un grup de orice individ este indreptatit la cea
indivizi rationali, ce si evalueaza mai comprehensiva libertate de
propriul interes din perspectiva baza, care sa fie compatibila cu
pozitiei initiale n care se afla, este acelasi tip de libertate pentru ceilalti
pus n situatia de a specifica si indivizi.
negocia tipurile de cooperare sociala Al doilea principiu este principiul
si modurile de guvernare, i.e. diferentei, i.e. inegalitatile sociale si
principiile j.s. ca "corectitudine" economice trebuie astfel distribuite
(justice as fairness). Alegerea pe nct (a) sa fie n beneficiul cel mai
care indivizii rationali ar face-o ntr-o mare la celor mai putin favorizati si
situatie ipotetica de libertate egala, (b) sa permita tuturor, n conditii de
presupunnd ca aceasta problema egalitate si oportunitati corecte, sa
de alegere are o solutie, determina acceada la pozitiile si functiile
principiile de justitie (Ralws, 1976, p. asociate acestor pozitii inegale
12). (Rawls, 1976, p. 83). Punctul (a) al
Pozitia initiala n care indivzii pusi celui de-al doilea principiu este numit
sa negocieze se afla este si principiul maximin: de maximinzare
caracterizata prin faptul ca nici un a bunastarii celor mai defavorizati.
individ nu si cunoaste propriul loc n Acest tip de redistributie poate fi
societate, propria apartenenta de Pareto optimal sau nu, astfel nct el
clasa sau statusul sau social, nici nu nu se suprapune, n mod automat, cu
si cunoaste destinul n cadrul reprezentarea liberala de factura
distributiei bunurilor naturale si utilitarista asupra j.s.
abilitatilor, inteligenta, puterea sau al- Rawls nu adopta, n baza acestui
tele similare. O sa plec chiar de la principiu, o pozitie egalitarista: o
presupozitia ca indivizii nu si cunosc anumita doza de inegalitate este
propria conceptie asupra binelui sau necesara pentru a preveni lipsa de
propriile propensiuni psihologice. motivatie a muncii, n special a celor
Principiile justitiei sunt alese n mai bogati. De o inegalitate
spatele unui val de ignoranta. moderata beneficiaza nu numai cei
Aceasta modalitate garanteaza ca mai nstariti, dar si cei mai
nimeni nu este avantajat sau defavorizati.
dezavantajat n alegerea principiilor
de rezultatul sanselor naturale sau n cazul n care ntre cele doua prin-
de contingentele circumstantelor cipii, respectiv ntre cele doua parti
sociale (Rawls, 1976, p. 12) ale principiului al doilea, ia nastere
un conflict, atunci se aplica
Indivizii, desi n spatele valului
ignorantei, dispun de toate principiul prioritatii, care statueaza
414
Justiie social
primordialitatea primului principiu n si n politica sociala n particular.

raport cu al doilea, pe de-o parte, si Liberalii, ca de altfel si socialistii
primordialitatea punctului (b) n fabianisti, considera interventia
raport cu punctul (a), n cadrul celui statului n redistribuirea bunurilor
de-al doilea principiu, pe de alta necesara, fara o limitare stricta a
parte. interventionismului: liberalii con-
Colectivistii pun n prim plan egali- ditioneaza interventia statului de
tatea, nteleasa n sensul cel mai aspectul eficientei economice (n
comprehensiv, ca egalitate de particular, Rawls o conditioneaza si
rezultat. Att socialistii, ct si de principiul maximin, fara nsa a fi
marxistii considera ca redistributia un egalitarist), n timp ce socialistii o
este absolut necesara ntr-o societate conditioneaza de cresterea egalitatii
pentru a realiza dezideratele j.s. Pe rezultatelor.
lnga egalitate, libertatea si frater- n ceea ce priveste criteriile n raport
nitatea, i.e. solidaritatea sociala concu care redistributia ar trebui sa aiba
stituie premisele unei societati juste. loc, adeptii dreptului natural
Criteriul redistributiv pentru acestia considera dreptul la detinere ca unic
este nevoia: egalitatea poate fi reali- criteriu de distribuire a bunastarii,
zata distribuind fiecaruia dupa nevoi. ceea ce implica lipsa unei necesitati
a oricarui tip de redistribuire, iar
Care este rolul statului n realizarea libertarienii empirici sustin drept
acestor deziderate este o problema criteriu redistributiv meritele si
controversata. Socialistii fabianisti drepturile (civice, politice). Liberalii
(vezi Tawney, 1931; Crosland, 1954; au n acest sens o pozitie mai
Titmuss, 1968) considera ca aceste ambigua, lund n considerare drept
obiective se pot realiza si n conditiile criteriu al redistributiei att meritele
existentei unei economii de piata, iar si/ sau drepturile, ct si nevoile, ceea
interventia statului este ce i apropie, ntr-o oarecare masura,
fundamentala. Din punctul acestora de socialisti, care opteaza pentru
de vedere, statul bunastarii este nevoie drept criteriu fundamental.
esential pentru realizare j.s. n ceea ce priveste bunurile "de
Marxistii, pe de alta parte, considera redistribuit", si aici optiunile sunt
ca j.s. nu se poate realiza n mpartite: optiunile sunt determinate,
prezenta unei economii de piata; sin- pe de-o parte, de criteriul redistributiv
gura modalitate de interventie favorizat si, pe de alta parte, de
efectiva este schimbarea regimului modul n care este operationalizata
economic, ntr-o economie bunastarea. \Luana M. Pop[
planificata, de tip socialist.
Sa rezumam, ca o concluzie Vezi si:
generala, rolul pe care aceste
paradigme l atribuie statului n justitie distributiva, bunastare sociala
realizarea j.s. Libertarienii adepti ai Bibliografie selectiva: Barr (1993);
dreptului natural rejecteaza complet Barry B. (1989); Barry N. (1994);
necesitatea existentei statului, n Crosland (1956); Dworkin (1977);
timp ce libertarienii empirici Friedman (1962); Friedman M. si
considera ca statul trebuie sa fi mai Friedman R. (1980); Hayek (1944,
degraba un stat-gardian, minimalist 1960); Nozick (1974); Rawls
n functiile pe care le preia n general (1976); Tawney (1931); Titmuss
(1968)
415
Legea sracilor
cum sugereaza Lillbacka (1999), valo-
L
rile nu sunt singurele elemente care
influenteaza orientarea generala fata
de obiectul politic, n atitudinea fata de
acesta intervenind si factori precum
propriile interese sau identificarea ira-
tionala "afectiva" cu obiectul politic.
Lillbacka face distinctia ntre legitimi-
tatea centrala, cea care se bazeaza pe
Legea saracilor (Poor Law) valori, si paralegitimitate, cea care are
la baza alti factori, precum cei de
Vezi statul bunastarii natura afectiva sau propriul interes. De
asemenea, Berger si Luckmann (1967)
arata ca legitimitatea "are si un ele-
Legitimitate ment cognitiv, la fel ca si unul nor-
mativ", aceasta nefiind doar o pro-
Legitimitatea reprezinta "capacitatea
blema de valori, implicnd ntotdeauna
sistemului [politic] de a genera si men-
si cunostinte.
tine credinta ca institutiile politice exis-
tente sunt cele mai potrivite pentru so- Legitimitatea este nsa un fenomen
cietate" (Lipset, 1960, p. 77). Conform complex si schimbator, nefiind o vari-
lui Lipset, legitimitatea este evaluativa, abila nominala care este prezenta pur
deoarece "grupurile privesc sistemul si simplu sau nu (Zarinski, 1986). Con-
politic ca fiind legitim sau nelegitim n form autorului, legitimitatea este pre-
functie de felul n care valorile sis- zenta n grade diferite n regimuri di-
temului se potrivesc cu valorile proprii" ferite, la acelasi moment de timp. De
(p. 77). Pornind de la raportul n care asemenea, gradul de legitimitate al
se afla conceptul de legitimitate si cel unui anumit regim variaza de la un
de valoare, se poate enunta o definitie moment de timp la altul. Toate aceste
alternativa pentru notiunea de legitimi- aspecte fac din legitimitate un concept
tate. Astfel, conceptul de legitimitate se care ridica dificultati pentru masurarea
refera "la corespondenta dintre o forma sociala.
de organizare, o optiune politica, pe de Dar dificultatile de masurare a legitimi-
o parte, si experienta, valorile, concep- tatii se datoreaza si faptului ca legi-
tiile, filosofiile colectivitatii, pe de alta timitatea nu este o proprietate intrin-
parte" (Zamfir, 1997, p. 75). Zamfir seca a unui obiect politic, ci aceasta
arata ca "exista o legitimitate actuala, depinde si de observator. Lillbacka
cea a optiunilor politice facute si prac- (1999) arata ca legitimitatea se refera
ticate", precum si o legitimitate poten- la o situatie cu trei elemente centrale:
tiala - "cea a unor optiuni posibile n individul, cel care face aprecierea cu
fata carora se afla o colectivitate"
privire la legitimitatea unui obiect po-
(1997, p. 75-76).
litic, obiectul politic respectiv si criteriile
Analiza conceptului de legitimitate nu normative (valorile) care sunt utilizate
poate fi redusa doar la analiza opti- de catre individ n evaluarea legitimi-
unilor valorice ale colectivitatii. Dupa tatii obiectului politic. Astfel, anumite
416
Legitimitate
grupuri pot sa utilizeze criterii norma- care le are sistemul n aparitia crizei de
tive diferite ntr-un anumit moment de legitimitate. Acest tip de abordare este
timp, iar criteriile folosite pot sa varieze adoptat de teoriile neoliberale cu
n timp pentru acelasi grup. privire la criza de legitimare, precum si
Pornind de la sursele de legitimare, de cele neomarxiste (Lillbacka, 1999),
Weber (1968) identifica trei tipuri de dar de pe pozitii diferite. Neoliberalii
legitimitate a autoritatii: cea bazata pe sustin ca statul bunastarii de tip oc-
traditie (pe puterea normelor si cutu- cidental trece printr-o criza de legiti-
melor traditionale), cea bazata pe mitate deoarece a devenit incapabil sa
charisma unui lider (pe trasaturile de satisfaca cerintele n permanenta cres-
exceptie ale acestuia) si cea funda- tere formulate de populatie si grupuri
mentata rational (pe credinta n validi- sociale. Deoarece doresc sa aiba
tatea unui pattern de reguli normative). cstig politic, oamenii politici ncearca
n forma sa pura, autoritatea legitimata sa satisfaca cerintele si interesele tot
prin charisma nu poate sa existe dect mai crescute si mai diverse ale unor
n cadrul proceselor de organizare si grupuri diferite, chiar daca acest fapt
transformare sociala, nefiind stabila este costisitor si ineficient din punct de
pentru o perioada lunga de timp. n vedere administrativ. Reactia pozitiva
timp, ea se transforma n autoritate rapida a oamenilor politici si a institu-
traditionala sau n autoritate legitimata tiilor statului la cererile venite din par-
rational sau ntr-o combinatie a acestea societatii alimenteaza cererile vii-
tora doua. toare si duce la cresterea asteptarii din
O serie de autori s-au centrat n ul- partea populatiei. Astfel, populatia va
timele decenii pe studiul crizei de cere tot mai mult din partea statului,
legitimitate a sistemului politic capi- pna n momentul n care acesta va
talist. Pot fi distinse doua tipuri de a- deveni incapabil sa mai faca fata
bordari ale acestei crize. O prima abor- acestor cereri.
dare identifica drept cauze ale crizei o Pentru autorii neomarxisti - precum
serie de elemente care tin de cultura Offe (1984), Habermans (1973),
moderna. Pentru Schaar (1981), toate OConnor (1973) - criza de legitimitate
statele moderne se ndreapta spre o nu este generata de cererile crescute
criza de legitimitate, aceasta criza fiind ale populatiei, ci de incapacitatea sis-
"o functie a anumitor orientari definitorii temului capitalist de a satisface aceste
ale modernitatii", cum ar fi rationa- cereri. Conform lui OConnor (1973),
litatea, cultura eficientei si puterii, rela- statul capitalist trebuie sa ndepli-
tivismul etic, egalitarismul (p. 17). neasca doua functii mutual contra-
Astfel, "gndirea moderna, care a atins dictorii, cea de acumulare (prin care se
acum dezvoltarea deplina, se ntoarce sprijina acumularea de capital) si cea
asupra ei nsesi si submineaza prinde legitimare (prin care se asigura ar-
cipiile care stau la baza ordinii susti- monia sociala). Daca neglijeaza prima
nute si a obedientei n societatea mo- functie, statul risca sa si piarda sursa
derna" (p. 17). propriei puteri, prin reducerea venitu-
Cel de-al doilea tip de abordare pune rilor si a puterii economice de care
accentul pe rolul performantelor pe dispune. Daca neglijeaza cea de-a
417
Legitimitatea politicilor sociale
doua functie, statul risca sa si piarda dependentei individului fata de stat. n

legitimitatea, fapt care poate sa con- aceste conditii, optiunile liberale se
duca la dezechilibru social. Criza sta- ndreapta spre asistenta sociala baza-
tului capitalist al bunastarii deriva astfel ta pe testarea mijloacelor, dublata de
din imposibilitatea satisfacerii simul- transferuri universale modeste. Asigu-
tane a celor doua functii specifice n rarile private sunt preferate, statul
cadrul sistemului politic n cauza. avnd chiar datoria sa ncurajeze pia-
Legitimitatea constituie, asadar, o con- ta. Minimalismul nu presupune nsa
ditie sine qua non a functionarii siste- neaparat o atitudine pasiva a statului,
melor politice. Ea este cea care asi- asigurarea unui prag decent al nive-
gura coerenta si stabilitatea functionarii lului de trai fiind adesea considerata o
institutiilor n cadrul sistemelor politice. necesitate.
\Malina Voicu[ n cadrul liberalismului s-au dezvoltat
doua scoli principale: liberalismul cla-
Vezi si: statul bunastarii; socialismul; sic si neoliberalismul sau noua dreap-
liberalismul; critici la adresa statului ta. Discursul liberalismului clasic se
bunastarii; valoare construieste n jurul doctrinei individua-
Bibliografie selectiva: lismului (Vincent, 1995). Acesta repre-
Berger si Luckmann (1967); zinta o doctrina morala si politica ce
Habermas (1973); Lipset (1960); accentueaza valoarea fiintei umane in-
Weber (1968); Zamfir (1997) dividuale. n plus, liberalismul arata ca
fiecare individ actioneaza conform pro-
priilor interese, fiind imposibila stabi-
lirea unui scop comun pentru ntreaga
Legitimitatea politicilor sociale societate. n plan economic, optiunea
este pentru o economie libera, de
Vezi legitimitate piata, n care indivizii au drepturi egale
n ceea ce priveste productia si con-
sumul, iar statului i revine un rol mi-
Liberalismul nimal, centrat pe mentinerea legii si a
ordinii si pe apararea proprietatii pri-
Liberalismul, ca ideologie, afirma li- vate. Aceasta forma de liberalism a
bertatea ca valoare fundamentala si supravietuit pna la nceperea primului
proprietatea drept garant al acesteia. razboi mondial.
Proprietatea si piata libera sunt factorii
care asigura bunastarea individuala, Dupa perioada ndelungata de penum-
inclusiv prin beneficii ocupationale ne- bra postbelica, liberalismul ncepe sa
gociate. Statului i revine un rol minimal acorde mai multa importanta transfor-
att economic, ct si social. Piata marilor puternice resimtite treptat nca
libera se autoechilibreaza si determina de la nceputul secolului, sub influenta
socialul. Un sistem de impozite ridicate ascensiunii curentelor social-demo-
este considerat distructiv, prin ine- crate, a sindicatelor n plina afirmare, a
ficienta cheltuielilor publice (etichetate presiunii sociale n crestere: pentru
drept neproductive), prin diminuarea noul liberalism, individul devine parte a
motivatiei muncii si prin cresterea statului. Schimbarea este spectacu-
418
Liberalismul
loasa, iar explicatia rezida ntr-o varie- mune, iar rezolvarea acestora depa-
tate de factori. ntre altele, cel mai pu- seste capacitatile individuale. Desi ac-
ternic factor pare a tine de istoria re- cepta o forma minima de redistribuire a
latiilor de putere din societate: la nce- bunastarii n cadrul societatii (Vincent,
putul secolului XIX, statul reprezenta 1995), neoliberalii subliniaza necesi-
nca interesele si puterea aristocratiei, tatea accentuarii nu numai a drepturilor
fiind perceput de teoreticienii burghezi individuale, ci si a responsabilitatilor pe
(liberali) drept "corupt" n ceea ce care le au cetatenii. Astfel, adeptii
priveste serviciul civil si dreptul la vot. acestei orientari considera ca indivizii
Universalizarea dreptului la vot aduce trebuie ajutati sa se ajute singuri. De
cu sine ascensiunea doctrinei liberale exemplu, principalul mecanism n com-
si cresterea puterii burgheziei comer- baterea saraciei nu trebuie sa fie furni-
ciale si industriale. n consecinta, statul zarea de venituri pentru cei aflati sub
nu mai e privit ca o amenintare la pragul saraciei, ci ncurajarea lor sa
libertatea individuala, ci ca o expresie munceasca, sa cstige mai mult, astfel
a vointei societatii. reusind sa iasa din saracie si din cul-
Neoliberalismul apare ca forta politica tura dependentei fata de stat. n plus,
n anii '70 si dobndeste putere n neoliberalismul sustine existenta unui
unele tari vest-europene n anii '70-'80, sistem de asistenta sociala bazat pe
ca urmare ca crizei economice globale testarea mijloacelor.
de dupa 1973 si a cresterii rapide a n domeniul serviciilor medicale, adeptii
nivelului cheltuielilor sociale n anii '60, acestei orientari sustin existenta ser-
arata George si Wilding (1994). La viciilor de ngrijire a sanatatii de tip
baza constructiei noii doctrine liberale privat, dublate de scheme private obli-
au stat scrierile lui Hayek si Friedman. gatorii de asigurari de sanatate. Ace-
Desi urmeaza linia liberalismului clasic, lasi principiu al schemelor de asigurare
n ceea ce priveste atitudinea fata de private este preferat si n cazul pen-
siilor, statului revenindu-i doar un rol
economie si implicarea statului n eco-
foarte redus n cadrul aranjamentelor
nomie si societate, neoliberalismul privitoare la pensii.
pune accentul pe individualismul so-
cial, principiu conform caruia binele in- n domeniul educatiei, neoliberalismul
dividual trebuie vazut ca fiind legat de da prioritate rationalitatii alegerii publi-
binele ntregii comunitati. Viziunea ato- ce, insistnd pentru cresterea respon-
mica asupra individualismului promo- sabilitatii parintilor n optiunea pentru
vata de liberalismul clasic este res- forma de nvatamnt considerata a fi
pinsa, fiind "considerata ca naiva din cea mai adecvata pentru copii. Este
punct de vedere moral si sociologic" stimulata dezvoltarea scolilor autoad-
(Vincent, 1995, p. 30). ministrate, marketizarea si privatizarea
serviciilor educationale.
Adeptii noii drepte considera ca efec-
tele n plan social ale industrializarii nu Si n domeniul locuirii liberalismul pro-
trebuie lasate n grija individului ex- moveaza interventia minimala a statu-
clusiv. Saracia, somajul, bolile nu re- lui. Optiunea implica o preocupare sca-
prezinta doar o problema a individului zuta pentru furnizarea de locuinte so-
singular, ci sunt probleme sociale co- ciale. n plus, sunt promovate tacit po-
419
Lipsa de locuin
litici de segregare rezidentiala. \Ma- persoane care dorm sub cerul liber, n
lina Voicu & Bogdan Voicu[ parcuri sau alte spatii publice, care
vagabondeaza ziua pe strazi, pur-
Vezi si: ideologie; critici la adresa
tndu-si n sacose toate bunurile per-
statului bunastarii; social- sonale, cautnd n pubelele de gunoi
democratia mncare sau alte lucruri, cersind
Bibliografie selectiva: Vicent (1995); mncare si haine. Ulterior, termenul i-a
Wilding si George (1994); Gray (1998) inclus si pe cei care nu au o locuinta si
care dorm temporar n adaposturi de
noapte (shelters) special destinate
celor din aceasta categorie. Alti autori
Lipsa de locuinta merg chiar mai departe, aratnd ca cei
(homelessness) fara locuinta nu reprezinta doar grupul
celor care nu au "un acoperis deasu-
Situatie n care se regasesc anumite pra capului", ci o multime de alte per-
persoane care nu au acces normal soane, de la cei fara nici un fel de lo-
legal la o locuire personala adecvata, cuinta pna la cei ale caror conditii de
att din motive dependente, ct si in- locuit sunt inadecvate (Timms N.,
dependente de vointa lor, care nu au Timms R., 1982).
o locuinta fixa/stabila (un domiciliu
Cauza principala a aparitiei acestui fe-
permanent) si care sunt n nevoie si
nomen a constituit-o recesiunea eco-
n cautarea unei locuinte permanente.
nomica nregistrata de tarile occi-
Fara locuinta sunt considerati toti
aceia care sunt n imposibilitatea de a dentale ndeosebi n perioada anilor
mentine, ntretine si trai ntr-o locuinta 70, fapt ce a dus, pe de o parte, la
adecvata din propriile lor resurse si reducerea finantarii n aceste tari a
cei incapabili sa aiba o locuinta programelor nationale de ajutor si m-
personala n lipsa ajutorului co- bunatatire a locuirii, iar pe de alta
munitatii locale (Avramov D., 1995, p. parte, la cresterea amplorii si adncimii
72). saraciei. Autori precum Jencks (1994)
disting nsa doua categorii de cauze:
Situatia persoanelor fara adapost a a) endogene si b) exogene indivizilor.
fost acceptata ca fiind o problema so-
Cauzele endogene includ toate acele
ciala majora n tarile occidentale la
circumstante dependente de individ -
sfrtitul anilor 70-nceputul anilor 80.
nainte de aceasta perioada, acest cauza principala pentru care unii in-
fenomen era constientizat ca fiind doar divizi nu au o locuinta apartine cvasiex-
o problema limitata ca extindere la un clusiv indivizilor si se refera la patologii
grup particular, marginal, fiind ndeo- comportamentale (situatia persoanelor
sebi asociat cu vagabondajul sau ma- fara adapost este analizata ca
nifestndu-se la indivizi cu o perso- problema sociala din perspectiva pato-
nalitate/caracter inadecvat si, n conse- logiei sociale si perspectiva compor-
cinta, avnd dificultati n ordonarea tamentului deviant). Studiile asupra
propriei vieti. Titulatura de homeless a fenomenului realizate n SUA pna n
fost utilizata pentru prima data de 1980 au aratat ca cel mai raspndit
Robert Hayes si Mitch Snyder n 1981 drog printre cei fara adapost era
(Jencks C., 1994) si caracteriza acele alcoolul. Abuzul de alcool i facea pe
420
Lipsa de locuin
cei saraci sa "uite" de necazurile cu- droguri. n consecinta, cei care

rente. Frecventa mare a consumului de abuzeaza de consumul de droguri sunt
alcool nu se datora ndeosebi faptului expusi unui risc extrem de mare de a
ca acesta oferea mai multa satisfactie deveni persoane fara adapost
dect alte droguri, ci pentru ca, fiind Cauzele exogene includ toate acele
legal, era ieftin si deci accesibil. n contingente independente de individ -
schimb, cocaina si heroina erau foarte cauza principala pentru care unii in-
costisitoare, iar procurarea acestora de divizi sunt fara adapost apartine socie-
catre cei fara adapost era puternic tatii si esecului acesteia de a asigura
ngreunata. La nceputul anilor 80, un nivel de bunastare si oportunitati
studiile realizate asupra celor fara egale n accesul la diferite beneficii
adapost aratau ca aproximativ o treime pentru toti indivizii (fenomenul celor
dintre acestia aveau probleme serioa- fara adapost este analizat ca problema
se cu alcoolul. Mai precis, abuzul de sociala din perspectiva dezorganizarii
alcool s-a constituit drept cauza majora sociale). Un studiu realizat asupra fe-
a fenomenului. Dupa 1985, desi econo- nomenului celor fara adapost n SUA
mia americana a depasit faza de n 1992 (Shlay A. si Rossi P.) arata ca
recesiune, numarul celor fara adapost a 33% dintre adultii fara adapost erau
continuat sa creasca, n mare parte din diagnosticati ca fiind bolnavi psihic.
cauza schimbarilor preferentiale n rndul Jencks (1994) argumenteaza ca o trei-
persoanelor sarace, ndeosebi n uti- me dintre adultii fara adapost nregis-
lizarea drogurilor: alcoolul a fost nlocuit trati n prezent n SUA au fost n pe-
cu crackul, un drog cu efecte similare rioada anilor 50 pacienti permanenti n
cocainei, dar mult mai ieftin si mult mai spitalele de psihiatrie, numarul aces-
tentant dect alcoolul, dar cu efecte mult tora scaznd de la 0,47% n 1955 la
mai devastatoare, genernd si un nalt 0,12% n 1975, ca urmare a dezinstitu-
grad de dependenta. ntr-un studiu tionalizarii, moment ce a coincis cu ex-
realizat n New-York asupra celor fara plozia acestui fenomen n SUA. Dezin-
adapost n 1991 (Como A., 1991), se stitutionalizarea bolnavilor psihici, fara
arata ca 66% dintre adultii fara adapost si contrabalansarea acestei initiative prin
fara familie si 16% dintre familiile fara alte masuri si servicii destinate celor
adapost care locuiesc n adaposturi tem- fara adapost, a condus la cresterea
porare sunt consumatori uzuali de amplorii fenomenului homelessness n
cocaina. Exista nsa voci care sustin ca SUA. O alta cauza este legata de ni-
consumul de droguri este mai degraba o velul ridicat al saraciei, generat ndeo-
consecinta a situatiei de a nu avea o sebi de starea de somaj care este
locuinta dect o cauza a fenomenului - strns relationata cu nivelul redus de
afirmatie partial adevarata. Consumul de calificare profesionala (ndeosebi al
droguri nsa determina marginalizare pe barbatilor adulti, care reprezentau n
piata muncii, venituri mai putine 1987, n marile orase americane, 84%
comparativ cu cheltuielile, reducerea din totalul celor fara adapost - Burt M.
posibilitatii de a plati chiria locuintei si si Cohen B., 1989), dar ndeosebi cu
retragerea sprijinului rudelor si erodarea oportunitatilor de angajare n
prietenilor pentru consumatorii de slujbe ce necesita calificare redusa.
421
Locuin social
Numarul celor din aceasta categorie se

ridica n 1984 la cca 3,1 milioane de
Locuinta sociala
persoane n SUA. Femeile si familiile Termen frecvent utilizat n literatura de
monoparentale conduse de femei sunt specialitate, dar care nu are un nteles
grav afectate de fenomenul lipsei de extrem de clar pentru toti cercetatorii
locuinta, n 1989 fiind nregistrate cca din domeniu, variind de la un autor la
1,4 milioane de familii monoparentale altul. Exista nsa trei trasaturi comune
conduse de o femeie, familii ce csti- n definirea locuintelor sociale, ntlnite
gau n medie sub 5.000 de dolari/an aproape n ntrega literatura de spe-
(Jencks, 1994). O alta cauza impor- cialitate:
tanta a acestui fenomen o constituie 1. Forma de acordare (nchirierea) nu
violenta domestica. Un raport al Natio- are ca obiectiv primordial obtinerea
nal Coalition for the Homeless - USA unui beneficiu/profit, proprietarul
(NCH, 1999) arata ca 22% din femeile obtinnd un profit limitat sau nici
fara adapost au parasit locuinta dato- unul.
rita violentei domestice. 2. Locuintele sunt alocate n confor-
n 12 tari din UE, se estima ca la nce- mitate cu principiul nevoii si n
putul anilor '90 puteau fi considerate ca acord cu posibilitatea beneficiarului
fiind fara adapost ntre 2,3 milioane si de a plati, plata chiriei nedevenind
2,7 milioane de persoane, cele mai covrsitoare pentru acesta.
multe n Germania (876.450) si Marea 3. Stocul si calitatea locuintelor so-
Britanie (460.000) (Avramov D., 1995). ciale sunt puternic influentate de
n general, cele mai multe cauze ale nivelul cererii sociale.
fenomenului homelessness se rega- Actorii institutionali care furnizeaza lo-
sesc n declinul asistentei publice acor- cuinte sociale pot fi organisme publice,
date saracilor, ndeosebi reducerea fi- nonprofit (ONG-uri) sau chiar orga-
nantarii diferitelor programe de asi- nisme private. Dolling (1997) subli-
gurare a locuirii. La nivel mondial, cele niaza nsa ca locuinta sociala nu poate
mai importante organizatii n domeniu fi considerata drept un beneficiu bun
sunt National Coalition for the obtinut "pe piata", fiind totusi depen-
Homeless (NCH) n SUA si European dent de venitul beneficiarului, acor-
Federation of National Organisations darea acesteia avnd ca principiu
Working with Homeless (FEANTSA) n reducerea discrepantei ntre costul de
Europa. \Adrian Dan[ acces si posibilitatea de plata a be-
neficiarului. Subventiile pentru locuin-
Vezi si: politici de locuire; dreptul la lo- tele sociale pot fi centrate: a) pe lo-
cuire; excludere de la locuire; cuinta; b) pe beneficiar, ambele deter-
persoane fara adapost minnd nsa reducerea costurilor de
Bibliografie selectiva: Avramov (1995); acces ale beneficiarului. Subventiile
Jencks (1994); Shlay si Rossi centrate pe locuinta (cum ar fi controlul
(1992); Skellington (1993) chiriei) faciliteaza accesul la locuinta n
conformitate cu capacitatea reala a
beneficiarului de a plati (chiria), nsa
aceasta facilitate nu este accesibila, de
422
Locuin social
exemplu, somerilor. Subventiile cen- prioritate sunt n ordine: "tinerii casa-

trate pe beneficiar sunt ndreptate spre toriti care au fiecare vrsta de pna la
marirea capacitatii acestuia de a plati, 35 de ani, tinerii proveniti din institutii
deci sunt legate direct de cresterea de ocrotire sociala si care au mplinit
venitului acestuia (reduceri de taxe/im- vrsta de 18 ani, invalizi de gradul I si
pozite, alocatii de locuire etc.). Aceasta II, beneficiarii prevederilor Legii nr.
a doua forma realizeaza o decomodi- 42/1990, persoanele handicapate,
ficare mai completa dect subventia pensionarii, veteranii si vaduvele de
centrata pe locuinta, drept pentru care razboi, alte persoane sau familii n-
se apreciaza ca eticheta "sociala" dreptatite stabilite de consiliile locale."
poate fi mai degraba contingenta na- Durata de nchiriere este de "5 ani, cu
turii beneficiarului, dect contingenta posibilitatea de prelungire pe baza
locuintei ca atare. declaratiei de venituri si a actelor do-
Cele trei trasaturi ale unei locuinte so- veditoare necesare conform prevede-
ciale sunt completate de o asumptiune rilor legale. Nivelul chiriei nu va depasi
larg acceptata, potrivit careia locuinta 10 la suta din venitul net lunar, calculat
sociala este n mod necesar o locuinta pe ultimele 12 luni, pe familie. Diferen-
nchiriata (pentru care se plateste chi- ta pna la valoarea nominala a chiriei
rie), pentru care autoritatile statului sub- [] va fi subventionata de la bugetul
ventioneaza plata chiriei, acestea mo- local al unitatii administrativ-teritoriale
delnd si structurnd prin aceasta inter- unde este situata locuinta sociala."
ventie piata locuintelor, care poate fi Ponderea locuintelor sociale n stocul
considerata "sociala" prin exercitarea de de locuinte al tarilor vest-europene
catre autoritatile publice a unor pre- variaza considerabil, la limita inferioara
siuni/influente asupra cererii si ofertei. situndu-se Grecia (0%), Spania (1%),
n Romnia, locuinta sociala este defi- Italia (3%), Norvegia, Portugalia, Elve-
nita n Legea locuintei nr. 114/1996 tia (4%), n timp ce la limita superioara
dupa cum urmeaza: "Locuinta care se se situeaza Olanda (44%), Marea Bri-
atribuie cu chirie subventionata unor tanie (25%) si Suedia (22%) (P.
persoane sau familii a caror situatie Balchin, 1996). n Romnia, datorita
economica nu le permite accesul la o stocului de locuinte extrem de redus a-
locuinta n proprietate." Potentialii be- flat n proprietatea/administrarea unor
neficiari sunt "familiile care au venitul autoritati publice (sub 3%), sectorul
mediu net lunar realizat n ultimele 12 locuintelor sociale este nesemnificativ.
luni sub nivelul salariului de baza mi- \Adrian Dan[
nim brut pe tara [], din care se de- Vezi si: politici de locuire;
duce impozitul aferent. Locuintele so- homelessness
ciale se repartizeaza de catre consiliile
locale", iar categoriile sociale care au Bibliografie selectiva: Harloe (1995);
Balchin (1996); Dolling (1997)
423
Managementul social al riscurilor
birocratiei si n cadrul teoriilor admi-
M
nistratiei publice. Declinul optimismului
n legatura cu supravietuirea statului
bunastarii n anii '80 a dus la noi forme
de "revitalizare" a politicilor sociale prin
misionarismul managerial. Acest lucru,
cu att mai mult cu ct aceasta etapa
se suprapune cu reorganizarea funda-
Managementul social mentala a modului de furnizare si
al riscurilor structurare a politicilor sociale. Des-
centralizarea, devolutia, marketizarea
servicilor si programelor sociale devin
Att conceptul de risc, ct si cel de ma- aspecte centrale ale strategiilor de pro-
nagement au facut o cariera stralucita tectie sociala, iar managementul sec-
n ultimele doua decenii. Riscul a torului public - vital. Clark, Cochrane si
devenit o componenta constitutiva a McLaughlin (1994) duc ideea manage-
sistemelor sociale, asociata ideii de ra- rialismului chiar mai departe, plasn-
tionalitate si scientificitate (Luhmann,
du-l n nsasi structurarea discursului
1993). Ulrich Beck vorbeste, de ase-
politic n sfera politicilor sociale.
menea, despre societatea contempo-
rana occidentala ca despre o "socie- Formularea "managementul social al
tate a riscului". Prelucrarea riscurilor n riscurilor" apare nsa pentru prima oara
cadrul discursurilor publice a devenit o n directa legatura cu sfera protectiei
evidenta, iar analizele asupra modului sociale n programul-strategie al Bancii
n care sunt prelucrate riscurile, rolurile Mondiale n domeniul protectiei soci-
acestora n (re)constituirea spatiul pu- ale, formulat n anul 2000. M.s.r. repre-
blic sau a functionalitatii lor n socie- zinta un nou cadru conceptual de nte-
tatile moderne sunt nenumarate. Pre- legere si abordare a protectiei sociale
lucrarea publica a riscurilor de catre si mai mult dect att (Holzmann si
diferiti actori sociali se asociaza n Jorgensen, 2000). Protectia sociala, n
unele cazuri cu periclitarea "sanselor formularea autorilor, reprezinta acea
de viata" (ca n cazul noilor miscari interventie publica n vederea (a) asis-
sociale), exploatnd diferenta risc-pe- tarii indivizilor, gospodariilor si comu-
ricol si accentund importanta deciziei nitatilor n a-si creste capacitatea de
si responsabilizarii. Ian Culpitt (1999) management a riscurilor si (b) oferirii
ntreprinde o analiza a relatiei explicite unui suport celor saraci, aflati n stare
ntre discursul asupra riscurilor si politi- critica (Holzmann si Jorgensen, 2000,
cile sociale, reconstruind critic - cu aju- p. 3), spre diferenta de modul clasic de
torul unei filosofii a riscului - discursul ntelegere a acesteia, mai degraba ca
neoliberal. instrument pasiv de interventie. M.s.r.
Managementul a reprezentat o obsesie nu se suprapune integral cu protectia
nu numai pentru cei preocupati de sociala: m.s.r. este nu numai posibil,
eficienta si supravietuirea organizatiilor dar si dezirabil, si n afara sferei
economice, dar s-a transformat ntr-un protectiei sociale, iar protectia sociala
mit al rationalitatii profesionale ca opus include si elemente ce nu vizeaza
424
Managementul social al riscurilor
direct m.s.r., ca de exemplu, "suportul promitatoare. Problemele intervin nsa

catre cei aflati n saracie". acolo unde apare necesitatea operatio-
Aceasta definitie, considera autorii, este nalizarii si concretizarii acestor strategii
de natura a desfiinta tensiunea existen- de management al riscurilor. Operatio-
ta ntre nevoile foarte ridicate si fondu- naliznd tipurile de interventie nece-
rile limitate disponibile. Accentul cade sare n functie de strategia adoptata
aici mai putin pe natura riscurilor, desi (i.e. preventie, ameliorare sau confrun-
cauza acestora si natura lor duc la stra- tare) si de tipul de formalizare a aces-
tegii manageriale diferite; accentul este tora (i.e. informale, de piata si publice),
pus, mai degraba, pe cresterea abilitatii autorii inventariaza, n final, ntreaga
actorilor sociali de "a le face fata" prin gama de obiective sau mecanisme
intermediul a trei tipuri de strategii: de "dezirabile" ale oricarei economii de
preventie, de minimizare/atenuare a e- piata si ale unui stat social bazat pe
fectelor si de "nfruntare" (engl., coping) etica muncii si sisteme asiguratorii
a acestora. M.s.r. se poate realiza pe comprehensive. Asistenta sociala ca-
trei niveluri de formalitate: informal, pe pata un rol marginal, fiind prezenta
baza mecanismelor de piata si public. numai pentru a "dubla" procesul de
Dezvoltarea, prin intermediul m.s.r., a crestere a capacitatilor manageriale
unui comportament riscofil este vitala n ale actorilor sociali. Aceasta se poate
aceasta acceptiune. Strategiile infor- realiza att printr-o buna informare a
male, i.e. acelea bazate pe retele de indivizilor, ce duce imediat la cresterea
prietenie sau rudenie, de m.s.r. nu sunt accesului la toate formele de servicii
nici suficiente, nici eficiente n fata unor sociale, dar si la mecanisme ale pietei
riscuri de amploare mai mare. M.s.r. ca libere, nsa si prin cresterea capaci-
instrument de interventie activa, spre tatilor de "suport" structurale ale siste-
deosebire de abordarea traditionala a mului economic si de protectie sociala:
protectiei sociale, are ca avantaje nu politici sociale de preventie, politici ma-
numai reducerea vulnerabilitatii anu- croeconomice bune, politici ale pietei
mitor grupuri sociale si ameliorarea muncii, piete financiare suportive etc.
variatiilor n venituri, respectiv consumul Modul de ntelegere si abordare a pro-
indivizilor sau gospodariilor, ci si cres- blematicii este esential pentru rezulta-
terea echitatii, cresterea eficacitatii si tul oricarei interventii. De modul n care
scaderea costurilor asociate cu diferitele tratam si ntelegem saracia si nevoile
aranjamente de ntrajutorare informale, de protectie sociala va depinde si
dar si scaderea costurilor asociate pro- forma institutionala a protectiei sociale.
gramelor publice. Actorii implicati n n plus nsa, n structurarea si conce-
strategiile de m.s.r. nu sunt numai be- perea unor programe sociale este ne-
neficiarii (i.e. indivizii, gospodariile sau cesara si o doza semnificativa de
comunitatile) si statul, dar si sectorul realism si operationalizare pentru a
non-guvernamental, piata libera si or- transforma aceasta abordare ntr-o
ganizatiile internationale. strategie eficace si eficienta. n lipsa
Ideea cresterii capacitatilor de reacti- unei astfel de "inteligente actionale",
vitate a indivizilor sau comunitatilor n orice cadru paradigmatic tinde sa se
fata diferitelor riscuri este generoasa si transforme ntr-o noua "moda ideolo-
425
Marketing social
gica". Daca conceptele de "manage- catre care se face apelul la schim-

ment", "risc" si "managementul social bare;
al riscurilor" pot fi convertite - n ceea x canalele - cai de comunicatie si
ce priveste proiectarea unor politici distributie prin care este transmisa
sociale eficace si eficiente - n scheme influenta agentilor schimbarii si sunt
operationale cu putere discriminatorie receptionate raspunsurile grupuri-
mare este problema esentiala a aces- lor-tinta;
tei abordari. \Luana M. Pop[ x strategia schimbarii - directia si pro-
gramul adoptate de agenti pentru a
Vezi si: noile miscari sociale cu impact realiza schimbarea.
asupra redistribuirii bunastarii; noul
management public Din aceasta perspectiva, m.s. repre-
zinta o strategie de schimbare sociala
Bibliografie selectiva: Beck (1986);
sau o tehnologie manageriala de
Clark, Cochrane si McLaughlin
schimbare sociala, implicnd proiecta-
(1994); Culpitt (1999); Holzmann si
rea, implementarea si controlul progra-
Jorgensen (2000); Luhmann (1993)
melor menite sa promoveze o idee sau
o practica sociala n rndul grupurilor-
tinta. n calitatea sa de tehnologie de
Marketing social conducere a proceselor de schimbare
Termenul de m.s. a fost utilizat pentru sociala, m.s. trebuie sa rezolve ur-
prima data de Kotler si Zaltman (1971) matoarele probleme:
pentru a descrie utilizarea principiilor si - stabilirea legaturii dintre ideea sau
tehnicilor marketingului n promovarea practica sociala care se doreste a fi
unor cauze sociale, idei sau comporta- promovata si nevoile si dorintele
mente. Dezvoltarea m.s. a pornit de la grupului-tinta (definirea);
analiza campaniilor de schimbare so- - determinarea actiunilor de ntre-
ciala, care reprezinta un efort organi- prins pentru ca ntre produsul social
zat, condus de un grup (agentul schim- si nevoile grupului-tinta sa fie creata
barii) care intentioneaza sa convinga o legatura ct mai puternica (pro-
alte grupuri sau chiar ntreaga socie- iectarea);
tate (grupurile-tinta) sa accepte, modi- - alegerea celor mai adecvate mij-
fice sau abandoneze anumite idei, loace pentru ca produsul social sa
practici si comportamente. Kotler si poata fi livrat efectiv grupului-tinta
Roberto (1989) disting urmatoarele (livrarea);
elemente ale unei campanii de schim- - asigurarea sustinerii sau adoptarii
bare, avnd ca obiectiv furnizarea unui ideii sau practicii sociale respective,
raspuns dezirabil, n opinia agentului pentru ca aceasta sa nu fie aban-
schimbarii, la o problema sociala: donata prematur (sustinerea).
x agentul schimbarii - un individ, o Pentru a raspunde acestor cerinte, un
organizatie sau o alianta care cauta program de m.s. trebuie sa parcurga
sa produca schimbarea sociala; urmatoarele etape (pentru o tratare de-
x grupul-tinta (target adopters) - indi- taliata a subiectului, a se vedea Kotler
vizi, grupuri sau ntreaga societate, si Roberto, 1989):
426
Medierea muncii
- analiza mediului n care se va de- ajute sa valorifice aceste aptitudini n

rula programul; raport cu caracteristicile cererii. M.m.
- analiza caracteristicilor si nevoilor se face de catre institutii ale statului
grupului-tinta; sau private, care urmaresc si eviden-
- proiectarea obiectivelor si strategiei tiaza att cererea, ct si oferta de forta
de interventie; de munca, prin anunturi sau centre
- planificarea detaliata a programului; specializate de informare si docu-
- organizarea, implementarea, con- mentare. n aceasta categorie intra si
trolul si evaluarea campaniei. \Ga-
serviciile de consiliere profesionala a
briel Matauan[
celor fara loc de munca, prin evaluarea
Vezi si: bun social; program social; posibilitatilor de calificare/recalificare n
evaluarea programelor sociale functie de nevoile pietei si de ca-
Bibliografie selectiva: Kotler si racteristicile personale. Este un tip de
Roberto (1989); Kotler si Zaltman masura larg raspndita n toate tarile.
(1971) Eficienta sa este recunoscuta n con-
ditiile unui somaj frictional, avnd nsa
rezultate minime n cazul unui somaj
cronic sau de masa (vezi somaj).
Marketizarea serviciilor
sociale O forma particulara, oarecum diferita si
mai putin raspndita, a acestui set de
Vezi noul management public masuri sunt activitatile de tip clubul so-
merilor. Acestea reprezinta o forma de
Masuri ale bunastarii sociale dialog cu someri, menita sa dezvolte
ncrederea n fortele proprii, si se des-
fasoara sub forma unor discutii de
Masuri ale inegalitatii grup, purtate sub conducerea specia-
veniturilor listilor n problemele pietei muncii, psi-
hologi si sociologi, la care sunt pre-
Vezi inegalitate zenti someri si fosti someri. Cu aceasta
ocazie sunt facute publice experientele
Medierea muncii pozitive de angajare. Se urmareste nu
doar nvatarea unor strategii de cau-
M.m. se constituie ntr-un set de ma-
tare a unui loc de munca, ci si punerea
suri de informare/documentare a so-
n valoare a propriei personalitati, prin
merului, menite sa fluidizeze schimbul
identificarea si accentuarea carac-
de informatii ntre cererea si oferta de
teristicilor personale pozitive si masca-
forta de munca, care se regaseste
rea celor mai putin favorabile. Procesul
adesea n categoria masurilor active
de nvatare se extinde si asupra cuno-
ale pietei muncii. Ele sporesc sansele
stintelor necesare pentru elaborarea
de angajare a persoanelor aflate n
unei scrisori de prezentare, a unei scri-
cautarea unui loc de munca nu prin
sori de intentie, ca si a CV-ului.
mbunatatirea aptitudinilor individului,
ci prin furnizarea de informatii care sa-l
427
Metoda comparativ n analiza politicilor sociale
Din perspectiva acestui tip de masuri, economica determina aparitia unor

Romnia s-a aliniat practicii internatio- similitudini crescute ntre sistemele de
nale. Activitatile de mediere au fost protectie sociala ale unor state diferite
printre primele masuri de tip activ puse din punctul de vedere al sistemului
n practica, fiind organizate att de politic, cum ar fi cazul celor comuniste
institutiile statului la nivel local (OFMS), si al celor capitaliste. Un alt exemplu l
ct si de institutii private sau nonprofit. reprezinta teoria proceselor de
Ele s-au regasit si printre masurile difuziune n politicile sociale, care
puse n practica n cadrul programului interpreteaza initiativele n domeniul
PAEM, sub forma centrelor de in- politicilor sociale ca rezultate ale unor
formare/documentare (CID) si a clubu- procese de imitatie, n cadrul carora
rilor somerilor. \Simona Ilie[ unele societati imita initiativele altora
(Wilensky et al., 1987). Teoria este
Vezi si: politici active; piata muncii ilustrata de introducerea sistemului de
asigurari sociale obligatorii n Ger-
mania, sistem preluat rapid prin imitatie
Metoda comparativa n analiza de alte state.
politicilor sociale n cadrul abordarilor care se centreaza
pe surprinderea diferentelor existente
Metoda comparativa de analiza a po-
liticilor sociale consta n descrierea, la nivelul sistemelor de furnizare a bu-
analiza si cartografierea configuratiilor nastarii se nscriu numeroasele taxo-
existente n furnizarea bunastarii n nomii ale statului bunastarii (de exem-
state diferite, a politicilor sociale adop- plu, Grsta Esping-Andersen, Titmuss).
tate de acestea si a raspunsurilor spe- Hauser (1993) recomanda n acest caz
cifice la o anumita problema (Mabbett, abordarea cazurilor similare (p. 80),
Bolderson, 1999, p. 54), punnd fata n adica realizarea de comparatii ntre tari
fata aceste configuratii. Asa cum arata ntre care exista un grad mare de
Przeworski (1987), scopul cercetarilor similitudine n ceea ce priveste traditiile
comparative este de a indica ele- culturale si religioase dominante, insti-
mentele caracteristice ale sistemelor tutiile democratice si procesele politice,
politice, ale economiilor, ale socie- institutiile economiei de piata, carac-
tatilor, care afecteaza patternurile de teristicile principale ale statului buna-
comportament din cadrul lor. Astfel, starii si gradul absolut de dezvoltare
scopul acestei metode nu este sa economica si industriala. Comparatia
compare, ci sa explice. n aceste cazuri va scoate n evidenta
Comparatia poate sa vizeze evidentie- elementele specifice ale fiecarui sistem
rea diferentelor existente ntre configu- de furnizare a bunastarii n parte,
ratia furnizarii bunastarii ntr-o anumita experienta unei anumite tari putnd sa
tara sau a asemanarilor. Printre abor- fie utila celorlalte state cu care se
darile care ncearca sa surprinda si- realizeaza comparatia.
militudinile dintre sistemele de fur- Nu exista un consens cu privire la
nizare a bunastarii se numara teoria clasificarea metodelor de abordare a
convergentei dezvoltata de Wilensky analizei comparative. Hauser (1993)
(1975). Pentru acesta, dezvoltarea indica existenta a patru astfel de
428
Metoda comparativ n analiza politicilor sociale
metode: abordarea sistem cu sistem, comun de analiza pentru mai multe

abordarea grup cu grup, abordarea state diferite, ca rezultatele obtinute
problema cu problema si abordarea pentru fiecare caz sa poata fi com-
tara cu tara. Abordarea sistem cu sis- parate ulterior. Astfel, fara a fi o meto-
tem ia ca punct de pornire cte un da comparativa n sine, studiul de caz
subsistem al sistemului de protectie furnizeaza informatii de calitate pentru
sociala sau ntreg sistemul si ncearca analiza comparativa. Cel de-al doilea
sa identifice obiectivele subsistemelor/ tip de analiza se refera la compararea
sistemelor comparate, principiile de proceselor si institutiilor dintr-un numar
baza si caracteristicile principale ale limitat de tari selectate dupa un criteriu
acestora si modul n care au evoluat analitic. Aceasta metoda este, n fapt,
ele din punct de vedere istoric. Ras- o versiune a celei denumite de Hauser
punsul la problematica vizata este unul "abordarea sistem cu sistem". Al treilea
de natura descriptiva, centrat pe pre- tip de analiza l reprezinta construirea
zentarea anumitor institutii. Abordarea de tipologii ale diferitelor tari, n functie
grup cu grup porneste de la descrierea de sistemul de furnizare al bunastarii
empirica a situatiei economice si a pe care l au sau n functie de diferite
conditiilor de viata a grupurilor sociale componente ale acestuia. Analizele
luate n considerare si analizeaza in- statistice regionale constituie cel de-al
fluenta pe care o au asupra acestora patrulea tip de studii identificate de
diferitele tipuri de interventii ale sis- autor. Acestea constau n elaborarea
temului de securitate sociala din state de analize statistice pe baza datelor
diferite. De exemplu, se poate com- provenind de la un numar limitat de tari
para sistemul de asistenta sociala din aflate, de obicei, n aceeasi regiune.
mai multe state, pornindu-se de la Scopul acestei analize l reprezinta
situatia unor grupuri care beneficiaza elaborarea de generalizari valabile
de serviciile acestui sistem. n abor- pentru statele din regiunea respectiva,
darea problema cu problema se ncepe care sa poata fi ulterior extinse si la
prin definirea unei probleme care este statele aflate n alte regiuni. Ultimul tip
comuna pentru toate tarile comparate de analiza consta n studiile statistice
si se ncearca identificarea cailor de globale, care realizeaza comparatii
rezolvare a acesteia, adoptate de ntre toate statele lumii, pornind de la
fiecare tara n parte. Abordarea stat cu un set de date statistice.
stat presupune compararea ca ntreg a O alta clasificare a metodelor de abor-
statului bunastarii n forma sa actuala dare n analiza comparativa a politicilor
si n evolutia sa istorica n tarile luate sociale este realizata de Catherine
n considerare. Jones (1985). Autoarea identifica trei
Guy Peters (1998) identifica cinci tipuri tipuri de abordari comparative: abor-
de studii comparative. Primul tip este dari descriptive, abordari interpretative
reprezentat de studiul de caz: analiza si elaborarea de teorii. Abordarile des-
politicilor dintr-o singura tara, care este criptive prezinta situatia, o descriu, n
forma cea mai comuna de analiza. timp ce cele interpretative ncerca sa
Acest gen de studii descriu situatia explice anumite fenomene sau sa
dintr-o anumita tara si sunt foarte utile testeze o serie de ipoteze. n timp ce
mai ales daca urmeaza un pattern interpretarea constituie o analiza apli-
429
Metode i tehnici de intervenie n asistena social
cata post-hoc pentru a explica un anu-

mit eveniment sau o suita de eveni-
Metode si tehnici de
mente, elaborarea de teorii nu este le- interventie n asistenta sociala
gata de un eveniment anume, ci se Una dintre cele mai frecvente critici
construieste pe baza unor experiente ale asistentei sociale, chiar daca nu
naturale, dar obiectivul vizat nu este ntru totul justificata, se refera la ca-
legat de o experienta anume, ncercn- racterul vag si "de improvizatie" al
du-se elaborarea unor explicatii va- acesteia. De multe ori, s-a considerat
labile ntr-o multitudine de situatii. Cele ca asistenta sociala ar fi caracterizata
trei tipuri de abordari pot cunoaste (a) de lipsa de precizie cu privire la ceea
perspective istorice, care pot fi centrate ce trebuie realizat si la modul n care
pe analiza unui singur sector de politici ar trebui sa se actioneze. O buna
sociale sau pe cea a ntregului sistem, perioada de timp s-a considerat ca
sau (b) contemporane, care, la rndul asistenta sociala s-ar baza doar pe o
lor, pot fi centrate pe analiza deciziei anumita ntelepciune a practicii, re-
politice a unui sector de politici sociale zultata din acumularea de experienta
sau a ntregului sistem. nemijlocita. La un moment dat, era
O problema majora a analizei compa- considerata vulnerabila, ntruct deve-
rative o constituie alegerea societatilor nise un fel de colectie de specializari,
care sunt comparate. Przeworski n cautarea unei profesii. ncercarea de
(1987) arata ca selectia tarilor n astfel identificare a unei abordari unitare a
de studii este adesea hazardata, deoa- practicii a marcat ntreaga istorie a
rece nu se tine seama de criterii stiin- asistentei sociale. Mary Richmond este
tifice, ci prevaleaza alt gen de criterii, cea care a ncercat pentru prima data
cum ar fi fondurile disponibile pentru sa elaboreze un manual stiintific de
cercetare, legaturile personale, retelele metode (Social Diagnosis, 1917), re-
cugnd la o metoda pozitivista, m-
institutionale. Autorul subliniaza si fap-
prumutata din stiintele naturale. n
tul ca majoritatea studiilor comparative
esenta, ea considera ca att metodele,
n politicile sociale considera drept eta- ct si obiectivele asistentei sociale de
lon statele industrializate din vestul Eu- caz (social casework) sunt identice n
ropei. n plus, analiza comparativa oricare tip de serviciu, cu toate ca
trebuie realizata asigurnd comparabi- anumite proceduri ar putea parea
litatea obiectelor referite. Cu alte cu- speciale, distincte n raport cu un tip de
vinte, trebuie avute permanent n ve- cazuri, iar altele n raport cu alte ca-
dere diferentele n structura si functiile zuri, n functie de dificultatea speciala
sistemelor diferite de furnizare a buna- aflata sub tratament. nsa, n asistenta
starii. \Malina Voicu[ sociala de caz, aspectele comune
fundamentale prevaleaza, desi exista
Vezi si: statul bunastarii anumite departamente si specializari,
Bibliografie selectiva: Hauser (1993); ca rezultat al nevoilor practice. Pro-
Jones (1985); Mabbelt si Bolderson cesul prin care se stabileste diag-
(1999); Peters (1998); Pzeworski nosticul social, urmat de conturarea
(1987) unui plan de tratament, prezinta diferite
componente: cercetarea (sau studiul),
430
estimarea (diagnoza), interventia si zata si, desi se bazeaza pe cunostinte

ncheierea (finalizarea). care deriva din diferite discipline stiin-
Cunoasterea care se situeaza la baza tifice, ntr-o anumita masura, prezinta
practicii n asistenta sociala este arti- si caracteristicile unei arte. Este o me-
culata dintr-o mare varietate de ele- toda de acordare de ajutor prin inter-
mente teoretice, observatii si modele. mediul unei relatii care valorifica re-
Rolul definitoriu al modelului este unul sursele personale si alte tipuri de re-
descriptiv, ntruct arata ceea ce se surse n ncercarea de a face fata pro-
asteapta de la practician n procesul blemelor. Interviul este principala teh-
de interventie. Modelele difera ntre ele nica utilizata n asistenta sociala de
n functie de diferite dimensiuni, cum ar caz. Dezvoltarea relatiei dintre specia-
fi populatiile-tinta, problemele-tinta, ro- list si cel aflat n cautare de ajutor
lul practicianului s.a. n general, antreneaza transformari ale atitudinilor
termenul de metode n asistenta si sentimentelor. Interventia este orien-
sociala este utilizat pentru tata spre interactiunea interpersonala,
desemnarea diferitelor tipuri de inter- spre dinamica proceselor psihice si
ventie: asistenta sociala de caz, asis- spre suportul acordat pentru tratarea
tenta sociala de grup, asistenta (orga- problemelor.
nizarea) comunitatii, cercetarea si acti- Unii autori o mai denumesc asistenta
vitatile de tip administrativ (manage- sociala clinica.
ment, planificare etc.).
n centrul practicii asistentei sociale cu
Asistenta sociala de caz este nu numai persoanele si familiile se situeaza sco-
cea mai veche metoda n asistenta pul (ratiunea de a fi a practicii), valorile
sociala, dar si cea mai frecvent uti- (care determina atitudinile si abordarile
lizata. Numerosi asistenti sociali din n- practicianului), reglementarile (ca aran-
treaga lume, ncadrati ntr-o mare va- jamente structurale, legi, institutii de
rietate de servicii sociale si de institutii ocrotire), cunoasterea (ca acumulare
recurg la acest tip de metoda, n ac- teoretica si practica de concepte, prin-
tivitatile pe care le desfasoara cu per- cipii, modele) si metoda (stiinta si arta
soanele si familiile aflate n dificultate. aplicarii teoriei n practica).
Mary Richmond, care pentru prima Exista mai multe modele ale asistentei
data a pus bazele stiintifice ale acestei sociale de caz: psihosocial, functional,
metode, considera ca reprezinta acele de rezolvare a problemelor, de modi-
procese care asigura dezvoltarea per- ficare a comportamentului, terapia fa-
sonalitatii prin intermediul ajustarilor miliei, interventia n situatii de criza,
constient efectuate, de la individ la in- socializarea adultului, asistenta cen-
divid, ntre oameni si mediul lor social. trata pe sarcina. n practica, asistentii
ntre timp, au aparut numeroase defini- sociali tind sa se orienteze dupa di-
tii ale acestei metode. n esenta, repre- ferite perspective teoretice, rezultnd
zinta o metoda de acordare de ajutor de cele mai multe ori combinatii ale
bazata pe cunoastere, pe ntelegere si principiilor provenind din diferite surse
pe utilizarea unor tehnici aplicate n teoretice, n raport cu stilurile lor indi-
mod calificat pentru a ajuta oamenii sa-si viduale de lucru, rezultnd ceva diferit
rezolve problemele. Este individuali- fata de modelele existente. n acest
431
mod se dezvolta teoria, iar practica se membrii lor care se confrunta cu pro-
mbogateste prin diversitate, ntruct bleme personale, familiale, ocupatio-
diferitele metode sunt validate n nale, de integrare. Practicianul utilizea-
functie de valorile profesiei. n acest za cunostintele despre individ si
sens, n ultimii ani, se vorbeste de un despre asocierea n grup n scopul de
anumit eclectism selectiv n practica a promova schimbarea, prin interme-
asistentei sociale. diul unor programe si mijloace diferite
Indiferent de deosebirile dintre diferi- (activitati recreative, jocuri de rol etc.).
tele modele, exista mai multe etape Spre deosebire de psihoterapia de
comune ale procesului de asistenta grup, asistenta sociala a grupurilor nu
sociala de caz: urmareste doar tratarea problemelor
emotionale, ci si furnizarea de informa-
- cercetarea, care presupune stabi-
tii, educatia, dezvoltarea unor deprin-
lirea unei relatii cu persoana ori
deri, modificarea orientarilor de va-
familia prin prezentarea problemei,
loare, corectarea unor comportamente
prin luarea deciziei de continuare a
etc. Selectarea membrilor grupului se
procesului si prin nceperea de
realizeaza n functie de diferite criterii,
colectare de informatii;
cum ar fi vrsta, sexul, interesele sau
- estimarea sau diagnoza problemei,
problemele comune, gradul de tole-
care vizeaza ntelegerea acesteia,
fundamentnd o abordare diferita a ranta. n activitatea de planificare a
tratamentului, n functie de caracte- proceselor care se vor desfasura n
risticile si nevoile individuale; grup, o atentie deosebita se va acorda
- interventia propriu-zisa sau trata- marimii si structurii, regulilor, locului si
mentul. Desi unii autori considera timpului ntlnirilor, liderului.
ca interventia ncepe de la primul Ca una din formele principale ale asis-
contact dintre persoana aflata n tentei sociale, cea de grup este utili-
cautare de ajutor si practician, ea zata n furnizarea de servicii la nivelul
reprezinta totusi o etapa distincta, diferitelor agentii, institutii, centre de
n care accentul este pus pe reali- tratament, n scopul acordarii de ajutor
zarea schimbarii dorite; indivizilor si familiilor care se confrunta
- evaluarea si finalizarea procesului, cu diferite probleme.
etapa luata n considerare nca de Asistenta sociala a comunitatii a fost
la nceput, conditionata de stabilirea recunoscuta ca o alta metoda princi-
unor obiective realiste, cu o durata pala, prin intermediul careia indivizii,
de realizare previzibila. grupurile si organizatiile se angajeaza
Asistenta sociala de grup reprezinta o n activitati planificate pentru a reac-
orientare si o metoda de interventie n tiona fata de anumite probleme so-
asistenta sociala, prin intermediul ca- ciale. n componenta acesteia se re-
reia doua sau mai multe persoane gasesc doua procese aflate ntr-o
avnd interese sau probleme similare strnsa interdependenta: planificarea
sunt angajate n activitati destinate sa (care presupune identificarea proble-
ajunga la atingerea obiectivelor lor co- melor, diagnoza factorilor cauzali, for-
mune. Grupurile sunt asistate n vede- mularea solutiilor) si organizarea (adi-
rea realizarii schimbarilor dorite pentru ca stabilirea modalitatilor de mobilizare
432
a membrilor comunitatii si a strategiilor nice dintr-o diversitate de domenii, prin

necesare n vederea desfasurarii acti- reunirea de specialisti competenti, al
vitatilor de solutionare). Aceasta abor- caror schimb de informatii permite ser-
dare reprezinta un proces desfasurat vicii de calitate pentru persoanele,
la nivelul diferitelor grupuri, prin care familiile, grupurile si comunitatile cu
se acorda ajutor comunitatii pentru n- probleme de solutionat. La rndul sau,
telegerea problemelor sociale existen- colaborarea reprezinta un procedeu
te, ca si pentru mobilizarea si utilizarea prin care se combina competentele di-
cu un grad maxim de eficienta a re- feritilor specialisti cu resursele exis-
surselor disponibile. tente la nivelul comunitatii, n scopul
asigurarii unor servicii si forme de su-
Unele curente n asistenta sociala tind port ct mai complete si eficiente.
sa asocieze acestor trei metode princi-
pale (asistenta sociala de caz, asis- Cercetarea este considerata si recu-
tenta de grup si asistenta comunitara) noscuta ca o componenta de baza a
altele doua, administratia si cercetarea, metodelor n asistenta sociala. Viitorul
datorita recunoasterii importantei tot acestui domeniu profesional este de-
mai mari pe care o au n practica spe- pendent de aportul cercetarii stiintifice
cifica acestui domeniu. la cunoasterea de baza si la contura-
rea raspunsurilor la problemele prac-
Administratia reprezinta o metoda prin- tice. Tema centrala a cercetarii vizeaza
cipala a asistentei sociale, care presu- metoda stiintifica, adica paradigma
pune transformarea politicii sociale n care ghideaza gndirea logica. La un
servicii sociale. Acest proces implica nivel general, procesul de cercetare
multe principii si deprinderi de baza, include: selectarea problemei; formula-
care sunt esentiale pentru functionarea rea si identificarea problemei; dezvol-
adecvata a agentiilor cu atributii n dotarea unei strategii sau stabilirea meto-
meniu. Printre componentele de baza dologiei; colectarea datelor; prelu-
ale administratiei se regasesc supervi- crarea si analiza datelor; interpretarea
zarea, consultarea si colaborarea. n rezultatelor si formularea concluziilor;
esenta, supervizarea este un proces redactarea raportului si aplicarea rezul-
de suport al dezvoltarii personalului,
tatelor. n mod frecvent, sunt utilizate
dar care implica numeroase responsa-
diferite metode de cercetare, cum ar fi:
bilitati administrative, ncercnd sa
ancheta sociala, studiul de caz, me-
raspunda nevoilor de suport ale asis-
toda biografica, analiza de continut.
tentilor sociali n situatiile n care se
Rezultatele cercetarilor prezinta utili-
confrunta cu dificultati de factura pro-
tate pentru activitatea practica.
fesionala. Consultarea, ca parte impor-
tanta a administratiei, vizeaza o inter- Metodele de interventie specifice asis-
actiune a specialistilor care exploreaza tentei sociale se afla ntr-o strnsa
o problema n scopul identificarii celor interdependenta cu perspectivele teo-
mai potrivite solutii care sa satisfaca retice. Baza teoretica a asistentei so-
nevoile celor asistati. Ca proces, repre- ciale este vasta si se afla ntr-un pro-
zinta o tehnica prin care pot fi mbuna- ces continuu de dezvoltare. Nici o
tatite si extinse serviciile destinate ce- abordare teoretica nu poate oferi toate
lor asistati. n acest mod se asigura raspunsurile de care este nevoie n
suportul specializat si informatiile teh- acest domeniu. Principalele tendinte
433
care au influentat asistenta sociala, asistenta centrata pe sarcina im-

asigurndu-i cadre teoretice si con- plica o serie de activitati comune
cepte, includ psihanaliza, psihologia ale practicianului si ale persoanei
umanista, abordarea psihosociala, asistate: clarificarea situatiei exis-
abordarea comportamentalista, teoria tente (locul unde se afla persoana
sistemelor, abordarea radicalista. care solicita ajutorul - punctul A) si
Pe baza contributiilor diferitelor pers- identificarea situatiei alternative
pective teoretice si a acumularilor de preferate (locul unde i-ar placea sa
experienta directa, s-au structurat mai ajunga - punctul B); concretizarea
multe modele ale asistentei sociale: rutei dintre situatia existenta si
situatia preferata (dintre A si B) n
procesul de rezolvare de proble-
termeni de pasi care ar trebui par-
me, formulat n anii 1950 de Helen
cursi (sarcinile de realizat), nce-
Harris Perlman, a devenit para-
pnd cu aspectele cele mai simple,
digma dominanta a practicii asis-
pentru ca persoana asistata sa
tentei sociale. Acest model se ba-
zeaza pe ideea ca ntreaga viata poata capata ncredere; acordul re-
umana poate fi considerata ca un ciproc privind alocarea sarcinilor;
proces de rezolvare eficienta a pro- interventia n situatie de criza.
blemelor. Tulburarile care apar n Ideea pe care se fundeaza acest
viata rezulta din dificultatile legate model permite abordarea dificulta-
de activitatile de solutionare de pro- tilor ca momente de cotitura n vie-
bleme n raport cu anumite situatii. tile oamenilor, generatoare de mari
Procesul de rezolvare a probleme- energii. Aceste energii pot fi utili-
lor implica o serie de faze, care tre- zate pozitiv pentru rezolvarea difi-
buie parcurse n mod succesiv: (1) cultatilor si pentru nlaturarea barie-
recunoasterea sau definirea proble- relor. Asistentul social actioneaza
mei si angajarea sistemului asistat; pentru canalizarea energiilor, nain-
(2) stabilirea obiectivelor; (3) colec- te ca ele sa nceapa sa se disipeze,
tarea datelor; (4) estimarea, diagno- n raport cu persistenta crizelor.
za situatiei si planificarea actiunilor; Interventiile specifice asistentei sociale
(5) interventia sau realizarea actiu- pot fi grupate n sase categorii (Heron,
nilor; (6) evaluarea; (7) finalizarea 1990):
sau ncheierea procesului;
1. de tip prescriptiv, ca ncercari de
coordonarea de caz apare ca o
strategie referitoare la organizarea modificare, de corectare a compor-
si coordonarea serviciilor de ngri- tamentului persoanei vizate;
jire n raport cu nevoile specifice ale 2. informative, centrate pe furnizarea
celui asistat. Acest model reprezin- de informatii si de sprijin pentru ca
ta o rezultanta a procesului de cres- persoana asistata sa poata sa n-
tere a complexitatii sistemelor de teleaga mai bine situatia sau as-
asistenta sociala, ceea ce presupu- pecte ale acesteia;
ne din partea asistentului social att 3. confruntari, ca ncercari de aducere
competente n domeniul practicii si n discutie a unor aspecte cu care
al relatiilor interpersonale, ct si cei asistati ezita sau nu doresc sa
eficienta administrativa; se confrunte;
434
Modele de politici sociale
4. de tip catharsis, ca initiere a eli- modelelor de protectie sociala din

berarii emotionale, cum ar fi ajutorul diverse tari (n special capitaliste).
acordat pentru exprimarea supararii Aceste modele pot fi prototipuri, dar si
sau prin contributia la crearea unui tipuri ideale sau, cu alte cuvinte, sunt
mediu emotional sigur; si abstractizari ale unor realitati sociale
5. de tip catalitic, prin ajutorul acordat diverse (politicile sociale din diferite
pentru ca cei asistati sa devina mai tari), dar si constructii intelectuale com-
orientati, mai puternici, sa-si poata plexe, pe baza carora au fost modelate,
controla mai bine cursul propriilor ajustate, sisteme de protectie sociala
vieti; ale unor state (Goodin et al., 1999).
6. de tip suportiv, prin recunoasterea Modelele de stat al bunastarii au fost
valorii si meritelor persoanelor asis- deci rezultatul evolutiei divergente a
tate, ale celor care le acorda ngri- optiunilor unor state pentru solutii la
jire si ale tuturor celorlalti implicati. problemele sociale care au fost ulterior
Tendinta nregistrata n ultimii ani n analizate si clasificate (de exemplu,
privinta utilizarii metodelor si modelelor tarile clasificate n trei grupuri de
de interventie n asistenta sociala a Esping-Andersen), dar si modele teo-
fost generic numita eclectism selec- retice (seturi de reguli, valori, principii)
tiv", caracterizat prin urmatoarele ele- pornind de la care s-au luat decizii, s-au
mente: (1) o utilizare extensiva n prac- elaborat solutii institutionalizate pentru
tica a elementelor provenind dintr-o probleme sociale diverse (planul Beve-
mare varietate de teorii si o combinare ridge si teoria economica a lui Keynes,
a diferitelor modele; (2) interventii se- de exemplu, au stat la baza reformelor
lective care sunt fundamentate empiric; care au creat statul bunastarii post-
(3) orientare mai redusa asupra pro- belic n Marea Britanie).
blemelor interne ale persoanei asis-
tate; (4) o practica directa care depa- Mai multe astfel de clasificari ale regi-
seste limitele asistentei sociale de caz; murilor bunastarii au fost lansate de-a
(5) un grad mai ridicat de utilizare a lungul anilor n literatura de specia-
interventiilor care pot fi validate si malitate. Ele au cunoscut schimbari de-a
surate. \Livius Manea[ lungul timpului sau de la un autor la
altul, chiar n cazul aceleiasi tari. n
Vezi si: asistenta sociala general, se poate spune ca modelele
Bibliografie selectiva: Compton si de politici sociale sunt determinate de
Galaway (1993); Grinnell (1999); factori precum cultura unei tari, orien-
Heron (1990); Thackeray et al. tarea politica a partidelor aflate de-a
(1994); Zastrow (1992) lungul timpului la guvernare, factori
economici etc. Voi ncerca sa descriu
cteva dintre ele si criteriile de la care
Modele de politici sociale au pornit autorii lor.
Pentru a caracteriza n mod global po- Richard Titmuss (1974) considera ca
liticile sociale din diverse tari si pentru se poate vorbi despre trei modele ale
a putea compara aceste politici n tari statului bunastarii:
diferite, a fost nevoie de taxonomii ale
435
a) Modelul politicilor sociale reziduale Pierson (1991) considera ca aceasta

porneste de la ideea ca statul trebuie clasificare a lui Titmuss si pastreaza
sa intervina pentru asigurarea pro- utilitatea, dar, ca tipologie a statelor
tectiei sociale a cetatenilor doar n bunastarii, a fost criticata adesea,
situatiile n care cele doua institutii ntruct multe din regimurile actuale
(modalitati) naturale de satisfacere a ale bunastarii includ elemente din toate
nevoilor indivizilor, piata si familia, cele trei modele si pentru ca, n prac-
sunt neputincioase, iar interventia tica, a fost sprijinita abordarea evolu-
trebuie sa fie doar temporara. tionista a dezvoltarii statului bunastarii
b) Modelul realizare-performanta indus- de la modelul rezidualist la cel redis-
triala considera ca nevoile sociale tributiv-institutional (universalist), trecnd
trebuie satisfacute n functie de merit, prin modelul realizare-performanta (Pier-
performantele n munca si son, 1991).
productivitate. Institutiile bunastarii Goran Therborn a lansat o clasificare
sociale sunt privite ca avnd un rol pornind de la doua dimensiuni pe care
complementar economiei. le considera esentiale:
c) Modelul redistributiv institutional, n
care bunastarea sociala este privita 1. nivelul drepturilor sociale (engl.,
ca o institutie integrata n societate, social entitlements level);
care are drept scop asigurarea unor 2. orientarea spre piata muncii si
servicii sociale pornind de la principii ocuparea totala a fortei de munca.
universaliste si n functie de nevoi. Iata cele patru tipuri care rezulta din
mbinarea celor doua dimensiuni:
Clasificarea statelor bunastarii - Modelul Therborn

Drepturi sociale
mari reduse
Statele bunastarii puternic Statele bunastarii restrnse,
Preocupare mare interventioniste (Suedia, dar orientate spre somaj
pentru ocuparea Norvegia, Austria) redus (Elvetia si Japonia)
totala a fortei Statele bunastarii Statele bunastarii restrnse,
de munca mica compensatoare slabe (Belgia, orientate spre piata (Australia,
Danemarca, Olanda) Canada, SUA, Marea
Britanie, Noua Zeelanda)
Sursa: Pierson, 1991, p. 186.
O alta clasificare mult citata n ultimii 1. Gradul de decomodificare a asigu-

ani este aceea realizata n 1990 de rarii serviciilor sociale. Prin "de-
Grsta Esping-Andersen, cu trei regi- comodificare", Esping-Andersen n-
muri ale bunastarii constituite ca rezul- telege gradul (masura) n care
tat al gruparii statistice a tarilor occi- indivizii sau familiile pot obtine un
dentale analizate n functie de urma- standard de viata acceptabil inde-
toarele criterii: pendent de participarea la procesul
436
pietei. Att timp ct indivizii vor piata (asigurari particulare de pen-

avea "conditia de marfuri" (como- sie, sanatate etc.). Exemple de
dities), ei vor fi concurenti prin regimuri liberale: SUA, Canada,
definitie si cu ct competitia va fi Australia.
mai mare pretul lor va fi mai mic. B. Statul bunastarii conservativ-cor-
Esping-Andersen nu sustine totusi poratist. Preocuparea liberala pri-
eradicarea completa a muncii ca vind eficienta pietei si "comodi-
marfa. Problema pusa este n ce ficarea" nu este importanta n
masura serviciile sociale si ajutoa- aceste regimuri si, ca urmare, nici
rele sunt accesibile neconditionat modalitatile de obtinere a drepturilor
pentru cetateni, fara participarea sociale nu sunt contestate. Asigura-
obligatorie a acestora pe piata mun- rile private si "bunastarea ocupa-
cii si independent de testarea tionala" sunt relativ limitate. Efectul
mijloacelor, contributii de asigurari redistributiv este neglijabil n com-
sau performante n munca. paratie cu diferentele de clasa.
2. Impactul distributiei serviciilor si aju- Biserica (n special cea catolica)
toarelor. n acest caz, problema care are un rol important n formarea
intereseaza este efectul cu care atitudinilor conservatoare fata de
sistemul de impozite si ajutoare con- familie, diferentierea veniturilor n
tribuie la generarea inegalitatii, la functie de sexe (barbatul trebuie sa
mentinerea stratificarii sociale sau la aiba un rol dominant n familie prin
redistribuirea bunurilor si serviciilor veniturile superioare). Aceste regi-
ntr-un mod mai egalitar. muri sunt caracterizate si de princi-
3. Mixul stat/piata n asigurarea pen- piul subsidiaritatii (engl., subsidiari-
siilor. Problema este n ce masura ty). Principiul subsidiaritatii se refe-
drepturile la pensii au fost depen- ra la faptul ca statul trebuie sa
dente de sistemele de stat, de cele intervina pentru prestarea doar a
ocupationale sau de sistemele de acelor servicii pe care institutiile
piata. "intermediare", precum piata, fami-
lia, biserica, sunt incapabile sa le
Cele trei tipuri de regimuri ale statului asigure. Exemplele "clasice" de
bunastarii identificate de Esping- state cu regimuri ale bunastarii con-
Andersen potrivit criteriilor de mai sus servativ-corporatiste: Austria, Fran-
sunt: ta, Germania, Italia.
A. Statul bunastarii liberal. Acest tip C. Statul bunastarii social-demo-
este puternic axat pe mecanismele crat. Principala caracteristica a
de piata. Gradul de decomodificare acestui tip este universalismul ser-
este redus, ajutoarele oferite sunt viciilor sociale. Rolul statului n ca-
modeste, adesea oferite prin testa- drul pietei este foarte mare si ni-
rea mijloacelor si nsotite de stigma- velul de taxare foarte ridicat. Bene-
tizarea beneficiarilor, pentru ca ficiile de pe urma programelor de
statul sa nu reduca motivatia gasirii securitate sociala sunt determinate
unui loc de munca. Statul ncura- si de venituri, dar aceasta doar ca o
jeaza asigurarea unor servicii so- masura de a stimula participarea la
ciale prin sistemul particular, de sistemul universal de asigurari si
437
sustinerea lui de catre populatie. preturilor si un anumit grad de mo-

Decomodificarea este foarte mare, dernizare economica. Exemplele
iar statul este principalul "furnizor" clasice: SUA si Marea Britanie.
de bunastare sociala si este preo- 2. Regimul social-corporatist a pas-
cupat de mentinerea ocuparii to- trat preocuparea pentru trei ele-
tale a fortei de munca, pentru a mente de baza ale statului buna-
limita dependenta totala de servici- starii: ocuparea totala a fortei de
ile sociale. Cazurile tipice: Suedia si munca, servicii sociale universaliste
Norvegia (Esping-Andersen, 1990). si mentinerea unui nivel minim de
O alta clasificare a fost lansata n ace- trai. Aceste regimuri au sustinut ca
lasi an cu cea a lui Esping-Andersen nu exista dovezi care sa ateste ca
de catre Ramesh Mishra (1990). eficienta si cresterea economica ar
Aceasta considera ca statul bunastarii fi afectate ca urmare a mentinerii
keynesian, ca regim caracteristic peri- unui somaj foarte scazut si a unor
cheltuieli sociale ridicate. Exem-
oadei 1950-1975, a ncetat sa existe
plele reprezentative: Suedia si
dupa perioada de criza (1975-1980),
Austria (Mishra, 1990).
"bifurcndu-se" din 1980 n doua tipuri
distincte de regimuri ale bunastarii: O analiza recenta a tipurilor de regimuri
unul neoconservator si altul social- ale statului bunastarii (Goodin, Headey,
corporatist (Mishra, 1990). Iata cum ar Muffels si Dirven, 1999) porneste de la
putea fi caracterizate pe scurt cele cele trei lumi [modele, n.n.] ale ca-
doua modele de regimuri ale bunastarii pitalismului bunastarii descrise de
descrise de Mishra pentru anii 80: Esping-Andersen, pentru a analiza ce
se afla de fapt n realitate n spatele
1. Regimul neoconservator. Este ca- acestor constructii teoretice, prin ana-
racteristic pentru guvernarile poli- liza evolutiei indicatorilor specifici pe o
tice de dreapta. A abandonat att perioada de 10 ani pentru trei tari:
preocuparea pentru "somajul 0" SUA, Germania si Olanda. Accentul
proprie statului bunastarii keyne- analizei cade pe influenta fiecaruia
sian, ct si pentru prevenirea sa- dintre cele trei regimuri ale bunastarii
raciei sau pentru realizarea unui ni- asupra vietii reale a oamenilor si asu-
vel minim de trai national. A intro- pra unor indicatori globali privind efi-
dus schimbari n politicile privind cienta economica si obiectivele sociale
impozitarea, dar a fost influentat ale politicilor pe parcursul celor 10 ani
(constrns) n acest domeniu de de analiza. Rezultatele, foarte intere-
presiunile din perioadele electorale. sante si surprinzatoare, arata ca din
Sindicatele sunt slabe n acest tip multe puncte de vedere diferentele din-
de regimuri, drepturile lor fiind limi- tre cele trei state nu sunt semnificative,
tate. Aceste regimuri au favorizat performantele economice ale Olandei,
"dualizarea" societatii, divizarea ei de exemplu (ca regim social-demo-
n saraci si bogati, dar acest fapt nu crat), nu sunt semnificativ diferite de
a afectat succesul electoral al par- cele ale SUA, exponenta modelului
tidelor de dreapta, de guvernamnt, liberal. Tinnd seama si de alti indi-
mai ales ca s-a realizat o crestere catori, autorii concluzioneaza ca este
economica apreciabila, stabilitatea impropriu sa se afirme ca un model
438
este mai bun dect altul si ca, n ciuda Dirven, 1999).

convingerilor comune, rolul statelor bu- O clasificare de asemenea foarte citata
nastarii nu este n primul rnd acela de este cea a lui Stephan Leibfried
a proteja un grup de clienti per- (1993). Acesta, dupa ce analizeaza
manenti pe perioade lungi de timp, de perspectivele unui posibil stat al buna-
a crea deci dependenta, ct este de a starii european, n care sa fie integrate
sprijini segmente mari de populatie n toate tendintele actuale din tarile mem-
mod succesiv, n perioadele de bre ale Comunitatii Europene, identi-
vulnerabilitate, de nesansa pentru fica, numai n Europa, patru tipuri de
acestia (Goodin, Headey, Muffels si state ale bunastarii, asa cum rezulta
din tabelul de mai jos:
Tipuri de state ale bunastarii n Europa

Tipul/ Scandinav Bismarckian Anglo-saxon Latin
caracteristici
1. Tipuri ale modern institutional rezidual rudimentar (semi-
regimurilor institutionalizat)
2. Caracteristici - ocupare - "crestere" - crestere - "vine din urma"
totala a fortei totala totala - statul bunasta-
de munca - statul buna- - statul buna- rii ca o
- statul bunastarii compen- starii com- promisiune
starii n primul sator n primul pensator n semiinstitutiona-
rnd ca rnd si an- ultimul rnd si lizata
furnizor de gajator n puternic
locuri de mun- ultima instanta sustinator al
ca si n ultimul ocuparii fortei
rnd "compen- de munca prin
sator" intermediul
pietei muncii
3. Dreptul la munca (sustinut securitate sociala transferuri de munca si buna-
prin institutionali- (sustinut prin venituri (fara sa stare (proclamat
zarea conceptu- institutionalizarea fie institutionali- independent doar
lui de cetatenie conceptului de zate) partial)
sociala) cetatenie sociala)
4. Dezvoltarea manageriala, dar poate radicaliza poate sustine poate sustine dez-
privind veni- poate mbunatati cumva "desprin- dezvoltarea sis- voltarea siste-
turile de ba- "compactarea" derea" muncii de temului "normal mului normal de
za (minime) veniturilor" venituri de bunastare bunastare
Sursa: Leibfried, 1993, p. 142.
n doua abordari interesante, Catherine si Taiwan), pe care l numeste initial

Jones (1990 si 1993) lanseaza n dis- statul bunastarii oiconomic (1990) apoi
cutie un alt model de stat al bunastarii: statul bunastarii confucianist (1993).
cel caracteristic Asiei de Sud-Est
(Hong Kong, Singapore, Corea de Sud
439
Caracteristicile acestui model (asiatic) de Esping-Andersen si prezentate si

al bunastarii au fost determinate de de noi anterior, Deacon ncearca sa
traditia si cultura comuna, avnd n caracterizeze regimurile politicilor so-
centru preceptele gndirii confucia- ciale din tarile est-europene. Desi re-
niste, care, n acea parte a Asiei, este cunoaste ca analiza lui Esping-Ander-
de multe secole un mod de viata. sen nu se poate aplica tarilor foste
"Economia gospodariei (oikos)", cum o comuniste datorita specificitatii acesto-
mai numeste Jones, a creat un model ra, pe de-o parte, si datorita imposi-
total diferit de cel vest-european, bilitatii colectarii datelor necesare, pe
caracterizat de o influenta foarte mare de alta, Deacon scoate cteva dintre
a familiei si comunitatii, care au lasat variabilele acestora, introduce doua
prea putine probleme sociale de re- variabile suplimentare alese "intuitiv"
zolvat n seama statului. Familia si co- (i.e. caracterul proceselor revolutionare
munitatea si asuma si azi responsa- si impactul transnational apreciat n
bilitati majore pentru ngrijirea batr- functie de datoria externa) si astfel
nilor, persoanelor cu handicap etc. improvizeaza un set de criterii cu aju-
Contributia statului n domeniul educa- torul carora ajunge la urmatoarele "eti-
chete":
tiei este foarte apreciata, dar si familiile
investesc mult n educatia copiilor, Ungaria si Iugoslavia (ori, pna la
care trebuie sa faca cariera pentru a urma, Slovenia si Croatia), n ab-
ajuta apoi pe ceilalti membri ai familiei. senta unor partide muncitoresti
foarte influente, sub influenta da-
"Corporatism conservator fara partici-
toriilor externe si cu o implicare
parea muncitorilor (n stil vest-euro-
scazuta a bisericii, se vor dezvolta
pean); subsidiaritate fara rolul bisericii;
gradual n regimuri liberale ale
solidaritate fara egalitate; laissez-faire
bunastarii.
fara libertarism; o expresie alternativa
Cehoslovacia (ori, cel putin Repu-
pentru toate acestea ar putea fi statul
blica Ceha), datorita caracterului de
bunastarii economiei gospodariei -
masa al revolutiei ei de catifea si
dirijat n stilul a ceea ce ar putea fi
datorita experientei democratice
familia extinsa, confucianista (Jones,
trecute mai ndelungate, este cel
1993, p. 214).
mai preferabil sa dezvolte, even-
Dupa toata aceasta enumerare a mo- tual, un regim social-democrat.
delelor de state ale bunastarii asa cum Germania de Est a fost deja potri-
au fost ele descrise de diversi autori, vita sa se alature regimului con-
se impune raportarea statului buna- servator-corporatist vest-german.
starii romnesc si/sau n ultima n cazul Bulgariei, Romniei, fostei
instanta a tuturor celor est-europene la URSS (sau a unor parti din ea) si
ele pentru a putea stabili, eventual, Serbiei, predictia este pentru ceva
cum am putea caracteriza modelul nou. Aici vechiul limbaj socialist si
romnesc. egalitarist nu este mort, traditia de-
Bob Deacon (1993) a lansat o clasi- mocratiei este slaba, masura n
ficare a regimurilor bunastarii din tarile care se asteapta de la stat un su-
foste comuniste. Pornind de la cele trei port puternic pentru interesele mun-
tipuri de stat al bunastarii identificate citorilor este mare, aici atractia di-
440
recta a capitalismului comunist oc- Singurul element din modelul con-

cidental este mai putin evidenta. O servativ-corporatist ntlnit n cazul
noua, dar, istoric vorbind, probabil Romniei este rolul important al
temporara forma de corporatism familiei n asigurarea protectiei so-
conservator poate sa apara. ciale, dar el are alti determinanti, nu
Pentru Polonia, situatia este mai putin (doar) conservatorismul datorat bi-
clara (Deacon, 1993, p. 196-197). sericii.
Desi are unele merite, ncercarea "in- n ciuda acestor neajunsuri, ncercarea
tuitiva" a lui Deacon de clasificare a lui Deacon are meritul de a fi diferentiat
regimurilor bunastarii din tarile est-eu- oarecum statele foste comuniste. El a
ropene nu poate fi adoptata ca atare reluat analiza regimurilor de politici
pentru analize stiintifice. sociale din est n lucrarea din 1997,
Daca luam numai cazul Romniei, criti- Global Social Policy, concentrndu-se
cile ar fi urmatoarele: pe analiza influentei modelelor promo-
vate de organismele internationale
1. Mobilizarea clasei muncitoare, a-
preciata ca "nalta" datorita mis- asupra acestor tari, Romnia nemai-
carilor muncitoresti din primii ani de fiind nsa analizata de data aceasta.
dupa revolutie, este acum foarte Sunt subliniate obiectivele promovate
slaba, n special datorita somajului de institutiile internationale cu influenta
ridicat si "racolarii" de catre putere majora, ele nefiind ntotdeauna conver-
a unor lideri sindicali (care prin ac- gente si rezultnd n promovarea, n
ceptarea unor functii politice au re- fapt, a unor modele de politici sociale
dus ncrederea maselor n institutia diferite (vezi globalizarea politicilor so-
liderului de sindicat). ciale).
2. Impactul transnational caracterizat O ncercare de caracterizare a regi-
ca fiind "redus" a fost, de fapt, mului politicilor sociale din Romnia n
foarte mare, dovada, de exemplu, functie de modelele mai mult sau mai
caracterul "legii ajutorului social", putin "clasice" conduce la urmatoarele
elaborata sub influenta FMI si Ban- concluzii:
cii Mondiale.
1. Ponderea cheltuielilor sociale n
3. Variabilele utilizate de Deacon nu
PIB a fost ntre 1990 si 1999 de
sunt suficiente pentru a lucra cu
aproximativ 16,5% (14-17%). Com-
modelele lui Esping-Andersen. n
Romnia, influenta bisericii asupra parativ, n celelate tari est-euro-
politicilor sociale nu este mare, cu pene, acelasi indicator a avut valori
att mai putin a bisericii catolice, de 26-33% n anul 1992. Aceste
diferentierea ntre sexe pe piata cifre conduc spre aprecierea mo-
muncii nu este asa de mare ca n delului romnesc drept rezidualist
Germania, de exemplu, la noi multe sau liberal, spre deosebire de ce-
femei fiind prezente pe piata muncii lelalte care par (la acest indicator)
si avnd salarii egale cu barbatii la corporatiste sau social-democrate.
munci egale, iar principiul subsidia- 2. Influenta puternica a organismelor
ritatii (daca exista) nu este institutio- internationale si slaba preocupare
nalizat. pentru politici sociale a guvernelor
postdecembriste (care, culmea, au
441
Monopol
fost n majoritate guverne ale unor pozitare regresiva pentru familiile

partide sau coalitii de stnga) au cu copii.
condus la legi (precum legea aju- 6. Familia joaca un rol important n
torului social) care promoveaza tes- asigurarea bunastarii, dar aceasta
tarea mijloacelor drept criteriu de este, pe de-o parte, un "pattern cul-
eligibilitate. Acesta este un alt ele- tural", iar pe de alta parte, al-
ment specific regimurilor liberale, ternativa disperata la indiferenta
rezidualiste. statului.
3. Somajul ridicat si lipsa totala a ma- Concluzionnd, consideram ca mode-
surilor active concrete de reducere lul politicilor sociale din Romnia nu se
a acestuia sunt elemente caracte- ncadreaza perfect ntr-unul dintre mo-
ristice modelului neoconservator delele "clasice" occidentale, dar are
sau, la Esping-Andersen, liberal. caracteristici similare cu modelul rezi-
4. Desi asigurarea de pensii este na- dual (liberal), anumite elemente ale
tionala si dreptul de pensie pare modelului conservator-corporatist si
generalizat pentru cei care lucrea- foarte mult din ambiguitatea si lipsa de
za, sunt excluse largi categorii de institutionalizare a modelului "tarilor
populatie de la aceasta forma de latine" al lui Leibfried. Utiliznd criteriul
asigurare sociala pe criteriul non- universalism/rezidualism, putem afirma
contributiei (desi contributia propriu- ca statul bunastarii postrevolutionar
zisa a angajatilor acopera o mica romnesc este unul puternic rezidua-
parte din fondul de pensii). Datorita list. \Marian Preda[
faptului ca cei care nu au lucrat nu
beneficiaza de pensii, iar fostii Vezi si: statul bunastarii
membri CAP au pensii simbolice, Bibliografie selectiva: Esping-Ander-
putem afirma ca asigurarea de pen- sen (1990); Mishra (1990); Titmuss
sii nu este deloc "universalista". n (1974); Leibfried (1993); Jones
plus, numarul foarte mare al celor
(1990, 1993); Pierson (1991);
care accepta sa lucreze pe piata
Goodin, Headey, Muffels si Dirven
neagra va reduce si mai mult n
(1999); Deacon (1997)
viitor proportia celor acoperiti de
sistemul de asigurari.
5. Politica sociala din domeniul familiei
si copilului este foarte restrnsa, ba Monopol
chiar n anumite perioade (1991-
1993) s-a folosit o masura de im- Vezi esecurile pietei
442
Neocorporatism
ceea ce contrazice ideea de pasivitate
N
care este n fapt esenta conceptului de
n.. \Marciana Popescu[Vezi si:
efect de demotivare/dependenta
Bibliografie selectiva: Seligman (1975);
Walker (1991)
Neocorporatism
Neajutorare nvatata
(learned helplessness) Tip de organizare sociala corporatista
ntlnita n state europene precum
Teoria neajutorarii nvatate este pro- Suedia, Austria, Olanda, Germania,
movata de Seligman (1975), pe baza Danemarca si partial Marea Britanie, n
unor experimente cu animale si oa- perioada ce a urmat celui de-al doilea
meni, care demonstreaza ca daca oa- razboi mondial. Denumit si parteneriat
menii trec prin experiente semnificati- social, neocorporatismul se refera n
ve, n care nu pot n nici un fel controla special la un sistem multipartit de gu-
ceea ce li se ntmpla, dezvolta o men- vernare, implicnd statul si parteneri
talitate conform careia actiunile lor nu precum sindicatele, patronatele, aso-
pot avea nici un efect util, n situatiile ciatiile profesionale, agricultorii etc.
prin care trec. n acest context, abili- att n formularea politicilor publice, ct
tatea lor de a dezvolta comportamente si n implementarea lor. Modelul tri-
proactive este afectata. Termenul de partit (stat-sindicate-patronate) este cel
n.. este preluat de Walker (1991) n mai frecvent avut n vedere.
caracterizarea victimelor violentei do-
mestice. n conceptia lui Walker, victi- Neocorporatismul presupune o coordo-
mele abuzului/violentei cronice ajung nare voluntara, cu grade diferite de
sa nu mai reactioneze, folosindu-si formalitate, a diferitelor obiective con-
toata energia n stabilirea unor strategii flictuale printr-o negociere continua,
de supravietuire. Socurile elective din implicnd grupuri de interes, partidele
experimentul analizat reprezinta abu- politice si administratia de stat. Ca ur-
zul sever, pe lunga durata, cumulat cu mare a acestei cooperari de durata,
eforturile repetate, dar inutile, ale vic- devine posibila o reorientare a strate-
timei de a scapa din capcana abuzului giilor grupurilor de interes implicate
experimentat. n limbajul stiintelor so- dinspre maximizarea intereselor pe ter-
ciale, neajutorarea nvatata reprezinta men scurt spre atingerea unor obiec-
o forma a efectului de demotivare/de- tive de lung termen - precum cresterea
pendenta, asimilata unui comporta- economica, ocuparea deplina a fortei
ment nvatat. de munca si justitia sociala prin
Teoriile postmoderne combat paradig- redistributie. Neocorporatismul a fost
ma introdusa de Walker, demonstrnd definit si ca o relatie de schimb politic,
ca ramnerea victimelor ntr-un mediu prin care sindicatele ofera un control
abuziv constituie rezultatul unor strate- asupra nivelului salariilor n schimbul
gii elaborate de supravietuire, impli- unei influente pe termen lung asupra
cnd o doza semnificativa de activism, acumularii capitalului.
443
Neocorporatism
Aceasta structura institutionala este n Criza

general asociata cu: n deceniul opt, institutiile neocorpora-
o ideologie de parteneriat social, tiste au fost supuse unei serii de ata-
spre deosebire de una bazata pe curi din mai multe directii:
conflictele de interese, mpartasita presiuni spre integrarea economiilor
la nivel national; europene;
un sistem de grupuri de interes re- internationalizarea economica, care
lativ centralizat, cu un grad ridicat a deschis companiilor posibilitatea
de cuprindere si de legitimitate; sa migreze (n loc sa protesteze)
un nivel ridicat de coordonare dintr-un stat pe care nu l mai
si/sau centralizare a negocierilor considera favorabil (n termenii lui
colective; A. Hirschman, optiunea de iesire
o orientare de termen lung a nego- din sistem (exit) devenit disponibil,
cierilor colective, care ating aspecte diminund apelul la optiunea
ale politicii economice dincolo de protestului si deci subminnd pro-
determinarea salariilor si ratei ocu- cesul de negociere continua);
parii. tensiunea dintre centralizarea spe-
Neocorporatismul este asociat cu un cifica negocierilor corporatiste si ne-
nivel ridicat de implicare a statului n voia de descentralizare necesara
economie si cu dezvoltarea statului obtinerii flexibilitatii cerute de noile
bunastarii. tehnologii de productie; n paralel,
interesul angajatorilor pentru redu-
Origine cerea presiunilor salariale (specific
La baza acestui tip de aranjament in- anilor 60) s-a convertit ntr-un in-
stitutional au stat o serie de factori a teres pentru flexibilitatea salariilor;
caror importanta relativa este discutata declinul sindicalismului (diversifi-
n diverse teorii ale neocorporatismului: care a intereselor si fragmentare a
traditii corporatiste care preced cel miscarii sindicale) ca rezultat, prin-
de-al doilea razboi mondial; tre altele, al transformarilor struc-
planurile postbelice de asistenta turale ale pietei fortei de munca si
economica derulate n tarile vest- al cresterii somajului;
europene; atacuri politice ca urmare a triumfu-
necesitatea statelor mici, cu o eco- lui neoliberalismului pe plan politic,
nomie deschisa si deci confruntate dar si n mediile intelectuale ale
cu fluctuatiile comertului interna- dezbaterii economice;
tional, de a compensa deficitul de restrngerea statului si austeritatea
control astfel nct sa-si mentina bugetelor ce a urmat crizelor eco-
stabilitatea politica si economica; nomice din anii '70;
consideratii politice impuse de raz- presiunile spre democratizare.
boiul rece - precum ncercarea de a Revenirea la putere a stngii la sfr-
atenua tensiunile dintre sindicate si situl anilor 90, nsotita de ncercarea
patronate. de reforma a programelor sale politice
(cea de-a treia cale sau noua stn-
ga) creeaza un orizont deschis de po-
444
Nevoia de asisten social
sibilitati n ceea ce priveste posibilele minata de alte categorii de interese -

evolutii ale institutiilor neocorporatiste. legate, de exemplu, de sanatate, mediu,
Perspective educatie etc. \Cosima Rughinis[
Perspectivele deschise de criza sin- Vezi si: corporatism; sindicat; grupuri
dicalismului, a statului bunastarii si a de interes; statul bunastarii
aranjamentelor institutionale neocorpo-
ratiste sunt intens controversate. Bibliografie selectiva: Cawson (1986);
Urmeaza pluralismul liberal sa nlocu- Esping - Andersen (1999); Henley si
iasca complet mecanismele de concer- Tsakalotos (1993); Hicks (1999);
tare a strategiilor grupurilor de interes Olson (1982); Schmitter (1974);
sau acestea vor continua sa fie in- Wiarda (1987); Williamson (1989)
strumente ale formularii si implemen-
tarii politicilor n noile conditii sociale?
Autori precum McCann (1993) con- Nevoia de asistenta sociala
sidera ca aranjamentele corporatiste
dovedesc un grad ridicat de stabilitate, N.a.s. desemneaza resursele elemen-
fiind, de exemplu, utilizate de stat chiar tare minime necesare pentru o viata
ca un mijloc eficient de implementare a demna si o functionare sociala norma-
politicilor neoliberale. Alti autori consi- la, neacoperite prin efortul persoa-
dera nsa ca mecanismele corporatiste nei/familiei n cauza si nici de compo-
care mai sunt nca n functiune sunt nentele de asigurare sociala ale sis-
mai degraba reminiscente inertiale ale temului de securitate sociala. Pot fi
practicilor anterioare, ritualuri fara un distinse doua tipuri de nevoi de asis-
impact real asupra politicilor publice. tenta sociala: a) nevoia provenita din
Alti autori discuta posibilitatea ca aran- lipsa resurselor economice - un nivel
jamentele corporatiste sa se dezvolte de viata sub standardele minime ac-
la nivel international, n paralel cu in- ceptate, lipsa locuintei, lipsa de acces
ternationalizarea economiei (Henley si la serviciile de asistenta medicala sau
Tsakalotos, 1993), sau sa se trans- educatie; b) nevoia provenita din limi-
forme ntr-un neosindicalism (Wiarda, tarea severa a capacitatilor personale
1997), n care diferitele grupuri de inde a duce o viata normala - depen-
teres monopolizeaza elaborarea si im- denta de alcool sau droguri, probleme
plementarea politicilor publice respec- de integrare n viata de familie, scoala,
tive, n lipsa unei instante supraordo- munca, comunitate, dificultati de rela-
nate de coordonare. tionare cu ceilalti. Daca primului tip de
Dezbaterea se structureaza n jurul nevoie i se adreseaza diferitele forme
capacitatii neocorporatismului de a se de suport material (bani, bunuri, ngri-
adapta la schimbarile sociale si eco- jire medicala etc.), celei de a doua i se
nomice din societatile dezvoltate prin adreseaza serviciile propriu-zise de
schimbarea grupurilor sociale mobili- asistenta sociala, care ofera suportul
zate si a agendei politice. Astfel, con- capacitatilor personale de a face fata
sidera Wiarda (1997), faza industriala problemelor curente ale vietii. Prin ne-
a relatiilor corporatiste tripartite poate fi voia reziduala de asistenta sociala
nlocuita de o faza postindustriala do- se ntelege nevoia de asistenta sociala
445
Nevoile de sntate
neacoperita de sistemul de asistenta fara locuinta sau conditii absolut

sociala existent la un moment dat. improprii de locuire; femei cu copii
Asistenta sociala este, n societatea alungate din locuinta, copii iesiti din
contemporana, un drept universal. institutii fara suport din partea fami-
Daca acoperirea nevoii rezultata din liei, puscariasi eliberati;
lipsa resurselor economice, definibila 4. situatii personale de dificultate ab-
prin testarea mijloacelor (determinarea soluta: copii abandonati, copiii stra-
deficitului de venituri), reprezinta o da- zii, copii abuzati, femei abuzate,
torie asumata fara conditii de toate copii cu dificultati de adaptare, n
statele dezvoltate, acoperirea nevoii de fine, persoane cu dizabilitati;
servicii de asistenta sociala se face 5. nevoi de resocializare si reintegrare
partial si nu ntotdeauna gratuit. Din sau recuperare: delincventi juvenili,
acest ultim punct de vedere, fiecare condamnati care ramn n comuni-
societate stabileste un set de prioritati/ tate, copiii strazii, tineri care para-
urgente spre care si canalizeaza sesc casele de copii; dependenti de
alcool sau drog, vrstnici cu capa-
efortul. Prin natura lor, serviciile de a-
citate diminuata de viata autonoma,
sistenta sociala sunt oferite gratuit,
victime;
desi, n anumite situatii, beneficiarii
6. capacitati limitate sau distorsionate
care detin resurse economice satis-
de viata sociala normala si respon-
facatoare pot fi solicitati sa contribuie
sabila: familii dezorganizate, inca-
la acoperirea n parte sau n totalitate a
pacitate de a asista formarea si
costurilor acestora. Urmatoarele cate-
dezvoltarea copiilor, incapacitate de
gorii de nevoi fac, de regula, obiectul
solutionare pozitiva a situatiilor con-
asistentei sociale:
flictuale, prejudecati cu efecte mai
1. saraci, n sensul de insuficienta a ales de discriminare, atitudini de
resurselor. n cele mai multe tari, abandon al controlului propriei vieti
asistenta sociala financiara nu se (someri resemnati, incapacitate de
acorda tuturor celor saraci n sensul utilizare a metodelor de planificare
larg al termenului, ci, datorita limi- familiala, patternuri de viata nesa-
tarii resurselor disponibile, mai mult natoasa). \Catalin Zamfir[
celor aflati n saracie severa;
2. persoane aflate ntr-un ciclu de dez- Vezi si: asistenta sociala
voltare (copiii, de exemplu), lipsite
de resursele minimale necesare
satisfacerii nevoilor de dezvoltare. Nevoile de sanatate
n cazul copiilor, trebuie avute n
vedere att nevoile dezvoltarii fizice Sociologii, economistii, medicii, admi-
sanatoase, ct si nevoile de for- nistratorii si politicienii au analizat "ne-
mare scolara, profesionala si de in- voile" din prisma domeniului lor de ac-
tegrare sociala; tivitate. S-a spus ca acest concept are
3. situatii de lipsuri grave n ceea ce o caracteristica esentiala: "nevoia" era
priveste unele conditii elementare sinonima cu opinia expertului. Con-
de viata si care nu pot fi rezolvate ceptul traditional de nevoie se refera la
prin veniturile curente: persoane
446
Nevoile de sntate
diferenta dintre starea existenta si cea de vedere al disponibilitatii metodelor

dorita a statusului de sanatate. Aceas- tehnice de control ale problemei. Eco-
ta diferenta, care este n principiu ma- nomistii vor accentua mai ales dimen-
surabila, devine "nevoie" n contextul siunile legate de costuri.
politicii sociale atunci cnd, potential, La nivel populational, nevoia este re-
poate fi prevenita sau ameliorata prin prezentata de suma nevoilor individu-
utilizarea serviciilor sanitare sau, ntr-un ale. La nivel individual, Kalimo distinge
context mai larg, servicii sociale ntre nevoi resimtite si nevoi ne-
(Abramhson). Apare astfel evident ca resimtite. El a definit nevoia ca di-
baza deciziei referitoare la existenta ferenta dintre nivelul ideal si cel ob-
unui deficit sau la capacitatea unei servat al sanatatii. Cum orice nevoie
anumite interventii de a mbunatati va poate avea o componenta medicala sau
diferi ntre variatele grupuri implicate n sociala predominanta, Kalimo a des-
respectivul proces. cris opt grupuri tipologice (tabelul 1).
Medicii considera stabilirea prioritatilor Nevoile grupurilor din grupa A si H sunt
ca fiind primordial o problema legata clare: indivizii cu conditii extreme de
de o corecta definire a mortalitatii si boala sau sanatate. Pentru celelalte
morbiditatii. Politicienii considera esen- categorii din tabel exista grade variate
tial n acelasi domeniu raspunsul dat de dificultate n evaluarea nevoilor.
perceptiilor populatiei referitor la ce Grupul B reprezinta persoane cu nevoi
considera ea ca important. Administra- sociale, dar fara necesitati medicale
torii vad prioritatile mai ales din punctul clar definite (ex.: batrni singuri).
Tabelul 1 - Tipologia nevoilor pentru servicii de sanatate

la nivel populational
Nevoie definita medical
Nu Da
Nevoie determinata social Nevoie determinata social
Nu Da Nu Da
A B Nevoi sociale C Nevoi D Nevoi
nejustificate medicale medicale si
Nu Nici o nevoie medical, fara inaparente sociale
perceperea nepercepute
Nevoie nevoii
perce- E Nevoie F Nevoie G Nevoie H Nevoi
puta resimtita medicala medicala general
nejustificata justificata, resimtita fara admise
Da nevoie sociala modificari
comporta-
mentale
Sursa: Kalimo, E., Health Service Needs, in Measurement of Levels of Health (ed.
W.W. Holland), WHO, Copenhagen, 1979.
447
Nevoile de sntate
Cei din grupul C nu sunt constienti de aspect legat de starea de sana-

statusul lor medical: ei pot avea o boala tate/boala. Aceasta situatie implica
pe care (nca) nu o percep (cancer si faptul ca nu exista o "nevoie nor-
asimptomatic). n grupul D sunt persoa- mativa" absoluta; ridica, de ase-
ne la care bolile sunt ntr-un stadiu mai menea, ntrebari referitor la cine ar
avansat. Persoanele din grupurile E si F trebui sa fie considerat "judecatorul
reprezinta cazuri de nevoi "nejustifi- legitim" n ceea ce priveste procesul
cate". Ei simt ca au anumite nevoi me- de planificare sanitara - doctorii,
dicale, dar opinia lor nu este sprijinita de managerii, politicienii etc. - sau,
rationamentul profesionistilor; diferenta daca fiecare are un rol legitim n
dintre E si F este data de gradul alterarii acest proces, care este acel rol?
functiei lor sociale. Grupul G reprezinta b) Nevoia resimtita este deseori echi-
o parte importanta a populatiei; desi au valata dorintei. Astfel, cnd se eva-
o afectiune medicala reala, comporta- lueaza nevoile pentru un anumit
mentul lor societal normal nu este serviciu de sanatate, cetatenii sunt
alterat (ex.: bolnavii cronici care au o ntrebati daca ei considera ca au
viata cvasinormala). nevoie de respectivul serviciu. Dar
acest raspuns poate fi influentat de
Abordarea sociologica a nevoilor de
multi factori, unul dintre ei fiind auto-
sanatate este exemplificata de Brad-
perceptia si cunoasterea: care ar fi
shaw, care a creat patru categorii n
probabilitatea ca cineva sa solicite
acest domeniu:
ceva daca nu este constienta de
a) Nevoia normativa. Bradshaw su- existenta unei probleme sanitare sau
gereaza ca indiferent de ce inten- de posibilitatea existentei unui servi-
tioneaza sa faca cineva n legatura ciu medical care sa mbunatateas-
cu anumite deficiente legate de sa- ca/rezolve respectiva problema?
natate, acestea exista si pot fi Reciproc, o falsa opinie/perceptie
descrise (ex.: fracturi, IMA, lipsa poate fi creata despre nevoi de sa-
imunizarii etc.). Aceste nevoi au natate care nu exista sau despre
fost definite de profesionisti/experti remedii pentru asemenea nevoi
care definesc respectiva "nevoie" nedezvoltate nca. Se poate astfel
ca o deviatie de la "normal". Pro- afirma ca "nevoile resimtite" sunt
blema care se pune este cea a puternic influentate de perceptia
"normalului": normalitatea variaza individuala a problemei.
cu vrsta, sexul, dar si cu o multime c) Nevoi exprimate (sau cerere) sunt
de alti factori determinati de cultura nevoile resimtite puse n actiune/o-
si filosofia predominanta n socie- perationalizate. Cererea reprezinta
tate. De asemenea, acest concept utilizarea unui serviciu de catre con-
de "nevoie normativa" identifica o sumator. n sistemele sanitare n
terta parte: expertii si/sau profe- care pacientii platesc direct pentru
sionistii din domeniu. Acest aspect serviciile medicale, cererea repre-
poate conduce la multiple variatii n zinta puterea de cumparare efec-
definirea unei "nevoi normative", tiva. n tarile cu asigurari obligatorii
deoarece diferiti profesionisti pot generalizate, aceste considerente
avea opinii diferite despre acelasi economice nu mai sunt concludente
448
Nevoile de sntate
(dar pot aparea alte "costuri", pre- considernd toate aceste patru
cum timpul de asteptare pentru un forme de nevoi se poate avansa n
anumit serviciu sau plata "pe sub directia masurarii "nevoilor reale"
masa"). Cererea este afectata de de sanatate.
numerosi factori/forte, dar cel mai O alta abordare a problematicii "ne-
important pare a fi disponibilitatea voilor" este cea a lui Blum. Acesta
fizica a serviciilor, cuplata cu pre- arata ca nevoile de sanatate pot fi
zenta sau absenta unor bariere n translatate n unitati de servicii, astfel
calea utilizarii serviciilor respective. nct "echivalentii de servicii" specifici
Exista numeroase exemple care sunt elaborati pentru nevoile de asis-
sustin legea lui Roemer, "cererea tenta sanitara determinate de profesio-
creeaza oferta n domeniul medi- nisti pentru anumite comunitati. Astfel,
cal". S-a constatat, de exemplu, ca problema evaluarii "nevoilor" poate fi
mai multi chirurgi si mai multe paturi redusa la determinarea, de catre pro-
de spital chirurgicale vor duce la fesionisti, a cantitatii minime de servicii
mai multe interventii chirurgicale si ce ar trebui sa fie disponibile pentru o
zile de spitalizare chirurgicala, fara populatie data. Dezbaterea ce s-a
existenta unei mbunatatiri conse- purtat/se poarta este n legatura cu
cutive a starii de sanatate a popu- determinarea unei asemenea liste
latiei, fenomen cunoscut sub nume- minime de servicii. Cantitatea "echi-
le de "hazard moral".
valentilor de servicii" dintr-un sistem
d) Nevoile comparative se stabilesc/
sanitar poate fi determinata prin "lis-
definesc prin studierea caracteris-
tarea tuturor resurselor disponibile
ticilor populatiei ce beneficiaza de
ntr-o comunitate n concordanta cu
anumite servicii. Conform acestui
norme si standarde acceptate"
concept, atunci cnd exista popu-
(Enthoven). Volumul echivalentilor de
latii cu caracteristici similare, dar
servicii poate apoi determina masura
care nu primesc un anumit serviciu
n care nevoile de servicii sanitare
medical, ele sunt n situatia de a
sunt mplinite. Totusi, raspunznd
avea o "nevoie" sanitara. Poate fi
doar nevoilor de servicii medicale, nu
nsa argumentat ca o utilizare cres-
se obtine un raspuns comprehensiv
cuta a unui anumit serviciu poate
semnifica uneori suprautilizare ne- pentru toate nevoile de asistenta
justificata, n timp ce o utilizare sanitara. Conform lui Blum, nevoile de
redusa poate reflecta o folosire servicii de sanatate sunt doar o parte
adecvata a serviciilor sanitare. De a nevoilor de asistenta sanitara de-
aceea, utilizarea "nevoilor compa- terminate de factori sociali, economici
rative" poate fi primejdioasa, deoa- si comportamentali.
rece, daca se considera ca stan- O alta abordare a "nevoilor" este cea
dard nivelurile ridicate ale serviciilor economica. Unii economisti reformu-
medicale, rezultatul poate fi o es- leaza conceptul de "nevoie", definindu-l
caladare a costurilor asistentei sani- din punct de vedere utilitar, numindu-l
tare fara mbunatatirea consecutiva "oferta" (Culyer). Conform acestora,
a starii de sanatate a populatiei. "nevoia" exista atunci cnd producti-
Opinia lui Bradshaw este ca numai vitatea marginala a unor tratamente e
449
Nevoile de sntate
mai mare dect zero, iar tratamentul contributia lor potentiala la reducerea
este cost-eficient. Aceasta semnifica nevoilor sanitare ale populatiei-tinta.
luarea deciziei terapeutice n functie de De asemenea, implica faptul ca valorile
posibilitatea satisfacerii nevoilor de sa- comunitare nlocuiesc prerogativele
natate individuale. Abordarea aceasta medicale ca baza a rationalizarii servi-
implica, de asemenea, ca aceste ciilor (Janovsky).
decizii sunt luate n contextul unor Se poate spune ca "nevoile de sana-
resurse limitate: se are astfel n vedere tate" pot fi percepute sau nu. Nevoia
beneficiul potential al unei zile de spita- perceputa poate fi exprimata sau nu.
lizare aditionale pentru un pacient, Nevoia exprimata se transforma n ce-
comparativ cu "n" vizite si/sau trata- rere. Cererea poate fi satisfacuta sau
mente ambulatorii pentru alt pacient. nesatisfacuta, n functie de oferta de
La nivelul planificarii sanitare, aceasta servicii de sanatate; relatiile ntre toate
abordare implica faptul ca deciziile de aceste elemente sunt schitate n figura
alocare a resurselor se bazeaza pe de mai jos.
1. Servicii necesare care nu sunt ce-

rute sau furnizate;
2. Cerere nejustificata, nesatisfacuta;
Nevoie 4 Cerere 3. Servicii neutilizate;
1 2 4. Servicii necesare cerute, dar care
7
nu sunt oferite/furnizate;
6 5
5. Servicii furnizate pentru satisface-
3 8 rea unei cereri nejustificate (din
punct de vedere al nevoilor);
Ofert
6. Servicii furnizate necesare, dar
neutilizate;
7. Nevoia si cererea satisfacute prin
Nevoia - ceea ce aduce beneficii populatiei
oferta;
Cerere - ceea ce populatia solicita 8. Servicii care nu sunt necesare, ne-
Oferta - ceea ce este oferit solicitate si nefurnizate.
Sursa: Stevans si Gabbay, 1991 (modificat).
Din aceasta figura se poate aprecia ca punerea acestor cmpuri, astfel ca

nevoia, cererea si oferta se ntrepa- nevoia, cererea si oferta de servicii de
trund, genernd opt cmpuri, inclusiv sanatate sa coincida.
un cmp extern, unde un serviciu \Cristian Vladescu[
sanitar potential nu este necesar, cerut
sau furnizat. Vezi si: obiectivele politicilor de
sanatate
Idealul pentru un sistem ar fi supra-
Bibliografie selectiva: Kalimo (1979);
Stevans si Gabbay (1991)
450
Noile micri sociale cu impact asupra redistribuirii bunstrii
miscarilor sociale. Acestea se refera n

Noile miscari sociale cu primul rnd la:
impact asupra redistribuirii
x lipsa de intentionalitate/finalitate po-
bunastarii litica a acestora; n.m.s. nu vizeaza
Miscarile sociale au reprezentat ntot- explicit schimbarea ntr-o anumita
deauna o strategie de organizare ac- problematica, nu propun solutii con-
tiva, fie semnalnd "fracturi" ale struc- structiv-actionale, ci se constituie
turii si organizarii sociale existente, fie mai degraba ca "semnale de alar-
viznd explicit schimbarea radicala sau ma" la probleme de natura funda-
reformatoare justificata n baza unor mentala ale societatii, fara nsa a
schimbari latente, fie n baza unor propune programe consistente, fie
efecte cumulative ale structurilor so- ele si de natura utopica, de refor-
mare sau reorganizare a socialului;
ciale existente. Miscarile sociale care
x lipsa unor interpretari generalizate
sa vizeze sau semnaleze nsa explicit
asupra deprivarii colective; n.m.s.
probleme legate de bunastare si re-
nu pot "face" din astfel de interpre-
distribuire a bunurilor publice, n afara tari cauzale, n raport cu probleme
structurilor sociale traditionale (e.g., ca, de exemplu, saracia, inegalita-
clase sociale), sunt de natura recenta, tea, represiunea, instrumente care
ele ncepnd sa "prinda teren" abia n sa le serveasca la constituirea si
anii '80, dupa o decadere relativ puter- sustinerea unei identitati colective,
nica a statului bunastarii n anii '70 n necesare organizarii si supravietuirii
Europa Occidentala. Istoria acestor lor;
miscari sociale se suprapune, n mare x utilizarea "riscului" ca liant al ac-
masura, cu ceea ce literatura de spe- tiunii colective, ca generator de in-
cialitate numeste "noile miscari so- terpretari integratoare.
ciale", chiar daca n unele cazuri mis- Comunicarea "riscurilor" prin interme-
carile cu impact asupra structurilor de diul n.m.s. reprezinta o caracteristica
distribuire a bunastarii nu pot fi inter- definitorie a acestor tipuri de miscari
pretate integral cu ajutorul conceptelor sociale. Unii autori considera chiar ca
si teoriilor din literatura asupra n.m.s. n.m.s. "exploateaza" efectele ultime,
(vezi Touraine, 1977, 1981; Melluci, de natura morala, ale anumitor riscuri
1980; Offe, 1985; Luhmann, 1991, sociale pentru a permite constituirea
1993; Japp, 1993; Bechmann, 1993). unei identitati colective. n acest con-
N.m.s. se disting de miscarile sociale, text, comunicarea publica a riscurilor
asa cum au fost ele definite n lite- se cupleaza cu periclitarea "sanselor
ratura sociologica clasica (adesea de- de viata" (Dahrendorf 1979). Ele se
finite mai degraba n contextul mai larg constituie n "aparatori" ai "sanselor de
al teoriilor ce vizau explicarea schim- viata", ce par sa fie amenintate de
barii sociale si considerate a fi fie anumite procese sau stari sociale.
cauze, fie forte motrice, fie expresii ale Pentru a ntelege mai bine nsa pro-
acesteia), prin cteva particularitati, ce blematica specifica a n.m.s., dar si
le fac sa "sara" din schemele definitorii semnificatia acestora pentru structu-
mai largi sau mai particularizate date rarea politicilor sociale n perioada de
451
dupa 1980, sa definim mai clar ceea ce Aceasta realitate difuza a fost definita
se ntelege prin "sanse de viata". de catre Juergen Habermas cu un
Ralf Dahrendorf (1979) este cel care concept similar: Lebenswelt ("lumea
introduce acest concept n literatura de vietii").
specialitate; pentru acesta, "sansele de Astfel, n.m.s. se constituie ca miscari
viata" sunt produsele ntre ligaturi so- "antirisc" sau de "risc zero", devenind,
ciale si optiuni. Ligaturile se refera la datorita acestei orientari radicale, fun-
sistemele de relatii sociale n care este damentaliste si, n aceeasi masura,
"prins" individul si care i constrng si egalitariste. Riscurile asumate de unii
structureaza acestuia posibilitatile ac- actori sociali se transforma n pericole
tionale. Ele reprezinta "cadre de re- pentru altii sau, mai mult, pentru so-
ferinta sociala" pentru individ. n ter- cietate n totalitatea ei. Pericolele, spre
meni mai concreti, acestea pot fi clase deosebire de riscuri, nu sunt asumate
sociale, comunitati etc. Optiunile, defi- de catre cei care le suporta poten-
nite prin contrast cu ligaturile, sunt tialele consecinte, nu reprezinta deci
echivalente cu "gradele de libertate" efecte ale unei alegeri. Ele nu sunt
ale individului, definind posibilitatile controlabile de catre cei ce nu si le
structurale de alegere ale acestuia. asuma, iar consecintele posibile ale
Acestea se manifesta n comportamen- acestor decizii "de risc" sunt descrise
tul ocupational, stiluri de viata, compor- de catre n.m.s. ca ireversibile si catas-
tamentul asociativ etc. Echilibrul social trofale prin extensia lor n plan social,
depinde de echilibrul ntre optiuni si material si temporal (Luhmann). Riscu-
ligaturi, n termenii lui Dahrendorf. So- rile "prelucrate" de catre n.m.s. sunt n
cietatea moderna, caracterizata de un general riscuri cu probabilitate mica si
individualism pregnant, distruge n impact puternic, deci acele riscuri ce
mare masura echilibrul fragil prin ex- pot duce la constituirea si mentinerea
plozia optiunilor, pe seama scaderii unei identitati/actiuni colective ntr-o
numarului si intensitatii ligaturilor so- lume eterogena si ambigua n ceea ce
ciale. De la un anumit punct, cresterea priveste definirea problemelor, intentii-
optiunilor nu se mai poate realiza nsa lor, scopurilor sau strategiilor actionale.
pe seama scaderii ligaturilor, afirma n domeniul politicilor sociale, n.m.s. se
Dahrendorf, deoarece acestea si pierd manifesta n special prin ncercarea de
sensul, constituindu-se ntr-un vacu- a semnala necesitatea definirii unor noi
um social, mai precis ntr-un desert tipuri de "liante" sociale, care sa per-
social, n care nici o coordonata cu- mita att variabilitatea crescuta a
noscuta nu face preferabila o directie spatiului de alegere, dar care sa ofere
actionala asupra alteia (Dahrendorf, n acelasi timp si "drepturi" celor ce
1979). n lipsa oricarei ligaturi, optiunile sunt exclusi - datorita unui context
sunt "constrnse" sa se realizeze n specific, e.g., handicap, saracie, mediu
afara unui cmp valoric moral. Sansele de rezidenta, sex - din acest spatiu
de viata, avnd conotatii att rationale decizional: de la "drepturi sociale ega-
(n sensul rationalitatii definite de eco- le" pentru toti, care sa permita partici-
nomisti), ct si morale, sunt cele pe parea totala a cetatenilor la viata so-
care n.m.s. si propun sa le apere. ciala (n termenii lui Marshall) la "opor-
452
tunitati" egale pentru toti n raport cu carea si proliferarea unor stiluri de

bunastarea, n special prin controlul in- viata alternative, fie datorita schim-
stitutiilor cetateniei sociale. Unii analisti barilor structurale ale pietei muncii sau
(Roche, 1992; Wilson, 1997) considera chiar globalizarii proceselor de pro-
ca aceste miscari sociale contesta ductie, sunt din ce n ce mai mult ex-
nsasi cetatenia ca instrument al buna- cluse din "schemele clasice" de distri-
starii sociale, respectiv statul ca posibil buire/redistribuire a bunastarii. Fagan
furnizor al acesteia, definind, n mod si Lee propun un exemplu pentru
difuz, un model al cooperarii si solida- sustinerea acestei afirmatii: miscarea
ritatii interindividuale ca solutie la muncitoreasca din Marea Britanie a
problema bunastarii sociale. militat activ n apararea propriilor inte-
Daca revendicarile legate de drepturi so- rese, dar pe fondul unei evidente defa-
ciale egale au marcat etapa cetateniei vorizari a altor categorii sau grupuri
sociale, n termenii lui Marshall, aceasta sociale, precum femeile (prin susti-
faza ulterioara, numita de unii analisti nerea unui salariu "familial"), evreii si
postmoderna (Hewitt,1993, Taylor- negrii (prin sustinerea unor masuri de
Gooby, 1994) sau postfordista (Burrows control si restrictionare a imigrarii si
si Loader, 1994), reprezinta provocarea drepturilor la protectie sociala a aces-
adresata statului de a repartiza "corect" tora), saracii fara loc de munca (Fagan
nu numai bunastarea si drepturile la si Lee, 1997, p. 141).
aceasta, dar si oportunitatile de ac- Este mult dezbatuta problema daca
cedere la manifestarea acestor drepturi, aceste noi tipuri de miscari sociale n
n interiorul sau n afara sistemului sfera asigurarii bunastarii pot fi sau
politic. Daca aceste manifestari se mai sunt ncadrabile n definitiile si teoriile
pot ncadra n procesul de redefinire a asupra noilor miscari sociale; cert este
cetateniei sau daca ele depasesc acest nsa faptul ca presiunile "de jos", m-
concept, aducnd n prim-plan nsasi preuna cu presiunile "de sus", structu-
nevoia existentei unei moralitati, prin rate n baza unor interese procesate n
apararea sanselor de viata, este greu cadrul sistemelor politice formal consti-
de spus si depinde, n mare masura, de tuite, continua sa joace un rol impor-
modul n care poate fi definita si tant n structurarea politicilor sociale
redefinita cetatenia. (Fagan si Lee, 1997). Presiunile "de
Daca ne ntoarcem putin asupra tipu- jos", ce iau forma miscarilor sociale,
rilor de revendicari n sfera furnizarii si-au schimbat si ele caracterul n
bunastarii din ultimii 20 de ani, devine sfera furnizarii bunastarii: "noile" mis-
evident faptul ca structurarea discur- cari sociale nu mai pot fi caracterizate
sului asupra bunastarii n termenii tra- prin eterogenitatea participantilor din
ditionalelor structuri si ierarhizari so- punct de vedere social, economic si
ciale (e.g., clase sociale, clase de profesional. Participantii la astfel de
venit) nu mai poate face fata nevoilor miscari nu se mai mobilizeaza n vir-
unor noi categorii sociale, ca de tutea unor pozitii si interese sociale
exemplu, femeile, emigrantii, familiile comune, ci mai degraba n virtutea
monoparentale, homosexualii. Aceste diversitatii lor, identitatea colectiva a
categorii, determinate fie de diversifi- acestor miscari structurndu-se n jurul
unor aspecte sociale fundamentale, cu
453
Nonwelfarism
implicatii profund morale, ce duc la Normalizare

crearea unei solidaritati umane gene-
ralizate (e.g., solidaritate cu tarile lumii Normalizarea, ca teorie, a exercitat o
a treia, solidaritate cu persoanele cu influenta semnificativa asupra servi-
handicap). Redefinirea nevoilor diferi- ciilor de suport destinate persoanelor
telor grupuri si contestarea sistemelor cu handicap si asupra reactiilor sociale
politice existente si a instrumentelor fata de dizabilitate si handicap. Ter-
formale de accedere la bunastare (ca menul a primit diferite acceptiuni n
de exemplu, cetatenia) devin caracte- decursul timpului, n raport cu tarile si
ristici esentiale ale noilor miscari so- autorii care l-au abordat. Utilizarea
ciale ce proceseaza problematica dis- initiala dateaza la sfrsitul anilor 50,
tribuirii si furnizarii bunastarii. cnd existau numeroase eforturi de a
ntelege conditiile de viata ale persoa-
N.m.s. nu contesta modul n care statul
nelor cu handicap mintal si pentru ga-
si actorii implicati n furnizarea buna-
sirea unui limbaj comun, logic si coe-
starii adreseaza nevoile anumitor gru-
rent privind ntrebarile si raspunsurile
puri sociale; acestea semnaleaza mai
legate de acele conditii. Un astfel de
degraba necesitatea redefinirii nevoilor
limbaj era necesar pentru asigurarea
n raport cu alte tipuri de grupuri si
comunicarii dintre specialisti si organi-
categorii sociale, n afara structurilor
zatiile care reprezentau interesele ace-
sociale traditionale.
lor persoane. Aceste preocupari se
Necesitatea redefinirii nevoilor si modul manifestau n contextul afirmarii mis-
de adresare a acestora se structu- carii pentru drepturile omului si al in-
reaza n cadrul unui discurs de tip fun- tensificarii cercetarilor n domeniul
damentalist, ce vizeaza procese fun- stiintelor sociale. Ca urmare a unor
damentale, ireversibile, asociate socie- astfel de eforturi, s-a ajuns ca n Legea
tatilor contemporane; astfel n.m.s. se privind retardul mintal adoptata n Da-
constituie ca aparatori ai sanselor de nemarca sa se defineasca obiectivul
viata, lund forma pledoariilor "antirisc" serviciilor speciale ca fiind acela de a
sau a strategiilor de risc zero. \Luana crea persoanelor cu retard mintal o
M. Pop[ existenta ct mai apropiata posibil de
Vezi si: cetatenie; politici sociale conditiile de viata obisnuite. Ulterior,
postmoderne n anii 60, conceptul a devenit tot mai
elaborat, prin eforturile de precizare a
Bibliografie selectiva: dimensiunilor conditiilor de viata: edu-
Dahrendorf (1979); Fagan si Lee catia, locuirea, munca, petrecerea
(1997); Hewitt (1993); Luhmann timpului liber. Astfel, n Danemarca si
(1991, 1993); Melluci (1980); Offe Suedia, conceptul a ajuns sa exercite
(1985); Roche (1992); Touraine un mare impact asupra elaborarii legis-
(1977, 1981) latiei privind dezvoltarea serviciilor des-
tinate persoanelor cu dificultati de nva-
tare. n esenta, la vremea respectiva,
Nonwelfarism accentul era pus pe cerinta ca
ansamblul acelor servicii sa ncerce sa
Vezi bunastare sociala maximizeze calitatea vietii beneficiari-
454
Normalizare
lor (adica a persoanelor cu retard min- acest concept nu s-a dezvoltat ca un

tal). Este semnificativ faptul ca primele ideal izolat, fiind necesara ncadrarea
acceptiuni ale termenului faceau trimi- sa n contextul societatilor occidentale
teri explicite la conceptele de calitate postbelice, cnd se ncerca oferirea de
a vietii si stil de viata, elaborate n raspunsuri cerintelor privind drepturile
aceeasi perioada. De altfel, nu au egale adresate de anumite grupuri mi-
ntrziat sa apara tentative de opera- noritare, autodefinite ca dezavantajate.
tionalizare a acestor concepte. Astfel, Astfel, de la nceput, conceptul era de
Nirje (1969) descria caracteristicile factura umanista, fiind bazat pe ega-
unui asemenea stil de viata, recurgnd litate ca valoare centrala, cu accent pe
la un numar de opt dimensiuni (do- libertatea de alegere si pe dreptul la
menii): ritmul cotidian, incluznd orarul autodeterminare. Operationalizarea va-
si activitatile de trezire, mbracare, ali- lorii de egalitate nu presupunea ne-
mentatie si odihna la sfrsitul zilei; rit- cesitatea unei justificari stiintifice, n-
mul saptamnal, incluznd nu numai truct nu parea a fi o problema a cu-
demarcatia ntre week-end si restul zi- noasterii, ci doar una de ordin axio-
lelor lucratoare, ci si distinctia ntre me- logic. n acest mod se explica apelul la
diul de munca, pe de o parte, si cel al conceptele de calitate a vietii, stil de
activitatilor recreationale, pe de alta viata si mod de viata, lansate simul-
parte; ritmul anual, care include petre- tan n dezbaterea stiintifica.
cerea concediului; progresul pe parcur-
Obiectivul fundamental al primei defi-
sul etapelor ciclului de viata, incluznd
nitii a normalizarii era acela ca per-
expunerea la asteptari normale privind
soanele cu dificultati de nvatare sa
copilaria, adolescenta, maturitatea si
batrnetea; autodeterminarea, capaci- poata beneficia de drepturi similare si
tatea de a lua decizii cu privire la cur- de o calitate a vietii similara cu per-
sul propriei vieti; dezvoltarea relatiilor soanele obisnuite, considerate valide,
heterosexuale, incluznd dreptul de a normale. Se remarca faptul ca, n
ntemeia o familie; standardele econo- acele conditii, problema diferentei, a
mice, incluznd accesul egal la aju- separarii persoanelor cu deficiente fata
toarele prevazute prin lege si la salarii de restul societatii era considerata ca
corespunzatoare activitatilor prestate data, aplicndu-se sintagma egal,
n diferite institutii; standardele me- dar separat, iar egalitatea nu presu-
diului, incluznd cerintele referitoare la punea integrarea. n perioada imediat
diferite facilitati fizice la nivelul scolii, al urmatoare, asemenea limite ale accep-
locului de munca, al locuintei, care tiunii initiale a conceptului au devenit
trebuie modelate dupa cele disponibile tot mai evidente, fapt care a stimulat
cetatenilor obisnuiti n societate. noi preocupari pentru dezvoltarea sa.
Prin urmare, primele acceptiuni ale Paralel cu extinderea preocuparilor pri-
conceptului de normalizare se cen- vind normalizarea n tarile scan-
trau pe modul n care serviciile de su- dinave, n Canada si Statele Unite ale
port se raportau la drepturile funda- Americii au avut loc o serie de procese
mentale ale persoanelor cu dificultati sociale semnificative. Astfel, dupa apa-
de nvatare, ntr-o societate bazata pe ritia lucrarii Asylums a lui E. Goffman,
principii egalitare. Este evident ca care a pus n discutie functiile institu-
455
Normalizare
tiilor psihiatrice definite ca institutii modul de aplicare le poate denatura

totale, s-a declansat tendinta de re- sensul initial. De pilda, modelul me-
ducere substantiala a numarului celor dical, care presupune relatia medic-
internati. Miscarea pentru drepturile pacient, diagnostic, tratament n clinica
omului a afirmat tot mai mult nevoia de etc., este un model bun, nsa devine
sporire a alternativelor persoanelor cu rau, inadecvat, atunci cnd este aplicat
handicap mintal, fapt care a stimulat anumitor probleme care sunt n primul
preocuparile n favoarea reabilitarii, a rnd de natura sociala sau peda-
progreselor medicinei si serviciilor gogica.
umane, cu efecte asupra ameliorarii Este posibil ca ideologiile sa exercite o
capacitatilor fizice si mintale ale per- influenta insidioasa, fara ca oamenii sa
soanelor respective. De aici, nevoia de fie constienti de ele, devenind adeva-
a opera cu un concept adecvat, a carui rate pericole pentru bunastarea indi-
elaborare sa raspunda realitatilor res- viduala si colectiva. De exemplu, daca
pective. Cel care a ncercat o abordare societatea si-a formulat un punct de
sociologica a formularilor initiale scan- vedere rejectiv fata de un grup mi-
dinave ale conceptului a fost Wolfens-
noritar, toate deciziile referitoare la
berger, cu o prima propunere elabora-
acel grup, ntr-un mod mai mult sau
ta n anul 1972, urmata de alte contri-
mai putin explicit, vor fi afectate, chiar
butii, secondate de declansarea a nu-
si cele care i erau initial favorabile. Din
meroase dezbateri teoretice si trans-
formari semnificative la nivelul practicii, aceste motive, procesul constientizarii
al serviciilor sociale. El a pornit de la tuturor intentiilor sociale manifeste sau
analiza rolului pe care l au ideologiile latente ale celor implicati n serviciile
care orienteaza profesiunile umaniste, umane pare a avea o mare importanta.
afectnd structurarea si functionarea ntr-o prima definitie, Wolfensberger
serviciilor umane, oferind exemplul ser- considera normalizarea drept utili-
viciilor destinate persoanelor cu retard zarea mijloacelor ct mai normative din
mintal; att n momentul crearii, ct si punct de vedere cultural, n scopul pu-
n procesul functionarii acestor servicii, nerii bazelor si/sau statornicirii compor-
un rol important i revine credintei ca tamentelor si caracteristicilor personale
astfel de persoane ar reprezenta un care sunt ct mai normative din punct
pericol pentru societate. Exista de vedere cultural. Termenul nor-
numeroase mituri, dogme, care se mativ are intentia de a ngloba mai de-
contopesc n ideologii puternice, gu- graba conotatii statistice dect morale
vernnd activitatea n diferite domenii, si poate fi considerat n aceeasi ma-
cu efecte nemijlocite asupra com- sura tipic sau conventional. n ace-
portamentelor. Atunci cnd un concept, lasi timp, expresia ct mai normativ
o ipoteza, o ideologie manifesta impli- din punct de vedere cultural implica n
catii asupra orientarii, asupra mana- ultima instanta un proces empiric de
gementului uman, fiind exprimate n determinare a ceea ce este si de de-
mod consistent, ele pot fi denumite terminare a masurii n care ceva de-
modele, paradigme, expresii tipice vine posibil din aceasta perspectiva.
ale acestora. Exista ideologii bune si Aceasta formulare a definitiei implica
rele, modele bune si rele. Uneori chiar att un proces, ct si un obiectiv, desi
456
Normalizare
de aici nu rezulta n mod necesar ca o asupra modalitatilor de transpunere a

persoana vizata de procesele si masa n actiune. n acest sens, el a
surile luate n vederea normalizarii va elaborat un model prin care arata ca
deveni normala. Singurele implicatii implicatiile normalizarii pot fi luate n
ale principiului normalizarii apar la ni- considerare din perspectiva a trei ni-
velul furnizorului de serviciu uman: veluri (cel al persoanei, cel al siste-
acolo trebuie sa se delimiteze, din an- melor sociale primare si intermediare
samblul aparentelor si comportamen- si cel al sistemelor societale) si a doua
telor, acelea apropiate de circumstan- dimensiuni ale actiunii (interactiunea si
tele normative si sa se ncerce struc- interpretarea). Prima dimensiune vi-
turarea lor la nivelul persoanei bene- zeaza structura interactiunilor n care
ficiare, n acord cu potentialul acesteia. se implica persoana devianta sau po-
Este usor de presupus ca unele dintre tential devianta, iar cealalta se refera la
mijloacele posibil a fi utilizate n pro- modul n care astfel de persoane sunt
cesul normalizarii vor fi preferate: spre percepute si caracteristicile lor sunt
exemplu, uneori, o tehnica de o efici- interpretate de catre ceilalti; altfel spus,
enta mai redusa pe termen scurt pare
o dimensiune se refera la persoana n
sa fie de preferat comparativ cu alta
mod direct, iar cealalta dimensiune se
mai eficienta, dar care poate preju-
refera la modul n care acea persoana
dicia, prin accentuarea unor compor-
este reprezentata n mod simbolic n
tamente sau trasaturi speciale.
constiintele celorlalti (se remarca ape-
Forma initiala a definitiei elaborate de lul la conceptele teoriei sociologice a
Wolfensberger a suferit doua modi- interactionismului simbolic). Reprezen-
ficari ulterioare: tarile sunt n mare parte influentate de
a) n primul rnd, prin cresterea ac- stereotipurile, conceptele, etichetele,
centului pus pe importanta modului perceptiile de rol si asteptarile pe linie
n care persoanele dezavantajate de rol care vizeaza o anumita per-
sunt percepute sau descrise de soana.
public;
Wolfensberger a ntreprins si o analiza
b) n al doilea rnd, prin reformularea
a principalelor roluri atribuite persoa-
obiectivelor normalizarii, trecnd de
nelor deviante de-a lungul istoriei. El
la practicile normative din punct de
afirma ca, atunci cnd o persoana este
vedere cultural, la rolurile sociale
perceputa ca devianta, i se atribuie un
valorizate". n acest sens, aplicarea
rol caracterizat de asteptari puternice;
principiului normalizarii devine un
asemenea asteptari nu apar doar la
proces explicit de "valorizare a rolu-
nivelul persoanei care percepe, ci sunt
lui social", avnd ca obiectiv "crea-
internalizate de persoana devianta, al
rea, sprijinul si protectia rolurilor va-
carei comportament este profund afec-
lorizate social, n cazul persoanelor
tat de ele. Rolurile sociale capata
expuse riscului de devalorizare".
functia de predictie creatoare, permi-
Dupa descrierea, reformularea si expli- tnd anticiparea comportamentului
carea principiului normalizarii, Wolfens- persoanelor care si le-au asumat ori
berger si-a ndreptat atentia asupra carora le-au fost atribuite. Aceste roluri
semnificatiilor acestuia pentru practica, principale ale persoanelor deviante
457
Normalizare
le-au fost atribuite fara o verificare elabornd cteva serii de instrumente

obiectiva, fapt care nu a mpiedicat ca de evaluare a modului n care diferite
ele sa exercite o mare influenta chiar si servicii implementeaza principiul res-
asupra politicilor sociale. Astfel, per- pectiv. Unul dintre aceste instrumente
soana devianta a fost tratata ca or- este PASSING (Program Analysis of
ganism subuman, ca amenintare, Services Systems Implementation of
obiect al temerii, organism bolnav, Normalization Goals), care consta
tinta a batjocurii, tinta a milei, copil ntr-un numar de 42 de itemi plasati pe
etern, sacru inocent. Wolfensberger o scala utilizabila de cel putin trei eva-
apreciaza ca ansamblul acestor roluri luatori. Acesti itemi sunt mpartiti n
atribuite persoanelor deviante consti- doua categorii si sunt examinati din
tuie una dintre cele mai puternice me- perspectiva impactului lor asupra
tode de influenta si control social cu- adecvarii cadrului fizic, relatiilor, acti-
noscute, iar asteptarile manifestate vitatilor si utilizarii timpului liber: cei
fata de ele au avut rezultate predictibile care sunt n primul rnd legati de im-
negative, adica oameni devalorizati, pactul serviciului asupra imaginii so-
conformndu-se considerabil acelor ciale a beneficiarilor si cei care sunt n
asteptari de rol social, actionnd n mod nemijlocit legati de competenta
conformitate cu acestea. personala a utilizatorilor.
Wolfensberger a reformulat mai trziu Dincolo de aspectele seducatoare si
definitia normalizarii, punnd un accent de impactul pozitiv asupra serviciilor
deosebit pe integrarea n societate a umane, teoria normalizarii a fost si este
indivizilor devalorizati sau cu risc de a
susceptibila a fi supusa unei serii de
fi devalorizati. Astfel, normalizarea im-
critici. ncercarile de sociologizare s-au
pune ca, la nivelul cel mai ridicat si n
asociat cu asumarea unor riscuri, pe
attea domenii ale vietii pe ct posibil,
o persoana sau un grup (devalorizate) care diferiti critici nu au ezitat sa le
sa aiba sansa de a fi integrate nemij- evidentieze.
locit n viata valorizata a societatii. Una dintre principalele critici se adre-
Aceasta nseamna ca, pe ct posibil, seaza fundamentului sociologic al prin-
oamenii (devalorizati) sa poata: sa lo- cipiului normalizarii, adica interactio-
cuiasca n locuinte obisnuite n cadrul nismului simbolic, cu diferitele sale
comunitatii valorizate si mpreuna cu derivate (dramaturgia sociala, teoria
persoanele valorizate (nu doar alaturi etichetarii), caruia i lipsesc cercetari
de ele); sa fie educati mpreuna cu se- empirice semnificative prin care sa-i fie
menii lor care nu sunt devalorizati; sa confirmate ipotezele principale. Mai
munceasca n aceleasi conditii ca oa- mult, teoria normalizarii nu poate oferi
menii obisnuiti; sa fie implicati ntr-un o analiza coerenta a perspectivei isto-
mod pozitiv n practicarea religiei, n rice privind transformarea reactiilor so-
efectuarea cumparaturilor si n toate ciale fata de devianta, cu ncadrarea
celelalte activitati n care se angajeaza lor n coordonatele sistemului social
membrii societatii (Wolfensberger si mai larg. Reactiile sociale respective
Thomas, 1983). sunt luate ca date, nefiind puse n
Wolfensberger s-a preocupat de carac- discutie, ntruct ntotdeauna se por-
terul aplicativ al teoriei normalizarii, neste de la normativ, de la rolurile va-
458
Normalizare
lorizate n societate la un moment dat. comportamentele are dinamica sa spe-

Totusi, se poate imagina ca, prin gene- cifica, nsa aceasta este neglijata de
ralizare, o reactie sociala de respin- teoria normalizarii. Se cunoaste ca si
gere a persoanei deviante are poten- normele, valorile, contextele normative
tialul de a deveni normativa, ajun- sunt supuse unor procese de continua
gnd sa intre n contradictie cu carac- schimbare. Teoriile care presupun n
terul normativ al rolurilor valorizate. maniera simplista ca normele ar par-
Se observa ca principiul normalizarii curge doar o traiectorie ntre definire,
nu poate abandona elementele de fac- acceptare si apropriere sunt de natura
tura axiologica, discursul de tip moral. conservatoare, fiind puse n dificultate
Majoritatea afirmatiilor pe care le con- atunci cnd ncearca sa explice ori sa
tine nu au fost nca evaluate n mod sprijine diversitatea sau transformarea.
adecvat prin raportare la rezultatele O ipoteza de baza a principiului nor-
concrete, datorita echivocitatii existen- malizarii este aceea ca persoanele de-
te la ambele niveluri. favorizate sunt "victime" si acest
Utilizarea perspectivei teoretice pe element definitoriu al identitatii lor so-
care se bazeaza normalizarea pentru a ciale nu mai poate fi abandonat n to-
explica procesele istorice si sociale talitate, n pofida demersurilor ntre-
conduce la moralism, la subiectivism prinse. Desi principiul a reusit depasi-
sociologic, prin accentul pus pe rolul rea limitelor modelului "clinic", n con-
ideologiei, plasnd cea mai mare parte textul caruia numai personalul medical
a problemelor cu care se confrunta putea vorbi n numele "pacientilor", s-a
persoanele defavorizate mai degraba ajuns la constrngerile unui alt model,
la nivelul constiintelor lor individuale acela conform caruia diferiti specialisti
dect la nivelul relatiilor dintre ele si si asuma rolul de "avocat", plednd n
ceilalti membri ai colectivitatii. favoarea persoanelor defavorizate. Alt-
Schema oferita de Wolfensberger are fel spus, prin aplicarea principiului nor-
intentia de a oferi o perspectiva de eva- malizarii nu se produce o modificare a
luare a serviciilor care contribuie la raporturilor de putere, o nclinare a ba-
(re)valorizarea grupurilor deviante, de- lantei spre persoanele dezavantajate.
zavantajate. nsa, n timp ce procesele Chiar daca ele ajung la situatia "norma-
de revalorizare pot conduce la m- tiva", o fac cu pretul supunerii la nor-
bunatatirea calitatii vietii categoriilor de- mele si valorile dominante n societate.
favorizate, nu sunt deloc luate n dis- Daca initial, n acceptiunea scandina-
cutie procesele sociale fundamentale va, conceptul de "normalizare" punea
care genereaza si ntretin devianta. Tot- accentul mai mult pe individualitate, pe
odata, aspectele semnificative ale vietii cresterea posibilitatii de efectuare a
unui individ (cum ar fi posibilitatea ex- alegerilor personale, ulterior, Wolfens-
primarii alegerilor sale individuale) trec berger, prin ncercarile sale de a-i con-
pe un plan secundar n raport cu cele feri un caracter mai sociologic, ajunge
referitoare la pozitia sociala a grupului n mod inevitabil la un anumit con-
defavorizat n integralitatea sa. servatorism, prin accentul pus pe im-
Contextul istoric si social n care se pactul exercitat de diferitele servicii
produc evenimentele si se manifesta umane asupra vietilor unor indivizi; prin
459
Noul management public
urmare, implicatiile sociale ale statu- mare parte cu scopul de a organiza si

surilor devalorizate ajung sa prezinte furniza direct, nemijlocit, servicii si pro-
doar un interes secundar. Mai mult, grame n domeniul public, respectiv
perspectiva normalizarii nu permite so- social, catre populatie. Solutia propusa
lutionarea tensiunilor rezultate din con- de catre n.m.p. este aceea de a reduce
fruntarea optiunilor diferite exprimate structurile birocratice ale statului, nu
de o categorie defavorizata cu valorile att prin preluarea de catre stat doar a
sau cu normele valorizate de societate unui rol de reglementare si coordo-
(cum ar fi situatia homosexualilor, care nare, ci prin dezvoltarea unor modele
aspira la identitate proprie si militeaza de furnizare a serviciilor publice n care
pentru drepturi specifice). Prin urmare, alte organizatii nonguvernamentale sa
atingerea obiectivului normalizarii, ace- fie implicate, ducnd astfel la crearea
la ca persoanele defavorizate sa poata de procese de cvasipiata sau de piata.
accede la statusurile si rolurile sociale Aceste teorii, deloc unitare ca orien-
cele mai valorizate, ar avea drept efect tare, subsumate n.m.p., iau nastere pe
secundar impunerea de limite anumitor fondul unei explozii de perspective
grupuri care doresc sa-si afirme pro- asupra comportamentului organizatio-
pria identitate (etnice, feministe si chiar nal. Ceea ce au n comun aceste teorii
cele ale persoanelor cu handicap). subsumate n.m.p. este faptul ca au ca
Altfel spus, normalizarea nu lasa prea scop reforma birocratiei.
mult spatiu de afirmare diversitatii cul-
turale. Asa se explica si faptul ca se Hood (1991) identifica sapte tipuri de
neglijeaza influenta exercitata din inte- solutii oferite de teoriile n.m.p.
riorul grupurilor defavorizate, care de- Acestea se refera n principal la cres-
vine tot mai nsemnata, o data cu afir- terea eficientei serviciilor publice, fie
marea diferitelor miscari sociale. prin practici organizationale de tipul
elaborarii de standarde de performanta
Dincolo de toate aceste critici, normali- explicita, de control crescut asupra
zarea, ca "ideologie de rang mediu" - rezultatelor directe ale organizatiei, de
dupa expresia lui Wolfensberger - con- mbunatatire a managementului organi-
tinua sa ramna o perspectiva care nu zational, de disciplinare a utilizarii re-
si-a epuizat nca influenta, deja remar- surselor, fie prin schimbarea relatiilor
cabila asupra serviciilor umane. ntre organizatiile furnizoare de
\Livius Manea[ servicii publice, ca de exemplu, deza-
Vezi si: dizabilitate; handicap gregarea unitatilor administrative mari,
introducerea mecanismelor de compe-
Bibliografie selectiva: Brown (1992); titie n cadrul sectorului public.
Nirje (1992); Wolfensberger (1972);
A. Una dintre solutiile originale vehi-
Wolfensberger si Thomas (1983)
culate vizeaza "spargerea" unitatilor
administrative mari si profesionaliza-
rea serviciilor publice. Profesionali-
Noul management public zarea serviciilor publice este o pro-
blema mult disputata n cadrul n.m.p.
NMP ia nastere ca reactie la proble-
mele asociate unei birocratii tot mai Acest tip de rezolvare a problemelor
extinse, dezvoltate de catre stat, n ridicate de suprabirocratizarea organi-
460
zatiilor administratiei publice a fost for- litatea sau gradul n care nu se poate
mulat si de catre Peters si Waterman realiza un control asupra activitatilor
(1982) n lucrarea In Search of profesionale. Conceptul de "ncredere"
Excellence: o reformare a birocratiei este esential n legitimarea deciziilor
prin divizarea si fragmentarea organi- discretionare adoptate de catre "profe-
zatiilor publice, n functie de cerintele sionisti".
"profesionale" ale activitatilor organiza- Aceasta indeterminare si netranspa-
tionale. Acolo unde solutia profesiona- renta a sistemelor profesionale n une-
lizarii organizatiei publice devine prea le situatii duce la imposibilitatea exer-
costisitoare, sistemele expert pot fi citarii oricarui control "din afara" asupra
"subcontractate" n functie de nevoile lor, att prin intermediul administratiei
concrete ale organizatiei, printr-un pro- publice, ct si prin intermediul unor
ces de marketizare a serviciilor sociale manageri specializati.
oferite populatiei.
O organizatie care utilizeaza profe-
Unul dintre argumentele esentiale n sionisti este una n care se realizeaza
sustinerea profesionalizarii administra- expertiza extensiva la nivelurile cele
tiei publice este cel referitor la legitimi- mai de jos ale organizatiei, care are
tatea sistemelor expert n cadrul socie- obiective complexe de realizat, care
tatii moderne. Sistemele expert si-au ntmpina dificultati n elaborarea unor
dobndit o mai puternica legitimitate o patternuri efective de supervizare si
data cu scientificizarea, n baza unui care experimenteaza nevoia de flexibi-
model rationalist, a vietii sociale. Fried- litate si deschidere la schimbare. ()
son (1970), de exemplu, contrasteaza n acest sens, profesionistii sunt biro-
"profesionalizarea" cu "birocratia", ce cratii de ghiseu care au reusit sa si
are n limbajul uzual o conotatie ne- dobndeasca autonomia. Dar, asa
gativa. Profesionalizarea este asociata cum am sugerat mai devreme, ei pre-
cu o imagine pozitiva, ducnd adesea tind sa difere de alti functionari publici
la legitimarea activitatii multor organi- prin faptul ca relatia lor cu clientii este
zatii. guvernata de coduri etice si de valori
Argumentul expertizei profesionale tre- altruiste care altora le lipsesc (Hill,
buie nsa sa fie contextualizat, prin lu- 1997, p. 211).
area n considerare a situatiilor n care Exista nsa si o tendinta bine struc-
aceasta expertiza este utilizata (Hill, turata n cadrul n.m.p. - si n special
1997, p. 209). Prima variabila situatio- n domeniul alegerii sociale n sfera
nala se refera la gradul n care este publica ("public choice) - mpotriva
imposibil de predeterminat situatia n profesionalizarii structurilor admi-
care expertiza va avea loc (Hill, 1997, nistrative. Argumentul esential este
p. 210). Cu ct expertiza este mai cel al pierderii oricarei forme de control
particulara, neoferind solutii "de-a administrativ asupra serviciilor oferite
gata", cu att mai mult factorul indeter- de profesionisti. Prin aceasta, profe-
minare este mai important. Acesta este sionistii cstiga din ce n ce mai mult
cazul unor interventii medicale, bazate control ocupational si beneficii proprii.
pe diagnosticari atipce, neevidente. A Spre deosebire de alte tipuri de decizii
doua variabila implicata este invizibi- discretionare, e.g., decizii moral funda-
461
mentate, deciziile adoptate de profe- public. Aceasta se refera la mar-

sionisti reprezinta - n termeni teoretici ketizarea serviciilor sociale, prin in-
- raspunsuri la nevoile individuale ntr-o troducerea concurentei la nivelul furni-
situatie de relativa indeterminare. n zorilor de servicii, fie ei de stat sau
practica nsa, situatiile de indeter- privati. Sistemul devine "semi-de-piata"
minare si, implicit, cele de invizibilitate ("cvasimarkets"): administratia publica
(sau netransparenta) sunt mai degraba subcontracteaza servicii profesioniste
exceptii dect reguli. Munca profe- exercitndu-si controlul administrativ,
sionistilor este n mare parte rutinizata. prin intermediul mecanismelor de
n masura n care un control asupra piata. Statul deci si pastreaza doar
discretionaritatii sistemelor expert ar fi rolul de a reglementa serviciile publice
dezirabil, care ar putea fi instantele oferite cetatenilor si de a le cumpara
posibile de control? sau coproduce mpreuna cu piata
Hill comenteaza cinci astfel de in- privata. Aceasta limitare a statului - fie
stante: politicienii alesi, managerii, mala furnizarea doar a anumitor servicii,
nagerii calificati profesional (n sensul fie la cumpararea tuturor serviciilor pu-
sistemului expert pe care l coordo- blice - are ca efect cresterea capacitatii
neaza), alti colegi profesionisti, clientii. de control a calitatii, dar si eficientei
Cu siguranta, afirma Hill, managerii serviciilor oferite, prin intermediul unor
sunt probabil categoria cea mai indi- mecanisme concurentiale tipice pietei
cata sa controleze costurile serviciilor economice, absente ntr-o sfera publi-
oferite de profesionisti n raport cu ca n care statul si aroga si rolul de
beneficiile rezultate. Acesta constituie producator si furnizor de servicii publi-
un nou grup de profesionisti. Recru- ce. n cadrul unui astfel de aranjament,
tarea lor din rndurile profesionistilor puterea beneficiarului de a controla
"controlati" este problematica: pozitio- calitatea serviciului oferit creste: acesta
narea lor este mai degraba incerta. Si poate alege sa renunte la un anumit
controlul exercitat de catre clienti, care furnizor n favoarea altuia, prin
n principiu prezinta cea mai mare scaderea costurilor de intrare/iesire din
transparenta publica, ridica unele pro- sistem. Costurile de intrare/iesire din
bleme: statutul de client nu este per- sistem scad o data cu aparitia si cres-
manent, iar atunci cnd indivizii devin terea alternativelor dintre care clientul
clientii unor servicii de expertiza pu- poate alege liber.
blice, interesele lor sunt mai degraba O astfel de solutie poate duce fie la
individuale, fiind relativ greu de mo- cvasipiete (aranjamente mixte pu-
bilizat n sustinerea unor interese mai blic-privat), fie la piete interne (i.e.
generale ale grupului de beneficiari. introducerea mecanismelor de piata
Lipsky (1980) sustine totusi necesi- n cadrul sectorului public), caracte-
tatea cresterii posibilitatii de atribuire a rizate printr-o separare a diferitelor
responsabilitatii profesionale prin inter- unitati ale administratiei publice impli-
mediul evaluarilor clientilor. cate n producerea unui serviciu social
B. Marketizarea unor servicii publice si relationarea acestora prin interme-
profesioniste este alta solutie mult diul mecanismelor de cumparare/vn-
disputata n cadrul noului management zare de servicii.
462
Argumentul principal n favoarea adop- integral oferite, i.e. organizate si pro-

tarii unei astfel de solutii de introducere duse, de catre stat. Indivizii nu puteau
a unor mecanisme de piata este acela opta pentru un anumit tip de serviciu
ca organizatii care nu primesc nici un sau altul, oferta fiind nalt standardizata
fel de semnal cnd fac ceva bine si nici (nelasnd deci libertate de alegere
un semnal atunci cnd fac ceva rau vor individului), dar si calitatea relativ cres-
face, pe termen lung, mai multe lucruri cuta, astfel nct statul sa nu piarda
rele dect bune (Rothstein, 1998, p. suportul politic n special al clasei de
201). mijloc. Presiunea catre cresterea pu-
ntre cele doua tipuri majore de solutii - terii de alegere si decizie a indivizilor n
mbunatatirea sistemului managerial, raport cu tipul de servicii sociale oferite
a dus la diversificarea ofertei, prin in-
respectiv profesionalizarea, si marketi-
troducerea unei concurente ntre dife-
zarea sau privatizarea serviciilor so-
ritele organizatii - de stat sau private -
ciale - diferenta consta mai degraba n
producatorare de un anumit tip de
tipul de "semnalizare" cu care sunt
servicii sociale. Actualmente, majorita-
"echipate" organizatiile: semnalele pri-
tea organizatiilor furnizoare de servicii
mite de organizatiile furnizoare de
sociale n Suedia, de exemplu, n do-
servicii n cadrul unor cvasipiete sunt
meniul sanatatii sunt private.
mai fidele si sensibile dect cele pri-
mite de organizatiile publice, care re- Marea Britanie este nsa exemplul cel
prezinta monopoluri n raport cu ser- mai graitor de stat ce a dus la extrema
viciile sociale. modelul marketizarii serviciilor sociale.
Schimbari radicale n modul de furni-
Adesea nsa entuziasmul legat de efi- zare a serviciilor sociale n domeniul
cienta si calitatea crescuta a serviciilor sanatatii, educatiei si asistentei sociale
oferite de catre cvasipiete se rega- au fost operate n special la sfrsitul
seste numai la nivelul argumentatiei anilor '80, dupa o perioada de aproxi-
teoretice, si mai putin la nivelul ex- mativ zece ani dupa constientizarea
perientei practice, considera Rothstein unei crize financiare a statului, ce nu
(1998). Actorii privati implicati n fur- mai putea permite ineficienta si pier-
nizarea de servicii sociale vor adopta derile sistemelor de protectie sociala.
un comportament oportunist, o data ce Argumentul utilizat de catre conser-
vor avea posibilitatea: slabiciunea sau vatori n promovarea unor schimbari
chiar lipsa controlului din partea sta- care sa propulseze mecanismele de
tului sau a administratiei publice asu- piata n sfera serviciilor sociale era
pra acestora fac ca aceste organizatii unul nu numai de natura economica,
sa profite ori de cte ori este posibil. dar si morala: statul, "ca dadaca",
Problema managementului administra- oferind ceea ce cetatenii si puteau
tiei publice nu poate fi deci automat procura prin propriile resurse, duce la
rezolvata prin introducerea unor me- dependenta si "iresponsabilitate soci-
canisme de piata n cadrul sferei ala" (Mooney, 1997). Promovarea unui
serviciilor publice. sistem de protectie pluralist sau a unei
Un astfel de sistem mixt este tipic si economii a bunastarii mixte, n care
Suediei, n domeniul serviciilor sociale. sursele serviciilor sociale nu se
Pna n anii '80, serviciile sociale erau rezuma la stat, ci se extind si asupra
463
sectorului privat, voluntar si informal, a a. Taxarea anumitor servicii sociale

devenit mijlocul principal de combatere Plata anumitor servicii direct de catre
a monopolului statului n domeniul ser- beneficiar poate fi, n anumite conditii,
viciilor sociale. n domeniul sanatatii, un mecanism bun de crestere a efi-
descentralizarea si accentul pe pro- cientei si calitatii serviciilor sociale.
bleme manageriale au dominat anii '70 Plata serviciilor, o data impusa, poate fi
si nceputul anilor '80; ncepnd cu compensata, pentru cei mai dezavan-
1988, a fost institutionalizata cvasi- tajati, prin intermediul unui sistem de
piata sau piata interna, prin separarea vouchere, care sa creasca puterea de
cumparatorului de furnizor, ducnd la cumparare a acestora si, respectiv, li-
reorganizarea serviciilor de sanatate. bertatea de alegere ntre diferitele ser-
n domeniul asistentei sociale, nca de vicii sociale.
la nceputul anilor '80 problematica s-a
Principalele argumente n favoarea
centrat pe nlocuirea formelor clasice,
acestui sistem sunt:
bazate pe institutionalizare, cu forme
mixte de furnizare a serviciilor de asis- x reducerea supraofertei de servicii
tenta sociala n cadrul comunitatilor. n publice;
1993, serviciile de asistenta sociala la x rationalizarea cererii de astfel de
nivel local au fost transformate n servicii, ducnd la o utilizare mai ju-
agentii cu rol strategic n identificarea dicioasa a acestora de catre popu-
problemelor sociale si cumpararea de latie;
servicii necesare de la alte organizatii x face mai transparenta distributia
specializate, iar asistentii sociali au fost subventionarii: devine mai evident
transformati n "manageri" ai ngrijirii cine profita si cine plateste pentru
comunitare si individuale (Mooney, aceste servicii;
1997, p. 239). x duce la cresterea puterii beneficia-
Acest fapt dovedeste ca orientarea rilor n raport cu furnizorii si con-
politica este putin importanta n adop- tractorii de servicii sociale, prin "pu-
tarea unui sistem de servicii sociale terea platii directe"; corelarea platii
cu utilizarea serviciului duce la o
bazate pe mecanisme de piata; este
mai puternica constientizare la ni-
evident nsa ca regimurile de natura
velul beneficiarilor a faptului ca sunt
liberala prezinta o predispozitie "natu-
platitori pentru ceva: ceva ce "me-
rala" catre adoptarea acestei solutii. rita" sau nu;
Cauza acestei schimbari atitudinale a x duce la scaderea nivelului de fis-
statului n raport cu furnizarea ser- calitate, prin taxarea directa a utili-
viciilor sociale se poate datora unei zatorului.
schimbari valorice la nivelul populatiei
Acest sistem caracterizeaza n majori-
(Rothstein, 1998) sau unor conjuncturi,
tatea statelor vest-europene sistemele
n special determinate de constrn- de sanatate, indiferent daca plata
gerile bugetare (Walsh, 1995). acestor servicii se realizeaza prin inter-
Strategii de introducere a unor me- mediul unui sistem de asigurari (so-
canisme de piata n cadrul furnizarii ciale sau privat) sau direct, din bani
serviciilor sociale: publici. SUA este un exemplu n acest
464
sens: pentru majoritatea serviciilor me- Subventionarea, n sistemele ce taxea-

dicale "primii x dolari" sunt platiti de za utilizatorul pentru serviciile sociale,
catre utilizator, iar toate cheltuielile adi- se poate realiza fie direct, prin sub-
tionale, pna la nivelul unei anumite ventionarea privilegiata a anumitor ser-
sume-plafon (n functie de tipul asigu- vicii considerate de baza, fie prin sub-
rarii), sunt platite de compania de asi- ventionarea utilizatorilor (prin interme-
gurare. diul sistemului general de taxare si
Sistemul de taxare, chiar daca mai de- impozitare, astfel fiind subventionat
graba simbolic, exista si n Suedia, numai consumul anumitor servicii, sau
unde serviciile medicale sunt finantate prin sistemul de beneficii, respectiv
integral de la bugetul public. Doar copii vouchere, direct legate de consumul
sunt scutiti de taxa simbolica ce re- anumitor servicii).
prezinta o suma fixa (nesemnificativa), b. Contractarea serviciilor publice
care opereaza ca bariera pentru utili- Contractarea serviciilor publice, n lo-
zarea nerationala a serviciilor de sana- cul producerii acestora de catre admi-
tate. nistratiile publice locale, reflecta o
Contraargumentele n raport cu acest schimbare a abordarii organizatiilor pu-
sistem sunt att de natura economica, blice, de la o perspectiva ierarhica la o
ct si de natura etica si morala. De perspectiva competitiva, de piata, n
exemplu, disputa mpotriva taxarii anu- care rolurile celor doua parti implicate
mitor servicii medicale n Marea Bri- sunt clar separate, drepturile de pro-
tanie s-a dus n termeni de moralitate, prietate explicitate (Walsh, 1995,
chiar daca taxele impuse utilizatorilor p.110).
nu au reprezentat niciodata mai mult Argumentele n favoarea separarii or-
de cinci procente din totalul cheltuielilor ganizatiei publice, ca client cumparator
pentru sanatate (Walsh, 1995, p. 87). de servicii, si organizatiile private, ca
Taxarea serviciilor sociale duce la dis- producatori si furnizori de servicii, sunt
criminare inechitabila ntre utilizatori, la legate de:
deviatii ale comportamentului de con-
sum n anumite cazuri, la subminarea 1. posibilitatea de a face explicite res-
solidaritatii sociale. ponsabilitatile, de a crea structuri
motivationale adecvate prin speci-
Un alt tip de argument este cel legat de ficari contractuale precise: respon-
subutilizarea, n conditii de taxare, a sabilitatea cumparatorului este de a
anumitor servicii social valorizate po- defini ct mai clar ceea ce doreste
zitiv, care se presupune ca duc la cres- si de a monitoriza si evalua eficien-
terea bunastarii colective: asa-numitele ta si eficacitatea producatorului,
"servicii meritorii", precum educatia si, respectiv furnizorului, n timp ce
ntr-o anumita masura, si sanatatea. responsabilitatea organizatiei con-
Din punct de vedere economic, taxarea tractate este de a produce si furniza
reprezinta un mecanism eficient numai serviciul respectiv la parametrii sau
daca taxele reprezinta preturi reale sau standardele impuse;
preturi care reflecta cantitatea de 2. separarea politicului de procesul de
servicii produse n raport cu cererea furnizare si producere a serviciilor
pentru acestea. publice: astfel, rolul functionarului
465
public este redefinit, iar cresterea obiect contractual, aceasta libertate

structurilor birocratice ameliorata. de contractare fiind nscrisa n legis-
O alta forma de contractare este cea a latie (n 1983, n cadrul serviciilor de
cvasicontractelor, i.e. a separarii servi- sanatate, iar n 1988, la nivelul auto-
ciilor/departamentelor existente n ca- ritatilor locale, prin Actul guverna-
drul unei organizatii publice si re- mental al administratiei locale).
lationarea lor prin intermediul contrac- Alte tari, ca de exemplu, SUA, nu
telor de "vnzare-cumparare" de ser- admit prin lege ca anumite servicii ce
vicii, si nu prin legaturi de tip ierarhic. pot fi produse pe piata privata sa fie
Aceasta "separare interna" (internal produse de catre organizatii publice,
markets) este foarte raspndita n chiar daca acestea intra n competitie
Marea Britanie, n asistenta sociala si cu sectorul privat. n alte tari nsa,
n cadrul serviciilor de sanatate, putnd practica de participare la licitatii or-
fi nsa ntlnita si n alte tari, precum ganizate de catre administratia publica
Australia, dar si Suedia. att a organizatiilor din sectorul privat,
Un exemplu de cvasicontractare l ct si a celor din sectorul public este
reprezinta functionarea universitatilor foarte raspndita: pe lnga Marea
publice n Suedia: administratia uni- Britanie, Suedia si Australia reprezinta
versitatii primeste o suma de bani de la exemple n acest sens.
buget (n functie de anumite criterii de Dezavantajele asociate contractarii
tipul numarului de studenti) si o m- de servicii publice sunt legate de
parte pe facultati n functie de aceleasi complexitatea coordonarii contractelor.
criterii; facultatile, la rndul lor, sunt Cu ct ntr-un anumit domeniu de
obligate sa plateasca din aceste sume activitate al administratiei publice nu-
de bani chiria pentru spatiile luate n marul de contracte implicat n furni-
folosinta unei alte unitati administrative zarea unor servicii publice este mai
a universitatii, care, la rndul ei, se mare, cu att mai complicat este pro-
obliga sa ntretina acest spatiu locativ cesul de coordonare a acestora; la
al statului. Acest sistem duce la efi- limita, acest proces de control si coor-
cientizarea economica a functionarii donare la nivelul administratiilor publi-
facultatilor, prin administrarea proprie a ce ia, din nou, forme ierarhice.
fondurilor. Anumite servicii se preteaza mai mult
Marea Britanie ramne nsa exem- dect altele pentru a fi subcontractate,
plul cel mai semnificativ n ceea ce iar acestea nu reprezinta o inovatie a
priveste subcontractarea serviciilor administratiei publice n ultimele doua
publice. Toate formele de contractare decenii. Problemele cele mai impor-
pot fi regasite aici: de la contractarea tante nsa sunt legate de acele servicii
privata a serviciilor la separarea in- publice unde specificarile legate de
terna si cvasicontractare, la competi- tipul de produs dorit, de conditiile
tia ntre organizatiile private si cele producerii si furnizarile acestuia nu
publice pentru cstigarea licitatiilor n sunt facile.
vederea producerii si furnizarii de n realitate, n majoritatea tarilor, con-
servicii publice. n Marea Britanie, tractarea se face fie intern, fie extern,
aproape orice serviciu public este dar ntr-un procent semnificativ catre
466
sectorul public. De exemplu, n Marea serviciilor publice, datele atesta un

Britanie, prezentnd cea mai avansata procent relativ modest al contractelor
structura de contractare n domeniul realizate cu sectorul privat.
Contractarile realizate de autoritatile locale n Marea Britanie n urma actului

ce reglementeaza activitatea guvernarii locale: 1988-1993
-%-
Tipul activitatii Procentul Procentul valorii contractelor
contractelor cstigate cstigate de sectorul privat din
de sectorul privat din totalul bugetului alocat pentru
totalul contractelor respectiva activitate
Curatenia cladirilor 48,5 20,5
Salubritatea oraselor 28,1 25,7
Curatenia strazilor 29,7 20,7
ntretinerea vehiculelor 21,8 12,7
Furnizarea unor materiale
n educatie si asistenta
sociala 9,4 2,3
Alte produse/materiale de
consum furnizate 24,7 14,1
ntretinerea solului 33,0 16,7
Managementul activitatilor
sportive si de timp liber 16,0 17,3
Media 31,9 17,0
Sursa: Walsh, 1995, p. 136 (tabelul 5.3).
Aceste date atesta ca procentul de pna n prezent au minimizat gradul n

contracte cstigate de organizatii private care contractele au schimbat patter-
nu este deosebit de mare, iar valoarea nurile organizationale ale serviciilor
acestor contracte este chiar si mai mica publice (Walsh, 1995, p. 137).
- n termeni procentuali - dect numarul c. Cvasicontractare si piete interne
contractelor cu firme private. Crearea de piete interne, respectiv de
n concluzie, desi n multe tari ten- cvasicontractare a serviciilor publice,
dintele catre o forma sau alta de este o forma particulara a contractarii
subcontractare sunt din ce n ce mai mult mai raspndita n cadrul adminis-
accentuate, schimbarile nu sunt att de tratiilor publice locale. Ea reprezinta o
pronuntate pe ct sunt descrise n ncercare de a introduce valoarea pie-
teoriile administratiilor publice. Schim- tei n cadrul structurilor ierarhice prin
bari radicale ale formelor de organi- clarificarea responsabilitatilor (Walsh,
zare a administratiilor publice nu s-au 1995, p. 138) ntre cele doua parti
produs nca: evolutiile n acest sens implicate.
467
Exemple de tari care adopta acest fi nici controlati, nici nlaturati foarte
model n cadrul organizarii administra- usor. Aceasta nevoie de monitorizare
tiei publice sunt Marea Britanie (unde o se refera la nevoia de a controla, ntr-o
astfel de organizare este obligatorie anumita masura, costurile si calitatea
prin lege) si, ntr-o oarecare masura, serviciilor oferite.
Noua Zeelanda, Olanda si Suedia Ce presupune nsa crearea pietelor
(unde astfel de modele de organizare interne?
sunt voluntare).
n primul rnd, se ridica problema po-
Cauzele elaborarii unor astfel de piete sibilitatii de specificare a serviciului "de
interne pot fi foarte variate. De exem- cumparat"; n unele cazuri, acest lucru
plu, guvernul britanic considera piete- este simplu, ca n cazul serviciilor de
le interne ca mijloace de realizare a curatenie, de exemplu. n alte cazuri
unei presiuni de piata atunci cnd, din nsa, unde serviciul presupune implica-
motive politice sau pragmatice, nu este rea sistemelor profesionale, a specifica
fezabila introducerea privatizarii (Walsh, foarte precis ce se cumpara exact si n
1995, p. 138). Ele pot sustine alte proce conditii nu este tocmai facil.
cese de schimbare n managementul
n al doilea rnd, apare o problema le-
administratiilor publice, ca de exemplu,
gata de posibilitatea, dar si capacitatea
devolutia controlului financiar.
administratiei publice de a stabili stan-
Argumentele n favoarea introduce- darde de evaluare si monitorizare a
rii pietelor interne sunt, n linii mari, producerii si furnizarii respectivelor
aceleasi cu cele pentru contractarea, servicii de catre organizatiile con-
n general, a serviciilor publice. Ele se tractate.
refera la separarea si explicitarea ro-
lurilor si responsabilitatilor, la elabora- Ambele probleme duc adesea la du-
rea unor sisteme de contabilitate ba- blarea structurilor expert, prin anga-
zate pe costuri "reale" ale serviciilor. jarea, de catre administratie, a unor
Alocarea bugetara nu se mai realizea- specialisti capabili sa definitiveze un
za n baza drepturilor, ci n baza ce- astfel de contract sau prin subcontrac-
rerii, ducnd la eficientizarea activita- tarea unui astfel de serviciu aditional.
tilor de producere si furnizare a ser- Pentru a reduce nevoia de control a
viciilor publice. cumparatorului, i.e. administratia pu-
Un motiv invocat uneori n favoarea blica, asupra serviciului cumparat se
crearii pietelor interne, n special n pot dezvolta asa-numitele sisteme de
cadrul acelor servicii care presupun garantare a calitatii, prin care o orga-
expertiza sistemelor profesionale, ca nizatie ce produce sau furnizeaza un
de exemplu, medici, profesori sau asis- serviciu public nalt profesionalizat
tenti sociali, se refera la necesitatea poate fi certificata de catre un or-
reducerii puterii de dominare a sis- ganism legitimat n acest sens.
temelor expert, deci la introducerea n al treilea rnd, necesitatea detinerii
unui mecanism de control asupra unui alt tip de informatie de catre
acestora. Un contract poate fi reziliat n administratia publica dect cel necesar
orice moment, pe cnd profesionistii, n cazul administratiilor ierarhice cla-
ca parte a administratiei publice, nu pot sice creeaza o noua problema n dez-
468
voltarea pietelor interne. Aceste infor- sanatate. Impactul devolutiei financiare

matii se refera n special la anumite asupra furnizarii serviciilor publice de-
costuri legate de procesul de nego- pinde n mare masura de gradul de
ciere si stabilire a termenilor contrac- autonomie, n general, a unitatii res-
tuali, costuri total ignorate, ca nerele- pective. De exemplu, n Marea Brita-
vante si inutile, n cadrul administratiei nie, devolutia financiara a dus la rezul-
clasice. tate pozitive n domeniul educatiei,
d. Devolutia controlului si agentii acolo unde scolile aveau o autonomie
interne mai accentuata, dect n domeniul
O alta forma de eficientizare a furnizarii sanatatii, unde unitatile furnizoare de
serviciilor publice este cea a separarii servicii sunt mai supuse controlului si
factorului politic de managementul pro- reglementarilor formal-legale. Limitari
priu-zis. Acest lucru se poate realiza mai puternice apar acolo unde de-
prin devolutia controlului financiar, deci volutia controlului are loc n cadre
cresterea puterii de actiune a nivelu- organizationale care sunt nca puternic
rilor inferioare ale administratiei publice ierarhice (Walsh, 1995, p. 178).
prin cresterea libertatii de decizie n Marketizarea serviciilor publice n
ceea ce priveste utilizarea propriului Romnia este abia la nceputul sau.
buget, pe de-o parte, si prin stabilirea Acest proces se rezuma n mare
unor agentii interne n cadrul ad- masura la anumite functii publice ale
ministratiei publice, i.e. a unor unitati administratiilor locale, ca de exemplu,
autonome, ct mai apropiate de fur- curatenia si salubritatea oraselor, ilu-
nizarea serviciilor publice, pe de alta minatul public. n domeniul politicilor
parte. Cele doua forme difera n gradul sociale, acest proces nu se afla nici
de "disociere" a relatiilor ierarhice n macar ntr-un stadiu incipient. Nici
cadrul administratiei publice (Walsh, sistemul de asigurari de sanatate, ba-
1995, p. 165). zat pe separarea teoretica a unor res-
Devolutia financiara presupune o ponsabilitati profesionale si adminis-
schimbare mai putin radicala a struc- trative manageriale, nu a dovedit
turilor administrative de tip ierarhic pna n prezent a reprezenta o solutie
dect autonomizarea unor agentii n mai eficace si eficienta de furnizare a
cadrul administratiei publice. Devolutia serviciilor medicale. n domeniul edu-
a reprezentat un instrument initial n catiei, o reforma substantiala nu a
evolutia realitatilor politic-administrative avut nca loc nici din punct de vedere
n multe tari, tendintele actuale fiind financiar, nici administrativ. n ceea ce
legate mai degraba de cresterea auto- priveste serviciile de asistenta soci-
nomiei decizionale, inclusiv a celei n ala, acestea au fost "aruncate", n cea
sfera deciziilor financiare. mai mare parte, n responsabilitatea
Devolutia financiara reprezinta un in- financiara a structurilor administratiei
strument frecvent utilizat la nivelul ad- locale, fara nsa a oferi acestora nici
ministratiei centrale, iar n unele tari - motivatia dezvoltarii acestora, nici
ca Marea Britanie - poate fi regasit instrumentele formal-legale necesare
chiar la nivelul administratiilor locale, n producerii sau cumpararii acestora.
domeniul educatiei si al serviciilor de Deocamdata, la nivelul administratiilor
469
locale au fost stipulate numai obligatii protectie sociala n Romnia).

financiare (adesea indirect, prin in- \Luana M. Pop[
termediul legii bugetului pe anul n
curs) si mai putina autonomie la nivel Vezi si: organizatii ale administratiei
decizional. Delegarea obligatiilor fara publice
o delegare a responsabilitatilor are a- Bibliografie selectiva: Friedson (1970);
desea efecte perverse (vezi capitolul Hood (1991,1995); Lane (1993); Os-
introductiv asupra sistemului de borne si Gaebler (1992); Peters si
Waterman (1982); Walsh (1995)
470
Obiectivele politicilor de sntate
x acces universal si echitabil la un
O
pachet rezonabil de servicii de sa-
natate;
x libertatea optiunilor pentru consu-
matorii si furnizorii serviciilor de
sanatate;
x utilizarea eficienta a resurselor dis-
ponibile si controlul costurilor servi-
Obiective ale politicilor sociale ciilor sanitare.
Figura de mai jos prezinta schematic
Vezi politici sociale
obiectivele sistemelor sanitare.
Cu tot acest relativ consens asupra
obiectivelor de atins prin functionarea
Obiectivele politicilor diferitor sisteme sanitare, atunci cnd
de sanatate este vorba de stabilit ponderea si prio-
ritatea acestora, apar dificultati n ma-
Politicile de sanatate si, subsecvent, joritatea tarilor care doresc sa-si re-
sistemele sanitare ar trebui sa fie un formeze sistemul de sanatate. Acest
mijloc pentru atingerea unor anumite aspect poate fi atins numai dupa ce au
obiective. La modul teoretic, majori- fost clar stabilite obiectivele si priori-
tatea tarilor definesc pentru politicile si tatile socio-economice ale unei tari,
sistemele lor sanitare urmatoarele trei astfel nct sistemul de sanatate dorit
obiective: sa poata functiona eficient.
ECHITATE LIBERTATEA
- geografic OPTIUNILOR
- economica - libertatea
- organizationala consumatorului
- socio-culturala - satisfacia
populaiei
- satisfacia
profesionitilor
EFICIEN
- minimalizarea costurilor
- calitatea asistenei sanitare
- eficien alocativ: "rezultate"
maxime la cele mai reduse costuri
Trebuie subliniat ca nici un sistem de (medicii), apar frecvent probleme

sanatate nu poate atinge simultan, n legate de costuri (care cresc conside-
proportie maxima, toate obiectivele rabil). n acelasi timp si accesibilitatea
mentionate anterior. Astfel, atunci cnd poate fi ngradita semnificativ datorita
exista o mare libertate de alegere, att faptului ca libertatea de alegere este
din partea consumatorilor (pacientii), nsotita, de regula, de costuri ridicate
ct si din partea profesionistilor sanitari ce trebuie suportate de pacienti.
471
Ocuparea forei de munc
Un sistem de sanatate care pune un

accent deosebit pe libertatea optiunilor
Ocuparea fortei de munca
este cel al SUA, care, de altfel, de- Pna spre sfrsitul anilor '60, statutul
monstreaza efectele nedorite mentio- de ocupat era dat de faptul de a avea
nate anterior (n ciuda calitatii crescute un loc de munca relativ stabil, care
a serviciilor oferite si a faptului ca SUA aducea individului - n schimb - sa-
cheltuie 14% din PIB pentru sanatate, lariul. O persoana ocupata este o per-
exista circa 35 de milioane de cetateni soana activa pe piata muncii, doar ca
americani care nu au acces n mod n prezent statutul de ocupat nu mai
constant la asistenta medicala, nefiind este definit exclusiv n raport cu vn-
asigurati). zarea (nchirierea) fortei de munca. Pe
Un acces echitabil crescut la asistenta de alta parte, de-a lungul timpului, s-au
medicala (cea mai comuna definire a nregistrat modificari si n ceea ce s-a
echitatii n sanatate fiind "pentru nevoi considerat a fi rolul statului n domeniul
egale, servicii egale") duce la limitarea ocuparii.
optiunilor, a libertatii de alegere, ntr-un Teoria economica keynesiana este
grad mai mare sau mai mic, n functie prima care a atribuit statului un rol
de resursele utilizate de respectivul
direct n economia de piata, identifi-
sistem de sanatate. Spre exemplu, sis-
cnd drept una dintre cele patru pro-
temul de sanatate britanic (NHS) asi-
bleme fundamentale ale acestuia n-
gura un acces general pentru popu-
latie, fiind si unul dintre sistemele de faptuirea unui grad ridicat de ocupare,
sanatate cele mai putin costisitoare din si care a sustinut posibilitatea realizarii
UE. Acest lucru se face nsa cu limi- unui echilibru durabil al neocuparii
tarea posibilitatilor de alegere, "listele complete. Cel de-al doilea razboi mon-
de asteptare" fiind un factor definitoriu dial este un punct de cotitura n ma-
al sistemului de sanatate. Altfel spus, niera de abordare a problemei ocupa-
pentru a avea acces universal (pentru rii. Necesitatea imediata a fost relan-
toti cetatenii) echitabil, cu libertate sarea economica, ceea ce a nsemnat
totala de alegere a unor servicii si cresterea cererii fortei de munca si
furnizori de servicii medicale de cali- deci cresterea nivelului ocuparii. Amin-
tate, sunt necesare costuri foarte ridi- tirea tragediei sociale care a urmat
cate, pe care practic nici o tara nu si le perioadei de somaj masiv la care a
poate permite; ca o consecinta a aces- condus criza anilor 30 a facut ca
tui fapt, alegerea politicilor si siste- problema ocuparii fortei de munca sa
melor de sanatate va duce la prepon- fie privita ca o problema esentiala a
derenta unora din obiectivele mentio- politicilor economice. n acest context,
nate anterior n defavoarea altora. Beveridge lanseaza (1944) conceptul
Aceste optiuni depind de o serie de de ocupare deplina sau totala (plein
factori ideologici, politici, economici, emploi/full employment), care va fi
sociali, culturali. \Cristian Vladescu[ preluat pna la nceputul anilor 70 de
numeroase guverne si de organismele
Vezi si: rolul statului n sistemele sani- internationale implicate n problemele
tare pietei muncii. Conceptul a avut la baza
Bibliografie selectiva: WHO (1996) teoria economica a lui Keynes, mai
exact distinctia pe care acesta o face
472
ntre somajul voluntar si cel involuntar. pesimisti, parea ca ncepe o "era fara
Ocuparea deplina urmareste elimina- munca", opinie argumentata prin sem-
rea celui din urma. Punctul de vedere nificativul salt de productivitate ce a
al lui Beveridge a fost acela ca n eco- urmat progresului tehnic, care a con-
nomie exista suficiente locuri de mun- dus la o crestere economica nensotita
ca libere, astfel structurate si distribuite de crearea de noi locuri de munca.
nct, la un nivel rezonabil al salariului, Realitatea a demonstrat ca progresul
indivizii le pot ocupa. Ocuparea deplina tehnic a avut ca efect si aparitia de noi
nu este sinonima cu somaj nul. El produse si ramuri de activitate, ceea ce
considera ca un anumit nivel al so- a facut ca rata de ocupare pe ansam-
majului este inevitabil, dat fiind ca este blul economiilor sa nu nregistreze fluc-
nevoie de timp pentru ca indivizii care tuatii semnificative. Pentru tarile indus-
ramn fara loc de munca ntr-o anu- trializate, procesul de globalizare a
mita ramura economica sa-si gaseas- creat noi oportunitati pentru investitii si
ca loc de munca n alta. Este de comert, rezultnd de aici noi oportu-
asteptat ca acesta este un somaj de nitati de ocupare. Nu acelasi lucru este
scurta durata, continuu rennoit, care
valabil pentru tarile foste comuniste,
nu depaseste 2-3%, timp n care in-
pentru care efectele acestui proces au
dividul poate fi corespunzator protejat
fost cel mult neutre.
prin asigurarile sociale. Din perspec-
tiva lui Keynes si apoi a lui Beveridge, Ciclurile economice, ca si presiunea
ocuparea deplina este cea care ofera ofertei de munca au dat nastere cam n
cheia bunastarii, deoarece aceasta aceeasi perioada unui fenomen nou,
asigura o baza larga de impozitare si o cunoscut sub denumirea de flexibiliza-
cerere scazuta a transferurilor sociale. re, fluidizare a muncii, lund o am-
ploare considerabila formele atipice de
Obiectivul ocuparii fortei de munca a
angajare. ntre acestea, se identifica
fost urmarit diferit, n functie de stra-
frecvent angajarea cu timp partial (cu
tegia de actiune n raporturile de pe
durata a timpului de munca sub cel
piata muncii. Astfel, n tarile care au
normal prevazut legislativ), angajarea
adoptat modelul liberal, locurile de
temporara (cu timp determinat), munca
munca prost platite si cu slaba pro-
nesalariata (n asociatii familiale, pe
tectie sociala, n general n munci ne-
cont propriu), ca si activitatile de volun-
calificate, au cunoscut o larga raspn- tariat. O data cu ele, a aparut si con-
dire. Modelul social-democrat a optat ceptul de subocupare, desemnnd
pentru angajarea temporara n dome- ocuparea incompleta a fortei de munca
niul public, iar cel conservator pentru prin comparatie cu durata oficiala (in-
asigurarea locurilor de munca fortei de tegrala) a zilei de lucru. Desi deja bine-
munca masculine. Tarile foste comu- cunoscute si raspndite, politicile ac-
niste au atins si ele obiectivul angajarii tive ale pietei muncii fiind adesea
depline, cu pretul unor salarii mici si al ndreptate spre sustinerea lor, persista
unei productivitati a muncii scazute. totusi diferente ntre aceste forme de
Spre sfrsitul anilor '60, nivelul de ocu- ocupare si ocuparea clasica. Diferen-
pare reala se departa tot mai mult de tierile apar n privinta protectiei sociale
cel al ocuparii depline. Pentru cei mai si a drepturilor asociate, ca si a ni-
473
velului de salarizare, adesea inferioare ca pe caz de boala, accidente de mun-

n cazul formelor atipice de angajare. ca, vrsta sau ncetarea activitatii furni-
Dintre acestea, angajarea cu timp zoare de venit. n afara lor, n ciuda
partial a cunoscut o crestere constanta unei perioade ndelungate de activita-
dupa 1970. Desi n-a fost n egala te, individul poate cel mult ndeplini
masura raspndita, prezentnd cote criteriile de eligibilitate cerute n cazul
semnificativ diferite de la o tara la alta, unor drepturi de asistenta sociala ga-
trebuie mentionat ca ea a fost si este rantate de stat.
preponderent destinata femeilor. Siste-
mele de asigurare si asistenta sociala Avnd n vedere toate aceste schim-
trebuie astfel ajustate nct sa-i poata bari, conceptul de ocupare deplina a
include si pe cei cuprinsi n formele trebuit reconsiderat. El trebuie sa se
atipice de angajare, att timp ct bazeze pe principiile economiei de
acestea sunt legal recunoscute, iar piata, ocuparea trebuie sa fie produc-
prezenta individului pe piata muncii tiva si liber aleasa, dupa cum locul de
poate fi dovedita cu acte. munca trebuie sa fie acceptabil, sa
Apare aici o alta distinctie importanta: prezinte un minim de securitate sociala
caracterul formal (oficial) sau informal si sanse egale de acces.
al muncii prestate. Acesta face neclara Indicatorii utilizati n caracterizarea
distinctia ntre ocupare si somaj. Sec- ocuparii, n afara ratei ocuparii (calcu-
torul informal este adesea solutia indi- lata ca raport ntre populatia ocupata si
vidului fara loc de munca la problema populatia totala, global sau diferentiat
insuficientei veniturilor. Asa se si ex- dupa sex), sunt: ratele de ocupare pe
plica de ce n tarile Americii Latine sau sectoare economice; rata ocuparii cu
n cele n curs de dezvoltare ocuparea timp partial (OTP), definita ca raport
n sectorul informal urban reprezinta ntre numarul celor ocupati cu timp par-
peste jumatate din populatia ocupata. tial si totalul celor ocupati; ponderea fe-
Limitarea la zona urbana este solutia meilor ocupate cu timp partial (FOTP),
gasita pentru comparatiile internatio- definita ca numar de femei ocupate cu
nale, dar se ascunde astfel n buna timp partial n raport cu numarul total
masura realitatea, dat fiind ca n de persoane ocupate cu timp partial;
aceste tari sectorul agricol absoarbe o rata ocuparii n sectorul informal urban,
mare parte a populatiei, furniznd ve- definita ca numarul persoanelor ocupa-
nituri de subzistenta, cel mai adesea te n sectorul informal urban, n raport
informale. Caracterul formal al muncii, cu numarul total de persoane ocupate.
certificat prin contractul de munca, res- Cteva date privind caracteristicile
pectiv prin documente de nregistrare a ocuparii sunt prezentate n cele ce
activitatii pe cont propriu, atesta statutul urmeaza. Sunt considerati ocupati toti
de salariat, respectiv pe cel de liber cei care desfasoara orice fel de acti-
profesionist/ntreprinzator particular. vitate remunerata sau pentru profit ca
Acestea dau individului dreptul la pro- si cei neremunerati, care desfasoara
tectie sociala pentru cazul unor situatii activitati n asociatii familiale sau n
de risc - pierderea veniturilor din mun- agricultura.
474
Oferta de for de munc
Rata ocuparii
- 1995 (% total / % femei)
Tara Rata totala Rata ocuparii Rata de ocupare Ponderea femeilor din
a ocuparii la femei cu timp partial total ocupare partiala
Canada 58,6 52,1 18,6 68,8
Marea Britanie 57,0 49,5 22,3 81,8
SUA 62,9 55,6 13,3 69,3
Franta 48,2 40,7 14,2 79,1
Germania 52,9 42,8 14,2 86,3
Norvegia 66,2 61,0 21,4 80,1
Suedia 64,1 61,7 15,1 76,9
Japonia 61,4 48,4 19,8 70,1
Bulgaria 43,0 39,1 0,8 40,0
Cehia 59,2 50,3 3,5 70,8
Polonia 50,9 43,9 10,6 56,8
Slovenia 54,4 48,5 14,2 86,3
Romnia 62,0 53,2 14,5 61,4
Ungaria 47,0 40,0 3,2 68,3
Sursa: Key Indicators of the Labour Market, 1999, ILO, Geneva.
Asa cum se poate observa, strategia

Oferta de forta de munca
de actiune n raporturile de pe piata
muncii nu diferentiaza n privinta nive- O.f.m. se refera la resursele de munca
lului de ocupare; tari precum SUA, existente n economie, reprezentnd
Suedia, Japonia au rate comparabile categoria indivizilor care si manifesta
ale ocuparii, desi recurg la strategii di- interesul de a participa la procesul pro-
ferite n privinta fortei de munca. Nici n ductiv. n cadrul resurselor de munca
se disting mai multe segmente. Per-
privinta extinderii angajarii fortei de
soanele n vrsta de munca, apte de
munca feminine sau a celei cu timp
munca, care pot furniza forta de munca
partial aceste strategii nu sunt de- necesara procesului productiv formea-
finitorii; regasim la un acelasi nivel al za populatia activa. Cei care si partici-
ocuparii cu timp partial SUA si Ger- pa efectiv la procesul productiv repre-
mania sau Marea Britanie si Norvegia. zinta populatia ocupata. Ramne un
\Simona Ilie[ segment de populatie care, desi n
vrsta apta si gata de munca, nu este
Vezi si: contract de munca; economie ocupata. Acestia formeaza segmentul
informala; oferta de forta de munca; somerilor.
piata muncii
Persoanele n afara vrstei de munca
Bibliografie selectiva: BIT (1997) formeaza populatia inactiva, care se
475
Oferta de for de munc
subdivide, la rndul ei, n cteva seg- n care individul poate depune, n

mente. Cele sub vrsta minima de parametri acceptabili de eficienta, o
munca (n general, 16 ani) se afla n munca utila. Prin urmare, generatii noi
majoritatea cazurilor n ngrijirea parin- au sporit rndurile celor care solicitau
tilor lor si sunt cuprinsi n sistemul edu- locuri de munca, fara a se nregistra o
cational. Persoanele peste vrsta ma- evolutie similara a celor care renuntau
xima de munca formeaza segmentul la ele.
pensionarilor. Vrsta maxima de mun- Un alt factor demografic, manifest cu
ca este vrsta oficiala (legala) de pen- deosebire dupa cel de-al doilea razboi
sionare. Alaturi de acestea, mai sunt mondial, este migratia populatiei,
incluse n categoria inactivilor persoa- avnd ca efect sporirea ofertei n tarile-
nele care nu cauta loc de munca sau destinatie si scaderea acesteia n cele
nu sunt apte de munca. de emigrare. Ultimul deceniu al seco-
Populatia inactiva nu este inclusa n lului al XX-lea a fost, de asemenea,
mod normal n oferta de munca, dat martorul unui intens fenomen de
fiind ca aceste categorii, din motive migratie dinspre tarile ex-comuniste
diferite, nu si ofera forta de munca, spre cele puternic dezvoltate. Acest
ramnnd n afara pietei muncii. La fenomen a avut repercusiuni asupra
momente diferite de timp, indivizi apar- o.f.m. si n tarile din care au plecat si n
tinnd populatiei inactive pot ncerca cele gazda. Pe de-o parte, se pierde
nsa sa intre pe piata muncii, produ- forta de munca (risipindu-se totodata si
cnd uneori chiar schimbari n carac- eforturile de formare a acesteia) si, pe
teristicile o.f.m. de alta, se exercita o presiune supli-
Nivelul si structura o.f.m. au ca deter- mentara pe piata muncii.
minanti principali factori de natura non- Instabilitatea maritala, un fenomen tot
economica. Acestia sunt factori demo- mai frecvent dupa cea de-a doua ju-
grafici - natalitatea, durata medie de matate a secolului al XX-lea, a indus si
viata, migratia populatiei - si educa- ea presiuni asupra o.f.m., prin ndepar-
tionali. tarea de modelul traditional al familiei,
Factorii demografici sunt definitorii cu tatal unic ntretinator. Tot mai multe
pentru nivelul ofertei. Rata natalitatii femei, pna atunci apartinnd popula-
are un efect imediat asupra populatiei tiei inactive, s-au vazut nevoite sa intre
inactive si unul decalat cu 15-20 de ani pe piata muncii pentru a-si asigura
asupra o.f.m. Rata mortalitatii afectea- resursele necesare traiului.
za, de asemenea, att populatia activa, Factorii educationali sunt responsa-
ct si pe cea inactiva. De-a lungul ul- bili pentru caracteristicile calitative ale
timului secol, conditiile de viata s-au ofertei. Sistemul de nvatamnt este
mbunatatit simtitor, ceea ce a avut modalitatea de adaptare a ofertei la
efecte pozitive asupra starii de sa- caracteristicile cererii. Prin felul n care
natate a populatiei, asupra ratelor de acesta este organizat se urmareste
natalitate si mortalitate si a duratei asigurarea unor calificari profesionale
medii de viata, care a crescut con- ct mai apropiate de caracteristicile
siderabil. O data cu aceasta a crescut cererii. Ritmul progresului tehnic a im-
si durata de viata activa, adica aceea pus un sustinut proces de adaptare la
476
Optimalitate Pareto
noile cerinte ale proceselor tehnologice maxim de utilitate simultan cu un mi-

care cereau noi calificari profesionale. nim de disutilitate de pe urma nchirierii
Treptat, munca bruta a muncitorului a fortei de munca. \Simona Ilie[
devenit tot mai putin solicitata, fiind n-
locuita cu munca nalt calificata si spe- Vezi si: cerere de forta de munca; piata
cializata. n a doua jumatate a seco- muncii; salariul; utilitate
lului, schimbarile si adaptarile profesio- Bibliografie selectiva: George si
nale repetate la care indivizii erau su- Taylor-Gooby (1996)
pusi de-a lungul vietii active au dat
nastere conceptului de mobilitate pro-
fesionala.
Optimalitate Pareto
n afara acestora, accentuarea proce-
sul de democratizare, ca urmare a O stare este optima Pareto daca nici o
succeselor obtinute n planul libertatilor schimbare a sa nu poate duce la cres-
politice, a contribuit si el la cresterea terea utilitatii, respectiv a bunastarii,
o.f.m. Prin urmare, segmente pna nici unui individ fara ca aceasta cres-
atunci considerate n afara pietei mun- tere sa nu fie asociata cu o scadere a
cii sau discriminate n relatiile de mun- utilitatii altui individ. Maximizarea unei
ca au reclamat tot mai insistent dreptul stari sociale deci, n termenii o.p., se
la munca, n conditii de egalitate a san- poate realiza doar prin cresterea utili-
selor. Indivizi apartinnd diferitelor gru- tatii cel putin a unui individ fara ca
puri etnice si rasiale, persoane cu aceasta sa implice scaderea utilitatii
handicap, femeile au fost tot mai frec- altuia (altora).
vent prezenti n rndul celor care fortau Principiul o.p. se poate aplica realocarii
intrarea pe piata muncii. diferitelor bunuri de consum, a fac-
Nu n ultimul rnd, o.f.m. are o deter- torilor de productie sau a compozitiei
minare economica. Nivelul ei depinde bunurilor finale.
de nivelul pretului la care aceasta mar- n domeniul politicilor sociale, o.p. ca-
fa se tranzactioneaza pe piata. Cu ct racterizeaza dezbaterile legate de mo-
acesta este mai mare cu att oferta delul justitiei sociale adoptat (orice re-
este mai mare. Nivelul cheltuielilor ne- distributie a bunastarii care sa respec-
cesare acoperirii costului de subzis- te criteriul o.p. este justa n ideologia
tenta dicteaza un venit si un salariu liberala), dar si de eficienta alocativa.
minim. Acesta induce un nivel minim al Principiul o.p. reprezinta unul dintre
ofertei. Teoretic, de la acest punct, ori- cele mai importante criterii de crestere
ce crestere de salariu aduce o crestere a bunastarii sociale n cadrul eco-
a ofertei. Realitatea a demonstrat ca nomiei bunastarii. Acesta ridica nsa o
exista posibilitatea ca de la un anumit serie de probleme n situatii concrete,
nivel al salariului oferta sa ramna n ceea ce priveste aplicabilitatea lui.
constanta, posesorul fortei de munca Daca bunastarea este presupusa a fi
considernd ca avantajele pe care le strict monetara, fara a tine cont de
aduce sporul de venit nu acopera cos- valoarea relativa a venitului, atunci o.p.
turile antrenate. Aceasta "inertie" este poate fi aplicata n evaluarea unei
rezultatul tendintei de a obtine un schimbari sau stari economice. n lu-
477
Organisme ONU pentru probleme de aezri umane
mea reala, nu exista o schimbare fara Pentru 2000-2001, atentia se va con-

nici un perdant, considera unii autori. centra pe siguranta modalitatii de de-
ncercari de depasire a unora dintre pro- tinere a unei locuinte (security of te-
blemele asociate criteriului o.p. s-au nure) si pe guvernarea urbana, scopul
concretizat n criteriul Kicks-Kaldor si fiind de a reduce saracia urbana prin
criteriul Scitovsky (vezi bunastare so- politici ce sustin echitatea, durabilitatea
ciala). O lipsa a existentei unui criteriu si justitia sociala.
care sa corecteze problemele legate Majoritatea programelor Centrului Na-
de principiul o.p. induce adesea utili- tiunilor Unite pentru Asezari Umane
zarea unor judecati de valoare n ca- urmaresc descentralizarea si ntarirea
drul chiar al analizelor economice. rolului autoritatilor locale, precum si
\Luana M. Pop[ cresterea participarii populatiei, ncura-
jarea cooperarii cu ONG-uri. Dintre
Vezi si: eficienta cele mai importante programe n
Bibliografie selectiva: desfasurare, ar trebui amintite:
Black (1997); Pareto (1913) x orase durabile: urmareste crearea
capacitatii de planificare si mana-
Organisme ONU pentru gement ntr-un mediu urban, utili-
probleme de asezari umane znd metode participative;
x managementul dezastrelor, prin
care se asista guvernele locale si
1. Centrul Natiunilor Unite pentru nationale, precum si comunitatile n
Asezari Umane (Habitat) implementarea programelor de rea-
A fost nfiintat n 1978, la doi ani dupa bilitari si reconstructie n urma unor
Conferinta Natiunilor Unite pe proble- dezastre, n special n domeniul lo-
me de asezari umane din Vancouver, cuirii, al infrastructurilor si al rease-
Canada (Habitat I). Cu sediul la Nai- zarilor;
robi, Kenya, este organismul principal x observatorul urban global: moni-
n sistemul Natiunilor Unite pentru co- torizeaza implementarea Agendei
ordonarea activitatilor n domeniul ase- Habitat prin dezvoltarea si aplicarea
zarilor umane. unor indicatori urbani;
x programul de educatie manageriala
Conferinta Natiunilor Unite pe pro- si conducere locala.
bleme de asezari umane (Habitat II) ti-
nuta n Istambul, Turcia, n 1996 a avut Acestea sunt doar cteva din progra-
ca rezultat Habitat Agenda si Decla- mele Habitat, la sfrsitul anului 1998
ratia de la Istambul, documente prin estimndu-se ca ar fi fost aproximativ
care guvernele se angajeaza n pro- 238 de programe si proiecte n exe-
movarea obiectivelor principale, si anu- cutie n 86 de tari, cu un buget anual n
valoare de 70 milioane de dolari.
me o locuinta adecvata pentru fiecare
si dezvoltarea durabila a asezarilor n Romnia, Centrul National pentru
umane. Habitat urmareste modul de Asezari Umane - Habitat a fost nfiintat
implementare a acestor angajamente n 1991, cu scopul principal de a con-
si dezvolta programe n acest sens. tura strategia nationala pentru habitat
si de a gasi instrumentele necesare
478
Organizaii ale administraiei publice
aplicarii acesteia. Functioneaza ca de- x studii de caz asupra evolutiei pat-

partament specializat n structura Mi- ternurilor consumului de resurse si
nisterului Lucrarilor Publice si Amena- stabilirea unor strategii privind
jarii Teritoriului; este compus n prin- consumul durabil al resurselor;
cipal din reprezentanti ai diverselor x cadastru si sisteme de nregistrare
ministere si ai administratiei publice. n a bunurilor funciare;
1999, cteva organizatii nonguverna- x principalele tendinte ce caracteri-
mentale au depus aplicatii pentru a zeaza evolutia habitatului; se creea-
face parte din acest organism (ex.: Fe- za n acest sens si se analizeaza
deratia Municipiilor, Federatia Orase- indicatori urbani;
lor, Federatia Comunelor). Centrul re- x elaborarea de statistici ale asezari-
prezinta Romnia n relatiile inter- lor umane;
nationale, asigurnd contactele att cu x finantarea locuirii, avndu-se n ve-
Centrul pentru Asezari Umane de la dere un dictionar de termeni privind
Nairobi, ct si cu Comitetul pentru Ase- finantarea locuirii.
zari Umane. Neavnd resurse sub- La sesiunea din 1998, Romnia si-a
stantiale pentru implementarea politici- exprimat optiunea de a fi inclusa n
lor, functionarea acestui centru este programul "Country Profile", n 1999
restrnsa mai mult la generarea politicii lansndu-se monografia Romniei, iar
de locuire si la ndrumare n acest n prezent, stadiul acesteia este foarte
sens, revenind administratiilor locale aproape de finalizare.
sarcina de implementare. \Ruxandra Noica[
Bibliografie selectiva: United Nations
2. Comitetul pentru Asezari Umane (1997); The National Committee for
din cadrul Consiliului Economic the Preparation of the Second
si Social ONU, Comisia Economica United Nations Conference on
pentru Europa Human Settlements (1996); site
Este organismul ONU care are activi- Internet UNCHS
tate n domeniul asezarilor umane n
plan regional, avnd sediul la Geneva,
la Palatul Natiunilor Unite. Sesiunile Organizatii ale administratiei
sale de lucru sunt anuale. publice
Problemele curente ce fac obiectul ac-
tivitatii acestui organism cuprind: Administratiile publice, ca orga-
nizatii, joaca un rol esential n con-
x realizarea profilului sectorului lo- cretizarea politicilor sociale, chiar daca
cuirii n diferite tari (Country Profile deciziile fundamentale legate de natura
Programmme); se creeaza, prin sau forma programelor sociale nu sunt
acest program, posibilitatea compa- adoptate la nivelul acestora.
rarii ntre tari a procesului de dez- n primul rnd, datorita faptului ca
voltare a sectorului locuirii; organizatiile nu pot fi privite ca ac-
x strategii de punere n practica a tori pasivi, ce se comporta strict n
politicilor de renovare urbana si de baza unor reguli impuse ntr-un mod
modernizare a locuirii; mai mult sau mai putin explicit, mai
479
mult sau mai putin structurat. Privite n cluzia ca organizatiile sunt irationale
acest fel, ele devin simple instrumente (March, 1988; March si Olsen, 1984,
de implementare a politicilor sociale, 1989 etc.). Acest fapt a fost pentru
ducnd la considerarea lor ca fiind ne- prima oara semnalat de catre Herbert
eficiente atunci cnd rezultatul efectiv Simon (1947) si explicat prin incapa-
al politicilor sociale nu coincide cu cel citatea structurala a rationalitatii abso-
scontat. Organizatiile sunt actori activi, lute: astfel, apare conceptul rationali-
care se raporteaza activ la mediul lor tatii limitate. Asa-numita nonrationali-
nconjurator - organizational sau insti- tate a organizatiilor a ajuns sa fie
tutional -, inducnd schimbari sau ino-
considerata (de catre teoriile neoinsti-
vatii semnificative la nivelul structurilor
tutionale, vezi DiMaggio, Powell, 1991)
institutionale sau cmpurilor organiza-
tionale din care fac parte. o stare "normala", ce ia mai degraba
forma unui comportament adecvat.
n al doilea rnd, organizatiile nu pot Aceasta nu nseamna ca organizatiile
fi privite ca actori unitari, ce se com- se comporta irational, ci dimpotriva,
porta ntr-o maniera pe deplin coeren- considera specialistii. Organizatiile se
ta. Ele reprezinta, n ultima instanta, adapteaza si modifica, la rndul lor,
grupuri de indivizi, actionnd cteodata mediul organizational din care fac
n sensuri diferite, n functie de inte- parte prin intermediul rutinelor consi-
resele lor particulare, de modul n care derate "de la sine ntelese", al regulilor
si nteleg propriile sarcini, dar si
informale de comportament si decizie
obiectivele organizatiei din care fac
considerate "adecvate" (March, Olsen,
parte. Organizatiile sunt grupuri mai
1989). Actiunile organizationale sunt
mult sau mai putin "nchegate", legate
ghidate de o logica a adecvarii, mai
prin reguli si structuri mai mult sau mai
degraba dect de o logica a consec-
putin formalizate (Brunsson, 1989).
ventialitatii (caracteristice principiului
Gradul de "nchegare" a organizatiilor
rationalitatii, n sens clasic). Astfel,
depinde adesea de tipul obiectivelor
organizatiile si dezvolta seturi de "pro-
organizationale, de natura instrumen-
ceduri standard de operare" (e.g., re-
telor de realizare a acestora, dar si de
guli empirice, norme profesionale imi-
mediul organizational din care acestea
tate sau nvatate din experienta) care
fac parte.
"opereaza inteligent", n sensul ca duc
n al treilea rnd, organizatiile nu pot la elaborarea si mentinerea identitatii
fi privite ca actori strict rationali, n organizationale, a scopurilor si intere-
sensul clasic al definirii rationalitatii. selor acesteia, a normelor si regulilor
Rationalitatea reprezinta n lumea con- de evaluare a activitatilor organizatio-
temporana mai degraba o norma im- nale. Pe scurt, nu rationalitatea, ci
pusa de mediul organizational (Meyer, adecvarea organizatiilor la mediul lor
Rowan, 1977; Meyer, Scott, 1991; organizational si institutional le confera
Meyer, Jepperson, 1991) dect un sansele cele mai ridicate de supra-
instrument fezabil al actiunii organiza- vietuire.
tionale. Evaluarea deciziilor si actiuni-
Aceasta schimbare a modului de nte-
lor organizationale n raport cu rationa-
legere a organizatiilor este deosebit de
litatea acestora duce adesea la con-
importanta n analizele de evaluare a
480
activitatii acestora. Daca, de exemplu, finantate din bani publici duce la

evaluam eficacitatea si eficienta orga- concluzia ca adesea ineficienta lor
nizationala strict pe baza unei analize se datoreaza subfinantarii lor. Un al
de tip cost-beneficiu, care se bazeaza doilea motiv foarte des invocat
pe un model de comportament rational, pentru explicarea comportamentului
atunci asteptarile noastre se ndreapta diferit al organizatiilor finantate din
catre decizii rationale si orice deviatie bani publici este de ordin mana-
de la un proces de decizie rational gerial.
duce la evaluarea organizatiei ca Nils Brunsson (1989) invoca o cauza
ineficienta (Carlsson et. al., 1994). mai generala a comportamentelor di-
Organizatiile publice prezinta nsa, ferite: natura diferita a modului n care
n plus, si alte caracteristici, ceea ce organizatiile finantate din bani publici
adesea face ca ntelegerea compor- si legitimeaza propriile activitati.
tamentului acestora sa nu fie deloc Orice organizatie, fie ea privata sau de
facila. n general, organizatiile publice stat, profit sau nonprofit, trebuie sa si
sunt considerate ineficiente, consuma- justifice activitatile proprii n vederea
toare de resurse si suprabirocratizate. asigurarii supravietuirii. Cu alte cuvinte,
Aceasta imagine pe care majoritatea o orice organizatie trebuie, n primul
asociaza organizatiilor publice nu este rnd, pentru a putea supravietui, sa fie
complet nejustificata. Ea semnaleaza ntr-o oarecare masura legitima.
faptul ca aceste organizatii actioneaza Eficienta poate fi n anumite cazuri un
diferit de alte organizatii. Ce le face mecanism legitimator. Acest lucru nsa
nsa sa fie diferite? nu este valabil pentru orice organizatie.
Organizatiile publice sunt fie organizatii n general, considera Brunsson (1989),
guvernamentale, fie structuri ale ad- organizatiile sunt "ipocrite": ele adesea
ministratiilor locale. ntre aceste doua vorbesc despre actiuni pe care nu le
forme exista unele diferente: n timp ce ntreprind niciodata si actioneaza n
organizatiile guvernamentale deser- moduri despre care nu discuta nici-
vesc puterea politica, nefiind obiect al odata. Ele au, din aceasta perspectiva,
scrutinului public (cu exceptia momen- doua "fete": una actionala, n vederea
telor n care se desfasoara alegerile eficientizarii activitatilor, si una discur-
generale), organizatiile administratiei siv-rationala, avnd ca prim scop le-
locale sunt n mare masura supuse gitimarea organizatiei.
scrutinului public (Davis, 1996). Am-
bele nsa sunt "publice", n sensul ca A discuta, a dezbate nu constituie
sunt finantate din bani publici. Desi ele numai un proces consumator de timp,
se constituie n mod democratic, na- dar prezinta toate "etapele" unei decizii
rationale - e.g., luarea n analiza a
tura lor este esentialmente birocratica.
tuturor variantelor posibile, argumenta-
Organizatiile publice se deosebesc de rea n termeni de cost-beneficiu a vari-
alte organizatii prin cteva particu- antelor posibile, alegerea variantei op-
laritati: time. Discursivitatea caracterizeaza n
a) Finantarea acestora se realizeaza principal procesul politic. Acest seg-
din fonduri publice. La o prima ment organizational care se ocupa de
vedere, faptul ca organizatiile sunt legitimarea activitatilor este deci asa-nu-
481
mitul segment "politic". Devine evident lor si a intereselor divergente este mai
faptul ca aceasta "fata" a organizatiei importanta dect consensul (Nils Brun-
este mult mai importanta n cazul or- sson, 1989; pentru un comentariu mai
ganizatiilor publice, ce au n frunte re- exhaustiv, vezi Luana M. Pop, 2000).
prezentanti politici, i.e. alesi printr-un Actiunea efectiva cade nsa n res-
proces politic democratic. n cazul unei ponsabilitatea aparatului administrativ,
organizatii eminamente economice, deci a celor care reprezinta "sistemul
"fata" actionala a organizatiei respon-
expert" n domeniul administrativ. Cele
sabila pentru eficienta este mult mai
doua segmente depind unul de altul:
importanta, adesea procesele decizio-
politicul si asuma responsabilitatea, n
nale din cadrul organizatiilor economice
fiind mai degraba netransparente, att timp ce administrativul, "usurat" de
pentru o parte a organizatiei, ct si presiunea responsabilitatii decizionale,
pentru mediul acesteia. actioneaza.
Pe scurt, n cadrul administratiilor pu- Finantarea din bani publici a unei
blice, legitimitatea actorilor politici organizatii face deci ca legitimitatea
depinde n mare parte de discursivita- discursiva a acesteia sa fie adesea
tea rationala a organizatiei. Legitimi- mai importanta pentru supravietuirea
tatea, n acest caz particular, nu este sa dect eficienta, n termeni strict
data de nsasi eficienta organizatio- economici.
nala. Esential pentru public, deci Aceasta abordare schimba fundamen-
pentru electorat, este modul n care au tal problematica evaluarii organizatiei.
fost stabilite prioritatile actionale, sco- Daca n cadrul teoriilor clasice de fac-
purile organizatiei si argumentele ce tura "rationalista" distinctia ntre decizie
stau la baza acestor alegeri. Electo- si implementare este fundamentala, n
ratul, respectiv categoria contribuabi- acest context interpretativ ea devine
lilor, spre deosebire de proprietarii sau irelevanta si chiar disfunctionala: actiu-
actionarii unei ntreprinderi economice, nea si decizia nu se suprapun dect n
nu au un interes sau un set de interese rare cazuri, considera Brunsson
comune. Electoratul este adesea (1989). Daca deciziile nu sunt n mod
eterogen, prezentnd o multitudine de
necesar urmate de actiuni, iar actiunile
profiluri valorice, de preferinte si
nu sunt n mod necesar rezultate ale
interese. A satisface electoratul nu
unei decizii de tip rational, atunci
este deci la fel de facil ca a satisface
"implementarea" devine un instrument
actionarii, pentru care o crestere a
profitului este suficienta n vederea mai degraba confuz al analizei poli-
legitimarii actiunilor organizationale. Iar ticilor sociale (Bramley, Hill, 1986).
organizatiile publice trebuie cel putin b) Scopurile acestora sunt n mare
sa reflecte aceasta varietate si diver- parte impuse de programele si
sitate n cadrul proceselor lor decizio- optiunile politice generale, ceea
nale: deciziile organizatiilor publice ce face adesea ca organizatiile
trebuie sa fie transparente, mediatizate publice sa fie responsabile pentru
si puternic dezbatute. n acest context, realizarea unor scopuri care nu le
a dezbate este mai important dect a sunt proprii.
gasi o solutie, prezentarea alternative-
482
c) Operationalizarea acestor sco- duse de existenta si nivelul benefi-

puri, adesea foarte problematica, ciului, sunt foarte greu cuantifi-
datorita vaguitatii si generalitatii lor, cabile.
cade n responsabilitatea organiza- Adesea, organizatiile publice se com-
tiilor publice, avnd ca prim efect porta astfel nct sa si maximizeze
"expunerea" acestor organizatii la o eficienta n raport cu anumite criterii
evaluare a activitatilor n lipsa unei considerate importante n evaluarea
idei clare asupra modului n care activitatilor organizationale, indiferent
scopurile ar trebui, respectiv ar daca aceste criterii reprezinta produsul
putea fi operationalizate. "intern" al organizatiilor (sub forma
d) Evaluarea rezultatelor activitatilor unor standarde clare) sau daca ele
organizationale, n domeniul sunt percepute de catre organizatie ca
politicilor sociale, este adesea fiind criteriile n functie de care alte
ngreunata de imposibilitatea o- instante de control le evalueaza
perationalizarii acestora n ter- activitatea. n functie de modul n care
meni monetari. Programele sociale ele se evalueaza sau se percep a fi
prezinta o serie de efecte greu evaluate, pot lua forme diferite. De
cuantificabile, ca de exemplu, exemplu, Kagan (apud van der Veen,
schimbari comportamentale la ni- 1993) specifica patru tipuri de structuri
velul grupurilor de beneficiari (cu organizationale, ca urmare a
efecte economice si sociale adesea raspunsului organizatiei la doua as-
greu de preconizat), schimbari pe pecte esentiale: realizarea obiectivelor
termen lung (de exemplu, influen- si aderarea la reguli.
tarea starii de sanatate a populatiei 1. Un prim tip organizational este
sau a nivelului educational). Litera- organizatia judiciara, care pune
tura de limba engleza opereaza accentul n egala masura pe
chiar o distinctie ntre "output", n realizarea obiectivelor si pe res-
sensul de rezultat direct, material, pectarea regulilor.
imediat, si "outcome", n sensul de 2. Un al doilea tip este organizatia
rezultat global, final, care presu- legalista, care tinde sa exacer-
pune luarea n considerare si a beze importanta respectarii re-
efectelor si impactului rezultatelor gulilor.
directe asupra distributiei buna- 3. Organizatia discretionara (neau-
starii, dar si asupra conditiilor de torizata sau profesionala), care
producere a bunastarii. Daca rezul- se centreaza pe realizarea obi-
tatele imediate, ca de exemplu, su- ectivelor si mai putin pe res-
mele de bani acordate sub forma pectarea regulilor.
unui beneficiu social si modul de 4. Organizatia "pasiva", care nu
distributie a acestora n functie de reuseste, din diferite motive, sa
bunastarea familiilor beneficiare, si exercite functiile; exemple de
sunt relativ usor de cuantificat si astfel de motive sunt imposibili-
masurat, rezultatele distributive, de tatea de a interpreta ntr-un mod
lunga durata sau de impact, ca de consistent legea, fixarea unor
exemplu, schimbarile maritale in- obiective prea ambitioase etc.
483
e) Mijloacele de realizare a scopu- cracies) tocmai pentru a evidentia im-

rilor generale, dar si a obiective- portanta interactiunii cu publicul, pre-
lor mai concrete, ca reflectie a zinta anumite particularitati ce adesea
operationalizarii unor scopuri po- reclama o structura sensibil diferita de
litice mai largi, nu sunt standardi- alte organizatii administrative de tip
zate, ca n cazul multor tehnologii birocratic.
de realizare a unor bunuri sau Birocratia reprezinta o forma rationala
produse. n ceea ce priveste modul si deci si eficienta de organizare n
de realizare a unui anumit scop al anumite circumstante speciale: atunci
politicilor sociale, de exemplu, era- cnd (a) obiectivele organizatiei sunt
dicarea saraciei, consensul este foarte clare si precis operationalizate
aproape imposibil. Mijloacele depind n termeni ct mai concreti, (b) mij-
adesea de o configuratie particulara loacele de realizare a acestora nu sunt
- economica, sociala, dar si culturala ambigue sau disputate, ci tind sa fie
- astfel nct formularea unor "re- standardizate sau standardizabile si (c)
tete" general valabile sau larg ac- amploarea activitatilor este foarte ma-
ceptate este practic imposibila. re, deci se resimte o nevoie a con-
trolului ierarhic.
f) Si, n final, mediul institutional si
organizational din care acestea La o prima vedere, aceste conditii co-
fac parte este un mediu foarte respund multor activitati n domeniul
dinamic, n care schimbarile n administratiei publice; la o analiza mai
ceea ce priveste "dezirabilitatea" si atenta nsa si n special n ceea ce
"adecvarea" anumitor comporta- priveste politicile sociale, devine evi-
denta lipsa de claritate si precizie cu
mente se petrec foarte rapid. Pe
care sunt sau pot fi formulate obiec-
scurt, domeniul politicilor sociale
tivele organizationale si modul de rea-
este supus unor schimbari de per- lizare a acestora. Acest lucru este si
spectiva foarte rapide. mai evident n cazul organizatiilor lo-
cale, furnizoare de anumite servicii sau
Ct de adecvate sunt structurile programe sociale.
birocratice pentru anumite Acolo unde exista discretionaritate n
organizatii publice? ceea ce priveste concretizarea politici-
Daca luam n analiza numai acele or- lor sociale, problema adecvarii structu-
ganizatii publice care sunt respon- rilor birocratice devine presanta: biro-
sabile n mare masura de furnizarea cratia presupune control ierarhic strict,
directa, nemijlocita, a unor beneficii fara delegare a responsabilitatilor, n
sau servicii catre populatie, deci timp ce discretionaritatea presupune
care reprezinta interfata guvernului n delegarea responsabilitatii si relativi-
ceea ce priveste politicile sociale (e.g., zarea controlului.
scolile, primariile), atunci o problema Birocratiile pot "implementa" cu suc-
esentiala este gradul de adecvare a ces, dar nu pot reprezenta structuri a-
structurilor birocratice n cadrul decvate n cazul n care politica sociala
acestor organizatii. Aceste organizatii, este, n mare parte, si produsul orga-
denumite de Michael Lipsky (1980) "bi- nizatiilor publice locale, ca furnizori
rocratii de ghiseu" (street-level-bureau- directi de beneficii si servicii sociale.
484
Birocratiile standardizeaza activitatile, sociale, adesea, nu implementeaza

urmeaza si respecta reguli. Nici una pasiv politicile sociale, ci contribuie
dintre aceste activitati nu este fezabila activ la conturarea lor. Aceasta im-
n cazul n care activitatile "de stan- plicare activa are deci efecte de "de-
dardizat" fie nu sunt clare sau ne- viere" a rezultatelor distributive inten-
ambigue, fie sunt profund instabile, fie tionate la nivel principial. "Politica pu-
reprezinta inovatii n vederea cresterii blica nu poate fi cel mai bine nteleasa
gradului de adaptare a organizatiei. n forma sa legislativa sau asa cum
Adesea, natura si continutul progra- este ea facuta n birourile vrfurilor
melor sociale si n special ale celor ierarhice ale administratiei centrale,
selective, dar si ale serviciilor sociale pentru ca, n multe sensuri importante,
nu permit generalizarea unor strategii ea este de fapt facuta n birourile n-
comportamentale.
ghesuite si n cadrul interactiunilor zil-
n practica, adesea, organizatiile si nice ale birocratilor de ghiseu" (Lipsky,
gasesc forme, strategii de actiune mai 1980, p. XII).
adecvate scopurilor proprii, n ciuda
cadrului birocratic de care nu se pot Influenta pe care acestea o exercita
debarasa. Aceste "strategii de adap- asupra rezultatelor distributive ale poli-
tare" (coping strategies, Lipsky, 1980) ticilor sociale este n mare masura da-
deviaza puternic rezultatele distributive torata tipurilor de practici elaborate si
ale programelor si serviciilor sociale dezvoltate de catre organizatie pentru
organizate de catre aceste organizatii. a face fata aspectelor particulare cu
care se confrunta organizatiile publice.
n unele situatii, n care furnizarea anu-
mitor servicii sau beneficii sociale pre- Dintre cele mai importante variabile ce
supune cooperarea cu diferite sisteme duc la adoptarea si elaborarea unor
expert (e.g., medical, educational, de practici proprii de catre organizatiile
asistenta sociala), organizatiile publice publice furnizoare de politici sociale, cu
tind sa "mprumute" caracteristici ale efecte de "distorsiune" asupra rezulta-
organizatiilor profesionale, de exemplu telor distributive, putem mentiona:
"punerea accentului pe aplicarea cuno- - regulile formale impuse de niveluri
stintelor mai degraba dect pe respec- superioare si legislatia; acestea pot
tarea regulilor" (Van der Veen, 1993, p. fi ambigue, inaplicabile sau con-
159). Alteori, fie atunci cnd regulile tradictorii;
sau profesionistii nu exista, fie sunt - natura obiectivelor impuse organi-
irelevante pentru natura obiectivelor zatiei (ambigue, incerte, neoperatio-
sau mijloacelor organizationale, orga- nalizabile);
nizatiile se pot axa pe decizii nte- - tipul de resurse distribuite si tipul de
meiate moral. alocare a acestora; daca resursele
sunt alocate n baza unor "teste" de
Strategiile de "adaptare" dezvoltate identificare a bunastarii sau nevoii,
de catre organizatiile publice atunci procesul de alocare este de
furnizoare de anumite beneficii sau tip discretionar, crescnd rolul or-
servicii sociale ganizatiei n distribuirea resurselor;
Organizatiile publice care organizeaza - fonduri limitate n raport cu cererea
sau furnizeaza programe si servicii de beneficii sau servicii sociale; n
485
cazul n care organizatia dispune termeni monetari si este fixat prin lege
de fonduri mai limitate dect cere- (e.g., venitul minim garantat n Ro-
rea, atunci organizatiile elaboreaza mnia). Daca eficienta si eficacitatea
anumite strategii de reducere a organizatiei este stabilita n raport cu
acestui dezechilibru; gradul n care aceasta reduce saracia
- natura interactiunii cu clientii, deter- prin intermediul acestui tip de bene-
minata n mare parte de categoriile ficiu, n conditiile unui buget fix destinat
de potentiali beneficiari sau apli- acestui program social, atunci tendinta
canti. organizatiei este aceea de a oferi ct
Cele mai comune strategii ce influ- mai multe beneficii acelor aplicanti cu
enteaza rezultatele distributive sunt venituri putin mai scazute dect limita
cele de selectare a aplicantilor eligibili stabilita. Acelasi lucru se poate pro-
(gate-keeping strategies, Lipsky, 1980): duce si n conditiile n care eficienta
a) de preselectie sau triere a apli- este evaluata n raport cu numarul de
cantilor, fie prin impunerea unor ajutoare acordate. Daca obiectivul n
criterii de eligibilitate suplimentare, raport cu care este evaluata activitatea
explicit formulate, fie prin cresterea este reducerea severitatii saraciei, deci
costurilor de aplicare, realizata prin- accentul cade pe ajutorarea celor mai
tr-un proces de informare neadec- saraci dintre saraci, atunci organizatia
vata a populatiei n raport cu bene- va favoriza tocmai pe cei cu veniturile
ficiul/serviciul respectiv, prin lungi- cele mai reduse. Daca evaluarea pro-
rea timpului de asteptare a clien- gramului se realizeaza n raport cu
tilor, prin interactiuni "neplacute", perioada de acordare a beneficiului (o
adesea stigmatizante; evaluare pozitiva este asociata unor
b) de selectie efectiva, prin adopta- perioade scurte de acordare a benefi-
rea unor practici care sa favorizeze ciilor, dovedind ca organizatia reuseste
tipul de rezultate utilizate n eva- sa nu induca dependenta), atunci vor fi
luarea activitatilor organizationale. favorizati n special acei aplicanti care
Selectia propriu-zisa a beneficiarilor au sanse mai mari de a se integra pe
este influentata n general de modul piata muncii.
n care organizatia si ntelege pro- Selectia poate fi distorsionata si de
priile scopuri si obiective, de modul stereotipurile functionarilor publici n
n care se evalueaza pe sine sau raport cu anumite categorii de aplicanti
de modul n care se percepe a fi sau potentiali beneficiari. Anumite ste-
evaluata si, nu n ultimul rnd, de reotipuri (e.g., rromii nu vor sa mun-
asteptarile externe n raport cu ceasca), combinate cu utilizarea unor
comportamentul acesteia. judecati de ordin moral (cei care nu vor
Acest lucru poate fi ilustrat pornind de sa munceasca nu merita sa primeasca
la un exemplu concret. Sa presupunem beneficiul), duc la distorsionarea rezul-
ca administratia locala trebuie sa tatelor, adesea ntr-un mod pervers.
distribuie un beneficiu selectiv celor Stereotipurile, combinate cu criterii de
aflati sub un anumit nivel de trai. evaluare de natura cantitativa, duc la
"Nivelul de trai" este operationalizat n ceea ce n literatura de specialitate se
486
Organizaiile internaionale i politica social
numeste "efectul Matthew": acea dis- Vezi si: birocratia de ghiseu; evaluarea
torsiune "perversa" a rezultatelor distri- programelor sociale; constructia
butive, n care cei comparativ mai sociala a beneficiarului
avantajati sunt discriminati pozitiv, n Bibliografie selectiva: Bramley si Hill
timp ce cei comparativ mai deza- (1986); Carlsson et. al. (1994); Davis
vantajati din cadrul celor dezvantajati (1996); DiMaggio si Powell (1991);
sunt discriminati negativ. n general, Lipsky (1980); March (1988); March
acest tip de distorsiune accentueaza si Olsen (1984, 1989); Meyer si
sau agraveaza fenomenul pe care pro- Jepperson (1991); Meyer si Rowan
gramul respectiv si propune sa l (1977); Meyer si Scott (1991); Simon
"normalizeze". (1947)
c) de autoselectie a aplicantilor.
Aceste strategii iau forma condi-
tionarii beneficiului fie de prestarea Organizatiile internationale
unor servicii n schimb (de tipul si politica sociala
muncii sociale n favoarea comu-
nitatii), fie de controlul asupra con- Organizatiile internationale reprezinta,
sumului (e.g., daca beneficiarul nu din punct de vedere sociologic, ras-
si achita obligatiile, de exemplu, de punsul colectiv si institutionalizat al
ntretinere, atunci beneficiul nu i actorilor politici la problemele ce
mai este acordat). Aceste strategii afecteaza stabilitatea si dezvoltarea
de autoselectie cresc costurile de sistemelor politice nationale, regionale
aplicare ale celor care fie nu au sau a sistemului international. Din
nevoie efectiv de ajutorul respectiv, punct de vedere juridic si politologic,
fie intentioneaza sa l "deturneze", o.i. sunt definite drept asociatii create
n sensul unui consum hazardat, de de actorii de drept international, bazate
exemplu, cumparnd cu banii ob- pe existenta unui act comun de vointa
tinuti bautura alcoolica, fara nsa (materializat ntr-un act juridic sau
a-si achita datoriile. tratat constitutiv), a unor norme co-
Evaluarea programelor sociale are mune de reglementare a problemelor,
drept componenta esentiala evaluarea a unor reguli de functionare, a unui se-
organizatiilor implicate n furnizarea cretariat si a unui sediu. Functionarea,
acestora. Procesul de evaluare, ca si legitimitatea si dezvoltarea o.i. deriva
rezultatele acestuia depind n foarte n principal din gradul de coeziune al
mare masura att de modul de nte- valorilor, intereselor si perceptiilor ac-
legere a organizatiilor n general, dar si torilor implicati n rezolvarea proble-
de ntelgerea particularitatilor organiza- melor de interes comun.
tiilor publice (locale) si strategiilor n prezent, datorita globalizarii activita-
organizationale specifice de raspuns. tilor economice si intensificarii contac-
Rezultatele distributive ale unui pro- telor internationale, actiunile actorilor
gram social pot fi explicate si ntelese traditionali ai relatiilor internationale
si prin prisma strategiilor si practicilor (guvernele, ministerele si agentiile ad-
de adaptare ale organizatiilor publice ministrative ale statelor nationale) sunt
locale. \Luana M. Pop[ tot mai mult completate de catre
487
agentii economici (corporatiile multina- asupra problemelor comune si, n

tionale, asociatiile patronale), membrii particular, asupra externalitatilor so-
adunarilor legislative, ai partidelor po- ciale negative ale proceselor de indus-
litice, ai diferitelor miscari sociale ori trializare, liberalizare si globalizare. n
grupuri de interese (sindicatele, organi- acelasi timp, la nivel regional, disparitia
zatiile nonguvernamentale). Acest fapt URSS a creat premisele pentru inte-
da nastere la forme mixte de guver- grarea tarilor central si est-europene n
nare nationala si internationala ntre cadrul Uniunii Europene (UE) si Con-
actorii guvernamentali si nonguverna- siliului Europei (CE) si, astfel, rezol-
mentali, astfel nct definirea si regle- varea problemelor lor economico-so-
mentarea problemelor de natura sociale nu numai la nivel national, ci si
ciala nceteaza a mai fi o problema international (vezi stat social european
strict interna (vezi globalizarea politici- si politici sociale europene).
lor sociale).
Reglementarea la nivel global a pro-
La nivel international, evolutia proble- blemelor economico-sociale sta actual-
maticii economico-sociale (producerea mente sub semnul ideologiei neoli-
si distributia bunastarii si cresterea ca- berale introduse de SUA si statele eu-
litatii vietii) a fost dependenta de di- ropene n valorile si principiile princi-
namica relatiilor geopolitice dintre ma- palelor institutii internationale. Ideolo-
rile puteri (razboiul rece dintre lumea gia de baza prezenta n programele
capitalista condusa de SUA si spatiul Organizatiei Mondiale a Comertului
comunist controlat de URSS), de re- (OMC), Bancii Internationale pentru
latiile politice dintre tarile industriale Reconstructie si Dezvoltare (BIRD/
dezvoltate si cele n curs de dezvol- Banca Mondiala) si Fondului Monetar
tare, precum si de emergenta proble- International (FMI) este ca dezvoltarea
melor globale asociate dezvoltarii so- viabila poate fi asigurata din punct de
cietatii industriale. Dupa cel de-al doi- vedere economic numai de functiona-
lea razboi mondial, confruntarea ideo- rea libera a pietelor de bunuri, servicii
logica dintre capitalismul de tip oc- si factori de productie si ca procesul de
cidental si modelul sovietic de orga- globalizare economica stimuleaza
nizare politica si economica a afectat cresterea economica interna. Limitarea
functionarea o.i. cu vocatie globala interventiilor distorsionante ale statului
(Organizatia Natiunilor Unite si agen- n economie este vazuta astfel ca per-
tiile sale specializate, grupul Bancii mitnd alocarea eficienta a resurselor
Mondiale, Fondul Monetar Internatio- limitate ale sistemului economic si ex-
nal, Acordul General asupra Tarifelor ploatarea optima a potentialului tehno-
si Comertului - GATT) sau o.i. regio- logic, material si uman existent nu nu-
nale (Consiliul Europei, Comunitatea mai la nivel national, ci si global.
Economica Europeana - CEE, Consiliul Anii '90 au reprezentat perioada n
de Ajutor Economic Reciproc - CAER). care SUA si UE au consolidat un
Dupa 1989, abandonarea comu- consens global n jurul valorilor neo-
nismului ca ideologie de stat n tarile liberale, dar aceasta s-a facut n con-
Europei Centrale si de Est a permis ditiile adoptarii graduale a unei con-
relansarea la nivel global a dialogului ceptii noi, comprehensive, asupra dez-
488
voltarii economice si asupra unui nou claratie si un Program de actiune

parteneriat de guvernare ntre insti- asupra dezvoltarii sociale, centrate pe
tutiile statului, organizatiile nonguver- obiectivele eradicarii saraciei, reducerii
namentale, cercurile de afaceri si orga- somajului, combaterii injustitiei si ex-
nizatiile internationale. Dupa o perioa- cluderii sociale, program ce urmeaza a
da de confruntare ideologica acuta, re- fi concretizat att la nivel national (cu
latiile internationale n domeniul socio- asistenta Programului Natiunilor Unite
economic se ndreapta astfel catre pentru Dezvoltare - PNUD), ct si in-
construirea unor mecanisme institutio- ternational, prin masuri de stimulare a
nale noi de decizie politica si coope- investitiei n capitalul uman si prin
rare multilaterala, centrate pe produ- politici publice centrate n mod egal pe
cerea bunurilor publice globale: pacea obiective economice, sociale si ecolo-
si stabilitatea politica a sistemului in- gice. nsa, ca si n cadrul sesiunii spe-
ternational, stabilitatea economica si ciale a Adunarii Generale a ONU
financiara, eliminarea saraciei, contro- dedicate dezvoltarii sociale din iunie
lul raspndirii bolilor infectioase (n 2000 de la Geneva, statele participante
particular HIV/SIDA, tuberculoza si ma- nu au pus n discutie oportunitatea
laria), protectia mediului, controlul flu- transformarii radicale a sistemului in-
xurilor migratorii si al criminalitatii orga- stitutiilor create n 1944 la Bretton
nizate, ca preconditii pentru eficienti- Woods (BIRD si FMI) sau a principiilor
zarea politicilor economico-sociale la GATT/OMC, legitimnd astfel hegemo-
nivel national. nia economica si politica a tarilor dez-
Noua conceptie a dezvoltarii avansata voltate si structura liberala a sistemului
n cadrul ONU se bazeaza pe recu- economic mondial.
noasterea relatiei de strnsa interde- ntrunirea la vrf a statelor ONU din
pendenta dintre dezvoltarea economi- iunie 2000 a reafirmat ideea de a
ca durabila, dezvoltarea umana, justitia continua eforturile comune n vederea
sociala, buna guvernare, democratiza- crearii consensului politic si resurselor
rea, pacea si cooperarea internatio- financiare necesare sprijinirii politicilor
nala. Desi procesul de transformare a de dezvoltare sociala n tarile n curs
ideii de suveranitate nationala este de dezvoltare sau cu economii n
lent, actorii statali sunt tot mai mult tranzitie, o conferinta interguvernamen-
constrnsi sa recunoasca att natura tala la nivel nalt dedicata finantarii
transnationala a problemelor economi- dezvoltarii urmnd a avea loc n 2001.
co-sociale n era globalizarii, ct si ne- n plus, reprezentantii si reprezentan-
cesitatea reformarii actului de guverna- tele statelor membre ale ONU ntrunite
re, prin adoptarea principiilor descen- la Geneva au convenit asupra anului
tralizarii flexibile si parteneriatului so- 2015 ca data limita pentru njumata-
cial si international. tirea proportiei populatiei afectate de
Rezultat al constientizarii efectelor ne- saracia extrema (persoanele cu un ve-
gative ale proceselor de liberalizare si nit real zilnic de mai putin de un dolar),
globalizare economica, reprezentantii pentru asigurarea accesului universal
a 186 de state membre ale ONU au la o asistenta medicala primara adec-
adoptat n 1995, la Copenhaga, o de- vata, pentru promovarea accesului uni-
489
versal la educatia primara (un obiectiv sarace, n special n conditiile refuzului

a carui realizare necesita alocarea su- statelor dezvoltate de a da curs cererii
plimentara, la nivel global, a circa 8 de a fixa preturi minime pentru ex-
miliarde de dolari anual), precum si porturile tarilor n curs de dezvoltare si
pentru cresterea cu 50% a ratei alfa- de a extinde n mod semnificativ pro-
betizarii populatiei adulte (n special a gramele de transferuri tehnologice si
populatiei feminine). De asemenea, de asistenta financiara. Schimbul eco-
statele participante au convenit asupra nomic inegal, corelat cu problema da-
unui angajament politic de acceptare a toriei externe a tarilor n curs de dez-
suspendarii temporare a rambursarii voltare si cu hegemonia Nordului n
datoriei externe n cazul tarilor sarace institutiile de decizie economico-finan-
confruntate cu crize financiare deose- ciara globala (GATT, BIRD, FMI), era
bite si s-au raliat principiului integrarii prezentat drept una din cauzele princi-
politicilor economice, sociale si ecolo- pale ale marginalizarii economice si
gice n vederea reducerii saraciei intra- ale amplificarii problemelor sociale n
societale si somajului, diminuarii ine- tarile Sudului.
galitatii globale si cresterii rolului cate- n anii '90, disparitia sprijinului Uniunii
goriilor sociale afectate de saracie, Sovietice pentru statele socialiste din
marginalizare sau excludere sociala. lumea n curs de dezvoltare, succesul
Pna la ncheierea razboiului rece, ta- noilor tari industrializate din Asia de
rile n curs de dezvoltare ("Sudul') nu Sud-Est si al proiectelor de liberalizare
au reusit, n ciuda vocatiei globale a comerciala din America de Sud, frag-
ONU, impunerea unei conceptii noi mentarea miscarii de "nonaliniere" si
asupra dezvoltarii si nici institutionali- extinderea rolului ONU si al Bancii
zarea initiativelor lor de reforma a re- Mondiale n sfera asistentei pentru
latiilor economice internationale. De la dezvoltare si a combaterii saraciei au
nfiintarea sa n 1964, Conferinta Na- contribuit la abandonarea proiectului
tiunilor Unite pentru Comert si Dez- noii ordini economice internationale,
voltare (UNCTAD) a reprezentat orga- ale carui idei, adaptate la climatul de
nismul ONU prin care tarile Sudului au destindere din perioada postrazboi
ncercat introducerea proiectului "noii rece, continua nsa sa fie prezente n
ordini economice internationale" pe cererile statelor n curs de dezvoltare
agenda globala, un proiect ce viza si n programele PNUD, organism al
transformarea structurii institutionale a ONU care a preluat o parte din valorile
economiei mondiale pe directia re- actionale ale UNCTAD. n prezent, me-
ducerii inegalitatii si cresterii echitatii n canismele de redistributie economica
relatiile economice si politice dintre la nivel global se reduc la asistenta
tarile industrializate si cele n curs de oficiala pentru dezvoltare acordata prin
dezvoltare. Avansat n anii '70 si '80, acordurile interguvernamentale de tip
acest program de reforma, de inspi- bilateral, la asistenta PNUD, la credite-
ratie neomarxista, definea relatiile le acordate de Asociatia pentru Dez-
"Nord-Sud" ca fiind bazate pe un voltare Internationala - IDA (care
schimb economic inegal, ce mpiedica face parte din grupul Bancii Mondiale),
astfel industrializarea rapida a tarilor precum si la operatiunile de ajutor ali-
490
mentar si umanitar din cadrul Progra- da sa afirma atasamentul statelor

mului de alimentatie mondiala al membre fata de necesitatea reglemen-
ONU (WFP), Organizatiei pentru Ali- tarii duratei muncii, prevenirii soma-
mentatie si Agricultura (FAO), Fon- jului, asigurarii venitului minim, protec-
dului Natiunilor Unite pentru Copii tiei mpotriva accidentelor si bolilor pro-
(UNICEF) si naltului Comisariat al fesionale, abolirii discriminarilor eco-
Natiunilor Unite pentru Refugiati nomico-sociale dintre femei si barbati,
(UNHCR). Relativ ignorata de catre a muncii prestate de copii si a muncii
tarile dezvoltate n prima parte a anilor fortate, precum si principiul protectiei
90, problema datoriei externe a tarilor tinerilor, femeilor si persoanelor aflate
n curs de dezvoltare a fost abordata n nevoie, al libertatii de asociere si
de liderii celor sapte state puternic in- negocierii colective.
dustrializate (SUA, Japonia, Germania, Principala problema n calea universa-
Canada, Franta, Marea Britanie si lizarii conceptiei comprehensive a OIM
Italia) si Rusia, n cadrul reuniunilor asupra drepturilor economice si sociale
anuale din 1999 si 2000, unde s-a este decalajul de dezvoltare dintre ta-
propus anularea partiala a datoriilor rile membre si, astfel, tentatia exerci-
tarilor sarace celor mai ndatorate (41 tata de dumpingul social n tarile mai
selectate pna n prezent), nsa n putin dezvoltate (vezi dumping social).
conditiile aplicarii de programe eficien- Statele cu sisteme de protectie sociala
te de reducere a saraciei, programe mai putin dezvoltate tind n general sa
care sa fie concepute si administrate respinga proiectele de uniformizare a
de tarile respective nsesi. standardelor sociale n conformitate cu
n cadrul sistemului ONU, progrese no- modelele mai avansate ale "Nordului",
tabile au fost nregistrate nsa n sfera ntruct vad n aceasta o impunere a
reglementarii multilaterale a conditiilor unei politici neoprotectioniste de redu-
de munca, a educatiei si sanatatii, do- cere a accesului produselor lor pe pie-
menii al caror grad relativ mai redus de tele economiilor dezvoltate (datorita
politizare a facilitat cooperarea inter- cresterii costului comparativ al fortei de
guvernamentala prin acordarea de munca locale). De cealalta parte, tarile
concesii reciproce. Creata n 1919 ca cu un stat al bunastarii dezvoltat spri-
efect al constientizarii nevoii de protec- jina ideea universalizarii unor standar-
tie sociala mpotriva efectelor negative de nalte de protectie sociala att din
ale muncii industriale, Organizatia In- motive ce tin de politica de promovare
ternationala a Muncii (OIM/ILO) are globala a democratiei de tip euro-
drept obiective centrale reducerea in- atlantic, ct si n vederea mentinerii
justitiei sociale, promovarea drepturilor propriilor investitii interne si reducerii
muncitorilor si a conditiilor decente de exportului de capital catre economiile
munca si ntarirea dialogului social din- n care costul fortei de munca este
tre guvern, patronat si sindicate. Cele relativ inferior.
peste 180 de conventii (tratate interna- Astfel se explica de ce propunerile si
tionale cu putere juridica) ale OIM, documentele OIM referitoare la unifor-
precum si recomandarile si declaratiile mizarea globala a regimului drepturilor
politice multilaterale adoptate sub egi- economico-sociale (precum Declaratia
491
OIM asupra principiilor si drepturilor dedicat crearii locurilor de munca si

fundamentale ale muncitorilor din respectarii drepturilor muncitorilor, ce
1998) au n prezent un relativ slab va fi organizat anul viitor de catre OIM.
ecou n rndul reprezentantilor tarilor Tensiunea politica dintre tarile dezvol-
n curs de dezvoltare. Creata n urma tate si cele n curs de dezvoltare este
recomandarilor summitului ONU de la extrem de vizibila n cadrul negocierilor
Copenhaga din 1995, declaratia men- comerciale interguvernamentale, des-
tionata nu a beneficiat de consensul fasurate sub auspiciile Organizatiei
politic necesar pentru a da nastere Mondiale a Comertului (OMC/WTO).
unui regim juridic de armonizare a Obstacolele tarifare si nontarifare
standardelor sociale la nivel global. n impuse de tarile Nordului (n special
conditiile n care tarile mai putin dez- SUA si UE) au mpiedicat n perioada
voltate nu au primit garantii legale fer- postbelica nu numai cresterea expor-
me ca angajamentele statelor prospere turilor manopero-intensive ale tarilor n
n directia cresterii echitatii relatiilor curs de dezvoltare, dar si implemen-
economice "Nord-Sud" vor fi respectarea cu succes a programelor de sta-
tate, presiunile acestora din urma nu bilizare macroeconomica si ajustare
au putut conduce pna acum dect la structurala impuse de FMI si BIRD n
adoptarea unei Conventii referitoare la tarile n curs de dezvoltare. n conse-
abolirea formelor celor mai negative cinta, reprezentantii "Sudului" se opun
ale muncii copiilor (Conventia nr. 182 a actualmente ideii introducerii unei "cla-
OIM), un domeniu n care spatiul con- uze sociale" n urmatoarele acorduri de
fruntarii ideologice este mai redus de- liberalizare comerciala din cadrul
ct n cazul drepturilor economico- OMC, clauza prin care s-ar conditiona
sociale ale fortei de munca adulte. accesul pe pietele Nordului de cres-
Conventia, adoptata n 1999, prevede terea nivelului protectiei sociale si n
combaterea urmatoarelor aspecte ale special de respectarea drepturilor de
muncii copiilor: munca fortata, exploa- baza ale muncitorilor (interdictia utili-
tarea sexuala, activitatile ilicite si mun- zarii muncii copiilor, a muncii fortate,
ca n conditii de risc. n aceste conditii, garantarea dreptului de asociere si a
este de nteles de ce, n iunie 2000, dreptului la greva). Cresterea protectiei
sesiunea speciala a Adunarii Generale sociale n tarile n curs de dezvoltare si
a ONU dedicata dezvoltarii sociale nu diminuarea practicilor de dumping so-
a putut ajunge la un consens referitor cial sunt de aceea strns legate de
la programul comprehensiv al OIM de vointa tarilor dezvoltate de a acorda
stimulare a crearii de locuri de munca concesii comerciale Sudului si deci de
decente, n vederea realizarii unei adncirea reciprocitatii n relatiile eco-
autoprotectii economice ct mai nomice Nord-Sud. Rezolvarea proble-
complete, n conditiile protectiei drep- mei accesului exporturilor si fortei de
turilor fundamentale ale muncitorilor si munca a tarilor n curs de dezvoltare
evitarii adoptarii politicilor de dumping pe pietele economiilor dezvoltate con-
social la nivel national. Adoptarea unei stituie provocarea principala careia
astfel de strategii integrate de reducere statele dezvoltate trebuie sa-i ras-
a somajului la nivel international va punda n cadrul viitoarei runde de ne-
constitui tema viitorului forum mondial gocieri a Organizatiei Mondiale a Co-
492
mertului si aceasta se va reflecta, la PNUD este dezvoltarea umana durabi-

rndul sau, n progresul negocierilor la, care vizeaza conjugarea armonioa-
viznd uniformizarea standardelor so- sa a cresterii economice cu distributia
ciale din cadrul OIM. echitabila a bunastarii economice, re-
Eforturile Organizatiei Mondiale a Sa- generarea mediului si largirea rolului
natatii (OMS/WHO) si ale Organiza- social, a participarii si oportunitatilor
tiei Natiunilor Unite pentru Educatie, tuturor categoriilor sociale. Actualmen-
Stiinta si Cultura (UNESCO) sunt te, PNUD are drept obiectiv prioritar
centrate pe avansarea unei conceptii eradicarea saraciei, prin construirea
largi a dezvoltarii, prin promovarea capacitatilor umane si institutionale ne-
drepturilor fundamentale ale omului la cesare la nivel national si comunitar,
nivel international. Astfel, pe lnga im- concretiznd astfel o idee de baza
plementarea unor programe globale de exprimata n documentele Conferintei
preventie si control al bolilor infec- la nivel nalt de la Copenhaga (1995) si
tioase si de mbunatatire a igienei vietii ale sesiunii speciale a Adunarii Gene-
umane, OMS urmareste crearea in- rale a ONU de la Geneva (2000). n
strumentelor institutionale necesare mod concret, programele de asistenta
protectiei sanatatii (definita drept o sta- ale PNUD sunt orientate catre redu-
re de completa bunastare fizica, men- cerea saraciei (n special n tarile cele
tala si sociala), n vederea stimularii mai putin dezvoltate), crearea de locuri
unei ct mai armonioase integrari n de munca, consolidarea rolului femei-
viata economica si sociala a tuturor lor n societate, protectia si regenera-
membrilor societatii. Strategia UNESCO rea mediului, consolidarea rolului so-
se nscrie pe aceeasi directie de cres- cial al categoriilor defavorizate, con-
tere a calitatii vietii, prin amplificarea struirea capacitatilor necesare unei gu-
colaborarii internationale si adoptarea vernari transparente si responsabile
unor standarde minime de protectie a social. n Romnia, asistenta tehnica
dreptului la educatie, formare profesio- acordata de PNUD ntre 1972 si 1989
nala, informare si cunoastere, contri- a fost directionata n special catre
buind astfel la adncirea dezvoltarii sectorul industrial. n perioada postre-
umane globale, mentinerea diversitatii volutionara, PNUD si-a reorientat prio-
culturale si ntarirea culturii cooperarii, ritatile catre noile sale obiective men-
solidaritatii si pacii internationale. tionate anterior, cu un accent special pe
Dupa ncheierea razboiului rece, Pro- asistenta n reducerea saraciei (51,5%
gramul Natiunilor Unite pentru Dez- din resursele bugetare ale biroului
voltare (PNUD/UNDP), principala a- PNUD n Romnia, n perioada 1997-
gentie de asistenta pentru dezvoltare 1999), promovarea viabilitatii resurselor
din cadrul ONU, si-a redefinit misiunea naturale si de mediu (25,4%) si spri-
si modul de actiune n vederea sur- jinirea eficientizarii administratiei pu-
montarii dificultatilor sale bugetare si a blice, democratiei si participarii (23%).
problemei create de extinderea influen- Un rol important n stimularea dezvol-
tei Bancii Mondiale n sfera asistentei tarii economico-sociale l joaca Agen-
pentru dezvoltare. Conceptul normativ tia Statelor Unite pentru Dezvoltare
central care ghideaza activitatea Internationala (USAID), organism gu-
493
vernamental ale carui programe bila- neficiaza de asistenta sa financiara.

terale sunt subordonate functional mpreuna cu programele de ajustare
obiectivelor strategice ale politicii ex- structurala implementate pe termen
terne a SUA. Astfel, asistenta USAID mediu de catre BIRD ncepnd cu anii
este atribuita conditional statelor cu im- 80, politica de conditionalitate a FMI
portanta strategica pentru SUA si re- vizeaza nu numai eliminarea pe ter-
flecta interesul guvernului federal pen- men scurt a dezechilibrelor interne de
tru crearea unui mediu institutional natura bugetara si financiar-monetara
favorabil cresterii economice, partici- responsabile pentru criza balantei de
parii economice a tuturor categoriilor plati externe, ci si, mult mai important,
sociale, reducerii saraciei, dezvoltarii redefinirea n sens neoliberal a setului
sectorului agricol si stimularii spiritului de valori fundamentale ce stau la baza
antreprenorial la nivel microeconomic politicilor economico-sociale ale guver-
(42% din resursele bugetare ale nelor beneficiare. Programele de aus-
USAID), stabilizarii cresterii populatiei teritate bugetara, de privatizare si de
mondiale si protectiei sanatatii (18% liberalizare a sistemului de preturi, a
din resurse), asistentei umanitare comertului exterior si a circulatiei ca-
(13%), construirii institutiilor democra- pitalurilor impuse de FMI n vederea
tice (6%), protectiei mediului (6%) si (re)crearii unui mediu favorabil cresterii
dezvoltarii capacitatilor umane n sfera economice noninflationiste au fost per-
educatiei si pregatirii profesionale cepute drept factori agravanti ai pro-
(3%). Semnificatia asistentei canalizate blemelor economice, sociale si chiar
prin intermediul USAID trebuie ntelea- politice ale societatilor "gazda", de-
sa n contextul politicii de putere mon- terminnd astfel completarea lor cu
diala, n care statele-lider ncearca prevederi de tip social safety net, me-
consolidarea de aliante hegemonice, al nite a asigura o protectie sociala spo-
caror exclusivism poate afecta dezvol- rita categoriilor defavorizate de-a lun-
tarea unor retele eficiente de coope- gul perioadei de macrostabilizare.
rare multilaterala la nivel global. Aceste masuri se refera la nlocuirea
Desi n mod nominal face parte din mecanismului subventiilor cu compen-
sistemul ONU, Fondul Monetar In- satii banesti directe pentru personalul
ternational (FMI/IMF) urmeaza, ca si disponibilizat, crearea de locuri de
grupul Bancii Mondiale, o politica munca prin investitii publice, cresterea
cvasiautonoma, ale carei linii direc- eficientei administrative n sectorul sa-
toare corespund cu valorile economice natatii publice, precum si adaptarea
neoliberale promovate de tarile dez- sistemului de securitate sociala n ve-
voltate. Principala critica adresata FMI derea unei mai bune focalizari a asis-
este ignorarea efectelor sociale induse tentei pe categoriile cele mai sarace,
de programele sale de macrosta- cresterii contributivitatii n cadrul siste-
bilizare economica pe termen scurt, si melor de asigurari sociale si a rolului
anume afectarea negativa a imple- ajutorului social bazat pe testarea mij-
mentarii politicilor sociale (n special loacelor.
datorita impunerii reducerii bugetelor Datorita inexistentei unei alternative
alocate acestora), cresterea saraciei si economice unanim acceptate la pro-
a datoriei externe a tarilor care be- blema dezechilibrelor structurale de
494
natura bugetara si financiara si datorita pentru Reconstructie si Dezvoltare
politicii comerciale protectioniste prac- (Banca Mondiala/BIRD) pun un ac-
ticate de tarile dezvoltate (care contri- cent similar pe adoptarea la nivel na-
buie adesea la esecul programelor im- tional a unor sisteme de securitate so-
plementate de FMI n vederea relan- ciala viabile din punct de vedere fiscal
sarii exporturilor locale), criticile adre- pe termen lung. Daca n anii '80 po-
sate exclusiv FMI (de exemplu, de litica de credit a Bancii Mondiale a re-
catre confederatia de organizatii non- flectat cu strictete modelul "ortodox" al
guvernamentale Oxfam International) ajustarii structurale exclusiv prin politici
nu sunt pe deplin ntemeiate. Ceea ce monetare restrictive si politici de libe-
este necesar este, n primul rnd, re- ralizare a pietelor tarilor beneficiare,
zolvarea contradictiilor create de reco- procesul de reforma interna initiat de
mandarile antinomice ale o.i. respon- Banca Mondiala n anii '90 a conferit
sabile cu reglementarea problemelor nsa programelor sale de asistenta fi-
economico-sociale la nivel global si, n nanciara si institutionala un nou
al doilea rnd, extinderea sferei de ac- mandat, centrat pe lupta mpotriva sa-
tiune a FMI n ceea ce priveste taxarea raciei la nivel global, pe sustinerea po-
circulatiei capitalurilor internationale, liticilor dedicate dezvoltarii umane, so-
prin impozitarea investitiilor de porto- ciale si protectiei mediului, mbunatatirii
foliu (de exemplu, prin introducerea managementului economic si cresterii
unei "taxe Tobin" n vederea reducerii participarii si constructiei institutionale.
volatilitatii pietelor financiare si a im- Inspirat de noua ideologie a dezvoltarii
pactului economic si social al crizelor avansata n cadrul agentiilor si confe-
financiare, solutie care ar permite, de rintelor ONU dupa ncheierea razboiu-
asemenea, crearea resurselor necesa- lui rece, Cadrul comprehensiv de dez-
re pentru finantarea mult mai substan- voltare al Bancii Mondiale completeaza
tiala a programelor de asistenta eco- politica traditionala a BIRD de crestere
nomico-sociala globala). n acest sens, a viabilitatii fiscal-monetare a politicilor
faptul ca n concluziile sesiunii speciale sociale cu noi masuri de ncurajare a
a Adunarii Generale a ONU din iunie formarii capitalului uman, de consoli-
2000 se gaseste un angajament politic dare a guvernarii transparente si res-
referitor la necesitatea integrarii obiec- ponsabile, de stimulare a participarii
tivelor dezvoltarii sociale (de exemplu, tuturor grupurilor sociale n definirea si
respectarea nevoilor de sanatate pu- implementarea unor perspective proprii
blica si educatie) n cadrul programelor asupra dezvoltarii comunitare si natio-
de stabilizare macroeconomica si de nale pe termen lung. Ca si n cazul
ajustare structurala ale FMI si Bancii strategiei PNUD, adaptarea progra-
Mondiale reprezinta o recunoastere a melor de asistenta externa la conditiile
necesitatii adoptarii de programe de locale, descentralizarea deciziilor, par-
asistenta externa care sa permita im- teneriatul dintre agentiile guverna-
plementarea de politici publice viabile mentale, donatorii internationali, mediul
att din punct de vedere economic, ct de afaceri si organizatiile societatii
si social.
civile si, n special, proprietatea locala
Programele de ajustare economica asupra proiectelor de dezvoltare sunt
structurala ale Bancii Internationale vazute drept conditii-cheie pentru con-
495
solidarea capacitatilor umane si insti- galitati crescnde ntre, pe de o parte,

tutionale locale, ceea ce constituie, la lumea dezvoltata angajata pe directia
rndul sau, o conditie fundamentala a economiei postindustriale, a societatii
echitatii si stabilitatii sistemului eco- informationale si a integrarii economice
nomic si financiar international. n plus, si politice regionale si, respectiv, tarile
creditele acordate n conditii avanta- n curs de dezvoltare, pentru care pro-
joase (dobnda foarte redusa si peri- cesul globalizarii economice reprezinta
oada de rambursare extrem de lunga) o sursa suplimentara de insecuritate,
de catre Asociatia pentru Dezvoltare marginalizare economico-sociala si in-
Internationala (IDA), membra a gru- stabilitate politica. Asa cum se subli-
pului Bancii Mondiale, constituie n fapt niaza n proiectele actuale ale ONU, n
o forma de redistributie financiara glo- raportul comun O lume mai buna
bala, prin care statele prospere sprijina pentru toti adoptat de FMI, Banca
efortul de dezvoltare al tarilor celor mai Mondiala, Organizatia pentru Coopera-
sarace. re si Dezvoltare Economica si ONU n
Programele finantate de Banca Mon- iunie 2000 si n raportul asupra sara-
diala n Romnia ncepnd cu 1991 (n ciei la nivel global prezentat liderilor
valoare totala de 3 miliarde de dolari) tarilor industrializate de catre bancile
au fost centrate pe ntarirea protectiei de dezvoltare multilaterale si FMI n
sociale n perioada ajustarii structurale iulie 2000, solutia acestei stari disfunc-
a economiei de comanda si a proce- tionale trebuie sa vina din directia unei
sului de privatizare, cresterea investi- mai bune reglementari internationale a
tiilor n domeniile sanatatii si educatiei problemelor de natura transnationala si
publice, cresterea eficientei administra- dintr-o mai strnsa si mai eficienta co-
tiei publice si a protectiei mediului. laborare ntre o.i., statele membre si
Activitatile Fondului Monetar Internatio- actorii nonguvernamentali n ceea ce
nal si Bancii Mondiale n Romnia au priveste investitiile n capitalul uman, n
fost marcate n perioada postrevolu- infrastructurile materiale, n tehnologiile
tionara de o relativa lipsa de vointa informationale si n emanciparea so-
politica din partea guvernelor romne ciala si cresterea participarii socio-po-
n ceea ce priveste respectarea terme- litice a categoriilor afectate de saracie
nilor acordurilor negociate cu aceste si inegalitate.
institutii. n prezent, Romnia este n conditiile globalizarii, sursele proble-
inclusa n cadrul grupului de tari-pilot n melor economice si sociale sunt ge-
care Banca Mondiala aplica noul sau nerate tot mai mult de factori situati n
Cadru comprehensiv de dezvoltare si afara frontierelor statului national de tip
beneficiaza, de asemenea, de asis- industrial. Crizele regionale si globale
tenta Bancii Mondiale n coagularea reverbereaza n plan intern, afectnd
unui consens national la nivelul elitelor att dinamica problemelor publice de
politice si economice cu privire la natura economica si sociala, ct si ca-
prioritatile strategice de lung termen pacitatea guvernelor si administratiilor
ale dezvoltarii societatii romnesti. publice de a le reglementa adecvat.
Echilibrul sistemului international ac- Subproducerea bunurilor publice la ni-
tual este afectat de existenta unei ine- vel international constituie astfel o sur-
496
sa majora a problemelor economico- optime a bunurilor publice la nivel re-

sociale actuale si un factor major n gional sau global si, astfel, rezolvarea
erodarea legitimitatii sistemelor de gu- problemelor sociale create de proce-
vernare la nivel national sau chiar lo- sele de liberalizare si globalizare eco-
cal. n ceea ce priveste problemele nomica. Realizarea cu succes a aces-
sociale (somajul, saracia, excluderea tui obiectiv necesita, asa cum o de-
si marginalizarea sociala), raspunsul monstreaza cazul Uniunii Europene,
comun al guvernelor nationale, al or- existenta unui set complex de factori
ganizatiilor internationale si al actorilor interni si externi care sa stimuleze for-
nonguvernamentali va trebui sa fie marea unei culturi a solidaritatii si re-
centrat att pe cresterea potentialului ciprocitatii internationale, ceea ce face
uman si institutional local, ct si pe ca n prezent probabilitatea adncirii
cresterea asistentei Nord-Sud (situata cooperarii internationale n domeniul
n prezent mult sub nivelul recomandat economico-social sa fie mult mai nalta
de ONU, de 0,7% din produsul national la nivel bilateral si regional dect la ni-
brut) si pe eficientizarea sistemului de- vel global. \Bogdan Juncu-Lungules-
cizional la nivel international, prin crescu[
terea participarii tuturor actorilor rele-
vanti si reducerea inegalitatilor si ine- Vezi si: globalizarea politicilor sociale;
chitatilor existente. mbunatatirea gu- stat social european; politici sociale
vernarii globale n sfera dezvoltarii u- europene
mane durabile presupune nsa redefi- Bibliografie selectiva: Global Poverty
nirea rolului statului national si ac- Report (2000); Annan (2000);
ceptarea principiului colaborarii inter- Deacon (1999); Kaul et al. (1999);
nationale guvernamentale si nongu- UNDP (1999); UNRISD (1995)
vernamentale n vederea producerii
497
Parteneriat social
Employment Active Measures, gestio-
P
nat de Fundatia Internationala de Ma-
nagement, n perioada 1994-1997).
n Romnia, n domeniul educatiei si
formarii profesionale continue a fost
emisa o ordonanta guvernamentala pe
baza careia a fost instituit un prim p.s.
specific nvatamntului, n cadrul ca-
Parteneriat social ruia sunt nominalizati partenerii sociali
P.s. reprezinta o forma de dialog social cei mai reprezentativi (Ordonanta Gu-
si o relatie de colaborare ntre mai vernului nr. 115/31 august 2000):
multi actori sociali la realizarea unor x pe de o parte, institutiile sistemului
actiuni, programe, politici sociale, la ni- educational - unitati de nvatamnt,
vel national, regional sau local. inspectorate scolare, Ministerul
Partenerii sociali traditionali n relatiile Educatiei Nationale si alte institutii
de munca sunt sindicatele si patro- subordonate acestuia si
natele. x pe de alta parte, persoane fizice si
Pentru cresterea eficacitatii actiunilor juridice implicate si interesate n
programelor sau politicilor sociale, sunt dezvoltarea nvatamntului:
cooptati, pe lnga sindicate si patrona- - agenti economici si institutii re-
te din diferite domenii, diversi alti par- prezentnd alte autoritati publice
teneri sociali: reprezentanti ai autori- cointeresate;
tatilor locale, ai unitatilor de nvata- - universitati, institutii de cercetare
mnt, de sanatate, de cultura, ai comu- si dezvoltare, centre de exper-
nitatilor de afaceri, ai grupurilor si aso- tiza, alte institutii care pot furniza
ciatiilor profesionale, ai ONG-urilor etc. date si informatii relevante pen-
De exemplu, n domeniul crearii de tru dezvoltarea educatiei;
locuri de munca la nivel local, n tarile - alte categorii de beneficiari, pre-
componente ale Organizatiei pentru cum parinti, elevi, comunitatea
Cooperare si Dezvoltare Economica, de afaceri, grupuri si asociatii
au fost nfiintate numeroase p.s. profesionale, sindicate, organi-
originale, institutionalizate si constituite zatii guvernamentale, comunita-
ca initiative locale (numite si "Local tea locala;
Employment Initiatives" - a se vedea - mass-media ca forma principala
OCDE, 1993). Dupa modelul p.s. din de transfer al informatiei privind
aceste tari si cu fonduri europene ne- raspunderea sociala a educatiei.
rambursabile Phare, la care s-au ada- Formele structurilor bi, tri sau multipar-
ugat mprumuturile din partea Bancii teneriale pot lua forma de contracte,
Mondiale, s-au dezvoltat numeroase conventii, protocoale de colaborare
initiative locale si n Romnia, adminis- etc., ncheiate ntre institutiile sistemu-
trate de Agentia Nationala de Ocupare lui de nvatamnt si partenerii cointe-
si Formare Profesionala sau de orga- resati.
nizatii neguvernamentale (de exemplu, La astfel de p.s. pot participa structurile
Programul Phare - PAEM/Program for noi ale nvatamntului de la nivel cen-
498
Parteneriat social
tral si local, cum ar fi Consiliul National contractele colective de munca au

pentru Reforma nvatamntului (CNRI), caracter de lege ("legea partilor");
Consiliul National pentru Formare si 4. p.s. necesita reprezentativitatea
Educatie Continua (CNFEC), Consiliul partilor (diferentiat pentru sindicate
de Administratie al Inspectoratului Sco- si patronate si n functie de nivel:
lar, Comitetul Local de Dezvoltare a national, de ramura, pe grupuri de
Parteneriatului Social n nvatamntul unitati si pe unitate);
Profesional si Tehnic (CLDPSIPT), 5. partile sunt egale si libere;
consiliile de administratie ale unitatilor 6. p.s. se bazeaza pe un sistem in-
de nvatamnt, consiliile scolare ale formational, care sa ofere posibilita-
unor unitati sau ale unor grupuri de tea efectuarii unor analize compa-
unitati de nvatamnt. rative asupra aspectelor care intra
P.s. n cadrul reformei nvatamntului n continutul negocierilor;
profesional si tehnic din Romnia a 7. p.s. functioneaza pe principiile "bu-
fost initiat prin Programul Phare - VET nului cstigat" si "aplicabilitatii
(Vocational and Educational Training) generalizate" (partile nu pot negocia
sub coordonarea Ministerului Educatiei clauze care stabilesc drepturi la un
Nationale si s-a desfasurat n perioada nivel inferior celor cstigate la un
1994-1997 (A se vedea MEN, 1998). nivel superior, iar drepturile obtinute
P.s. n relatiile de munca din Romnia de sindicate nu pot fi acoperitoare
doar pentru sindicalisti, ci pentru toti
se desfasoara n baza Legii privind
salariatii unei unitati sau grupuri de
contractul colectiv de munca. n acest
unitati, la nivelul ntregii ramuri
domeniu, pna n 1996, p.s. a func-
economice si pentru toti salariatii
tionat dupa Legea nr. 13/ 08.02.1991,
din Romnia aflati la acelasi nivel
aceasta fiind nlocuita cu Legea nr.
profesional).
130/1996, modificata n mai 1998.
n Romnia, ncepnd cu 4 decembrie
Legea, n ultima ei forma, stipuleaza 1990, se constituie prima institutie a
cteva elemente importante: p.s., numita Comisia Mixta Guvern-Sin-
1. p.s. n domeniul muncii este obliga- dicate, care va deveni ulterior Depar-
toriu la toate unitatile economice cu tamentul pentru Dialog Social (HG nr.
mai mult de 21 de salariati; 873/8 decembrie 1998).
2. p.s. ia forma negocierii colective, Pentru largirea dialogului ntre diferite
care are loc anual; grupuri si categorii socio-profesionale
3. p.s. n domeniul muncii si n baza ale societatii n Romnia, a fost creat
negocierii colective se refera mini- Consiliul Economic si Social (CES),
mum la urmatoarele aspecte: sala- compus din reprezentantii guvernului,
riile, durata muncii, programul de organizatiilor patronale, organizatiilor
lucru si conditiile de munca (igiena sindicale, ai altor asociatii si fundatii.
si protectia muncii); aceste aspecte n Romnia (care a adoptat o legislatie
negociate intra ntr-un document cu a raporturilor de munca de inspiratie
valabilitate anuala, numit contract franceza), p.s. se refera si la conflictele
colectiv de munca (la nivel national, colective de munca. Spre deosebire de
de ramura si de ntreprindere); negocierea colectiva neconflictuala
499
Parteneriat social
dintre partenerii sociali - numita si ne- Romnia reia o traditie instituita deja
gociere colectiva integrativa - con- prin Legea contractelor de munca din
flictele de munca fac parte dintr-un alt 1929 (Legea nr. 74/1929), care in-
tip de negociere, numita negociere troducea p.s. la nivelul ntreprinderilor,
colectiva distributiva. instrument legislativ care a functionat
Conflictele colective vizeaza interesele continuu ntre cele doua razboaie mon-
profesionale cu caracter economic si diale (legea preciza ca p.s. are loc
social (nu si politic), rezultate din des- ntre unul sau mai multi ntreprinzatori,
fasurarea relatiilor de munca dintre ntre grupuri sau asociatii ale acestora,
partenerii sociali direct implicati: repre- pe de o parte, si asociatiile profesionale
zentantii capitalului (patron sau repre- sau gruparile de salariati, pe de alta
zentanti ai acestuia, inclusiv n cazul n parte).
care patronul este statul nsusi), pe de Structura p.s. n domeniul muncii si
o parte, si reprezentantii salariatilor protectiei sociale n Romnia este si ea
(organizati n sindicate sau ca inde- una de tranzitie, ntruct procesul de
pendenti), pe de alta parte. privatizare este abia la nceput (pna
Pentru tipul de negociere distributiva la sfrsitul anului 2000, Fondul Pro-
se aplica Legea conflictelor colective prietatii de Stat privatizase mai putin
de munca (Legea nr. 15/1991, deve- de 30% din totalul capitalului ntreprin-
nita Legea nr. 168/1999). derilor de stat).
Referiri importante n privinta p.s. se Statul-patron, n conformitate cu Legea
gasesc si n alte legi: Legea salarizarii nr. 15/1990 (care transforma ntreprin-
(Legea nr. 14/1991, care arata, la art. derile n societati comerciale private,
4.2., ca "salariile se stabilesc prin ne- de stat si mixte si regii autonome,
gocieri colective ntre persoanele societati sau companii nationale) si cu
juridice care angajeaza si salariati sau Legea nr. 66/1993 (care delega functia
reprezentanti ai acestora, n functie de negociere a patronatului manage-
de posibilitatile financiare ale per- rilor, ntr-un contract cu acestia), nu
soanei care angajeaza"), Legea sin- mai are functie de negociere colectiva
dicatelor (Legea nr. 54/1991), Legea la ntreprinderile private, iar la cele de
contractului de management (Legea stat devine un partener social egal ca
nr. 66/1993). pondere si importanta cu sindicatele.
Trebuie sa aratam aici ca majoritatea Pornind de la aceste realitati, aflate
tarilor europene se gasesc astazi deja permanent sub presiunea din ce n ce
ntr-un stadiu avansat de descentrali- mai puternica a dialogului social la
zare a diverselor p.s., unele legalizate, toate nivelurile, Romnia a semnat
altele nu, dupa ce experientele acumu- toate conventiile internationale privind
late pe baza unor numeroase progra- p.s.
me sociale au dovedit ca un astfel de Comparativ cu forma stipulata n Con-
sistem este mai eficace dect cel tra- ventia OIM nr. 144/1978, negocierea
ditional, centralizat. colectiva are urmatoarea forma:
500
Parteneriat social
Structura negocierilor colective

Negocierea colectiva tripartita si bipartita Negocierea colectiva multipla (structura
(n baza Legii nr. 130/1998) tripartita - Conventia OIM nr. 144/1978).
A. La nivel national
Partenerii sociali: organizatii sindicale de Partenerii sociali: guvernul, organizatiile
tip confederatie versus asociatii patronale patronale si cele sindicale.
nationale (M.M.P.S. verifica respectarea Guvernul reprezinta un arbitru n aceasta
legii si tine evidenta contractelor). structura tripartita.
Se negociaza: durata timpului de lucru, pro- Se negociaza: politica generala din
gram si conditii de munca, salarizare si alte domeniul muncii si protectiei sociale, se
drepturi si obligatii ce decurg din raporturile identifica modalitati de dezamorsare a
de munca (inclusiv procedurile de negocie- conflictelor si se pot realiza acorduri
re). Clauzele ntelegerilor convenite dupa n- mutuale de solidaritate sociala n cazul
cheierea unui conflict pot fi introduse n con- pensiilor si asistentei sociale (negocierea
tracte colective de munca. vizeaza "pacea muncii", la nivel national).
Se finalizeaza prin: ncheierea unui Se finalizeaza prin:
contract de munca la nivel national, orientari, recomandari, acorduri sau
cuprinde clauze prin care se stabilesc proiecte de acte normative n domeniul
drepturi si obligatii reciproce ale partilor social (n special ncheierea de contracte
relative la relatii de munca echitabile, colective de munca la nivel national).
protectia salariatilor si a celor alesi n
conducerea sindicatelor.
Implicatiile juridice: Implicatiile juridice:
Contractul colectiv de munca este un act ntruct forma de organizare si procedurile
bilateral care antreneaza raspunderea juri- de lucru se bazeaza pe regula consensului,
dica a partenerilor sociali. deciziile luate urmeaza a fi respectate prin
Litigiile n legatura cu executarea, modifi- libera vointa a partenerilor. Ele au valoare
carea, suspendarea sau ncetarea aces- orientativa pentru organismele statului si
tuia se solutioneaza de judecatorie. contribuie la consensul social. Litigiile se
solutioneaza de Curti ale Muncii.
B. La nivel de ramura economica (federativ)
Partenerii sociali: Partenerii sociali:
- organizatii sindicale de ramura repre- - comisii pe domenii ale Consiliului Eco-
zentative; nomic si Social;
- asociatia patronala de ramura (orga- - comisii mixte patronat-sindicate la
nizatiile patronale nationale sunt nivelul ministerelor economice sau
reprezentative si la nivelul ramurilor). departamentelor de profil.
Se negociaza: aceleasi probleme ca la nivel Se negociaza: politica sociala si economica

national. din ramura sau grup de unitati.
501
Parteneriat social
Negocierea colectiva tripartita si bipartita Negocierea colectiva multipla (structura

(n baza Legii nr. 130/1998) tripartita - Conventia OIM nr. 144/1978).
Se finalizeaza: tot prin ncheierea unui Se finalizeaza: prin orientari, recomandari
contract colectiv de munca, care trebuie si acorduri-cadru la nivel de ramura
sa respecte, n principiu, cele statuate prin economica, ca baza de negociere colec-
contractul colectiv ncheiat la nivel tiva la nivel microeconomic (din grupurile
national. de ntreprinderi de acelasi profil).
Aceleasi implicatii juridice ca si n cazul Implicatii juridice: respectarea prin libera
contractului ncheiat la nivel national. vointa, urmare a ntelegerilor; documen-
Documentele au valoare obligatorie pentru tele au valoare de politica social-eco-
parti, timp de minimum 12 luni (desi unele nomica si sunt orientative pentru parte-
clauze pot fi modificate ulterior). neri, dar cu norme minime obligatorii.
C . La nivelul ntreprinderilor
Partenerii sociali: Parteneri sociali:
- patronul sau FPS (organul de - patronul sau statul (reprezentat prin
conducere al unitatii, stabilit prin lege, administratie);
statut ori regulament de functionare); - reprezentantii alesi ai salariatilor con-
- salariatii, reprezentati de sindicate; stituie comitetul de ntreprindere (la
cnd nu sunt organizate sindicate sau ntreprinderile cu mai putin de 50 de
cnd nu toti salariatii sunt membri de angajati, reprezentantii sunt delegati
sindicat sau ai aceluiasi sindicat, re- sindicali sau de personal).
prezentantii salariatilor se aleg prin vot
secret, pe liste.
Se negociaza: aceleasi probleme ca la Se finalizeaza: prin obtinerea unor drepturi
nivel national, de ramura sau grupuri de si exprimarea unor propuneri de mbu-
unitati (acestea sunt considerate "bareme natatire a activitatii, ca si prin reorga-
minime"). nizarea unor activitati economice, social-
culturale, concretizate n contracte colec-
tive la nivelul ntreprinderii (firmei).
Implicatii juridice: ca si la nivelurile supe- Implicatii juridice: incompatibilitatea cali-
rioare; prevederile contractului colectiv de tatii de membru al consiliului de adminis-
munca produc efecte pentru toti salariatii tratie cu cea de reprezentant al salaria-
din unitate, indiferent de data angajarii lor tilor; raspunderea juridica a fiecarui mem-
sau daca s-au afiliat sau nu la o orga- bru pentru propriile decizii, iar n cazul
nizatie sindicala din unitate. existentei comitetului de ntreprindere, si a
deciziilor acestuia.
Nota: n Romnia, negocierea colectiva bipartita poate avea loc si n institutii bugetare, la nivelul
administratiei sau al serviciilor publice locale, dar reprezentantii partilor (ai salariatilor si ai
conducerii) nu pot negocia clauze referitoare la drepturi ale caror acordare si cuantum sunt stabilite
prin dispozitii legale (de ex., salariile).
502
Parteneriat social
Deschiderea supapei conflictelor de de p.s. si pe deregularizarea pietei

munca n Romnia a condus n mod muncii (salariile si promovarile sunt
automat la o viziune pluralista asupra exclusiv individuale). n cadrul acestui
organizatiilor implicate n relatiile de scenariu se mizeaza pe construirea
p.s. si deci, concomitent, n analiza unui consens bazat strict pe raportul
dialogului social, medierii si concilierii direct dintre sef si subordonat, media-
prin negociere colectiva. Sindicatele, tizat de politici sociale incitative, si pe
patronatul si ntreprinderea n ansam- un sistem informational riguros (un dia-
blul sau, ca organizatie de munca, ntr-o log social continuu ntre reprezentanti
perioada de tranzitie la economia de ai conducerii si experti n resurse uma-
piata, sunt n mod inerent si ele n ne, pe de o parte, si fiecare salariat
tranzitie (de la organizatii nchise la sau echipe/ateliere, la nivelul acestora,
organizatii deschise), traversnd muta- organizndu-se ntlniri directe de
tii profunde, ale caror efecte transpar si mediere n raporturi de munca tensio-
n viata societatii (Boboc, 2000). nate sau de animare a grupurilor de
n privinta viitorului care se ntrevede interese). Este evident ca, n acest
pentru p.s., exista doua scenarii scenariu, sindicatele devin din ce n ce
mai slabe, deoarece functiile de repre-
(Aubry, 1989, p. 24-26):
zentare colectiva scad pna la limita
Scenariul saturnian (arhetip inspirat mentinerii lor doar ca "grupuri paritare
dupa "Proiectul Saturn", aplicat la firma cu functii de negociere".
americana General Motors, dar care a
Ambele scenarii sunt legate direct de
fost ulterior "importat" si de firme din
ipoteza desindicalizarii masive sau
Europa Occidentala, mai ales vest-
progresive n ntreprinderi. n ipoteza n
germane) este fondat pe mentinerea
care continuarea desindicalizarii va fi
tipului de p.s. traditional, cu actorii
reconfirmata pe termen mediu si lung,
sindicali si patronali reprezentativi la
atunci se considera ca scenariul ca-
diverse niveluri (n speta, la nivel de
lifornian va lua, nca de la debutul se-
ramura si de ntreprindere), dar care
colului al XXI-lea, o amploare pe scara
implica definirea unui nou contract so-
internationala. n ipoteza contrara, a
cial, bazat pe acceptarea, din partea
revigorarii sindicalismului, chiar n ca-
organizatiilor sindicale, a unor garantii
zul unei desindicalizari treptate sau al
de formare, evolutie profesionala si
schimbarii strategiilor de confruntare
reconversie pentru salariati, n schim-
din partea sindicatelor, se va afirma
bul unor concesii salariale.
din ce n ce mai mult scenariul sa-
Un astfel de scenariu responsabilizea- turnian.
za partea sindicala si chiar o subven-
n cazul specific al tarilor aflate n tran-
tioneaza - mai ales n contextul desin- zitie la economia de piata, se con-
dicalizarii actuale -, pornind att de la sidera ca posibilele mari convulsii
ideea necesitatii unui p.s. puternic, ct sociale, alimentate si de mediul politic
si de la convingerea ca sindicatele pot turbulent, ar putea fi stopate si prin
sa constituie un factor de echilibru si asa-numitul "scenariu australian", ca o
de democratie industriala. a treia cale previzibila de urmat n or-
Scenariul californian este fondat, din ganizarea p.s. al viitorului (Dobscheck
contra, pe o individualizare a relatiilor si Niland, 1989, p. 179-185).
503
Pensionare anticipat
Scenariul australian, spre deosebire Noile mutatii profunde n sfera muncii

de orice alt scenariu posibil (care dez- si descentralizarea p.s. impun apelul
volta p.s., printr-o diversitate de forme), comunitatilor locale la studiile efectuate
se bazeaza pe sistemul australian al de universitati si institute de cercetari,
relatiilor profesionale, care este fondat ca si la scolile de management, pentru
pe conciliere si arbitraj. n cazul unor a face fata presiunilor politice, eco-
frecvente conflicte ntre partenerii so- nomice, manageriale si sociale de
ciali, se face apel la medierea externa crestere a responsabilitatilor si liber-
a tribunalelor muncii (industrial tribu- tatilor umane si de crestere a calitatii
nals), pentru rezolvarea disputelor la vietii oamenilor. \Ion Boboc[
toate nivelurile si mai ales la cel na-
Vezi si: sindicat; contract de munca;
tional (ex., greva generala). Cu alte cu-
salariul; neocorporalism
vinte, scenariul australian poate pune
n discutie doar preponderent tipul de Bibliografie selectiva: Boboc (2000);
negociere colectiva distributiva des- Dobscheck si Niland (1989); Mos-
centralizata. covici (1970); Aubry (1989); OECD
(1993)
Tribunalul muncii ncepe sa apara n
Romnia abia n noiembrie 1999,
printr-o ordonanta de urgenta a gu- Pensionare anticipata
vernului, instituind astfel si la noi forma
de p.s. n situatii conflictuale (nego- P.a. (engl., early retirement) reprezinta
ciere colectiva distributiva). o masura pasiva de protectie a so-
Evident ca preferabile sunt scenariile merilor, care consta n a sustine iesi-
care propun o viziune pluralista, dar rea de pe piata muncii, prin pensio-
pozitivista, de negociere colectiva inte- nare, a acelor persoane care fac do-
grativa, care lasa ntreaga responsabi- vada unui numar minim de ani de
litate de negociere colectiva n seama munca si se gasesc n preajma vrstei
legale de pensionare. Acest tip de
p.s. din ntreprinderi.
masura a aparut n tarile europene ca
Pe lnga utilitatea unor scenarii reale solutie la problema somajului de masa
sau imaginare elaborate de psihoso- si ca o redistributie a muncii de la
ciologi prin cercetarile lor n mediul in- vrstnici la tineri. Ea s-a modelat pa-
dustrial sau n laborator (cum sunt si ralel cu reforma sistemelor de pensii
cele preluate din "teoria jocurilor"), im- de dupa 1970.
plantarea si observarea efectelor aces-
Initial, a fost gndita ca o masura de tip
tora ofera si un feedback necesar dez-
activ, deoarece, prin iesirea de pe
voltarii psihosociologiei, ele fiind utile si
piata muncii a persoanelor vrstnice,
politicilor sociale la care participa par-
se creau locuri de munca pentru gene-
tenerii sociali. Dupa cum arata Serge
ratiile tinere, care ncepusera sa de-
Moscovici, "astazi analiza negocierii si
vina un segment extrem de vulnerabil.
a situatiilor de joc ar putea fi calea re- Prin cresterea sperantei de viata si a
gala n abordarea fenomenului psiho- conditiilor de viata si de munca,
sociologic al interactiunii" (Moscovici, rezistenta indivizilor la iesirea de pe
1970, p. 2). piata muncii a crescut. Mai mult, ex-
504
perienta de munca acumulata crea un femei (la 60 de ani cu 15 ani de

avantaj segmentului vrstnic. Salvarea contributie si cel putin 10 ani lucrati n
tinerilor a venit prin aparitia de noi ultimii 20). Rata de nlocuire a venitu-
calificari la care generatiile vrstnice rilor nu este dependenta de modul de
nu se mai puteau adapta si care, fiind iesire la pensie. Datorita diferitelor mo-
n apropierea vrstei de iesire de pe dalitati de p.a., vrsta medie de pen-
piata muncii, aveau mici sanse de sionare este sub cea legala pentru
reangajare n eventualitatea ca ar fi limita de vrsta (65 de ani).
devenit someri. Mai mult, chiar si n Franta a ales calea asigurarilor de so-
aceasta eventualitate, s-a considerat maj si ca un nlocuitor al politicilor
ca ar fi mai usor de sustinut povara active de combatere a somajului (cu
financiara pentru aceasta grupa de exceptia ctorva masuri adresate tine-
vrsta de-a lungul a doar nca ctiva rilor). O ntelegere (1972) ntre sindi-
ani, dupa care ar fi intrat n vigoare cate si organizatia patronala nationala
drepturile de pensie, dect sustinerea garanteaza celor de peste 65 de ani o
financiara a generatiilor tinere pe o compensatie de somaj pentru pierde-
perioada nedeterminata, pna cnd ar rea locului de munca. Cei de peste 60
fi reusit sa intre pe piata muncii. de ani din sectorul privat, care contri-
Intrarea trzie pe piata muncii era buisera la fond cel putin 10 ani, puteau
nsotita de scaderea perioadei de primi compensatia timp de 5 ani, dupa
cotizare la diferitele fonduri de risc care aveau dreptul la pensie pentru
(somaj, boala, pensie), ceea ce urma limita de vrsta (70% din salariul brut
sa aiba un efect negativ asupra al ultimelor 3 luni). Ulterior, aceasta fa-
veniturilor individului n caz de boala cilitate s-a acordat si celor sub 60 de
sau concediere. La limita, exista riscul ani. Reforma sistemului de pensii a
ca aceste venituri sa nu fie suficiente nasprit conditiile de pensionare la
pentru a acoperi un minim de venit termen (minimum 40 de ani de cotizatie,
necesar supravietuirii, caz n care pensie calculata n raport cu cei mai
statul ar fi chemat sa intervina n echi- buni 25 de ani, nu 10), prevaznd n
librarea acestei situatii, prin asistarea paralel conditii stimulatoare pentru pre-
sociala a acestor indivizi. venirea excluziunii sociale a grupurilor
P.a. s-a facut pe cai diferite. n Germa- de risc: patronii au fost exonerati de
nia, sunt reglementari diferite pentru partea lor de contributie sociala pna
pensionarea pe caz de boala (mini- cnd salariatii din grupurile de risc m-
mum 5 ani de contributie pentru plinesc vrsta de pensionare la limita,
incapacitate de munca; femeile pot a fost prevazuta o suma de bani care
beneficia de cte 1 an de contributie se acorda patronilor pentru fiecare per-
pentru fiecare copil, astfel ca ele se pot soana de peste 50 de ani neocupata
califica pentru p.a. chiar si cu o foarte angajata, ca si rambursarea cheltuieli-
scurta istorie n piata muncii), pentru lor de calificare pentru acestia, daca
somaj ndelungat (la 60 de ani cu ea era necesar.
minimum 52 de saptamni de somaj n Marea Britanie reglementeaza, de ase-
ultimele 18 luni si o perioada de menea, p.a., prin protectia somerilor
contributie minima de 15 ani), pentru (daca patronul angajeaza la schimb o
505
persoana din rndurile somerilor), n de ani (vrsta limita de pensionare 65)

caz de boala si incapacitate de munca cu reducerea cu 0,6% pe luna a
a unui somer si pensii ocupationale drepturilor de pensie cuvenite. Totoda-
(daca pensionarea se face la cerere, ta, fiecare luna de munca peste vrsta
sunt reduse sensibil drepturile de pen- de pensionare pna la 70 de ani aduce
sii; daca sunt motive ale firmei sau re- un spor al acestora de 0,5%. Exista trei
structurari, compania poate decide pla- modalitati de p.a.: prin combinarea
ta integrala a drepturilor de pensii), angajarii cu timp partial si pensionarea
care acopera 51% din forta de munca. (part-time pension), caz n care se
n Suedia, sistemul de pensii a replicat obtine o pensie egala cu jumatate din
sistemul de angajare. Pna dupa raz- pensia integrala la vrsta respectiva;
boi, Suedia a fost puternic orientata prin diminuarea capacitatii de munca
spre munca, drepturile de pensie, so- combinata cu ocuparea, pentru care
maj, boala fiind stabilite pe principiul exista posibilitatea acordarii unor pen-
unei sume fixe de nivel scazut. n 1960 sii diferentiate (pensie integrala, 2/3 si
a fost introdusa o schema nationala 1/3), si sistemul de pensionare partiala,
obligatorie de pensionare, care supli- introdus n 1976. P.a. partiala se poate
menta att pensiile de vrsta, ct si pe primi daca persoana este ntre 60 si 65
cele ale vaduvelor si pe cele pentru de ani, timpul de lucru a fost redus cu
diminuarea capacitatii de munca. Pen- cel putin 5 ore pe saptamna, cel ra-
sia suplimentara depinde de anii lucrati mas este de cel putin 17 ore pe sap-
(minimum 30 pentru pensie integrala) tamna, persoana a lucrat cel putin 10
si de cele mai mari venituri de-a lungul ani peste vrsta de 45, venitul sau du-
a 15 ani. Pensia si pensia suplimentara pa reducerea timpului de munca nu
reprezinta 2/3 din media salariilor celor depaseste valoarea maxima a pensiei
mai buni 15 ani. De asemenea, au un si este rezident suedez. Aceasta pen-
maxim stabilit la 7,5 ori valoarea unei sie compenseaza 65% din venitul
sume de baza (indexabile). Dupa pierdut.
1976, p.a. se poate accepta de la 60
Beneficii acordate n cazul p.a., ca procent din salariul mediu avut, 1980
Franta Germania Suedia Marea Britanie
97,5 71,2 65,0 31,4
Sursa: Kohly, M.; Rein, M.; Guillemard, A. M.; van Gunsteren, H., (1991).
Timpul a dovedit ca efectele sale nu se admite ca p.a. a favorizat aparitia
sunt tocmai cele scontate, astfel nct de noi forme de angajare, cum sunt ac-
de la jumatatea anilor '80 s-a mani- tivitatile caritabile si voluntariatul. Multi
festat tendinta de a limita aplicarea dintre cei pensionati anticipat au re-
acestui tip de masura. Caracterul sau intrat pe piata muncii, formnd asociatii
pasiv a nceput sa se manifeste dupa o de consultanta a companiilor franceze
perioada, cnd s-a constat reintrarea si a celor din lumea a treia, fiind, de
acestor indivizi n forme diferite pe asemenea, frecvent implicati n aso-
piata muncii. n Franta, spre exemplu, ciatii culturale si sociale.
506
Persoane fr adpost
n tarile foste comuniste, caracterul paturilor sale de pensie. Noua lege a
siv al acestui tip de masura este mai pensiilor, adoptata n 2000, privind sis-
pregnant dect cel activ. Aceasta se temul public de pensii, prevede posi-
datoreaza n principal proceselor de bilitatea pensionarii anticipate, ca si
restructurare care au avut loc n aceste dreptul la pensie anticipata partiala.
tari si care, ntr-o prima etapa, a n- Ambele se adreseaza celor care se
semnat disponibilizarea fortei de mun- afla sub vrsta standard de pensionare
ca. Cu ct este mai lent ritmul schim- cu cel mult 5 ani, dar, n primul caz,
barii cu att este mai trzie reabsorbtia acestia trebuie sa depaseasca stagiul
fortei de munca si mai lunga perioada complet de cotizare cu cel putin 10 ani,
de sustinere financiara a indivizilor. Pe n timp ce a doua situatie se refera la
de alta parte, n toate aceste tari, cei care l-au ndeplinit sau l-au depasit
inflatia a erodat puterea de cumparare cu pna la 10 ani. Cuantumul pensiei
a tuturor veniturilor populatiei, cu prese stabileste n primul caz n aceleasi
dilectie pe cele provenind din trans- conditii cu cel al pensiei pentru limita
feruri sociale, care nu fac obiectul de vrsta, n timp ce cuantumul pensiei
negocierilor, astfel ca ncercarea de a anticipate partiale se stabileste prin di-
reveni pe piata muncii, mai ales pe minuarea pensiei pentru limita de vrs-
piata informala, a devenit o chestiune ta procentual, n raport cu perioada de
de timp. n baza unui venit asigurat, cotizare. \Simona Ilie[
acest segment de vrsta a fost atractiv Vezi si: oferta de forta de munca,
pentru angajatorii care functioneaza pe politici active, politici pasive,
piata informala, data fiind mai marea sisteme de asigurari de pensii
lor disponibilitate de a accepta salarii
mici. Tari ca Lituania si R. Ceha au Bibliografie selectiva: Kohly et al.
(1991), Marginean (1999)
ncetat deja aplicarea acestei masuri.
Romnia a experimentat si ea p.a. la
nceputul anilor '90, ca masura repara-
torie, garantnd integral drepturile de Persoane fara adapost
pensie pentru cei sub vrsta limita de Lipsa de adapost, definita ca repre-
pensionare, dar ndeplinind minimul de zentnd "deprivarea cea mai profunda
vechime n munca. n cea de-a doua
cu putinta, n societatea noastra"
jumatate a anilor 90, o forma diferita de
(McGerigle si Lauriat, 1983), constituie
p.a. ncerca sa evite revolta sociala, ca
o problema sociala asociata crizei lo-
posibila reactie a populatiei la disponi-
cuintelor, corelata cu cresterea demo-
bilizarile masive ocazionate de restruc-
grafica si cu promovarea unor politici
turarile economice. De aceasta data s-a
impus o vrsta apropiata de vrsta sociale care nu au inclus n preocu-
legala de pensionare, la acea data 57 parile lor acest aspect, neconsidern-
pentru femei si 62 pentru barbati, si ac- du-l o prioritate a momentului (avnd n
ceptarea statutului de somer, cu drep- vedere problemele bulversante ale
turile si obligatiile antrenate de acesta. tranzitiei).
La expirarea drepturilor de somer, in- Persoanele fara adapost reprezinta un
dividul urma sa intre n posesia drep- grup populational cu o mobilitate si
507
Persoane fr adpost
fluctuatie (n functie de situatia econo- perioada industrializarii tarii, aceste

mica, politicile de locuire etc.) foarte grupuri de oameni fiind consemnate la
mare, reprezentnd n acelasi timp o locuire pe verticala si deprivate de
unul dintre grupurile sociale aflate n loturile de pamnt care le apartinusera
risc de marginalizare si excludere so- si care intra automat n proprietatea
ciala cronica. Numarul persoanelor fa- statului.
ra adapost este ntr-o continua cres- Pentru ncurajarea politicii de locuire
tere. Acestea apar n tot mai multe practicate de regimul comunist, se fa-
zone urbane si rurale, numarul aces- ciliteaza contractarea de apartamente
tora fiind totusi mai mare n zonele proprietate personala, prin stabilirea
urbane. ntruct fenomenul se inter- unor rate accesibile clasei medii, "mun-
secteaza cu saracia, numarul persoa- citoare", care este astfel mproprieta-
nelor fara adapost creste direct pro- rita.
portional cu cresterea saraciei.
Astfel, lipsa de adapost n aceasta
Istoric perioada este o problema singulara,
Istoric vorbind, au existat n toate tim- izolata la anumite grupuri deviante si
purile oameni lipsiti de adapost, fie ca necaracteristica populatiei n ansam-
aceasta deprivare era una temporara, blul sau.
determinata de anumite catastrofe sau
Dupa 1989, ne confruntam cu o explo-
calamitati naturale (cutremure, inunda-
zie a numarului de oameni care si
tii, epidemii, incendii), fie ca se pre-
stabilesc locuinta pe strazi, acestia
zenta ca o forma de trai, datorita unei
fiind nchisi n anumite categorii con-
stari cronicizate de saracie.
ceptuale, dintre care cea mai cunos-
n Romnia, pna n 1989, lipsa de cuta si des uzitata este cea a copiilor
adapost nu era o problema evidenta, strazii. Lipsa politicilor de protectie so-
deoarece una dintre politicile funda- ciala a persoanelor lipsite de adapost
mentale ale regimului comunist a fost face ca fenomenul sa devina vizibil,
sa ofere fiecaruia un adapost, pe ct impunnd strategii de protectie sociala
posibil conform standardelor comunita- tintite spre grupurile de populatie afec-
re prevazute de ideologia comunista, tate de aceasta problema.
prin care locuintele individuale, n
case, erau nlocuite de apartamente n Definirea conceptului
blocuri, crend astfel n mod fortat o Literatura de specialitate propune mai
comunitate de oameni pentru fiecare multe definitii. Vom prelua definirea
bloc de locuinte. n acest context, oferita de Social Work Encyclopedia,
avem de-a face cu impunerea acestei care defineste lipsa de adapost n mod
politici de locuire unora dintre popu- literal si absolut, referindu-se la inexis-
latiile nomade de rromi, care sunt tenta unei locuinte de orice fel sau a
astfel "stabilizati" n apartamente, oricarui substitut al unui spatiu de lo-
producndu-se practic o deculturare cuit. n acest termen, sunt inclusi cei
fortata a acestor grupuri de oameni. Pe care n mod literal nu au un adapost
de alta parte, o proportie semnificativa permanent, dormind pe strazi sau n
de oameni din zonele rurale este adaposturi (azile) de noapte special
deplasata n zone urbane periferice, n instituite. Altii reprezinta dimensiunile
508
Persoane fr adpost
mai putin vizibile ale problemei, nefiind a caror vestimentatie si comportament
identificati pe strada, deoarece dorm la bizar atrage atentia publicului. Repre-
prieteni, n masini sau n cladiri aban- zinta de cele mai multe ori singurul
donate (pentru Romnia, un grup si- grup pe care publicul l asociaza cu ca-
milar ar fi grupul celor care dorm n tegoria persoanelor fara adapost. Se
canale). izoleaza n parcuri, mijloace de trans-
Un alt criteriu de definire a lipsei de port etc. Clasificarea acestor persoane
adapost l constituie timpul/durata de- implica nsa o ntelegere a feno-
privarii. Distingem astfel o deprivare menului, deoarece cauzalitatea feno-
episodica, caracteristica pentru acele menului si modul de reprezentare sunt
persoane sau categorii de persoane specifice fiecarei categorii n parte.
care ramn n mod frecvent fara ada- Astfel:
post, reusind sa gaseasca n cel mai 1. persoanele cu boala mentala
bun caz solutii temporare; de aseme- cronica includ persoanele dezinsti-
nea, se identifica o deprivare circum- tutionalizate sau cele care fac parte
stantiala, legata de un anumit eveni- dintr-un sistem ambulatoriu de sa-
ment/factor de mediu, fiind definita nu- natate mentala. Acestea prezinta o
mai ntre limitele temporale ale acelui serie de probleme psihiatrice (schi-
eveniment (lipsa de adapost pentru zofrenie, depresie, psihoze, tulbu-
sinistratii diverselor catastrofe natura- rari de adaptare si de comporta-
le); si, binenteles, avem de-a face cu o ment, tulburari de personalitate)
deprivare cronica, pentru acele situatii mult mai multe comparativ cu per-
n care lipsa de adapost devine un soanele care au adapost, datorita
mod de viata, iar strada devine locuinta lipsei unei monitorizari competente
permanenta, n multe din aceste situatii a bolii si implicit unei medicatii
adaptarea individului la strada fiind n corespunzatoare (Surber et al.,
fapt o strategie de supravietuire (copiii 1988);
strazii, acei copii care se rentorc pe 2. alcoolicii cronici si abuzatorii de
strada, pentru ca reprezinta singurul substante halucinogene prefera mi-
mediu pe care l cunosc si n care se rajul si falsa libertate a strazii sau
simt protejati. se refugiaza n strada de toate pro-
Categorii de persoane lipsite blemele personale si sociale la care
de adpost nu au gasit raspuns;
Pentru definirea categoriilor de popula- 3. imigrantii si refugiatii reprezinta un
tie regasite sub termenul generic de subgrup de populatie lipsit de ada-
persoane lipsite de adapost, cercetatorii post, ceea ce afecteaza capacitatea
care au studiat ndeaproape fenomenul lor de integrare n noua societate;
identifica anumite grupuri de populatie 4. persoane apartinnd unor minoritati
care corespund definitiei persoanelor etnice sau rasiale: unele cercetari
lipsite de adapost si se regasesc n considera ca exista o legatura ntre
toate mediile sociale si culturale. minoritati si persoanele fara ada-
post. Cresterea numarului de negri,
Persoanele de pe strada (street peo- hispanici, rromi si alte minoritati
ple) sunt barbati si femei, tineri si copii conduce la suprapopularea anu-
509
Persoane fr adpost
mitor orase (creste cererea pentru n marile orase, constituie o provocare
locuinte si locuri de munca, deci si lansata factorilor de decizie, n ceea ce
presiunea asupra pietei muncii, pe priveste protectia sociala n general si
de-o parte, si asupra administratiei politicile sociale de protectie a copilu-
publice, pe de alta parte) si, implicit, lui, n special. Trebuie mentionat din
la cresterea numarului persoanelor start ca, sub termenul generic de copii
fara adapost. Un studiu realizat n ai strazii, se regasesc mai multe cate-
SUA, n 1987, arata ca 51,9% gorii de populatie afectate de anumite
dintre persoanele fara adapost erau probleme sociale, care trebuie consi-
negri, iar 14,8% hispanici si asiatici derate n mod separat. Astfel, (a) parte
(Waxman si Reyes, 1987); din copiii de pe strazi provin din institu-
5. femei: daca nainte de anul 1970 fe- tiile de ocrotire, care ofereau servicii de
meile reprezentau 25% din popu- o calitate precara si din care copiii au
latia fara adapost din SUA, astazi fugit imediat dupa revolutie. Acesti
proportia lor s-a dublat (Hall, 1988). copii, la rndul lor, se pot mparti n cel
Cauze: boala mentala cronica, si- putin doua subcategorii: unii care au
tuatii de criza, saracie, violenta in- familii, dar au fost internati n institutii
trafamiliala care poate genera, la din diverse motive, si altii care sunt
rndul sau, lipsa locuintei; abandonati, nu-si cunosc familiile si
6. familiile fara adapost: familiile cu deci nu au avut nici o optiune de lo-
copii alcatuiau, n 1987, 65% din cuire dupa plecarea din institutii.
aceasta populatie n Providence, O alta categorie care se regaseste pe
63% n New York City, peste 50% strazi sunt (b) copiii din familii disfunc-
n New Jersey si mai mult de 30% tionale, care au ales strada deoarece
n Chicago, Detroit, Los Angeles. locuirea n familie nu reprezenta o op-
Conform Coalitiei Nationale pentru tiune viabila pentru ei. Iar o alta cate-
Persoanele fara Adapost din SUA gorie o reprezinta (c) copiii din familii
(1987), mai mult de 40% din per- organizate, care sufera de anumite tul-
soanele fara adapost sunt familii burari psihopatologice, cunoscute sub
tinere. Conform Societatii de Servi- termenul de tropomanie, si care ajung
cii Comunitare din New York pe strazi n baza reactiei la anumite im-
(1984), familiile fara adapost sunt la pulsiuni necontrolabile de fuga de aca-
fel ca alte persoane, cu exceptia sa. O ultima categorie dintre copiii n-
faptului ca nu au o locuinta; tlniti pe strada imediat dupa revolutie
7. copiii fara adapost: desi reprezinta sunt (d) acei copii care aleg sa locuias-
probabil grupul cel mai mare de ca pe strada pentru o anumita perioa-
persoane lipsite de adapost, nu as- da, n urma unor probleme n familie,
pectul numeric ne impune o atentie dar care, dupa primul impact cu politia,
deosebita asupra acestui grup de se ntorc n familiile lor.
populatie, ci explozia fenomenului La aceste categorii de copii lipsiti de
n Romnia, dupa 1989, explozie adapost se adauga o noua categorie,
care ne-a gasit complet nepregatiti. aparuta dupa 1989, si anume (e) copiii
Categorisiti sub termenul generic de nascuti pe strada si lipsiti de adapost
"copii ai strazii", grupati n numar mare nca de la nastere. ntre acestia sunt
510
Persoane fr adpost
identificate doua subcategorii: copiii sunt supuse unui risc major, da-
abandonati pe strada si copiii parintilor torita lipsei institutiilor responsabile
lipsiti de adapost. pentru identificarea acestor cazuri
Tot n categoria mare a celor lipsiti de si internarea lor n vederea luarii n
adapost regasim (f) un grup de copii evidenta si a asigurarii medicatiei
care au depasit vrsta legala a copi- necesare, n functie de afectiunea
lariei, provin din institutiile de ocrotire diagnosticata, sau nregistrarea lor
si, datorita lipsei oricarei politici de pro- n vederea acordarii beneficiilor la
tectie a copilului dupa iesirea din sis- care au dreptul, n cazul persoa-
temul de ocrotire, ajung sa populeze nelor cu dizabilitati.
strazile marilor orase, deschiznd un Cauzele lipsei de adpost
cerc vicios, care i condamna la croni- 1. Criza locuintelor constituie una
cizarea problemelor sociale asociate dintre cauzele structurale funda-
problemei lipsei de adapost. mentale ale problemei lipsei de
8. n afara de categoriile mentionate, adapost att la nivel international,
un alt grup n crestere l constituie ct si pe plan intern. Aceasta se
vrstnicii care nu au nici un suport coreleaza cu explozia demografica
din partea familiei si, n mod si aglomerarile urbane, genernd
special, cei care nu beneficiaza de zone de maxima incidenta n ceea
o pensie stabila lunar, fie pentru ca ce priveste lipsa de adapost, cu
nu au lucrat niciodata, fie pentru ca toate problemele corelate. Micsora-
numarul de ani lucrati este prea mic rea bugetului prevazut pentru con-
sau (cazul cel mai specific Ro- struirea de locuinte sociale si dero-
mniei) sunt pensionari CAP, avnd garea statului de la aceasta respon-
pensii foarte mici. Tot n aceasta sabilitate, cu plasarea sa subsec-
categorie pot fi inclusi si acei vrst- venta la nivelul autoritatilor locale,
nici care au fost victimele afacerilor constituie un obstacol n plus da-
oneroase n care li s-au vndut lo- torita (a) lipsei (sau ntrzierilor
cuintele n baza unor semnaturi de semnificative) unor norme meto-
luare n spatiu n schimbul ngrijirii dologice clare privind obligativitatea
la domiciliu. Politicile sociale nu alocarii unor fonduri pentru locuin-
asigura suficienta protectie pentru tele sociale; (b) absentei persona-
aceasta categorie de populatie, lului calificat pentru identificarea si
ceea ce face ca vizibilitatea sa n evaluarea incidentei si prevalentei
cadrul celor lipsiti de adapost sa acestei probleme pe plan local si
creasca alarmant. implicit proiectarea unor programe
de suport (absenta asistentilor soci-
9. O ultima categorie de persoane a- ali calificati n primarii); distribuirea
dulte, lipsite de adapost, o consti- egala de fonduri, la nivelul prima-
tuie categoria cersetorilor de pro- riilor locale, n contextul unor situatii
fesie, pentru care strada devine nu socio-economice mult diferite de la
numai adapostul, ci si sursa de sub- o zona la alta (concluzii adoptate n
zistenta. ntre acestia, persoanele urma cercetarii privind evaluarea
cu intelect liminar, cu dizabilitati sau serviciilor de protectie sociala n
cu probleme de sanatate mentala Romnia, coordonata de ICCV,
511
Persoane fr adpost
MMPS si Universitatea Bucuresti, schimbarile produse la nivel global au
Facultatea de Sociologie si Asisten- stabilit noi prioritati n alocarea resur-
ta Sociala, noiembrie-iunie 2000). selor economice n ntreaga Europa.
2. Pauperizarea accentuata a popu- Transferarea politicii locuirii n respon-
latiei n conditiile dezechilibrului sabilitatea sectorului privat a scazut
economic determinat de tranzitia sansele obtinerii unei locuinte pentru cei
spre o economie de piata repre- care apartin claselor sociale cu venituri
zinta un alt factor structural n cres- modeste.
terea semnificativa a numarului de n general, se considera ca raspunsul
persoane lipsite de adapost. La la problema persoanelor fara adapost
aceasta se asociaza ratele crescu- trebuie sa fie coerent, oferind strategii
te de somaj si cresterea artificiala pe termen lung si fiind coordonat de
a preturilor locuintelor, datorita mai multe sisteme sociale. Liniile direc-
ratelor bulversante ale inflatiei. toare ale unui astfel de program sunt:
3. Lipsa unor politici de protectie so-
(a) locuinte sociale si adaposturi so-
ciala pentru tinerii proveniti din
ciale de urgenta (o resedinta stabila
institutiile de ocrotire. Parasirea
este absolut necesara, n special n
institutiilor de ocrotire dupa mpli-
caz de somaj, boala mentala si si-
nirea vrstei de 18 ani (n cazul con-
tuatii de criza; legat de acestea, ne-
tinuarii studiilor, vrsta de iesire din
voile de ngrijire medicala, ca si re-
institutie crescnd pna la 25 de ani)
integrarea ocupationala reclama o
reprezinta o poarta nchisa, datorita
locuinta stabila). Se pare ca progra-
lipsei oricarui suport social acordat
mele sociale dezvoltate n domeniu
acestor tineri. Si n aceasta situatie,
nu au rezultate pe masura investitii-
lipsa politicilor sociale genereaza lor pe care le solicita. Adaposturile
lipsa serviciilor, agravata de absenta sociale din tarile dezvoltate sunt su-
personalului specializat din institutiile prasolicitate si, de regula, populate
abilitate pentru protectia familiei si cu persoane singure. Exista si ada-
copilului (lipsa asistentilor sociali la posturi sociale de urgenta pentru
nivelul autoritatilor locale). mamele cu copii, care au ajuns n
Direcii de aciune n politicile strada datorita violentei intrafamilia-
sociale le si care au sanse reduse de a pa-
Situatia persoanelor fara adapost se rasi ntr-un timp scurt adaposturile,
afla n atentia politicienilor, indiferent de fiind astfel potentata o oarecare de-
orientarea lor politica, datorita amplorii pendenta de asemenea servicii
fenomenului si impactului acut asupra sociale;
altor probleme sociale. Pna n prezent, (b) asigurarea unor venituri adecvate:
programele organizatiilor nonguverna- crearea de locuri de munca prote-
mentale au esuat n rezolvarea acestei jate pentru persoanele care se afla
probleme, n timp ce programele guver- n strada datorita lipsei de venituri
namentale au intervenit anemic si neefi- din cauza unor handicapuri fizice,
cient, politica de descentralizare fiind acordarea temporara a unor benefi-
interpretata ca o retragere a statului din cii sociale care sa asigure un minim
protectia sociala. Pe de alta parte, decent de viata;
512
Persoane fr adpost
(c) coordonarea serviciilor special des- punsul consiliilor locale este limitat de
tinate persoanelor fara adapost: nu- nivelul scazut al resurselor comunitare.
meroase agentii si organizatii non- (e) programe de preventie la nivel na-
guvernamentale ofera raspunsuri la tional, programe de sprijin punctual
aceasta problema, dar se resimte (centre de informare si consiliere,
nevoia unei coordonari a serviciilor. adaposturi sociale de urgenta, cen-
Exista programe punctuale care n- tre medicale), programe de promo-
tretin fenomenul (ca, de exemplu, vare a sanatatii si de prevenire a
oferirea de hrana si mbracaminte transmiterii bolilor sexuale n rndul
copiilor strazii, fara alte masuri sau celor care traiesc n strada;
interventii care sa solicite din partea (f) interventia asistentei sociale: Meyer
copiilor motivatii pentru schimbarea (1988) considera ca provocarea
stilului de viata). O buna cunoastere asistentului social de a se implica n
si o colaborare ntre organizatiile rezolvarea acestei probleme trebuie
voluntare si institutiile statului (pri- sa fie coordonata pe doua niveluri.
marii, politie) creste eficienta unor La primul nivel se afla ajutorul direct
astfel de interventii; acordat persoanelor fara adapost si
(d) recunoasterea faptului ca solutiile aflate n nevoie, iar la nivelul al doi-
pe termen scurt nu rezolva proble- lea, asistentii sociali pot contribui la
ma: nevoia de adapost si hrana dezvoltarea unui cadru teoretic do-
devine o necesitate stringenta si so- cumentat prin studii ale populatiilor
licita raspuns imediat, dar orice ac- lipsite de adapost, n contextul ca-
tiune orientata spre satisfacerea ne- ruia se pot dezvolta strategii de po-
voilor bazale trebuie corelata cu litica sociala. De asemenea, asis-
actiuni care sprijina dezvoltarea n- tentii sociali pot deveni parteneri
tregii persoane, asigurnd reinsertia activi n dezvoltarea de programe
sociala. Este nevoie de o ntreaga sociale la nivel local, regional sau
configuratie a politicilor sociale care national, n formularea de strategii
sa previna o astfel de problema si si solutii pe termen scurt si lung n
sa intervina concret n rezolvarea rezolvarea acestei probleme.
cazurilor care apar la nivel comu- Un exemplu de politici sociale promo-
nitar. vate la nivel local pentru solutionarea
Problema protectiei sociale a persoa- problemei lipsei de adapost l ofera
nelor fara adapost trebuie privita si prin municipiul Arad, a carui primarie a pro-
puterea de dezvoltare a comunitatilor pus un plan de dezvoltare comunitara,
locale. La nivel international, ca si la formulnd politici clare pentru asigura-
nivel national, rezolvarea acestei pro- rea unui adapost tinerilor care para-
bleme a cazut n responsabilitatea au- sesc institutiile de ocrotire (este pre-
toritatilor locale, care se lovesc de lipsa vazut anual un numar de locuinte so-
fondurilor n dezvoltarea unor progra- ciale destinate acestor tineri, persona-
me sociale n domeniu. Cu exceptia lul specializat al primariei ocupndu-se
acordarii beneficiilor sociale (ajutorul de evaluarea periodica a dimensiunii
social, n cazul Romniei), autoritatile problemei si identificarea prioritatilor),
locale par depasite de problema. Ras- politici corelate cu politicile de ocupare
513
Piaa muncii
a fortei de munca, n baza carora se Atunci cnd cererea si oferta ating ni-
ofera cursuri practice acestor tineri, velul de echilibru (Ofm=Cfm), vorbim
ajutndu-i pentru gasirea unui loc de despre o piata echilibrata. Corespon-
munca. De asemenea, n cadrul pla- denta are n vedere att caracteristicile
nului de dezvoltare comunitara, este cantitative, ct si pe cele calitative.
prevazuta functionarea unui azil de Cnd aceasta corespondenta nu se
noapte pentru toate categoriile de per- realizeaza, vorbim despre o piata dez-
soane mentionate, care la un moment echilibrata. Cazul de echilibru al p.m.
sau altul sunt deprivate de adapost. este mai degraba accidental, cererea
\Doru Buzducea & Marciana Popescu[ si oferta de forta de munca fiind deter-
minate de factori de natura diferita,
Vezi si: copiii strazii; politici sociale
care evolueaza n ritmuri si sensuri di-
privind protectia familiei si a
ferite. Pe de o parte, avem schimbarile
copilului n Romnia; lipsa de
de structura ale cererii, care sunt greu
locuinta; locuinta sociala; politici de
predictibile si rapide, iar pe de alta,
locuire
sistemul educational, care este relativ
Bibliografie selectiva: Edwards si inflexibil, asa nct acesta raspunde cu
Hopps (1996); Johnson (1989); Maza o oarecare ntrziere la schimbarile
si Hall (1988); McGerigle si Lauriat structurale ale cererii fortei de munca.
(1983) Cazul de dezechilibru n care Ofm>Cfm
defineste somajul. Cel n care Ofm<Cfm
defineste ocuparea totala.
Piata muncii Din perspectiva cererii, p.m. este una
P.m. este spatiul virtual n care se derivata, ea fiind determinata de carac-
organizeaza si se desfasoara relatiile teristicile procesului productiv. Din
de munca, adica acelea dintre detina- perspectiva ofertei, ea este una princi-
torii si cumparatorii de forta de munca. pala, avnd propria sa determinare.
Bunul tranzactionat pe aceasta piata Prin urmare, una dintre caracteristicile
este forta de munca. sale este multidimensionalitatea, aici
interfernd factori economici, sociali si
Piata muncii sau a fortei de munca
culturali. O alta caracteristica este
este cadrul economico-social n care
aceea de a fi cea mai imperfecta dintre
se regleaza cererea si oferta de forta
piete, fiind restrictionata de o varietate
de munca. Cum oferta este direct pro-
de conditionari extraeconomice: natu-
portionala, iar cererea invers proportio-
nala cu pretul fortei de munca, exista, rale (structura etnica, dupa vrsta sau
prin urmare, un nivel al salariului, la sex), dobndite (structura sociala) sau
intersectia celor doua traiectorii, la induse de negocierile colective privind
care cererea si oferta sunt egale. n ajustarea cererii si ofertei. Un al treilea
acest punct se atinge un nivel de ocu- atribut este acela de a fi o piata orga-
pare de echilibru, la care forta de mun- nizata si reglementata, dat fiind bunul
ca este utilizata eficient, respectiv, un cu totul special care face obiectul
salariu de echilibru. Nivelul salariului tranzactiilor acestei piete: forta de
este principalul regulator al p.m., dar munca. Pretul acesteia - salariul - are
nu singurul. si o determinare sociala, el cunoscnd
514
Piaa muncii
adesea un nivel minim garantat, termen lung este pusa la ndoiala si

rezultat al interventiei statale. ncepnd datorita faptului ca ocuparea deplina n
cu sfrsitul anilor 60, statul si-a facut sectorul public a fost atinsa, ceea ce
tot mai simtita prezenta n protejarea impune orientarea spre crearea de
fortei de munca si n medierea cererii- locuri de munca n sectorul privat.
ofertei de forta de munca. Este, de Modelul corporativist sau n raport cu
asemenea, o piata negociata. Relatiile meritele n munca pune un accent deo-
de munca au o baza contractuala. Mai sebit pe experienta n munca, corelata
mult, nivelul salariului, conditiile de cu sustinerea angajarii fortei de munca
munca, recompensele, volumul si masculine (considerat aducatorul de
structura ocuparii poarta adesea am- venit al familiei) si descurajarea muncii
prenta negocierilor colective si a pre- feminine. Drepturile de securitate so-
siunii sindicatelor. Nu n ultimul rnd, ciala decurg n principal din calitatea
este o piata segmentata - profesional- de salariat si sunt direct legate de per-
ocupationala, educationala, functie de formantele n munca. Un efect imediat
mediu, vrsta, forma de proprietate a al unei astfel de orientari este existenta
agentilor economici, ramura de activi- unui larg segment de tineri someri de
tate etc. lunga durata. Obiectivul ocuparii depli-
Asemeni celorlalte piete, urmare a tot ne n tarile care au optat pentru
mai intensului proces al internationali- aceasta strategie traditionala a fost
zarii investitiilor, comertului si coope- urmarit doar n raport ocuparea fortei
rarii, al extinderii intreprinderilor trans- de munca masculine, ceea ce a des-
nationale, si p.m. a fost supusa unui chis politicilor sociale contemporane o
proces al globalizarii. directie explicita de actiune - susti-
Att Keynes, ct si Beveridge au sus- nerea angajarii femeii n vederea
tinut ca bazele statului bunastarii n realizarii unei cariere profesionale.
economiile capitaliste se regasesc n Modelul liberal sau rezidualist s-a ba-
p.m. n functie de modalitatile de inter- zat pe minima interventie a statului n
ventie a statului n p.m., de felul n care p.m. Ideea de ordine este flexibilizarea
au fost reglementate intrarile-iesirile pietei muncii si a celei salariale. Tarile
n/de pe p.m. si ocuparea fortei de
care au optat pentru o astfel de
munca, literatura de specialitate iden-
strategie au ales sa atinga obiectivul
tifica trei modele ale statului bunastarii.
ocuparii depline cu pretul cresterii
Modelul social-democratic sau institu- inegalitatilor de venit. Au fost create
tional a fost orientat spre masurile ac- astfel, pe de-o parte, numeroase locuri
tive privind protectia somerilor - extin-
de munca prost platite, dar usor ac-
derea serviciilor sociale, sustinerea an-
cesibile tuturor, cu o protectie sociala
gajarii femeilor, crearea de locuri de
munca bine platite si cu protectie so- necorespunzatoare, bazata pe princi-
ciala asigurata, programe speciale piul minimei eligibilitati, si, pe de alta,
pentru tineri prin care se sustine mobi- un numar relativ mic de locuri de
litatea profesionala si geografica. Este munca bine platite, care cer personal
un model bazat pe o abordare de tip nalt calificat. n acest fel a fost faci-
"investitie sociala". Viabilitatea lui pe litata intrarea pe piata muncii a celor
515
Piaa muncii
slab calificati, care, n tarile europene, torii salarizarii (costul fortei de munca),
formeaza cea mai mare parte a indicatori ai conditiilor de munca si cei
somerilor de lunga durata. Un efect care caracterizeaza relatiile care iau
pozitiv al acestui mod de abordare a nastere pe aceasta piata; indicatori de
fost accelerarea fluxurilor de intrare- structura, care sunt indicatorii de nivel,
iesire n/de pe p.m. si deci scaderea structurati dupa dimensiuni care seg-
duratei somajului. menteaza piata fortei de munca - gru-
pe de vrsta, sex, calificari profesio-
Un model cu totul particular al abordarii nale, nivel de educatie marimea agen-
p.m. este ntlnit n Japonia, unde statul tilor economici sau forma lor de pro-
sprijina mobilitatea salariatilor ntre fir- prietate, durata somajului tipurile de
me, indiferent daca acestea apartin ace- profesii preponderent afectate si timpul
leiasi ramuri economice sau nu. Efectul lucrat; indicatori derivati, cei care com-
unei astfel de abordari este o rata si o bina diferitele criterii si caracteristici ale
durata a somajului deosebit de mica.
populatiei. Sursele de date pentru ob-
Principala diferenta care a rezultat ca tinerea acestor indicatori sunt datele
urmare a orientarii spre una sau alta demografice, ale institutiilor de nvata-
dintre aceste strategii de actiune consta mnt, ministere de resort si reprezen-
nu att n diferente ale ratei somajului tantii sai la nivel local, Comisia de
sau ale ocuparii, ct n diferente de Statistica, alte institutii guvernamentale
structura a celor activi/inactivi pe p.m. sau nonguvernamentale direct impli-
Reglementarile privind intrarile si iesi- cate sau interesate n procesele ce au
rile n/de pe p.m. formeaza politicile loc pe piata muncii.
p.m. sau politicile de ocupare si com- Institutiile importante pentru p.m. n
batere a somajului. Ele se structureaza Romnia sunt:
n doua categorii; politicile pasive con-
stituie o forma directa de protectie a x Ministerul Muncii si Protectiei
celor exclusi de pe piata muncii, n Sociale (MMPS), prin reprezentantii
timp ce politicile active urmaresc sa sai locali - Oficiile de Forta de Mun-
previna si sa combata excluderea de ca si Somaj (OFMS), care urmaresc
pe p.m. ceea ce se ntmpla pe piata
muncii;
Indicatori ai p.m. si surse de date.
Indicatori care se folosesc n analiza x ANOFP - Agentia Nationala de
p.m. sunt indicatori care caracterizea- Ocupare si Formare Profesionala,
za forta de munca sub diferitele sale nfiintata n 1998, organism tripartit
aspecte. Prin urmare, este vorba de un (stat-patronat-sindicate), avnd n
sistem de indicatori pe care S. Pert subordine agentiile judetene de
(1997) i sintetizeaza n trei grupe: indi- OFP, iar ca obiective principale in-
catori de nivel, care reflecta aspecte stitutionalizarea dialogului social
cantitative legate de forta de munca - n domeniul ocuparii si formarii pro-
indicatorii resurselor de munca (popu- fesionale, aplicarea masurilor de
latie totala, activa, n vrsta de munca, protectie sociala destinate persoa-
n afara limitelor de vrsta activa), in- nelor nencadrate n munca si a
dicatorii ocuparii si somajului, indica- strategiilor n domeniul ocuparii si
formarii profesionale. ntre atributiile
516
Planificarea urban
sale se numara si administrarea

fondului pentru plata ajutorului de
Piete interne
somaj, a carui executie bugetara
Vezi noul management public
trebuie prezentata MMPS. Alaturi
de acesta, ANOFP poate face pro- Planificarea urbana
puneri de acte normative n dome-
niul ocuparii si formarii profesionale, Cei care planifica si propun identifica-
ca si studii si analize pe care rea obiectivelor "corecte" pe care tre-
MMPS le va putea folosi n elabo- buie sa le atinga orasul si sa determine
rarea strategiilor n acest domeniu; resursele disponibile pentru atingerea
x un observator atent si, n acelasi acestora, precum si sa identifice con-
timp, furnizor important de date strngerile n realizarea lor. Ca organi-
este Comisia Nationala pentru zare, cei care planifica sunt fie o agen-
Statistica (CNS) si oficiile sale tie cvasiindependenta - numita comisie
judetene (CJS), prin balanta de de planificare - fie o agentie (staff
munca pe care o alcatuieste anual agency) care l asista pe primar sau pe
si cercetarea trimestriala pe baza seful departamentului de planificare n
de esantion privind caracteristicile formularea politicilor. Unul din cele mai
fortei de munca - Ancheta fortei de vizibile produse ale administratiei loca-
munca n gospodarii (AMIGO); le este planul de folosire a terenului
x alaturi de acestea, Fundatia Inter- (land-use plan), care reflecta studii
natinala pentru Management tehnice asupra utilizarii curente a te-
(FIMAN), gestionar al unor fonduri renului/spatiului urban si proiecteaza
Phare n Romnia, a dezvoltat la modele de crestere economica. Planul
mijlocul anilor '90, timp de trei ani, sugereaza politici municipale fezabile
programul de masuri active de com- si favorabile promovarii obiectivelor
batere a somajului (PAEM), n dife- orasului n acord cu utilizarea curenta
rite regiuni din tara, n ideea de a a spatiului urban. "Zonarea" este prin-
sprijini dezvoltarea unor masuri ac- cipalul instrument pentru implementa-
tive de suport al somerilor acolo rea planului de folosire a terenului,
unde exista interes si sprijin din functia acesteia fiind aceea de a pre-
partea decidentilor locali. Totodata, veni "folosirea necorespunzatoare" a
studiile realizate n aceste zone au spatiului urban. Planul de folosire a te-
adus informatii despre caracteris- renului include, de asemenea, reguli si
ticile pietei fortei de munca locale si reglementari pentru subdivizari, speci-
au permis demararea unor astfel de ficarea dimensiunii loturilor de teren,
masuri. \Simona Ilie[ modul de construire a trotuarelor si a
strazilor, distanta dintre strazi, ampla-
Vezi si: cerere de forta de munca; sarea birourilor, a cladirilor industriale,
oferta de forta de munca; somaj; a cladirilor de locuit etc. (Schultze,
ocuparea fortei de munca; politici 1974, p. 387).
active; politici pasive; statul Cele mai mari eforturi de planificare
bunastarii sunt cristalizate n formularea planului
Bibliografie selectiva: Esping-Ander- urbanistic general. Planul urbanistic
son (1990); FIMAN (1997a)
517
Planificarea urban
general este o dezvoltare, un produs a a) indicatori cantitativi si calitativi ai
ceea ce este denumit n planificarea locuirii: numar de locuinte; su-
urbana "determinismul mediului ncon- prafata locuibila/locuinta; supra-
jurator", deoarece mediul este elemen- fata locuibila/persoana; suprafa-
tul care transcende orice alta realitate - ta locuibila/camera; tipul de pro-
sociala, economica, politica etc. - desi prietate; disponibilitatea servicii-
nu este punctul de vedere al tuturor lor (apa, canalizare, ncalzire
planificatorilor. centrala, electricitate, telefonie
etc.); structura locuintei (mate-
Dezvoltarile teoretice si practice din ul- rialele folosite la constructie, izo-
timele doua decenii arata nsa ca plani- lare termica si fonica, etanseiza-
ficarea este o functie aflata nca ntr-un re la praf si insecte, poluare din
proces de a se defini pe sine nsasi. cauza agentului termic, surse de
ntr-un studiu din 1997, N. Taralunga mbolnavire, vechimea locuintei
si S. Racoviceanu prezinta paleta po- etc.); suprafete n comun; utilitati
liticilor urbane si principalii indicatori n jurul locuintei; spatii verzi, lo-
caracteristici acestora: curi de joaca pentru copii; surse
1. politica de terenuri urbane, avnd de probleme (pe tipuri de pro-
ca principali indicatori: bleme); gradul de satisfactie a
locatarilor (functie de tipurile de
a) structura pietei de terenuri (utili- servicii si utilitati disponibile);
zarea terenului urban; zonificare b) gradul de acces la o locuinta
functionala; densitati urbane); (pretul pietei pe tipuri de lo-
b) tipul de proprietate (domeniu pu- cuinte; raportul cost/venituri; va-
blic; domeniu privat al statului/ loarea chiriei/m2/luna);
consiliilor locale; domeniu pri- c) structura costurilor unei locuinte
vat); (costul mediu al terenului
c) echiparea edilitara (alimentare (lei/m2); costul mediu al infra-
cu apa, gaze naturale, electrici- structurii; costul constructiei);
tate; canalizare, retele termice, d) caracteristicile socio-economice
telefonice etc.); ale locatarilor (veniturile acesto-
d) valoarea terenului (numar de ra; gradul de dependenta de di-
tranzactii; pretul terenului; am- ferite servicii sociale; posibilitati
plasamentul terenului; proprieta- de economisire);
rul acestuia); e) forme de organizare (asociatii de
e) impozite pe teren (cuantumul im- proprietari; asociatii de locatari;
pozitului; atractivitatea amplasa- agentii imobiliare);
mentului); f) liste de asteptare (numar de soli-
f) puterea de cumparare a popu- citanti; prioritati; vrsta);
latiei (veniturile populatiei; posi- g) posibilitati si forme de finantare
bilitatile de economisire ale (buget local - locuinte, utilitati -
populatiei; accesul populatiei la lei/m2/an; credite; programe in-
credite). ternationale de finantare).
2. politica de locuinte si asigurare a 3. politici (sectoriale) de dezvoltare
locuirii, avnd ca principali indicatori: economica, avnd ca principali indica-
tori:
518
Planificarea urban
a) indicatori economici: forta de specializate; numar de cantine
munca pe sectoare de activitate; de ajutor social si de beneficiari;
numarul agentilor economici si numar de copii n institutii pu-
principalii agenti economici; ma- blice si alternative de ngrijire;
rimea medie a principalilor a- gradul de dependenta de in-
genti economici; tendinte de stitutiile specifice de suport;
dezvoltare (hoteluri, birouri, co- d) cultura: numar de teatre si cine-
mert, locuinte etc.); rata inflatiei matografe; numar de spectacole
si tendinte; rata dobnzilor si oferite; biblioteci publice; librarii
tendinte; rata somajului si tensi trguri de carte etc.;
dinte; nivelurile de venit ale e) alimentare cu apa, canalizare si
populatiei si tendinte; salubritate: acces la sistemul de
b) administratia publica locala: or- alimentare cu apa; accesul la
ganizarea administratiei publice canalizare; calitatea serviciului;
locale - departamentul econo- modalitati de colectare a dese-
mic; taxe din activitati econo- urilor; amplasamente de depozi-
mice; venituri din impozite pe tare; eficienta serviciilor: raportul
proprietate; mprumuturi; obiec- eficacitate/cost;
tive de investitii cu finantare de f) transportul de calatori: structura
la bugetul local; transferuri de la si starea parcului auto; trasee,
bugetul de stat; relatii cu sec- grad de acoperire si frecventa
torul privat; gradul de acoperire circulatiei autobuzelor; costul
cu servicii publice; procedura de transportului si gradul de su-
autorizare pentru activitati eco- portabilitate al populatiei.
nomice; procedura de obtinere a 5. politica de mediu, care are drept
autorizatiilor de constructie; re- principali indicatori:
gulamente urbanistice; planuri
a) mediul natural: clima; conditii de
de investitii.
relief; probleme specifice ale ca-
4. politica serviciilor publice, inclu- drului natural;
znd indicatori cu privire la: b) folosirea energiei: tipuri de ener-
a) educatie: numar de unitati de n- gie folosite pentru prepararea
vatamnt; raportul populatie sco- hranei; tipuri de energie folosite
lara/numar de unitati de nva- pentru ncalzire; principalii agenti
tamnt; grad de pregatire profe- economici consumatori de ener-
sionala; cifra de scolarizare; gie;
grad de echipare a unitatilor de c) poluarea aerului si a apei si cea
nvatamnt; sonora: surse de poluare; agenti
b) sanatate: starea de morbiditate poluanti; poluarea din traficul ru-
a populatiei; rata mortalitatii in- tier; raza si gradul de poluare
fantile; gradul de cuprindere si etc.;
nivelul serviciilor oferite de asis- d) colectarea si depozitarea deseu-
tenta medicala; rilor: modalitati de colectare a
c) asistenta sociala: numar total de deseurilor; deseuri periculoase;
beneficiari ai diverselor servicii sortare/reciclare; amplasamente
519
Plasament familial
de depozitare; eficienta serviciu- protectie la domiciliul sau unui copil si

lui: raportul eficacitate/cost. sa urmareasca integrarea si dezvol-
6. politica de revitalizare urbana ge- tarea copilului n familia de plasament.
nerala include indicatori din toate ce- Comisia pentru Protectia Copilului
lelalte politici, dar si aspecte referitoare poate hotar ncredintarea copilului da-
la legislatie, institutii/organizatii, cadru ca parintii acestuia sunt decedati, ne-
natural, revitalizarea centrului/periferii- cunoscuti, pusi sub interdictie, decla-
lor s.a. \Adrian Dan[ rati juridic morti ori disparuti sau
Bibliografie selectiva: Abraham (1992), decazuti din drepturile parintesti si nu a
Schultze (1974), Taralunga si Raco- fost instituita tutela, n cazul n care
viceanu (1997) copilul a fost declarat abandonat prin
hotarre judecatoreasca ramasa defi-
Plasament familial nitiva. Atunci cnd securitatea, dezvol-
tarea sau integritatea morala a copi-
Masura de protectie ce poate fi luata lului sunt periclitate n familie din mo-
de Comisia pentru Protectia Copilului tive independente de vointa parintilor,
Judeteana sau a sectoarelor munici- la cererea acestora, a unuia dintre ei
piului Bucuresti pentru protectia copi- sau a unei rude a copilului, pna la
lului n dificultate. n functie de mpre- gradul al patrulea inclusiv, Comisia
jurarile care impun luarea unei masuri pentru Protectia Copilului poate hotar
de protectie, Comisia pentru Protectia plasamentul copilului la o familie sau la
Copilului poate hotar ncredintarea o persoana. Exercitarea drepturilor pa-
sau plasamentul copilului unei familii rintesti, precum si relatia copilului cu
sau persoane care consimte la aceas- parintii difera n functie de tipul masurii,
ta si care prezinta conditiile materiale ncredintare sau plasament. Pe toata
si garantiile morale necesare dezvolta- durata plasamentului familial, parintii
rii armonioase a acestuia. Plasamentul copilului si mentin drepturile si obli-
sau ncredintarea copilului unei familii gatiile fata de acesta si au dreptul sa
sau persoane reprezinta una dintre mentina un contact permanent si ne-
masurile alternative pe care Comisia mijlocit cu copilul, pe toata durata pla-
pentru Protectia Copilului le poate samentului. Vizitarea copilului de catre
adopta fata de plasamentul sau n- parinti la domiciliul persoanei sau fa-
credintarea copilului ntr-un centru de miliei la care acesta a fost dat n pla-
plasament (institutie rezidentiala). Pla- sament se realizeaza numai cu acordul
samentul sau ncredintarea copilului n familiei de plasament si n prezenta
familie au fost prevazute de legislatia reprezentantilor serviciului public spe-
romneasca n domeniul protectiei cializat. n situatii exceptionale, daca
copilului. Desi s-a demonstrat ca pro- parintii sau unul dintre acestia pun n
tectia copilului n institutii rezidentiale pericol securitatea, dezvoltarea sau
era defavorabila dezvoltarii copilului si integritatea morala a copilului prin
mult mai costisitoare, pna n 1997, exercitarea n mod abuziv a drepturilor
plasamentul sau ncredintarea copilului parintesti sau prin neglijenta grava n
n familie au fost foarte putin utilizate. ndeplinirea obligatiilor parintesti, ser-
Nu existau servicii publice sau private viciul public specializat pentru protectia
care sa identifice, sa evalueze si sa copilului poate decide plasamentul co-
pregateasca familia pentru a acorda pilului n regim de urgenta ntr-un cen-
520
Pli compensatorii
tru de primire sau la o familie, atestata samentului n regim de urgenta se

n acest scop. \Nina Petre[ suspenda exercitiul drepturilor pe
care le au parintii fata de copii.
Vezi si: actori sociali implicati n
protectia copilului n dificultate n \Nina Petre[Vezi si: plasament
Romnia; copil n dificultate; plasa- familial; actori sociali implicati n
mentul copilului n regim de urgenta; protectia copilului n dificultate n
asistent maternal profesionist Romnia; copil n dificultate
Plasamentul copilului Plati compensatorii

n regim de urgenta Componenta a programelor de conce-
Masura de protectie care se hotaraste dieri colective, care vizeaza compen-
de catre directorul serviciului public sarea salariatilor disponibilizati pentru
specializat pentru protectia copilului n scaderea bunastarii survenita ca ur-
situatii exceptionale, daca parintii sau mare a pierderii locului de munca. Pla-
unul dintre acestia pun n pericol tile compensatorii contribuie la creste-
securitatea, dezvoltarea sau integrita- rea sustenabilitatii politice a progra-
tea morala a copilului, prin exercitarea melor de restructurare economica, pu-
n mod abuziv a drepturilor parintesti tnd fi asociate cu concedieri colective
sau prin neglijenta grava n ndeplini- voluntare sau impuse. n acelasi timp,
rea obligatiilor de parinte. Plasa- programele ce prevad acordarea de
mentul copilului n regim de urgenta plati compensatorii necesita un efort
se realizeaza ntr-un centru de primire financiar substantial, fiind deci nevoie
n regim de urgenta, care functio- de o estimare ct mai precisa a cuan-
neaza n cadrul serviciului public tumului acestora n raport cu pierderile
specializat pentru protectia copilului efective suferite de salariatii afectati. n
sau al unui organism privat autorizat general, platile compensatorii sunt cal-
sa desfasoare activitati de protectie a culate dupa o regula stabilita intuitiv si
copilului n dificultate (ONG), sau la o care implica criterii precum vechimea
persoana sau familie, atestata n n munca si/sau nivelul anterior al sala-
acest scop de Comisia pentru Pro- rizarii.
tectia Copilului. Plasamentul n regim Legislatie. n Romnia, programele de
de urgenta poate fi cerut de oricine reglementare a compensatiilor n cazul
sesizeaza o situatie care sa l impuna. concedierilor colective au fost initiate
Comisia pentru Protectia Copilului se de OG nr. 13/1995. Aceasta ordonanta
pronunta n cel mult 15 zile pentru acorda plati compensatorii de sase sa-
plasamentul n regim de urgenta. O larii de baza nete personalului dispo-
data cu hotarrea ncredintarii, Co- nibilizat cu o vechime n munca de cel
misia pentru Protectia Copilului sesi- putin 12 luni. Ea stabilea, de aseme-
zeaza instanta judecatoreasca pentru nea, scutirea timp de doi ani, de la
nceperea procedurilor de decadere a plata impozitului pe venit pentru cei
parintilor sau a unuia dintre ei din care desfasoara activitati economice
drepturile parintesti. Pe durata pla- pe baza liberei initiative, ca persoane
521
Pli compensatorii
fizice independente sau organizati n catia particularista a cheltuielilor reali-
asociatii familiale. Ordonanta nr. 13 a zate din fonduri proprii sau de solida-
fost aplicata ntr-un numar relativ redus ritate.
de ntreprinderi, pe baza unei liste Pna n anul 1999, platile compensa-
stabilite de guvern. torii au fost accesibile exclusiv sala-
Sistemul de plati compensatorii a fost riatilor din ntreprinderile de stat aflate
nsa institutionalizat o data cu Ordo- n restructurare. OUG nr. 98/1999
nanta de Urgenta nr. 9/1997, care a extinde sistemul platilor compensatorii
abrogat prevederile corespunzatoare si la sectorul privat si cel finantat
ale OG nr. 13/1995. Aceasta a fost a- bugetar (si extrabugetar).
plicata pe scara larga si apoi modi- n general, selectia salariatilor care
ficata de o serie de alte acte nor- urmeaza sa fie disponibilizati a fost
mative. OUG nr. 98/1999 a abrogat, la guvernata de plecari voluntare; crite-
rndul sau, toate actele normative ba- riile formale privesc mai ales catego-
zate pe OUG nr. 9/1997, restabilind riile de persoane vulnerabile si cele
structura programelor de concediere care nu sunt eligibile pentru plati
colectiva. compensatorii, lasnd practic criteriile
Finantarea platilor compensatorii a propriu-zise de selectie la latitudinea
fost asigurata preponderent de fondul administratiei ntreprinderii.
de somaj; totusi, a existat si o finantare Cuantumul platilor compensatorii
alternativa, si anume din bugetul ntre- variaza att n functie de numarul sa-
prinderilor aflate n proces de re- lariilor acordate, ct si de tipul acestor
structurare. Sase astfel de acte nor- salarii. Daca Ordonanta nr. 13/1995 se
mative au fost emise pentru ramuri raporta la salariul de baza net din
economice specifice; noua dintre acte ultima luna, OUG nr. 9/1997 a introdus
se aplica exclusiv sectorului de stat. n mod unitar salariile medii nete pe
economie. Ulterior nsa, asistam la o
n timp ce sistemul ajutorului de somaj
revenire a particularizarii. Ordonanta
are o vocatie universalista, cel al pla-
nr. 22/1997 destinata industriei miniere
tilor compensatorii are mai degraba o
stipuleaza ca unitatea de baza luata n
vocatie particularista - sau, mai bine
calcul va fi media pe ultimele 3 luni a
zis, oscilanta. Daca OUG nr. 9/1997 a
cstigului salarial mediu net pe
ncercat sa universalizeze sistemul de
ramura. Ordonanta nr. 36/1998 se
plati compensatorii (n limitele secto-
refera la salariul mediu net realizat n
rului de stat), multiplele acte care i-au unitate, iar Ordonanta nr. 4/1999 revi-
particularizat aplicarea au facut nece- ne la salariul mediu net pe ramura. n
sar "un nou nceput". Ordonanta nr. cele din urma, Ordonanta nr. 98/1999
98/1999 este urmatoarea ncercare de ia ca reper final salariul mediu net pe
unificare, instituind nsa posibilitatea le- unitate.
gala a unor particularizari - n masura
n care acestea vor fi finantate din sur- Numarul salariilor primite variaza n
se proprii. Asistam astfel la o reconci- functie de vechimea n munca - cu ex-
liere a vocatiei universaliste a cheltuie- ceptia OG nr. 13/1995, unde suma era
lilor realizate din fonduri publice cu vo- fixa. Att OUG nr. 9/1997, ct si OUG
522
Pli compensatorii
nr. 98/1999 prevad trei paliere de dis- nanta nr. 22/1997 a facut exceptie si n
tributie: acest caz, acordnd platile compensa-
a) 6 salarii reper pentru salariatii cu o torii ntr-o singura transa, independent
vechime n munca mai mica de 5 de intentiile de folosire a banilor.
ani; Dincolo de beneficiile politice imediate
b) 9 salarii reper pentru salariatii cu o referitoare la facilitarea negocierilor
vechime n munca ntre 5 si 15 ani; privind disponibilizarile, acordarea pla-
c) 12 salarii reper pentru salariatii cu tilor compensatorii ntr-o singura transa
o vechime n munca mai mare de a fost evaluata ca fiind ineficienta n
15 ani. cazul celor care nu investesc banii. Ca
Ordonanta nr. 22/1997 a fost prima urmare, guvernul a modificat att Or-
care a prevazut niveluri diferite pentru donanta nr. 9, ct si Ordonanta nr. 22,
aceste trei paliere, substantial mai impunnd restrictii mai puternice celor
ridicate: doisprezece, cincisprezece si, care doreau sa ia banii global si
respectiv, douazeci de salarii. Platile prevaznd chiar si sanctiuni pentru cei
compensatorii au fost cu att mai care nu si achitau obligatiile.
ridicate n acest caz (fata de cele OUG nr. 36/1998, care se aplica la
stabilite de OUG nr. 9/1997), cu ct si salariatii din CONEL si alte ramuri,
salariul reper stabilit pentru ramura este prima care ia initiativa unei restric-
industriei miniere era mai mare dect tionari a acordarii platilor globale, ce-
salariul mediu net pe economie. rnd celor care opteaza n acest sens
Ordonantele referitoare la celelalte o declaratie pe proprie raspundere
ramuri (precum electricitatea, gazul privind utilizarea banilor. Ulterior, con-
metan, energia nucleara, silvicultura) form OU nr. 52/1998 care modifica Or-
ofera, de asemenea, plati compensa- donanta de Urgenta nr. 9/1997 si
torii ridicate (la nivelul celor din Ordo- conform OU nr. 68/1998 care modifica
nanta nr. 22), dar salariile suplimentare Ordonanta nr. 22/1997, banii vor putea
fata de OUG nr. 9/1997 sunt suportate fi luati ntr-o singura transa numai de
din bugetele companiilor. cei care:
Si modul de alocare a platilor com- doresc sa dezvolte o afacere sau
pensatorii a suferit modificari. Ordo- sa se asocieze n vederea dez-
nanta nr. 13/1995 prevedea ca cele 6 voltarii unei afaceri;
salarii vor fi acordate ntr-o singura doresc sa desfasoare o activitate
transa. Ulterior, Ordonanta nr. 9/1997 comerciala pe cont propriu (ca per-
a stabilit doua tipuri de alocare: n rate soana fizica autorizata);
lunare, ca regula generala, si plata doresc sa cumpere actiuni sau in-
globala pentru persoanele care se an- ventar agricol.
gajeaza sa realizeze activitati precum: Platile compensatorii pot fi acordate si
nfiintarea unei societati comerciale, n doua transe pentru cei care doresc
asociatii familiale sau pentru desfasu- sa nfiinteze o societate comerciala
rarea unei activitati comerciale pe cont sau o asociatie familiala, a doua transa
propriu, achizitionarea sau asocierea fiind conditionata de prezentarea acte-
n vederea achizitionarii de inventar lor doveditoare.
agricol, cumpararea de actiuni. Ordo-
523
Pledarea cauzei
Spre deosebire de cazul Ordonantei Criza financiara a schemei de plati
nr. 9, noile reglementari stipuleaza ca compensatorii a mpins fondul de
actiunile cumparate nu pot fi revndute somaj n deficit. Ca urmare, guvernul
timp de un an - ngreunnd astfel (fara discuta actualmente un proiect prin
nsa sa faca imposibila - vezi Capital, 8 care nu vor mai beneficia de platile
august 1999) obtinerea unei plati glo- compensatorii dect angajatii ntreprin-
bale cu ajutorul unei speculatii finan- derilor incluse n programul RICOP al
ciare. Asocierea n vederea dezvoltarii Uniunii Europene, care subventionea-
unei afaceri a deschis nsa o noua por- za 40% din platile compensatorii pen-
tita pentru obtinerea banilor ntr-o sin- tru aproximativ 60.000 de salariati.
gura transa. ANOFP estimeaza ca Platile compensatorii subventionate de
aproximativ 20% dintre persoanele dis- RICOP vor fi alocate lunar si vor nceta
ponibilizate au obtinut plati globale n
n momentul n care persoana dispo-
anul 2000, fara sa-si investeasca
nibilizata si va gasi un nou loc de
efectiv banii n scopul obtinerii de ve-
munca. Asistam deci la o schimbare
nituri. n jocul legislativ de-a "v-ati
semnificativa a logicii acordarii acestor
ascunselea" ntre legislator si disponi-
bilizati, acestia din urma au fost ntot- beneficii, prin accentuarea conditionarii
deauna cu un pas nainte. lor.
De altfel, singura sanctiune prevazuta O posibila metoda de reducere a po-
de cele doua noi acte normative este verii financiare reprezentate de platile
ca, n situatia n care beneficiarul care compensatorii ar fi si o mai precisa
a primit suma de bani ntr-una sau corelare a beneficiilor cu pierderile si
doua transe nu poate face dovada cu costurile reale de reintegrare su-
utilizarii acesteia n scopurile men- portate de persoanele disponibilizate.
tionate n termen de 90 de zile de la Analize comparative asupra programe-
data ncasarii, acesta sa restituie color de disponibilizare n masa cu acor-
misionul perceput de CEC. darea de plati compensatorii au aratat
Ordonanta de Urgenta nr. 98/1999 ca o mai buna relationare a platilor cu
preia ntocmai acest sistem de dis- pierderile reale suferite de angajatii
tribuire a platilor compensatorii. care pleaca pot nu numai creste echi-
tatea transferurilor, dar pot, de ase-
Impasul financiar al platilor compen- menea, antrena o reducere a costurilor
satorii. Daca n 1997 platile compen-
financiare cu 20-30% (Rama, 1999,
satorii au reprezentat 54% din chel-
p.12). \Cosima Rughinis[
tuielile din fondul de somaj, MMPS
estimeaza ca n 1999 acestea au Bibliografie selectiva: Rama (1999);
reprezentat aproximativ 90% (vezi Rama si McIsaac (1999)
Capital, 18 nov. 1999).
Acest sistem de sprijin nu a fost sus- Pledarea cauzei
tenabil financiar. Un motiv l reprezinta Pledarea cauzei (advocacy) este utili-
desigur si faptul ca principalii benefi- zat n literatura de specialitate ca mij-
ciari ai platilor compensatorii, si anume locire, reprezentare/autoreprezentare,
ntreprinderile de stat n restructurare, mijloc de persuasiune folosit pentru
erau n acelasi timp principalii datornici
la fondul de somaj.
524
Pledarea cauzei
grupuri minoritare, persoane n dificul- tului cu mediul - urmareste promovarea
tate sau cu nevoi speciale. schimbarii sociale n favoarea grupu-
Pledarea cauzei a constituit obiectul rilor/categoriilor sociale reprezentate;
unui ntreg demers teoretic lansat de interventia este centrata pe schimbarea
Towell (1988), Sinclair (1988), Rose si mediului prin politici sociale. Prin
Black (1985) n contextul abordarilor pledarea cauzei, clientii sunt angajati
radicale n stiintele sociale. Istoria con- ntr-un proces de transformare a de-
ceptului de pledare a cauzei si a apli- pendentei n interdependenta, cu rete-
carii sale n practica asistentei sociale lele colective de suport social; (3) nor-
este mult mai lunga, primele eforturi de malizarii - trend dezvoltat n cadrul teo-
pledare a cauzei fiind semnalate n riei de pledare a cauzei pentru per-
munca lui Jane Adams. Dincolo de a- soane cu nevoi speciale, se refera la
plicabilitatea practica, pledarea cauzei crearea unui mediu/climat care sa
dobndeste dimensiuni politice nca ofere persoanelor cu nevoi speciale o
valoare sociala/roluri sociale si un stil
din 1917, cnd Rankin devine primul
de viata ct mai similar cu cele de care
asistent social n Congresul american.
beneficiaza ntreaga comunitate, con-
Teoria pledarii cauzei se dezvolta n ceptul de normalizare s-a dezvoltat ini-
paralel cu teoria empowermentului cele tial pentru egalizarea sanselor pentru
doua notiuni fiind relationate. persoanele cu nevoi speciale din me-
P.c. poate constitui (1) reprezentarea diul rezidential, fiind ulterior extins si la
unor grupuri defavorizate, n vederea alte categorii sociale dezavantajate
egalizarii raporturilor de putere; sau (2) (pentru referinte, vezi Towell, 1988;
autoreprezentarea persoanei/grupului Sinclair, 1988; Payne, 1991); (4) policy
defavorizat, n baza unei instruiri infor- advocacy - folosirea politicilor sociale
male. pentru sprijinul categoriilor dezavanta-
P.c. poate implica o reprezentare prin jate, n vederea cresterii nivelului lor de
intermediul expertilor sau specialistilor bunastare.
(e.g., reprezentarea victimelor violului Dictionarul de asistenta sociala (Barker,
n instanta de catre psihologi specia- 1991) defineste p.c. ca fiind o actiune
lizati), reprezentare platita, sau o re- care abiliteaza, respectiv mputerni-
prezentare a grupului de interes (e.g., ceste sau creste puterea de repre-
grupuri sindicale), reprezentare ne- zentare a unor indivizi sau comunitati.
platita. n practica asistentei sociale, p.c. se
n asistenta sociala, p.c. constituie un refera la actul direct de reprezentare,
demers esential n abilitarea clientului de sustinere, interventie sau suport al
si n centrarea serviciilor pe client, n unei actiuni a unuia sau mai multor
vederea bunastarii acestuia. indivizi, grupuri sau comunitati, cu sco-
Pledarea cauzei ca serviciu de asisten- pul asigurarii sau mentinerii justitiei so-
ta sociala poate lua forma: (1) pledarii ciale. Din punct de vedere etic, p.c. re-
de caz, oferita de specialisti, n prezinta o obligatie fundamentala pen-
vederea cresterii accesibilitatii servicii- tru orice asistent social profesionist.
lor si beneficiilor de drept pentru client; n Romnia, termenul de pledare a
(2) pledarii cauzei, interventia locali- cauzei cstiga teren n domeniul stiin-
zndu-se la nivelul interactiunii clien- telor sociale si politice. Miscarile sindi-
525
Politica bugetar
cale reprezinta o forma de pledare a a banilor a lui J. M. Keynes, teoria sa

cauzei folosita n mod intens pentru aparnd ca un mijloc eficace n sto-
promovarea unor schimbari, dupa ca- parea somajului si stimularea cresterii
derea blocului comunist. De ase- economice. Lucrarea a imprimat o
menea, se semnaleaza formarea unor noua tendinta n gndirea economica,
grupuri de lobby, cu actiuni n parla- pentru prima data echilibrul bugetar
ment, pentru promovarea unor reforme fiind subordonat asigurarii echilibrului
legislative (vezi grupul de lobby or- macroeconomic, ducnd astfel la
ganizat de asociatia "Artemis" pentru transformarea optiunilor decizionale
schimbarea legislatiei penale cu privire ale factorilor politici.
la infractiunile sexuale, mai, 2000). Cu
toate acestea, exista anumite retineri Statul poate sa-si adapteze politica bu-
n ceea ce priveste asimilarea practicii getara la obiectivele sale, recurgnd la:
de pledare a cauzei la toate nivelurile reducerea cheltuielilor bugetare si
profesionale, fiind mai degraba consi- relansarea productiei;
derata o actiune politica si deci "inac- accentuarea presiunii fiscale si deci
cesibila" maselor. Introducerea practicii reducerea consumului;
de pledare a cauzei ca obligatorie n acceptarea unui buget n deficit
fisa de post a anumitor profesii (ca, de pentru a provoca un efect multipli-
exemplu, asistenta sociala) ar putea cator.
promova aceasta practica, crend de-
prinderile necesare la nivelul specia- Proiectarea bugetara se refera la me-
listilor si al grupurilor cu care acestia tode de dimensionare a veniturilor si
lucreaza. \Marciana Popescu[ cheltuielilor bugetare. Pentru a estima,
respectiv evalua ct mai corect nivelul
Vezi si: abilitarea actorilor sociali; veniturilor si cheltuielilor publice, n ela-
neajutorare nvatata; grupuri de borarea proiectului de buget este ne-
interes cesar sa se recurga la anumite metode
Bibliografie selectiva: Barker (1991); sau instrumente.
Towell (1988); Sinclair (1988); Payne Metodele clasice:
(1991); Rose si Black (1985) a) metoda automata sau a penultimei:
consta n evaluarea veniturilor si
cheltuielilor bugetare pe baza rezul-
Politica bugetara tatelor obtinute n ultimul an, corec-
tate cu eventualele modificari inter-
P.b. reflecta conceptia si actiunile sta- venite n legislatie;
tului privind veniturile si cheltuielile bu- b) metoda majorarii sau a diminuarii:
getare. P.b. are la baza legi financiare, se porneste de la rezultatele exe-
prin care se stabilesc sursele de veni- cutiilor bugetare din ultimii ani, sta-
turi, tipurile si dimensiunile cheltuielilor, bilindu-se rata medie anuala a cres-
reglementari privind rectificarile de terii/descresterii veniturilor, respec-
buget si executia bugetara. tiv cheltuielilor bugetare. n functie
P.b. a luat o noua dimensiune dupa de aceasta medie, se vor dimen-
publicarea n 1936 a lucrarii Teoria ge- siona veniturile si cheltuielile buge-
nerala a minii de lucru, a dobnzilor si tare pentru anul respectiv;
526
Politica bugetar
c) metoda evaluarii directe: se dimen- concretizate n lucrarile specifice buge-
sioneaza fiecare categorie de venit tului fiecarui an, asigurnd corelarea n
si fiecare destinatie de cheltuiala, n timp a actiunilor.
raport cu preliminarile pe anul n b) Zero-Base Budgeting (ZBB) - baza
curs si cu previziunile economice si bugetara zero, este o metoda apli-
financiare (tendintele economiei). cata tot n SUA, dupa 1980, cu sco-
n elaborarea proiectului de buget din pul de a prentmpina cresterea
tara noastra este utilizata metoda de cheltuielilor publice de la un an la
evaluare directa. Perioada de tranzitie, altul.
caracterizata prin schimbari importante
Periodic, se examineaza critic toate
de la an la an, nu permite utilizarea
cheltuielile finantate de la buget, in-
altor metode.
clusiv cele anterior aprobate si nscrise
Metode moderne: n bugetele anilor precedenti. Desi
a) Planning Programming Budgeting aceste cheltuieli au o baza legala si se
System (PPBS) - metoda aplicata repeta, ele se pun n discutie, reexa-
initial n domeniul militar si apoi ex- minndu-se utilitatea si oportunitatea
tinsa, n anii 50, la nivelul ntregii lor. Este ca si cum s-ar porni de la zero
economii nationale n SUA. Aceasta pentru toate cheltuielile finantate de la
metoda are la baza analiza cost-be- buget.
neficiu, ceea ce nseamna n ultima Aplicarea metodei presupune o multi-
instanta alegerea solutiei care sa tudine de programe alternative, gru-
minimizeze costurile sau sa maxi- pate n asa-numitele "decizii-pachet".
mizeze rezultatele. Optiunea pentru unul sau altul dintre
Presupune urmatoarele etape: programele propuse depinde de efec-
1. identificarea si evaluarea obiectele ce pot fi obtinute la un nivel dat al
tivelor pe termen lung ce ur- cheltuielilor.
meaza sa fie finantate de la bu- Principala dificultate a metodei o con-
get si a cailor de realizare a stituie evaluarea rezultatelor ce pot fi
acestora (n cadrul unui orizont obtinute la un anumit nivel al cheltuie-
de planificare de 5 ani, se elabo- lilor publice.
reaza programe ce contin solutii c) Rationalisation des Choix Budg-
alternative de realizare a obiecti- taires (RCB) - rationalizarea optiu-
vului); nilor bugetare - metoda introdusa si
2. estimarea costurilor si avanta- aplicata n Franta dupa 1965, a-
jelor solutiilor propuse pentru vnd ca baza de pornire metoda
realizarea fiecarui obiectiv, ale- PPBS.
gerea solutiei optime; Este conceputa sub forma unui sistem
3. cheltuielile si veniturile progra- cibernetic nchis, folosindu-se modele
mului adoptat, ce se refera la o matematice cu sute de necunoscute, si
perioada de un an, sunt incluse presupune utilizarea de tehnici de pre-
n bugetul pe anul respectiv. viziune, organizare si gestiune. Implica
Astfel, studiile prospective pe termen patru faze: studiul (definirea obiecti-
lung sunt aprofundate n cadrul unor velor), decizia (alegerea mijloacelor
programe pe termen mediu (5 ani) si posibile de utilizat), executia (programe
527
Politica fiscal
de gestiune) si controlul (compararea venituri publice. Pentru aceasta, statul
rezultatelor si previziuni pentru viitor). trebuie sa mobilizeze resursele si sa
Se urmaresc obiective pe termen faca cheltuieli banesti. n consecinta,
mijlociu (fata de PPBS - pe termen statul procedeaza la repartitia sarci-
lung), existnd posibilitatea re- nilor publice ntre membrii societatii,
examinarii pe parcurs a optiunilor, n persoane fizice sau juridice. Prin p.f.,
functie de conditiile nou aparute. statul se foloseste de ntregul ansam-
Desi cu ajutorul acestei metode se blu de instrumente si procedee cu ca-
ajunge la o estimare a veniturilor si racter fiscal, stabilind nivelul si struc-
cheltuielilor bugetare mai apropiata de tura prelevarilor obligatorii n asa fel
nivelul necesitatilor reale ale fiecarei nct sa-si realizeze att obiectivele
perioade, aplicarea ei este dificila, de- economice, ct si pe cele sociale (faci-
oarece fenomenele economice sunt in- litati fiscale sau fiscalitate excesiva).
fluentate si de factori a caror actiune n Romnia, principala cerinta pe care
nu poate fi comensurata. \Mihaela tranzitia a formulat-o fata de politica
Teodorescu[ fiscala a fost sa contribuie la eforturile
Vezi si: buget, cheltuieli publice, de stabilizare, fara sa amne restruc-
politica fiscala turarea fiscala impusa de trecerea la
economia de piata. n acest sens, cea
Bibliografie selectiva: Vacarel (1992)
mai importanta masura de p.f. a fost
introducerea taxei pe valoarea adau-
gata (TVA-ul) la 1 iulie 1993, urmata
Politica fiscala de aprobarea legii privind impozitul pe
venitul global, pentru anul fiscal 2000.
P.f. este parte integranta a politicii
economice. Cuprinde ansamblul regle- Fiscalitatea desemneaza "un sistem
mentarilor privind stabilirea si percepe- de constituire a veniturilor statului prin
rea impozitelor si taxelor. P.f. a statului redistribuirea venitului national cu
reprezinta conceptia acestuia, transpu- ajutorul impozitelor si taxelor, regle-
sa n masurile si actiunile care releva mentat prin norme juridice" (Marin si
locul impozitelor n sistemul veniturilor Puiu, 1993, p. 278).
bugetare, categoriile de impozite si Presiunea fiscala masoara ponderea
perceperea lor, modul de folosire a lor impozitului n raport cu masa monetara
ca prghie de stimulare a cresterii eco- produsa (masurata prin intermediul
nomice, dar si ca instrument al politi- PIB) si reflecta sarcina fiscala.
cilor sociale, felul n care este gndita
eficacitatea fiscala n tara respectiva. Chiar din secolul al XVIII-lea, unii eco-
Este deci unul din aspectele politicii nomisti si juristi ai vremii au constatat ca
bugetare. fiscalitatea trebuie sa fie pe ct posibil
mai lejera, deoarece prelevarile obliga-
n literatura anglo-saxona, termenul de
torii au n orice moment o limita peste
fiscal policy desemneaza politica buge-
tara, ce include att politica fiscala, ct care pot periclita activitatea economica.
si politica cheltuielilor publice. n 1947, economistul englez A. Pigou
afirma ca presiunea fiscala optimala
Satisfacerea nevoilor colective ale ori- este cea corespunzatoare egalitatii ntre
carei societati impune realizarea unor utilitatea sociala a cheltuielilor publice
528
Politica social a regimului socialist romn
marginale si inutilitatea sociala a pre- n limite apropiate de cea din tarile
levarii fiscale marginale. Profesorul dezvoltate, trebuie facuta precizarea
american A. D. Laffer a demonstrat, cu ca, n termeni reali, materiali, situatia
ajutorul unei curbe care i poarta acum este net diferita. La o rata a fiscalitatii
numele, ca, de la un anumit prag, orice asemanatoare, de exemplu, n Rom-
crestere a presiunii fiscale provoaca de nia si Marea Britanie, baza de rapor-
fapt o scadere a sumei prelevarilor obli- tare este practic radical diferita ntre
gatorii ce pot fi ncasate de puterea PIB pe locuitor realizat n cele doua
publica. Autorul explica aceasta prin tari, raportul fiind de 1 la 12. Altfel
faptul ca prelevarile obligatorii foarte spus, forta de sustinere a fiscalitatii de
mari produc efecte de rezistenta si de catre contribuabil (dar si efectele fis-
reducere a efortului productiv (dezin- calitatii promovate) sunt de 12 ori mai
tegrare a muncii, a economiilor, a in- mari n cazul Marii Britanii dect n
vestitiilor), care ating o asemenea am- Romnia. \Mihaela Teodorescu[
ploare nct determina scaderea sumei
lor totale prelevate. Vezi si: impozitarea; produsul intern
Cu toate ca rata de presiune fiscala din brut; inflatia
Romnia n termeni relativi se nscrie Bibliografie selectiva: Marin si Puiu
Rata de presiune fiscala n perioada

1993-1997 n Romnia (%)
1993 1994 1995 1996 1997
21,9 20,4 20,7 19,4 19,5
Nota: Rata este calculata ca suma a impozitelor ncasate de administratia publica, raportata la PIB.
Sursa: CNS, Anuarul statistic al Romniei, 1999.
Rata de presiune sociala (ca procent din PIB)

1993 1994 1995 1996 1997
9,5 8,1 8,0 7,5 7,0
Nota: Calculata n baza cotizatiilor sociale efective primite de administratia publica.
Sursa: CNS, Anuarul statistic al Romniei, 1998, p. 334.
cu att mai putin marginalizarea si

Politica sociala a regimului
excluziunea sociala, se presupunea a
socialist romn nu avea loc n noua societate. n pro-
gramul socialist, statul si asuma res-
Orientarea general a politicii ponsabilitatea pentru ntreaga organi-
sociale socialiste zare a vietii sociale, inclusiv pentru asi-
Obiectivul fundamental al proiectului gurarea unui nivel suficient de ridicat
socialist a fost realizarea unei societati de bunastare si a conditiilor necesare
nalt prospere, cu un grad ridicat de cresterii rapide a acesteia.
omogenitate. Nu neaparat egalitara,
dar cu inegalitati moderate. Saracia, si
529
n ciuda imaginii publice, politica so- sociale a unor bunuri ca, de exem-
ciala a regimului socialist romn a fost plu, locuri de munca, educatie, lo-
un mix de stat al bunastarii bazate pe cuinte gratuite sau cu pret subven-
munca (workfare state) si un stat al tionat, subventii ale preturilor unor
bunastarii n sensul celui dezvoltat n bunuri considerate a fi importante
mare masura n Occident (ceea ce (bunuri pentru copii, alimente de
este denumit, de regula, ca welfare baza);
state). Aceasta nseamna ca, n timp 2. transferurile diferentiate n raport
ce munca era considerata att ca un cu contributia prin munca - siste-
drept, ct si o datorie, politica buna- mul de asigurari sociale. Acest
starii era compusa dintr-o combinatie sistem urmarea mentinerea diferen-
de masuri de asigurare a bunastarii, fie tierii veniturilor provenite din munca
universale (la care cetateanul ca ceta- prin beneficii corespunzatoare, n
tean avea acces), fie legate de partici- conditiile n care munca nu mai pu-
parea n sistemul muncii, fie prin inter- tea fi continuata dintr-un motiv sau
mediul institutiei n care persoana res- altul: pensii, beneficii de concediu
pectiva lucra. Multe beneficii sociale se de boala, de maternitate. Justifica-
acordau dependent sau n strnsa le- rea acestui sistem nu era n primul
gatura cu munca. Legarea beneficiilor rnd economica (contributia finan-
sociale de munca se realiza pe doua ciara la un anumit sistem), ci mai
cai distincte: a) Unele beneficii sociale degraba simbolica: contributia prin
se acordau n functie de ncadrarea n munca (de calitate si cantitate di-
munca: alocatie pentru copii, locuinte, ferita) la bunastarea colectivitatii. n
burse de studiu, bilete de odihna si
fapt, si n mentalitatea populara, de
tratament, asistenta sanitara, concedii
exemplu, pensia era legata de mun-
de boala si de maternitate. Persoanele
ca si nu de contributia financiara,
care nu erau ncadrate n munca, mai
care nu era foarte transparent le-
precis, n formele de stat care erau de
gata de salariu. Oamenii conside-
departe majoritare (sectorul privat fiind
rau ca li se cuvine o anumita pensie
practic neglijabil), nu puteau beneficia
pentru ca au muncit o perioada
de asemenea beneficii. b) Unele bene-
anumita si ca munca lor avea o
ficii erau acordate n raport cu contri-
anumita calitate recunoscuta de co-
butia n munca. Este cazul tuturor be-
munitate: "am fost profesor si iau o
neficiilor care nlocuiau veniturile pro-
pensie mai mica dect un portar".
venite din munca: pensii, concedii de
Se facea mai putin referire la sala-
boala si de maternitate. Acestea aveau
ca scop mentinerea, prin sistemul con- riu si la contributia financiara, si mai
tributoriu, a diferentierii sociale pro- mult la tipul de munca. Sistemul
duse de munca. asigurarilor sociale avea clar misiu-
nea de a mentine, si atunci cnd
Patru mecanisme de suport social au munca nceta, un sistem de strati-
stat la baza politicii sociale a regimului ficare sociala n mare parte fundat
socialist: pe profesii si pe o calitate a muncii
1. transferurile universale, care aveau definita n termeni att economici,
ca obiectiv acordarea dupa criterii ct si social-culturali;
530
3. transferurile sociale determinate tre stat: salariile sunt stabilite de catre

de nevoi, dar conditionate de n- stat, dupa ratiuni predominant politice
cadrarea n munca: ngrijire medi- si mai putin economice (importanta po-
cala gratuita, locuinta, bilete gra- litic definita a muncii, nevoia de a men-
tuite sau subventionate pentru tra- tine diferentierile economice ntre limite
tament sau pentru concediu; suficient de nguste: n Romnia, prin
lege, raportul dintre salariul minim si
4. transferurile neconditionate pen- cel maxim era de 5,5). De asemenea,
tru cei n nevoie. Acestea utilizau statul decidea ct este distribuit sub
diferite tehnici de testare a veni- forma de salariu direct si ct sub forma
turilor. De exemplu, alocatiile pentru de alte beneficii nonsalariale. Nu
copii nu erau universale, nu numai ntmplator, acestea erau numite n
pentru ca ele nu erau acordate mod curent salariu social. Este drept
celor care nu lucrau n sistemul de ca finantele socialiste au mentinut un
stat, dar si pentru ca se acordau sistem apropiat ca forma de cel al eco-
doar familiilor care aveau un venit nomiei de piata, dar el era destul de
sub un anumit prag; biletele de limitat si adesea reprezenta doar un
tratament erau acordate cu reduceri mod de calcul, fara a avea continutul
n functie de venituri; bursele pentru neaparat al celui ce functiona n con-
elevi si studenti se acordau doar ditii de piata. Astfel, ntreprinderile var-
celor cu venituri scazute. sau n bugetul de stat beneficiile lor
(profiturile) si plateau impozite pe sala-
Politica sociala a regimului socialist se rii si contributii sociale. Ratiunea era de
baza pe o conceptie specifica asupra a mentine un anumit calcul bazat pe
raportului dintre distributia primara si costul de productie. Interesant este
cea secundara (transfer social). ntr-o nsa ca, la un moment dat, s-a renuntat
societate bazata pe economia de piata, la impozitul direct pe salariu, transpa-
diferenta dintre distributia primara si rent pentru salariat, si s-a introdus
cea secundara tinde sa fie suficient de impozitul pe fondul general de salarii al
clara. Prima este independenta de cea ntreprinderii. Impozitul nu mai era o
de a doua si este prezidata de alte contributie a cetateanului, ci o parte a
mecanisme. Distributia primara a veni- valorii create n munca, transferata la
turilor este prezidata de logica econo- buget. Doar n mod exceptional impo-
miei de piata. Uneori intervin anumite zitele erau aplicate direct pe venitul
reglementari care nu sunt neaparat ale individual, de exemplu: diferitele ono-
statului, ci mai degraba ale partenerilor rarii. De asemenea, statul intervenea
sociali: ntelegeri tripartite n legatura n corectarea cererii de locuri de
cu salariile si alte beneficii. Redistribu- munca, platea deci salarii nu neaparat
tia facuta de stat, n principal, se face n functie de nevoia de munca propriu-
dupa alte ratiuni dect cele ale pietei si zisa; adesea, ntreprinderile erau obli-
cauta sa corecteze distributia primara gate sa creeze locuri de munca pentru
care, din punctul de vedere al colec- a-i putea angaja pe cei care nu aveau
tivitatii, cuprinde o serie de distorsiuni serviciu. Mecanismul de constituire a
inacceptabile. n conceptia socialista, bugetului era deci oarecum similar cu
caracterul distinctiv al celor doua sis- cel din economiile de piata, dar salariul
teme nu mai este valabil. n fapt, n- nsusi, de departe cea mai importanta
treaga distributie este realizata de ca-
531
forma de venit, era obiect al unei statul poate organiza activitati produc-
politici sociale, neexprimnd dect vag tive pentru a satisface multiplele nevoi
performanta individuala si colectiva. Si ale colectivitatii, utiliznd integral capa-
n masura n care o exprima, evaluarea citatea de munca a colectivitatii. n
era facuta nu att de sistemul eco- unele perioade, statul romn a luat
nomic nsusi, ci de factorul politic: masuri coercitive pentru a impune da-
ntreprinderi importante pentru societa- toria de a munci: legi mpotriva para-
te primeau salarii mai mari. Nevoia de zitismului, cei care erau gasiti fara loc
a apropia totusi preturile de costurile de munca putnd fi condamnati la
de productie a mentinut un tip de nchisoare sau cel putin fiind fortati sa
mecanism financiar care lega impozitul se angajeze n marile proiecte pro-
si profitul de productie. Mai ales n ductive, uneori acceptnd conditii foar-
conditiile n care economia socialista a te grele de munca: culesul stufului,
nceput sa dea semne de stagnare, s-a constructii, minerit. Socialismul s-a ferit
ncercat mereu sa se promoveze un sa creeze o stare de dependenta so-
mecanism mai economic de calcul ciala. Pentru sanatatea morala a colec-
(cazul asa-zisului "nou mecanism eco- tivitatii, se considera ca bunastarea
nomico-financiar"). Salariile erau strict individuala este conditionata de mun-
controlate, tinznd sa fie mentinute la ca. Motivatia muncii se considera a
nivel scazut din ratiuni social-politice putea fi asigurata prin faptul ca munca
ale regimului: pentru acumulare-inves- era singura modalitate de cstig. Obli-
titii; pentru realizarea diferitelor pro- gativitatea muncii se referea n mod
iecte grandioase ale regimului (Casa special la barbati, dar, totodata, ntr-o
poporului, canalul Dunare-Marea Nea- forma ceva mai atenuata, si la femei.
gra sau canalul Bucuresti-Dunare); n Rata de ocupare a fortei de munca
ultimii ani, pentru plata datoriei externe masculine se apropia de 100%, n timp
si pentru compensarea ineficientei ce cea a femeii era foarte ridicata n
economice n crestere. raport cu situatia din Occident. Se
accepta nsa posibilitatea femeii de a
Configuraia politicii sociale opta pentru a ramne casnica, de a
socialiste ngriji copiii, desi ideologic modelul
x O politica de folosire integrala a participarii femeii n munca era foarte
fortei de munca are mai multe ratiuni. activ. Ratiunile unei asemenea optiuni
n primul rnd, teoria ca somajul repre- au fost diverse, cu accente diferite n
zinta doar un efect artificial al perioade diferite. n prima perioada,
sistemului capitalist. Societatea socia- acest principiu a fost ntarit de o acuta
lista poate organiza lucrurile n asa fel nevoie de forta de munca generata de
nct fiecare sa-si aduca o contributie programele de dezvoltare extensiva a
la bunastarea colectiva. Munca este un industriei, de marile proiecte de con-
drept inalienabil al fiecaruia, dar si o structie a infrastructurii, de nevoia poli-
datorie: doar veniturile din munca sunt tica de integrare a ntregii populatii n
legitime. Statul trebuia sa asigure fie- sistemul economiei socialiste. Cnd
carui cetatean un loc de munca. Era economia socialista si-a epuizat dez-
inclusa aici o presupozitie majora des- voltarea sa extensiva, regimul socialist
pre cum poate functiona economia: a adoptat o combinatie de doua stra-
tegii: mentinerea artificiala a folosirii
532
depline a fortei de munca, cu supran- coada. Dificultatile economice au ge-

carcarea schemelor de ncadrare ale nerat o dilema dificil de rezolvat pentru
ntreprinderilor sau producerea unui toate statele socialiste: ori relaxarea
somaj nerecunoscut oficial. n ultimii politicii de eliminare a saraciei, per-
ani ai regimului socialist, somajul efec- mitnd o mai mare diferentiere sociala,
tiv a crescut semnificativ, lund forma ori accentuarea asigurarii unui minim
fie a somajului "ascuns" (scheme de de trai pentru toti, cu sacrificarea di-
personal suprancarcate care afectau ferentierii si a motivarii performantelor.
eficienta, neasigurarea obtinerii sala- Politicii de omogenizare i se opuneau
riului datorita lipsei de lucru, concediu presiuni puternice spre diferentiere:
fara plata fortat), fie un somaj efectiv, nevoia de suport al motivatiei perfor-
lipsit nsa de orice compensatie. mantelor, o presiune difuza a masei
x Asigurarea unei bunastari colective comunitatii spre stratificare sociala. So-
relativ omogene, pe urmatoarele coor- cietatea noastra, datorita att unei pu-
donate: a) o completa eradicare a sa- ternice traditii de stratificare, ct si a
raciei, prin asigurarea unui nivel minim unor procese structurale proprii, era
de viata pentru fiecare membru al caracterizata prin puternice tendinte de
colectivitatii. Principalele instrumente stratificare sociala. Aceste tendinte au
ale acestei politici sunt utilizarea de- dus si la o ideologie a meritocratiei
plina a fortei de munca si un salariu care presa spre o crestere a inegali-
minim suficient de ridicat pentru a tatilor n functie de "merit", n mod spe-
garanta un minim decent de viata (n cial n functie de prestigiul pozitiei so-
1989, salariul minim reprezenta aproxi- cio-profesionale. O asemenea presiu-
mativ doua treimi - 66% - din salariul ne spre diferentiere se manifesta frec-
mediu). La aceasta se adauga o poli- vent prin mecanisme specifice de re-
tica de garantare a salariului, consi- distributie, diferite de cele ale pietei: fa-
derat aproape ca un drept, indiferent voruri personale sau institutionale.
de performantele individuale si ale n- Rezultatul a fost inevitabil o stare de
treprinderii. Chiar n conditiile n care oscilatie n jurul unei stari de relativ
politic se accentua o mai strnsa re- scazuta diferentiere economica. c) O
latie ntre salariu si performante, pentru politica activa de compensare a dez-
mentinerea echilibrului social, cel mai echilibrelor dintre nevoi si resurse, prin
adesea se intervenea politic pentru beneficii sociale. O asemenea politica
acordarea salariului. b) Inegalitatile era complementara si din politica men-
economice erau mentinute ntre limite tinerii salariilor la niveluri scazute.
politic acceptabile. Instrumentele aces- Cazul familiilor cu multi copii este tipic
tei politici erau: diminuarea pna la pentru aceasta problema. O asemenea
eliminare a surselor de venit nelegate familie nu putea sa supravietuiasca cu
de munca; o politica salariala stricta de unul/doua salarii. Din acest motiv, ine-
mentinere sub control a diferentelor vitabil, trebuia sa se recurga la alocatii
salariale; subventionarea bunurilor de generoase pentru copii, ele plasndu-se
baza. n conditii de raritate a bunurilor ntre 8 si 10% din salariul mediu.
de baza, solutia preferata a fost nu Numarul de copii califica familia cu
reglarea distributiei prin pret, ci ratio- prioritate la obtinerea unei locuinte, cu
nalizarea sau pur si simplu celebra o suprafata adecvata nevoilor. Siste-
533
mul de burse, subventionarea bunurilor rari sociale se datora politicii de utili-
pentru copii, nvatamntul gratuit si zare completa a fortei de munca. Dupa
asistenta medicala gratuita pentru copii cteva decenii de regim socialist, so-
reprezentau un pachet de masuri care cietatea romneasca se apropia de
urmarea ca, n conditiile unor venituri idealul unei acoperiri complete a vrst-
scazute, familiile cu copii sa aiba nicilor cu pensii. Si cei care nu ntru-
strictul necesar. La aceasta se ada- neau conditiile de pensionare, dar care
ugau concedii de maternitate, precum ndeplineau o limita minima (10 ani de
si o alocatie sociala pentru mamele cu munca), primeau o pensie sociala. Pe
trei sau mai multi copii, care intentiona lnga batrnete, sistemul de asigurari
sa compenseze ntr-o oarecare ma- sociale acoperea toate celelalte riscuri
sura imposibilitatea lor de a obtine o de pierdere a capacitatii de munca:
munca platita si deci, la batrnete, de a boala, accidente de munca, pierderea
avea o pensie. d) O politica activa de principalului aducator de venit din fami-
suport social al locuirii. n contextul lie (pensii de urmas), maternitate. Din
politicii de dezvoltare urbana axata pe punctul de vedere al acoperirii diferi-
construirea de blocuri cu facilitati telor riscuri de pierdere a veniturilor,
moderne, ca o compensare a salari- sistemul de asigurari sociale era la fel
zarii mentinute la niveluri scazute, de complet ca sistemele cele mai dez-
statul a dezvoltat programe de con- voltate din Occident. Un singur ele-
structii de locuinte. Acestea erau fie ment lipsea din acest sistem: asigu-
acordate cu chirie, adesea mai mult
rarile de somaj. Datorita politicii de
simbolica, n functie de nevoile familiei,
utilizare completa a fortei de munca,
fie vndute populatiei, la preturi acce-
cuplata cu presupozitia ideologica ca
sibile si cu credite avantajoase de lung
economia socialista structural este ca-
termen. Spre jumatatea anilor 80, pro-
pabila sa absoarba integral forta de
blema lipsei de locuinte la orase era pe
punctul de a fi solutionata n Romnia. munca existenta, sistemul de asigurari
Ca si salariile, locuintele erau putin de somaj nu exista. Se presupunea ca
diferentiate ca suprafata si confort (do- somajul putea sa apara doar din vina
minau apartamentele cu 2-3 camere) individului. Statul socialist prefera sa
si cu facilitati moderne minime. Ca re- ofere locuri de munca dect ajutor de
zultat al acestei politici de control sever somaj.
al distributiei bunastarii, standardul de x Lipsa unui sistem de ajutor social
viata al populatiei era relativ omogen, bazat pe testarea mijloacelor. n regi-
cu inegalitati moderate, segmentul sa- mul socialist, n Romnia, nu exista un
rac fiind drastic minimizat. Relaxarea sistem special de suport al unui minim
acestei politici de control al distributiei de trai prin beneficii sociale oferite pe
bunastarii avea sa duca inevitabil la o baza testarii veniturilor. Un asemenea
crestere rapida a diferentelor econo- sistem nu parea a fi necesar n con-
mice si la o explozie a saraciei. textul de ansamblu al politicii sociale
x O schema nalt comprehensiva de socialiste: loc de munca pentru fiecare;
asigurari sociale pusa la baza sistemu- pensie n conditiile pierderii capacitatii
lui de protectie sociala. Caracterul nalt de munca; salariu minim garantat si
comprehensiv al sistemului de asigu- relativ ridicat; suport categorial gene-
534
ros pentru familiile cu copii; politica de se, tabere, cluburi cultural-sportive),

subventionare masiva a preturilor manuale scolare gratuite, burse, con-
pentru bunurile de baza; institutii de cedii de maternitate, alocatii pentru
asistenta sociala gratuite pentru cei n mamele cu trei si mai multi copii. Ratiu-
dificultate (azile pentru batrni, camine nea unei asemenea politici sociale ac-
pentru copii, institutii pentru persoanele tive era tripla n Romnia: a) investitie
cu handicap); locuinta oferita de stat cu sociala n noua generatie; b) echili-
chirii mici, n raport cu nevoile; ntre- brarea standardului de viata al familiilor
prinderile si asumau obligatia de a cu copii, n conditiile unor salarii mici si
oferi forme de suport special pentru putin diferentiate; c) instrument al po-
persoanele aflate n situatii dificile, pe liticii pronataliste. Politica centrata pe
baza analizei situatiei lor familiale; au- copil nu era o optiune generala pentru
toritatile locale aveau si ele posibilitati toate tarile socialiste, cu unele variatii
de sprijin exceptional, bazat pe anche- mai ales n ceea ce priveste beneficiile
te sociale. Dar, pentru ca sistemul de n bani. n aceasta privinta existau
protectie sociala acoperea larg ntrea- doua modele distincte. Tarile socialiste
ga gama de nevoi, se presupunea ca din centrul si estul Europei aveau o
acest suport acordat de autoritatile politica de transferuri banesti ridicate
locale este mai degraba exceptional si pentru familiile cu copii: alocatia pentru
ca amploarea lui trebuie sa fie limitata. copii era de 10,5% din salariul mediu
n fapt, conform legii, se putea acorda n Cehoslovacia, 12,8% n Bulgaria,
un mic suport o data la cel mult 3 luni. 20,5% n Ungaria; doar Polonia avea
x ntreprinderea juca un rol deosebit un nivel scazut, de 2,6%. Uniunea
de important n furnizarea bunastarii. Sovietica prezenta o politica diferita,
Beneficiile oferite de ntreprindere - lo- alocatiile pentru copii fiind relativ redu-
cuinta, bilete de tratament sau pentru se, preferndu-se n schimb beneficiile
concediu gratuite sau cu pret redus, n natura. Daca n primul grup de tari
suport financiar n situatii exceptionale alocatiile pentru copii erau substantial
- erau bazate pe mecanisme proprii de mai ridicate de 2% din PIB, n repu-
testare a nevoilor si a resurselor. n blicile Uniunii Sovietice, pentru ele era
plus, ele erau frecvent conditionate de alocat mai putin de 1%.
atitudinea fata de munca, fiind un in- x Puternica preferinta pentru servicii
strument important de motivare. Rolul sociale n raport cu transferurile directe
jucat de ntreprinderi era un compo- n bani. A existat o preferinta clara
nent important al optiunii pentru o poli- pentru furnizarea de servicii sociale
tica a bunastarii bazate pe munca. (educatie si ngrijire medicala) gratuite,
x Atentie speciala acordata copiilor. ct si pentru subventionarea bunurilor
Beneficiile sociale oferite pentru copii si serviciilor de baza. Transferurile fi-
erau, de regula, extrem de variate si nanciare, cu exceptia celor de asigu-
generoase: alocatii pentru copii gene- rari sociale, au fost limitate. Din acest
roase, educatie si ngrijire medicala punct de vedere, tarile socialiste au
gratuite, bunuri pentru copii la preturi prezentat doua modele distincte. Tarile
scazute, servicii pentru copii gratuite din centrul si estul Europei au dus o
sau nalt subventionate (gradinite, cre- politica de transfer mai ridicat prin
535
intermediul serviciilor sociale si, n mod Bulgariei si, ntr-o masura mai mica, al
special, prin formele directe, n bani, Romniei. Chiar si tara noastra, cu o
dect republicile Uniunii Sovietice. Cu situatie exceptionala datorita politicii
o economie mai dezvoltata si cu o tra- economice aberante n ultimele doua
ditie presocialista de asigurari sociale decenii ale regimului socialist, prezen-
mai solida, n primul grup de tari, ta un transfer social n bani mai ridicat
transferurile directe n bani tind sa fie dect republicile din Uniunea Sovie-
mai ridicate dect n Uniunea Sovie- tica. Aceste diferente n ceea ce pri-
tica, unde transferurile n natura, mai veste punctul de plecare vor avea
ales sub forma preturilor scazute la bu- consecinte importante asupra politicii
nurile de baza, erau mult mai impor- sociale n perioada tranzitiei.
tante (tabel). Un alt factor care explica Se poate concluziona deci ca sistemul
aceasta diferenta este contributia mai de securitate sociala dezvoltat n re-
mare n tarile socialiste europene a gimul socialist romn era nalt elaborat
pietei libere n furnizarea bunurilor de si comprehensiv. Reflectnd particulari-
baza, unde preturile nu puteau fi tatile proiectului socialist, lipseau doua
semnificativ subventionate, ci erau mai componente importante existente n sis-
libere. Locuintele, de asemenea, erau temele occidentale: asigurarile de somaj
n masura semnificativa private. Este si suportul pentru un standard minim de
cazul Ungariei, Poloniei, partial al viata, bazat pe testarea veniturilor.
Cheltuielile sociale publice n 1989 n diferite grupuri de tari

Cheltuieli Servicii sociale Transferuri sociale banesti
sociale publice (educatie si (alocatii pentru copii,
totale sanatate) pensii, asistenta sociala)
Tarile central-europene* 22,8 9,4 12,3
Bulgaria 20,3 7,9 11,5
Romnia 14,2 4,7 8,8
Uniunea Sovietica** 13,6 8,1 6,2
* Republica Ceha, Slovacia, Ungaria.

** Letonia, Lituania, Moldova, Rusia, Ucraina, Armenia, Azerbaidjan si Georgia.
Nota: Pentru anumite tipuri de cheltuieli, media a fost facuta nu din toate cazurile, datorita lipsei datelor.
Aceasta este explicatia unor diferente ce apar din nsumarea cifrelor.
Sursa: Children at Risk..., 1997, tabelele D3-8, p. 135-137.
x O politica de nediscriminare a grupu- combatere a tendintelor izolationiste.

rilor traditional discriminate, pe fondul Principiul nediscriminarii pe temeiuri
unei politici etnice echilibrate. Regimul etnice era, dincolo de afirmarea sa
socialist a dus o politica de recunoas- legala n Constitutie si n diferite legi,
tere a drepturilor minoritatilor etnice si promovat si practic, prin forme speci-
de suport pentru manifestarile lor cul- fice, ca de exemplu, cea al cotelor de
turale, complementar cu o politica de reprezentare n organismele de stat.
536
Discriminarea n relatiile interpersonale lor traditionale, considerate a fi incom-

era activ descurajata, fiind promovata patibile cu o viata moderna: nomadis-
mai degraba considerarea persoanelor mul, mestesugurile traditionale; trimi-
ca persoane umane, ca cetateni si, n terea copiilor la scoala a fost activ ur-
mod cu totul secundar, ca apartinnd marita. Rromii au fost stimulati (uneori
unor grupuri etnice. Multe facilitati cul- fortati) sa ocupe locuri de munca n
turale erau oferite: ziare si literatura n sistemul noii industrii, au primit locuinte
limba materna, scoli cu limbi de pre- n zone locuite de cealalta populatie,
au fost stimulati/fortati sa trimita copiii
dare n limbile materne. Din a doua ju-
la scoala; au primit asistenta medicala
matate a anilor 60, ca o consecinta a
la fel cu toti ceilalti cetateni. Jena de a
ideologiei cu accente nationaliste a re- oferi o recunoastere deplina rromilor
gimului ceausist, accentuarea ostenta- ca etnie distincta a dus practic mai
tiva a traditiei romnesti, n forme une- degraba la ncurajarea stergerii iden-
ori primitive, a fost de natura, indiscu- titatii lor etnice, prin procesul de inte-
tabil, sa raneasca sentimentele etnice grare n formele moderne de viata.
ale multor persoane. Dincolo de unele Aceasta politica a avut succese incon-
manifestari politice si culturale cu ac- testabile. Pe de o parte, procesul de
cente nationaliste, nu se poate nsa modernizare a unor largi segmente ale
vorbi de o discriminare etnica propriu- comunitatii de rromi a fost timp de
zisa. Aceasta era, n continuare, des- cteva decenii extrem de activ. Si chiar
curajata activ. daca uneori realizat cu mijloace coer-
O mentiune speciala trebuie facuta n citive, acest proces a fost n mare
legatura cu politica fata de populatia de masura acceptat de catre populatia de
rromi. Aceasta politica s-a dezvoltat pe rromi, datorita efectelor pozitive asupra
fondul unei optiuni ideologice si politice standardului de viata si politicii de
mai generale: o politica de nondiscri- nediscriminare umana.
minare a segmentelor de populatie tra- Grupurile religioase, traditional discri-
ditional discriminate. Fata de rromi, po- minate, au primit si ele un tratament
litica regimului socialist a fost oarecum specific, pe fondul unei atitudini ambi-
ambivalenta. Reflectnd perceptia co- valente fata de religie: pe de o parte,
lectiva, regimul socialist a tins sa aiba descurajare activa, pe de alta parte,
despre etnia rromilor, n ansamblu, o toleranta si chiar politica principiala de
imagine predominant negativa. De alt- nediscriminare pe motive religioase.
fel, regimul socialist nu a recunoscut Pe ansamblu, regimul socialist din Ro-
explicit pe rromi ca o minoritate natio- mnia a fost mai degraba tolerant fata
nala cu drepturi egale cu celelalte mi- de culte. Cultele recunoscute oficial au
noritati. Pe de alta parte, s-a dus o po- primit chiar un anumit suport. Atitu-
litica uneori explicita si activa de non- dinea de relativa toleranta, n care osti-
discriminare a rromilor n relatiile inter- litatea cu acceptarea se mbinau, a
personale si institutionale. Rromii erau descurajat manifestarile de intoleranta
tratati n primul rnd ca persoane, ca n relatiile comunitare.
cetateni cu drepturi egale. Implicit, pu- n ceea ce priveste femeile, s-a dus o
tem detecta o politica activa de sti- politica extrem de activa de ncurajare
mulare a integrarii lor n formele socie- a sanselor egale. n educatie s-au
tatii moderne, de abandonare a forme- obtinut progrese importante. Femeile
537
au fost ncurajate sa devina economic intensitati n scadere, pe tot parcursul
active, ca o garantie a egalitatii de fapt. regimului socialist. Dincolo de ratiunea
Dincolo de principiul ideologic, trebuie ideologica, devenita tot mai slaba, ea a
sa recunoastem si o ratiune de ordin dobndit o ratiune tot mai pragmatica
pragmatic. Procesul de industrializare de represiune. Pedepsirea individului
fortata s-a caracterizat printr-o nevoie pe toata viata pentru actele sale politi-
enorma de forta de munca. n plus, acce (cuprinse n dosar), dar si a familiei
centuarea imperativului muncii a fost pentru actele fiecarui membru al sau
un motiv excelent de a mentine sala- reprezenta un mijloc eficace al repre-
riile la un nivel relativ scazut, al doilea siunii. Responsabilitatea copiilor pentru
salariu ntr-o gospodarie devenind o parintii lor a fost curnd nlocuita de
conditie obligatorie pentru asigurarea responsabilitatea parintilor pentru ac-
unui trai decent. n posturile de con- tele copiilor. n ultimii ani, fuga n Oc-
ducere s-a introdus un sistem de cote cident a devenit un motiv frecvent de
de reprezentare, perceput de colec- sicanare a rudelor ramase, ca o forma
tivitate a fi excesiv de fortat, nu de pe de descurajare a unor asemenea acte.
pozitii antifeministe nsa. El reprezenta Aceste discriminari, fiind orientate m-
adesea instrumentul unei politici de potriva unor segmente de populatie cu
cadre n care competenta era nlocuita nivel ridicat de educatie si calificare, nu
cu considerente politice, tema pro- au dus la marginalizari substantiale.
movarii femeii putnd fi o ideologie Discriminarea aparea mai ales n situa-
extrem de comoda pentru distorsiona- tiile de ocupare a unor pozitii ridicate n
rea sistemului de promovari bazat pe sistem.
competenta.
n concluzie, statul socialist al buna-
Singura discriminare politica, care une- starii n Romnia a avut un profil par-
ori a luat forme violente, alteori pur ticular: legarea bunastarii de munca,
aberante, a fost aceea mpotriva "fos- prin diferite mecanisme; foarte impor-
telor clase exploatatoare" si care de- tante componente universale/catego-
curgea din ntreaga filosofie politica a riale de transfer; locuri de munca pen-
regimului socialist. n anii 40-50, re- tru toti, avnd nu neaparat o ratiune
gimul socialist a dus o politica com- economica, ci mai degraba ideologica
plexa de exterminare si marginalizare si morala; o acoperire, ce tindea sa fie
a burgheziei si chiar a intelectualitatii universala, a sistemului de asigurari
formate n societatea romneasca. sociale, pentru toate riscurile importan-
Programul de internare n nchisoare, te: batrnete, boala, accident, pierde-
pe diferite motive, a multora dintre rea aducatorilor principali de venituri
membrii acestor clase, nationalizarea din familie; o importanta deosebita
care urmarea lichidarea puterii econo- acordata educatiei si sanatatii: educa-
mice si a diferentelor social-economice tie gratuita si obligatorie, servicii de
mostenite au avut ca una dintre ratiu- asistenta medicala nalt accesibile,
nile sale si descurajarea ferma a ori- practic universale; locuinte relativ ief-
carei ncercari de rezistenta/opozitie tine si usor accesibile, mai ales pe ra-
fata de instaurarea regimului socialist. tiuni sociale; preturi nalt subventionate
Politica de discriminare datorita "originii pentru bunurile si serviciile de baza; o
sociale nesanatoase" a continuat, cu multime de beneficii focalizate, pe ba-
538
Politica social n Romnia n tranziie
za estimarii mijloacelor (alocatii pentru 4. dezvoltarea unui sistem de secu-
copii, burse, locuinte); lipsa unor com- ritate sociala standard n contextul
ponente importante ca asigurari de so- noii economii de piata.
maj si suport al unui venit minim pe ba- Etapele politicii sociale n perioada
za testarii mijloacelor. \Elena Zamfir tranzitiei.
& Catalin Zamfir[
1. Etapa reparatorie (22 decembrie
Politica sociala n Romnia 1989-iunie 1990). Primele 6 luni de
n tranzitie dupa Revolutie nregistreaza o multime
de masuri de tip reparatoriu: a) lichida-
Functiile politicii sociale n perioada rea raritatii produselor - sistarea expor-
tranzitiei. n contextul societatii ro- turilor de bunuri alimentare, import de
mnesti, politica sociala n perioada bunuri de consum, masiv subventio-
tranzitiei de la economia socialista la nate datorita valorii artificial de ridicate
economia de piata a avut de ndeplinit a leului; b) ridicarea nivelului de trai al
mai multe functii:
populatiei prin: reduceri de preturi la
1. functia reparatorie: corectarea de- unele bunuri de consum curent (ener-
formarilor sociale produse de socia- gie electrica si termica), acordarea
lism. Doua componente distincte unor beneficii salariale considerate a fi
sunt incluse aici: a) corectarea unor abuziv retrase n ultimii ani ai regimului
deformari/nedreptati structurale, pre- socialist (multe dintre ele si retroactiv),
cum persecutia politica a unor per-
inclusiv promovari masive n functii,
soane, dar si nationalizarea proprie-
napoierea "partilor sociale" (contributii
tatilor; b) corectarea politicii de sa-
fortate ale salariatilor la capitalizarea
crificare a standardului de viata al
populatiei din ultima parte a peri- ntreprinderilor), lichidarea somajului ne-
oadei socialiste: retragerea nelega- recunoscut (aproximativ 4,5% n 1989)
la a unor drepturi salariale, impune- prin angajari masive n ntreprinderile
rea de contributii fortate, munca ne- de stat, marirea loturilor de pamnt a-
platita, reducerea dramatica a fi- cordate n folosinta taranilor. Ca rezul-
nantarii nvatamntului si sanatatii; tat al acestei politici, n 1990, veniturile
2. functia compensatorie: prevenirea populatiei au crescut cu 25,1% n
si minimizarea costurilor sociale ale raport cu 1989; c) cresterea cheltuieli-
tranzitiei; lor de protectie sociala, mai ales pentru
3. functia de facilitare a tranzitiei: cre- unele categorii considerate a fi fost
area unui cadru social favorabil grav neglijate: persoane din institutiile
tranzitiei, de mobilizare a resurselor de asistenta sociala, handicapati; d)
sociale pentru sustinerea procese- cresteri substantiale n finantarea nva-
lor de schimbare sociala si econo- tamntului si sanatatii; e) reparatii pen-
mica, concomitent cu stimularea re- tru victimele politice ale regimului co-
structurarii, motivarea performan- munist; f) recompense pentru partici-
telor si stimularea reorientarii pe pantii la revolutie si reparatii pentru
piata muncii; victimele revolutiei si urmasii acestora.
539
Explicatia politicii reparatorii ladarea revendicarilor sindicale risca
a) Starea de spirit a populatiei: certitu- sa intre pe o panta destructiva pentru
dinea ca o reorientare a resurselor ntreaga societate, suportul colectiv
economice disponibile n favoarea pentru noi revendicari scaznd, n con-
populatiei este posibila si necesara; secinta, rapid; perceptia colectiva tot
sentimentul ca, dupa o lunga peri- mai conturata a faptului ca resursele
oada de frustrari si umilinte, este economice initial disponibile sunt n
nevoie de o corectie masiva a stan- curs de epuizare, economia dnd sem-
dardului de viata, chiar de un fel de ne tot mai evidente de declin, fapt care
meritata "sarbatoare"; optimismul anunta limitari drastice n viitorul ime-
cu privire la relansarea imediata a diat; frustrarea tot mai accentuata ge-
economiei, care va face sustenabila nerata de distributia inechitabila a re-
o asemenea crestere; rasturnarea paratiilor, de ele beneficiind mai ales
regimului socialist prin revolta popu- grupurile cu putere social-politica.
lara a insuflat sentimentul populatiei
2. Etapa constructiei consensului na-
ca a obtinut dreptul si puterea sa
tional pentru lansarea unei noi politici
influenteze direct deciziile politice.
sociale (iunie 1990-1991). La mijlocul
b) Pozitia fragila a noii guvernari. Defi-
anului 1990, politica haotica de tip re-
citul de legitimitate al noii guvernari
paratoriu este stopata. Instaurarea, n
a fost accentuat de presiunea pu- iunie 1990, a primului guvern legitimat
ternica a partidelor istorice nou n- de alegeri democratice a dus la cres-
fiintate, care contestau legitimitatea tea autoritatii guvernarii, a capacitatii ei
acesteia. de a rezista la presiuni si de a promova
c) Constituirea unor puternice grupuri o politica sociala coerenta. Pe de alta
de interese care au profitat de re- parte, sindicatele nsele au atins rapid
ceptivitatea noii guvernari la accep- un punct de maturizare politica,
tarea de masuri reparatorii. Un asumndu-si responsabilitati pentru
factor esential l-a jucat miscarea dezvoltarea globala a colectivitatii.
sindicala. Explozia sindicalismului Punctul-cheie al acestei schimbari l-a
imediat dupa revolutie a facut din constituit acordul guvern-sindicate asu-
sindicate un actor social-politic ex- pra unui moratoriu asupra revendica-
trem de puternic, iar interesele gru- rilor salariale (iulie 1900), pna n mo-
purilor reprezentate de sindicatele mentul n care vor fi adoptate regle-
cele mai puternice au putut fi im- mentari globale de politica sociala si
puse guvernarii. S-a declansat o salariala, pe baza de consultari, prin
adevarata avalansa de revendicari mecanismele unei guvernari democra-
sindicale, satisfacute n cea mai tice normale. Este meritul sindicatelor
mare masura n aceasta perioada. de a fi acceptat cu responsabilitate un
Criza politicii reparatorii asemenea moratoriu. Doar unele sin-
dicate din sectoare care detineau po-
Spre sfrsitul perioadei, presiunea re- zitii puternice politice si economice au
vendicarilor reparatorii a ajuns n mod continuat sa preseze asupra guvernu-
natural ntr-un punct de criza: cele mai lui, reusind, n ciuda moratoriului, sa
importante si evidente reparatii fusese- obtina satisfacerea unor revendicari.
ra realizate; a devenit evident ca esca-
540
Se constituie Comisia mixta Guvern/ perspectiva tranzitiei la o economie de
Sindicate, a carei functie era de a oferi piata.
cadrul unor consultari sistematice pe Pe lnga utilizarea mijloacelor stan-
problemele sociale si economice im- dard ale sistemului de securitate so-
portante. n acel moment se pun ba- ciala, caracteristic acestei etape este
zele unui model partenerial n relatiile ncercarea de a promova o politica
guvern-sindicate, n locul modelului sociala prin mijloacele politicii eco-
confruntational. Principiul tripartitismu- nomice. Din acest punct de vedere pu-
lui este asimilat explicit n politica ro- tem distinge doua subperioade: a)
mneasca. Imperativul armonizarii plu- 1990-1996: eforturi bugetare aprecia-
ralitatii de revendicari sindicale ntr-o bile au fost facute pentru protejarea
politica globala responsabila a fost locurilor de munca, n speranta ca o
factorul crucial al declansarii unui pro- asemenea politica va sprijini totodata
ces rapid de structurare interna a mis- ntreprinderile sa parcurga procesul de
carii sindicale - sindicate de ntreprin- reforma. O asemenea abordare a re-
dere, federatii si confederatii -, marile prezentat o forma de suport al clasei
confederatii sindicale devenind parte- salariale, fiind sustinuta masiv de sin-
nerii de dialog ai guvernului. n a doua dicate; b) 1997-2000: resurse financia-
parte a anului 1990 si nceputul anului re importante au fost alocate pentru a
1991, sunt elaborate, cu acordul sindi- sustine scoaterea din sfera muncii
catelor, principalele reglementari lega- salariale a importante grupuri so-
le ale relatiilor de munca: Legea ajuto- cial-profesionale, angajate n sec-
rului de somaj, Legea sindicatelor, Le- toare economice care urmau a fi re-
gea solutionarii conflictelor de munca, structurate prin reducere drastica (mi-
Legea contractului colectiv de munca, nerit, n primul rnd). n aceasta peri-
Legea concediului de odihna, Legea oada, n politica economica a fost
salarizarii, nsotita de noul sistem de abandonat obiectivul conservarii locu-
salarizare stabilit prin hotarre de rilor de munca. O asemenea orientare
guvern. Ca rezultat al moratoriului si al a fost considerata chiar a reprezenta o
constituirii parteneriatului guvern- cauza importanta a frnarii reformei.
sindicate, n cea de a doua jumatate a Obiectivul politic principal n aceasta
anului 1990 si n 1991, conflictele de etapa a fost promovarea reformei prin
munca cunosc o scadere semnifica- reducerea de locuri de munca si, com-
tiva. Principalul produs al acestei etape plementar, crearea de noi locuri de
este ncetarea masurilor de tip re- munca n sectorul privat. n consecinta,
paratoriu n sfera relatiilor de munca si un important efort financiar a fost facut,
crearea unui nou cadru legislativ care pe de o parte, pentru plata unor com-
oferea solutionarea, prin mecanisme pensatii substantiale pentru licentierile
institutionalizate normale, a probleme- n masa, iar pe de alta parte, pentru
lor de munca. crearea de noi locuri de munca. Daca,
3. Etapa prezenta (1991-2000) este n prima parte, problema protejarii lo-
caracterizata prin conturarea unor poli- curilor de munca s-a fundat pe pro-
tici sociale specifice perioadei tranzitiei iectul optimist al reformei ntreprin-
si continuarea reconsiderarii lor n derilor prin sustinerea mentinerii/dez-
voltarii lor, n cea de a doua parte a
541
intervalului s-a optat pentru reforma 2. Cum se distribuie costurile sociale

prin reducerea activitatii si chiar des- ale tranzitiei: solidaritate n fata difi-
fiintarea ntreprinderilor considerate a fi cultatilor tranzitiei versus individua-
lipsite de perspectiva. Daca primul lism, ca efect motivator al eco-
obiectiv - restructurarea prin reducere nomiei de piata.
a activitatii - a fost realizat n mare ma- 3. Reparatiile nedreptatilor regimului
sura, cel de al doilea obiectiv - crearea comunist: prioritate absoluta acor-
de noi locuri de munca n sectorul data reparatiilor nedreptatilor produ-
privat - a fost mai degraba ratat. se de regimul comunist versus ster-
gerea tuturor datoriilor si concentra-
Trei dileme ale politicii sociale rea pe constructia viitorului. Patru
n perioada tranziiei ntrebari fundamentale s-au pus,
Optiunile de politica sociala din primii ntr-o forma mai mult sau mai putin
11 ani ai tranzitiei au fost realizate n explicita, n raport cu aceste re-
spatiul a trei dileme fundamentale: paratii:
1. Extraprotectie pentru a compensa a) toate nedreptatile ar trebui com-
partial costurile sociale ale tranzitiei pensate sau doar unele dintre
versus evitarea excesului de pro- ele?
tectie sociala. Extraprotectia este b) care este volumul costurilor re-
motivata de mai multe ratiuni: a) su- paratiilor si n ce masura sunt
portul pentru somajul care nsoteste ele fezabile dupa 50 de ani?
restructurarea economica; b) supor- c) cine urmeaza sa suporte costu-
tul pentru segmentele sociale sever rile compensarilor?
saracite n ultimul deceniu al peri- d) care este efectul reparatiilor
oadei socialiste si n perioada de pentru reforma si pentru relan-
tranzitie; c) revenirea la un standard sarea economica ?
minimal acceptabil al serviciilor pu- Profilul politicii sociale n
blice sociale fundamentale: nvata-
mnt, sanatate, asistenta sociala. Romnia: caracteristici generale
Excesul de protectie sociala n peri- Se pot formula mai multe caracteristici
oada tranzitiei blocheaza restruc- generale ale politicilor sociale practi-
turarea si relansarea economica: a) cate n Romnia n tranzitie pna n
creeaza dependenta individuala si prezent:
colectiva (diminueaza motivatia in- a. Parteneriatul cu sindicatele, chiar n-
dividuala de a se readapta la un sotit de tensiuni si rabufniri conflictuale,
sistem competitiv si performant si a a fost o permanenta. nfiintarea Consi-
ntreprinderilor de a se restructura liului Economico-Social, organizat n
si deveni eficiente, miznd excesiv jurul mecanismului tripartitismului, re-
pe suportul statului); b) orienteaza prezinta o noua forma a acestei optiuni
resursele bugetare spre consum n politice.
loc spre sustinerea restructurarii si b. Continuitatea de conceptie. Desi din
a relansarii economice; c) afectea- 1992 s-au succedat doua guvernari
za negativ echilibrul macroecono- diferite din punctul de vedere al fortelor
mic, presnd excesiv asupra bu- politice dominante, orientarea generala
getului.
542
a politicilor sociale, cu exceptia unor orientarea acestei institutii. n cea de a
componente, a ramas constanta. Se doua parte a intervalului, Uniunea Eu-
poate distinge un nucleu comun al pre- ropeana a sustinut importante pro-
supozitiilor ideologice si sociale care grame de reforma: n sfera metodelor
au fundat optiunile de politica sociala. active de combatere a somajului, a
c. Continuarea reformei sistemului de serviciilor de asistenta sociala, a nva-
protectie sociala ntr-o modalitate ezi- tamntului superior, a dezvoltarii regio-
tanta, punctuala, insuficient sustinuta nale etc. Programele Uniunii Europene
de dezbateri publice asupra optiunilor au avut un caracter mult mai lax
fundamentale, caracteristica de altfel directiv dect cele ale Bancii Mondiale.
ntregii reforme din Romnia. n 1999 a Mecanismul lor a constat n elaborarea
fost adoptata noua Lege a pensiilor, al de catre specialisti straini a unor
carei proiect fusese elaborat cu 4-5 ani termeni de referinta pentru programele
n urma. n 1995 a fost adoptata, n de reforma si selectarea, prin licitatie, a
mod special la insistenta Bancii Mon- unui consortium occidental de realizare
diale, Legea ajutorului social care de la a respectivelor programe. Cuplul ter-
nceput a functionat mai degraba sim- meni de referinta/consortium occiden-
bolic. n 1997 a fost adoptata Legea tal a acordat de data aceasta nu att
asigurarilor de sanatate a carei im- Uniunii Europene ca institutie, ci unor
plementare se afla nca n faza de con- experti occidentali rolul fundamental n
fuzie initiala. De ctiva ani se afla n orientarea programelor de reforma
pregatire Legea asistentei sociale. sociala din Romnia. n 1998, UNDP
d. Preluarea initiativei n orientarea re- lanseaza un ambitios program de
formei sistemului de securitate sociala elaborare a unei Strategii de prevenire
de catre organisme internationale: la si combatere a saraciei, care urma sa
nceput Banca Mondiala, mai apoi, ntr-o fie asimilata ca strategie nationala.
masura mai redusa si ezitanta, Uniu- Marea majoritate a acestor programe,
nea Europeana si UNDP. O caracte- daca nu toate, se caracterizeaza prin
ristica importanta a mecanismului de faptul ca ele sunt organizate si derulate
adoptare a noilor optiuni, cu extrem de n cadrul institutiilor internationale, iar
importante consecinte, unele net nega- nu n cadrul institutiilor guvernamentale
tive, o reprezinta influenta determi- nationale. Printre alte consecinte, rolul
nanta a organismelor internationale. directiv al institutiilor internationale n
Cele doua Carte ale asistentei sociale orientarea reformelor sociale explica
si asigurarilor sociale au fost elaborate deficitul grav de dezbateri interne n
(1993-94) cu finantarea Bancii Mon- jurul reformelor, lipsa de transparenta
diale, de catre experti straini. Ele au a procesului, marginalizarea expertilor
conturat profilul sistemelor de ajutor nationali, angajati de regula ca exe-
social si pensii adoptate mai trziu. cutanti "de mna a doua" n echipele
Masuri importante de protectie sociala, conduse de experti straini.
n mod special referitoare la suportul e. Trecerea, n primul plan al atentiei, a
social al somerilor, suportul familiilor cu reparatiilor n sfera proprietatii, dupa
copii, au fost luate pe baza studiilor nchiderea problemei reparatiilor n
coordonate de Banca Mondiala si cu sfera muncii, printr-un larg consens na-
543
tional. Din 1991 pna n prezent, adoptata n 1995 a strnit multe ne-
restitutia proprietatilor nationalizate la multumiri, mai ales din partea fostilor
nceputul perioadei socialiste a repre- proprietari. Ea a facilitat totodata si
zentat o tema constanta de disputa po- multe abuzuri. n ciuda promisiunilor
litica. Daca guvernarea PDSR a fost electorale, noua guvernare a schimbat
foarte circumspecta n aceasta privinta, fundamental sensul legii, prin manevre
oscilnd n jurul unor solutii de politice si juridice "colaterale". Daca n
compromis si evitnd sa promoveze o linii generale problema retrocedarii lo-
atitudine clara si coerenta, mai atenta cuintelor a fost ncheiata, efectele so-
la consecintele sociale multiple, guver- ciale negative ale acestei optiuni sunt
narea de dupa 1996, dominata de par- departe de a fi atins punctul maxim. Nu
tidele istorice, a avut ca obiectiv central a existat o conceptie politica asupra
solutionarea ei definitiva, pe baza prin- modului n care regimul socialist a
cipiului restitutio in integrum. Caracte- nedreptatit populatia, fapt care a facut
ristic ultimei guvernari a fost ncercarea sa fie selectate doar unele reparatii
de a retroceda, ct mai mult posibil, (cele referitoare la proprietate aproape
toate proprietatile nationalizate, fara o n exclusivitate) pentru a fi promovate.
analiza a implicatiilor sociale si O asemenea optiune politica a creat o
economice si nici a fezabilitatii sale. uriasa inechitate: multe alte nedreptati,
Retrocedarea pamnturilor a fost chiar si mai grave, au fost necompen-
obiectivul Legii nr. 18 din 1991 si, mai sate; reparatiile realizate au fost cel
trziu, n 1999, al asa-numitei Legi mai adesea contraproductive n raport
Lupu. Aceasta optiune politica a avut cu obiectivul restructurarii si relansarii
ca singur obiectiv refacerea fostelor economiei sau au fost indirect sau
proprietati agricole, fara a avea n direct platite de alte persoane care nu
vedere n nici un fel constituirea bazei au avut nici o vina. S-a produs, n con-
de proprietate pentru ferme agricole secinta, o distribuire sociala accentuat
eficiente economic. S-a presupus, n inechitabila a costurilor reparatiilor.
mod naiv, ca instituirea proprietatii pri- f. n ciuda declaratiilor abstracte, negli-
vate asupra pamntului va duce rapid jarea minimizarii costurilor sociale ale
la un proces de constituire de ferme tranzitiei. Desi de la nceput a existat
private eficiente. O asemenea presu- constiinta existentei unor costuri so-
pozitie s-a dovedit a fi complet falsa, ciale ale tranzitiei, politica sociala nu a
farmitarea proprietatii pamntului si ncercat dect n mod limitat sa le
dirijarea ei ntr-o masura semnificativa previna si sa le diminueze. Segmentele
catre segmente de populatie neimplicare se zbat ntr-o saracie extrema,
cata n activitatea agricola reprezinta afectate de procese grave de dezor-
probabil factorul cel mai important al ganizare sociala, au primit o atentie
crizei profunde prin care trece agricul- mai degraba declarativa, neexistnd
tura. Refacerea proprietatii n formele mecanisme minime de interventie.
sale initiale a fost un substitut cu totul Protectia populatiei fata de o serie de
nefericit pentru o reforma agrara pro- procese negative caracteristice perioa-
ductiva. Un al doilea obiectiv al repa- dei de tranzitie - amplificarea coruptiei
ratiilor referitoare la proprietate s-a re- si a criminalitatii, exploatare criminala
ferit la locuintele nationalizate. Legea n diferite forme, inclusiv prin "ingine-
544
riile" financiare de diferite feluri (Ca- munca a fost mai degraba incoerenta,
ritas, SAFI, BANCOREX) - a fost prac- iar efectele ei sunt greu vizibile. La
tic inexistenta. Organismele statale au nivelul intentiilor politice, s-a acordat o
fost paralizate n fata speculatiilor eco- atentie speciala stimularii ntreprinderi-
nomice cu efecte dezastruoase asupra lor private mici si mijlocii, dar dezvolta-
standardului de viata si a moralului rea acestora a fost descurajata, direct
colectivitatii. Nu a existat dect mar- sau indirect, prin alte masuri. Investi-
ginal o preocupare pentru distribuirea tiile n infrastructura si mai ales lucra-
ct de ct echitabila a costurilor soci- rile de interes public, care ar fi putut
ale ale tranzitiei. Deficitul de politica reprezenta o solutie mult mai ieftina si
sociala n aceasta privinta a fost res- eficienta de amortizare a somajului
ponsabil de o polarizare sociala accen- datorat restructurarii industriei, au fost
tuata a colectivitatii si pe dimensiunea considerate, n mod eronat, nereco-
"cstigatori/ pierzatori" ai tranzitiei. mandabile. Poate forma cea mai efici-
g. Neglijarea cronica a formelor non- enta de interventie activa n refacerea
economice, pur sociale, ale politicii so- capacitatilor individuale si colective de
ciale, ca, de exemplu, serviciile publice viata normala - serviciile de asistenta
de asistenta sociala, protectia cetatea- sociala - a fost sistematic subestimata.
nului de coruptia birocratiei publice, i. Promovarea, n ultimii ani, a princi-
protectia consumatorului, protectia pro- piului descentralizarii n producerea
prietatii personale fata de deposedarea protectiei sociale. Pe fondul mai ge-
prin nselaciune. neral al descentralizarii administrative,
h. Orientarea politicii sociale a fost mai al cresterii responsabilitatilor autorita-
degraba pasiva dect activa. Resur- tilor publice locale, unele activitati, n
sele utilizate pentru sustinerea unor special de asistenta sociala, au fost
programe active, de dezvoltare a ca- trecute n sarcina autoritatilor sociale.
pacitatilor de interventie sociala, uneori Si n acest domeniu, descentralizarea
substantial finantate de agentiile realizata accentuat ncepnd cu 1997 a
occidentale, au fost slab eficiente, de fost mai degraba haotica, nesustinuta
marea majoritate a resurselor benefi- metodologic si organizational printr-o
ciind clasa mijlocie si mult mai putin cei regndire a relatiilor dintre nivelul na-
efectiv n nevoie. Programele de dez- tional si cel local si, n mod special, fara
voltare a capacitatilor publice si ale so- asigurarea resurselor financiare pentru
cietatii civile, concepute n mod naiv, realizarea responsabilitatilor delegate.
au avut efecte disproportionat de redu- Din acest punct de vedere, descen-
se n raport cu costurile. Desi s-a vorbit tralizarea a reprezentat mai degraba o
foarte mult, de exemplu, despre masu- modalitate de continuare a retragerii
rile active de combatere a somajului, organismelor statale nationale din asi-
fiind utilizate fonduri substantiale att gurarea protectiei sociale si de reducere
din bugetul national, ct si din credite a efortului bugetar, prin aruncarea
nerambursabile sau rambursabile, e- sarcinilor asupra bugetelor locale lipsite
fectul programelor active n acest do- de resurse. Rezultatul imediat vizibil l-a
meniu poate fi considerat apropiat de constituit o criza a finantarii institutiilor
zero. Politica crearii de noi locuri de de asistenta sociala.
545
Profilul politicii sociale n blice. Este util sa ne ntrebam daca tara

noastra se nscrie n acest pattern, cu
Romnia: nivelul finanrii alte cuvinte daca guvernarile de pna
nca din primii ani de dupa revolutie, s-a
acum au optat pentru o protectie sociala
cristalizat ideea, sustinuta de unii spe-
extraordinara.
cialisti, dar acceptata n principiu de
multi actori politici, ca n perioada tran- Nivelul cheltuielilor sociale este consi-
zitiei, pentru a minimiza costurile sociale derat de Raportul mondial al dezvoltarii
ale acesteia si a evita degradarea ca- umane pe 1999 a fi un factor extrem
litatii societatii greu si costisitor rever- de important al asigurarii unei dez-
sibila, este nevoie de o protectie sociala voltari umane satisfacatoare. Raportul
extraordinara, accentuata. Un al doilea face totodata apel la tarile sarace n
argument pentru o asemenea cerinta l special ca, n ciuda limitarii resurselor,
reprezenta necesitatea refacerii siste- sa faca un efort mai accentuat n acest
melor de nvatamnt si sanatate, grav domeniu. n cei 11 ani de tranzitie, n
degradate n ultima perioada a regi- Romnia, nivelul cheltuielilor sociale
mului socialist. O asemenea protectie publice a fost, relativ la capacitatea
suplimentara putea fi realizata n primul economica a tarii (ca % din PIB), sem-
rnd printr-o crestere a nivelului finan- nificativ mai redus comparativ cu efor-
tarii ei. Datele indica faptul ca, n toate tul celorlalte tari n tranzitie. Suntem,
tarile n tranzitie din Europa, n primii ani de asemenea, departe de nivelul
ai tranzitiei, se nregistreaza o crestere angajarii sociale a tarilor din Europa
substantiala a cheltuielilor sociale pu- Occidentala (tabelul 1).
Tabelul 1 - Cheltuieli publice sociale ca procent din PIB, n Romnia

comparativ cu alte tari n tranzitie si cu tarile Uniunii Europene
Ungaria (1994) 32,3
Slovenia (1995) 29,5
Polonia (1993) 29,4
Ucraina (1995) 29,0
Estonia (1995) 27,0
Letonia (1995) 26,7
Slovacia (1993) 26,0
Republica Ceha (1994) 25,5
Albania (1993) 20,3
Lituania (1994) 19,3
Moldova (1995) 19,0
Bulgaria (1995) 18,3
Belarus (1993) 17,1
Romnia (1995) 16,0
16,6 (1998)
546
Media tarilor n tranzitie (1993) 21,2

Media tarilor europene n tranzitie (1994) 27,0
Media tarilor CSI (1994) 19,6
Majoritatea tarilor UE Peste 30
Sursa: C. Zamfir (coord.), Politici sociale n Romnia: 1990-1998, Editura Expert,

1999.
Nota: Am utilizat datele din 1993-1995 pentru a identifica reactia din prima
perioada a tranzitiei. n plus, pentru aceasta perioada detinem informatii
comparabile despre celelalte tari n tranzitie. Cu exceptia tarilor care au intrat
ntr-o criza economica accentuata dupa primii ani ai tranzitiei (Albania si
Bulgaria), nivelul cheltuielilor sociale publice n celelalte tari nu s-a modificat
sensibil.
Comparativ cu nivelul ultimului an al ropene, cresterea n acest domeniu n

perioadei socialiste (1989), toate tarile tara noastra a fost dintre cele mai mo-
n tranzitie au optat pentru o protectie deste: n 1993 cu 1 punct procentual,
sociala mai accentuata, crescnd sem- fata de 6 n tarile europene n tranzitie.
nificativ nivelul fondurilor alocate (ta- Se poate concluziona ca politica sociala
belul 2). Desi nivelul initial al cheltuielilor n cei 10 ani de tranzitie s-a plasat, din
sociale publice n Romnia era dintre punctul de vedere al nivelului finantarii
cele mai scazute din sistemul socialist, sale, pe linia modelului statului mini-
mai ales daca ne referim la tarile eu- malist al bunastarii.
Tabelul 2 - Nivelul initial al cheltuielilor sociale publice n tarile foste

socialiste, ca procent din PIB, si cresteri, n puncte procentuale,
n 1993 fata de 1989
Tari n tranzitie 1989 Cresteri n 1993 fata de 1989
n puncte procentuale
Media tarilor n tranzitie 6,7 4,5
Media tarilor europene n tranzitie 20,4 6,6
Romnia 14,2 1,0
Media tarilor CSI 13,6 6,0
Sursa: C. Zamfir (coordonator), Politici sociale n Romnia: 1990-1998, Editura
Expert, 1999.
Profilul politicii sociale n tari, cresterea efortului financiar s-a pro-
Romnia: structura cheltuielilor dus mai accentuat n finantarea servi-
sociale publice ciilor sociale fundamentale (nvatamnt
Din punctul de vedere al structurii si sanatate), ca o reactie de compen-
cheltuielilor sociale publice, Romnia se sare fata de situatia mostenita de la
diferentiaza, de asemenea semnificativ, regimul socialist. n sfera transferurilor
de celelalte tari n tranzitie. n primii ani sociale financiare directe (pensii, alocatii
ai tranzitiei, spre deosebire de celelalte pentru copii, ajutor de somaj, ajutor
547
social), deci a protectiei sociale efective, a optat pentru o protectie sociala extra-
efortul a ramas relativ la acelasi nivel, ordinara, accentuata, ci pentru una
cu mici variatii anuale (tabelele urma- subdimensionata n raport cu un poten-
toare). Putem concluziona pe baza tial sugerat de celelalte tari aflate n
acestor date ca Romnia a reprezentat situatii similare.
o exceptie de la patternul general: ea nu
Cteva beneficii sociale ca % din salariul mediu net
70
Sal. minim
60 61,5 Ajutor omaj
59,1
Pensie
50 A. soc.pers.
47,4 45,9
45 43,5 45,3
42,9 43,2 41,7
40 39,5 41,1
39,3
38 35,8 37,3
34,9 30,1 29,6
31,5 31,4
30 29,6 30,2 29 29,5
28 26,8
20 21,3
17,1 15,2 13,2
10 9,6
0
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999
Tabelul 3 - Dinamica cheltuielilor sociale publice pentru nvatamnt si sanatate

1989 1990 1991 1992 1993 1993 fata de
1989 n %
Media tarilor n tranzitie 8,2 8,7 9,3 9,7 8,8 107,3
Tari europene n tranzitie 8,6 9,4 10,4 10,9 10,2 118,6
Tari CSI 8,1 8,1 8,4 8,8 7,7 95,1
Romnia 4,7 5,9 6,9 6,9 5,9 125,5
Expert, 1999.
Tabelul 4 - Dinamica transferurilor sociale financiare directe

1989 1990 1991 1992 1993 1993 fata de
1989 n %
Media tarilor n tranzitie 8,5 9,0 11,3 10,6 11,1 130,6
Tari europene n tranzitie 11,6 12,1 14,7 15,6 15,2 131,0
Tari CSI 6,2 7,0 9,1 7,5 7,7 124,2
Romnia 9,5 10,7 10,1 9,6 9,3 97,9
Expert, 1999.
548
Tabelul 5 - Transferurile sociale financiare directe catre populatie

ca procent din PIB: 4 ani de tranzitie
Polonia (1993) 18,9
Ungaria (1993) 17,6
Slovenia (1993) 16,9
Slovacia (1993) 13,6
Republica Ceha (1993) 13,2
Letonia (1993) 13,1
Bulgaria (1993) 12,8
Romnia (1993) 9,3
Belarus (1993) 10,1
Estonia (1993) 9,1
Ucraina (1993) 8,8
Albania (1993) 7,6
Lituania (1993) 7,8
Moldova (1994) 6,7

Expert, 1999.
O asemenea optiune a reprezentat o tuia si, n mod special, de recoman-

sursa a costurilor sociale si umane ex- darile doctrinelor neoliberale. Protectia
cesive ale tranzitiei, un factor explicativ sociala nu s-a concentrat pe suportul
important al exploziei saraciei. "celor mai saraci dintre saraci", ci ma-
Nici dupa 10 ani, n ciuda exploziei siv pe compensarea pierderilor suferite
de clasa salariala.
saraciei, efortul suplimentar n acest
domeniu nu a fost mai accentuat: a a. Politica sociala din perioada de tran-
depasit cu putin 10% din PIB n ultimii zitie s-a centrat pe sistemul asigura-
ani. Dimpotriva, daca ne raportam la rilor sociale. Prin aceasta optiune s-a
explozia saraciei de dupa 1990, putem asigurat o securitate minima a unui
considera ca efortul pentru suportul urias segment al populatiei - vrstnici
celor aflati n dificultate a scazut. care n imensa lor majoritate au fost
salariati -, promovndu-se totodata si o
optiune sociala fundamentala: cea
Profilul politicii sociale pentru o societate bazata pe munca, n
n Romnia: prioriti care munca este recompensata nu
Daca prin resursele modeste acordate numai prin veniturile actuale, dar si
sectorului social politica sociala rom- printr-un sistem de securitate eficace
neasca se apropie de modelul statului n conditiile n care ea nu mai poate fi
minimal al bunastarii, prin modul n exercitata. Punctul forte al politicii de
care aceste resurse au fost orientate, protectie sociala s-a plasat tocmai n
el este complet diferit de filosofia aces- zona cea mai sensibila a clasei de sa-
549
lariati: pensionarea. n limitele resurse- riati genereaza pentru viitor o noua vul-
lor alocate, s-a facut un efort continuu nerabilitate: proportia vrstnicilor care
pentru mentinerea pensiilor la un nivel vor beneficia de pensie va fi substan-
rezonabil, acestea fiind beneficiile tial mai redusa dect n prezent.
sociale care s-au erodat cel mai putin Neplata de catre multe ntreprinderi a
(tabelul 6). Se pare ca n ultimul an
contributiei de asigurari sociale repre-
ritmul erodarii pensiilor a crescut. Noul
zinta un factor suplimentar al dificulta-
sistem de pensii promovat de legea re-
cent adoptata ntareste aceasta optiu- tilor financiare ale sistemului. n al doi-
ne, largind-o cu nca doi piloni, care lea rnd, scaderea gradului de com-
pot fi gasiti n toate tarile europene: prehensivitate. Un segment important
asigurarile de tip investitional obligatorii de mici ntreprinzatori si, n mod special,
si cele private facultative. cei mai multi dintre tarani vor ramne
n conditiile actuale, sistemul de practic neacoperiti de asigurari sociale,
asigurari sociale prezinta cteva fapt care le va creste enorm vulnerabili-
riscuri. n primul rnd, dificultati finan- tatea sociala.
ciare n curs de adncire. Criza Exista beneficii sociale rezonabile ca
financiara a sistemului nu este nivel si pentru alte situatii de
generata, ca n tarile dezvoltate, de incapacitate de munca: concedii de
mbatrnirea populatiei, ci de doi boala, concedii de maternitate, inclusiv
factori specifici tranzitiei: pe de o parte, un generos concediu de 2 ani pentru
politica de pensionare timpurie, n spe- ngrijirea copilului. Nivelul ridicol de
ranta relaxarii presiunii somajului, iar meschin al pensiilor fostilor membri ai
pe de alta parte, de scaderea dramati- cooperativelor agricole reprezinta un
ca a numarului de salariati contributori punct dureros, nesolutionat.
la sistem. Scaderea numarului de sala-
Tabelul 6 - Dinamica diferitelor beneficii sociale ca procent din salariul mediu
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
mai
Sal. minim 59,1 61,5 45,9 38,0 34,9 31,5 30,2 29,0 29,5 26,8
Ajutor somaj 42,9 29,6 28,0 35,8 30,1 29,6 39,3 31,4
Aloc. sprijin 20,0 16,1 14,4 18,6 15,7 15,4 14,2
Pensie 47,4 45,0 43,5 45,3 43,2 41,9 39,5 41,1 37,3
Alcocatie copil 6,3 5,5 3,9 3,2
Alocatie al 7,3 6,1 4,9 5,5 4,0 3,7 3,2 11,3 9,0 6,3 6,2
doilea copil*
Ajutor social:
pragul pentru 21,3 17,1 15,2 13,2 9,6
o persoana
Sursa: Baza de date ICCV.
Nota: Din 1997, s-a introdus o alocatie suplimentara pentru familiile cu 2 sau mai
multi copii.
O atentie contradictorie a primit siste- tial ajutorul de somaj se plasa la nive-
mul de suport pentru someri. Daca ini- luri rezonabile n raport cu salariul pe
550
care l nlocuieste, pe masura exclude- cresterii din 1997. Daca nainte de

rii somerilor din clasa salariatilor, el a 1989 ea reprezenta aproximativ 10%
cunoscut o erodare rapida. Introdu- din salariul mediu, a ajuns n prezent la
cerea n 1997 a sistemului de com- 3%, dar dintr-un salariu mediu sub-
pensatii pentru concedierile n masa a stantial mai redus. Introducerea aloca-
fost perceputa mai degraba ca o "mita" tiei pentru familiile cu doi sau mai multi
pentru evitarea exploziilor sociale, o copii a echilibrat ntr-un fel situatia. Dar
modalitate de a face acceptata scoa- datorita deteriorarii masive a venitu-
terea din sistemul salarial a unor gru- rilor, lucru valabil mai accentuat n ca-
puri compacte de persoane, dect ca zul familiilor cu multi copii, capacitatea
un sistem echitabil si productiv. acestei alocatii de a compensa adn-
b. Politica antisaracie a fost accentuat cirea rapida a saraciei acestor familii a
confuza, lipsita de o vointa efectiva de fost substantial redusa. n plus, inclu-
sustinere. Toate formele noncontribu- derea alocatiei pentru copii n calculul
torii de suport social, care se adre- venitului pentru acordarea ajutorului
seaza n mod special minimizarii sa- social a exclus functia acesteia de spri-
raciei, au cunoscut degradarea cea jin suplimentar pentru familiile sarace
mai accentuata. Alocatia pentru copii, cu copii. Noul proiect de lege cu privire
instrumentul cel mai important de con- la venitul minim garantat modifica a-
tracarare a saraciei, foarte bine foca- ceasta prevedere, excluznd alocatia
lizata dupa cum arata multe evaluari, a pentru copii din calculul veniturilor.
cunoscut o erodare continua: rapida Acelasi lucru se petrece si cu bursele
pna n 1996, cu un reviriment insufi- sociale. Si acestea erau incluse n
cient n 1997, urmat de o continuare a calculul ajutorului social, urmnd a fi
erodarii, ajungnd n mai 2000 la cel excluse din acesta n noul proiect de
mai scazut nivel al ei atins naintea lege.
Tabelul 7 - Alocatiile pentru familie si maternitate ca procent din total
cheltuieli bugetare
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998
9,8 4,7 3,0 3,0 3,1 2,3 2,1 3,6 4,0
Tabelul 8 - Cheltuielile publice pentru asistenta sociala ca procent din PIB
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998
0,03 0,4 0,2 0,2 0,1 0,3 0,3 0,2 0,3
Sistemul de ajutor social bazat pe tes- dalitate ezitanta. Dupa introducerea sa,
tarea veniturilor, prin natura sa orientat el a cunoscut o continua erodare, ajun-
spre sustinerea segmentului celui mai gnd n prezent la un nivel mai degraba
sarac, a fost introdus trziu (octombrie neglijabil att ca nivel de suport, ct si
1995), cu o sustinere politica minima, la ca acoperire. n 1997, toate beneficiile
un nivel cu totul insuficient si ntr-o mode asistenta sociala n bani, cu exceptia
551
alocatiilor pentru copii, reprezentau 3% plasa n acelasi an la un nivel insig-
din totalul beneficiilor sociale sau 0,3% nifiant de 0,05% din PIB (Pop, Tesliuc,
din PIB. Ajutorul social propriu-zis se Tesliuc, 2000).
Tabelul 9 - Nivelul pragului de acordare a ajutorului social ca procent

din pragul saraciei extreme si al saraciei severe
Saracie extrema Saracie severa
1995 87% 58%
1998 48% 32%
Tabelul 10 - Nivelul ajutorului social si gradul sau de acoperire

Proiectat n 1994 Realizat 1998
Nr.familii aproximativ 700.000 = 50.000 =
10% din populatie 0,5% din populatie
Sursa: Lucian Pop, Cornelia Mihaela Tesliuc, Emil Daniel Tesliuc (2000).
Nota: Saracia extrema este definita de autori ca reprezentnd 40% din media
consumului din 1995 (echivalent a 27 dolari SUA pe luna), la nivelul decilei 1.
Saracia severa corespunde nivelului de 60% din media consumului din 1995.
Pentru a ajunge la pragul de saracie derne de planificare familiala. n ceea
extrema, n 1998 ar fi fost necesara ce priveste copiii abandonati, n ciuda
cresterea cheltuielilor de 11,7 ori. unui ajutor important din strainatate,
Grupurile aflate n situatiile de dificulta- situatia multora dintre ei nu s-a mbu-
te extrema au primit un suport neobis- natatit, datorita lipsei unei vointe politi-
nuit de scazut. Unele categorii au fost ce sustinute de reformare a sistemului
complet ignorate - femeile si copiii su- si, n ultimul timp, conceptiei confuze
pusi violentelor n familie -, altele au asupra strategiei de abordare. Schim-
primit un suport cu totul insatisfacator - barile lipsite de profesionalism si nte-
persoanele fara locuinta. S-a facut legere a sistemului, desi au consumat
extrem de putin pentru evitarea aban- resurse importante, au dus la rezultate
donului copiilor. Sprijinul pentru fami- putin semnificative. Politica incoerenta
liile cu multi copii a fost, ntr-o perioada din acest domeniu a dus la mijlocul
de dificultate acuta, modest. Elimina- anului 2000 la izbucnirea unei noi crize
rea sarcinilor nedorite prin accesul larg a copilului institutionalizat. Situatia tine-
la planificarea familiala, desi a bene- rilor care parasesc institutiile pentru
ficiat de resurse importante, a produs copii este dramatica, lipsind complet o
rezultate limitate. De programul a carui politica de suport social.
finantare internationala deja s-a epui- Copiii strazii au ajuns sa fie priviti ca o
zat a beneficiat n mai mare masura inevitabilitate, neexistnd nici un pro-
clasa de mijloc. Segmentele sarace, gram ct de ct articulat de solutionare
care prezinta un grad ridicat de nevoie, a problemei. Serviciile de ngrijire
au un acces limitat la mijloacele mo- sociala pentru vrstnici, desi stipulate
552
recent prin lege, nu vor putea fi ntr-un rata a fi extrem de grava (tabelul urma-
viitor previzibil acordate, datorita lipsei tor). nvatamntul n mediul rural pare
resurselor financiare si institutionale. a cunoaste o degradare n accentuare,
Se poate concluziona ca politica de mai ales n comunitatile izolate. Exista
prevenire si minimizare a saraciei, ntr-o o criza a nvatamntului vocational, ex-
perioada n care aceasta a explodat, plicabila prin reducerea drastica a in-
atingnd niveluri extrem de ridicate, a dustriei, dar care va afecta advers ex-
fost paralizata de o lipsa de vointa po- trem de negativ capacitatile profesio-
litica cronica. Semnificativa este soarta nale ale tinerei generatii. nvatamntul
Strategiei de prevenire si combatere a universitar s-a dezvoltat extrem de
saraciei. Lansata cu sprijinul UNDP n rapid, inclusiv n sistemul privat. Cres-
1998, ea nu a trecut de faza de proiect, terea participarii directe a populatiei la
lipsind vointa politica de transformare a finantarea nvatamntului, mai ales
sa ntr-un program guvernamental de prin stimularea nvatamntului privat,
actiune concret. ca o compensare pentru finantarea
bugetara insuficienta, se face cu ig-
c. Serviciile sociale fundamentale -
norarea efectelor educationale si so-
sanatatea si nvatamntul - au primit n
ciale pe termen mediu si lung. Exista
primii ani ai tranzitiei o atentie politica
riscul, prefigurat clar n actuala politica
mai speciala, dupa care au fost n
a nvatamntului, ca statul sa se re-
mare masura sacrificate. Efortul buge-
traga tot mai mult din sustinerea nva-
tar (ca procent din PIB) este mult
tamntului superior, miznd pe prelua-
inferior celorlalte tari n tranzitie care
rea cheltuielilor direct de catre popu-
nu se afla n situatii severe de criza si
latie. nfiintarea, din acest an, de clase
cu att mai mult fata de tarile occiden-
cu plata n nvatamntul preuniversitar
tale: 2-3% din PIB, ceea ce reprezinta
deschide o tendinta cu efecte n viitor
chiar mai putin de jumatate dect n
greu de estimat. n mod previzibil, con-
celelalte tari.
tinuarea acestei politici va duce, pe de
Desi s-au realizat mbunatatiri substan- o parte, la scaderea pe ansamblu a ni-
tiale de orientare n ultimii 10 ani n velului de educatie al populatiei, iar pe
educatie, exista aici o serie de puncte de alta parte, la cresterea rapida a ine-
critice care se pot transforma n tot galitatii de sanse educationale si la ac-
attea crize. Sistemul prescolar este celerarea proceselor de polarizare so-
sever subdezvoltat, fapt care reduce ciala si chiar la tendinte de segregare.
masiv sansele de reusita scolara n Relatia dintre scoala si societate ra-
segmentele sarace ale societatii. Exis- mne n continuare deficitara. Capaci-
ta o rata ngrijoratoare a abandonului tatea scolii de a stabili relatii integrative
scolar n nvatamntul gimnazial obli- mai largi cu mediul familial al elevilor
gatoriu si chiar n cel primar. Un numar ramne sever subdezvoltata. n fine,
excesiv de mare de copii (despre care exista nca o larga discrepanta ntre
nu exista date suficient de precise, programele scolare si cerintele functio-
inclusiv datorita faptului ca exista copii narii sociale eficace: cunostintele si
care nu au acte de identitate) nu au deprinderile referitoare la prezervarea
fost nscrisi deloc la scoala. n popu- mediului natural si construit, cu privire
latia de rromi situatia poate fi conside- la societate, cu privire la sistemul eco-
553
nomiei de piata si la sistemul politic n cadrul unui nvatamnt nca excesiv
democratic sunt nca subreprezentate, centrat pe acumularea de informatii.
Situatia educationala a copiilor de rromi

x Participarea scolara a copiilor rromi (7-18 ani)
Nu a fost deloc nscris la scoala - 19,6%
Abandon n ciclul primar - 9,2%
Abandon n ciclul gimnazial - 6,6%
Abandon n ciclul liceal - 1,0%
nscris n prezent la scoala - 60,0%
x Gradul de alfabetizare functionala a copiilor rromi (10-18 ani)
Nu stie sa citeasca deloc - 23,0%
Citeste cu dificultate - 16,6%
Citeste bine - 60,4%
Sursa: Situatia social-economica a rromilor: 1998. Institutul de Cercetare a
Calitatii Vietii, coordonatori Catalin Zamfir si Marian Preda.
Sistemul de sanatate a facut multe pro- segmente largi de populatie de a se

grese din punctul de vedere al echi- asigura medical a scazut dramatic.
parii sale, dar din punctul de vedere al Daca nu se introduce o corectie
accesului la servicii este angajat ntr-un structurala n sistem, ne vom confrunta
proces rapid de polarizare. Un larg cu o excludere masiva de la serviciile
segment al populatiei este doar mar- de sanatate de baza. Prevederea ca
ginal acoperit de servicii medicale, din pentru beneficiarii de ajutor social este
diferite motive. Scaderea acoperirii cu acoperita asigurarea medicala din
servicii n mediul rural a ngreunat fonduri publice introduce o inechitate
accesul celor de aici la asistenta me- fundamentala. Cei care se califica
pentru ajutorul social reprezinta, n
dicala. Explozia saraciei a fost un alt
conditiile actuale, un segment extrem
factor de scadere a accesului la ser- de ngust de saraci.
viciile medicale, datorita costurilor "co-
laterale". Liberalizarea pretului medi- Exista nsa o mare masa de saraci
camentelor a scazut accesul la multe care fac eforturi disperate sa-si
tratamente absolut necesare. dobndeasca resursele supravietuirii si
care, n consecinta, necalificndu-se
Optiunea pentru sistemul de asigurari pentru ajutorul social, nu se califica nici
medicale va avea, cel putin pe termen pentru asigurari de sanatate suportate
scurt si mediu, efecte polarizante de la buget. Din cauza nivelului extrem
accentuate care trebuie identificate de scazut al resurselor, ei nu si pot
dinainte si contracarate. n conditiile n nsa permite sa se asigure.
care numarul salariatilor s-a redus
substantial, crescnd numarul "liber Sistemul de servicii de asistenta so-
ntreprinzatorilor" si n mod special al ciala s-a dezvoltat cu greutate, n mod
taranilor saraci, sansa acestor special n jurul unor probleme explo-
554
zive, cum este cazul copiilor abando- oritar spre protectia clasei salariale. Cu
nati. O experienta bogata s-a acumulat alte cuvinte, s-a dezvoltat un stat mi-
datorita actiunii multor organizatii non- nimalist al bunastarii, bazat pe valorile
guvernamentale, dar acestea nu pot sa muncii. El a exprimat interesele clasei
acopere nici pe departe nevoia de a- de mijloc a societatii socialiste - clasa
sistenta sociala. Dupa 10 ani, nu exista salariala -, manifestnd o atitudine de
nca o strategie de creare a unui sis- ignorare, cu coloratura mai degraba
tem national de servicii de asistenta negativa, a segmentelor de populatie
sociala. plasate n afara sferei muncii. Supli-
Desi din 1990 a nceput formarea mentar, prima perioada (1990-1996) a
asistentilor sociali n cadrul multor fost caracterizata prin ncercarea de a
universitati, n momentul actual promova o politica sociala de suport al
existnd deja cteva mii de specialisti clasei salariale prin mijloacele politicii
n domeniu, acestia nu-si gasesc utili- economice. n contextul unei strategii
zarea ntr-un sistem public articulat, la mai degraba primitive a reformei
nivelul experientei europene. Dupa 10 economice, eforturi bugetare apre-
ani de tranzitie, n ciuda exploziei fara ciabile au fost facute pentru protejarea
precedent a problemelor sociale, nu locurilor de munca, n speranta ca o
exista nca o conceptie guvernamen- asemenea politica va sprijini totodata
tala suficient de articulata cu privire la ntreprinderile sa parcurga procesul de
dezvoltarea sistemului serviciilor de reforma. Dupa 1996, o asemenea ori-
asistenta sociala. entare a fost abandonata, resurse fi-
nanciare importante fiind alocate pen-
Nu exista dect cteva tentative, mai
tru a sustine scoaterea din sfera mun-
degraba timide, de a dezvolta unele
cii salariale a importante grupuri acti-
programe sociale nationale. Programul
vnd n sectoare ce urmau a fi reduse
antisaracie lansat n 1998 a fost practic
(minerit n primul rnd) si pentru crea-
abandonat, nainte de a intra n faza de
rea de locuri de munca n economia
concretizare si implementare. Nu avem
privata. Complementar, ea a fost obse-
o strategie de suport social-economic
data de problema repararii nedrepta-
pentru populatia de rromi, care pre-
tilor regimului socialist, reduse la res-
zinta un grad extrem de ridicat de vul-
tituirea proprietatii. Ca raspuns la pro-
nerabilitate.
vocarile tranzitiei, Romnia s-a carac-
Unele ncercari timide au fost facute terizat printr-un deficit de politica so-
pentru lansarea unui program de ciala. Pe de o parte, resursele alocate
promovare a egalitatii de sanse sau de programelor sociale au fost reduse, nu
lupta mpotriva violentei domestice, dar numai n raport cu nevoile accentuate
ele au fost mai degraba bune intentii ale tranzitiei, dar si cu posibilitatile
izolate, lipsite de resurse ct de ct efective. Din acest punct de vedere,
semnificative. reactia Romniei a fost singulara n
Profilul politicii sociale romneti raport cu cea a celorlalte state euro-
n primii 11 ani de tranziie: pene n tranzitie, care au optat pentru
concluzie o protectie sociala extraordinara. Pe
Politica sociala dezvoltata n cei 11 ani de alta parte, ea a tins sa se restrnga
de tranzitie poate fi caracterizata drept la furnizarea de beneficii financiare in-
minimalista ca finantare si orientata pri- dividuale, manifestnd putine disponi-
555
bilitati pentru abordarea problemelor interne sau externe sa fie utilizate cu o
sociale grave ale societatii romnesti. eficacitate scazuta, fiind afectate de
Prin optiunile sale, politica sociala a lipsa unor strategii coerente, de con-
facut foarte putin pentru diminuarea fuzia birocratiei interne si externe, de
polarizarii sociale generate mai putin lipsa de imaginatie si responsabilitate,
de reforma economica propriu-zisa, ct de procese de coruptie, precum si de
de prabusirea economiei si de explozia lipsa mecanismelor rapide de corectie.
economiei subterane si criminale. Optiunile de organizare guvernamen-
Exista puternice argumente de a con- tala au reprezentat un factor cu o
sidera ca deficitul de politica sociala a contributie negativa semnificativa att
avut o contributie semnificativa la dete- n orientarea politicii sociale, ct si
riorarea conditiei umane n cei 11 ani pentru eficienta utilizarii resurselor.
ai tranzitiei. Fragmentarea responsabilitatii politici-
lor sociale la nivelul sistemului guver-
Costurile sociale si umane ale namental, risipirea resurselor finan-
procesului dificil de schimbare au fost ciare si organizationale ntr-o plurali-
modest compensate de politica tate de organisme guvernamentale pa-
sociala. Punctul ei forte a fost salvarea ralele si excesiv de divizate reprezinta
unei largi parti a clasei salariale deve- factori responsabili de distorsiunile
nite extrem de vulnerabila (mai ales cronice n conceperea si promovarea
segmentul ajuns n pragul pensiei), dar unei politici sociale articulate si efi-
a facut extrem de putin pentru un larg ciente. Ministerul Muncii si Protectiei
segment foarte sarac si rapid saracit. Sociale a abandonat misiunea elabo-
Segmentul de populatie care se con- rarii unei politici sociale globale si a
frunta cu o saracie extrema a fost coordonarii eforturilor guvernamentale
aproape complet ignorat. Copiii au fost n acest cmp, centrndu-se aproape
sustinuti social ntr-o masura insu- exclusiv pe administrarea, si aceasta
ficienta, fapt care va avea consecinte partiala, a beneficiilor sociale finan-
de termen lung asupra societatii ro- ciare. Chiar n domeniul sau strict de
mnesti. Suportul pentru tineri a luat competenta, asistenta sociala, nca din
doar forma cresterii numarului de locuri 1990, s-a declansat un proces de disi-
n universitati. Integrarea tinerilor n so- pare a functiilor catre alte unitati orga-
cietatea adulta, n conditiile unei caderi nizationale exterioare: secretariatul
economice, nu a fost facilitata prin nici pentru handicapati, comitetul pentru
o masura semnificativa de suport. protectia copilului. Fragmentarea siste-
mului de asistenta sociala ntre diferite
Din punctul de vedere al conceptiei, ministere si agentii a reprezentat un
politica sociala a fost mai degraba factor critic n regndirea sistemul de
confuza, lipsita de o strategie clara si asistenta sociala si organizarea ei pe
de un sistem explicit de prioritati, ba- baze eficiente. Problema a fost pusa
zata pe presupozitii teoretice si ideo- explicit mereu, att de expertii din tara
logice naiv-primitive. Ea a fost orien- noastra, ct si de expertii straini. Desi
tata de presiunea problemelor curente n 11 ani s-au petrecut modificari mari
si de valorile tacite ale actorilor sociali. n sistemul de asistenta sociala, pro-
Tocmai aceasta ultima caracteristica a blema lichidarii fragmentarii s-a dovedit
facut ca resursele alocate din surse
556
extrem de rezistenta, datorita puterni- actorilor politici. n lipsa unei conceptii
celor interese parohiale. articulate asupra sistemului de pro-
Punctul tare al politicilor sociale actu- tectie sociala si a reformei economice,
ale este dezvoltarea structurilor legale un set convergent de "teorii", larg
si institutionale modern-europene, re- raspndite n clasa politica, au modelat
zistenta fata de procesele adverse optiunile de politica sociala.
dezagregative si o anumita vointa de a x Teoria de inspiratie neoliberala ca
rezolva mai ales problemele presante. protectia sociala are efecte negative
Punctul slab al lor este lipsa de stra- asupra relansarii economiei, comple-
tegie globala, efortul economic sub- mentar cu asteptarea ca singura pre-
stantial mai redus dect standardele siunea nevoilor este suficienta pentru a
europene, risipa resurselor limitate activiza persoanele care, prin efort
pentru programe slab eficiente, dez- propriu, vor putea depasi situatiile de
echilibrele, masuri mai degraba reac- dificultate. Aceasta teorie a sustinut as-
tive si punctuale. n fine, tentatia de a teptarea ca noile mecanisme ale pietei
reduce politica sociala la transferurile vor fi capabile sa genereze prin ele
financiare si ignorarea celorlalte forme nsele, fara interventia statului, o ra-
de protectie sociala acordata prin lege pida relansare economica, iar aceasta
si institutii. va genera oportunitati tot mai largi de
initiativa economica independenta. As-
Situatia actuala a politicii sociale este teptarea ca piata economica libera, dar
una de criza de orientare. Alegerile extrem de imperfecta si deficitar re-
parlamentare din iarna lui 2000 repre- glementata, va produce o relansare
zinta o sansa de reconsiderare struc- rapida a economiei si, n consecinta, a
turala a optiunilor si a mijloacelor po- bunastarii colective, s-a dovedit a fi
liticii sociale, de lichidare a dezechi- mai degraba o iluzie. n fapt, degra-
librelor si a zonelor sale subdezvoltate.
darea economiei a continuat, limitnd
O asemenea diagnoza prezinta si par-
drastic posibilitatile populatiei de a
tea ei optimista. Pe lnga prognozata
deveni activa economic. Simpla nevoie
relansare economica, reconsiderarea
nu a putut fi un motor suficient pentru a
politicilor sociale va reprezenta o re-
face ca segmente largi ale populatiei
sursa importanta a solutionarii pro-
sa reziste prin efort propriu procesului
blemelor sociale grave acumulate.
de saracire rapida si, complementar,
de dezagregare sociala generata de
Explicaia opiunilor aceasta. n acelasi context ideologic, s-
de politic social a constituit suspiciunea fata de orice
Optiunile de politica sociala caracte- interventie a statului nu numai n eco-
ristice celor 11 ani de tranzitie, att ca nomie, dar si n solutionarea proble-
nivel de finantare, ct si ca orientare a melor sociale. Aditional, interventia sta-
prioritatilor, nu pot fi explicate, n primul tului strnea suspiciunea de a repre-
rnd, prin limitarea severa a resurselor zenta mai degraba o ramasita a men-
financiare - celelalte tari n tranzitie, talitatii comuniste. Asteptarea ca relan-
aflate n situatii similare n mare ma- sarea rapida a economiei va rezolva
sura optnd pentru o alta orientare - ci de la sine problemele sociale a avut ca
prin modelele ideologic-teoretice ale efect degradarea exploziva a mediului
557
social, a carei remediere va impune anumite motive, nu mai pot sa-l faca.
costuri uriase n viitor. n mare masura, sistemul de securitate
x Teoria ca echilibrul bugetar, precar sociala era dominat de principiul com-
n toata perioada tranzitiei, trebuie sa pensarii celor care muncesc. Politica
fie mentinut n primul rnd prin limitari de utilizare completa a fortei de munca
severe ale cheltuielilor sociale. n ace- a regimului socialist a fost de natura a
lasi timp, o mare parte din resursele consolida morala muncii si a asteptarii
bugetare au fost cheltuite pentru sus- ca suportul statului sa se faca n
tinerea artificiala a unor zone ale eco- functie de merit. Aceasta orientare
nomiei si a unei administratii n expan- spre producerea unei securitati sociale
siune rapida. Interventia masiva a bu- a celor care muncesc s-a manifestat n
getului n economie nu a fost de natura politica efectiva ntr-un mod specific:
a preveni caderea economica si nici a ea a sustinut nevoia compensarii so-
sustine investitiile care, la rndul lor, ciale a pierderilor clasei salariale,
s-au prabusit. Pare tot mai evident n neglijnd sistematic pe cei exclusi din
momentul de fata ca eficienta utilizarii zona muncii. Teama de a ajuta pe
resurselor bugetare n sfera sociala a "saracii care nu merita" reprezinta un
fost sensibil mai ridicata dect n do- fond general al mentalitatii colective,
meniul economic. Cheltuielile sociale inclusiv al actorilor politici. n mare
au fost considerate a fi mai degraba o masura, aceasta atitudine a avut un
utilizare contraproductiva a resurselor temei mai particular: teama de efectele
rare, dect ca un obiectiv distinct politic perverse ale suportului social asupra
si ca o investitie productiva. populatiei de rromi. n ceea ce priveste
x Asteptarea naiva a multor actori acest segment al populatiei, actorii
politici ca problemele societatii rom- sociali au tins sa se astepte ca su-
nesti vor fi rezolvate de catre organiza- portul social nu face dect sa per-
tiile nonguvernamentale. Complemen- petueze stiluri de viata marginale si sa
tar, s-a stimulat retragerea statului din amplifice dependenta de acest suport.
responsabilitatile sale de protectie O asemenea temere are o baza reala,
sociala. Este semnificativa declaratia dar efectele ei au fost mai degraba
publica facuta n 1999 de catre un res- contraproductive, prin raspunsul sim-
ponsabil de vrf, cnd a fost ntrebat plist pe care l-a generat. n loc sa se
de presa cum va fi implementata stra- imagineze modalitatile care sa minimi-
tegia antisaracie: pasul urmator este zeze aceste efecte potential negative
simplu; vom convoca la o conferinta ale protectiei sociale, s-a preferat mai
nationala toate ONG-urile si le vom degraba ignorarea problemelor sociale
preda strategia sa o implementeze. grave si reducerea suportului social.
x Valorile larg mpartasite ale unei Pe de alta parte, interventia statului n
bunastari fundate pe munca. Socia- crearea de oportunitati exceptionale de
lismul a amplificat substantial morala munca n conditiile unei restrngeri
muncii, specifica societatii romnesti masive a locurilor de munca n proce-
traditionale. Statul nu se presupune a sul restructurarii (activitati de interes
ajuta pe cei care nu fac efortul propriu public, investitii masive n infrastruc-
de a munci, ci doar pe cei care, din tura), larg asteptata si ceruta de popu-
558
Politici active
latie, a fost mai degraba inhibata de

Politici active
ideologia simplista ca o asemenea
interventie este contraproductiva pen- P.a. de ocupare si combatere a soma-
tru reforma economica. jului reprezinta un set de masuri prin
x Un accent pe sustinerea dezvoltarii care se urmareste crearea sau sporirea
oportunitatilor individului de a (re)intra
sociale, care a justificat eforturi de care
pe piata muncii. Ele sunt de data relativ
n principal a beneficiat clasa de mijloc, recenta, lund nastere dupa cel de-al
complementar cu ignorarea segmen- doilea razboi mondial si intensificndu-
telor sever sarace, care nu reprezinta se n perioada de criza a statului bu-
pe termen scurt resurse ale dezvoltarii nastarii.
sociale. P.a. se constituie ntr-o grupa extrem de
x Estimarea ca protectia sociala mos- eterogena de masuri care se adreseaza
tenita de la regimul socialist ar fi exce- att individului, ct si agentului
siva si ca ea trebuie redusa substan- economic.
tial. n fapt, situatia era cu totul diferita. Cu alte cuvinte, ele se adreseaza att
n anii 80, comparativ cu tarile din jur, ofertei, ct si cererii de forta de munca.
n cadrul acestora se contureaza cteva
efortul statului socialist romn n sfera
categorii ale modalitatilor de interventie:
socialului a fost semnificativ mai redus, a) masurile de mediere a muncii, care
n favoarea programelor economice urmaresc mbunatatirea fluxului in-
irationale si pentru compensarea crizei formativ ntre cererea si oferta de
economiei socialiste (vezi: politica so- forta de munca. Acestea se iden-
ciala a regimului socialist romn). tifica uneori sub denumirea de ma-
Putem concluziona ca nici o schimbare suri intermediare (nici active, nici
importanta n politica sociala nu poate pasive), deoarece au ca principal
avea loc daca nu se produc modificari efect informarea/documentarea per-
radicale n ideologia actorilor politici. soanelor aflate n cautarea unui loc
Pe de o parte, este cruciala promova- de munca cu privire la cererea pie-
tei. n cadrul lor se regasesc ac-
rea principiului solidaritatii sociale, a
tivitatile de consiliere profesionala,
responsabilitatii colective fata de cei centrele de informare/documentare
aflati n nevoie severa si mai ales fata si cluburile somerilor;
de grupul cel mai vulnerabil, copiii. b) prin pregatirea profesionala a so-
Pe de alta parte, este important a se merilor n raport cu cerintele pietei
depasi teoriile naive, larg circulate, muncii. Ele constau n organizarea
asupra rolului politicilor sociale ntr-o de cursuri de calificare/recalificare
societate moderna, mai ales ntr-o destinate somerilor, corespunzator
perioada dura de tranzitie. \Catalin cerintelor pietei muncii;
Zamfir[ c) prin finantarea angajarii, sub forma
subventiilor si a creditelor de anga-
jare, adica prin suport financiar
oferit de stat din fondurile speciale
Politica modulara destinate somerilor, sub forma sub-
ventiilor salariale, a facilitatilor de
Vezi stuctura de oportunitati politice. creditare a somerilor care intentio-
559
Politici de dezvoltare urban
neaza sa nceapa o afacere pe cont vrstnicii, persoanele cu handicap.
propriu sau a agentilor economici Aceste masuri sunt adesea forme
care fac angajari din rndul some- de finantare a angajarii sau fa-
rilor. Adesea, subventionarea si cilitati fiscale acordate agentilor
creditarea angajarii se completeaza economici, cu conditia angajarii de
reciproc, fara a constitui strategii personal din rndul categoriilor
diferite, fiind determinate de condi- mai sus mentionate.
tiile specifice fiecarui caz; Primele doua categorii mentionate se
d) prin masuri speciale pentru cate- adreseaza ofertei, n timp ce ultimele
gorii de persoane cu mari dificultati doua cererii. n cadrul primelor, o im-
de integrare pe piata muncii, cum portanta deosebita o au preocuparile
sunt somerii de lunga durata, ti- pentru formarea profesionala.
nerii fara experienta n munca,
Ponderea n PIB a cheltuielilor destinate
protectiei sociale a somerilor
Marea Britanie SUA Germania Franta Suedia R. Ceha Polonia Romnia
0,59 0,26 1,65 0,89 3,22 0,22 0,12 0,15
Sursa: FIMAN - Cercetarea pietei muncii, Expert, Bucuresti, 1997; Godfrey M.,
Richards P. - Employment Policies and Programmes in Central and Easten
Europe, ILO, Geneve, 1995; Prisacaru C.; Cace S. - Somajul n Romnia n anii
1991-1996, CIDE, Bucuresti, 1997.
Acestea se nscriu n contextul mai larg pasi situatiile de risc, prin informatii si
al problemei educatiei si pregatirii pro- solutii gestionate n acord cu cerintele
fesionale a fortei de munca, pentru societatii si posibilitatile individului. Un
care se sustine interventia publica, sti- indicator important al politicilor active
mularea ntreprinderilor n a dezvolta ale pietei muncii este ponderea chel-
programe de calificare, dar mai ales o tuielilor ocazionate de finantarea aces-
implicare tripartita, menita sa ofere tor masuri n PIB sau structura cheltuie-
solutii care raspund n egala masura lilor destinate protectiei sociale a some-
problemelor cererii si ofertei de forta de rilor. \Simona Ilie[
munca. Masurile subsumate ultimelor
doua categorii urmaresc crearea direc- Vezi si: calificare/recalificare a fortei de
ta de locuri de munca, ncurajarea ac- munca; creditarea angajarii;
tivitatii pe cont propriu, sustinerea dez- medierea muncii; subventionarea
voltarii ntreprinderilor mici si mijlocii, angajarii; piata muncii
ca si protejarea unor categorii de per- Bibliografie selectiva: Godfrey si
soane dezavantajate n relatiile de pe Richards (1995); Prisacaru si Cace
piata muncii. P.a. sunt o cale indirecta (1997)
de actiune pentru a feri individul de a
se expune unor situatii de risc ce pot Politici de dezvoltare urbana
aparea n legatura cu piata muncii.
Este o forma de protectie sociala care Principala ratiune a politicilor urbane
urmareste sa asiste individul n a de- este aceea de a studia relatiile dintre
560
necesitati, resurse si produse n ve- "jocurile" pentru dobndirea unor avan-
derea atingerii unui grad nalt de efi- taje economice, sociale, politice etc.
cienta n furnizarea de servicii pentru Acesta este nivelul "competitiei intraur-
ntreaga populatie din raza de juris- bane". Un alt nivel este acela al "com-
dictie/administrare a respectivei muni- petitiei interurbane" - ntre diferite ora-
cipalitati si pentru a promova dezvol- se sau retele de orase. Competitia in-
tarea locala n cadrul unei perspective terurbana are drept principal scop
generale de dezvoltare realista. atragerea de activitati economice n
Finalitatea practica a politicilor urbane vederea maximizarii beneficiilor acto-
este aceea a realizarii unui consens rilor sociali din teritoriul lor de admi-
ntre principiile functionale care defi- nistrare. Aceste activitati economice
nesc orasul si principiile administrative sunt generatoare de venituri - instru-
de realizare/asigurare a echitatii so- mentul principal n promovarea si im-
ciale si de limitare a discrepantelor n plementarea politicilor si n procesul de
accesul la diferite beneficii si opor- asigurare a diferitelor bunuri si servicii
tunitati de catre diferite grupuri sociale pentru locuitorii din spatiul administrat -
si de interese. n consecinta, unul din venituri a caror capacitate de generare
obiectivele majore ale politicilor de este influentata de aspecte particulare
dezvoltare urbana l constituie mana- ale economiei si ale societatii (urbane)
gementul conflictelor (prezente n spa- respective, precum marimea bazei de
tiul urban n variate forme, marea lor impozitare, infrastructura urbana,
majoritate n "forme sublimate"). Prin structura institutionala si administra-
conflict, ntelegem aici ndeosebi lupta tiva, volumul serviciilor oferite si aria de
n forme sublimate pentru promovarea cuprindere a acestora, facilitatile cul-
unor interese de catre actorii sociali. turale si de educatie, asigurarea sana-
Forma cea mai vizibila a acestui tip de tatii, sustinerea pietei muncii etc. Este
conflict apare sub forma competitiei, vorba deci de o relatie de determinare
care, alaturi de cooperare, reprezinta reciproca, n sensul unei sustineri reci-
doua dintre cele mai importante forme proce: pe de o parte, nivelul veniturilor
de crestere a retelelor economice, dar din bugetele locale ale administratiei
si de promovare/impunere a unor inte- urbane este de natura a sustine un
rese sociale, norme de comportament nivel crescut al calitatii vietii, pe de alta
social cu accent pe echitate sociala si parte, nivelul crescut al calitatii vietii -
care duc la selectarea, ierarhizarea si gradul de satisfactie al populatiei cu
internalizarea de catre actorii sociali a diferitele componente ale calitatii vietii -
unui sistem de valori considerat ac- sustine, prin satisfactia manifestata de
ceptabil la un moment dat. Competitia, catre actorii sociali, acele activitati care
n sensul primar al acceptiunii sale, ofera veniturile necesare satisfacerii
presupune nvinsi si nvingatori. n cel putin a cerintelor/nevoilor conside-
noua si actuala paradigma a bunasta- rate de catre actori ca fiind de baza.
rii, manifestarea ei presupune o con- Actualul proces de globalizare influen-
tributie (pozitiva) la cresterea gradului teaza n multiple forme politicile de
de bunastare a tuturor grupurilor soci- dezvoltare urbana, care trebuie sa
ale si de interese, cu alte cuvinte, a raspunda unor noi cerinte si exigente
ntregii comunitati urbane afectate de pentru mentinerea unui nivel optim de
561
bunastare a cetatenilor. Dezvoltarea management al asezarilor, n scopul
accelerata a tehnologiilor si aparitia n rezolvarii problemelor legate de evolu-
ultimii 20 de ani a unor tehnologii revo- tia mediului construit, de conditiile de
lutionare au facut ca avantajele com- viata ale populatiei. Denumirea de poli-
parative ale oraselor sa devina depa- tici de dezvoltare urbana poate induce
site. Acest proces de globalizare va n eroare prin faptul ca s-ar ntelege o
determina nlocuirea conceptului de a- excludere a actiunilor de modelare a
vantaje comparative cu cel de avantaje mediului construit din mediul rural sau
absolute (n privinta rezultatelor politi- a celor care vizeaza amenajarile la
cilor urbane). nivel zonal sau regional. Prin urbani-
zare si politici de dezvoltare urbana se
Definiii i abordri alternative
ncearca mai degraba sa se sugereze
Diferiti autori definesc politicile de
ca accentul este pus pe "amenajarea
dezvoltare urbana avnd n vedere un
si proiectarea spatiului construit din
anumit criteriu mai mult sau mai putin
orase, spatiu care a stat n centrul pre-
restrictiv, n functie de aria de interes si
ocuparilor de proiectare si urbanism, si
de cuprindere a definitiei date. Marea
majoritate a definitiilor se nscriu nsa ca tendinta de evolutie n dezvoltarea
pe doua coordonate: a) definirea aces- asezarilor este dominata de dinamica
tora din punctul de vedere al unor procesului de urbanizare" (D. Abra-
criterii fizico-spatiale (cum ar fi dezvol- ham, 1992).
tarea, amenajarea, administrarea spa- b) Din punctul de vedere al gradului de
tiului construit), pe care le-am putea afectare a actorilor sociali din aria de
denumi mecanice/amorfe, si b) de- influenta si manifestare a acestor poli-
finirea acestora din punctul de vedere tici, putem vorbi despre politici sociale
al gradului de afectare a actorilor so- urbane. "Cnd deciziile sunt produse
ciali din aria de influenta si de manifes- pentru a rezolva conflicte sociale, noi
tare a acestor politici, pe care le-am numim acele decizii politici sociale: po-
putea denumi ca fiind organice. litici pentru ca ele pronunta reguli ge-
a) Din punctul de vedere al criteriilor nerale conforme cu asteptarile si so-
fizico-spatiale, prin conceptul politici de ciale pentru ca ele afecteaza societa-
dezvoltare urbana sunt ntelese preo- tea n totalitatea ei, participanti si ne-
cuparile si modalitatile organizate, pla- participanti deopotriva." (W.A. Schultze,
nificate si sistematice de modelare a 1974). Vorbim de politici urbane, deoa-
spatiului (mediului) construit. Mediul rece acestea se concentreaza pe re-
construit reprezinta "totalitatea con- zolvarea unor probleme cu manifestare
structiilor si amenajarilor create de om predilecta n spatiile urbane, unde am-
pentru satisfacerea necesitatilor sale ploarea si gravitatea lor sunt, n ge-
de productie si de locuire" (D. Sandu, neral, mai mari dect n mediul rural.
1993) Spatiul urban ar putea fi deci punctul
de pornire pentru dezvoltarea unor
Politicile de dezvoltare urbana includ -
asemenea politici.
pe lnga preocuparile de proiectare si
amenajare a spatiului (mediului) con- Functie de contextul n care sunt abor-
struit, a mediului fizic si infrastructurii date aceste politici, diferiti autori au
din urban si rural - si modalitatile de reprezentari diferite asupra continutului
562
politicilor de dezvoltare urbana. Cert n considerare att efectele pozitive,
este ca n ultimii ani a fost parasita linia ct si efectele negative pe care le au
abordarilor sectoriale ale diferitelor diferitele politici de dezvoltare urba-
componente ale politicilor de dezvol- na/rurala, inclusiv cele viznd distri-
tare urbana, acestea fiind abordate n buirea populatiei n spatiu. Cealalta
prezent ntr-o viziune holista, sistemica directie majora a politicilor de dez-
- din punctul de vedere al relatiilor de voltare urbana este politica de locuire,
determinare si sustinere reciproca din- care are drept obiectiv principal lo-
tre capitalul natural si sistemele socio- cuinta si prelungirile sale.
economice (A. Vadineanu, 1998). W.A Schultze (1974) arata ca exista o
D. Abraham (1992) arata ca politicile varietate de modele de politici urbane
de dezvoltare urbana sunt centrate pe dezvoltate de diferite institutii si co-
realizarea de mbunatatiri n doua di- munitati la un moment dat, nsa unele
rectii (n mod special): politicile de dintre aceste politici le regasim ntot-
amenajare a teritoriului si a localitatilor deauna, indiferent de locul si de actorii
si, respectiv, politicile de locuire, ntre care le dezvolta (e.g. politici de taxe,
care exista interferente puternice, desi, de educatie, de asigurare a transpor-
de cele mai multe ori, accentul este tului). Aceste modele ajuta la identifi-
pus pe politicile de amenajare a terito- carea a doua aspecte importante: cum
riului si localitatilor (pe sistematizare), aceste politici influenteaza functiona-
n timp ce politicile de locuire sunt trarea si viata orasului si cum diferitele
tate, daca nu rezidual, cel putin ntr-o niveluri administrative afecteaza politi-
mai mica masura comparativ cu cele cile ulterior formulate. Dupa Schultze,
de sistematizare. principalele elemente ale politicilor de
dezvoltare urbana sunt:
Prima directie - cea a politicilor de sis-
tematizare - cuprinde planificarea fizica 1. Politicile de taxe. Exista patru mari
(urbana, locala, regionala, teritoriala) a surse de venituri: taxele locale, platile
facute de populatie pentru serviciile
dezvoltarii rationale a spatiului con-
publice oferite de municipalitate, m-
struit si amenajarea spatiului noncon-
prumuturile si sprijinul financiar guver-
struit. Sistematizarea teritoriala se rea-
namental (Schultze, 1974, p.375).
lizeaza conform unor planuri, care au
n vedere (exclusiv) scopurile si nece- Taxa pe proprietate este cea mai
sitatile comunitatii si care constituie importanta sursa de venit a orasului,
variante optime de realizare a sco- foarte multe componente administra-
purilor, avndu-se n vedere con- tive ale spatiului urban fiind nalt de-
secintele acestor programe/planuri (mi- pendente de taxele pe proprietate.
nimizarea efectelor negative si maxi- Ajutorul financiar de la bugetul statului
mizarea efectelor pozitive, a benefi- este a doua sursa ca importanta pen-
ciilor), precum si costurile implicate de tru veniturile administratiilor locale ale
aceste consecinte. ntruct procesul de oraselor. Aceste ajutoare financiare iau
sistematizare teritoriala genereaza de obicei forma unor granturi pentru
efecte/schimbari n multe alte procese sprijinirea unor activitati si obiective
sociale, n strategiile nationale de dez- specifice cum ar fi bunastarea, scolile
voltare economico-sociala trebuie luate sau drumurile. Aceste granturi pot sa
563
nu aiba neaparat o destinatie exacta, rea profilului si a mediului local, avnd
uneori fiind deschise permit admi- un impact particular asupra sistemului
nistratiilor locale sa le foloseasca dis- economic.
cretionar, dupa cum ele considera ca Politicile de definire a obiectivelor prio-
trebuie facute anumite cheltuieli n ritare pentru interventie si sustinere fi-
folosul municipalitatii, n directii initial nanciara de catre administratiile locale
neprevazute. au un mare grad de relativitate, nu
Orasele, de asemenea, obtin fonduri numai datorita unor conditii particulare
pentru bugetele locale din platile facute de natura obiectiva (cum ar fi pozitio-
de populatie pentru serviciile publice narea geografica), ct si datorita unor
oferite de municipalitate si din mpru- ratiuni subiective. Este adevarat nsa
muturi. ca la nivelul administratiilor publice lo-
Se poate nsa vorbi de relativa justete cale exista o independenta relativa, n
a structurii taxelor locale. Constrn- sensul ca administratia centrala poate
gerile impuse de catre stat n colec- impune ca unele fonduri provenite de
tarea taxelor locale face ca admi- la bugetul central sa fie cheltuite ntr-o
nistratiile locale sa aiba relativ putine anume directie, desi administratia lo-
surse din care poate colecta venituri, cala ar dori sa dea o alta destinatie
motiv pentru care taxele pe proprietate acestora.
sunt principala sursa de venituri. 3. Politici educationale. Alocarea de
Utilizarea taxelor pe proprietate con- fonduri pentru dezvoltarea programelor
duce la tendinta ca taxele locale sa fie educationale locale reprezinta una din
regresive (tind sa taxeze mai mult activitatile prioritare ale oricarei admi-
segmentele sociale sarace dect pe nistratii locale, deoarece reprezinta o
cele bogate). Taxele statale impuse pe investitie pe termen lung n capitalul
venituri tind sa fie din acest punct de uman al orasului. Descentralizarea ad-
vedere progresive. Pe ansamblu nsa, ministrativa a procesului educativ si
povara totala a taxelor este suportata luarea deciziilor n domeniu n cadrul
mai mult de catre cei saraci, chiar daca comunitatii reprezinta un punct esential
ei platesc cote mai mici dect ntr-un n eficientizarea procesului educativ.
sistem pur regresiv, deci taxele tind fi- Administratia centrala trebuie sa aiba
nalmente sa fie regresive. Un adevarat doar un rol de coordonare generala, de
sistem progresiv de taxe va plati per- impunere a unor standarde si de
soanele aflate n saracie sau cel putin verificare a respectarii lor.
nu le va taxa. 4. Politici de transporturi publice ur-
2. Politicile de cheltuire/alocare a fon- bane. Amenajarea si ntretinerea dru-
durilor catre diferite sectoare. Un bu- murilor locale si asigurarea transpor-
get este o declaratie a prioritatilor unei tului local si a celui interurban este res-
administratii locale. Pentru aceasta ra- ponsabilitatea administratiei publice
tiune, el reflecta cultura orasului res- locale. Ceea ce este mai important
pectiv: ce valorizeaza pentru el, precum legat de transportul urban n general
si ceea ce este dispus sa neglijeze. este limitarea poluarii generate de
Nivelul si destinatia cheltuielilor admi- autovehicule. Automobilele genereaza
nistrative locale determina configura- peste 60% din poluare n toate orasele
564
mari. Tocmai de aceea, complementar duse ale acestora este planul de folo-
cu dezvoltarea politicilor de trans- sire a terenului (land-use plan), care
porturi, trebuie dezvoltate si politici de reflecta studii tehnice asupra utilizarii
reducere a poluarii urbane datorate curente a terenului/spatiului urban si
autovehiculelor, precum si identificarea proiecteaza modele de crestere eco-
unor solutii tehnice mijloace de trans- nomica. Planul sugereaza politici muni-
port n comun nepoluante. cipale fezabile si favorabile promovarii
5. Politici antisaracie. Obiectivele obiectivelor orasului n acord cu utili-
acestor politici sunt centrate pe dimi- zarea curenta a spatiului urban. Zona-
nuarea inegalitatilor n conditiile de via- rea este principalul instrument pentru
ta ale oamenilor, reducerea dependen- implementarea planului de folosire a
tei indivizilor de diferitele servicii so- terenului, functia acesteia fiind aceea
ciale si deci realizarea unei mai mari de a preveni folosirea necorespunza-
echitati sociale. Aceste politici sunt toare a spatiului urban. Planul de folo-
strns corelate cu politicile de ocupare sire a terenului include, de asemenea,
a fortei de munca si cele de securitate reguli si reglementari pentru subdi-
sociala. Programele dezvoltate n ca- vizari, specificarea dimensiunii loturilor
drul acestor politici sunt centrate pe de teren, modul de construire a tro-
tuarelor si a strazilor, distanta dintre
pensii (toate tipurile), ajutor social, aju-
strazi, amplasarea birourilor, a cla-
toare (financiare sau n natura) pentru
dirilor industriale, a cladirilor de locuit
famillile cu multi copii, alocatii pentru
etc. (Schultze, 1974, p.387).
copii, ajutor de somaj, locuinte sociale
etc. Criteriile de eligibilitate sunt ela- Cele mai mari eforturi de planificare
borate n functie de fiecare program. sunt cristalizate n formularea planului
Rolul central n acest domeniu este urbanistic general (master planning).
detinut de reteaua de asistenta sociala Planul urbanistic general este o dez-
si de serviciile de asistenta sociala. voltare, un produs a ceea ce este de-
numit n planificarea urbana deter-
6. Politici de planificare urbana. Cei minismul environmental, deoarece en-
care planifica se angajeaza n eforturi vironmentul este elementul care trans-
de a identifica obiectivele corecte pe cede orice alta realitate sociala, eco-
care trebuie sa le atinga orasul si de a nomica, politica etc. desi nu este
determina resursele disponibile pentru punctul de vedere al tuturor planifi-
atingerea acestora, precum si de a catorilor.
specifica constrngerile n realizarea
lor. Ca organizare, cei care planifica Dezvoltarile teoretice si practice din
sunt fie o agentie cvasiindependenta ultimele doua decenii arata nsa ca
numita comisie de planificare fie o planificarea este o functie care nca
agentie (staff agency) care l asista pe este ntr-un proces de a se defini pe
primar sau pe seful departamentului de sine nsasi.
planificare n formularea politicilor. Ca ntr-un studiu din 1997, N. Taralunga
minima activitate, planificatorii aduna si si S. Racoviceanu prezinta paleta
proceseaza informatii activitate n politicilor urbane si principalii indicatori
urma careia obtin cele mai importante caracteristici acestora:
resurse. Unul din cele mai vizibile pro-
565
1. politica de terenuri urbane, avnd structurii; costul constructiei); d) carac-
ca principali indicatori: a) structura pie- teristicile socio-economice ale locata-
tei de terenuri (utilizarea terenului ur- rilor (veniturile acestora; gradul de de-
ban; zonificare functionala; densitati ur- pendenta de diferite servicii sociale;
bane); b) tipul de proprietate (domeniu posibilitati de economisire); e) forme
public; domeniu privat al statului/con- de organizare (asociatii de proprietari;
siliilor locale; domeniu privat); c) echi- asociatii de locatari; agentii imobiliare);
parea edilitara (alimentare cu apa, f) liste de asteptare (numar de soli-
gaze naturale, electricitate; canalizare, citanti; prioritati; vrsta); g) posibilitati
retele termice, telefonice etc.); d) va- si forme de finantare (buget local -
2
loarea terenului (numar de tranzactii; locuinte, utilitati lei/m /an; credite;
pretul terenului; amaplasamentul tere- programe internationale de finantare);
nului; proprietarul acestuia); e) impo- 3. politici (sectoriale) de dezvoltare
zite pe teren (cuantumul impozitului; economica, avnd ca principali indi-
atractivitatea amplasamentului); f) pute- catori: a) indicatori economici (forta de
rea de cumparare a populatiei (veni- munca pe sectoare de activitate; nu-
turile populatiei; posibilitatile de econo- marul agentilor economici si principalii
misire ale populatiei; accesul populatiei agenti economici; marimea medie a
la credite); principalilor agenti economici; tendinte
2. politica de locuinte si asigurare a de dezvoltare (hoteluri, birouri, comert,
locuirii, avnd ca principali indicatori: locuinte etc.); rata inflatiei si tendinte;
a) indicatori cantitativi si calitativi ai rata dobnzilor si tendinte; rata soma-
locuirii (numar de locuinte; suprafata jului si tendinte; nivelurile de venit ale
locuibila/locuinta; suprafata locuibila/ populatiei si tendinte); b) administratia
persoana; suprafata locuibila/camera; publica locala (organizarea adminis-
tipul de proprietate; disponibilitatea tratiei publice locale - departamentul
serviciilor (apa, canalizare, ncalzire economic; taxe din activitati economi-
centrala, electricitate, telefonie etc.); ce; venituri din impozite pe proprietate;
structura locuintei (materialele folosite mprumuturi; obiective de investitii cu
la constructie, izolare termica si fonica, finantare de la bugetul local; transferuri
etanseizare la praf si insecte, poluare de la bugetul de stat; relatii cu sectorul
din cauza agentului termic, surse de privat; gradul de acoperire cu servicii
mbolnavire, vechimea locuintei etc.); publice; procedura de autorizare pen-
suprafete n comun; comoditati n jurul tru activitati economice; procedura de
locuintei; spatii verzi, locuri de joaca obtinere a autorizatiilor de constructie;
pentru copii; surse de probleme (pe regulamente urbanistice; planuri de
tipuri de probleme); gradul de satis- investitii);
factie a locatarilor (functie de tipurile de 4. politica serviciilor publice, inclu-
servicii si comoditati)); b) capacitatea znd indicatori cu privire la: a) educatie
de acces la o locuinta (pretul pietei pe (numar de unitati de nvatamnt; rapor-
tipuri de locuinte; raportul cost/venituri; tul populatie scolara/numar de unitati
2
valoarea chiriei/m /luna); c) structura de nvatamnt; grad de pregatire pro-
costurilor unei locuinte (costul mediu al fesionala; cifra de scolarizare; grad de
terenului (lei/m2); costul mediu al infra- echipare a unitatilor de nvatamnt); b)
566
Politici educaionale
sanatate (starea de morbiditate a 6. politica de revitalizare urbana ge-
populatiei; rata mortalitatii infantile; nerala include indicatori din toate ce-
gradul de cuprindere si nivelul servi- lelalte politici, dar si aspecte referitoare
ciilor oferite de asistenta medicala); c) la legislatie, institutii/organizatii, cadru
asistenta sociala (numar total de be- natural, revitalizarea centrului/periferii-
neficiari ai diverselor servicii specia- lor s.a. \Adrian Dan[
lizate; numar de cantine de ajutor so- Bibliografie selectiva: Abraham (1992),
cial si de beneficiari; numar de copii n Schultze (1974), Taralunga si Raco-
institutii publice si alternative de ngri- viceanu (1997)
jire; gradul de dependenta de institutiile
specifice de suport); d) cultura (numar
de teatre si cinematografe; numar de
spectacole oferite; biblioteci publice; Politici educationale
librarii si trguri de carte etc.); e) ali- Eticheta de politica educationala este
mentare cu apa, canalizare si salubri- atasata unui spectru larg de proble-
tate (acces la sistemul de alimentare matici avnd n centrul sau procesul
cu apa; accesul la canalizare; calitatea
educational, cu accent pe problemele
serviciului; modalitati de colectare a
sale pedagogice si de finalitate sociala.
deseurilor; amplasamente de depozi-
Analiza politicilor educationale cunoas-
tare; eficienta serviciilor: raportul efica-
te doua componente bine individua-
citate/cost); f) transportul de calatori
lizate, n ciuda multiplelor conexiuni
(structura si starea parcului auto; tra-
see, grad de acoperire si frecventa dintre ele. Prima se refera la analiza
circulatiei autobuzelor; costul transpor- procesului educational, cu accent pe
tului si gradul de suportabilitate al aspectele sale de natura pedagogica.
populatiei); Cea de-a doua priveste factorii sociali
care afecteaza procesul educational,
5. politica de mediu care are drept
impactul ntregului design institutional
principali indicatori: a) mediul natural
asociat educatiei asupra comporta-
(clima; conditii de relief; probleme spe-
mentului educational al populatiei,
cifice ale cadrului natural); b) folosirea
precum si modul de rezolvare a di-
energiei (tipuri de energie folosite pen-
tru prepararea hranei; tipuri de energie lemelor principiale cu care se con-
folosite pentru ncalzire; principalii frunta sistemul decizional n educatie.
agenti economici consumatori de e- Articolul de fata se concentreaza n
nergie); c) poluarea aerului si a apei special pe aceasta a doua compo-
si cea sonora (surse de poluare; nenta, mai interesanta n contextul dic-
agenti poluanti; poluarea din traficul tionarului ce l gazduieste.
rutier; raza si gradul de poluare etc.); Adresndu-se att sistemelor formale
d) colectarea si depozitarea dese- de nvatamnt, ct si educatiei infor-
urilor (modalitati de colectare a de- male, doua tipuri de teme constituie
seurilor; deseuri periculoase; sorta- fondul politicilor educationale ca politici
re/reciclare; amplasamente de depo- sociale: pe de o parte, sunt aspectele
zitare; eficienta serviciului: raportul care tin de functionarea scolii ca
eficacitate/cost); unitate distincta n cadrul sistemului
567
social, iar pe de alta parte, este modul n sfera consumului (educatia copiilor
n care politica educationala se inte- creste bunastarea viitoare a gospo-
greaza n cadrul mai larg al orientarii dariei; n plus, nivelul de aspiratii este
politice a societatii ca ntreg. mai ridicat, indivizii putnd deriva sa-
Modul de organizare a societatii n ge- tisfactii din consumul unor bunuri su-
neral, inclusiv a sistemului educational, perioare). Beneficiile publice din sfera
este nalt dependent de valorile sociale productiei vizeaza productivitatea cres-
dominante, de conditiile istorice con- cuta a fortei de munca si capacitatea
crete ale perioadei referite. Politicile sporita de cercetare stiintifica si pro-
educationale depind firesc de societatea gres tehnologic. Ambele contribuie di-
n care sunt elaborate si transpuse n rect la cresterea economica. n plus,
practica, reprezentnd, ca orice politica educatia ajuta la formarea bunurilor
sociala, o realitate n continua dinamica. publice, ntarind coeziunea sociala,
Dincolo de aceasta variatie spatio- respectul legilor si ordinii existente,
temporara, exista cteva optiuni princi- asigurnd mobilitatea sociala etc.
piale fundamentale, care calauzesc po- (Glennester, 1998, p. 27-28).
liticile educationale. Lor li se asociaza Costurile educatiei includ, alaturi de
practici de implementare distincte. cheltuielile directe ale actului educa-
Finaliti i costuri tional (salariile cadrelor didactice, cos-
turile de ntretinere si operare, chel-
Dupa cum noteaza Lynne Chisholm
tuielile de capital etc.), si cheltuieli in-
(1998) analiznd sistemele educatio-
nale europene, n ciuda unor "tensiuni directe (asociate educarii, dar nu ca
fundamentale asupra scopurilor educa- parte integranta a nvatarii: transportul
tiei moderne", exista un consens ge- la scoala, costurile de ntretinere n
neral asupra ctorva finalitati uni- internate, masa de prnz etc.). Att
versale ale sistemelor de nvatamnt costurile directe, ct si cele indirecte
(p. 147). ntre aceste finalitati, se rega- pot cadea n sarcina gospodariilor (prin
sesc socializarea culturala comuna a taxele platite expres pentru educatie)
indivizilor, ca instrument de mentinere sau a bugetelor publice. Indivizii supor-
a coeziunii sociale; sustinerea cresterii ta si un cost de oportunitate, data fiind
economice prin furnizarea de mna de valoarea timpului liber sau al muncii la
lucru calificata; dezvoltarea individuala, care se renunta pentru nvatare. Costul
att din punct de vedere al capacitatilor de oportunitate este mai mare n cazul
individuale, ct si prin efectele n plan adultilor care urmeaza cursuri de spe-
material ale plusului de educatie. cializare si/sau perfectionare.
Howard Glennester (1998) noteaza la Principiile
rndul sau ca beneficiile educatiei sunt n ce priveste optiunile principiale,
multiple. Ele se regasesc, pe de o Leslie Eliason si colegii sai (1987) trec
parte, la nivel individual, fiind localizate n revista patru tipuri de dileme a
att n sfera productiei (dobndirea de caror rezolvare determina modul de
cunostinte si abilitati utile n obtinerea constructie a ntregului sistem edu-
unui loc de munca, fapt ce creste ca- cational, structurnd formarea politi-
pacitatea individuala de cstig), ct si cilor educationale.
568
Prima chestiune majora priveste dife- galitatilor rasiale. Un al treilea exemplu

rentele care exista ntre indivizi n ce ar putea fi "educatia socialista" practi-
priveste capacitatea de a nvata. Pro- cata n tarile din fostul lagar comunist.
blema este de a identifica daca aceste Criticile aduse rolului activ al politicilor
diferente deriva din caracteristici indi- educationale n procesul de schimbare
viduale, precum rasa, sexul, clasa so- sociala privesc costurile ridicate ale
ciala, sau daca ele sunt mai degraba demersurilor n raport cu efectele lor,
influentate de oportunitatile de a nvata dar si costurile n termenii afectarii
la care indivizii au acces. Chestiunea "abilitatii sistemului educational de a
este determinanta pentru decizia asu- atinge scopurile sale traditionale, pre-
pra modului de structurare a cheltuie- cum selectia si pregatirea pentru a
lilor publice cu educatia si n foca- conduce" (Eliason s.a., 1987, p. 249).
lizarea acestora asupra unor grupuri Argumentul este acela ca, orientnd
clar definite sau asigurarea accesului cheltuielile cu educatia predominant n
egal pentru toti cetatenii la procesul scopul asigurarii egalitatii ntre indivizi,
educational. Principiile liberale, dar si societatea va fi fortata sa aleaga alte
cele socialiste, dezvoltate n ultimele criterii de apreciere a performantei
secole si larg acceptate astazi, sustin indivizilor, selectia competentelor fiind
ca determinante pentru performanta puternic afectata.
scolara sunt caracteristicile mediului, A treia optiune majora se refera la
oportunitatile la care indivizii au acces, ceea ce trebuie nvatat la scoala si
si nu atributele individuale mostenite. este similara dilemei precedente, nsa
Cu alte cuvinte, copii cu origini diferite discutia se poarta ntr-un alt registru.
au sanse egale de a se dovedi com- Opozitia dintre nou si conservatorism
petitivi n procesul educational, daca este din nou prezenta, ntrebarea fiind
oportunitatile de nvatare care li se daca scoala trebuie sa fie promotoarea
ofera sunt asemanatoare. Implicatia schimbarii sau daca ea trebuie doar sa
imediata n ce priveste politica educa- urmeze schimbarea ierarhiei priorita-
tionala este aceea a asigurarii tuturor tilor societatii. Din nou, discutia nu se
cetatenilor un acces similar la edu- desfasoara la nivelul continutului stiin-
catie. tific al manualelor, care reflecta oricum
A doua dilema majora este stabilirea progresul cunoasterii n domeniu, ci la
scopurilor sociale ale educatiei: Tre- cel al valorilor promovate. Un exemplu
buie politica educationala orientata ast- ilustrativ poate fi desprins din criticile
fel nct sa contribuie la schimbarea aduse de curentele feministe continu-
sau la conservarea ordinii sociale? tului manualelor scolare care prezinta
Doua exemple de schimbare prin edu- femeia ca o fiinta mai putin activa
catie sunt oferite de Eliason si ceilalti. dect barbatul, socializnd copii ntr-o
Primul priveste eforturile de democra- cultura a inegalitatii sau discriminarii de
tizare a Germaniei Federale prin edu- gen. n general, manualele sufera
catie, ntreprinse de aliati dupa razboi, schimbari n aceasta privinta cnd
iar al doilea se refera la utilizarea societatea n sine accepta un astfel de
sistemului de nvatamnt n Statele punct de vedere. Ar trebui nsa ca
Unite ca instrument de netezire a ine- decidentii politici sa astepte schim-
569
barea valorilor societatii sau politica preferintelor individuale, discutia este
educationala ar trebui sa grabeasca mpinsa mai departe, fiind chestionata
aceasta schimbare? Contraopinentii necesitatea unei multitudini de cadre
unei astfel de pozitii aduc argumentul de socializare si a cresterii rolului ale-
riscului adncirii dramatice a diferen- gerii parentale asupra educatiei copii-
telor valorice dintre generatii si opteaza lor. Propunerea de manuale alternative
pentru schimbarea continutului valoric sau a voucherelor educationale sunt
implicit sau explicit al manualelor o exemple de masuri ce pun n practica
data cu schimbarea ierarhiei nevoilor, (si) astfel de optiuni.
ntregii societati. n plus, sa notam ca o Evoluia sistemelor educaionale
asemenea schimbare anticipatoare Modul de organizare a procesului
este dificila, data fiind varietatea grupu- educational reflecta n general modul
rilor implicate n procesul educational de rezolvare a acestor dileme (pentru
(cadrele didactice si sindicatele lor, o discutie despre influenta ideologiei
administratorii si directorii de scoli, asupra politicilor educationale, vezi
politicienii, parintii, copiii, editurile care Ball, 1990). Analiznd evolutia n timp
publica manualele etc.). a modului de organizare a procesului
Un al patrulea tip de optiune majora pe educational, Phillip Brown (1990) iden-
care trebuie sa o rezolve politica edu- tifica trei mari etape ale dinamicii
cationala este cea a cadrului social n sistemelor educationale: prima este
care se plaseaza continutul manuale- caracterizata prin dezvoltarea educa-
lor. Asa cum argumenteaza Green tiei de masa, mai degraba ca o con-
(1990, 1997), educatia a fost un aspect firmare, dect ca o schimbare a stra-
cheie n formarea statelor nationale. tificarii sociale existente (strabatuta de
Societatile au utilizat ntotdeauna scoa- cultura vest-europeana si nord-ame-
la pentru a-si socializa noile generatii ricana n secolul XIX, conform Brown
n configuratia lor sociala si politica [1990], p. 394). n a doua etapa, di-
(Eliason s.a., 1987, p. 250). Integrarea lema accesului la educatie este rezol-
nationala a fost promovata sistematic vata n favoarea optiunii pentru ega-
prin educatie, asa cum se ntmpla lizarea sanselor, organizarea siste-
astazi cu atentia acordata n manualele mului educational facnd ca acesta sa
vest-europene identitatii europene si devina unul meritocratic, n care ine-
Uniunii Europene drept casa comuna a galitatile nu dispar, dar sunt mai just
natiunilor sau asa cum UNESCO pro- distribuite, att din punct de vedere al
moveaza ideea unei lumi globale si claselor sociale, ct si al sexului sau
asa cum, cndva, n manualele din rasei. n fine, cea de-a treia etapa
fostele tari socialiste, Uniunea Sovi- debuteaza n cultura vestica n anii '70
etica si Stalin erau definiti ca idei cu criticile aduse implicarii masive a
integratoare ale cadrului social imediat. statului n furnizarea de educatie. Or-
Dilema consta asadar n alegerea ganizarea sistemelor de nvatamnt a
cadrului social integrator n care siste- nceput sa se schimbe, cunoscnd o
mul educational va socializa copiii. n diminuare a centralizarii decizionale si
societatile moderne, caracterizate prin- financiare, prin cresterea ntr-o prima
tr-o diversitate a stilurilor de viata si a faza a responsabilitatii autoritatilor lo-
570
cale, iar apoi prin dezvoltarea unor sis- serviciului civil, a unei ntregi birocratii
teme n care scolile se autoadminis- ai carei membri urmau a fi recrutati din
treaza, controlul fiind mpartit ntre pu- rndurile elitelor locale. Nevoia de
terea regulatoare a statului si optiunea ncredere n loialitatea unei astfel de
parintilor, instrument de selectie din ce elite constituie un motiv suficient de
n ce mai important. puternic pentru ca statul sa preia res-
Asa cum noteaza Andy Green (1990, ponsabilitatea furnizarii educatiei. Mai
1997), dezvoltarea sistemelor educa- mult, pentru a asigura coeziunea soci-
tionale publice a constituit o parte inte- ala, trebuia ca elitele sa fie selectate
granta a procesului de formare a sta- din toate grupurile sociale (indiferent
telor nationale moderne. Sistemele de de rasa, etnie, religie, sex, status eco-
nvatamnt nationale au aparut n mo- nomic), cu alte cuvinte sa fie asigurat
mentele n care procesul de formare a accesul la educatie pentru toti ceta-
statului a cunoscut o accelerare, iar tenii, astfel nct, n cele din urma,
societatea a simtit nevoia sa se prote- "masele si elitele sa mpartaseasca, pe
jeze mpotriva unor pericole repre- ct posibil, experiente educationale co-
zentate ca iminente prin consolidarea mune" (Hill, 1996, p. 207-208).
coeziunii sociale. Este cazul Frantei AI doilea tip de motivatie pentru im-
sau Prusiei, dupa Revolutia franceza, plicarea statului ca actor principal n
sau al statelor din nordul confederatiei furnizarea de educatie este identificat
americane n momentele premerga- de Hill la nivelul argumentelor "econo-
toare aparitiei actualelor State Unite mice" ale influentei nvatamntului asu-
ale Americii. n Italia sau n Marea Bri- pra dezvoltarii societatii. Teoria capi-
tanie, procesul gradual de formare a talului uman, dezvoltata n anii `60, a
statului a amnat si dezvoltarea siste- oferit suficiente ratiuni pentru investirea
melor educationale publice. Cazul Ro- n capital educational. Dezvoltarea pro-
mniei se ncadreaza destul de bine n prie, dar si competitia existenta ntre
explicatia lui Green, structurarea nva- state au ntarit pozitia forte a statului ca
tamntului public ncepnd n anii actor-cheie n sistemul de nvatamnt:
imediat urmatori Unirii Principatelor din "slabiciunile sistemului educational
1859. Motivele sunt legate de nece- sunt vazute ca neproducnd suficienti
sitatea consolidarii unei culturi comu- ingineri sau nefacnd suficient pentru
ne, a socializarii elitelor n spatiul so- a ncuraja inovatia stiintifica sau a sus-
cial al organizarii natiunii n cadrul tine spiritul antreprenorial" (Hill, 1996,
noului stat. p. 209).
Actori implicai n furnizarea Asa cum arata Michael Hill, statul si
de educaie poate asuma trei tipuri de roluri n
Notnd slaba dezvoltare a sectorului furnizarea serviciilor educationale:
privat n sistemul de nvatamnt, ca principal actor implicat n elabora-
Michael Hill (1997, 1996) exploateaza rea de norme si ca instanta de control
(si) explicatia lui Green n schitarea a respectarii acestor norme (regulator
motivatiilor statului ca principal fur- al sistemului de nvatamnt); ca finan-
nizor de educatie: dezvoltarea statului tator sau cumparator de servicii educa-
natiune a presupus aparitia armatei, a tionale; ca furnizor de servicii de nva-
571
tamnt. Rolul de regulator este justi- cationale. Religia organizata a jucat si
ficat de necesitatea asigurarii experi- ea un rol important n furnizarea de
entelor educationale comune, dar si de educatie, data fiind traditia dezvoltarii
nevoia de protectie a cetatenilor, deri- scolilor n evul mediu pe lnga biserici,
vata din faptul ca copiii (clientii directi ai iar n prezent, n multe tari, bisericile
actului educational) sunt minori, avnd detin cel putin formal proprietatea
dificultati n a alege ntre ofertele po- asupra unei parti nsemnate a scolilor.
tentiale de pe piata educationala. Nen- n fine, n discutia sa asupra rolului
crederea n capacitatea parintilor de a
capitalului social n formarea capitalului
lua decizii rationale asupra educatiei
uman, Coleman (1988) insista asupra
copiilor a dominat dezvoltarea siste-
melor de nvatamnt, impunnd statul rolului familiei si al retelelor sociale
si sectorul public att ca regulator, ct n educatia copiilor.
si ca principal furnizor al serviciilor Privatizare, marketizare
educationale. ncepute n anii `70 n i descentralizare n nvmntul
cultura vestica, atacurile asupra siste-
mului public de educatie, vazut ca ine-
primar i liceal
ficient din punct de vedere al rezul- Discutia despre descentralizare si
privatizare se poarta n mod diferit n
tatelor scolare, dar si ca risipitor din
functie de nivelul de nvatamnt. nva-
punct de vedere al utilizarii resurselor,
tamntul universitar s-a bucurat din-
au facut ca sistemele educationale sa
totdeauna de o mai mare autonomie si
fie din ce n ce mai descentralizate, iar
de flexibilitate att n ce priveste de-
mai apoi ca sectorul privat sa capete o
cizia asupra curriculumului, ct si n ce
pondere mai nsemnata.
priveste finantatorii si furnizorii servi-
Sistemele de educatie publica sunt ciilor educationale. nvatamntul se-
sustinute oricum prin cheltuieli private cundar, dar mai ales cel primar au fost
nsemnate, gospodariile acoperind definite nsa n mod traditional ca bu-
adeseori costul cartilor, al rechizitelor, nuri publice, caracterul obligatoriu si
al echipamentelor folosite de elevi gratuitatea serviciilor educationale la
acasa (mai ales n tarile sarace sau n acest nivel fiind garantate de catre mai
sistemele liberale). Se adauga costu- toate constitutiile. Responsabilitatea n
rile de transport pna la scoala, cele furnizarea, finantarea si reglementarea
de ntretinere (n special pentru niveluri nvatamntului preuniversitar a cazut
astfel predominant n sarcina statului,
superioare de nvatamnt), costurile de
oportunitate legate de consumul timpu- Criticile asupra sistemului de educatie
lui alocat pentru educatia copiilor de publica din ultimele trei decenii au dus
catre gospodarii. Uneori exista chiar la regndirea sistemului educational,
punnd accentul pe procesele de des-
contributii ale parintilor la sustinerea
centralizare, marketizare si privatizare.
cheltuielilor de ntretinere si operare
ale unitatilor scolare. Privatizarea apare ca un raspuns di-
rect la provocarile anilor `70-'80. n
Descentralizarea a accentuat rolul co-
primul rnd, este vorba de criza de
munitatilor si al autoritatilor locale n
legitimitate a statului, descrisa de Ha-
furnizarea si finantarea serviciilor edu-
572
bermas (1971), cu implicatiile sale pri- Milton Friedman. n esenta, metoda

vind nencrederea n sistemul de nva- consta n oferirea unei sume de bani
tamnt public. n ce priveste educatia, parintilor, cu care acestia pot cumpara
lipsa de ncredere a fost ntarita si de servicii educationale de pe piata pri-
faptul ca investitiile n capital uman vata, nscriindu-si copilul la scoala
privite ca panaceu universal n anii `60- dorita. Schema poate presupune con-
'70 nu au putut preveni efectele crizei ditii suplimentare de control (parintii
petrolului. n al doilea rnd, este vorba trebuie sa faca dovada, n fata auto-
ritatii publice de la care au primit banii,
de criza financiara a statului, acesta
ca nu au schimbat destinatia acestora
cautnd sa mute povara unor sarcini
sau ca scoala este una acreditata etc.)
fiscale n sectorul privat, considerat a fi sau de acordare (voucherele pot fi
mai eficient (Offe, 1984). Privatizarea acordate doar familiilor sarace, astfel
serviciilor de curatenie din scoli nct sa fie asigurata egalitatea de
constituie o astfel de solutie. n al acces la educatie).
treilea rnd, asa cum remarca Har-
n ambele cazuri, scolile private sunt
greaves si Reynolds (1989, p. 3), este sprijinite n functie de criterii de efici-
vorba de esecul sistemelor publice de enta, evaluarea fiind realizata fie de
a asigura eficienta economica a edu- autoritatile locale sau centrale - n
catiei comprehensive, dar si inegali- cazul subventiei directe - fie prin inter-
tatile de acces cronice manifestate de mediul competitivitatii pe piata educa-
sistemele educationale publice. n fine, tionala - n cazul sistemului de vou-
este vorba de ascensiunea teoriei ale- chere. Voucherele elimina astfel dificul-
gerii publice, cu implicatiile sale asupra tatile si uneori arbitrarul deciziei asupra
nevoii de a creste importanta alegerii eficientei economice si eficacitatii edu-
parintilor n ce priveste educatia copii- cationale a scolilor private, accentund
lor si implicarea mai puternica a aces- rolul parintilor n alegerea celei mai
tora n procesul educational formal. bune strategii de educare a copiilor
(elevii nu mai sunt arondati unei scoli
Ca raspuns la toate aceste probleme, anume, ci parintii pot opta pentru scoa-
privatizarea serviciilor educationale la care le satisface cel mai mult crite-
se manifesta n trei moduri distincte riile de eligibilitate, din punct de vedere
(Hargreaves si Reynolds, 1989, p. 3). al curriculumului, performantelor sco-
Primul consta n privatizarea propriu- lare, serviciilor secundare oferite, cos-
zisa prin ncurajarea aparitiei si spriji- turilor etc.).
nirea dezvoltarii scolilor private.
Aceasta se poate rezolva fie prin sub- Oponentii metodei insista tocmai pe
sidii alocate direct scolilor private sau acest ultim aspect, argumentnd asu-
pra posibilitatii ca parintii sa fie in-
confesionale, acoperindu-le o parte din
complet informati, dar si asupra fap-
costuri, fie prin voucherele educatio-
tului ca - fara subventii suplimentare
nale acordate elevilor. Asa cum re- pentru transport - copiii proveniti din
marca Cohn (1997), ideea voucherelor familii sarace, locuind de regula n su-
educationale dateaza de la sfrsitul burbii, nu vor putea oricum sa urmeze
secolului XIX fiind formulata initial de scolile private cele mai bune din cauza
Tom Paine si popularizata apoi de distantei la care acestea se afla. Astfel,
573
sistemul de vouchere nu ar face alt- selor scolii. Finantarea este realizata n
ceva dect sa induca segregari rasiale functie de cererea parintilor pentru o
si de status socio-economic (Cohn, scoala sau alta, dar si din fondurile
1997, p. 7). Mai mult, un alt dezavantaj private atrase de consiliul de adminis-
este legat de costul aparatului birocra- tratie.
tic de control al utilizarii voucherelor,
acesta putnd implica si costuri su- Avocatii privatizarii si marketizarii ar-
plimentare de timp din partea scolilor gumenteaza asupra ctorva avantaje
private supuse controlului. esentiale: posibilitatea alegerii servi-
ciilor educationale de catre parinti;
A doua metoda de privatizare identi-
faptul ca nu sunt determinate astfel
ficata de Hartgreaves si Reynolds con-
inegalitati de acces mai mari dect
sta n mutarea catre sectorul privat a
cele presupuse de sistemele publice
responsabilitatii pentru furnizarea anu-
traditionale; cresterea legaturii dintre
mitor servicii secundare n cadrul sis-
sistemul de nvatamnt si vointa pu-
temului administrat de autoritatile publi-
blica, scolile putndu-se adapta rapid
ce. Metoda este strns legata de des-
la cererea societatii; impunerea unor
centralizarea si cresterea autonomiei
standarde educationale mai ridicate
scolilor. n acest caz, privatizarea pre-
datorita concurentei; cadrele didactice
supune cumpararea de catre scoli a
sunt mai motivate pentru a se integra
serviciilor de curatenie, transport pen-
n sistemul educational att financiar,
tru elevi si masa de prnz de pe piata
ct si din punct de vedere al satis-
privata. Ideea este a mentinerii sis-
factiilor profesionale.
temului educational comprehensiv la
costuri scazute, data fiind eficienta n replica, criticii insista pe faptul ca
economica superioara a sectorului pri- privatizarea si marketizarea nu largesc
vat. Scolile sunt astfel scutite de pova- sfera de alegere dect pentru grupurile
ra organizarii si furnizarii transportului, sociale oricum avantajate, exacerbnd
mesei, curateniei etc., realiznd att inegalitatea. Mai mult, alegerea este
economii financiare, ct si de timp. limitata si prin faptul ca numarul de
locuri este limitat. Selectia practicata la
A treia metoda de privatizare consta n
intrarea n scolile cele mai bune, care
marketizarea scolilor publice, prin cres-
atrag mai multi candidati dect locuri,
terea autonomiei lor fata de autoritatile
nu face altceva dect sa asigure cele
locale sau centrale. Scolile autoadmi-
mai bune conditii celor mai buni elevi,
nistrate, ca si cele charter constituie
proveniti de regula din grupuri sociale
exemplul tipic pentru aceasta metoda.
altele dect cele dezavantajate. O
Unitatile scolare ramn proprietate pu-
astfel de excluziune scolara contribuie
blica, dar ele sunt administrate de un
la perpetuarea si chiar accentuarea
consiliu alcatuit din profesori, parinti si
inegalitatilor (vezi Mark Drakeford,
membri ai comunitatii locale. Consiliul
2000). Obiectivitatea vointei publice
are putere decizionala completa n ce
este pusa si ea sub semnul ntrebarii,
priveste politica de angajare, curricu-
fiind negata rationalitatea alegerii aces-
lumul (n limitele stabilite de autoritatile
teia. n fine, este argumentata demo-
reglatoare), selectia elevilor, precum si
tivarea cadrelor didactice, fiind invoca-
gestionarea patrimoniului si a resur-
574
ta rezistenta la schimbare manifestata Descentralizarea presupune o impli-

de sindicatele acestora, nemultumite care mai activa a comunitatilor locale
de pierderea unor privilegii fata de sis- n procesul educational, participarea a-
temele de nvatamnt publice tradi- cestora putnd avea efecte benefice n
tionale (sporurile de vechime, siguran- ce priveste cresterea participarii sco-
ta salariului, diverse facilitati si bene- lare si prevenirea abandonului, atrage-
ficii) simultan cu cresterea responsa- rea unor surse de finantare alternative,
bilitatilor. eficientizarea serviciilor secundare
Descentralizarea este strns legata asociate procesului de nvatamnt.
ca problematica de privatizare si mar- Fara a se retrage din rolul de principal
ketizare, constituind o reactie la finantator, prin descentralizare statul
acelasi tip de provocari. Descentrali- deleaga autoritatii locale puterea de
zarea propune n esenta mutarea decizie asupra modului de alocare a
responsabilitatii privind finantarea si fondurilor. Autoritatea locala, la rndul
furnizarea serviciilor de nvatamnt de sau, actioneaza ca finantator, dar mai
la guvernul central catre autoritatile lo- ales ca furnizor al serviciilor de
cale si chiar la nivelul unitatilor scolare. educatie. Primariile pot, la rndul lor,
Aparent, centralizarea apare ca fiind sa si mentina autoritatea n decizii
opusa ca intentie privatizarii si mar- privind politica de personal sau cea de
ketizarii, acestea implicnd o autono- selectie a elevilor (numarul de locuri
mie crescuta a unitatilor scolare. n oferite de fiecare scoala, proceduri de
practica nsa, centralizarea si privati- acces si examinare n vederea ad-
zarea s-au dovedit a fi complementare. miterii elevilor etc.) sau o poate delega
Daca statul a delegat catre autoritatile scolilor subordonate (ca n cazul
locale responsabilitatea n ce priveste scolilor charter).
furnizarea si decizia alocarii fondurilor Dupa cum arata Whitty, Power si Hal-
pentru serviciile educationale, n pin (1998), descentralizarea si cres-
schimb el si-a mentinut si chiar ntarit terea importantei alegerii parentale
competentele de regulator al proce- constituie o tendinta comuna pentru
sului educational, fiind cel care elabo- tarile culturii vestice. Statele dezvoltate
reaza principiile de baza ale curricu- ale bunastarii, indiferent de ideologia
lumului, stabileste calificarile minime lor, au nceput, dupa anii '70, sa si
ale profesorilor si uneori chiar limite de descentralizeze din ce n ce mai mult
salarizare pentru acestia, determina serviciile educationale publice, mutnd
lungimea si forma nvatamntului, cri- initial responsabilitatea dinspre stat
teriile de recunoastere a diplomelor catre autoritatile locale, ca mai apoi ro-
etc. (vezi Whitty si Power, 2000, pentru lul acestora sa se diminueze treptat n
o trecere n revista a literaturii despre favoarea consiliilor de administratie a
complementaritatea practica dintre pri- scolilor. Anglia a introdus pe scara
vatizare si descentralizare administra- larga din 1980 sistemul voucherelor
tiva si financiara, pe de o parte, si pentru familiile sarace, iar din 1986 a
mentinerea puterii regulatorii a statului, promovat autoadministrarea scolilor.
de cealalta parte). Noua Zeelanda s-a dovedit a fi cea mai
radicala, din 1989 mutnd complet res-
575
ponsabilitatea pentru buget, personal rilor personalului din interiorul siste-
si rezultate scolare la nivelul consiliilor mului de nvatamnt. Este vorba n
de administratie din fiecare scoala. special de responsabilitatile sporite ale
SUA, unde 11% din totalul scolilor sunt inspectorilor scolari si mai ales ale
private, fara a primi subsidii sem- directorilor, supusi unei reconsiderari a
nificative de la bugetele publice (dintre pozitiei lor n calitatea mai noua de
aceste scoli, 80% sunt scoli confesio- administratori cu larga putere de
nale si numai 20% laice), a promovat decizie asupra unitatii pe care o con-
sistemul scolilor charter. Suedia, tara duc. Responsabilitatea scolii ca ntreg
cu o ndelungata traditie a centralizarii, creste, rezultatele elevilor punnd sub
a delegat ncepnd cu 1991 puterea presiune salarizarea si chiar locul de
de decizie n ce priveste personalul de munca pentru toate cadrele didactice,
la guvernul central catre primarii, iar dar mai ales pentru directori.
din 1996, primariile au preluat si res- Numeroase studii au cautat sa anali-
ponsabilitatea alocarii pe scoli a fondu- zeze comparativ eficienta educationala
rilor de ntretinere (primite n continua- si cea economica a scolilor publice
re de autoritatile locale ca grant de la traditionale, a celor autoadministrate si
bugetul statului). Mai mult, din 1991 a a celor private (colectiile de articole
fost permisa si nfiintarea de scoli pri- editate de Cohn n 1997, Halsey s.a. n
vate, ulterior ncepnd sa functioneze 1998 trec n revista si aceste studii,
sistemul voucherelor educationale. n constituind o importanta sursa biblio-
alte tari, precum Olanda, n care majo- grafica). Analizele de pionierat ale lui
ritatea scolilor sunt scoli confesionale Coleman si Hoffer (1997) au sugerat
sprijinite de catre bugetul statului, sis- ca, n Statele Unite, scolile catolice
temul voucherelor are o traditie nde- sunt mai eficiente dect cele publice
lungata. n Franta, Legea Debre a des- sub aspectul cunostintelor dobndite
chis nca din anii '60 drumul pentru de elevi, indiferent de sexul, rasa si
acordarea de subsidii publice scolilor religia acestora sau de statusul socio-
confesionale (catolice) operate de economic al familiei de provenienta.
organizatii private. Cercetari ulterioare au pus sub semnul
Alocarea fondurilor publice catre sco- ntrebarii aceasta diferenta de eficaci-
lile private sau care se autoadminis- tate, noi date empirice sugernd ca
treaza se face n mod diferit de la tara rezultatele elevilor din cele doua tipuri
la tara. Criteriile folosite sunt n general de scoli nu difera semnificativ, dar si ca
numarul de elevi, ca indicator al cererii rezultatele trebuie analizate controlnd
comunitatii pentru scoala n cauza si alte variabile, precum influenta dis-
(Suedia), numarul de cadre didactice si tantei fata de scoala a elevilor. n plus,
salariul mediu al acestora (Australia), privind costul educatiei, unele argu-
numarul de elevi care revin unui cadru mente si analize empirice sugereaza
didactic, cererea suplimentara de loca acesta este n fapt mai mare pentru
curi n scoala manifestata de comu- nvatamntul privat, daca sunt incluse
nitatea locala, dar mai ales combinatii si cheltuielile suplimentare dedicate
ale acestora. nvatamntului de catre gospodarii. Alti
Descentralizarea implica si dificultati autori au aratat ca, ndeosebi n tarile
importante legate de redefinirea rolu- n curs de dezvoltare, cunostintele
576
acumulate n scolile private sunt infe- Asa cum observa Chisholm, la nivelul
rioare ca utilitate si volum celor dobn- nvatamntului secundar nevoia de
dite n scolile publice. specializare devine axiomatica. Doua
Toate aceste studii nu sunt nsa dect mari rute sunt posibile: pe de o parte,
experimentale, cercetarea n domeniu specializarea academica (liceul urmat
aflndu-se abia la nceput si confrun- de nvatamntul tertiar), pe de alta,
tndu-se cu trei probleme majore. Pe educatia tehnico-vocationala, cu ac-
de o parte, este cuantificarea cheltu- cent pe pregatirea practica si integra-
ielilor gospodariilor dedicate educatiei. rea rapida pe piata muncii. Elevii
n al doilea rnd, este de identificarea opteaza pentru una din rute sau sunt
unei masuri universal acceptate pentru fortati sa aleaga prin selectie. n fapt,
masurarea cstigului educational al decizia lor este una eminamente so-
elevilor. n fine, a treia dificultate este ciala, reproducnd structura sociala
legata de validitatea comparatiei, existenta (Chisholm, 1998, p. 148). Cei
aceasta neputnd fi realizata dect mai buni opteaza si sunt selectati pen-
daca scolile comparate evolueaza n tru pregatirea academica, iar ceilalti
contexte sociale similare. Cu alte sunt integrati n scolile vocationale sau
cuvinte, este greu de precizat daca abandoneaza educatia, cu consecinte
raportul ntre cheltuielile cu un elev si negative asupra ntregii lor dezvoltari.
cunostintele dobndite de acesta este Cu timpul, o data cu dezvoltarea socie-
mai mic sau mai mare n scolile tatii, cu cresterea stabilitatii acesteia si
private, publice sau autoadministrate. a bunastarii individuale, tot mai putini
tineri opteaza pentru ruta vocationala,
nvmntul secundar putnd determina crize pe piata mun-
Finalitatea cea mai pragmatica a edu- cii. Este unul din motivele pentru care
catiei este aceea de a oferi absol- unele tari europene ncearca sa inte-
ventilor oportunitati sporite de integrare greze cele doua rute ale nvatamn-
pe piata muncii. n general, educatia tului secundar, introducnd speciali-
obligatorie (primara si gimnaziala) fur- zarea vocationala ca optiune se-
nizeaza tuturor copiilor un fond comun cundara a liceului (Franta sau Anglia,
de cunostinte generale care sa le spre exemplu). Scolile comprehensive
permita specializarea ulterioara. Asa (cum sunt numite aceste unitati n tarile
cum atrage atentia Lynne Chisholm anglo-saxone) reflecta si un ideal
(1998), "capacitatile, preferintele si mo- egalitarist, privind cresterea egalitatii
tivatiile tinerilor sunt diverse, dincolo de sanselor de acces n nvatamntul su-
influentele considerabile ale pietei perior. Ideea unor astfel de scoli nu
muncii asupra optiunilor educationale" este noua, fiind experimentata cu suc-
(p. 147). Aceasta face ca specializarea ces n a doua parte a secolului XX (n
sa decurga ca un fenomen natural. anii '70, scolile comprehensive deveni-
Problema centrala ramne nsa de- sera deja dominante n Anglia, SUA si
cizia asupra momentului cnd spe- n alte tari vestice, dar si din estul
cializarea trebuie sa apara si care Europei). n anii 80 au fost formulate
sunt formele pe care trebuie sa le critici puternice la adresa sistemului
mbrace. educatiei comprehensive si a eficientei
ei, vorbindu-se chiar de esecul unui
577
astfel de proiect. Datele empirice nu au la sfrsitul acestuia (Scandinavia).
relevat diferente semnificative ntre Avantajul l constituie integrarea rapida
cunostintele dobndite de elevi n si sigura a absolventilor n formele de
scolile comprehensive si n liceele cla- nvatamnt secundar sau n viata ac-
sice, nvatamntul comprehensiv fiind tiva. Dezavantajul este ca aceasta
din nou pus n discutie la sfrsitul poate determina o specializare prema-
anilor '90. O astfel de masura a fost tura, impietnd asupra nsusirii trun-
experimentata si n Romnia anilor '80, chiului comun de cunostinte, cu conse-
nsa a esuat, presiunea societatii si a cinte negative asupra omogenitatii va-
cadrelor didactice determinnd dupa lorice a comunitatii. Este motivul pentru
1989 rentoarcerea la separarea clara care unele tari au mutat orientarea
ntre cele doua rute educationale. scolara ct mai trziu n timpul nva-
Procesul de mbatrnire demografica tamntului secundar (Franta, Anglia).
(cu consecintele sale asupra pietei Romnia urmeaza acelasi pattern,
muncii) si progresul tehnic (implicnd chiar daca nu prezinta rate de sco-
cerinte superioare de cunoastere pen- larizare n nvatamntul secundar la fel
tru accesul la majoritatea locurilor de de nalte. Aceasta poate impieta asu-
munca) au si ele consecinte impor- pra integrarii absolventilor de gimnaziu
tante asupra optiunilor de politica edu- n viata activa daca nu reusesc sa fie
cationala n nvatamntul secundar. acceptati sau le lipsesc resursele pen-
Este repus n discutie gradul de spe- tru accesul ntr-un liceu sau scoala
cializare al nvatamntului secundar, profesionala.
tot mai multe voci argumentnd asupra Un al patrulea tip de problema pe care
mutarii specializarii catre nvatamntul trebuie sa o rezolve politica educa-
tertiar si a mentinerii ct mai ndelun- tionala destinata nvatamntului secun-
gate a tinerilor n circuitul educational. dar este legata de accesul elevilor n
Motivele sunt legate de faptul ca licee si scoli profesionale si mai ales
indivizii dobndesc astfel mai multe de continuarea educatiei n aceste for-
cunostinte si deprinderi care le permit me de nvatamnt (evitarea abando-
o flexibilitate ridicata n ce priveste in- narii studiilor). Discutia despre accesul
sertia n viata activa. n plus, prin rela educatie, eficienta scolilor publice
tinerea mai ndelungata a tinerilor n sau private, privatizare, marketizare si
sistemul educational se asigura o so- descentralizare este comuna cu cea
cializare comuna mai puternica, dar purtata la nivelul nvatamntului pri-
sunt contracarate si efectele cresterii mar. Problema motivarii elevilor pentru
sperantei de viata asupra duratei vietii continuarea educatiei este una noua,
active. dat fiind caracterul neobligatoriu al n-
Strns legata de momentul specializarii vatamntului secundar. Doua tipuri de
este si problema momentului orientarii abordari domina masurile din aceasta
scolare si profesionale. Unele sisteme sfera: prima si propune sa faciliteze
educationale opteaza pentru realizarea accesul elevilor n nvatamntul secun-
orientarii profesionale nca din nvata- dar, sprijinindu-i prin vouchere educa-
mntul obligatoriu, fie din a doua parte tionale, prin subsidii pentru transport,
a gimnaziului (Germania, Olanda), fie ntretinere sau acces la servicii des-
578
tinate petrecerii timpului liber; a doua riile sustin sistemul de nvatamnt n
sugereaza ca cel mai bun motivator doua moduri: prin cumpararea mate-
este constituit de echitatea salarizarii - rialelor didactice necesare elevilor n
daca salariile constituie n fapt plata activitatile lor individuale (rechizite,
unitatii marginale de cunoastere, atunci unele echipamente, manuale etc.) sau
elevii si gospodariile vor fi stimulati sa prin implicarea membrilor comunitatii n
investeasca n educatie. finantarea unor cheltuieli de capital (fie
prin donatii facute scolii, fie direct, prin
Finanarea nvmntului
prestarea de activitati n folosul
preuniversitar acesteia). Statul sau primariile pot spri-
Modul de finantare a nvatamntului jini la rndu-le cheltuielile private ale
preuniversitar difera n functie de gra- gospodariilor fie prin subventionarea
dul de centralizare a sistemului edu- pretului rechizitelor, fie prin deduceri
cational si de tipul de proprietate asu- de impozit pentru cumpararea acestor
pra scolilor. n sistemele publice cen- materiale.
tralizate toate costurile procesului edu-
cational revin bugetului central. Des- nvmntul superior
centralizarea aduce cu sine mutarea n ce priveste nvatamntul superior,
responsabilitatii de finantare a costu- politica educationala se confrunta cu
rilor de operare si cheltuielilor de ca- trei dileme fundamentale.
pital catre autoritatile locale, statul con- n primul rnd, este decizia asupra
tinund sa raspunda pentru salariile numarului de absolventi de nvatamnt
cadrelor didactice. Autonomia scolilor superior dezirabil pentru o societate.
presupune ncurajarea acestora de a Acesta este determinat de conside-
atrage fonduri din surse alternative, rente legate de cererea de personal
fiecare unitate avnd putere de decizie nalt calificat prezenta pe piata muncii,
asupra utilizarii lor. n unele tari euro- de strategia de dezvoltare sociala a
pene (Franta, Irlanda), o parte din scoli colectivitatii n cauza, de presiunea
sunt detinute si/sau operate de orga- manifestata de societate prin cererea
nizatii private, nsa finantarea cade n de educatie superioara si, nu n ultimul
principal n sarcina statului sau prima- rnd, de puterea de finantare a nva-
riilor. Este motivul pentru care unii au- tamntului superior n societatea n
tori se refera la scolile irlandeze ca cauza.
fiind private, n timp ce altii, notnd ca A doua problema vizeaza autonomia
practic doar proprietatea este privata, universitara. n mod traditional, nvata-
n rest toate deciziile fiind luate de ca- mntul superior este mult mai putin
tre autoritatea publica, numesc aceste centralizat dect cel primar si secun-
scoli drept private. n Franta, orga- dar. Pe de o parte, ponderea proprie-
nizatiile private care administreaza tatii private asupra universitatilor este
scolile detinute de biserica catolica mai mare dect pentru celelalte niveluri
asigura finantarea pentru cheltuielile de nvatamnt. Motivele sunt legate de
de capital si salariile aparatului admi- costurile unitare mai ridicate pentru un
nistrativ, n timp ce statul acopera ma- student dect pentru un elev, dar si de
joritatea celorlalte costuri, inclusiv a caracterul neobligatoriu al nvatamn-
salariilor cadrelor didactice. Gospoda- tului superior, neurmat de majoritatea
579
cetatenilor si nedefinit cu atta claritate sau exclusiv public (Suedia sau Italia,
ca bun public. Controlul public asupra de exemplu) promoveaza taxe extrem
universitatilor este mai redus, ceea ce de reduse, combinate cu multiple be-
constituie un paradox, daca luam n neficii categoriale si subventii de pret
consideratie explicatia lui Green (1990, (n ce priveste ntretinerea, transportul,
1997) asupra preponderentei statului masa n cantine, procurarea de echi-
n furnizarea serviciilor educationale pamente, acordarea de credite sub-
(nvatamntul superior este cel ce ventionate etc.). n tarile n care pre-
pregateste n fapt elitele, decisive n domina nvatamntul privat (SUA, de
formarea si mentinerea coeziunii state- exemplu), taxele percepute sunt ridi-
lor, ceea ce ar impune o tendinta ficate, iar beneficiile categoriale extrem
reasca de control din partea socie- de reduse. Exista si tari n care taxele
tatilor organizate ca state). ridicate sunt compensate prin dezvol-
Pe de alta parte, diversitatea data de tarea sistemelor de vouchere educatio-
nalta specializare a nvatamntului su- nale diferentiate n functie de veniturile
perior, dar si de multiparadigmicitatea gospodariei de provenienta (Anglia,
majoritatii stiintelor, a condus la des- Olanda).
centralizarea si autonomia universi- Finantarea se realizeaza, prin urmare,
tara, att n ce priveste finantarea si pe patru directii: subventii directe de la
administrarea, ca si la nivelul curricu- stat sau - mai rar - de la autoritatile
lumului. Nevoia de standarde universa- locale orientate spre universitati sub
le determinata de imperativele pietei forma de granturi; taxele platite de
muncii si de presiunea sociala pentru studenti; donatii ale sponsorilor; con-
elaborarea de criterii de selectie a tracte ale universitatilor pentru pres-
impus autoritatea publica ca regulator tarea unor servicii de consultanta sau
al procesului educational. Controlul cercetare stiintifica. Universitatile pri-
exercitat de catre stat n aceasta vate sunt organizate de regula ca or-
calitate este nsa mult redus fata de cel ganizatii nonprofit si si extrag adesea
manifestat n cazul nvatamntului pre- o parte din fonduri din granturi publice
universitar. (de exemplu, n Coreea de Sud, unde
A treia dilema este legata de modul de ponderea absolventilor de liceu nscrisi
finantare a nvatamntului superior. n n nvatamntul superior se apropie de
cazul universitatilor publice, discutiile 85%, iar sectorul public controleaza ju-
se poarta n jurul taxarii studentilor matate din totalul institutiilor de nva-
pentru serviciile educationale si al tamnt superior, statul contribuie sub-
sprijinirii acestora n urmarea cursurilor stantial la finantarea majoritatii univer-
universitare. Politicile educationale di- sitatilor private).
fera mult de la tara la tara. De cele mai O problema dificila n ce priveste finan-
multe ori nsa, taxarea se mpleteste tarea este legata de fixarea criteriilor
cu acordarea de vouchere educatio- de performanta pe baza carora auto-
nale sau mprumuturi subventionate ritatea publica aloca fondurile destinate
pentru studenti (ce urmeaza a fi ram- fiecarei universitati. Numarul de stu-
bursate n cursul vietii active). Tarile cu denti, salariul mediu al profesorilor si
un nvatamnt superior preponderent
580
adeseori prestigiul universitatii consti- cazia dezvoltarii retelelor sociale ale
tuie criteriile cele mai uzuale. parintilor, care se pot cunoaste si n-
cepe interactiunea prin intermediul
nvmntul precolar
preocuparilor comune induse de ngri-
Neobligatoriu si negratuit, nvatamntul
jirea copiilor (OECD, 1999a, p. 29).
prescolar seamana cu cel superior prin
faptul ca multa vreme a fost gndit n Caracteristica ntregului sistemul
trecut mai putin ca un bun public, ct educational, dar mai ales celui pre-
mai ales ca un beneficiu pe care si-l scolar, este lipsa cronica de infor-
permit doar cetatenii relativ nstariti. matie a parintilor asupra optiunilor
educationale posibile. Motivele rezida
Caracterul neobligatoriu al nvatamn-
tului prescolar i confera acestuia o n criza de timp a parintilor, faptul ca
situatie speciala, reflectnd reprezen- experienta practica despre ngrijirea
tarea generala asupra sa ca sistem copilului este dobndita abia dupa ce
fara o finalitatea educationala explicita. acesta creste, dar si lipsa unor agentii
Motivul este legat de conceperea edu- de informare si consultanta (Gormley,
catiei prescolare ca un sistem integrat 2000, p. 56). Aceasta lipsa de infor-
de dezvoltare a copilului, ndeplinind matie, dar si costul unitar ridicat al unui
nu numai functia de pregatire a copi- prescolar au impus statul ca principal
lului pentru scoala, dar oferind si im- regulator, dar si furnizor al serviciilor
portante servicii de ngrijire, hrana sau de nvatamnt prescolar. Astfel, de-
asistenta medicala. Toate aceste ser- cizia n nvatamntul prescolar tinde
vicii asociate fac din nvatamntul a fi puternic centralizata. n Franta,
prescolar att subiect al politicilor edu- de exemplu, guvernul central ia toate
cationale, ct si al celor adresate deciziile importante n ce priveste
familiei si ocrotirii copilului. furnizarea nvatamntului prescolar, n
Suedia responsabilitatea reglementarii
De altfel, beneficiile nvatamntului
revine n principal statului si n mica
prescolar se adreseaza astfel n primul
masura primariilor, iar n SUA si
rnd copilului: pe termen lung, prin
Germania guvernele statelor/landurilor
faptul ca garanteaza dezvoltarea copi-
sunt cele ce decid asupra normelor
lului, foarte importanta n aceasta pe-
generale, dar si a celor specifice, chiar
rioada a vietii, ratarea oportunitatilor de
si n conditiile n care, n Germania,
dezvoltare la aceasta vrsta nemaipu-
nvatamntul prescolar cunoaste o
tnd fi compensata ulterior; pe termen
diversitate de forme, de la gradinitele
scurt, efectele imediate se reflecta n
integrarea cu rezultate superioare n obisnuite la cooperativele de parinti si
nvatamntul primar. Pe de alta parte, centrele Waldorf (Myers, 2000). Myers
sunt beneficiile aduse familiei n ce remarca faptul ca modul de reglare se
priveste oportunitatea mbunatatirii sta- centreaza n unele tari (Franta, Ger-
tusului ocupational si chiar educational mania) pe furnizor, avnd la baza ipo-
al parintilor, prin micsorarea timpului teza ca educatorii bine pregatiti con-
dedicat ngrijirii copilului. n special n stituie o garantie pentru buna ngrijire a
comunitatile cu o mare mobilitate so- copiilor. n tarile social-democrate
ciala, nvatamntul prescolar ofera o- (Suedia), n centrul atentiei sta copilul,
normarea nvatamntului prescolar fo-
581
calizndu-se pe atentia acordata aces- si n tarile asiatice dezvoltate unde fa-
tuia, cuantificabila prin indicatori ca nu- miliile suporta aproape integral costu-
marul de copii ce revin unui educator. rile nvatamntului prescolar, iar trans-
n schimb, n tari precum Statele Unite, ferurile de la bugetul public sunt fo-
atentia principala este acordata faci- calizate exclusiv pe grupuri-tinta, indi-
litatilor furnizate prin serviciile de n- ferent de vrsta copilului.
vatamnt prescolar. Multiplele valente ale nvatamntului
Costurile ridicate fac ca finantarea si prescolar fac ca una dintre dilemele
accesul la educatia prescolara sa de- sale organizatorice sa se refere la res-
vina o chestiune-cheie n definirea ponsabilitatea deciziilor administra-
politicii n domeniu. Lipsa de gratuitate tive (OECD, 1999, p. 40-41). n gene-
a serviciilor de educatie poate constitui ral, tarile dezvoltate adopta sisteme
un factor care sa accentueze ine- decizionale unificate, n care deciziile
galitatile dintre straturile sociale. Statul sunt luate la nivelul autoritatilor educa-
poate interveni pentru a egaliza san- tionale. Alte tari (Noua Zeelanda, Spa-
sele de acces prin asigurarea uni- nia, Suedia) au optat pentru agentii ad-
versala a accesului gratuit la educatia ministrative puternic integrate, reunind
prescolara sau prin tarife diferentiate n reprezentanti ai autoritatilor educatio-
functie de venitul gospodariilor (sub- nale, de protectie sociala si de sana-
ventionarea diferentiata a pretului). n tate publica. n fine, n Marea Britanie
tarile Uniunii Europene, nvatamntul si Statele Unite, dar si Coreea de Sud
prescolar este unul adresat tuturor sau Japonia, autoritatile educationale,
cele de sanatate si cele ale protectiei
copiilor ntre 3 si 6 ani, fiind finantat n
sociale dezvolta sisteme paralele adre-
principal de stat. Sub 3 ani nsa, n
sate copiilor de vrsta prescolara.
serviciile educationale, principalul rol n
finantare revine sectorului privat, n Evaluarea rezultatelor sistemului
special gospodariilor care platesc pen- educaional
tru serviciile oferite (n bani sau prin Evaluarea rezultatelor politicilor educa-
prestare de servicii n beneficiul unitatii tionale se realizeaza prin aprecierea
de nvatamnt), dar si firmelor sau or- rezultatelor procesului de nvatamnt
ganizatiilor private neimplicate n pro- n functie de obiectivele fixate de de-
cesul educational, care pot contribui cidentii politici, dar si prin consecintele
prin subsidii sau prin organizarea de distributionale ale educatiei.
servicii de nvatamnt prescolar pentru Howard Glennester (1998, p. 43) re-
angajatii lor. Furnizarea nvatamntului marca faptul ca decidentii politicilor
prescolar revine fie statului, fie auto- educationale pot fixa doua tipuri de
ritatii locale, dar foarte des ea cade n obiective, ambele utilizate n evaluarea
sarcina colectivitatilor, organizatiilor performantei sistemului educational.
nonguvernamentale si chiar a secto- Primul tip este cel al obiectivelor in-
rului privat. n anii '90, privatizarea si termediare, definite ca tinte pragmatice
marketizarea a nceput sa afecteze si ale politicilor educationale. ntre ele se
nvatamntul prescolar public, nsa n remarca, spre exemplu, ponderea
mai mica masura (Gormley, 2000). cheltuielilor cu educatia n PIB, nu-
Modelul difera n SUA si Canada, dar marul de beneficiari ai educatiei pre-
582
scolare, numarul de cladiri destinate retice din literatura dedicata politicilor
nvatamntului si calitatea acestora, educationale ocupndu-se de efectele
marimea clasei, numarul de ani pe- educatiei asupra structurii sociale.
trecuti n scoala, ponderea membrilor Michael Hill (1996, p. 222 si urma-
unei generatii ce urmeaza nvata- toarele) realizeaza o reusita sinteza a
mntul superior. Obiectivele funda- problemei. EI remarca faptul ca politica
mentale ale procesului educational educationala trebuie dezvoltata, avnd
sunt totusi cele ce vizeaza rezultatele n vedere consecintele sale asupra
nvatarii. Pe de o parte, este cantitatea sanselor de dezvoltare ulterioara a in-
si calitatea cunostintelor acumulate de divizilor.
catre elevi, cuantificabila prin perfor- Trei mari tipuri de principii concurente
mantele obtinute la testele periodice domina designul sistemelor educa-
initiate la nivel local, national sau in- tionale. Primul sustine ca educatia nu
ternational (dintre testele internationale, trebuie sa diferentieze deloc elevii n
cel mai cunoscut este cel desfasurat n ce priveste sansele ocupationale ulte-
1964, 1981 si 1995, n aceasta ultima rioare. Scoala ar trebui sa asigure un
versiune purtnd numele de Third fond de cunostinte si deprinderi co-
International Mathematics and Science mune, socializnd copiii pentru a de-
Survey - TIMSS). Se adauga aici reveni cetateni ntr-o societate egali-
zultatele obtinute la examenele sco- tariana (Hill, 1996, p. 223). Un astfel de
lare. Ambele tipuri de evaluari trebuie ideal s-a dovedit a fi utopic, nefiind ni-
privite att ca performanta medie a caieri transpus ca atare n practica.
elevilor unei scoli, dar si ca distributie a
A doua alternativa accepta ca scoala
rezultatelor. Distributii bimodale, cu
multi elevi de vrf, multi elevi slabi si sa contribuie la diferentierea elevilor
putini de mijloc, pot accentua inega- dupa cunostintele dobndite, astfel
litatile sociale viitoare, ilustrnd difi- nct sansele lor de ocupare a unui loc
cultati ale politicilor educationale de a de munca dupa ncheierea studiilor sa
se adresa nevoilor educationale ale fie diferite. Diferentele trebuie sa aiba
tuturor pentru nvatamntul vocational nsa la baza exclusiv criteriul abilitatilor
si pentru cel superior, evaluarea finala individuale, fara a fi determinate de
realizndu-se n functie de capacitatea factori precum rasa, sexul sau statusul
absolventilor de a se integra n viata socio-economic al gospodariei de pro-
activa prin absorbtia acestora pe piata venienta. Cu alte cuvinte, designul poli-
muncii (incluznd aici att ocuparea n ticilor educationale trebuie sa aiba n
sectoarele productive sau comerciale, vedere asigurarea faptului ca rezulta-
dar si performanta academica, succe- tele procesului de nvatamnt sa nu
sul n viata politica etc.).
depinda de astfel de determinanti so-
Inegalitate, discriminare i ciali sau cel putin sa le diminueze
politica educaional influenta.
Problema legaturii dintre educatie si AI treilea tip de asumptie principiala
inegalitatea sociala constituie un su- atrage atentia asupra faptului ca o pre-
biect bine documentat, majoritatea a- ocupare egalitarista accentuata n po-
nalizelor empirice si dezvoltarilor teo- liticile educationale poate bloca cres-
583
Politici de locuire
terea economica a ntregii societati, acest sens, sistemele educationale din
mpiedicnd indivizii talentati sa se cele doua tari reusind astfel sa de-
dezvolte ntr-un fel de discriminare paseasca barierele etnice sau religi-
care poate aparea ca efect pervers. oase).
Calea practica de evitare a unui astfel n fine, evolutia rapida a progresului
de paradox este concentrarea efortu- tehnic face ca unele meserii sa dis-
rilor n vederea educarii optimale a fie- para, iar altele sa se superspecia-
carui strat social. O versiune rara a lizeze. Aceasta determina un risc cres-
acestui principiu avertizeaza asupra cut de somaj pentru mai putin educati
altui risc, acela ca educarea tuturor la ca si pentru adultii de peste 40 de ani
standarde nalte poate induce asteptari formati profesional n urma cu 15-20
nerealizabile practic, inducnd frustrari de ani. Investirea n capital uman
si anomie sociala. (pentru evitarea primului factor de risc)
si formarea continua (n al doilea caz)
Cel mai adesea, sistemele educatio-
se impun ca solutii si necesitati
nale reflecta transpunerea n practica a
(OECD, 1998, 1999). nvatamntul
unor combinatii ntre ultimele doua
deschis si la distanta apare ca alter-
alternative mentionate. Exista un larg
nativa viabila att pentru formarea
consens n ce priveste asigurarea ac-
adultilor, ct si pentru diminuarea ine-
cesului universal la educatie, materia-
galitatilor de acces ale grupurilor defa-
lizat n preocuparea pentru dezvoltarea
vorizate, marginale sau ale celor izo-
unor sisteme educationale compre-
late teritorial. \Bogdan Voicu[
hensive, a serviciilor educationale se-
cundare (masa, transport, activitati Vezi si: structura educatiei pe vrste,
recreationale), a educatiei inclusive, a criza statului bunastarii, capital
scolilor multiculturale, a promovarii uman, scolile charter, vouchere
actiunii afirmative n educatie, dar si a educationale, nvatamntul deschis
orientarii voucherelor educationale si la distanta, discriminare,
preponderent catre grupurile defa- egalitate, educatie inclusiva, edu-
vorizate. catie permanenta, servicii educa-
Modurile n care discriminarea poate fi tionale secundare, scoli
indusa n si de sistemul educational comprehensive, nvatamnt alter-
sunt numeroase. Perceperea de taxe nativ, educatie multiculturala,
pentru admiterea n scoli i avantajeaza finantarea nvatamntului superior
n mod evident pe cei mai nstariti. Im- public, nvatamntul particular
punerea studiului unor materii cu nalt Bibliografie selectiv: Halsey et al.
continut religios sau a nvatamntului (1997), Cohn (1997), Hargreaves si
n o anumita limba n zone multietnice Reynolds (1989), Ball (1990), OECD
conduce la discriminari etnice si/sau (1999), Cornoy (1995)
religioase. Curriculumul n sine, ca si
continutul materiilor studiate pot induce
segregari culturale importante, care
pot fi evitate prin promovarea tole- Politici de locuire
rantei, a valorilor comune ntregii so-
cietati, a educatiei bilingve (exemplele n sens larg, politicile de locuire se re-
Belgiei si Olandei sunt elocvente n fera la totalitatea programelor si actiu-
nilor autoritatilor nationale si locale pe
584
Politici de locuire
termen mediu si scurt, ndreptate catre integritatea fizica si psihica a cetate-
satisfacerea nevoilor de locuire ale nilor, bunastarea lor si calitatea vietii),
unei populatii din aria lor de adminis- precum si relatiile sociale intercomuni-
trare. Politicile de locuire presupun n tare. O definitie extrem de globala este
general subscrierea acestora unei stra- cea promovata de naturalisti, care nu-
tegii globale de dezvoltare sociala si mesc locuirea habitat - procesul si lo-
economica nationala, n vederea asi- cul n care o populatie traieste n mod
gurarii unui standard de viata adecvat/ natural.
decent populatiei n ansamblu sau unei Politicile de locuire trebuie sa aiba n
populatii-tinta, bazndu-se n principal vedere satisfacerea unor cerinte (mini-
pe tendintele si cerintele sociale. Politi- me) de baza, cum ar fi: 1) asigurarea
cile de locuire sunt dezvoltate att de securitatii/sigurantei, confortului si a-
catre sectorul public, ct si de cel daptarea permanenta la necesitatile/
privat si cel voluntar. nevoile populatiei, ca un drept uman
Doua din conceptele-cheie n sfera de baza; 2) locuinta este fundamentala
politicilor de locuire sunt cele de lo- pentru bunastarea indivizilor/familiilor;
cuinta si locuire. Locuinta reprezinta 3) prosperitatea si stabilitatea econo-
spatiul amenajat/construit cu destinatia miei nu poate fi asigurata neglijnd
de adapost pentru una sau mai multe constructia de locuinte; 4) responsabi-
persoane. Indiferent de arhitectura litatea pentru asigurarea de locuinte
acesteia (coliba, iglu, apartament, cas- revine att statului (care promoveaza
tel etc.), o locuinta ofera protectie m- un anumit tip de politica, n general),
potriva conditiilor meteorologice nefa- ct si economiei si societatii; 5) preve-
vorabile si securizare mpotriva unor derea unor obiective minime, cum ar fi:
potentiali factori adversi. Locuirea a) predictia ofertei de locuinte; b) pre-
poate fi definita drept ansamblul acti- dictia cererii de (noi) locuinte; c) con-
vitatilor relative la optimalizarea unor struirea de locuinte de calitate; d) dis-
conditii de viata (subscrise necesitatii tribuirea si administrarea locuintelor de
de participare la viata sociala) ce sunt calitate; e) facilitarea accesului la lo-
conditionate de caracteristicile si de cuinte (n special pentru segmentele
vietuirea ntr-un anume spatiu con- sociale defavorizate). Dupa cum arata
struit. Locuirea este un concept ce cu- G. Ionascu (1999), politicile de locuire
prinde o arie larga de necesitati si ac- sunt influentate de gradul de (n)sta-
tivitati umane legate direct sau indirect bilitate al economiei, de nivelul inflatiei
de locuinta, cum ar fi: infrastructura si al dobnzilor, iar obiectivele acestor
(drumuri, retele), dotarile urbane (nva- politici trebuie formulate tinnd seama
tamnt, sanatate, cultura, sport, code posibilitatile si resursele economice,
mert, spatii verzi, transport), serviciile, materiale si tehnologice de executie,
calitatea locuintei (grad de dotare, de resursele de forta de munca si de
diversificare, numar de persoane/ca- terenuri. Ca orice politica sociala, po-
mera de locuit etc.), relatiile populatiei liticile de locuire trebuie sa asigure un
umane cu mediul si consecintele asu- echilibru nalt stabil ntre eficienta
pra acestuia (care poate concura la acestora si promovarea echitatii so-
realizarea confortului social, implicit la ciale.
585
Politici de locuire
Primele masuri n domeniul politicilor secolului XX exigentele au crescut,
de locuire au fost luate nca din anti- locuinta fiind mai putin vazuta ca o
chitate, preocuparile fiind centrate n problema de asigurare a sanatatii si
sfera amplasamentului, a formei si a mai mult ca una economica, si s-a
furnizarii/asigurarii populatiei cu locuin- recunoscut faptul ca veniturile celei
te. Cea mai veche reglementare n mai mari parti a populatiei erau prea
acest domeniu este cuprinsa n Codul scazute pentru a-i face pe oameni
lui Hammurabi, continnd, printre alte- capabili sa-si poata permite achizitio-
le, legi referitoare la drepturile de pro- narea unei locuinte adecvate la pretul
prietate, credite, depozite, datorii, pro- pietei (N. Bullock apud Dolling, 1997).
prietate domestica, drepturile familiei Locuinta a devenit unul dintre cele mai
etc. De asemenea, marea majoritate a importante bunuri de consum si a
activitatilor de planificare urbana n trebuit sa ndeplineasca noi functii (pe
Grecia Antica si Imperiul Roman erau lnga cele de adapost permanent si
centrate pe amplasarea adecvata a asigurare a securitatii si intimitatii): a)
locuintelor n cadrul cetatilor, din pers- pozitia, incluznd proximitatea locului
pectiva apararii si a alimentarii optime de munca, a celui pentru cumparaturi,
cu apa. Aceste preocupari au continuat scoli, afaceri, alte locuinte, spatiu
cam pna n secolul al XIII-lea, cnd recreational; b) mediul nconjurator -
orasele au devenit principalele puncte calitatea vecinatatii, incluznd elemen-
de comert, iar cererea pentru locuinte te de asigurare a sentimentelor de se-
n spatiul administrativ al oraselor (care curizare publica si de estetica urbana;
erau orase-cetate, aparate de ziduri - c) potentialul investitional - masura n
vezi Arnold Toynbee, 1979) a crescut care proprietatea asupra locuintei poa-
si a devenit presanta. Pna n secolul te afecta acumularea capitalului eco-
XIX, aceasta cerere a fost completata, nomic.
n general, prin adaugiri de locuinte la Dat fiind faptul ca marea majoritate a
structurile existente, fara respectarea tarilor dezvoltate nregistreaza proble-
unui plan urbanistic riguros sau, acolo me de locuire ntr-o forma sau alta,
unde clima permitea, erau construite este normal sa se nregistreze o varie-
adaposturi temporare (asa-numitii tate semnificativa a politicilor de locuire
squatteri, care construiau fara a avea adoptate: productia, consumul, finanta-
titlu de proprietate asupra terenului). O rea, distributia locuintelor sunt contro-
data cu revolutia industriala, populatia late, reglementate sau subventionate
a migrat catre orase ntr-o masura fara n moduri complexe si diferite. Hars-
precedent, exercitnd o presiune si o man si Quigley (1991) arata ca, n
cerere crescuta pentru noi locuinte. comparatie cu alte facilitati/bunuri de
Cresterea numerica a populatiei natura economica, sectorul "locuinte"
oraselor a fost mai rapida dect este probabil unul dintre cele mai pu-
posibilitatea autoritatilor locale de a ternic reglementate dintre toate sectoa-
oferi conditii decente de locuit pentru rele din categoria "bunuri de consum".
locuitorii acestora. Daca initial cerintele Natura tuturor acestor probleme, la
erau referitoare la asigurarea unor care toate politicile de locuire cauta sa
facilitati domestice, precum apa se adreseze, poate fi descrisa n ter-
curenta, canalizare etc., la nceputul menii a patru tipuri de dezechilibre
586
Politici de locuire
ntre stocul de locuinte existent, pe de dificultatile cu care se confrunta ceta-

o parte, si cantitatea/numarul care este tenii (lipsa locuintei, supraaglomera-
estimat a fi "necesar", pe de alta parte. rea, lipsa de securitate n raport cu
Distinctia este deci ntre conceptul de proprietatea, conditii de locuit insalubre
cerere, concept luat din economie si etc.), la care autoritatile abilitate ras-
care se refera la abilitatea si capa- pund sub forma elaborarii si imple-
citatea consumatorului individual de a mentarii politicilor de locuire.
plati pentru detinerea unei locuinte, si Paleta optiunilor politice include consi-
conceptul de nevoie, care reprezinta o derarea a) instrumentelor politice, b)
aspiratie social acceptata ce descrie
aranjamentelor institutionale n vede-
acel standard de adecvare (a unei
rea implementarii lor, precum si c)
locuinte) pe care societatea ca ntreg l
adopta ca pe o expresie a interesului populatia-tinta/beneficiarii acestor ma-
colectiv (p. 14). n sfera politicilor de suri si reglementari (J. Dolling, 1997, p.
locuire ambele concepte au semnifi- 40-45).
catia de cerere sociala si nevoie so- (a) Dolling arata ca exista sase stra-
ciala. Analiza problemelor de locuire, tegii principale n sfera instrumentelor
facuta de Burns si Graebler (1977) n politice, fiecare reprezentnd o abor-
termeni de dezechilibru ntre cerere si dare diferita, nsa aceste abordari nu
nevoie, priveste dezechilibrul ca fiind o sunt mutual exclusive, n practica fiind
exprimare a nevoii, pe care factorii de adesea implementate n combinatii
raspundere (statul etc.) pot alege sa o
variate. (1) Nonactiunea, decizia de a
transfere ntr-o exprimare a cererii
nu ntreprinde nimic si deci de a lasa
sociale. Cele patru dezechilibre pot fi
descrise ca: a) dezechilibrul static - se anumite sfere ale vietii sa fie regle-
refera la totalitatea disparitatilor dintre mentate prin ceea ce procesele sociale
numarul de locuinte dintr-o arie geo- si economice opereaza n mod normal,
grafica data (cum ar fi un judet, o tara) este totusi o politica. Motivatia pentru
si numarul de gospodarii, furniznd aceasta nonactiune poate fi variata: se
masura bruta a adecvarii curente a considera ca obiectivul va fi sau va
stocului de locuinte din aria respectiva; putea fi atins de catre fortele libere ale
b) dezechilibrul dinamic - se refera la pietei, deoarece acestea au un grad de
trendurile nregistrate n timp n dez- eficienta foarte nalt; sau poate ca
echilibrul static si deci la trendurile statul nu vrea sa accepte unele im-
combinate dintre stocul de locuinte si plicatii - financiare, fiscale etc. - care
numarul gospodariilor - daca dispari- sunt actualmente necesare pentru atin-
tatea este una accentuata sau una gerea scopului respectiv. (2) Reco-
nesemnificativa; c) dezechilibrul spatial mandarea/ndrumarea. Autoritatile pot
- indica disparitatile care pot aparea n
cauta prin variate metode sa infor-
cadrul diferitelor zone ale unei tari; d)
dezechilibrul calitativ - denota faptul ca meze, sa faca recomandari si sa n-
anumite gospodarii pot trai n locuinte drume indivizii, precum si organizatiile
care nu ndeplinesc standardele consi- sa actioneze ntr-un anume sens si n
derate acceptabile de societatea res- modalitati conforme cu tintele politicii
pectiva n ntregul ei. Din acest punct lor, de exemplu, prin campanii publici-
de vedere deci, politicile pornesc de la tare, discursuri ministeriale etc. (3) Re-
587
Politici de locuire
glementarea. Autoritatile pot decide ca titudinea autoritatilor de a lua n calcul

anumite comportamente specificate furnizarea directa de bunuri si servicii.
trebuie descurajate/interzise, ncalca- Acest instrument poate fi considerat
rea acestor reguli fiind sanctionata prin uneori drept cazul special al unei
sistemul legal. Reglementarea poate subventii n proportie de 100% si poate
lua forma specificarii unui maximum ori implica furnizarea de bunuri si servicii
a unor standarde minime n sfera de catre stat sau organizatii private ori
materiala sau cea comportamentala. voluntare. n ultimele doua cazuri,
(4) Taxarea. Autoritatile pot creste pretul furnizarii poate fi suportat de
taxele la toate bunurile si serviciile al catre autoritatile publice.
caror consum doresc sa l reduca. La (b) Aranjamentele institutionale se re-
modul rational, oamenii vor consuma fera la modalitatile de punere n prac-
mai putine bunuri din categoria celor tica a diferitelor instrumente politice.
neagreate (deci nalt taxate) si vor Nu toate masurile de politica de locuire
cheltui mai mult pentru bunurile/mar- sunt subiectul producerii si furnizarii
furile agreate. Taxarea poate fi impusa publice. Statul poate stabili doar cadre-
n moduri diferite: taxa pe vnzari, pe le de actiune, prin reglementari si stan-
proprietate sau pe venit. (5) Subven- darde n domeniu, si poate promova
tionarea poate fi gndita ca opusul unele facilitati, cum ar fi deducerile de
taxarii. Autoritatile pot introduce sub- taxe. Date fiind diferitele surse de dis-
ventii fie datorita faptului ca pretul tributie a bunastarii (politicile de locuire
pietei pentru un anumit bun este foarte fiind o componenta a politicilor de
mare pentru ca unii oameni sa-si poata bunastare), este limpede ca acestea
permite achizitionarea lui, fie pentru ca, nu vor fi echivalente functional. R.
desi acest bun ar putea fi cumparat Mishra (1990) arata ca sursa de
prin propriile eforturi financiare, ei sunt distribuire determina consecinte parti-
ndreptatiti sa ofere facilitati/deduceri culare n natura perceputa a bunastarii
financiare pentru a ncuraja cresterea unui individ, deoarece surse distincte
consumului. Asemenea deduceri pot fi reflecta/urmeaza valori si principii dife-
partiale, reprezentnd o parte din cos- rite. De exemplu, o locuinta furnizata
tul total, sau totale. Subventia poate fi de catre o firma poate avea conotatii
acordata sub forma bunului respectiv distincte n comparatie cu una furnizata
nsusi, sub forma unui cupon (care de catre stat: n primul caz i este
poate fi utilizat doar pentru achizitio- asociat individului un status mai nalt,
narea unor bunuri strict specificate), ca n timp ce n al doilea, persoana poate
deducere de taxe sau ca transfer mo- fi stigmatizata si deci evitata. Este
netar. Ea poate fi centrata pe produca- importanta, n acest caz, stabilirea dife-
tori, deci acestia pot sa furnizeze ritelor categorii de beneficiari. Selectia
bunuri la un pret mai scazut dect cel se poate face pe baza venitului (sub-
al pietei, sau pe consumatori, care vor ventia este obtinuta sau nu pe baza
fi n mai mare masura capabili sa testarii mijloacelor financiare) sau a
achizitioneze bunurile direct de pe unor caracteristici particulare, precum
piata. (6) Furnizarea. Ramne la la- zona (centru istoric sau arie protejata),
588
Politici de locuire
apartenenta la un grup etnic (discri- sau cersit/furat). Cu alte cuvinte,

minare pozitiva a unei minoritati et- modalitatea n care diferitele grupuri
nice), familii cu (multi) copii, persoane din societate obtin bunastare poate fi
n vrsta etc. Foarte comuna este nsa un indicator important al puterii pe care
subventionarea conditionata de nivelul o detin n respectiva societate. Trebuie
venitului: cei saraci sunt subventionati nsa facuta si distinctia dintre inputurile
prin intermediul statului, iar cei nstariti unei politici si rezultatele finale. Scopu-
prin sistemul de impozitare (deduceri). rile initiale ale unei anumite p.l. pot sa
Forma de receptare a subventiei are nu mai fie realizate, iar rezultatul final
nsa conotatii diferite. Cei nstariti care sa fie chiar contrar acestora.
obtin subventia sub forma deducerilor John Turner (1972) arata ca, atunci
din taxe nu sunt stigmatizati, ci cnd vorbim de "locuire", folosim acest
dimpotriva. n contrast, bunastarea termen, pe de o parte, ca descriind un
distribuita de catre stat n mod direct bun, un produs, o utilitate (locuinta), iar
(n mod particular, pe baza testarii pe de alta parte, termenul descrie un
mijloacelor financiare), poate fi proces - acela de a locui, precum si
considerata ca fiind caracteristica celor acela de furnizare a locuirii. Princi-
cu un statut inferior sau chiar rezultnd palele etape n procesul de furnizare a
dintr-o "deficienta morala" (dependenta locuirii sunt:
Etapele procesului de furnizare a locuirii

(apud P. Ambrose, 1992)
FINANTARE
1. DEZVOLTARE 2. CON- 3. ALOCARE/ 4. REPARARE si

STRUCTIE DISTRIBUIRE NTRETINERE
A) Faza de productie B) Faza de consum
TERENUL FORTA DE MUNCA
SUBVENTII
Acest proces ncepe cu etapa de dez- gurarea de catre initiator a faptului ca

voltare prin care un individ sau o agen- detine suficiente resurse financiare,
tie pregatesc conditiile-suport pentru a forta de munca si materiale pentru de-
doua etapa, aceea de constructie. mararea celei de-a doua etape - con-
Aceasta etapa presupune existenta te- structia. Aceste doua etape reprezinta
renului, a titlului legal de proprietate faza de productie. Faza de consum
si/sau a permisiunii de a construi, a ncepe cu cea de-a treia etapa, aloca-
aprobarii planului, precum si autoasi- rea sau distribuirea/destinatia pe care
589
Politici de locuire
o primeste noua locuinta. Aceasta se nu fie de acelasi tip n fiecare etapa:
refera la faptul ca proprietarul poate ntr-o etapa poate sa reglementeze,
decide daca el va ocupa locuinta sau ntr-o alta sa nu se implice deloc, iar
daca va fi ocupata de un prieten, un ntr-o a treia - sa subventioneze si sa
angajat sau oricine altcineva din rndul reglementeze. n acest sens, analiza
societatii. Alocarea nu se face o data p.l. se face n functie de cele patru
pentru totdeauna, de-a lungul timpului etape, combinndu-le ntr-o matrice cu
destinatia putndu-se schimba, de la cele sase tipuri de instrumente politice
"locuinta sociala" la "locuinta proprie- (nonactiunea, recomandarea, regle-
tate personala" etc. La fel si ultima mentarea, taxarea, subventionarea,
etapa, cea de reparare si ntretinere, furnizarea), precum si cu tipurile de
apare n "viata" unei locuinte de mai aranjamente institutionale si bene-
multe ori si reprezinta injectii periodice ficiarii (J. Dolling, 1997, p. 51).
de capital pentru renovare si mbuna- O abordare complementara n analiza
tatire: asa-numita faza de reproductie p.l. o reprezinta schitarea unei noi
periodica. Finantarea si subventiona- matrice bidimensionale, unde fiecare
rea sunt doua procese extrem de com- dimensiune nregistreaza un aspect
plexe, care se desfasoara la toate cele particular al p.l. Dolling (1997, p. 52)
patru niveluri. Implicarea autoritatilor propune o astfel de matrice, cele doua
poate sa existe sau nu, sa nu fie dimensiuni fiind: cine este proprietarul
prezenta ntr-o anumita etapa sau sa si cine plateste.
Proprietatea asupra locuintei si forma de plata

Cine este proprietarul
Cine plateste Companie/individ ONG Statul
particular
Beneficiarul (1) (2) (3)
Subventie partiala (4) (5) (6)
Subventie totala (7) (8) (9)
Sursa: apud J. Dolling, 1997, p. 52, fig. 3.3.
Celula 9 reprezinta modelul pur public, cuinte n SUA se "nscriu" n celulele 1

n care locuinta este furnizata de disi 4, n timp ce n majoritatea tarilor din
ferite institutii apartinnd statului, la un UE acestea fac parte din celulele 4, 5
cost zero pentru beneficiar. Modelul si 6, iar n tarile Europei de Est (cel
pur privat l regasim n celula 1, unde putin pna n 1990), stocul de locuinte
locuinta este proprietate particulara, iar putea fi ncadrat n cvasitotalitatea lui
beneficiarul suporta ntregul cost. n celula 9.
Celelalte sapte celule reprezinta va- O alta optiune majora a politicilor de
riate combinatii, care ajuta ndeosebi la locuire este aceea de a actiona sau nu
realizarea comparatiilor ntre diferite n sfera asa-numitei "prapastii" cost-
tari. De exemplu, cele mai multe lo- venit. Aceasta optiune se refera la mo-
590
Politici de locuire
dalitatile prin care guvernele nationale unei locuinte. Redistributia poate lua
gasesc solutii prin care cetatenii lor si forma transferului financiar, iar bene-
pot permite sa dobndeasca o locuin- ficiarul poate utiliza banii n orice fel
ta. Diferenta dintre costul unei locuinte doreste, si nu neaparat pentru chel-
si venitul gospodariei descrie prapastia tuieli asociate cu locuinta. Pentru a
cost-venit. Exista patru mari categorii evita o astfel de situatie, transferul
de strategii guvernamentale care pot poate lua forma unui cupon (voucher)
rezolva diferentele existente ntre cos- care poate fi valorificat doar pentru
turi si venituri si care pot fi puse n cheltuieli asociate cu locuinta.
practica toate o data sau n diferite n ultimele decenii, analizele asupra
combinatii, n functie de interese si de politicilor de locuire s-au nscris pe trei
populatiile-tinta: 1) Strategia de a nu mari coordonate teoretice: 1. perspec-
ntreprinde nimic. Chiar n cazul n care tiva similaritatii crescute (a conver-
sunt definite standarde minime de lo- gentei) - conditii economice similare de-
cuire, autoritatile nu ntreprind nimic si termina state ale bunastarii oarecum
deci prapastia dintre costuri si venituri similare, n care politicile de locuire
va fi cea mai accentuata. 2) Prin re- reprezinta n primul rnd produsul po-
ducerea costului real, se intentioneaza zitiei economice a tarilor individuale. n
diminuarea resurselor reale utilizate n acest cadru se nscriu patru mari scoli
producerea unei locuinte, reducnd teoretice: teorii ale necesitatii morale,
costurile pna la un nivel apropiat de ale cetateniei, ale logicii industrializarii si
cel al veniturilor. Interventiile vizate ale logicii capitalismului; 2. perspectiva
sunt n sfera furnizarii terenului de con- divergentei sau a disimilaritatii cres-
structie, a fortei de munca si a ma- cute reprezinta un set de perspective
terialelor de constructie - de exemplu, care accentueaza rolul indivizilor si
promovarea construirii pe baza de grupurilor la nivelul societatii n capa-
prefabricate. 3) Reducerea costului uti- citatea lor de a face alegeri libere. Din
lizatorului are n vedere furnizarea unei acest punct de vedere, politica sociala
subventii catre proprietar (sau utili- este un rezultat al oamenilor care si
zatorul final); n timp ce costul real al exercita alegerile n cadrul spatiului
locuintei poate sa nu se modifice, pre- politic si, cum alegerile tind spre o mare
tul pe care l plateste beneficiarul este diversitate, statele bunastarii sunt dife-
mai scazut dect costul real. Aceasta rite. n acest cadru se nscriu urmatoa-
subventie poate fi sub forma furnizarii rele scoli teoretice: individualismul, plu-
terenului de catre autoritatea locala la ralismul, corporatismul, social-demo-
un cost zero, reducerea dobnzii la cratia si tipurile de state ale bunastarii
creditele pentru constructii, deduceri propuse de Grsta Esping-Andersen
de impozite pentru cheltuieli specifice (1990); 3. perspectiva retragerii sta-
sau controlul chiriei. 4) Cresterea tului bunastarii, care prezinta elemen-
capacitatii de a plati. Subventionarea te apartinnd att teoriei convergentei,
bazata pe cerere ia forma redistributiei ct si teoriei divergentei.
venitului prin care utilizatorii/beneficiarii Au fost elaborate mai multe clasificari
locuintelor sunt pusi n situatia favo- ale sistemelor nationale ale politicilor
rabila de a-si putea mari nivelul veni- de locuire cu referire la tarile puternic
turilor pe care le pot aloca pentru plata industrializate (tarile UE, SUA, Ca-
591
Politici de locuire
nada, Australia si Noua Zeelanda). n da, Grecia, Marea Britanie, Portugalia si
cadrul perspectivei convergentei, cele Norvegia; 4. tarile est-europene. Patter-
mai influente tipologizari sunt ale lui B. nurile de posesiune sunt influentate de
Harvey si D. Donnison. Tipologia lui PIB pe cap de locuitor ntr-o maniera
Harvey (1994) identifica doua categorii putin neasteptata: tarile cu un PIB pe
de state - state fara drepturi (nu este cap de locuitor ridicat nregistreaza rate
specificat dreptul la locuire n nici o nalte n sectorul nchirierilor (ndeosebi
lege) si state cu drepturi directe sau private), iar tarile cu un PIB pe cap de
indirecte. Donnison (1967, 1982) iden- locuitor scazut nregistreaza rate nalte
tifica state cu un sistem de politici de n sectorul proprietatii particulare
locuire embrionic, social sau compre- (Balkin, 1996, p.11).
hensiv, nscriindu-se n cadrul teoriilor Politica de locuire desfasurata n Ro-
asupra logicii capitalismului. Tipologia mnia poate fi mpartita n doua etape
lui L. Lundquist (1992), facuta sub aus- distincte: politica de locuire dusa de
piciile perspectivei retragerii statului statul socialist pna n 1989 si politicile
bunastarii, identifica state cu politici de de locuire dezvoltate dupa 1990. Par-
locuire centrate pe proprietatea asupra ticularitatea cea mai pregnanta a poli-
locuintei, pe nchiriere si pe coopera- ticii de locuire de pna n 1989 a con-
tive. n cadrul perspectivei divergentei stat n rolul masiv interventionist al
si a teoriilor corporatiste, J. Kemeny statului n acest sector. Dupa cel de-al
(1981,1992) identifica state bazate pe doilea razboi mondial si pna n 1989,
proprietatea asupra locuintei si altele putem spune ca s-au nregistrat trei
bazate pe nchiriere, iar J. Barlow si S. subetape distincte n constructia de
Duncan (1994), inspirndu-se din locuinte n Romnia: ntre 1951 si
tipologia lui Esping-Andersen, clasifica 1965, cele mai multe locuinte au fost
politicile de locuire n rudimentare, libe- construite din fondurile populatiei
rale, corporatiste si social-democrate. (83,15% din total); n perioada 1966-
Politicile de locuire sunt clasificate de 1970 s-a produs o relativa egalizare a
catre unii autori dupa tipul de posesiune raportului ntre locuintele construite de
asupra locuintei, rezultnd patru cate- catre stat din fonduri publice si cele
gorii: 1. politici de locuire centrate pe n- construite de catre populatie din
chirieri private; 2. politici de locuire cen- fonduri proprii (51,4% si, respectiv,
trate pe locuinte sociale; 3. politici de 48,6%). Dupa aceasta perioada, poli-
locuire centrate pe proprietate, si 4. tica de locuire a statului romn s-a axat
politici de locuire bazate pe planificarea ndeosebi pe constructia de locuinte
de stat. n cele patru categorii mentio- din fonduri publice, n intervalul 1971-
nate anterior, Balkin (1996) include 1989, pentru 84,3% din totalul locuin-
urmatoarele tari (dupa criteriul: "propor- telor nou construite fiind utilizate fon-
tia sectorului respectiv este superioara durile publice. Cvasimajoritatea aces-
mediei tarilor UE"): 1. Elvetia, Ger- tor locuinte erau distribuite/nchiriate
mania, Luxemburg si Belgia, tari n care prin sistemul ntreprinderilor, chiria fiind
proportia sectorului de nchirieri private puternic subventionata. Datorita modu-
este superior mediei tarilor UE; 2. lui de distribuire, formei de detinere si
Olanda, Suedia, Austria, Franta, Dane- chiriilor subventionate, aceste locuinte
marca; 3. Irlanda, Spania, Italia, Finlan- pot fi considerate ca fiind "locuinte
592
Politici de locuire
sociale". (A. Dan, 1999, p. 453). Calita- Daca n perioada 1970-1980 s-au con-
tea locuirii asigurata n acea perioada struit cca 7,1 locuinte/an la 1 000 de lo-
a fost una foarte redusa, datorata, pe cuitori (ritm comparabil cu cel al tarilor
de o parte, procesului de supratipizare UE n aceeasi perioada), n intervalul
a locuintelor si de superuniformizare a 1990-1997 s-au construit n medie 1,5
necesitatilor individuale (p. 450), iar pe locuinte/an la 1 000 de locuitori. De
de alta parte, datorita faptului ca se asemenea, ponderea locuintelor con-
urmarea nregistrarea unor costuri de struite din fonduri publice a scazut
productie ct mai reduse ntr-un timp progresiv ncepnd cu 1990, de la
ct mai scurt, ceea ce a dus la folo- 88,1% pna la 11,7% n 1997 (A. Dan,
sirea unor materiale ieftine si de 1999). Marea majoritate a locuintelor
proasta calitate, care au afectat n spe- nou construite din fondurile populatiei
cial aspecte precum echipamentele n perioada 1990-1997 se situeaza n
sanitare, izolarea termica, gradul de mediul rural (76,9%). ncepnd cu
finisare. O alta deficienta importanta a 1990, conform D.L. nr.61/1990, o mare
fost legata de neasigurarea unei den- parte din locuintele construite din
fondurile statului au fost vndute catre
sitati scazute de persoane pe camera,
populatie, drept pentru care stocul de
precum si suprafata medie locuibila pe
locuinte ramase n proprietatea statului
persoana care nregistra valori foarte
2 (pentru rezolvarea situatiilor de ur-
scazute (cca 11 m /persoana), ca ur-
genta) a scazut dramatic, sub 3% din
mare a orientarii de a construi prepon- total. O asemenea masura, benefica
derent locuinte cu una si doua camere initial, s-a dovedit a avea importante
(57% din totalul stocului de locuinte) repercusiuni negative, deoarece nu a
(A. Dan, 1999, p. 460). Dupa 1986, ca fost dublata si de o politica masiva de
urmare a intentiei de a pune n aplicare construire de noi locuinte.
planurile de sistematizare teritoriala,
Un punct de cotitura n politica de lo-
numeroase locuinte au fost demolate
cuire de dupa 1990 l-a constituit
sau au existat restrictii severe de con-
adoptarea Legii nr. 114/1996 (Legea
struire n unele zone urbane, precum si
locuintei), care reglementeaza ntr-o
n mediul rural.
oarecare masura unele aspecte referi-
Cea de-a doua etapa, dupa 1990, toare la accesul la locuintele sociale si
poate fi caracterizata ca fiind una de de necesitate, statutul chiriasului si re-
degringolada n politica de locuire a gulamentul-cadru al asociatiilor de pro-
Romniei, n special prin retragerea prietari etc. Un alt punct important l-a
aproape totala a statului din constructia constituit nfiintarea Agentiei Nationale
de locuinte, complementar cu lipsa pentru Locuinte, care a nceput sa
unor forme de suport pentru investitorii functioneze la sfrsitul anului 1999.
privati. Cheltuielile efectuate din buge- \Adrian Dan[
tul de stat pentru locuinte au nregistrat
o scadere progresiva si accentuata Vezi si: Agentia Nationala pentru
dupa 1989: de la 8,7% n 1989 la Locuinte; locuinta sociala; lipsa de
1,25% n 1995 (A. Dan, 1999), n timp locuinta, politici de dezvoltare
ce, n tarile dezvoltate, aceste cheltuieli urbana
reprezinta n medie cca 13% din Bibliografie selectiva: Balkin (1995);
bugetul national (G. Ionascu, 1999). Balkin (1996); Barlow si Duncan
593
Politici de meninere a veniturilor
(1994); Dolling (1997); Kemeny sistemului fiscal (de impozitare si

(1992); Lundquist (1992); Burns si taxare). Fiecarei persoane i se ga-
Graebler (1977); Ambrose (1992) ranteaza un venit minim, corespun-
zator unui nivel minim de trai, prin
acordarea anuala a unui credit (re-
Politici de mentinere turnabil). n final, veniturile indivizi-
a veniturilor lor sunt impozitate si supuse taxarii
n concordanta cu structura ratei
Politicile de mentinere a veniturilor si marginale de impozitare, impusa
propun, printr-o forma sau alta, sa prin sistemul fiscal.
acorde fiecarui individ dreptul la un
Daca venitul unei persoane, respectiv
venit monetar considerat a fi minim ne- familii este mai mare dect baza de-
cesar. Astfel de politici se structureaza ductibila de impozitare, atunci aceasta
mai degraba n termenii unui drept so- va plati impozit, n caz contrar primind
cial universal si mai putin ca beneficii/ din partea statului un beneficiu (sub
transferuri subsidiare, desi forma pe forma creditului, deci fara obligativi-
care o iau poate avea adesea carac- tatea returnarii acestuia).
terul unui beneficiu bazat pe testarea
mijloacelor de trai. ntr-o economie caracterizata de un
sistem avnd capacitate de control
Principalele tipuri de programe sociale fiscal relativ redusa si de inflatie mare,
subsumate acestor politici sunt: introducerea unui astfel de sistem este
creditarea impozitarii veniturilor relativ problematica si costisitoare.
(engl., credit income tax sau uni- n plus, acordarea acestuia si "reglarea
versal refundable tax credit); conturilor" cu o periodicitate anuala nu
impozitarea negativa (engl., nega- permite o responsivitate crescuta n ra-
tive income tax); port cu schimbarile/fluctuatiile dintr-un
venitul minim garantat (engl., basic an.
income guarantee sau minimum in-
Problematica este, de asemenea,
come guarantee); adoptarea unei rate marginale de
creditarea impozitarii veniturilor din impozitare care sa permita sustinerea
munca (engl., earned income tax sistemului. Taxarea veniturilor minime
credit). la o rata marginala fixa relativ ridicata
Haveman (1996) considera ca astfel si impunerea unor rate marginale de
de programe sunt utile n depasirea taxare mai ridicate segmentului cu
problemelor legate de demotivarea venituri relativ mari duc adesea la
muncii, dar si ca alternativa de substi- nesustenabilitatea sociala a unui astfel
tuire (integral sau partial) a multiplelor de sistem. Renuntarea la privilegiile
programe sociale partiale, ce implica unui sistem de asigurari sociale, cu
costuri adminsitrative mai ridicate si beneficii proportionale cu contributiile,
sunt cel mai adesea lipsite de coe- n favoarea unui sistem minimal pentru
renta. toti indivizii unei societati, presupune n
a) Creditarea impozitarii venitului fapt o redistribuire foarte puternica.
este una dintre strategiile de men- b) Impozitarea negativa. n principiu,
tinere a venitului prin intermediul acest sistem este similar cu cel an-
594
Politici pasive
terior, deosebindu-se de primul prin care sunt diferite n functie si de
faptul ca este gndit sa "dubleze" contextul institutional specific.
sistemul fiscal. Acest sistem este d) A patra strategie este similara pri-
mai focalizat asupra celor cu ve- meia, dar se limiteaza la creditarea
nituri reduse, neimplicnd beneficii celor ce muncesc, deci ce obtin un
returnabile sub forma de credite venit din munca. Acest sistem ga-
pentru cei cu venituri peste un anu- ranteaza celor ce au venituri din
mit prag. Sistemul nsa presupune o munca un venit minim, indiferent de
restructurare radicala a sistemului calificarea acestora. Diferenta ntre
fiscal, ceea ce implica, din nou, cos- un astfel de sistem si adoptarea
turi de implementare relativ ridicate. unui salariu minim pe economie
c) Garantarea venitului minim repre- este ca ar putea cuprinde si forme
zinta o variatie n raport cu primele de angajare partiala, redusa, si
doua alternative, prin faptul ca nu totodata ar putea nlocui (partial sau
este legat direct de sistemul de total) sistemul de asigurari sociale.
impozitare, permite o calibrare mai n Romnia, sistemul ajutorului social
buna n raport cu acoperirea popu- (un beneficiu eminamente selectiv,
latiei-tinta si poate fi acordat nu bazat pe testarea mijloacelor de trai,
numai individului, dar si familiei, att printr-o procedura administrativa,
fara a necesita schimbari funda- ct si prin intermediul sistemului ex-
mentale ale sistemului de impo- pert, al asistentei sociale) adoptat n
zitare (care adesea se adreseaza 1995 a fost nlocuit n 2001 cu venitul
individului, nu familiei, incluznd minim garantat. Nu este nsa foarte
mici "concesii" n functie de mari- clar daca acest drept instituit se va
mea familiei, i.e. numarul de copii). concretiza prin mecanisme diferite de
Desi acest sistem ia forma unui drept implementare sau va pastra aceeasi
social universal, aplicarea sa presu- strategie de testare a mijloacelor de
pune un mecanism de testare a mij- trai. Aceasta schimbare de accent su-
loacelor de trai (caracteristic beneficiilor gereaza mai degraba o centralizare fi-
selective), adesea de tip administrativ. nanciara a beneficiului, mutnd res-
ponsabilitatea n sfera statului, garant
n principiu, venitul minim garantat al acestui drept social. \Luana M.
ofera un suport material mai ridicat Pop[
dect schemele anterioare, ceea ce
duce nsa la necesitatea cresterii ratei Vezi si: impozitarea; politica fiscala;
marginale de impozitare, pentru sus- beneficii selective; beneficii bazate
tinerea unei astfel de scheme "gene- pe testarea mijloacelor de trai
roase" (Haveman, 1996). Bibliografie selectiva: Haveman (1996)
Cele trei strategii prezentate difera n
raport cu gradul de redistribuire, tipul
de redistribuire (n special consecintele
acesteia asupra segmentului fara ve-
Politici pasive
nituri, cu venituri reduse si cu venituri P.p. de ocupare si combatere a soma-
foarte ridicate), dar si cu costurile jului reprezinta un set de masuri des-
administrative pe care le presupun si tinate sa sprijine financiar persoanele
595
Politici pasive
care au pierdut locul de munca. Ele aceasta situatie, acordarea sprijinului
constituie forma clasica de protectie financiar este n general limitata n
sociala a somerilor, avndu-si radaci- timp. Astfel conceput, sistemul lasa pe
nile la sfrsitul secolului al XIX-lea. Pri- dinafara pe toti cei care, fara sa fi fost
mele astfel de masuri sunt consemnate vreodata ncadrati n munca, nu au
n Marea Britanie (1911), apoi n Ger- cotizat la formarea fondurilor de risc.
mania (1929) si abia dupa criza econo- Pentru acestia, ca si pentru toti aceia
mica din 1933, cnd somajul a devenit care, desi fara loc de munca, nu res-
un fenomen de masa si de durata mai pecta conditiile asiguratorii, statul pre-
ndelungata, n Statele Unite (1935). vede, pe principiul asistentei sociale, o
Sprijinul financiar se acorda celor care alocatie financiara, stabilita n raport cu
ramn fara loc de munca si reprezinta o nivelul salariului mediu sau salariului
despagubire pentru venitul din munca minim pe economie, daca dovedesc ca
pierdut. Este, prin urmare, un venit de veniturile lor (altele dect din munca)
nlocuire si se identifica sub denumirea nu depasesc un nivel predeterminat.
de indemnizatii sau beneficii de somaj. Proportia acestora difera n functie de
Acordarea acestui sprijin a fost initial tipul de strategie pentru care fiecare
conceputa pe baze asiguratorii, indivizii tara a optat n reglementarea relatiilor
cotiznd (la nceput voluntar, apoi n legate de piata muncii. Nivelul si durata
mod obligatoriu) n timpul vietii active, de acordare a acestui suport financiar
astfel nct, n eventualitatea ca ar fi se nscriu n dezbaterile mai largi pri-
devenit someri, le-ar fi fost garantat un vind dependenta sociala. Temerea ca
venit. Ca orice sistem de asigurare, si un nivel prea ridicat sau o perioada
acesta se autofinanteaza prin contri- prea lunga s-ar putea constitui n fac-
butiile salariatilor si ale angajatorilor. tori demotivatori ai muncii, pe de-o
Sprijinul financiar este conditionat de parte, si, pe de alta, ca un nivel prea
durata si nivelul cotizatiei, ca si de aco- scazut sau pe o durata prea mica ar
perirea unei perioade minime de coti- putea nchide definitiv portile individului
zare fara ntrerupere. Asa se explica de a redeveni activ pe piata muncii
de ce n domenii cu risc ridicat sau (date fiind pierderea ndemnarilor si
nedefinit de somaj pot fi ntlnite sis- aptitudinilor sale, ca si perimarea cu-
teme distincte de sprijin pentru situa- nostintelor profesionale) si l-ar con-
tiile de somaj. Asemeni oricarui sistem damna la saracie sunt o preocupare
de asigurare, i exclude pe cei care permanenta a institutiilor implicate n
creeaza voluntar situatia mpotriva ca- protectia somerilor. Mai mult, dezba-
reia se asigura. n cazul de fata, este terea este legata si de rolul pe care
vorba de cei care intra voluntar n trebuie sa-l joace statul, respectiv in-
somaj sau din motive imputabile lor, dividul, n a asigura acestuia resursele
desi exista tari (ex.: Germania, Spania) necesare existentei.
n care dreptul la sprijin financiar n caz Proportia asigurare/asistenta are nsa
de somaj nu este conditionat de si o determinare economica. n condi-
cauzele intrarii n somaj. Mai mult, tiile unui somaj masiv sau ale unuia
indivizii trebuie sa dovedeasca ca vor cronic, masurile de tip asiguratoriu
sa depaseasca statutul de somer si induc o presiune mai mare asupra
cauta un loc de munca. Chiar si n bugetelor de finantare a masurilor de
596
Politici sanitare
protectie sociala a somerilor dect cele lor atipice de angajare au facut ca un
de tipul asistentei si, prin urmare, este segment tot mai larg al fortei de munca
de asteptat ca, n parte sau temporar, sa nu mai corespunda conditiilor cla-
vor fi nlocuite cu cele tip asistenta, sice legate de "loc de munca", astfel
paralel cu nasprirea conditiilor de nct legislatia n domeniu a trebuit sa
eligibilitate. Sfrsitul anilor 70 mar- tina cont si de cei care au ales sa
cheaza nceputul unei perioade de re- lucreze pe cont propriu sau sa se
forma a sistemului de indemnizatii, angajeze cu timp partial de munca.
concretizata ntr-o tendinta de reduce- Totodata, de aceasta perioada este le-
re att a cuantumului, ct si a duratei gata aparitia unor noi masuri si instru-
de acordare a acestora. n urma refor- mente pasive (reactive). Cea mai cu-
mei sistemului francez de acordare a noscuta este cea a pensionarii antici-
indemnizatiilor (1979), au fost exclusi pate. Alaturi de acestea, se mai pot
din sistemul de indemnizatii 33% din aminti actiuni si presiuni care ncura-
cei aflati n cautarea unui loc de jeaza/descurajeaza munca femeilor, a
munca. Nu este de neglijat, de ase- celor singure sau a celor casatorite, a
menea, ca un nivel prea generos al celor cu timp de lucru redus sau so-
indemnizatiilor de somaj poate induce majul partial.
o presiune asupra salariilor, n sensul Un indicator al politicilor pasive ale
cresterii lor. Exista economisti care pietei muncii este ponderea cheltuielilor
sustin existenta unei corelatii directe ocazionate de finantarea acestor masuri
ntre nivelul si marimea indemnizatiior n PIB sau structura cheltuielilor desti-
de somaj si dimensiunea somajului. nate protectiei sociale a somerilor. La
Alaturi de acestea, perioada de criza a nivel international se urmaresc n pre-
statului bunastarii a adus n atentia zent separat doua categorii de masuri
acestor institutii o noua problema. Fle- pasive: indemnizatiile de somaj si pen-
xibilizarea muncii si extinderea forme- sionarea anticipata sau prepensionarea.
Marea Britanie SUA Germania Franta Suedia R. Ceha Polonia Romnia

1,69 0,26 1,88 0,89 3,22 0,18 1,71 0,57
Sursa: FIMAN - Cercetarea pietei muncii. Ghid practic, Expert, Bucuresti, 1997;
Godfrey M.; Richards P. - Employment policies ans programmes in Central and
Easten Europe, ILO, Geneve, 1995; Prisacaru C.; Cace S. - Somajul n
Romnia n anii 1991-1996, CIDE, Bucuresti, 1997.
Tabelul de mai sus prezinta nivelul
cheltuielilor destinate politicilor pasive
Politici sanitare
ale pietei muncii n cteva tari (% din Unul din factorii ce influenteaza
PIB, 1992). \Simona Ilie[ puternic structura unei politici sanitare
si a unui sistem de sanatate este cel
Vezi si: indemnizatii de somaj; numit conventional "factor ideologic",
pensionare anticipata; ocuparea i.e. conceptiile dominante despre rolul
fortei de munca; saracia diferitilor actori n structura sociala si
Bibliografie selectiva: BIT (1997; 2000) economica a unui stat, acestea bazate,
597
Politici sociale
la rndul lor, pe convingeri mai pro- necesita interventia statului pentru a

funde despre valori sociale, umane, spori rationalitatea n procesul de alo-
morale etc. Din acest punct de vedere, care a resurselor, a promova respon-
una din cele mai simple, dar totodata si sabilitatea succeselor si insucceselor
cele mai cuprinzatoare abordari, cla- n sistemul sanitar. Principiul de baza
sifica politicile de sanatate n trei mari al interventiei este mbunatatirea sana-
categorii: tatii populatiei. n mod practic, acest
a) conservatoare; lucru implica adoptarea unui sistem
b) liberala; national de sanatate sau a unor agentii
de asigurari sociale, ghidate de catre
c) radicala (Ellencweig, 1992). stat; este practic conceptia de politica
a) Abordarea conservatoare implica sanitara ce sta la baza majoritatii po-
interventia guvernului doar pentru liticilor de sanatate din UE.
mentinerea legii; suveranitatea consu- c) Abordarea radicala se preocupa
matorului este atributul de baza derivat mai mult de obiective dect de mijloa-
din aceasta conceptie, fiind acceptate ce, justificnd astfel interventia statala,
ca legitime doar interventiile ce sprijina orict de masiva si cu indiferent ce
egalitatea n fata legii a tuturor ceta- costuri, pentru realizarea scopului ul-
tenilor. Planificarea n domeniul sanitar tim: "egalitatea rezultatelor". Echitatea
este respinsa ca o interventie ce poate este garantata prin planificarea centra-
periclita mecanismele pietei; se sustine lizata si mobilizarea tuturor resurselor
o piata libera cu doar doi actori impor- de catre stat. Att inputurile, ct si
tanti: vnzatorii de servicii de sanatate outputurile sunt strict controlate, toti
si cumparatorii acestor servicii, actio- profesionistii medicali avnd statut de
nnd pe baza cererii si ofertei; n forma salariat. Socializarea profesionistilor
pura, nu se mai aplica astazi n nici o duce la diminuarea autonomiei profe-
societate dezvoltata, cel mai aproape sionale si a libertatii de luare a deci-
de acest model politic fiind modelul ziilor; a reprezentat politica sanitara
politicii de sanatate din SUA. oficiala a fostelor state socialiste.
b) Abordarea liberala considera ca gu- \Cristian Vladescu[
vernul este o forta mediatoare ce nsu- Bibliografie selectiva: Ellencweig (1992)
meaza preferintele individuale ntr-o
politica ce reflecta interesele unor
sectoare largi ale populatiei, guvernul
asumndu-si astfel responsabilitatea
Politici sociale
furnizarii unor servicii catre populatie, Prin termenul de p.s. ne referim cel
contrastnd din acest punct de vedere mai adesea la activitatile/actiunile
cu conceptia conservatoare de neinter- desfasurate de catre/prin intermediul
ventie. Scopul global al acestei politici statului (strategii, programe, proiecte,
este de a obtine o egalitate a sanse- institutii, actiuni, legislatie) care au ca
lor. Se accepta faptul ca piata medi- scop promovarea/influentarea buna-
cala nu este o piata libera. De aceea, starii individului, familiei sau comunitatii
realizarea "egalitatii sanselor" nu poate ntr-o societate, ca si a bunastarii
fi lasata doar pe seama pietei si societatii n ansamblul ei. De remarcat
598
Politici sociale
ca influentele unor factori precum domeniu anume (politica sociala,

ONG-urile, bisericile sau organizatiile politica economica, politica fiscala,
internationale sunt incluse n politicile politica externa etc.) si politica (politics)
sociale doar daca au fost asumate/pre- ca viata politica referitoare la partide
luate de institutiile statului. Politicile politice, institutii politice, ideologii etc.
sociale sunt incluse n termenul mai Cu o istorie relativ scurta, de aproxima-
larg de politici publice (public policy), tiv un secol, cu un suport teoretic
care include, pe lnga politicile sociale, relativ consistent, care poate fi consi-
si politicile economice, politica externa, derat si mai tnar, de aproape juma-
politicile de urbanism etc., ntr-un tate de secol, si care se afla ntr-un
cuvnt toate actiunile actorilor (sau lip- proces continuu de transformare, com-
sa de actiune) din sistemul politic, n pletare si redefinire, conceptul de
toate sferele administratiei/guvernarii. politici/a sociale/a nca necesita cla-
Problema relatiei dintre conceptele de rificari teoretice generale naintea unei
politici sociale si politici publice se analize specifice privind p.s. dintr-o tara
datoreaza influentei majore pe care o sau alta sau dintr-un subsistem al
au asupra politicilor sociale toate ce- statului bunastarii.
lelalte politici publice (n special cele
economice), fapt ce face ca definitiile ntrebarile care se ridica privind p.s. si
cele mai largi ale politicilor sociale sa statul ca promotor al lor si pe care le-am
includa majoritatea politicilor publice, considerat cele mai legitime sunt:
termenul de "public", opus celui de Este nevoie de politici sociale, de
"privat", referindu-se n buna masura la interventia statului n distribuirea
grupuri de oameni, n general, precum bunastarii ntr-o societate? Ce le-
termenul "social" prin opozitie cu gitimeaza aceasta interventie?
termenul "individual". Oricum, desi gra- Presupunnd ca s-a demonstrat
nitele termenului politici sociale sunt faptul ca interventia statului este le-
relative, ceea ce denumeste el se gitima, cum se realizeaza politicile
refera n mod clar la o parte nsemnata sociale, respectiv redistribuirea
a politicilor publice, politici promovate bunastarii?
de autoritatile publice la nivel central si Care sunt principiile ce stau la baza
local. redistribuirii (ele fiind determinate,
P.s. pot fi definite, de asemenea, ca de fapt, de obiectivul general al po-
fiind o disciplina n cadrul stiintelor so- liticilor sociale)?
ciale, care are puncte comune cu/este Care este structura sistemului de
distincta de alte stiinte sociale, precum politici sociale?
sociologia, economia, stiintele politice, Care sunt consecintele politicilor
asistenta sociala. Politica sociala este sociale/redistribuirii bunastarii?
o disciplina de granita, ea prelund Prima problema se refera la furnizarea
teorii, concepte, metode din alte stiinte bunastarii: care este principiul care
sociale, precum cele amintite anterior. legitimeaza politicile sociale? Sau,
n limba engleza, limba de origine a altfel spus, ce, pe ce baza li se confera
conceptului, se face diferenta obliga- oamenilor dreptul de a beneficia de
torie ntre politici (policy) ca strategii, protectie sociala din partea statului?
planuri de actiune promovate ntr-un Echitatea, justitia sociala, egalitatea
599
Politici sociale
sunt modalitati de stabilire a cum si n se poate vorbi de trei obiective ale

ce masura sa fie protejati indivizii, a ct politicilor sociale:
si cu ce scop li se ofera din partea x eficienta n folosirea resurselor;
celorlalti prin intermediul statului, prin
x distribuirea acestora n acord cu
redistribuire. Exista nsa o dilema fun-
echitatea sau justitia;
damentala "anterioara" lor: de ce, cu
ce drept sa li se ofere protectie sociala x pastrarea libertatii individuale.
indivizilor de catre stat? Iar raspunsul Dar se poate considera ca ultimul
teoretic la aceasta ntrebare, raspuns obiectiv deriva, de fapt, din modul n
care a fost acceptat de majoritatea care sunt interpretate primele doua,
teoreticienilor domeniului, a fost oferit libertatea individului fiind restrnsa n
de T. H. Marshall cu 50 de ani n urma, fapt tocmai de implicarea statului (prin
prin fundamentarea conceptului de redistribuire) n problemele pietei libere
cetatenie (citizenship). ale carei rationalitati supreme sunt toc-
Argumente morale privind politicile mai libertatea si eficienta.
sociale: care sunt principiile ce stau la Putem deci sa constatam ca toate mo-
baza redistribuirii bunastarii? dalitatile de definire a eficientei econo-
Daca cetatenia, cu componenta ei so- mice si a corectitudinii felului n care
ciala, este ceea ce poate fi numit prin- statul se implica n economie (teoriile
cipiul legitimator al drepturilor sociale si economice) constau n distribuirea im-
implicit al politicilor sociale necesare portantei ntre cei doi actori principali
pentru satisfacerea lor, argumentele pentru economie, piata si statul, si
posibile privind dimensiunile, principiile implicit ntre cele doua tipuri de
si modalitatile concrete de implicare a obiective si deci de rationalitate.
statului n protectia cetatenilor au fost Pentru libertarieni (de la clasicii Hume
mult mai numeroase si unele chiar si Adam Smith n secolul al XVIII-lea la
anterioare dezbaterilor despre ceta- Hayek si Friedman), importanta este
tenie. doar piata libera, cu rationalitatea
Cel mai adesea, aceste argumente au eficientei care deriva din libertatea
venit dinspre doua tipuri de rationali- individuala ce nu trebuie ngradita prin
tate: morala si economica. Economia interventia statului.
normativa lucreaza, n general, cu do- La extrema cealalta, pentru marxisti,
ua criterii privind politicile economice, corectitudinea exprimata prin egalitate
n cazul nostru aplicabile si politicilor este importanta si nimic altceva; iar
sociale: eficienta si corectitudinea corectitudinea si egalitatea sociala nu
(engl., fairness). Cu alte cuvinte, un cri- pot fi atinse dect prin controlul total pe
teriu bazat pe rationalitate preponde- care statul ar trebui sa l exercite asu-
rent economica si celalalt bazat pe o pra pietei, cu pretul ngradirii libertatii
rationalitate eminamente morala. individuale.
Daca trecem n revista teoriile econo- La mijloc, ca teorii mai echilibrate, sunt
mice, vom observa ca ele si distribuie n general plasate cele doua viziuni
(adesea inegal) argumentele ntre cele liberale, "utilitarismul" si "justitia soci-
doua criterii obiective ale politicilor eco- ala" promovata de Rawls, ca teorii care
nomice. Barr (1998, p. 4) considera ca considera ca eficienta si corectitudinea
600
Politici sociale
(fairness) politicilor sociale pot fi mai n acest caz, interesul lor individual
bine reprezentate prin coexistenta fiind abstractizat la interesul oricarui
principiului pietei libere cu implicarea cetatean care se poate afla pe orice
statului n economie (Barr, 1998). pozitie sociala (Rawls, 1972).
Pentru utilitaristi, obiectivul principal Criticile numeroase aduse teoriei lui
este distribuirea "bunurilor" de baza Rawls se refera la imposibilitatea ne-
(care includ bunuri si servicii, drepturi, gociatorilor de a lua decizii din spatele
libertati si putere politica), astfel nct valului de ignoranta (Nisbet, 1974), la
sa fie maximizata utilitatea totala a faptul ca, lund o decizie n astfel de
membrilor societatii (deci sa fie conditii, va rezulta o definitie a justitiei
maximizata fericirea sau bunastarea dependenta cultural (Miller, 1976), la
totala ntr-o societate). Pentru aceasta, ngustimea listei libertatilor etc. Miller
"bunurile" ar trebui produse si alocate considera ca dintre cele trei compo-
eficient si distribuite n mod echitabil nente ale justitiei sociale: drepturi,
(nu neaparat egal). merite (a primi ceea ce ti se cuvine
Critica adusa utilitarismului se refera n prin merit) si nevoi, meritele (deserts)
special la faptul ca, pe de-o parte, el unui individ si nevoile altuia (satis-
este preocupat de maximizarea sumei facerea lor) pot intra n conflict, iar
totale a utilitatii, dar nu si de modul n acesta este rezolvat n functie de tipul
care aceasta este distribuita ntre inde societate n discutie (n favoarea
divizi (iar acest mod poate fi injust) si, meritelor n societatile bazate pe piata
pe de alta parte, ca libertatea indivi- si n favoarea nevoilor n societatile
duala (n acest caz, aceea de a decide colectiviste), acest fapt genernd
singur privind propria bunastare) si uti- definitii diferite ale justitiei sociale. De
litarismul (maximizarea bunastarii to- aici imposibilitatea elaborarii unei teorii
tale) sunt uneori incompatibile, greu de generale privind justitia sociala (Miller,
atins simultan (Sen, 1970, 1973, 1982, 1976).
citat de Barr, 1998). n acest al doilea Ca o concluzie la teoriile anterior pre-
caz, considera Barr, se poate ajunge, zentate, pentru politicile sociale ale
printre altele, la argumente estetice, de unei societati echilibrate nu se poate
identitate sexuala sau de comporta- pune, din start, problema variantelor
ment n includerea sau excluderea extreme (libertarianism sau comu-
unor indivizi ntre/dintre beneficiarii po- nism). O optiune clara ntre variantele
liticilor sociale, ceea ce transforma uti- "de mijloc" (o a treia cale certa) tine de
litarismul ntr-o doctrina neoliberala. mai multi factori. Dintre acestia, tin sa
Pentru Rawls, "justitia sociala" presu- accentuez importanta celor doua ele-
pune o negociere a principiilor distri- mente esentiale pentru politicile so-
buirii bunurilor de catre indivizi care si ciale, eficienta si echitatea sau justitia
urmaresc interesul individual, dar sub sociala (n sens larg, nu doar
doua conditii (contractuale n acest fel): rawlsian), care trebuie sa coexiste
sa respecte principiile justitiei si sa ia pentru a mentine ceea ce a fost numit
decizii "din spatele unui val de igno- statul bunastarii, compromisul istoric
ranta", care, de fapt, i-ar face sa faca dintre munca si capital, dintre piata si
abstractie de apartenenta lor sociala, stat (ca institutii predominante).
601
Politici sociale
Ce trebuie sa presupuna nsa n plan tate si elemente de inegalitate. De

concret "corectitudinea" politicilor so- exemplu, n cazul concret prezentat de
ciale, echitatea sau justitie sociala (n Stone, o distribuire "egalitara" putea
sens larg)? Iata un model concret de presupune mpartirea unor bucati de
analiza a principiilor redistribuirii, prajitura egale pentru toti studentii din
pornind de la ideea de echitate sociala. clasa ei. Aceasta varianta nu era nsa
Deborah Stone (1988) a introdus trei di- echitabila, pentru ca unii studenti nu
mensiuni pentru a caracteriza redis- mncau deloc dulciuri, altii tocmai ve-
tribuirea bunastarii: neau de la o petrecere la care se ser-
1. beneficiarii unui program/ajutor visera gratuit dulciuri, iar altii nu opta-
(cine primeste ceva); sera pentru acel curs, deoarece nu fu-
sesera anuntati ca se va servi prajitura
2. itemul/ajutorul (ce este acordat be-
n mod gratuit. Apar astfel diverse va-
neficiarilor);
riante de distribuire echitabila a pra-
3. procesul de acordare a ajutorului jiturii, inclusiv aceea, sugerata de unii
(cum este gndita si realizata distri- profesori, a distribuirii unor bucati de
buirea ajutorului). marimi diferite, care sa varieze n func-
Pentru claritatea demonstratiei, autoa- tie de rangul universitar al fiecaruia,
rea foloseste initial clasica metafora a urmnd ca profesorii sa le ia pe cele
"mpartirii prajiturii", enumernd varian- mai mari, iar asistentii si studentii fir-
tele pe care si le-a imaginat sau care mituri sau nici macar att.
i-au fost sugerate pentru a mparti/dis- Ulterior, variantele aparute n acest
tribui n mod corect (egal sau echi- exercitiu practic sunt abstractizate cu
tabil), la nceput de an universitar, o ajutorul celor trei concepte de mai sus
mare prajitura de ciocolata cu care de sub forma a opt variante de distribuire,
fiecare data le facea cinste studentilor n mod egal sau echitabil n rndul unei
si/sau profesorilor. Utiliznd cele trei populatii, a oricarui bun, inclusiv a "ma-
concepte-cheie cu diverse variante ale rii prajituri", care este ntr-o societate
lor, Stone gaseste opt posibilitati con- bugetul statului. Voi prezenta n conti-
crete de combinare a lor, ndeplinind nuare toate cele opt variante teoretice,
una dintre cele doua conditii de "co- nsotite de exemple (reale sau doar po-
rectitudine" (sau acceptabilitate) a dis- sibile) pe care le-am considerat potri-
tributiei unui beneficiu/ajutor: egalitatea vite pentru a ilustra procesele de distri-
sau echitatea. buire-redistribuire a bunastarii n so-
Egalitatea este utilizata ca termen cietate.
care sa denote identitate si se refera la 1. Distributii egale pentru benefi-
partea distributiei care include unifor- ciari, dar drept de a fi beneficiari
mitatea - uniformitate a "feliilor de pra- inegal. n practica, dreptul de a fi
jitura" (beneficiului), a "meselor" (veni- membru/beneficiar este conferit de
tului sau consumului total) sau a puterii criterii precum cetatenia sau de di-
votului pentru fiecare beneficiar. verse criterii asociate cu meritul (de
Echitatea se refera la corectitudinea exemplu, dreptul de a fi student
distributiilor (fairness) chiar n cazul bursier pentru studentii unei univer-
cnd ele includ si elemente de egali- sitati este egal, dar nu toti tinerii de
602
Politici sociale
vrsta lor ajung studenti, deci nu egala. Este cazul n special al ser-
toti au dreptul la o bursa). viciilor (de sanatate, servicii de
2. Beneficii diferite pentru ranguri/ asistenta sociala etc.) care trebuie
categorii diferite, dar beneficii adaptate la nevoile specifice ale
egale pentru ranguri/categorii fiecarui individ.
egale. Este ceea ce se mai chea- Variantele 6, 7 si 8 se refera la natura
ma echitate verticala. Distributia proceselor de distribuire: competitie,
clasica bazata pe rang este cea a loterie sau alegeri/vot. Spre deosebire
salariilor din institutiile bugetare de primele cinci variante pentru care
pentru diverse niveluri de instruire "corectitudinea" se refera la rezultatul
si de vechime. final, la aceste ultime trei variante,
3. Beneficii diferite pentru indivizi, corectitudinea se refera la procesul
dar egale pentru grupuri (echitate prin care se ajunge la rezultatul final
orizontala). n realitate, sistemul de (vezi justitie procedurala).
repartizare bazat pe cote este 6. Beneficii inegale, dar egalitate a
solicitat de grupurile care se consi- resurselor la nceperea compe-
dera defavorizate (femei, minoritati titiei. Admiterea n nvatamntul su-
etnice sau rasiale etc.) si modali- perior de stat (care este gratuit) sau
tatea clasica de aplicare a lui se acordarea burselor de merit sunt
cheama discriminare pozitiva sau cele mai bune exemple.
"actiune afirmativa". 7. Beneficii inegale, dar egalitate
De retinut ca primele trei variante se statistica a sanselor. Principiul lo-
refera toate la criterii de stabilire a be- teriei nu este folosit de stat n po-
neficiarilor, iar variantele 2 si 3 se liticile sociale, dar el ramne o
refera la modul n care o societate este varianta teoretica utilizata, de
divizata n interior. exemplu, de posturile de televiziune
particulare n acordarea/redistribui-
Urmatoarele doua variante se refera la
rea unor premii/resurse. Diverse
definirea beneficiului, a "feliei" obtinute
bunuri "rare" mai sunt distribuite pe
de fiecare beneficiar.
principiul loteriei de grupuri cu
4. Beneficii specifice inegale, dar principii de functionare echitabile,
venituri totale egale. Aici benefi- precum studentii. Locurile cele mai
ciul este privit ca o parte din venitul bune n caminele universitatii se
total al unui beneficiar, egalitatea acorda uneori pe acest principiu,
fiind a ntregului, si nu a partii. daca cererile depasesc oferta de
Exemplul cel mai bun este cel al locuri si cu conditia sa nu existe alte
ajutorului social, care la noi este criterii de diferentiere a studentilor.
gndit (teoretic) ca o completare n 8. Beneficii inegale, dar drept de vot
cuantum diferit a veniturilor unei fa- egal. Principiul este utilizat atunci
milii, pna la un anumit nivel minim cnd resursele pot acoperi doar o
pe membru de familie, egal pentru parte din cereri, de exemplu, la
toti beneficiarii. repartizarea fondurilor pe pro-
5. Beneficii inegale, dar importanta/ iecte/prioritati, n interiorul unei or-
valoarea lor pentru beneficiari ganizatii neguvernamentale sau n
603
Politici sociale
comunitati locale, daca se respecta ultima vreme se utilizeaza termenul de

conditia participarii la vot a tuturor excluziune sociala, segmentele sociale
beneficiarilor potentiali. amintite fiind uneori nu doar nedrep-
Dupa cum se poate observa, ntre cele tatite, ci complet ignorate de guver-
opt variante de distribuire echitabila a nanti si excluse de la diverse beneficii
unor resurse, inclusiv a celor bugetare, sociale.
nu exista varianta presiunii, a utilizarii Structura sistemului de politici
fortei, care este n sine inechitabila. sociale
Rezulta n mod logic ca obtinerea unor
Politicile sociale sunt elaborate si pro-
avantaje de catre grupurile sindicale,
movate de stat prin intermediul institu-
de exemplu, care pot exercita presiuni
tiilor centrale si locale, cu sprijinul co-
asupra decidentilor (guvernantii) dato-
munitatilor. Parlamentul adopta legis-
rita pozitiilor de monopol detinute n
latia sociala (inclusiv legea bugetului
diverse puncte ale economiei este, n
de stat si legea bugetului asigurarilor
sine, inechitabila. Caracterul inechitabil
este dat n special de faptul ca apar- sociale), iar guvernul propune legi si le
tenenta sindicalistilor la o companie pune n practica prin intermediul mi-
(cel mai adesea de stat) cu pozitie de nisterelor si agentiilor nationale si al
monopol nu este un merit individual, ci structurilor din teritoriu ale acestora.
o pura ntmplare care i diferentiaza Cteva elemente sunt esentiale pentru
de alti cetateni care nu pot sa protes- politicile sociale ale fiecarui stat:
teze, desi poate au aceleasi salarii si x legislatia sociala - care stabileste
aceeasi calificare (merite). cadrul politicilor sociale, responsa-
La extrema cealalta, a segmentelor so- bilitatile privind finantarea, imple-
ciale puternic defavorizate, se afla cei mentarea si evaluarea politicilor so-
care nu pot sa-si faca publice nemul- ciale;
tumirile la fel de pregnant, cei care prin x finantarea - care asigura resursele
natura segmentului social de care necesare pentru programe, proiecte
apartin pot organiza mult mai greu un si beneficii sociale. Indicatori pre-
lobby eficient n favoarea lor. Pen- cum ponderea cheltuielilor sociale
sionarii si somerii sunt doua exemple n PIB ne pot da o imagine a efor-
de astfel de segmente sociale care nu tului de finantare a politicilor sociale
pot face greve si nu pot negocia co- facut de fiecare stat;
lectiv, copiii fiind si mai dezavantajati x resursele umane - alcatuite din
de faptul ca sunt reprezentati de in- specialisti n politici sociale, asisten-
termediari n relatiile cu guvernantii si, ta sociala, sociologie, pedagogie,
fiind minori, nici nu au drept de vot, economie etc., care elaboreaza si
deci nu sunt un segment interesant implementeaza politicile sociale.
pentru liderii politici. Sunt cteva dintre n cadrul sistemului global al politicilor
motivele pentru care aceste segmente sociale dintr-un stat se pot distinge
sociale sunt ignorate de guvernanti politici sociale de ramura, care se
comparativ cu altele amintite mai sus. refera la subsisteme ale sistemului so-
Pentru a sublinia astfel de inechitati cial: politici n domeniul sanatatii, edu-
create de sistemul de politici sociale, n catiei, copilului, persoanelor vrstnice,
604
Politici sociale
persoanelor cu handicap, politici de de impozite, de la bugetul de stat, din
combatere a saraciei etc. resursele bugetelor locale, din contri-
butia celor asigurati n cazul asigu-
Finanarea politicilor sociale rarilor sociale si din fondurile sociale
Finantarea politicilor sociale se reali- speciale destinate protectiei unor gru-
zeaza prin contributia tuturor platitorilor puri sociale neacoperite de celelalte
resurse.
605
Politici sociale
Pentru nivelul efortului de protectie so- rala" a acestor obiective exista si ea
ciala sunt importanti indicatori precum consta n general n ideea de reducere
produsul intern brut (PIB)/cap de locui- a inegalitatilor/inechitatii sociale la ni-
tor, care caracterizeaza resursele ge- velul societatii; cu alte cuvinte, n di-
nerale din economia unei tari, nivelul minuarea diferentelor sociale dintre cei
fiscalitatii (care determina resursele de la baza ierarhiilor sociale. Potrivit
bugetare) si ponderea cheltuielilor so- acceptiunii generale, obiectivul politi-
ciale n PIB. Ponderea cheltuielilor so- cilor sociale este reducerea inegalitatii
ciale publice n PIB a fost n Romnia sociale si asigurarea bunastarii so-
de 14-16,5% dupa 1989, ea fiind cu ciale. Economistii preocupati de buna-
mult sub media Uniunii Europene stare nu se rezuma nsa la obiectivele
(21,5% n 1990) si mai ales sub cea a "morale" (gen justitie sau echitate soci-
unor tari precum Suedia (33% din PIB ala) ale politicilor sociale, ei le adauga
cheltuieli sociale n 1990), n conditiile ntotdeauna pe cele economice, care
n care PIB-ul per capita este cu mult ar putea fi reunite, simplificnd putin,
mai mare n tarile UE dect n Ro- sub umbrela termenului eficienta. n
mnia. fond, reducerea inegalitatii sociale,
cresterea participarii/incluziunii sociale
n schema anterioara sunt prezentate
nu pot fi urmarite "indiferent de pret".
sistemele de finantare a politicilor so-
Un echilibru ntre cele doua tipuri de
ciale n Romnia, cu partea de venituri
rationalitate - morala si economica -
si cea de cheltuieli a sistemului pro-
ntre piata, ca exponenta a libertatii
tectiei sociala.
individuale, si functia de redistribuire a
Exista si alte ajutoare, beneficii, servicii statului, ca institutie a justitiei sociale,
care nu sunt mentionate n schema an- trebuie sa existe.
terioara sau care nici macar nu sunt
prezente n structura statului bunastarii Perspectivele politicilor sociale
din Romnia. Serviciile n domeniul lo- Anii '90 par sa fi fost ani de cotitura
cuintelor (locuinte sociale, beneficii pentru politicile sociale n general si
sistematice pentru plata unor cheltuieli pentru statul bunastarii ca varianta oc-
privind locuinta pentru persoanele cidentala moderna a acestora n spe-
sarace) sunt sau foarte rare sau chiar cial. Evenimente precum prabusirea
inexistente n Romnia. fostului bloc comunist, scaderea credi-
bilitatii acordate politicilor sociale neo-
De mentionat, de asemenea, ca rolul
conservatoare promovate de Reagan
"statului" este exercitat att prin in-
sau Thatcher ori cresterea grava a
stitutii centrale (ministere, agentii natio-
deficitului bugetar suedez care a rea-
nale), ct si prin institutii ale adminis-
dus n discutie problema eficientei unui
tratiei publice judetene sau locale
stat social-democrat cu taxe uriase si
(consilii judetene si consilii locale,
sectorul bunastarii supradezvoltat si-au
agentii judetene, directii judetene etc).
pus amprenta pe dezbaterile privind
Consecinele politicilor sociale prezentul si mai ales viitorul statului
Oricum, indiferent de variantele con- bunastarii. Procesele de integrare re-
crete propuse pentru atingerea obiec- gionala si de globalizare vin, de ase-
tivelor statului privind furnizarea buna- menea, cu contributia lor n configu-
starii individuale, o componenta "mo-
606
Politici sociale
rarea tendintelor majore n politicile cial, specialistii lanseaza urmatoarele
sociale. ipoteze sau directii de evolutie a
Ramesh Mishra (1993) considera ca statului bunastarii:
asistam la un moment de criza a "te- n Suedia, va fi probabil evitata pen-
oriilor bolta", "care promit emanciparea sionarea timpurie prezenta n Euro-
umana sau cauta sa produca o justi- pa si se vor optimiza, n schimb,
ficare universala pentru adevar", marx- posibilitatile de angajare. Dar "pro-
ismul, social-democratia sau neocon- blema bolii costurilor" nu va putea fi
servatorismul. Dupa criza statului bu- evitata. Datorita cresterii duratei de
nastarii keynesian si a comunismului, viata, este posibil sa creasca "ocu-
aceste utopii si-au pierdut credibilitatea parea n munca", iar un procent mai
(Mishra, 1993, p.18). mare de 30% al angajatilor n
Considernd ca asistam la sfrsitul sectorul de stat va necesita redu-
istoricismului, si nu al istoriei, Mishra ceri salariale datorita plafonarii ni-
velului de taxare. Reducerile salari-
argumenteaza ca, desi n feluri diferite,
ale ar putea deveni "calciul lui
toate cele trei perspective (marxismul,
Ahile" pentru statul bunastarii sue-
tranzitia democratica spre socialism si
dez (Esping-Andersen, 1990). Inte-
neoconservatorismul) au privit statul
grarea deplina n Uniunea Europea-
bunastarii ca pe un fenomen de tran-
na a Suediei aduce si ea presiuni
zitie. Ele s-au dovedit nsa utopice,
suplimentare pentru apropierea
pentru ca statul bunastarii este nca n
treptata de modelul "continental" al
viata, desi "somajul zero" este o idee politicilor sociale.
depasita. Statul bunastarii a fost serios n regimul german, lupta se va da n
zgltit de masurile neoconservatoare, continuare pentru o economie in-
fara sa fie nsa serios afectat. Ultima dustriala de mare productivitate si
"metanaratiune", neoconservatorismul, pentru a finanta povara mentinerii
a ncercat timp de 15 ani sa atace unei populatii de pensionari si non-
statul bunastarii, pe care l-a considerat activi n mare crestere. Ameninta-
sursa tuturor problemelor economice. rea o va constitui criza costurilor
Dupa perioada Reagan si Thatcher, acestui surplus de populatie care se
dupa 15 ani de guvernare neoconser- va rasfnge asupra economiei
vatoare n SUA si Marea Britanie, nu (Esping-Andersen, 1990).
putem nsa spune ca principalele pro- Sistemul american pare mult mai
grame sociale au fost desfiintate, apropiat de felul n care vor arata
aceasta ideologie dovedindu-se aproa- politicile sociale postmoderne. Fap-
pe neputincioasa n "lupta" cu statul tul ca America nu a agreat cu ade-
bunastarii (Mishra, 1993). varat niciodata ideea de "somaj
Iesirea din perioada metateoriilor si a zero", ca stnga nu a fost niciodata
istoricismului afecteaza totusi statul bu- puternica aici ori ca miscarile pre-
nastarii ca model de politici sociale cum cele antirasiste sau feministe
(Mishra, 1993; Pierson, 1991). Fara sa caracteristice postmodernismului
se hazardeze n a face predictii clare aici au o istorie mai veche face ca
privind viitorul politicilor sociale n ge- America de Nord sa fie postmo-
neral si a regimurilor bunastarii n spe- derna nainte de vreme. Acest fapt
607
Politici sociale
va determina, probabil, o amploare Se va trece de la politicile "de cla-
mai mica a schimbarilor n domeniul sa" la cele pluraliste, noile miscari
politicilor sociale (Mishra, 1990). sociale (ecologismul, comunitaris-
Europa, n ansamblu, va trebui sa mul, feminismul sau etnicismul) se
urmeze directia deja clara n SUA, vor dezvolta, "taind" limitele claselor
cu restrngerea rolului statului n sociale (Pierson, 1991; Mishra,
producerea bunastarii. Este posibil 1993).
ca "nu numai somajul zero dar si Expansiunea transnationala a fir-
universalismul sa nceteze de a mai melor si a marilor creditori va face
fi vazut ca sacrosanct n lumea din ce n ce mai dificil controlul
postmoderna" (Mishra, 1993, p. 35). national asupra fenomenelor eco-
Pe de alta parte, procesul de integrare nomice, dar va limita si posibilitatile
europeana va necesita acomodarea de presiune ale muncitorilor.
unor orientari diferite ale politicilor so- "Daca este ceva de importanta majora
ciale la existenta federala a noii Eu- pentru statul bunastarii dinspre post-
rope. Deja mai multe tari puternice modernism, acest ceva este spiritul
sprijina si ideea unei "cetatenii sociale" dionisiac al inovatiei, schimbarii si pro-
europene, si nu numai a "cetateniei gresului material ntruchipat de eco-
economice si partial politice" ca pna nomia de piata. Spiritul apolonian ntru-
acum. Oricum, vor fi dificil de mpacat
chipat de bunastarea sociala pare
orientarile diferite, precum cea nordica,
destinat sa ramna un element sub-
universalista, si cea anglo-saxona,
sidiar, unul care, n sens larg, trebuie
rezidualista (Leibfried, 1993).
sa se armonizeze cu interesele eco-
n plan global: nomice" (Mishra, 1993, p. 35).
Tripartitismul (sau neocorporatis- Pentru Romnia, evolutia politicilor so-
mul) ca modalitate de management ciale sta sub semnul problemelor eco-
a conflictelor de munca si va nomice si al destinului sau european.
continua declinul (Mishra, 1993). Pentru ca necesitatea cresterii econo-
Puterea sindicatelor va continua sa mice (si a sporirii competitivitatii econo-
scada, cauzele principale ale feno-
miei romnesti pe piata internationala)
menului (cresterea numarului de
pune oarecum n plan secund proble-
"gulere albe", scaderea numarului
mele si politicile sociale si pentru ca
de muncitori manuali si trecerea
resursele bugetare sunt n continuare
multora n sectorul particular) fiind
tendinte dificil de stopat (Mishra, insuficiente, orientarea rezidualista a
1993). Din nou, influenta americana politicilor sociale "romnesti" postrevo-
exercitata prin organisme interna- lutionare se va mentine cel putin pe
tionale (precum FMI), dar si prin termen mediu.
puternicele companii transnationale Masurile populiste, cu caracter elec-
americane va determina apropierea toral si cosmetic, si semiinstitutionali-
si a altor economii de modelul zarea asemanatoare cu cea descrisa
american, n care sindicatele au un de Leibfried ca fiind caracteristica ta-
rol redus n elaborarea politicilor rilor latine (mai ales celor nou venite n
economice si sociale. Uniunea Europeana) nu mai pot con-
tinua fara o eficientizare a utilizarii fon-
608
Politici sociale adresate femeilor
durilor sociale. Rabdarea ajunsa la plementaritatii si subsidiaritatii, a rolului

extrem a populatiei saracite si presiu- statului, familiei si comunitatii n asigu-
nile internationale vor determina pro- rarea protectiei sociale. Masurile uni-
babil masuri de protectie sociala mai versaliste, desi de dorit, par departe de
coerente si mai responsabile. Ele nu a fi probabile sau posibile n Romnia
pot avea nsa caracter universalist, acestui nceput de mileniu. \Marian
pentru ca populatia oficial activa este Preda[
mpovarata de rate de dependenta Vezi si: statul bunastarii; modele de
uriase si pentru sistemele de asigurari, politici sociale; justitie sociala;
si pentru masurile de asistenta sociala. justitie distributiva; justitie
O ameliorare a echitatii redistribuirii se procedurala; cetatenie; egalitate;
face deja vizibila prin noua lege a echitate verticala; echitate orizon-
pensiilor si se va extinde probabil si la tala; economia bunastarii; buna-
sistemul de asistenta sociala. stare sociala; noile miscari sociale
Familia va juca probabil si n viitor un cu impact asupra redistribuirii
rol important, iar principiul subsidia- bunastarii; politici sociale
ritatii este posibil sa fie "adoptat" si de postmoderne
oamenii politici si institutionalizat. Bibliografie selectiva: Alcock, Erskine
Un alt factor de presiune va veni si May (1998); Barr (1998); Esping-
dinspre Europa, unde procesul de in- Andersen (1990); Mishra (1993);
tegrare este conditionat si de indicatori Pierson (1991, 1998); C. Zamfir si E.
sociali. Romnia, ca tara aspiranta la Zamfir (1995); Zamfir (1999)
un loc ntre tarile membre ale Uniunii
Europene, va trebui sa-si armonizeze
politicile sociale cu cele comunitare. n Politici sociale adresate
acest plan, este posibil sa asistam la o femeilor
dubla presiune vest-europeana asupra
Romniei, att prin intermediul crite- Termenul de politici sociale adresate
riilor economice de admitere n UE, ct femeilor vizeaza un spectru larg de
si prin intermediul criteriilor sociale si problematici care au ca obiectiv central
ale respectarii drepturilor omului. Daca asigurarea egalitatii de sanse ntre
adaugam la toate acestea exigentele femei si barbati si cresterea participarii
NATO fata de tarile din est privind femeilor la sfera publica, sfera privata
modernizarea tehnicii de lupta ca o fiind considerata n mod traditional ca
conditie pentru aderare, vom asista la destinata femeilor.
o presiune fantastica asupra bugetului Obtinerea de drepturi cetatenesti egale
n urmatorii ani. n aceste conditii, este cu ale barbatilor, cum ar fi dreptul la
probabil ca partea sociala a bugetului vot sau dreptul de libera asociere, a
sa ramna scazuta, probabil la nivelul fost realizata n majoritatea statelor lu-
actual. mii moderne. Din acest motiv, cele mai
Singura posibilitate viabila de mbuna- multe masuri de politici sociale desti-
tatire a serviciilor sociale si a nivelului nate femeilor vizeaza aspecte precum
de trai care se ntrezareste este o m- mbunatatirea conditiilor economice ale
binare ct mai buna, pe principiile com- femeilor, participarea la viata politica,
implicarea n luarea deciziilor politice
609
care le afecteaza direct situatia, pro- pentru femei, care au fost istoric
tectia femeilor n sfera vietii private defavorizate (Raes, 1999). Acest tip de
(fata de violenta domestica, abuzuri abordari include o serie larga de
sau hartuire sexuala). O contributie actiuni destinate crearii de sanse egale
esentiala n obtinerea de drepturi civile pentru femei, de intensitate diferita,
si sociale pentru femei a avut-o miscare variaza de la actiunea pozitiva si
carea feminista care a militat pentru actiunea afirmativa pna la discrimi-
aceste drepturi si a influentat n multe narea inversa. Actiunea pozitiva in-
cazuri deciziile politice. clude o serie de masuri care ncearca
Tipuri de abordri ale politicilor sa asigure integrarea femeilor n mun-
ca si educatie, tinnd cont de faptul ca
de promovare a anselor egale acestea au o serie de responsabilitati
Exista mai multe tipuri de abordari care
suplimentare n cadrul familiei, ncer-
au fost urmate pentru protejarea inte-
cnd practic sa echilibreze balanta
reselor femeilor si pentru a asigura munca-familie (p. 171). n aceasta ca-
acestora participarea ct mai activa la tegorie sunt incluse o serie de masuri
sfera publica. Acestea pot fi aplicate n de tip educational, cum ar fi organi-
domenii diferite, iar optiunea pentru zarea de cursuri speciale pentru femei
una dintre ele depinde n mare masura care sa le introduca n noile tehnologii,
de optiunea ideologica a celor care acces la studii de tip seral pentru
elaboreaza politica respectiva, precum femeile care vor sa si continue studiile
si de situatia femeilor din tara respec- dupa ce au copii sau masuri legate de
tiva si de sustinerea din partea popu- accesul la piata muncii, de exemplu,
latiei pentru un anumit tip de abordare. asigurarea unui program flexibil de
Un prim tip l reprezinta tratamentul munca, slujbe cu program redus, mun-
egal. Aceasta abordare, sustinuta de ca la domiciliu.
liberalism si n special de feminismul
Discriminarea pozitiva (actiunea afir-
liberal, prevede acordarea de acces
mativa, cum este numita aceasta n li-
egal si tratarea n maniera similara a
teratura americana) merge mai de-
femeilor si barbatilor, fara sa se ia n
parte si vizeaza nu egalitatea de sanse
considerare existenta unor diferente de
sau cea a conditiilor, pe care ncearca
gen. Astfel, prin acordarea de drepturi
sa le promoveze actiunea pozitiva, ci
egale si a accesului egal, persoanele
egalitatea rezultatelor. Aceasta se obti-
au practic sanse egale pe piata, iar
ne prin aplicarea de politici destinate
diferentele care apar ntre acestea se
sa transforme inegalitatile de conditii
datoreaza diferentelor de competenta,
existente n egalitatea rezultatelor (Ba-
si nu de gen. Conform acestei abordari,
gilhole, 1997). Asa cum arata autoa-
este suficient sa nu existe interdictii n
rea, aceasta abordare este sustinuta
ceea ce priveste accesul femeilor la
mai ales de stnga politica radicala,
educatie sau angajare pentru a se
dar si de feminismul radical. Astfel,
asigura participarea femeilor la sfera masurile prevazute a fi aplicate sunt
publica. destinate sa repare nedreptatile tre-
Un al doilea tip de abordari porneste cute, intervenind la nivelul rezultatelor
de la recunoasterea diferentelor de prezente. Ariile cel mai des vizate sunt
gen si cauta sa creeze oportunitati angajarea si educatia. Discriminarea
610
pozitiva prevede adoptarea de masuri exemplu, favorizau mai mult barbatii
care sa duca la cresterea numarului pentru obtinerea unei slujbe; introdu-
categoriilor subreprezentate ntr-o anu- cerea de noi proceduri de selectie,
mita profesie sau la un anumit loc de masura destinata sa compenseze tot
munca. Programele actiunii afirmative/ lipsurile procedurilor de selectie, dar
discriminarii pozitive si fixeaza obiec- prin restructurarea acestora; utilizarea
tivul urmarit n doua forme: scopuri si genului n realizarea selectiei, adica
cote. n primul caz, programul sta- preferarea angajarii femeilor ntr-o
bileste anumite scopuri n ceea ce anumita pozitie.
priveste compozitia fortei de munca Un ultim tip de strategie care se n-
sau a populatiei scolarizate si anumite cadreaza n aceasta categorie l repre-
orare de punere n practica a acestor zinta discriminarea inversa. Aceasta
scopuri. De exemplu, o organizatie si reprezinta preferinta bazata pe gen
propune ca, n 15 ani, jumatate dintre pentru femei n competitia pentru o
angajatii sai ce ocupa o anumita resursa rara, dezavantajndu-i pe bar-
pozitie sa fie femei. Astfel, si stabileste
bati (Peters, 1999). Autoarea face dis-
ca scop ca, n urmatorii 7 ani, 35% din
tinctia ntre discriminarea inversa sla-
cei care ocupa pozitia respectiva sa fie
ba, care reprezinta preferinta pentru
femei, n 10 ani 45%, iar n 15 ani
femei n fata barbatilor n acordarea
50%. Cel de-al doilea tip de obiective
unui post, cnd candidatii au calificare
utilizate este reprezentat de cote, care
reprezinta procente fixe stabilite. De egala, si discriminarea inversa puter-
exemplu, o organizatie si stabileste nica, reprezentata de cazul n care
drept scop ca 30% dintre managerii de sunt preferate pentru un anumit post
nivel mediu sa fie femei. Atunci cnd femeile indiferent de calificarea pe care
se va face selectia pentru posturile o au. Discriminarea inversa reprezinta
respective vor avea prioritate femeile cazul extrem al acestor strategii bazate
pna n momentul n care se atinge pe recunoasterea diferentelor de gen.
cota respectiva. Clayton si Crosby Un al treilea tip de abordare porneste
(1992) identifica o serie de masuri de la recunoasterea faptului ca exista
utilizate de discriminarea pozitiva/ac- nu numai diferente ntre femei si bar-
tiunea afirmativa pentru a-si realiza bati, ci si ntre femei si femei si ntre
obiectivele. Printre acestea se numara: barbati si barbati (Roes, 1999), adica
organizarea de programe de pregatire femeile nu reprezinta un grup omogen.
speciale, destinate sa ndrepte ina- Aceasta abordare, numita a acceptarii
decvarile n pregatirea profesionala, diferentelor, si are originea n teoriile
care sunt utile atunci cnd membrii postmoderne care valorizeaza dife-
grupurilor dezavantajate, respectiv ferenta si diversitatea. Acceptarea dife-
meile, n cazul luat n discutie, sunt rentelor porneste de la ideea ca
deficienti n ceea ce priveste pregatirea normele sociale sunt, de fapt, normele
profesionala, dar nu din cauza lipsei de masculine si de aceea este necesara
competenta, ci din cauza lipsei de cunoasterea si constientizarea acestor
oportunitati; recrutarea tintita, destinata norme si valori, pentru a le putea
sa compenseze deficientele nlocui cu un alt set de valori si norme
procedurilor de selectie, care, de care sa accepte diversitatea si dife-
611
renta. Aceasta abordare s-a dezvoltat privire la egalitatea de sanse ale celor
mult n urma lucrarilor Conferintei doua sexe n ceea ce priveste accesul
Mondiale a Femeilor de la Beijing, care la educatie au fost cele care au permis
a avut loc n 1995. Masurile promovate accesul liber al femeilor la educatie,
vizeaza n primul rnd recunoasterea interzicnd discriminarea n accesul la
androcentricitatii, care presupune iden- institutiile de nvatamnt n functie de
tificarea si constientizarea valorilor si sexul candidatului. nsa re-
normelor existente n societate, pre- prezentantele miscarii feministe au
cum si nlocuirea acestora. Un alt tip aratat ca tratamentul egal n ceea ce
de masura caracteristica acestei abor- priveste accesul la educatie nu este
dari o reprezinta raportarea de statistici suficient, deoarece femeile au o serie
dezagregate pe sexe, adica raportarea de nevoi speciale generate de rolurile
datelor referitoare la populatie separat de gen traditionale, revenindu-le astfel
pentru femei si barbati, fapt care ajuta o serie de sarcini n sfera domestica,
la surprinderea mai fidela a situatiei sarcini care le ngreuneaza accesul la
celor doua genuri n parte si la eva- procesul educativ. Din acest motiv, nu
luarea mai buna a efectelor pe care le este suficienta asigurarea tratamentu-
au politicile destinate femeilor. Suedia lui egal, ci este necesara si asigurarea
a fost prima tara care a introdus n anii de conditii egale, prin adaptarea pro-
'80 acest tip de raportare. Un alt tip de cesului de nvatamnt la nevoile speci-
masuri promovate l reprezinta implica- fice ale femeilor. Masurile folosite pen-
rea beneficiarilor, respectiv a femeilor tru a asigura egalitatea conditiilor vi-
care beneficiaza, n furnizarea de ser- zeaza organizarea de cursuri speciale
vicii sociale, respectiv informarea si pentru femei care sa le familiarizeze cu
consultarea acestora cu privire la tipul noile tehnologii, de exemplu, si sa le
de servicii care sunt oferite. faciliteze astfel accesul pe piata muncii
dupa o perioada de ntrerupere dato-
Tipuri de msuri destinate s rata cresterii copiilor sau organizarea
asigure anse egale pentru femei de cursuri cu program seral sau de
Politicile destinate sa asigure sanse nvatamnt la distanta care sa permita
egale pentru femei n ceea ce priveste combinarea programului de munca si
participarea la sfera publica s-au dez- de ngrijire a copiilor cu cel educativ.
voltat n mai multe sectoare ale vietii Alte masuri merg mai departe si aplica
sociale. O mare atentie a fost acordata metodele discriminarii pozitive n edu-
educatiei si pregatirii profesionale, an- catie, deoarece considera ca nici asi-
gajarii si reconcilierii dintre angajare si gurarea egalitatii conditiilor nu este
viata de familie, precum si participarii suficienta pentru repararea inegalita-
femeilor la viata politica. tilor de gen. Programele incluse n
n domeniul educatiei, masurile adop- aceasta categorie prevad masuri pre-
tate acopera o gama larga de abordari cum selectarea preferentiala a femeilor
ale sanselor egale amintite anterior, n ceea ce priveste accesul la educatie
mergnd de la egalitatea tratamentului sau crearea de locuri speciale pentru
pna la discriminarea pozitiva. Probabil femei n anumite forme de nvatamnt,
ca primele masuri care au fost luate cu mai ales n cadrul unor ramuri si spe-
cializari n care femeile sunt subre-
612
prezentate, cum ar fi cazul speciali- rece s-a constatat existenta unei se-
zarilor tehnice sau al stiintelor exacte. gregari att orizontale, ct si verticale
Un exemplu al utilizarii unor astfel de la nivelul pietei muncii (Bagilhole,
programe l reprezinta cele dezvoltate 1997; Roes, 1999). Segregarea verti-
n Statele Unite, n anii '70, de univer- cala a pietei muncii presupune faptul
sitati precum Berkley si Stanford, care ca femeile si barbatii sunt angajati n
vizau procesul de selectie n cadrul aceleasi domenii, nsa barbatii detin
institutiilor de nvatamnt superior, att pozitii ierarhic superioare, n timp ce
la nivelul studentilor, ct si la nivelul segregarea orizontala implica faptul ca
cadrelor didactice (Clayton, Crosby, femeile sunt angajate n sectoare de
1992). Un alt exemplu n acest sens l activitate economica diferite de cele n
constituie programul Opportunity 2000, care sunt angajati barbatii. Si n acest
care include 32 de universitati din caz, masurile adoptate variaza de la
Marea Britanie, printre care Oxford si tratamentul egal, care prevede elimina-
Cambridge. Programul are drept scop rea restrictiilor de gen att n angajarea
explicit mbunatatirea reprezentarii fe- n anumite domenii de activitate, ct si
meilor n cadrul nvatamntului supe- n promovarea n cadrul organizatiilor,
rior, la toate nivelurile acestuia, precum la discriminarea pozitiva. Un exemplu
si cresterea numarului de femei n do- al politicilor care promoveaza discrimi-
menii si specializari precum stiintele narea pozitiva n ceea ce priveste an-
exacte sau ingineria. gajarea n munca este furnizat de
O alta revendicare a miscarii feministe Statele Unite, unde programele de
a fost eliminarea stereotipurilor de gen actiune afirmativa sunt foarte dezvol-
manifestate de catre personalul didac- tate. n afara institutiilor guvernamen-
tic n cadrul procesului educativ. Pen- tale care promoveaza actiunea afir-
tru a raspunde unei astfel de solicitari mativa, statul impune firmelor private
este necesara att revizuirea curri- care au contracte cu agentiile guver-
culumului scolar, ct si educarea celor namentale stabilirea de cote sau de
implicati n procesul de nvatamnt, n scopuri si orare pentru angajarea
sensul eliminarii acestor stereotipuri si femeilor.
prejudecati.
Un alt set de politici destinate sa
Un alt domeniu considerat prioritar sustina implicarea femeilor n munca
pentru promovarea egalitatii de sanse este reprezentat de masurile destinate
pentru femei l reprezinta angajarea n sa reconcilieze munca platita si viata
munca. Si n acest caz, masurile adop- de familie. n aceasta categorie sunt
tate de diferite state variaza de la inter- incluse masuri precum asigurarea unui
zicerea discriminarii n functie de gen, program de lucru flexibil, ncurajarea
n ceea ce priveste selectarea, promo- muncii cu jumatate de norma sau a
varea si plata n munca, pna la ma- celei la domiciliu. Tot n aceasta cate-
suri de selectare preferentiala propuse gorie sunt incluse prevederile legale
de actiunea afirmativa. nsa politicile care stabilesc drepturile femeilor care
din acest sector nu vizeaza doar cres- si ntrerup activitatea pentru nasterea
terea angajarii n munca a femeilor, ci sau ngrijirea copiilor, precum si ofe-
si dezagregarea pietei muncii, deoa- rirea de facilitati destinate ngrijirii co-
613
piilor (crese, gradinite, scoli cu orar n aceasta activitate, deoarece ambii
prelungit). Tipuri de masuri care intra parinti pot beneficia de acest drept,
n aceasta categorie sunt concediul existnd chiar propuneri la nivelul
maternal si concediul parental sau legislatiei Uniunii Europene pentru obli-
garantarea drepturilor pe care le au pe gativitatea ca ambii parinti sa benefi-
piata muncii femeile gravide. Masurile cieze pe rnd de acest drept (Loh-
legislative destinate protectiei femeilor kamp-Himmighofen, Dienel, 2000).
gravide pe piata muncii prevad inter- Suedia a introdus concediul parental
zicerea concedierii femeilor pe motiv din 1974, iar beneficiile financiare ge-
de sarcina si a expunerii acestora la neroase oferite parintilor n aceasta
conditii de munca ce ar putea sa le perioada stimuleaza att mamele, ct
afecteze sanatatea. si tatii sa si ntrerupa activitatea pentru
Legislatia n domeniul concediului de cresterea copiilor (Bergqvist, Jungar,
maternitate prevede garantarea locului 2000).
de munca pentru femeile care si ntre- Un domeniu conex angajarii n munca
rup activitatea pentru nasterea unui l constituie sustinerea veniturilor pe
copil, precum si garantarea tuturor care le au femeile. Masurile promovate
drepturilor care provin din contractul de n acest domeniu pot fi grupate n trei
munca. n plus, este prevazuta ntreru- categorii: masuri referitoare la impozi-
perea activitatii pentru o anumita peri- tarea veniturilor, masuri referitoare la
oada de timp, care variaza de la 14 beneficiile contributorii pentru femei si
saptamni, n tari precum Suedia si oferirea de servicii si beneficii sociale
Germania, la 22 de saptamni n Italia. necontributorii pentru femei. Aplicarea
De asemenea, plata n timpul acestui impozitului pe venitul individual, si nu
concediu variaza, plata drepturilor ba- pe cel al familiei, a constituit un ele-
nesti fiind integrala n Franta, Ger- ment esential n stimularea participarii
mania, Portugalia si 75% din salariu n la piata muncii a femeilor n tarile
Suedia si Spania (Lohkamp-Himmig- nordice (Bergqvist, Jungar, 2000).
hofen, Dienel, 2000). Practicarea sistemului de impozitare a
O alta masura destinata reconcilierii venitului ntregii familii, n tari precum
dintre munca si familie o constituie Germania, duce la descurajarea parti-
introducerea n multe tari europene a ciparii femeii pe piata muncii, deoarece
concediului parental, care da dreptul adaugarea unui venit suplimentar la cel
parintilor sa si ntrerupa munca pentru al barbatului duce la cresterea
o perioada de timp n scopul ngrijirii excesiva a impozitului aplicat pe venit.
copiilor, pastrndu-si nsa locul de n aceste conditii, pentru familie este
munca si fiindu-le garantate toate mai avantajos ca femeia sa nu lucreze
drepturile care decurg din contractul de (Scheiwe, 2000).
munca. Plata acestui concediu variaza Un alt tip de masuri sunt cele refe-
de la o tara la alta. Scopul acestei ritoare la beneficiile contributorii pentru
masuri nu este doar de a da mamelor femei. Conform modelului traditional de
posibilitatea de a-si ntrerupe activita- familie, pentru tarile vest-europene,
tea pentru cresterea si ngrijirea co- barbatul este cel care participa pe
piilor, ci de a-i implica pe ambii parinti piata muncii si care beneficiaza de
614
asigurarile pe care le plateste, n timp acorda mai mare prioritate n ceea ce
ce femeia care este casnica este aco- priveste protectia femeilor si de la tipul
perita de asigurarea pe care o are de masuri preferate, pot fi identificate
sotul. Acest model genereaza depen- doua tipuri de sisteme de astfel de
denta femeilor de sotii lor si de asigu- politici: sistemul promovat de Statele
rarile pe care le platesc acestia, fapt Unite si cel european. Privind compa-
care le face foarte vulnerabile. n plus, rativ cele doua tipuri de sisteme, se
chiar si n cazul n care participa la poate constata ca sistemul promovat
piata muncii, femeile au o traiectorie de Statele Unite actioneaza mai mult
profesionala diferita de cea a barba- prin intermediul hotarrilor judecato-
tilor, deoarece este influentata de ntre- resti si mai putin pe cale legislativa
ruperea muncii pentru nasterea si (Peters, 1999), cum este cazul siste-
ngrijirea copiilor. Din aceste motive, mului european promovat de Uniunea
autori precum Bagilhole (1997) indica Europeana. Constitutia SUA nu garan-
necesitatea elaborarii unor scheme de teaza explicit egalitatea ntre sexe, n
beneficii contributorii care sa tina schimb politicile actiunii afirmative sunt
seama de pozitia femeii pe piata mun- bine institutionalizate si implementate
cii si de patternul specific de angajare (p. 7). Practic, politicile si masurile pro-
al acestora. De asemenea, autoarea movate de actiunea afirmativa au fost
propune si schimbarea politicii de acor- introduse n anii '60, pentru a elimina
dare a unor beneficii sociale gratuite discriminarea rasiala, ulterior aceste
doar familiei cu acordarea individuali- politici au fost preluate si utilizate n
zata de astfel de beneficii, tot pentru a asigurarea de sanse egale pentru
sparge patternul de dependenta a fe- femei si multe din programele actuale
meii de barbat. sunt comune, viznd protectia ambelor
grupuri (Peters, 1999).
Politicile de protectie a femeilor nu se
limiteaza doar la sfera publica, ci regle- Spre deosebire de acest model, n
menteaza si sfera privata. n multe tari, Europa, politicile elaborate pentru pro-
legislatia pentru protectia femeilor n tectia femeilor se centreaza predomi-
cadrul sferei private a fost adoptata tot nant pe asigurarea egalitatii de sanse
sub impulsul miscarii feministe. Regle- pentru acestea, iar pentru protectia
grupurilor minoritare sunt promovate o
mentarile n cazul sferei private vizea-
serie de masuri distincte chiar daca
za violenta domestica, abuzul sexual,
acestea utilizeaza tot strategii de asi-
hartuirea sexuala (vezi si violenta do-
gurare a egalitatii de sanse. Construite
mestica).
pornind de la modelul egalitatii de
Tipuri de politici sociale adresate sanse oferite pentru persoanele de cu-
femeilor loare, politicile de suport destinate
Politicile adresate femeilor se structu- femeilor sunt mai focalizate pe domenii
reaza n mod diferit n fiecare stat n precum educatia si angajarea si acor-
parte, n functie de cultura tarii respec- da o atentie mai redusa reconcilierii
tive, de valorile sociale dominante, de ntre munca si viata de familie. Desi
tipul de familie, de cultura politica. sistemul educational al SUA ncura-
Pornind de la domeniile carora li se jeaza participarea ct mai larga a co-
piilor la nivelul prescolar, costurile fiind
615
suportate partial de stat (n proportie specific, de cultura specifica si de su-
de 25% - Gormley, 2000), facilitatile portul pe care l acorda populatia unui
pentru cresterea si ngrijirea copiilor anumit tip de masuri. n plus, tarile
fiind numeroase, nu exista, de exem- componente ale Uniunii Europene au
plu, concediu maternal platit. Modelul aderat la Uniune avnd "seturi diferite
european, n schimb, pune un accent de interese si asteptari, n termenii cul-
crescut pe politicile de reconciliere turii politice si ai mediului politic, fapt
dintre viata de familie si munca si pe care a influentat tratarea problematicii
implicarea ambilor soti n cresterea si de gen la nivel supranational" (Han-
ngrijirea copiilor. Pornind initial, n anii trais, 2000, p. 19). Deci nu doar Uniu-
'70, de la centrarea pe asigurarea platii nea Europeana exercita, prin interme-
egale pentru munca egala, politicile diul legislatiei adoptate, influente asu-
promovate de Uniunea Europeana n pra statelor membre si a celor can-
anii '90 pun accentul pe tratamentul didate la aderare, ci si acestea au o
egal pe piata muncii si pe reconcilierea contributie specifica la politicile adop-
dintre munca si familie (Stratigaki, tate de Uniune.
2000). Lohkamp-Himmighofen si Dienel (2000)
O alta caracteristica a sistemului pro- identifica n Europa sase modele sau
movat de Statele Unite este faptul ca "tipuri ideale" de politici destinate sa
actiunea afirmativa vizeaza integrarea favorizeze egalitatea de sanse ntre
n munca a ct mai multor femei, nu femei si barbati prin reconcilierea
doar n sectorul economic public, ci si dintre munca si familie.
n cel privat, existnd o serie de masuri 1. Modelul egalitarist prietenos fata de
de stimulare a angajatorilor pentru se- femei este promovat de tarile scandi-
lectia si promovarea femeilor n mun- nave. Politica promovata este centrata
ca. Spre deosebire de acest model, pe asigurarea unor structuri de ega-
politicile promovate de statele euro- litate ntre femei si barbati n toate
pene au dus la angajarea femeilor pre- aspectele vietii sociale si economice,
dominant n sectorul public, fapt care a incluznd distributia egala a muncii
condus la segregare ocupationala ori- platite si a celei neplatite prestate n
zontala, femeile fiind angajate n sec- gospodarie. Politicile propuse vizeaza
torul public, n care salariile sunt n stimularea participarii femeii la piata
general mai mici, n timp ce barbatii muncii si implicarea barbatilor n ngri-
sunt angajati n sectorul privat, unde jirea copiilor si n viata de familie. Ma-
salariile sunt mai mari (Esping-Ander- surile concrete folosite pentru imple-
sen, 1997). Acest lucru este caracte- mentarea acestor politici sunt: oferirea
ristic mai ales pentru statele scandi- de concedii parentale platite, introdu-
nave, asa cum arata autorul citat. cerea unui model flexibil al zilei de
nsa politicile promovate de tarile euro- munca, precum si facilitati pentru cres-
pene nu sunt identice, chiar daca multe terea si ngrijirea copiilor. Efectele ne-
dintre acestea se supun legislatiei gative ale acestui model constau n
adoptate de Uniunea Europeana. Fie- segregarea ocupationala si n discrimi-
care stat european a adoptat legislatia narea negativa a barbatilor n ceea ce
comuna n functie de cadrul legislativ priveste angajarea n sectorul public,
616
fapt sanctionat de catre Curtea Su- exista masuri destinate sa favorizeze
prema de Justitie a Uniunii Europene, mpartirea muncii domestice ntre par-
n cazul Suediei, n iulie 2000. teneri, Marea Britanie fiind, de altfel,
2. Modelul demografic orientat spre tara care s-a opus multor initiative ale
piata muncii este prezent n Franta si Uniunii Europene referitoare la asigu-
Belgia. Modelul promoveaza, de ase- rarea egalitatii de sanse, cum ar fi ca-
menea, politici prietenoase fata de fe- zul celei care prevede obligativitatea
mei, dar cu alt scop fata de primul mo- concediului parental pentru ambii pa-
del prezentat. Daca n cazul modelului rinti. Trebuie mentionat ca n Marea
egalitarist scopul era de a asigura Britanie tatii nu au drept la concediul
egalitatea de sanse ntre femei si parental. n aceste conditii, se dezvolta
barbati, n cazul celui de-al doilea mo- un model de segregare a rolurilor n fa-
del, scopul este de a exploata ntregul milie, femeia fiind considerata n primul
potential al fortei de munca si de a rnd ca ndeplinind rolul de ngrijire a
mentine balanta demografica. Astfel, copiilor si familiei si n al doilea rnd pe
sunt promovate masuri care sa ncura- cel de aducatoare de venit.
jeze participarea ct mai crescuta a 4. Modelul celor trei faze, dezvoltat de
femeilor la piata muncii, cu o ntreru- Austria, Germania, Luxemburg si Olan-
pere de scurta durata pentru nasterea da, favorizeaza implicarea n munca a
copiilor. De asemenea, n ambele tari barbatilor si retragerea de pe piata
este pus la punct un sistem public de muncii a femeilor dupa ce s-au casa-
ngrijire a copiilor, menit sa asigure att torit si au copii. Autoarele identifica
facilitati pentru femei, ct si sociali- existenta unui pattern care cuprinde
zarea corespunzatoare a copiilor. Pen- trei faze, care este urmat de evolutia
tru ca nu are scopul de asigurare a diferitelor etape ale vietii de familie si
egalitatii de sanse ntre sexe, modelul de munca a femeilor. O prima faza
nu sprijina deloc mpartirea muncii este cea anterioara formarii familiei si
domestice neplatite, cum se ntmpla aparitiei copiilor. Aceasta etapa este
n cazul primului model. caracterizata de implicarea cu norma
3. Modelul liberal orientat spre piata ntreaga a femeilor n munca. O a doua
muncii este promovat de Marea Bri- etapa este cea a formarii familiei si a
tanie si Irlanda. n cazul acestor state, aparitiei copiilor, n care femeile para-
reconcilierea dintre familie si munca nu sesc piata muncii. Cea de-a treia etapa
a constituit o prioritate, statul neimpli- este caracterizata de revenirea gra-
cndu-se pentru dezvoltarea unor ast- duala a femeilor pe piata muncii, n
fel de politici. Grija pentru asigurarea multe dintre cazuri n slujbe cu juma-
de facilitati destinate cresterii si ngrijirii tate de norma, mai ales dupa ce copiii
copiilor revine doar angajatorilor, n ating vrsta scolara. Deoarece se con-
eventualitatea n care acestia sunt sidera ca ngrijirea cea mai adecvata a
interesati sa foloseasca si forta de copiilor o realizeaza mama, exista re-
munca feminina. Familia este cea care lativ putine facilitati destinate cresterii
trebuie sa si faca singura aranjamen- si ngrijirii copiilor, concediul parental
tele necesare ngrijirii copiilor, fara nici fiind destinat n principal femeilor si
un ajutor din partea statului. n plus, nu ntinzndu-se pe o perioada relativ
617
lunga de timp, nsa fiind platit la un sunt incluse pe agenda politica, iar
nivel scazut. Politicile destinate impli- slaba raspndire a unor facilitati desti-
carii tatilor n ngrijirea copiilor si n nate usurarii muncii casnice (de exem-
mpartirea treburilor casnice sunt slab plu, aparatura electro-casnica) necesi-
dezvoltate. ta un efort n plus depus de femei n
5. Modelul mediteranean bazat pe fa- cadrul gospodariei (Elena Zamfir et.
milie este caracteristic pentru Spania, al., 1999).
Italia, Portugalia si Grecia. n aceste n schimb, regimul comunist a impus o
tari, rolul ngrijirii copiilor revine integral politica a cotelor de participare a fe-
familiei, mai ales celei extinse, fara nici meilor la viata politica, amintind de ma-
un ajutor din partea statului. n plus, surile discriminarii pozitive, dar care nu
problema diviziunii rolurilor de gen nu a fost numita oficial astfel niciodata.
este pusa n discutie. n lipsa unor Astfel, n 1987, n Marea Adunare Na-
reglementari care sa garanteze pastra- tionala a Romnei (vechiul for legis-
rea locului de munca n timpul conce- lativ), 34% dintre cei care l constituiau
diului de maternitate, cele mai multe erau femei, iar la nivelul guvernului,
femei parasesc piata muncii dupa nas- cinci ministri din 40 erau femei. Cu
terea unui copil. Politicile destinate sa toate acestea, numarul de femei care
asigure egalitatea de sanse n ceea ce faceau parte din Biroul Politic Executiv
priveste participarea la piata muncii au al partidului, forul cel mai nalt al de-
devenit obiectiv politic n anii '90, sub ciziei politice, era foarte redus; n 1987,
presiunea Uniunii Europene. din cei 21 de membri ai biroului, doar
6. Modelul socialist est-european, ca- doua erau femei (Monica Fong, 1996,
racteristic pentru tarile ex-comuniste, p. 39). Se poate afirma ca rolul fe-
are caracteristici asemanatoare cu mo- meilor n viata politica era mai degraba
delul demografic. Scopul acestui model unul decorativ dect de participare la
este sa asigure participarea ct mai luarea deciziilor (UNICEF, 1999), fiind
larga a femeilor la munca, n contextul impus de ideologia promovata oficial.
politicii promovate de aceste state de Se impun a fi subliniate doua aspecte
ocupare completa a fortei de munca, si cu privire la promovarea egalitatii ntre
cresterea demografica, obiectiv politic sexe n timpul regimului comunist n
important. n acest context, aceste tari cazul Romniei. Lupta mpotriva discri-
au dezvoltat att masuri care sa sti- minarii nu s-a realizat prin intermediul
muleze angajarea n munca a femeilor, mijloacelor juridice, ci a fost impusa
ct si un sistem bine pus la punct de prin mijloace politice si administrative.
crestere si ngrijire a copiilor, sustinut Astfel, sistemul juridic nu accentua
de catre stat. drepturile femeilor, ci drepturile tuturor
n aceasta categorie este inclusa si persoanelor, fara discriminare n func-
Romnia, vechiul regim promovnd tie de sex, religie, etnie (Elena Zamfir
politici de integrare ct mai larga a et. al., 1999). Un alt aspect care tre-
femeilor n munca, dublate de masuri buie sa fie mentionat este ca statutul
menite sa ofere sprijin femeilor n ngri- de egalitate nu este dobndit de catre
jirea copiilor. Totusi, masurile care sa femei n urma unui proces de revendi-
vizeze mpartirea muncii domestice nu
618
Politici sociale europene
care a unor drepturi, ci este impus de tice ale statelor vest-europene au

catre autoritate (UNICEF, 1999). adoptat n primele doua decade ale
Dupa 1989, situatia femeilor s-a schim- perioadei postbelice politici sociale me-
bat si n Romnia, ca si n celelalte tari nite a integra toate categoriile ntr-un
ex-comuniste. Desfiintarea sistemului sistem cvasiuniversal de securitate
de cote a dus la scaderea participarii sociala, diminund pe aceasta cale
atractivitatea modelului comunist prac-
femeilor la viata politica, iar somajul a
ticat de statele din sistemul sovietic si
afectat participarea acestora la piata
reducnd astfel potentialul destabili-
muncii, chiar daca aceasta se mentine
zator al partidelor si miscarilor sociale
la cote ridicate. n plus, destramarea de stnga, ntr-o perioada de crestere
sistemului de protectie sociala a afec- a aspiratiilor economice si politice.
tat si serviciile destinate cresterii si n- Integrarea clasei muncitoare si a clasei
grijirii copiilor. n schimb, au fost luate de mijloc n sistemul protectiei sociale
n discutie o serie de initiative legis- publice (sisteme de pensii si asigurari
lative menite sa sprijine asigurarea de sociale, programe nationale de sa-
sanse egale pentru femei si barbati. Un natate si educatie publica, politici n
rol important l-a jucat adoptarea Legii domeniul locuintelor sociale, al familiei,
concediului pentru cresterea si ngri- al protectiei copiilor si a categoriilor
jirea copiilor, care da posibilitatea ntre- marginalizate economic si social) s-a
ruperii muncii pentru ngrijirea copiilor facut ntr-un context economic special,
n conditiile garantarii locului de mun- n care controlul nalt al circulatiei capi-
ca. n aceasta categorie sunt incluse talurilor si stabilitatea cursurilor de
proiectul de lege privind egalitatea de schimb au permis utilizarea cu succes a
sanse, precum si cel referitor la con- politicilor keynesiste de stimulare a ce-
cediul paternal, care este destinat sa rerii agregate si de reducere a soma-
ncurajeze implicarea ambilor soti n jului. Beneficiind de posibilitatea modi-
munca neplatita din gospodarie. \Ma- ficarii parametrilor politicii fiscale si mo-
lina Voicu[ netare n vederea mentinerii unui nivel
nalt al ocuparii factorilor de productie,
Vezi si: politici sociale privind protectia statele capitaliste occidentale au struc-
familiei si a copilului n Romnia; turat relatiile economice si politice in-
discriminare; violenta domestica; terne pe directia cresterii interventio-
piata muncii nismului statal si a dependentei ceta-
Bibliografie selectiva: Berqqvist si tenilor fata de politicile publice eco-
Jungar (2000); Bagilhole (1997); nomice si sociale, ntarind pe aceasta
Lahkamp-Himmighofen si Dienel cale sentimentul de identitate nationala
(2000); E. Zamfir (1999) si legitimitatea structurilor politice ale
statului national, n particular a inter-
ventionismului sau fiscal: cheltuielile
publice pentru protectie sociala (exclu-
Politici sociale europene siv cele pentru educatie) au crescut n
cele 15 tari care fac parte actualmente
Cu scopul de a evita repetarea crizelor
din Uniunea Europeana de la 19% din
economice interbelice si instabilitatea
produsul intern brut n 1970 la 28,4%
social-politica generata de functiona-
n 1995 (vezi statul bunastarii).
rea nengradita a pietelor, elitele poli-
619
ncepnd cu anii 80, diferitele modele 1992 la 9,5%, cele mai nalte niveluri
de politici economice si sociale adop- nregistrndu-se n Spania, Irlanda,
tate de societatile capitaliste europene Belgia si Italia. Fara Luxemburg, a ca-
au cunoscut o convergenta graduala rui rata medie a somajului n aceeasi
datorita simetriei socurilor economice perioada a fost de numai 1,4%, rata
exercitate de procesul de globalizare somajului n CEE a fost n acest
(cresterea competitiei economice si ac- interval de 10,2%, adica de aproape
centuarea instabilitatii financiare si mo- cinci ori mai mare dect n anii 60.
netare mondiale) si de transformarea Solutiile de iesire din aceasta criza nu
structurii economiilor occidentale n au urmarit nici renuntarea completa la
directia productiei bazate pe tehnologii sistemul de politici sociale create la
avansate, precum si datorita similitudi- nivel national n decadele anterioare si
nilor existente n dinamica demografica nici transferul competentelor de politica
si culturala interna (procesul de mba- sociala la nivel supranational n forma
trnire a populatiei, afirmarea de mo- unei politici sociale "federalizate" care
dele familiale alternative, diversificarea sa omogenizeze complet practicile na-
si cresterea intensitatii aspiratiilor de tionale, ci au fost ndreptate pe doua
consum). Criza de legitimitate a sta- directii principale: adncirea integrarii
tului capitalist european, cauzata de economice supranationale si reforma
cresterea simultana a somajului si in- graduala a politicilor economico-soci-
flatiei n conditiile reducerii calitatii ser- ale existente. Reforma actuala a po-
viciilor sociale si cresterii datoriei pu- liticilor sociale face parte deci dintr-un
blice si deficitelor bugetare, a impus efort de reforma generala a politicilor
adoptarea de masuri adaptative n ve- publice ale statelor occidentale si ale
derea restabilirii viabilitatii fiscale si Uniunii Europene, proces complex de
monetare a politicilor economice si adaptare institutionala, menit a revita-
sociale. liza legitimitatea structurilor politice ale
n conditiile socurilor provocate de statului national si a consolida procesul
cresterea rapida a preturilor hidrocar- de reproducere a identitatii nationale,
burilor de import, a liberalizarii circu- ntr-o perioada de rapida schimbare
latiei capitalurilor si abandonarii siste- economica si culturala la nivel global,
mului de cursuri fixe de schimb creat la national, regional si local.
Bretton Woods, marja de manevra a O prima strategie de reducere a pro-
decidentilor guvernamentali s-a redus blemelor economico-sociale induse de
n mod considerabil, ntruct utilizarea cresterea inflatiei, a datoriei publice si
politicilor fiscale si monetare ca sti- a poverii fiscale create de cresterea
mulent al cresterii economice (prin numarului de someri si asistati sociali a
cresterea datoriei publice sau a masei fost ncercarea de punere n valoare a
monetare) nu poate duce ntr-un astfel potentialului neutilizat al sistemului
de context dect la plecarea masiva a economic european. Astfel, guvernele
capitalurilor, deprecierea cursului de vest-europene au decis accelerarea in-
schimb, reducerea investitiilor, creste- tegrarii politicilor economice nationale
rea inflatiei si a somajului: rata medie a n cadrul Comunitatii Economice Euro-
somajului n statele Comunitatii Econo- pene (CEE) si al succesoarei acesteia,
mice Europene s-a ridicat ntre 1982 si Uniunea Europeana (UE), prin crearea
620
Sistemului Monetar European n 1979 comune de reducere a somajului se

(menit a diminua instabilitatea cursuri- face n prezent prin intermediul Strate-
lor de schimb) si a pietei unice euro- giei europene de creare a locurilor de
pene la sfrsitul anilor 80 (liberalizn- munca, program anual, centrat pe
du-se astfel circulatia bunurilor, servi- cresterea capacitatii, adaptabilitatii si
ciilor, capitalurilor si fortei de munca flexibilitatii fortei de munca, pe ncura-
ntre economiile statelor membre), pre- jarea antreprenoriatului si pe asigu-
cum si prin programe de privatizare si rarea sanselor egale de acces pe piata
de reducere a puterii monopolurilor na- muncii. Aceasta strategie, operationa-
tionale. De asemenea, statele membre lizata anual n obiective sectoriale spe-
ale Uniunii Europene au decis crearea cifice, este implementata de guvernele
Uniunii Economice si Monetare n anii statelor membre prin intermediul Pla-
90, un program de integrare prin care nurilor nationale de creare a locurilor
suveranitatea nationala n domeniul de munca si este consolidata de Pactul
politicii monetare a fost transferata la european de creare a locurilor de
nivelul Bancii Centrale Europene, insti- munca, proces de dialog si coordonare
tutie supranationala responsabila pen- economico-politica ntre actorii implicati
tru noua politica monetara comuna ba- n proiectarea si implementarea poli-
zata pe moneda unica europeana, ticilor macroeconomice la nivel national
euro. Aceste masuri de cooperare eco- si european: sindicate, ministere,
nomica internationala, destinate a asociatii patronale, Comisia Europea-
reduce somajul structural prin relansa- na si Banca Centrala Europeana.
rea investitiilor si cresterea producti- O importanta directie de reforma vizea-
vitatii si competitivitatii, au condus la za politicile economico-sociale adop-
liberalizarea semnificativa a economi- tate la nivel national. Centralitatea po-
ilor vest-europene, la renuntarea gra- liticilor sociale ale statului bunastarii n
duala la politicile de tip keynesist ba- mentinerea si consolidarea identitatii
zate exclusiv pe managementul cererii nationale face ca guvernele statelor
agregate si la adoptarea de programe vest-europene sa fie extrem de reti-
antiinflationiste de macrostabilizare, n cente n implementarea de reforme
conformitate cu o perspectiva prepon- radicale n sfera drepturilor economico-
derent monetarista, materializata, de sociale. Din acest punct de vedere, ac-
exemplu, n criteriile de convergenta celerarea integrarii economice la nivel
fiscala si monetara necesare accesului supranational reprezinta o strategie de
n Uniunea Economica si Monetara. evitare a restructurarii radicale a rolului
n acelasi timp, initiativele de integrare interventionist al statului bunastarii sau
economica au fost completate cu o a conceptului de cetatenie sociala a-
dimensiune sociala prin introducerea, doptat n primele decade ale perioadei
n 1997, n Tratatul asupra Uniunii Eu- postbelice, un concept care ramne n
ropene, a unui capitol dedicat politicii nucleul ideologiilor politice contempo-
sociale si crearii de locuri de munca. rane, ca baza pentru mentinerea inte-
Blocata ntre 1991 si 1997 de opozitia grarii politice a clasei muncitoare si a
guvernelor conservatoare ale Marii categoriilor de mijloc n sistemul socie-
Britanii, implementarea unei politici tatii capitaliste occidentale (vezi stat
621
social european). n ciuda dificultatilor cresterea cheltuielilor publice destinate

politice/electorale si institutionale lega- investitiei n capitalul uman (educatie si
te de reforma sistemului de redistri- sanatate publica).
butie economica nationala (necesitatea Principalele rezultate ale acestei re-
existentei unei majoritati parlamentare forme neoliberale sunt, ca si n Statele
si a unui sprijin larg din partea parte- Unite ale Americii, cresterea rapida a
nerilor sociali), o serie de state mem- investitiilor si crearea de locuri de mun-
bre ale Uniunii Europene s-au angajat ca (inclusiv n regim temporar sau cu
pe directia restructurarii si adaptarii norma redusa, precum si n sectorul
politicilor si institutiilor din sfera pro- flexibil al serviciilor si n ramurile eco-
tectiei sociale, n conformitate cu pro- nomice bazate pe tehnologii avansate),
vocarile economice de natura interna reducerea ratei somajului la un nivel
si externa. inferior mediei vest-europene (6,1% n
Faptul ca guvernele conservatoare si 1999 fata de 9,2% la nivelul UE) si
laburiste din Marea Britanie au de- cresterea inegalitatii economice.
marat una din cele mai semnificative Marea Britanie este actualmente sus-
reforme economice si sociale euro- tinatoarea unui model "de mijloc" n
pene n anii 80 si 90 se explica prin ceea ce priveste rolul economico-so-
existenta unei majoritati parlamentare cial al statului n era actuala a li-
durabile, prin slabiciunea fortelor sin- beralizarii si globalizarii, un model de
dicale si preeminenta valorilor liberale "liberalism social", n care strictetea
ntr-o cultura economica si politica fa- politicilor monetare si libertatea comer-
vorabila liberei initiative private si ostila tului si investitiilor este completata de
extinderii interventionismului statal. Re- politici fiscale antiinflationiste si politici
formele britanice au vizat dereglemen-
sociale viabile din punct de vedere
tarea pietelor economice, privatizarea
fiscal, centrate pe cresterea flexibilitatii
si descentralizarea monopolurilor pu-
si competitivitatii capitalului uman. Asa
blice, reducerea datoriei publice, re-
cum a fost subliniat n concluziile Con-
ducerea semnificativa a impozitelor im-
siliului European de la Lisabona din
puse categoriilor sarace, clasei de mij-
loc si firmelor economice, ncurajarea martie 2000 (declaratie comuna a se-
sistemelor de pensii private, introduce- filor guvernelor si statelor membre ale
rea principiului competitiei si eficien- Uniunii Europene), convergenta gra-
tizarea activitatilor de management n duala a politicilor economico-sociale
administrarea serviciilor sociale, cres- nationale nspre acest model reformat
terea flexibilitatii pietei muncii (condi- al statului bunastarii reprezinta calea
tiile de angajare si de concediere, con- prin care acumularile pozitive din sfera
tributiile sociale ale angajatorilor), re- politicilor sociale pot fi mentinute, n
ducerea puterii de negociere a sindi- paralel cu atragerea capitalurilor finan-
catelor, cresterea rolului asistentei so- ciare straine si stimularea proceselor
ciale bazate pe testarea mijloacelor, n- interne de economisire si investitie,
tarirea conditiilor de acordare a be- factor principal n restructurarea indus-
neficiilor de asistenta sociala prin triilor si serviciilor n conformitate cu
stimularea muncii, precum si, n pe- cerintele pietei mondiale si tranzitiei la
rioada actuala a guvernarii laburiste, societatea informationala.
622
Gravitatea crizei economice a anilor Irlanda, respectiv 21.130 de euro la ni-
80 si necesitatea respectarii criteriilor velul UE n 1999). Olanda, al carei bu-
fiscal-monetare de aderare la Uniunea get de stat este n prezent usor exce-
Economica si Monetara n anii 90 au dentar (0,5% din PIB), are actualmente
determinat guvernele vest-europene o rata a somajului de numai 3,3%, iar
sa adopte nu numai politici de auste- Spania, aflata n plina crestere econo-
ritate menite a reduce datoria publica mica, a redus deficitul bugetar la doar
si deficitul bugetar, ci si reforme fiscale 1,1% din PIB, iar rata somajului de la
si ale pietei muncii. Tarile cele mai 24% n 1994 la 15% n 1999, cu per-
afectate de somaj n anii 80, Olanda, spectiva reducerii sale constante, dato-
Irlanda si Spania (care au cunoscut n rita ritmului ridicat de creare de noi
anii 80 rate ale somajului uneori cu locuri de munca.
mult superioare mediei vest-europene), Ceea ce diferentiaza modelul olandez
sunt si cele n care clasa politica si este mentinerea unui nivel relativ redus
partenerii sociali au acceptat necesita- al inegalitatii, politicile active de creare
tea implementarii de reforme institutio- a locurilor de munca si gradul nalt de
nale n vederea reluarii cresterii econo- "corporatizare" a dialogului si deciziilor
mice pe o baza tehnologica mbuna- economico-sociale, un model bazat pe
tatita si mentinerii pe aceasta cale a existenta unui pact social tripartit ntre
coeziunii sociale. Reformele introduse guvern, patronat si sindicate, care a
n aceste tari n anii 80 si 90 au fost fost de altfel utilizat si de alte guverne
menite a reduce impozitele care des- occidentale n anii 90 (Italia, Irlanda,
curajeaza investitiile productive, au vi- Spania, Portugalia, Belgia, Finlanda si
zat cresterea flexibilitatii pietei muncii Grecia) n ncercarea de a implementa
si stimularea crearii de locuri de munca programe de austeritate generatoare
temporare si cu norma redusa (ceea de importante costuri sociale. n cazul
ce a contribuit n mod semnificativ la Irlandei si Spaniei, elementul de
reducerea somajului n cadrul a doua diferentiere este constituit de faptul ca
categorii extrem de afectate de criza reformele economice si sociale au fost
economica, femeile si tinerii) si au ur- sustinute de importante transferuri
marit corelarea strnsa a dinamicii sa- financiare prin intermediul politicii
lariilor cu evolutia productivitatii muncii. agricole si al fondurilor structurale si de
Reformele s-au concretizat n reduce- coeziune ale Uniunii Europene,
rea semnificativa a ratei inflatiei si a directionate spre regiunile si categoriile
somajului n anii 90, cresterea in- vulnerabile n procesul de modernizare
vestitiilor straine directe si ncadrarea si tranzitie economica.
n criteriile de aderare la Uniunea Eco- n Germania, Franta, Italia si tarile nor-
nomica si Monetara. Cea mai specta- dice, programele de reforma economi-
culoasa evolutie a nregistrat-o Irlanda, ca si sociala au ntmpinat rezistenta
care a redus rata somajului de la 15% categoriilor favorizate de modelul eco-
la nceputul anilor 90 la mai putin de nomico-social consolidat n anii de
5% n prezent si care a cunoscut o dupa cel de-al doilea razboi mondial
crestere a PIB per capita de la 64% din (n special fermierii si muncitorimea
media UE n 1983 la un nivel superior industriala), astfel nct restructurarea
mediei UE n prezent (23.410 euro n modelului existent al politicilor sociale
623
se face ntr-un ritm mult mai lent. Socul cooperarea la nivel interguvernamental
reunificarii Germaniei, care a determi- n situatii de criza. Cu toate acestea,
nat cresterea somajului, mpreuna cu legatura de strnsa dependenta dintre
existenta unui regim fiscal care des- producerea bunurilor sociale si legiti-
curajeaza att investitiile straine, ct si mitatea partidelor politice la nivel natio-
dezvoltarea pietei de capital au deter- nal face ca supranationalizarea politi-
minat actuala guvernare social-demo- cilor sociale sa nu poata fi acceptata
crata a Germaniei sa introduca o recu aceeasi usurinta precum federali-
forma importanta n sfera politicii fis- zarea altor politici publice. Din acest
cale. ndreptata n directia reducerii im- punct de vedere, accentul pus de
pozitelor impuse cetatenilor si agentilor statele membre ale Uniunii Europene
economici, acesta reforma de tip liberal pe importanta principiului subsidiaritatii
este menita, mpreuna cu dezvoltarea se explica prin dorinta de a mentine la
sistemelor complementare de pensii nivel national competentele de politica
private, a stimula investitiile si crearea sociala si de a evita att ingerintele
de locuri de munca (rata somajului n altor guverne, ct si initiativele Comi-
Germania fiind n 1999 de 8,7%) si a siei Europene, ale Curtii Europene de
echilibra bugetul federal ntr-un interval Justitie sau ale Parlamentului Eu-
de cinci ani. ropean n sfera sociala (vezi subsidia-
mpreuna cu atractivitatea "liberalismu- ritate). Principiul subsidiaritatii permite
lui social" britanic si olandez, succesul astfel prezervarea monopolului elitelor
reformelor "de centru" din Germania va nationale asupra redistributiei buna-
putea reprezenta un important element starii si definitiei cetateniei sociale, ele-
n convergenta relativa a regimurilor mente de baza n procesul de legiti-
economico-sociale din cadrul Uniunii mare politica si n reproducerea struc-
Europene. Directia previzibila de conturilor economice, sociale si politice ale
vergenta este cea a adoptarii de politici societatii capitaliste de tip vest-euro-
publice capabile a asigura stabilitatea pean. Evolutia drepturilor economico-
macroeconomica si flexibilitatea la ni- sociale introduse si garantate la nivelul
vel microeconomic, fara a se renunta CEE/UE, precum si dinamica politicilor
nsa la valorile justitiei sociale si echi- supranationale de redistributie econo-
tatii n distributia bunastarii, ceea ce mica ilustreaza acest fapt.
presupune reforma sistemelor fiscale ncepnd cu decizia de creare a unei
n vederea cresterii investitiilor n ca- uniuni vamale prin Tratatul de la Roma
pitalul uman (educatie si sanatate), n- asupra Comunitatii Economice Euro-
tarirea relatiei dintre contributii si be- pene (1957), continund cu amenda-
neficii sociale prin continuarea reformei mentele introduse de Actul Unic Euro-
sistemelor de pensii, a transferurilor pean (1986), prin care s-a decis cre-
sociale si a serviciilor publice sociale, area pietei unice europene, si sfrsind
n paralel cu adoptarea, la nivel su- cu tratatele asupra Uniunii Europene
pranational, de politici de crestere a semnate n 1992 si 1997, a caror prin-
adaptabilitatii si competitivitatii fortei de cipala realizare este tranzitia la o poli-
munca. tica monetara comuna, completata de
Existenta cadrului institutional al Uni- o mai strnsa cooperare interguverna-
unii Europene faciliteaza dialogul si mentala n domeniul afacerilor sociale
624
si politicii externe si de securitate, sta- a stat la baza capitolului social al
tele membre si-au delegat cu parci- Tratatului Uniunii Europene semnat n
monie suveranitatea fiscala si sociala 1997 la Amsterdam. n plus, Consiliul
institutiilor CEE/UE. Ca si n cazul Europei pune la dispozitia statelor
Consiliului Europei, acordurile intergu- membre Fondul de Dezvoltare Sociala
vernamentale ncheiate n cadrul Uniu- (care a acordat, ncepnd cu 1956,
nii Europene nu vizeaza crearea unor credite n valoare de peste 9 miliarde
politici sociale supranationale care sa de euro) si Banca de Dezvoltare, doua
se substituie rolului fiscal si social al institutii financiare ale caror credite
statului bunastarii, ci urmaresc creste- sunt directionate n principal catre pro-
rea competitivitatii fortei de munca si a iectele de creare a locurilor de munca,
regiunilor afectate de procesele de li- de reabilitare a infrastructurii necesare
beralizare economica si mbunatatirea serviciilor sociale (locuinte sociale, sa-
functionarii pietei muncii la nivel euro- natate, educatie, protectia mediului) si
pean, prin adoptarea unui regim com- de integrare a refugiatilor si a persoa-
plementar de drepturi economico-so- nelor afectate de dezastre naturale.
ciale. n cazul Uniunii Europene, cooperarea
Datorita caracterului lor optional, prin- interguvernamentala (exemplificata de
cipalele documente sociale ale Con- Carta comunitara a drepturilor sociale
siliului Europei, Carta sociala europea- fundamentale ale muncitorilor si de
na (semnata n 1961) si Codul euro- prevederile sociale ale Tratatului Uni-
pean de securitate sociala (1964), au o unii Europene) si activitatile Comisiei
influenta relativ limitata n omogeni- Europene au vizat urmatoarele aspec-
zarea sistemelor de protectie sociala te: garantarea libertatii de miscare, de
ale statelor membre, n special n tarile munca si de rezidenta pe teritoriul
n care mentinerea unui nivel mai re- CEE/UE (drept prevazut explicit n con-
dus al protectiei sociale ntareste avan- ceptul cetateniei europene create n
tajul comparativ al productiei locale 1992), eliminarea discriminarilor n ac-
(vezi dumping social). mpreuna cu cesul pe piata muncii si reducerea
Conventia europeana asupra securi- marginalizarii economico-sociale, m-
tatii sociale, Conventia europeana asu- bunatatirea si armonizarea conditiilor
pra asistentei sociale si medicale si de siguranta si sanatate la locul de
Conventia europeana asupra statutului munca si a standardelor de viata ale
legal al muncitorilor imigranti, aceste muncitorilor pe teritoriul Uniunii, pro-
tratate prevad garantarea unui nivel movarea programelor de formare pro-
minim al protectiei si securitatii sociale fesionala, a dezvoltarii resurselor uma-
si armonizarea conditiilor juridice refe- ne si a dialogului social, garantarea
ritoare la forta de munca mobila, n dreptului la asociere si negociere co-
vederea cresterii echitatii economico- lectiva si a dreptului la o remunerare si
sociale, a justitiei si coeziunii sociale. o protectie sociala adecvata (n special
Aceste instrumente juridice au inspirat reducerea diferentelor dintre femei si
n mare masura adoptarea de catre barbati).
statele CEE a Cartei comunitare a Fondul Social European (ESF), creat
drepturilor sociale fundamentale ale prin Tratatul de la Roma din 1957 n
muncitorilor (1989), care, la rndul sau, vederea stimularii crearii locurilor de
625
munca si a mobilitatii geografice si Ca raspuns la cresterea somajului si a
ocupationale a fortei de munca n ca- presiunilor competitiei economice glo-
drul Comunitatii Economice Europene, bale, statele membre ale CEE/UE au
nu este un fond de redistributie sociala demarat, de asemenea, o restructurare
de tip universalist, ci un instrument fi- a politicilor redistributive existente la
nanciar de ajustare structurala a pietei nivel supranational, att prin reducerea
muncii la nivel european. Chiar si dupa cheltuielilor destinate politicii agricole
crearea, n anii 90, a pietei unice eu- comune (de la peste 65% din totalul
ropene si a politicii monetare comune, cheltuielilor CEE la sfrsitul anilor 80
statele membre au mentinut controlul la 45% n 1999) si transformarea sa
asupra politicii fiscale, asupra anumitor dintr-o politica de sustinere a preturilor
conditii specifice de acces pe piata producatorilor agricoli ntr-un instru-
muncii, asupra conditiilor de salarizare ment de sprijin financiar direct al cate-
si a regulilor de organizare a sindica- goriilor celor mai sarace de lucratori
telor si de negociere colectiva, precum agricoli, ct si prin completarea sa cu o
si asupra finantarii Fondului Social Eu- politica de coeziune interregionala la
ropean nsusi (care a beneficiat de 40 nivelul economiei europene. Politica
de miliarde de euro n perioada 1994- regionala a CEE/UE a fost dezvoltata
1999). Dupa o serie de reforme adop- ncepnd de la mijlocul anilor 70, n
tate ncepnd cu anii 70, programele vederea reducerii disparitatilor interre-
ESF, planificate de Comisia Europea- gionale create de liberalizarea activi-
na n parteneriat cu statele membre si tatilor comerciale si investitionale n
implementate prin intermediul diferite- cadrul noilor economii membre, dotate
lor organizatii publice sau private de la cu un potential industrial si un ritm de
nivel national, regional sau local, urma- dezvoltare economica inferior. Irlanda
resc cresterea capacitatilor profesiona- si statele mediteraneene admise n
le ale persoanelor vulnerabile econo- CEE n anii 80 (Grecia, Spania si Por-
mic si reducerea somajului, fie n regi- tugalia) au beneficiat n mod prepon-
unile caracterizate de declin industrial derent de transferurile comunitare rea-
sau subdezvoltare rurala, fie n cadrul lizate prin intermediul fondurilor struc-
categoriilor sociale vulnerabile si ex- turale de coeziune economico-sociala,
puse marginalizarii sociale: somerii de a caror activitate a fost centrata pe
lung termen, tinerii, femeile, persoa- cresterea competitivitatii regiunilor a-
nele cu handicap sau cele apartinnd flate n declin sau n tranzitie econo-
minoritatilor etnice. Politica sociala si mica.
de creare a locurilor de munca a Uni-
unii Europene, inclusiv functionarea Ponderea cheltuielilor CEE/UE desti-
Fondului Social European, trebuie va- nate cofinantarii programelor de dez-
zute n contextul monopolului politic al voltare regionala a crescut ncepnd
guvernelor nationale asupra definitiei de la mijlocul anilor 70, ajungnd n
cetateniei sociale, programele de cres- 1999 la 35% din totalul cheltuielilor
tere a mobilitatii si competitivitatii fortei comunitare. Pentru perioada 2000-
de munca ale ESF servind astfel o 2006, suma totala alocata fondurilor
functie similara politicii regionale imple- structurale (inclusiv Fondul Social Eu-
ropean) este de 195 de miliarde de
mentate prin intermediul fondurilor
euro. n prezent, obiectivele politicii de
structurale.
626
Politici sociale n cadrul reformei legislative i a administrrii justiiei
coeziune interregionala sunt sprijinirea ce n ce mai mult n Europa o recu-

regiunilor al caror produs intern brut pe noastere a faptului ca societatile civile
cap de locuitor este inferior fata de ar trebui sa ia masuri active pentru
75% din media UE (obiectiv caruia i identificarea si evitarea pericolului
sunt alocate 70% din resursele politicii discriminarii rasiale sau de orice alt fel
regionale), conversia economico-soci- n procesul de justitie. Atunci cnd ne
ala a regiunilor afectate de declinul sec- referim la populatia din nchisori este
torului lor economic dominant si adap- bine sa luam n calcul numarul celor
tarea si modernizarea politicilor de e- care apartin minoritatilor etnice sau
ducatie, pregatire profesionala si cre- nationale, comparnd reprezentativita-
are a locurilor de munca. n plus, n ve- tea lor n populatia generala. Aceasta
derea diminuarii impactului negativ al poate indica tendinte n justitia penala,
aderarii economiilor central si est-eu- nu numai n ceea ce priveste crimi-
ropene la piata unica europeana si la nalitatea relativa a minoritatilor, dar si
Uniunea Economica si Monetara, Uni- modul n care sistemul i trateaza. De
unea Europeana acorda prin progra- asemenea, apar probleme n legatura
mul Phare asistenta financiara de pre- cu protectia civila, drepturile oamenilor
aderare pentru sustinerea constructiei si discriminarea, n special atunci cnd
institutionale si a investitiilor (n special este vorba despre arestarile politiei si
n industrie si infrastructuri). De ase- interogari, consiliere legala (engl., ad-
menea, prin intermediul instrumentelor vocacy vezi si pledarea cauzei),
financiare de preaderare, UE acorda urmarire penala si eliberarea unei sen-
asistenta financiara nerambursabila pro- tinte. Drepturile minoritatilor si discrimi-
gramelor de dezvoltare a infrastructu- narea pot fi, de asemenea, direct
rilor de transport, de protectie a mediului influentate de compozitia/apartenenta
si de dezvoltare rurala n economiile celor ce lucreaza n sistemul justitiei
tarilor candidate, sustinnd astfel tran- penale. De exemplu, standardele na-
zitia societatilor din Europa Centrala si tionale britanice n ceea ce priveste
de Est catre sistemul politicilor econo- probatiunea subliniaza necesitatea
mico-sociale ale Uniunii Europene. respectarii egalitatii n raport cu actul
\Bogdan Juncu-Lungulescu[ de justitie. Munca din cadrul serviciilor
de justitie penala, a departamentelor
Vezi si: stat social european; de servicii sociale si a tuturor celor cu
globalizarea politicilor sociale care acestea lucreaza n parteneriat
Bibliografie selectiva: Bean et al. (1998); trebuie sa fie eliberata de discrimi-
EC (1997); Moussis (1999); Nugent narea rasiala, sexuala, privind vrsta,
(1999); Rhodes si Meny (1998) incapacitatea, abilitati de utilizare a
limbajului, educatia, religia, orientarea
sexuala sau orice alte prejudicii ina-
Politici sociale n cadrul decvate (engl., improper prejudice).
Atunci cnd dificultatile de limbaj afec-
reformei legislative si a teaza comunicarea eficienta cu un in-
administrarii justitiei fractor este nevoie de un traducator
acreditat. Oricum, esenta politiei, a ur-
Practici antidiscriminatorii (antira-
maririi penale, a probatiunii, a asisten-
siste, antisexiste etc.). Se remarca din
tei sociale si a administrarii justitiei
627
comunitare trebuie sa porneasca de la x prezinta o probabilitate mai mare de

premisa ca doar regulile nu-i pot face a avea copii de vrsta mica si de a
pe practicieni sa fie adeptii anti- avea multi copii;
discriminarii. Comportamentul de zi cu x prezinta o probabilitate mai ridicata
zi este, n general, influentat de pro- de a avea copii slab educati si
cesul de instruire si selectie, de integrati, care detin deprinderi de
exemplu, de modul n care practicienii baza modeste;
sunt nvatati sa evalueze, interpreteze x prezinta o probabiltitate mai mare
si implementeze legile pentru a con- de a nu avea propria casa;
solida sau opune rezistenta/rezista x au o stare de sanatate mai precara;
problemelor/provocarilor de genul ra- x implicarea acestora n viata publica,
sismului (Ahmed, 1990), discriminarii si ntr-o organizatie comunitara sau n
sexismului. sistemul politic democratic este mai
redusa.
Educatia privind abilitatile sociale
fundamentale. Abilitatile sociale fun- Experienta unor tari a demonstrat fap-
tul ca schimbarea completa a de-
damentale insuficiente sunt asociate
prinderilor de baza ale adolescentilor si
cu costuri personale, sociale si eco-
tinerilor adulti infractori conduce la
nomice importante. Exista o cantitate ameliorarea semnificativa a circum-
substantiala de informatii referitoare la stantelor ce favorizeaza deprivarea si
caracteristicile sociale ale oamenilor cu recidivarea.
un nivel scazut al deprinderilor sociale
de baza. Acestea au serioase conse- Justitie comunitara. Spre deosebire
cinte asupra capacitatii de regenerare de justitia privata, caracterizata adesea
a comunitatilor locale, asupra parti- ca fiind necontrolata si brutala, ca
ciparii democratice, asupra sistemului razbunare oarba, justitia comunitara
justitiei penale, a programelor de sana- este justitia controlata: mai relationara,
tate publica, a problemelor de protectie mai echilibrata, mai putin punitiva.
a copilului, a costurilor sociale si buna- Fapta penala (infractiunea, crima) este
starii sociale. Deprinderile de baza vazuta n primul rnd ntr-un context
perfectionate favorizeaza procesele de interpersonal, cu accent pe raul pro-
incluziune si coeziune ale comunitatii. vocat, care creeaza obligatii si respon-
Adultii cu deprinderi sociale insufici- sabilitati referitoare la nevoia de a
ente sau inadecvate: repara raul provocat si la reconcilierea
si refacerea relatiilor deteriorate. Ad-
x prezinta o probabilitate de pna la ministrarea justitiei comunitare implica
cinci ori mai mare de a fi someri n primul rnd procesele de media-
sau exclusi de pe piata muncii (de tizare si negociere, un rol foarte im-
exemplu, 80% dintre barbatii rromi portant acordndu-se acceptarii reci-
sunt someri); proce, arangamentelor extrajudiciare,
x prezinta o probabilitate mai mare de implicnd adesea recompensarea vic-
a trai ntr-o gospodarie n cadrul ca- timelor. Numai atunci cnd negocierile
reia ambii parteneri de viata nu sunt esueaza sunt folosite alte mijloace,
angajati ntr-o activitate legala adu- precum procesul civil, pentru a impune
catoare de venituri; o anumita ntelegere ntre parti.
628
Intimidarea ca strategie juridica. calce legea. ntr-adevar, este caracte-
Principiul individualismului n sistemele ristic tarilor n care autoritatea centrala
de justitie penala democratice se afla este de natura dubioasa sau slaba
n contradictie cu strategiile explicite de faptul ca condamnarea pentru crime cu
intimidare n cazul carora o anumita orice fel de semnificatie sociala sau
fapta este pedepsita printr-o sentinta politica tinde sa fie mai degraba aspra
predeterminata. Aceasta filosofie a si sa urmeze principiile inflexibile ale
intimidarii a fost tema dominanta a intimidarii (Jordan, 1989, p. 125). Sco-
practicii judiciare n aproape toata pul reformei n justitia juvenila ar trebui
Europa. Unii dintre liderii politici din sa fie acela de a oferi alternative
vest au ncercat sa apere populara, viabile, de a-i ntelege pe cei etichetati
dar si gresita idee conform careia pe- drept criminali si de a nlocui cauzele
deapsa cu nchisoarea este cea mai victimizarii cu solutii pentru dezvoltarea
buna. Pentru administrarea justitiei n umana si progres.
cazul tinerilor adulti si mai ales al
adolescentilor minori, aceasta filosofie Redirectionarea (engl., diversion).
s-a dovedit mai degraba gresita, apli- Exista diferite sisteme ce permit di-
carea juridica a acesteia avnd mai rectionarea infractorului sau suspec-
degraba consecinte nefaste att asu- tului n afara sferei proceselor justitiei
pra individului, ct si asupra comu- penale. Programele includ: evitarea
nitatilor n general. Este mai importanta ajungerii la sentinte juridice, oferirea
ntarirea capacitatilor comunitatii de a unei a doua sanse n cazuri mai putin
suporta efectuarea unor pedepse al- grave si scoaterea lor din procesul
ternative, neprivative de libertate, att juridic formal, solutionarea unui caz n
pentru victima, ct si pentru infractor. stadiul anterior procesului penal printr-o
Intimidarea produce teroare n inimile procedura informala, alternative ulte-
si mintile celor care sunt pe cale de a rioare procesului penal la sanctiu-
savrsi un act antisocial, nu rezolva ne/condamnare.
consecintele sau cauzele faptelor o Criminalitatea juvenila este adesea cea
data comise, este insuficienta pentru a mai mare povara pentru politie si
sublinia nevoia de vindecare sociala si procedurile curtii, pentru ca acesti
reintegrarea. Aceasta practica face din actori sociali sunt cel mai putin instruiti
infractor un mijloc al justitiei mai de- sa-i faca fata. Tinerii (minorii) arestati
graba dect sfrsitul ei. Exista ceva dau nastere celor mai multe dileme n
implicit nedrept n pedepsirea unei deciziile adoptate de catre politie,
persoane fara a tine cont de motivatia personalul din nchisori si probatiune.
acesteia, de circumstantele si de com- Multi infractori tineri care ajung n
portamentul anterior, cu scopul explicit sistemul juridic penal au avut deja
de a-i intimida pe cei ce nu au savrsit esecuri scolare, n familie si/sau la
nca sau sunt pe cale sa savrseasca locul de munca. Acum au esuat n
o infractiune. Din punct de vedere stiin- ceea ce priveste savrsirea infractiunii
tific, exista putine date pentru a de- sau n a-si demonstra nevinovatia, fiind
monstra ca intimidarea influenteaza prinsi si arestati.
delincventa juvenila sau comportamen- n Europa de Vest sistemul legislativ
tul criminal al celor predispusi sa n- permite adoptarea, n cazul tinerilor
629
infractori, a unor forme alternative de tului pentru diferentele etnice, ceea ce
supraveghere si institutionalizare aflate nu nseamna interpretarea diversitatii
exclusiv n grija asistentilor sociali re- n termeni de culturi superioare si culturi
zidentiali, chiar si n cazuri grave, cum inferioare. A transfera mai multa res-
ar fi uciderea, violenta, incendierea pre- ponsabilitate pentru justitia juvenila re-
meditata si violul. n orice caz, pentru prezentantilor locali poate fi un exemplu
majoritatea infractiunilor nonviolente de mputernicire a comunitatii n apli-
savrsite de minori tehnica redirec- carea sau ncorporarea valorilor locale
tionarii, ce previne arestarea, procesul ale traditiilor si ritualurilor n cadrul re-
penal si detentia, reduce semnificativ formei juridice sau al aplicarii legii.
pericolul etichetarii lor cu un cazier
penal, dar se pare ca influenteaza, de Implicarea familiei/comunitii
asemenea, si comportamentul ulterior n actul justiiar
al acestora ntr-un mod pozitiv. Modelul Noii Zeelande. Noua Zeelan-
da prezinta un model aparte de ad-
Abilitarea comunitatii/indivizilor n ministrare comunitara a justitiei, prin
vederea unei interventii active (engl., implicarea directa a familiei si comu-
empowerment). Justitia ntr-un sistem nitatii locale directe. ntr-o prima faza
democratic presupune existenta unui are loc o ntlnire la care participa un
echilibru al puterii, de aceea toti cei infractor tnar, familia, victima, politia,
care au responsabilitati n ceea ce un consilier pentru minori, daca este
priveste aplicarea legii trebuie sa fie cazul, si orice alta persoana pe care
instruiti si evaluati n legatura cu familia doreste sa o invite. Reuniunea
folosirea adecvata sau inadecvata a este aranjata de catre coordonatorul
autoritatii pe care o exercita. O justitie justitiei pentru tineri care are rolul de
eficienta nseamna relatii bune, o jus- facilitator si mediator ntre familie si
titie proasta nseamna relatii proaste. politie, desi acesta i poate invita si pe
Cresterea respectului fata de sistemul altii pentru a actiona ca intermediari
juridic penal, a cooperarii cu acesta si (mai ales daca acest lucru este
a ncrederii n acest sistem necesita important din punct de vedere cultural).
aplicarea legii fara a abuza de putere. De obicei, dupa introduceri si saluturi,
Cei responsabili de reforma justitiei, politia descrie crima, iar tnarul con-
politiei si a nchisorilor sau de dezvol- firma sau neaga implicarea. Daca nu
tarea probatiunii comunitare trebuie sa exista negari, sedinta poate continua cu
identifice procesele sociale si politice descrierea de catre victima a impac-
care mpart cetatenii n grupuri do- tului pe care fapta l-a produs asupra ei.
minante si grupuri dezavantajate, mai Apoi se prezinta punctele de vedere n
putin influente (Thompson, 1993, p. legatura cu posibilele solutionari ale
59). n Europa, justitia trebuie sa fie cel problemelor. Familia delibereaza n
putin toleranta fata de diversitatea particular, dupa care are loc ntlnirea
culturala, prin studii, dezbateri, educa- dintre profesionisti si victima pentru a
tie adoptnd standarde nationale bine se constata daca toti sunt de acord cu
definite. Stabilitatea sociala depinde recomandarile si planurile propuse de
adesea de abilitatea de a comunica n catre familie (Maxwell si Morris, 1994).
mod liber, accentund asupra respec-
630
Modelul Wagga, Australia. Reprezinta oficial al justitiei, reprezentantul unei
o alternativa la procedurile judiciare scoli sau voluntar din comunitate care
traditionale, ce consta ntr-o ntrunire actioneaza n numele unui astfel de
intermediata de catre un ofiter de oficial (www.realjustice.org).
politie. Cei implicati sunt: autorul infrac-
tiunii si victima (sau victimele) mpre- Alfabetizarea functionala ca strate-
una cu familiile si prietenii lor si alte gie de prevenire si crestere a ega-
persoane direct afectate. Aceste litatii de sanse n fata actului jus-
ntlniri au loc n cazurile n care titiar. Alfabetizarea functionala vizeaza
investigatia preliminara a avut loc, iar abilitatea de a citi, de a scrie si de a
vina este confirmata, precum si atunci vorbi la un nivel suficient de nalt
cnd participarea voluntara a victimei pentru a functiona n societate si la
si infractorului este supravegheata si locul de munca (definitia britanica a
controlata. Fiecare sedinta este coor- abilitatilor fundamentale). Aceasta defi-
donata de catre un ofiter de politie (sau nitie este n mod special importanta
alt oficial sau persoana voluntara in- ntr-un context international deoarece
struita n acest sens), al carui rol este nu se bazeaza pe o regula care sa fie
de a ncuraja participantii sa-si exprime absoluta sau universala. Abilitatea de a
sentimentele/trairile n legatura cu comunica eficient n limba materna a
fapta respectiva si de a ajunge la o cuiva este considerata a fi o prioritate
ntelegere asupra modului n care pentru integrarea sociala. Conceptul
efectele raului provocat prin fapta res- de alfabetizare functionala vizeaza
pectiva pot fi minimizate. ntelegerile/ deci nivelul necesar pentru a functio-
protocoalele implica de obicei unele na eficient n societate. Nivelul de
aranjamente pentru o restitutie cores- alfabetizare necesar depinde de nivelul
punzatoare. Asupra acestor aranja- complexitatii fiecarei societati. Acest
mente se cade de acord n mod formal, concept este relevant n special pentru
nsa nu se constituie n obligatii legale cei dezvantajati n raport cu sansele si
(Moore, 1995). oportunitatile de integrare sociala
datorita deficientelor educationale sau
Modelul Canberra, Australia. Urmea- excluziunii pe criterii etnice.
za modelul de conferinta Wagga cu Aceasta definitie permite, de aseme-
sau fara prezenta victimelor sau folo- nea, actorilor cu functii educationale
sind voluntari comunitari ca victime din agentiile care aplica legea de a se
care sa participe la sedinta n cazul n sustrage distinctiei arbitrare dintre
care nu au fost provocate daune unei alfabetizat si analfabet. Sunt putini
anume victime (e.g., cazuri de condu- oameni n Europa de Vest care pot fi
cere sub influenta alcoolului sau faptele descrisi ca fiind complet analfabeti, iar
savrsite n urma abuzului de alcool). acelasi lucru se poate spune si despre
Modelul justitiei reale. Reprezinta o Europa de Est. Exista totusi un numar
versiune scrisa a modelului de sedinta mare de minori si tineri care au abilitati
Wagga, tinuta fie ca alternativa, fie n insuficiente pentru a functiona eficient.
combinatie cu procedurile judiciare Este posibil ca o proportie foarte mare
penale traditionale. Este intermediata dintre tinerii retinuti (ca suspecti), din-
de catre un ofiter de politie sau un alt tre elevii din scolile de reeducare/
631
corectie si dintre detinuti sa nu aiba un sentintei respective pentru societate n
nivel adecvat al abilitatilor ce tin de sine. Victimele, de asemenea, au drep-
alfabetizare n asa fel nct sa poata tul sa fie auzite, n ceea ce priveste:
functiona eficient n cadrul comuni- x recunoasterea daunei/pierderii per-
tatilor lor. Respingnd alternativele si sonale si restituirea acesteia;
motivati de nevoi nesatisfacute, ei pot x valoarea unei scuze atunci cnd
vedea hotia si chiar violenta ca fiind este cazul si refacerea relatiilor pe-
alegeri/alternative rationale. Cresterea riclitate;
nivelului de alfabetizare functionala x protectia fata de alte posibile fapte
conduce la o diversificare a noilor criminale.
oportunitati si, de asemenea, ca un
fapt constatat, la o reducere semnifi- Standarde minime internationale n
cativa a recidivismului. ceea ce priveste justitia infractio-
nalitatii juvenile. La nivel international
Individualizarea administrarii justi- au fost adoptate o serie de convetii ce
tiei. Modelele de probatiune europea- protejeaza si reglementeaza drepturile
na si de administrare a justitiei furni- delincventilor minori (e.g., conventia
zeaza exemple de sentinte individua- Natiunilor Unite privind drepturile co-
lizate bazate pe tehnici specializate de pilului, Regulile Beijing, Regulile
evaluare a culpabilitatii si nevoilor unui Riyadh). Asupra dezvoltarii minorilor si
infractor. Metode masurabile de inter- tinerilor/adolescentilor luati din familie,
ventie pot fi utilizate pentru a elucida dintre egalii/prietenii lor, din spatiul
cauzele unei infractiuni, cauze ce pot sigur al vecinatatii familiei se produce
conduce la repetarea unui compor- un efect negativ. Din acest motiv, co-
tament similar, daca nu sunt identi- munitatea internationala a stabilit stan-
ficate, ntelese si solutionate. De ase- darde minime pentru administrarea
menea, administrarea justitiei ar trebui justitiei juvenile. Majoritatea tarilor eu-
sa minimizeze impactul negativ al ropene sunt semnatare ale regulamen-
sistemul de aplicare a legii asupra telor internationale privin minorii si
copiilor si familiilor. ntotdeauna va tinerii aflati n arest sau n custodie.
exista o cerere la nivelul societatii Oricum, prevederile de baza nu sunt
pentru actori ai justitiei si ordinii, n ntotdeauna implementate. Detentia
vederea exprimarii indignarii victimelor sau mutarea din propria casa a copiilor
criminalitatii/infractionalitatii, mpotriva si tinerilor trebuie evitata pe ct posibil.
acelora care ncalca regulile cetate- Tinerii infractori trebuie ntotdeauna
tinuti separat de detinutii adulti, fiind
nesti. Totusi, este necesar un echilibru
necesare unele aranjamente/conditii
n orice sistem legislativ penal, un
speciale pentru cei care, fiind cercetati
mediator al proportiei dintre:
n stare de arest, prezinta un risc mai
x pedeapsa si tratament; mare de suicid sau autovatamare.
x control si grija; Atunci cnd exista si sunt adecvate,
x rusine si reabilitare. alternativele propuse de probatiune
Costul si semnificatia pedepsei apli- sunt benefice pentru toti: infractori,
cate unui infractor necesita o masurare victime, societate si practicieni. Cer-
a costurilor economice si sociale ale cetari recente n justitia juvenila ofera o
632
perspectiva utila asupra scopului de- n fata magistratului este optiunea cea
lincventei, fiecare categorie de infrac- mai serioasa, dar o serie de alte actiuni
tori necesitnd abordari specifice, de la restaurative sunt de obicei aplicate,
interventia minimala la cea intensiva, inclusiv o avertizare oficiala ntot-
rezidentiala sau de lung termen: deauna n prezenta parintilor sau a re-
x delincventi temporari; prezentantilor legali. Tratamentul inter-
x tineri cu comportament dificil si mediar poate include:
galagios; x o forma de refacere personala a
x infractorii permanenti; victimei;
x infractorii care au savrsit o singura x plata compensatorie;
fapta grava; x o scuza;
x infractorii care au savrsit numai x o activitate de grup organizata de
fapte grave. catre asistentul social sau con-
n unele tari central- sau est-europene, silierul de probatiune;
minorii si tinerii sunt trimisi n centre de x apelarea la un consilier specializat,
reeducare si corectie pentru perioade la suport psihologic sau medical, de
nedeterminate, chiar fara paznici, fara exemplu, n cazul unor fapte cri-
revizuirea procesului sau utilizarea minale cauzate de consumul de
mecanismelor de apel. Evaluarea droguri sau alcool.
nevoilor si a riscului si asigurarea di- Strategia potrivita este o chestiune de
versitatii sau a optiunilor de tratament negociere ntre membrii biroului, dar
intermediar nu urmaresc reguli de scopurile lor constau n a gasi o solutie
baza clar definite si monitorizate avnd pentru tinerii infractori n cadrul comu-
ca fundament standarde nationale ale nitatii, n concordanta cu standardele
tarilor dezvoltate. Natiunilor Unite si Consiliului Europei,
evitnd pe ct posibil procesele de
Varianta justitiei juvenile britanice si institutionalizare, criminalizare si con-
modelul de tratament intermediar: taminare ale procedurilor penale, care
biroul pentru tineri. Aceste structuri ndeparteaza n mod sistematic delinc-
au la baza echipe interdisciplinare ce ventii de mediul lor, de familie, de
includ reprezentanti ai domeniilor scoala si de egalii lor.
precum probatiunea, asistenta sociala,
politia si scoala. Sarcina lor este de a Populismul n proiectarea adminis-
revedea datele nregistrate despre trarii justitiei. Distorsionarea datelor
copiii si tinerii arestati. Raportul include referitoare la justitia penala n interesul
detalii despre fapta comisa, even- politic populist este o trasatura comuna
tualele victime si despre arestarile pentru majoritatea societatilor si ne-
anterioare. Pe scurt, aceasta echipa cesita ca practicienii sa-si apere inte-
multidisciplinara experimentata eva- gritatea profesionala, analiznd cu
lueaza gravitatea fiecarei fapte si grija ceea ce este bine si ceea ce nu
selecteaza o optiune, de obicei o forma este etic n munca lor. n perspectivele
de serviciu n cadrul comunitatii care criminologice att ale noii drepte si
nu necesita aparitia n fata curtii penale ale stngii realiste, reinterpretarile cer-
de justitie. Trimiterea tnarului infractor cetarilor n domeniul justitiei criminale,
633
pot ascunde preferinte politice mai cu usurinta anatema (Hutchinson-Reis,
degraba cinice, implicnd adesea o 1989). Acolo unde puterea ascunde
marginalizare a paradigmelor asis- presupozitii rasiste si soviniste, de-
tentei sociale ce sustin alternative serviciul facut fata de minoritatile
comunitare la ncarcerare. etnice, clientii de sex feminin si tineri
O analiza statistica corecta a teoriei este probabil sa fie foarte mare
politice eficiente presupune observatia (Thompson, 1993, p. 65). Istoria justi-
atenta a tuturor datelor disponibile, nu tiei juvenile si a celei pentru adulti fur-
numai a tendintei politice. Atunci cnd nizeaza numeroase exemple ale unor
acuzati de culoare sau care apartin
statisticile sunt interpretate corect,
unor grupuri minoritare si victime care
criminologii sunt de acord cu faptul ca
s-au confruntat cu un tratament ne-
pedepsele n serviciul comunitatii pot fi
drept. n Marea Britanie, statisticile pri-
comparabile cu pedepsele prin de-
vind arestarile, pedepsele cu nchisoa-
tentie, primele fiind chiar mai eficiente rea, deciziile de probatiune si pe-
din perspectiva unei analize a cost- depsele executate n institutii de sana-
eficacitatii. Cercetatorii recunosc, de tate mintala arata o suprareprezentare
asemenea, importanta luarii n con- evidenta a populatiei de culoare n si-
siderare a datelor referitoare la factorii tuatii de control si o subreprezentare
sociali si demografici care-i predispun a acesteia n situatii de ngrijire
pe tineri la anumite fapte penale (Lloyd (Bailey si Brake, 1975, p. 55).
et al., 1996, p. xii).
De-a lungul ultimilor ani, n Europa de
Prejudicii aduse de sistemul de ad- Vest, pregatirea universitara si profe-
ministrare a justitiei. Rapoartele de sionala a personalului din politie, n-
cercetare au aratat ca tendinta ideo- chisori, justitie si probatiune a inclus n
logica de a considera un nivel mai mod evident n curriculum practici anti-
ridicat de criminalitate la nivelul popu- discriminatorii si antirasiste. Fun-
damentele lor teoretice si principiile
latiei de culoare, al populatiei de rromi
practice nca se dezvolta n sensul
si al altor minoritati etnice din Europa
unei aplicari/implementari mature si
sau America de Nord a reprezentat o
eficiente, ele necesitnd o atentie per-
forta potential raufacatoare si distruc-
manenta si monitorizare nu numai n
tiva, n mod sistematic evitata de insti- noile democratii din centrul si estul
tutiile de reintegrare sociala si cele ale Europei.
apararii legii (Hall et al., 1987). Exista
un anumit pericol ca probatiunea si Raportul redactat de catre oficialii fie-
asistenta sociala cu imaginea ei pro- carui nivel al justitiei este un exemplu
gresiva de institutie protectiva sa de posibil dezavantaj nregistrat de
poata ascunde un rasism subtil care catre membrii grupului minoritar. Exista
poate fi identificat cu mai mare usurinta un pericol permanent ca evaluarea
n alte institutii ale justitiei sau ale con- riscului sa se faca pe baza unor norme
trolului social. Fara proceduri stricte si cu precadere ale majoritatii, fara acor-
monitorizarea personalului, efectele predarea unei atentii adecvate diferentelor
supozitiilor discriminatorii n procesul culturale. Neluarea n calcul a acestor
justitiei vor fi si mai daunatoare n diferente nu numai ca va distorsiona
acele profesii n care poate fi plasata punctul de plecare al evaluarii, aceasta
634
fiind invalidata, dar va avea o influenta sau administratorii justitiei comunitare.
negativa asupra infractorilor si victi- Sunt trei situatii n care rapoartele
melor, devalorizndu-le individualitatea realizate n urma anchetelor sociale pot
(Thompson, 1993, p. 68). Un studiu sprijini n mod semnificativ progresul
asupra rapoartelor de ancheta sociala catre o justitie individualizata:
redactat n Marea Britanie citeaza mul- x n cazul redirectionarii justitiei ju-
te exemple care prezinta presupozitii venile catre structuri locale sau
ale unor caracteristici rasiale ale infrac- catre programe intermediare de
torilor de culoare si maresc sansele ca tratament;
pedeapsa impusa de curte sa fie mai x n cazul sentintelor date de catre
mare (Whitehouse, 1986). Daca asis- tribunalul penal sau curtile de apel,
tentul social profesionist, psihologul n favoarea alternativelor comu-
sau consilierul de probatiune au astep- nitare;
tari stereotipe, atunci el va tinde, in- x n cazul planificarii sentintei si eli-
voluntar sau n mod intentionat, sa berarii conditionate nainte de
selecteze astfel informatia nct sa-si termen.
confirme aceste asteptari. Daca indi- n fiecare din aceste cazuri, factorii de
vizii aflati sub evaluare se percep pe ei decizie vor avea acces la informatii ce
nsisi ca pe un obiect al categorisirii, tin de relatiile/familia persoanei, care
vor tinde sa se retraga din relatie, sa altfel ar ramne ascunse n mintea si
ofere ct mai putine informatii si sa n memoria victimei sau a detinutului.
colaboreze ct mai putin posibil Aceasta cunoastere microsociala are
(Whitehouse, 1986, p. 117). Acest fapt adesea o mare importanta atunci cnd
poate fi interpretat gresit de catre aceste vorba despre o decizie privind
torul cel mai influent n cadrul relatiei diferitele optiuni comunitare. De ase-
respective, ca fiind un comportament menea, acest lucru nu numai ca
necooperant sau ca avnd ceva de verifica/asigura acuratetea continutului
ascuns. raportului si autoritatea lui, dar ajuta la
implicarea subiectului respectivului ra-
Anchetele sociale ca rapoarte port n atingerea scopului final - rein-
presentin tegrarea sociala a infractorului. Cere-
Rapoartele premergatoare sentintei rea/prezentarea oficiala a rapoartelor
sunt cel mai adesea pregatite de catre premergatoare sentintei comisiilor pen-
consilieri calificati n problemele de- tru minori sau curtilor penale, pentru
lincventei juvenile, la un nivel nalt de toti infractorii minori si tineri pasibili de
calitate si integritate. Ele necesita doua a fi trimisi n nchisoare, separati de
sau trei interviuri confidentiale cu un familiile lor, ar trebui sa fie prevazuta n
infractor si consultarea informatiilor cadrul politicii nationale de protectie a
factuale n legatura cu comportamentul copilului si n codul de procedura
criminal al acestuia/acesteia, n con- penala. Instruirea personalului n ve-
textul unei biografii personale detaliate. derea redactarii unui raport la stan-
Un astfel de raport se ncheie de obicei darde corespunzatoare si a feed-back-
cu o concluzie sau recomandare bazata ului n cazurile individuale constituie un
pe optiuni legale disponibile pentru curte lucru indispensabil n mentinerea ca-
litatii controlului.
635
Probatiunea. De-a lungul secolului al tie publica si colaborare ca raspuns la
XX-lea, justitia juvenila si probatiunea nivelul ridicat de violenta si delinc-
n Europa de Vest a reprezentat o venta. Supervizarea probatiunii n co-
perspectiva liberala a criminologiei si munitate ofera o influenta umana si
bunastarii. Acum 30 de ani, rolul morala, dar practicienii care fac parte
traditional al unui ofiter de probatiune dintr-o societate democratica trebuie
sau al unui ofiter pentru bunastarea sa lucreze ntr-un context n care
minorilor (engl., juvenile welfare officer) eficacitatea/promptitudinea actiunilor
a fost definit de catre S.R. Eshelby n politice raspunde presiunii mass-media
cadrul domeniului de asistenta sociala si opiniei publice (Nellis, 1995, p. 34).
ce se refera la practica bazata pe Mike Nellis, profesor universitar n do-
studiul de caz (engl., social casework). meniul studiilor de probatiune, a ar-
Aceasta din urma a fost descrisa ca gumentat faptul ca valorile profesionale
fiind o arta n care cunoasterea/n- trebuie sa devina mai complexe din
telegerea stiintei relatiilor umane si punct de vedere criminologic. El a
priceperea/deprinderea n cadrul rela- propus o reconceptualizare fundamen-
tiilor umane sunt utilizate pentru a mo- tala centrata pe notiuni ca:
biliza capacitatile indivizilor, resursele
comunitatii necesare adaptarii clien- x antinchisoare/alternative la nchi-
tului la orice parte a ntregului sau soare;
mediu (British Journal, 1962, p. 126). x justitie restauratoare;
Acest fundament filosofic s-a aflat sub x siguranta publica.
presiune nca din anii 80 din partea Nellis (1995) a argumentat ca, pentru a
politicilor populiste ale guvernelor rezista impunerii politice a unei iden-
Americii de Nord si Europei, unii co- titati punitive asupra probatiunii, con-
mentatori considernd-o ameninta- silierii trebuie sa-si dovedeasca att
toare la adresa valorilor si principiilor eficienta si eficacitatea n evaluarea si
fundamentale ale profesiei de asistent controlul riscului ca asistenti sociali
social. practicieni, ct si legitimitatea si curajul
Scopul principal al legislatiei penale ca administratori reformatori ai justitiei
este controlul social. De aceea, so- comunitare.
cializarea, mai degraba dect mora-
lizarea, indica criteriile pe baza carora Blamare reintegrativa (engl., reinte-
poate fi evaluat succesul sau esecul grative shaming) se refera la deza-
legislatiei penale. n realizarea pro- probarea explicita a deviantei sociale,
gramelor de pregatire intensiva pentru a comportamentului neadecvat si a
consilierii de probatiune si de reforma delincventei exprimata n cadrul
a penitenciarelor este necesar sa se relatiilor comunitatii locale caracteri-
tina cont de recentele dezbateri pro- zate prin acceptarea generala a nor-
fesionale care ghideaza filosofia admi- melor sociale, complementara cu pers-
nistrarii comunitare a justitiei n alte pectiva civica pentru modelele alterna-
tari. Cultura, mentalitatea, practicile de tive de comportament (incluznd mino-
lucru, valorile si responsabilitatea justi- ritatea etnica sau majoritatea). Aceasta
tiei penale n Europa de Vest pun ac- strategie vizeaza adaptarea moderna a
centul pe eficacitate, eficienta, protec- administrarii justitiei la ritualurile lo-
636
cale, implicnd schimbarea si apoi minala, care sa recunoasca faptul
restabilirea de privilegii comune si ca sistemul justitiei criminale trebuie
responsabilitati. Acest lucru poate fi sa se concentreze asupra preju-
nteles si apreciat de catre toti membrii diciilor, nevoilor si responsabilitatilor
vecinatatii ca ntarire si refacere, mai victimelor faptei, infractorilor si co-
degraba dect slabirea permanenta munitatilor (Richardson si Preston,
sau temporara a legaturilor sociale 1997);
(Braithwaite, 1989). Ideea a fost x reprezinta o abordare ce tine de
avansata de Braithwaite, un criminolog valori alternative, nu de modalitati
australian, pornind de la o serie de diferite de sanctiune (Harris, 1979).
observatii ale comunitatilor locale, ca
premisa a nvatarii unor practici tra- Justitia razbunatoare:
ditionale restauratorii n ceea ce pri- x implica pedepsirea infractorilor n
veste comportamentul deviant si de- concordanta cu raul provocat
lincvent. Asa cum sugereaza aceasta (McCold, 1996);
formulare, justitia ar trebui sa implice x vizeaza pedeapsa corecta sau
identificarea a ceea ce este gresit facut meritata, n afara motivelor per-
(engl., shaming), dar si a unui rezultat sonale, pentru raul provocat;
social pozitiv (i.e. reintegrare). x implica plata unei datorii fata de
societate si deci ispasirea pedep-
Justitia restauratorie: sei. Apare codificata n Vechiul Tes-
x este definita ca un proces prin care tament prin formularea ochi pentru
toate partile implicate ntr-o anumita ochi, dinte pentru dinte (Rush,
fapta ncearca sa gaseasca m- 1994);
preuna, n mod colectiv, solutii n x reflecta ceva dat sau cerut ca
legatura cu consecintele faptei si plata. Apare n legislatie ca o pe-
implicatiile acesteia n viitor; deapsa bazata pe ideea ca orice
x implica victima, infractorul si co- crima presupune o plata/redresare
munitatea n a cauta solutii care sa egala a faptei savrsite prin pe-
refaca, sa reconcilieze si sa re- deapsa impusa (Black, 1990).
asigure. Scopurile includ restabili-
rea si vindecarea victimelor, mbu- Medierea n relatia victima-infractor.
natatirea relatiilor dintre victima si Reprezinta acea institutie a administra-
infractor, responsabilizarea si refa- rii justitiei care implica n general
cerea infractorilor si vindecarea ntlnirea dintre victima si infractor n
comunitatii (Zehr, 1990); prezenta unui mediator, pentru a re-
x vizeaza orice initiativa judiciara sau zolva problemele ce apar ntre cei doi.
cel putin cea supervizata oficial, ce Daca alte persoane, cum ar fi membrii
implica infractorul n refacerea (sim- familiei, vor sa ajute, atunci rolul lor va
bolica), compensarea sau restau- fi numai acela de observatori. Exemple
rarea materiala, psihologica si/sau de formule de mediere utilizate n
sociala a raului produs de fapta justitie la ora actuala sunt Programul
respectiva (Walgrave, 1995); de reconciliere dintre victima si infrac-
x reflecta o ntelegere comprehensiva tor din SUA si Canada si Programele
a relatiilor afectate prin fapta cri- de refacere a victimei si infractorului
637
Politici sociale postmoderne
care opereaza n Marea Britanie. Acest 1997). Astfel, ei se orienteaza predo-
model este n contradictie cu modelul minant catre autorealizare, catre afir-
reuniunilor familiale unde pot participa marea propriei identitati, catre dezvol-
si se pot implica n mod activ si alte tarea personala si sunt mai dispusi sa
persoane. \Graham W. Giles[ si asume riscuri prin ncercarea de
strategii noi de viata si renuntarea la
Vezi si: probatiune multe din constrngerile traditionale
Bibliografie selectiva: Braithwaite perpetuate n modernitate.
(1989), Lloyd, Mair si Hough (1996), Din punct de vedere al relatiilor so-
Maxwell si Morris (1994), McCold ciale, accentul ncepe sa cada pe
(1996), Moore (1995), Nellis (1995), acceptarea diferentelor ntre indivizi si
Richardson si Preston (1997), Rush pe exprimarea propriilor trasaturi dis-
(1994), Thompson (1993), Walgrave tinctive. Apar noi clase si segmente de
(1995), Whitehouse (1986) clasa, nlocuindu-le pe cele tradi-
tionale. De aceasta data, clivajele sunt
date de diferentele culturale, axate pe
Politici sociale postmoderne afirmarea unor stiluri de viata distincte.
Statul si pierde treptat rolul de organ
Postmodernitatea cunoaste acceptiuni central de luare a deciziei si de coa-
diferite n sfere diferite ale vietii so- gulare a intereselor societatii. Creste
ciale, termenul fiind folosit ca eticheta autonomia locala, simultan cu dezvol-
fie pentru miscari estetice si arhitec- tarea unei societati globale, n care
tonice, fie pentru perioada istorica pe asociatiile si companiile internationale
care o traim, fie pentru tipul de cultura si transnationale joaca un rol de prima
dezvoltata n Europa de Vest si importanta. Dezvoltarea fara precedent
America de Nord n ultima parte a a transporturilor si comunicatiilor facili-
secolului al XX-lea etc. (Gibbins si teaza aparitia si dezvoltarea societatii
Reimer, 1995). Aceasta ultima valenta postmoderne: distantele se scurteaza,
- cea de mod de structurare culturala a iar datorita televiziunii si Internetului,
societatii umane - tinde a se impune n comunicarea devine instantanee indi-
literatura sociologica, postmoderniza- ferent de departare. Mobilitatea geo-
rea fiind privita drept tipul de cultura grafica tinde a creste, indivizii cautnd
care urmeaza n mod firesc moderni- sa experimenteze lucruri noi si sa ga-
zarii. seasca mediile n care si pot exprima
Modernizarea definea trecerea de la o cel mai bine personalitatea si si pot
societate traditionalista valoric, axata utiliza optim cunostintele si deprin-
pe organizarea economica de tip feu- derile. Toleranta si ncrederea n cei-
dal, catre societatile moderne, indus- lalti se generalizeaza la rndul lor.
trializate. Pentru postmodernizare, pro- Difuziunea pe scara din ce n ce mai
cesul-cheie este cel al schimbarii cul- larga a unor astfel de valori si compor-
turale. Stadiul de bunastare relativ tamente nu poate lasa neschimbate
ridicat atins de societatile vestice face modalitatile traditionale de furnizare a
ca indivizii sa fie mai putin preocupati bunastarii si de asigurare a securitatii
de asigurarea nevoilor de baza, care sociale: "Accentul pus de postmoder-
este realizata automat (Inglehart, nism, pe diferenta si deziluzia ce l
638
nsoteste legata de solutia marelui ductiei impune un grad nalt de califi-
stat la problemele sociale conduce la care a angajatilor. Acelasi efect l are
centrarea pe potentialul liberator pen- noul tip de ierarhie, n care decizia nu
tru forme de furnizare locala, la scara mai este centralizata, ci este luata la
mica, a bunastarii. Astfel de organizatii nivelul fiecarei unitati productive, iar re-
ale bunastarii, se argumenteaza, fiind latiile ierarhice verticale sunt nlocuite
mai aproape de oamenii pe care i de preponderenta comunicarii orizon-
servesc, sunt capabile sa relationeze tale.
diverse necesitati si identitati sociale Aceasta poate determina la rndul sau
ale unor populatii specifice cu confi- aparitia unui clivaj ntre o elita pro-
guratiile lor particulare n ce priveste fesionala bine instruita, beneficiind de
sexul, clasa, cultura, etnicitatea si alte slujbe sigure si bine platite, si un grup
caracteristici sociale" (Peter Leonard, de salariati periferici, mai putin educati,
1997, p. XII). cu salarii mai reduse si cu un risc ri-
Schimbarile din plan cultural sunt dicat de somaj. De aici tendinta poli-
simultane cu modificari n sfera econo- ticilor sociale postmoderne din sfera
mica. Pe de o parte, este vorba despre educatiei de a promova nvatarea per-
trecerea catre structuri economice manenta, de-a lungul ntregii vieti. n
postindustriale (Bell, 1976), n care plus, asa cum sugereaza Rustin
ponderea angajarii n sectorul servi- (1989), interesele fortei de munca nu
ciilor o depaseste pe cea a minii de mai sunt convergente, negocierea con-
lucru ocupate n sectoarele productive. tractelor de munca ncepnd sa se
n acelasi timp, progresul tehnic muta realizeze mai ales la nivel local. Spe-
accentul pe industria electronica si cializarea accentuata determina dife-
informatica, ca si pe producerea de in- rentieri importante chiar si n interiorul
formatii. Pe de alta parte, este emer- aceleiasi profesii, conducnd la rede-
genta organizarii postfordiste a muncii. finirea structurii si functiunilor sindi-
Fordismul a adus cu sine productia de catelor, n conditiile n care corpora-
serie si automatizarea, impunnd spe- tismul tinde sa dispara.
cializarea modurilor de productie. O Flexibilizarea muncii se realizeaza mai
data cu diversificarea gusturilor si cu ales prin delegarea deciziei la niveluri
viteza schimbarilor tehnologice, un nou inferioare, prin autonomia crescuta a
mod de organizare a muncii s-a impus. unor mici unitati n cadrul marilor com-
Postfordismul presupune dezvoltarea panii, prin promovarea unor structuri
unor linii de productie extrem de manageriale descentralizate, eclectice
flexibile, capabile sa se adapteze rapid si participative (Leonard, 1997, p. 103-
la schimbarile n structura cererii si sa 104). Aceasta nu se poate realiza fara
produca simultan produse (de serie) (sprijinind, la rndul sau) dezvoltarea
diferite. n plus, nevoia de amortizare unei culturi a cresterii responsabilitatii
rapida a costurilor cercetarii si dez- si a libertatilor individuale. Consistenta
voltarii a contribuit la expansiunea in- indivizilor ca purtatori de valori sociale
ternationala a marilor companii si la face ca acest tip de cultura sa nu se
mutarea n tarile periferice sau semi- manifeste n sfera economica, a mun-
periferice a liniilor de productie mai cii, ci n toate momentele vietii de zi cu
vechi. Flexibilitatea postfordista a pro- zi.
639
n aceste conditii, birocratia ncepe sa structurat statul bunastarii. n postmo-
nu mai fie adecvata ca forma de or- dernism, riscul tinde a se generaliza,
ganizare a societatii, ea ngradind li- fiind acceptat si asumat de catre in-
bertatile si neacceptnd diferentele pe divizi. Tratarea sa este dominata de re-
care nu le poate controla. Productia de flexivitate, ca interogare continua asu-
cunoastere nemaifiind apanajul exclu- pra realitatilor sociale, presupunnd
siv al elitelor, conducerea societatii de adaptare continua la conditiile de risc,
catre expertii din aparatul birocratic de- monitorizarea permanenta a acestora
vine irationala, ceea ce determina desi implicarea activa n modificarea si
legarea autoritatii catre comunitatile lo- stapnirea lor (Beck, 1992; Giddens,
cale. Globalizarea diminueaza, la rn- 1990, 1991). n mod similar, autorii
dul ei, monopolul statului asupra puterii poststructuralisti sugereaza ca riscul
economice si informationale, facnd nu este o realitate obiectiva, caracte-
desueta orice tendinta de maximalitate. ristica structurilor sociale, ci doar una
Generalizarea cunoasterii aduce cu construita prin discurs, ceea ce per-
sine o presiune a comunitatilor, n sen- mite indivizilor sa o controleze
sul cresterii importantei alegerii publice (Foucault, 1991). Responsabilitatea nu
si controlului direct al indivizilor asupra mai este preluata astfel de stat, ci de
modului de furnizare a acestor servicii indivizi, de societatea civila preocupata
(Buchanan, 1986). Accentuarea impor- de asigurarea unui nou echilibru n
tantei identitatilor sociale pune proble- care riscurile sunt controlate de fiecare
ma redefinirii legitimitatii politicilor soci- n parte (Lupton, 1999).
ale (David Taylor, 1998) si impune re- Retragerea statului din furnizarea edu-
discutarea modului de furnizare a ser- catiei, serviciilor de locuire, a serviciilor
viciilor de securitate sociala, prin muta- sociale si a celor de sanatate devine
rea responsabilitatilor de la autoritatea fireasca. Nevoia de flexibilizare a ofer-
centrala catre comunitatile locale. tei n aceste domenii impune nu numai
Asa cum remarca Leonard (1997, p. descentralizarea, dar si marketizarea
164), bunastarea - obiectiv difuz al si privatizarea treptata a serviciilor,
statului modern - poate fi operationa- chiar si n societati traditional centra-
lizata ca necesitate a asigurarii furni- lizate.
zarii bunurilor si serviciilor comune si Marxismul a produs o explicatie alter-
specifice pentru satisfacerea nevoilor nativa pentru schimbarile contempo-
de baza. n conditiile accentuarii dife- rane. Tendinta de diferentiere si de
rentierii sociale si a specificitatii deter- segmentare culturala a societatilor
minate prin identitati culturale, pon- avansate de astazi este privita ca ma-
derea nevoilor comune descreste n nifestare a predictiei profetice a lui
raport cu cele particulare pentru anu- Marx si Engels, care au vorbit despre
mite grupuri sau comunitati, fie ele disolutia capitalismului dupa atingerea
geografice sau imaginate. Astfel, rolul stadiilor sale avansate, culminnd cu
guvernului central se reduce treptat. producerea unei "incertitudini si a unei
Protejarea n fata riscurilor este con- agitatii fara sfrsit" (Manifestul comu-
ceptul fundamental al orientarii politi- nist, apud Leonard, 1997, p. 1), echiva-
cilor sociale, n jurul abordarii caruia s-a lenta cu instaurarea unei stari ano-
640
mice, de dezordine sociala, de imposi- pactului postmodernismului asupra po-
bilitate a stabilirii unor valori sociale liticilor sociale n ultimele trei decenii
comune. Este, prin urmare, momentul ale secolului al XX-lea). Dezbaterile au
revolutiei socialiste, care poate insta- fost strnite mai ales de un articol a lui
ura o noua ordine, bazata pe ideologia Peter Taylor-Gooby (1994) si au fost
marxista a egalitatii si a necesitatii in- purtate n mare masura n paginile
terventiei statale. La polul opus, gn- Journal of Social Policy, publicatie a
ditori precum Fukuyama (1991) vor- Asociatiei de Politici Sociale.
besc si ei despre sfrsitul partidelor Afirmnd ca "politicile sociale se ocupa
si/sau al istoriei politice, nsa suge- cu generarea de cunoastere obiectiva
reaza ca, dimpotriva, este vorba de de nalta calitate, care poate fi dez-
triumful absolut al ideologiei liberale voltata n planificarea sociala", Taylor-
acceptate la nivel mondial ca ideologie Gooby a argumentat ca "accentul post-
unica. Efectul, n acest caz, este dez- modern asupra diversitatii si plura-
voltarea unor state minimale si a inte- lismului n reprezentarile asupra desi-
grarii economice internationale. rabilului" intra n conflict cu "notiunea
Ambele puncte de vedere iau ca data de politici sociale universale si amelio-
asumptia ordinii normative ca imperativ rative" (p. 387). Motivul este legat toc-
al dezvoltarii si existentei umane si mai de aceasta lipsa de normativitate
statueaza rolul de nezdruncinat al pe care postmodernismul o impune ca
statului ca garant al acestei ordini. principiu fundamental al organizarii
Ideologia unica este similara cu cre- sociale si care, n opinia lui Taylor-
dinta n posibilitatea de obiectivizare a Gooby, submineaza bazele solidaritatii
organizarii sociale, astfel nct aceasta sociale, conducnd catre excluderea
sa fie optima pentru toate societatile. sociala a celor saraci. Mai mult, "o
Prin contrast, explicatiile postmoder- astfel de abordare ignora semnificatia
niste insista asupra diversitatii interne liberalismului de piata si trendurilor de
a societatilor avansate contemporane, crestere a inegalitatii, privatizarii, re-
sugernd ca unicul mod de garantare tragere a statului si mentinerea n sa-
a ordinii sociale este de a accepta racie a grupurilor sarace" (p. 385).
aceasta diversitate. Ideologia sugerata Postmodernismul actioneaza n acest
este si ea unica n principiul ei fondator caz ca o perdea de fum care ascunde
si presupune promovarea tolerantei si realitatea cresterii inegalitatii o data cu
libertatii individuale de a decide asupra reducerea rolului statului n furnizarea
propriului mod de dezvoltare. Cu alte bunastarii. Zsuzsa Ferge se plaseaza
cuvinte, unicitatea ideologica s-ar pu- pe o pozitie similara, interpretnd post-
tea manifesta doar printr-o ideologie a modernismul cu "valori ale neolibera-
acceptarii diversitatii ideologice. lismului impregnate cu interesele capi-
nainte de 1994, dezvoltarile postmo- talului national si transnational", ca pe o
derniste si transformarile sociale post- paradigma care cauta sa submineze
moderne au preocupat putin lumea obligatiile de furnizare si asigurare a
academica interesata de analiza si bunastarii (1996, apud D. Taylor, 1998).
designul politicilor sociale (vezi John Luarile de pozitie opuse nu au ntrziat
Carter, 1998, pentru o analiza a im- sa apara. Mai multe articole publicate
641
dupa 1996 n acelasi Journal of Social nu modifica obiectul politicilor sociale
Policy (Fitzpatrick, 1996; Penna si (analiza furnizarii bunastarii), ci doar
OBrien, 1996; Hillaryard si Watson, practicile concrete analizate.
1996; Forrest si Keneth, 1996; David John Rodgers (2000) pledeaza si el
Taylor, 1998) au sustinut absenta ori- pentru o schimbare a preocuparilor
carei relatii de excluziune ntre politicile politicilor sociale, o data cu modificarea
sociale si abordarile postmoderniste. contemporana a contextului acestora.
Argumentul a fost n general acela ca Accentul cade acum pe participarea
bunastarea poate fi furnizata si n activa a societatii la furnizarea buna-
conditiile descentralizarii, iar politicile starii, postmodernitatea marcnd tre-
sociale nu pot ignora realitatea sociala, cerea "de la statul bunastarii la socie-
fiind prin definitie legate de cultura so- tatea bunastarii". Integrarea si solida-
cietatii n care sunt dezvoltate. Penna ritatea sociala ramn subobiective ma-
si OBrien (1996) au sugerat ca modul jore pentru garantarea bunastarii tutu-
de interpretare a postmodernismului ror. De aceasta data nsa, o data cu
de catre Taylor-Gooby este confuz, tra- retragerea treptata a statului, atentia
dnd o ntelegere defectuoasa.
politicilor sociale se concentreaza pe
Hillaryard si Watson (1996) au adaugat
modul n care asociatiile voluntare pot
observatia ca "politicile sociale [ca
sprijini furnizarea bunastarii, ca si pe
domeniu de studiu] s-au nascut ntr-o
caile de dezvoltare a capitalului social
era n care sectorul public si interventia
care sa permita mentinerea solidaritatii
statului erau privite ca un lucru bun" (p.
sociale si integrarea armonioasa a tu-
342), dar aceasta nu nseamna ca ele
turor indivizilor si grupurilor sociale.
trebuie sa ramna cantonate n acest
stadiu, refuznd evolutia. Mai multe dezvoltari recente sugerea-
Abordnd aceeasi tema, John Carter za caile n care politicile sociale secto-
(1998) arata ca pentru politicile sociale riale se schimba sub impactul postmo-
postmoderne exista cel putin doua dernizarii. Se vorbeste astfel despre
mari domenii de studiu. Primul este obligativitatea optiunii pentru metode
constituit de "economia mixta a buna- consensuale sau subiective n esti-
starii", cu accent de aceasta data pe marea saraciei, n conditiile n care be-
furnizarea bunastarii "n afara sensului neficiile de tip universal dispar treptat.
traditional al serviciilor publice, n spe- Din argumentul lui Taylor-Gooby reiese
cial prin sectorul privat si cel voluntar", atentia pe care politicile sociale
dar si cu o atentie speciala acordata postmoderne trebuie sa o acorde ris-
rolului familiei si retelelor sociale (p. cului cresterii inegalitatilor de acces si
24). n al doilea rnd, este analiza celui al excluderii sociale a celor sa-
sistemelor ocupationale si fiscale ca raci. Un impact puternic are loc n do-
tipuri de sisteme de furnizare a buna- meniul educatiei, unde politicile sociale
starii. Cu alte cuvinte, asa cum suge- se concentreaza tot mai mult pe dez-
reaza Peter Leonard (1997), este voltarea educatiei multiculturale, a celei
vorba de o schimbare fundamentala n inclusive, pe nvatamntul deschis si la
modurile de furnizare a bunastarii, prin distanta, pe educatia permanenta, pe
nlocuirea dependentei indivizilor fata descentralizarea, privatizarea si mar-
de stat cu cea fata de piata. Aceasta ketizarea scolilor.
642
Lumea postmoderna este o lume a ris- Politica de locuire se confrunta cu ten-
cului asumat si a lipsei de predictibi- dinta cresterii ponderii locuintelor pro-
litate a mediului social. Prin obligativi- prietate personala si mai ales a unita-
tatea optiunii pentru un stil de viata n tilor individuale (case locuite de o sin-
definirea propriei identitati (Giddens, gura familie), acestea permitnd mai
1991, p. 5), riscul este individualizat bine afirmarea identitatii fiecaruia
(Nettleton si Burrows, 1998). Conse- (Nettleton si Burrows, 1998). Posesia
cintele imediate constau n imperativul unei locuinte se constituie si ca o sursa
naltei flexibilizari a asigurarilor sociale, de stabilitate, de asigurare n fata ris-
prin legatura puternica a acestora cu cului. Pe de alta parte, achizitionarea
evolutia cerintelor pietei. Privatizarea unei locuinte reprezinta cea mai im-
serviciilor de asigurare sociala devine portanta investitie pentru cele mai
fireasca si se impune treptat. multe gospodarii. Cumpararea n rate
Riscurile legate de starea de sanatate devine un puternic factor de risc, mai
ncep a fi localizate la nivelul optiunii ales n conditiile insecuritatii crescute a
pentru un stil de viata, crescnd res- locurilor de munca. De aceea, un
ponsabilitatea indivizilor n prevenirea ntreg sistem de asigurari se dezvolta,
mbolnavirii. De altfel, politicile n do- incluznd nu numai asigurarea locuin-
meniul sanatatii tind a se adresa n tei si a bunurilor din ea, dar si planuri
societatile postmoderne mai degraba de asigurare a ipotecii asupra casei n
celor sanatosi dect celor bolnavi cazul utilizarii creditelor ipotecare.
(Nettleton si Burrows, 1998, p. 156-157). Accentul pus de postmodernitate pe
Bolile sunt asociate mai degraba sti- exprimarea identitatii se reflecta n po-
lurilor de viata, accentul caznd pe liticile sociale adresate celor cu diza-
trasaturi ale acestora, precum fumatul, bilitati, ca si n domeniul inegalitatilor
lipsa de activitate fizica, stilul alimen- bazate pe sex, rasa sau etnie. Ten-
tar, expunerea la soare etc. Serviciile dintele de asociere caracterizeaza mai
de sanatate se diversifica si se muta ales prima categorie amintita, determi-
din ce n ce mai mult n afara spitalelor nnd aparitia unor noi miscari sociale
traditionale: pe de o parte, se diver- care ncep sa joace un rol din ce n ce
sifica mediile de informare privind fac- mai important n dezvoltarea unor
torii de risc, un rol important revenind
politici inclusive prietenoase fata de
Internetului si mass-media, produca-
acestia (Croft si Beresford, 1998). Ac-
torilor de alimente, supermarketurilor,
ceptarea diferentelor ca fiind normale
ca si nvatamntului; pe de alta parte,
este o adevarata explozie a "resurselor nu garanteaza nsa incluziunea gru-
de sanatate", precum sali de gimnas- purilor defavorizate n societate, astfel
tica, alimente sanatoase si/sau ecolo- ca acest subiect ramne un punct de
gice, un mediu curat etc. Unele dintre dezbatere, reglementare si analiza
acestea presupun o pondere nsem- pentru politicile sociale.
nata a furnizorilor privati, adaptndu-si Schimbarile aduse de postmodernitate
oferta la cererea clientilor, n timp ce n sfera familiei afecteaza ntregul sis-
altele implica reglementari ale autorita- tem de politici sociale destinate pro-
tilor publice, precum prevederile privind tectiei copilului. Pentru familia traditio-
reciclarea si protectia mediului. nala, copiii constituiau una din princi-
643
palele ratiuni de a fi (Giddens, 1998, p. primesc imigranti. Modernitatea trzie
92), o asigurare n fata riscurilor batr- a condus aici la scaderea fertilitatii, n
netii si chiar o sursa de venituri nce- conditiile cresterii constante a speran-
pnd cu adolescenta. n societatile tei de viata, conducnd la declansarea
postmoderne, copilul devine tot mai procesului de mbatrnire demografica.
mult purtatorul unor costuri, nu doar Consecintele imediate constau n cres-
financiare, dar si de oportunitate - prin terea constanta a ratei de dependenta,
ponderea importanta a timpului nece- cu alte cuvinte, n scaderea volumului
sar pentru ngrijirea sa, putnd afecta populatiei active n raport cu cel al
realizarea stilului de viata pentru care populatiei totale. Valul de emigranti
opteaza potentialii parinti. Pe de alta este, n aceste conditii, absolut nece-
parte, diviziunea sexuala a muncii asi- sar pentru a asigura functionarea unor
gura unitatea organica a familiei. Cres- astfel de societati, aceasta realitate
terea egalitatii ntre sexe si genera- fiind constientizata la nivel social si
lizarea participarii femeilor pe piata politic (ntr-un comunicat de presa
muncii au pus si ele sub semnul ntre- difuzat n vara anului 2000, presedintia
barii predominanta familiilor traditio- franceza a UE estima la circa 79 de
nale. Familiile monoparentale ncetea- milioane numarul minim de emigranti
za astfel sa mai constituie o raritate, n necesar a fi absorbit de Europa unita
timp ce numarul copiilor nascuti n n intervalul 2000-2050 - conform Me-
afara casatoriei (din parinti necasatoriti diafax, 28.06.2000). Pe de alta parte
oficial sau care nici macar nu locuiesc nsa, acesti emigranti nu au cunoscut
mpreuna) crescuse n 1994 la 32% n nca stadiile modernitatii trzii, ba multi
Marea Britanie, 35% n Franta si 50% provin chiar din societati traditionaliste.
n Suedia (Giddens, 1998, p. 89). De aici deriva nu o problema de adap-
Politica sociala de protectie a copilului tare a lor n societatile gazda, ci de
nu se mai adreseaza astfel familiei ca integrare reala n aceste societati. Ab-
ntreg, ci chiar copilului. Apar si se ge- senta unei culturi a ncrederii si tole-
neralizeaza beneficiile acordate n mod rantei poate genera dezvoltarea de
direct si nemijlocit copilului, facilitatile strategii care sa fructifice tocmai a-
de ngrijire si chiar educare ncepnd ceasta lipsa a acceptarii diferentelor
de la vrste fragede. Gradinitele si culturale specifica postmodernitatii.
cresele tind sa suplineasca din ce n Astfel, ei pot profita de sistemele de
ce mai mult dificultatile familiei de a securitate sociala, obtinnd beneficii
asigura copilului un mediu sigur si pentru care nu se califica si evitnd sa
protector n care acesta sa creasca si contribuie la formarea bunurilor publi-
sa si formeze personalitatea ferit de ce. Aceasta poate genera tensiuni
incertitudinile lumii postmoderne. sociale, distorsionnd totodata modul
Fragmentarea culturala postmoderna de dezvoltare al culturilor postmo-
poate avea consecinte negative daca derne. Pe de alta parte, apare riscul ca
este privita prin prisma unui alt feno- reguli prea restrictive impuse n scopul
men: cel al migratiei intense dinspre protectiei societatii ca ntreg sa con-
tari mai sarace catre regiunile bogate. duca la excluziunea sociala a unor gru-
Valul migrator tinde a fi unul extrem de puri sociale nsemnate de emigranti,
important, mai ales pentru tarile care crend alte tensiuni.
644
Politici sociale privind protecia familiei i a copilului n Romnia
Sistemul romnesc contemporan de modificarea situatiei copilului si familiei,

politici sociale este n mica masura n vederea crearii unei bunastari cores-
afectat de provocarile societatii post- punzatoare pentru acestia. n ultimul
moderne. Modernizarea culturala a la- timp se vorbeste si de rolul organiza-
sat nca segmente importante ale sotiilor nonguvernamentale, voluntare si
cietatii dominate de traditionalism. n private, n realizarea politicilor sociale.
economie, sectorul agricol are o pon- Politica sociala pentru familie si copil
dere extrem de nsemnata, n timp ce nu poate fi desprinsa de politica so-
cel al serviciilor abia acum cunoaste ciala globala, avndu-se n vedere ca
expansiunea. Noile tehnologii ntrzie mecanismele de distribuire si redistri-
sa se impuna n sfera productiei. Pe de buire a resurselor existente ntr-un do-
alta parte, productia de cunoastere, ca meniu sectorial pentru obtinerea buna-
si comunicatiile cunosc o ascensiune starii acelui sector depind de resursele
asemanatoare celei din vestul Europei. colectivitatii existente la un moment
Globalizarea si tendintele de integrare dat, iar acestea trebuie gndite sis-
n Uniunea Europeana determina mo- temic, la nivel global, articulate ntr-o
dificari institutionale care faciliteaza logica a totalitatii nevoilor sociale.
raspndirea valorilor postmoderne nu
doar la nivelul populatiei care experi- Politica sociala pentru protectia familiei
menteaza niveluri ridicate de bunastare. si a copilului apare deci ca o parte
De aceea, sistemul de politici sociale componenta sectoriala a politicii soci-
aflat n plina reforma poate fi si trebuie ale globale existente la un moment dat.
orientat astfel nct sa permita adap- Ea prezinta nsa si o particularitate dis-
tarea fara socuri la probabile schimbari tincta, pornindu-se de la dimensiunea
culturale si economice din urmatoarele si importanta sociala a familiei si
decenii. \Bogdan Voicu[ copilului n orice colectivitate.
Familiile cu copii prezinta nu numai ne-
Vezi si: dezvoltare sociala; identitate cesitati specifice, dar aceste necesitati
colectiva; ideologie; legitimitate; ex- sunt mult mai mari dect ale familiilor
cluziune sociala; criza statului fara copii. Ele amplifica cerintele fami-
bunastarii; politici de locuire liei att sub aspect material-economic,
Bibliografie selectiva: Leonard (1997); ct si sub aspect emotional-afectiv si
Penna si OBrien (1996); Carter (1998) educational-formativ.
Copilul si familia, n orice societate, a
fost si trebuie sa fie o prioritate natio-
Politici sociale privind nala. Copilul nu poate fi privit ca unul
protectia familiei dintre multe alte grupuri n nevoie (so-
meri, delincventi, prostituate etc.), ci el
si a copilului n Romnia necesita o atentie speciala sporita da-
Politicile sociale pentru protectia fami- torita faptului ca de conditiile dezvoltarii
liei si copilului se refera la totalitatea tinerei generatii depinde fundamental
initiativelor, proiectelor, activitatilor si viitorul unei comunitati. Copilul apare
programelor structurate dezvoltate de ca o resursa umana a viitorului. Buna-
catre stat, orientate sistematic catre starea oricarei societati depinde de
645
gradul de educatie si profilul social- familiei, tocmai datorita functiilor ei de
moral al copiilor si tinerilor, de starea suport social. Solidaritatea intragene-
sanatatii lor, de posibilitatile lor reale rationala n cadrul familiei largite creste
de integrare ntr-o societate moderna. n aceste perioade. De aceea nu poate
Din acest punct de vedere, copilul re- fi sprijinit ntr-un mod eficient copilul
prezinta valoarea centrala a comunita- ignorndu-se familia si nici comunita-
tii, un bun social colectiv. Se mai poate tea din care face parte. O politica so-
adauga faptul ca, n comunitate, copilul ciala corespunzatoare de suport pentru
reprezinta o sursa de consum, si nu copil trebuie sa dezvolte n primul rnd
una aducatoare de venit. De aceea, o politica coerenta de protectie a
copilul este ndreptatit sa aiba o pro- familiei. Politica de suport pentru copil
tectie suplimentara fata de alte grupuri. trebuie sa includa nsa si mijloace de
Copilul nu se poate supune, prin nsesi garantare ca sprijinul acordat copilului
capacitatile lui, regulii generale admise n familie este utilizat de familie n
de societatea moderna ca fiecare interesul superior al copilului. Toate
membru al ei trebuie sa faca eforturi activitatile si actiunile incluse n planul
proprii pentru a-si asigura conditii nor- strategic al politicilor sociale trebuie sa
se desfasoare n favoarea copilului.
male de viata. Copilul nu-si poate fi lui
Colectivitatea mpreuna cu familia tre-
nsusi suficient n sensul asigurarii prin
buie sa-i asigure copilului un nivel de
efort propriu a conditiilor necesare de
viata satisfacator.
viata. Pe o perioada de timp, el este
dependent de familie, de colectivitate, Cu att mai mult, n Romnia, n pe-
de cei din jurul lui. rioada dificila de tranzitie, rolul familiei
Familia este, n primul rnd, cea care-i s-a dovedit a fi crucial n sprijinul si
poate oferi un mediu pozitiv, suportiv protectia indivizilor sai. n conditiile
de viata, poate raspunde la toate ce- comprimarii severe a resurselor finan-
rintele sale de tip integrativ: educatie, ciare, familia reprezinta un factor sta-
asistenta medicala, asistenta sociala, bilizator, cea mai eficienta forma de
prevenirea abandonului, eliminarea ori- viata. De aceea, o politica sociala efi-
carui tratament inadecvat n familie, cienta de sprijin pentru copil si familie
eliminarea abuzurilor de orice fel etc. trebuie sa porneasca de la o ntelegere
Familia reprezinta n toate societatile clara a necesitatilor familiilor cu copii.
actuale o unitate sociala fundamentala, Necesitatile familiei, care vizeaza re-
cu functii esentiale nu numai n pro- surse economice, valori morale, con-
ducerea si formarea noii generatii, dar ditii de realizare socio-culturala a
si n suportul vietii individuale. Familia membrilor sai, de educare a copiilor
reprezinta cadrul optim de crestere a etc., sunt de tip integrativ. Ele se pre-
copiilor, asigurnd ntr-o mare masura supun reciproc si se realizeaza armo-
realizarea educatiei lor. De asemenea, nios cnd primesc un raspuns societal
ea ofera resursa sociala cea mai im- de tip pozitiv. Lipsa unor conditii socio-
portanta n suportul indivizilor, mai ales economice si culturale de viata care
n momentele critice ale vietii. n peri- blocheaza satisfacerea lor normala
oadele de stres social si economic, duce la tensiuni intrafamiliale, la frus-
exista o tendinta naturala de ntarire a trari succesive, la dificultati care, neso-
646
lutionate la timp, transforma familia buzurilor (masuri de preventie, consi-
normala ntr-una vulnerabila si o m- liere, terapie, combatere a abuzurilor
ping treptat, n grade diferite, n situatie sexuale, fizice, emotionale etc.).
de risc. Riscul se transfera automat Se pot distinge ca forme fundamentale
asupra copilului, avnd n vedere sta-
de suport si protectie pentru familie si
tutul lui aparte n familie, ca persoana
copil urmatoarele:
care trebuie ocrotita, deoarece el nu se
poate proteja singur. Supraprotectia x suport material universal pentru fa-
copilului nu are nsa n vedere numai miliile cu copii. Acesta cuprinde alo-
aspectul material, economic. Copilul catiile pentru copii, posibile reduceri
trebuie protejat si afectiv, emotional, de impozite (acest tip de suport a
trebuie ferit de procesele sociale dis- fost de curnd adoptat si n Ro-
tructive - dezagregare si dezorganizare mnia), gratuitati de diferite tipuri,
sociala, explozia insecuritatii mediului asigurarea conditiilor unui nivel de-
(copilul-victima), abuzurile de tot felul cent de viata (locuinta, hrana, se-
din partea celorlalti - exploatare econo- curitate etc.);
mica, financiara, sexuala. O familie dez- x educatie gratuita si suport pentru
agregata creste enorm riscurile perso- participare scolara (manuale gra-
nale, multiplica nevoia de ajutor social tuite, burse);
si, ceea ce este, de asemenea, foarte x asistenta sanitara gratuita (pentru
important pentru politica sociala, are o maternitate, pentru mama si copil);
capacitate redusa de utilizare eficienta x protectia sociala pentru copiii cu
a suportului social oferit de colectivi- nevoi speciale: copii cu handicap,
tate. Mai mult, riscul utilizarii inadecva- copii delincventi.
te a acestui suport este foarte ridicat.
Rolul protector al familiei pentru copil
Pentru politica sociala, ntarirea familiei trebuie sa asigure n acelasi timp si
reprezinta o preconditie esentiala: pe respectarea drepturilor lui. Mai mult, n
de o parte, ea micsoreaza cantitatea societatile moderne, nevoile copilului
de probleme sociale pe care colectivi- au nceput sa fie tratate nu ca simple
tatea este obligata sa le solutioneze, necesitati de dezvoltare pe care familia
iar pe de alta parte, maximizeaza ca- si societatea poate sa le satisfaca, ci
pacitatea de absorbtie constructiva si ca drepturi a caror satisfacere devine
eficienta a suportului social. obligatorie. Prin politica sa sociala de
De aceea, suportul pentru familie re- suport pentru copil, statul trebuie sa
prezinta cadrul organic pentru orice acorde sprijin nediscriminatoriu pentru
toti copii, indiferent de rasa, etnie, sex,
politica de sprijin pentru copil. Susti-
vrsta, apartenenta religioasa a parin-
nerea familiei este mijlocul cel mai efi-
tilor. Acest sprijin nu trebuie sa fie fo-
cace de a oferi conditii normale de calizat pe zone geografice sau defavo-
viata copiilor. Orice societate moderna rizate economic. El este un sprijin per-
are, n forme si grade diferite, manent si universal pentru toti copiii.
programe universale de suport pentru Orice copil are dreptul la sprijin, suport
familie si copil: suport economic-ma- social special din partea comunitatii,
terial, suport educational, suport me- conform principiului solidaritatii dintre
dical, suport moral, suport mpotriva a- generatii.
647
Aceasta noua perspectiva propune conjuncturale si a unor aranjamente
statului noi obligatii interne si interna- institutionale.
tionale, nscrise n Conventia universa- n Romnia, imediat dupa 1990, situa-
la a drepturilor copilului. Tara noastra a tia copilului si a familiei a constituit o
semnat aceasta conventie nca din preocupare majora att pentru oamenii
1990. De asemenea, Romnia si-a de stiinta, ct si pentru politicieni si
asumat juridic si politic numeroase practicieni, copilul fiind, de fapt, cate-
documente internationale, conventii re- goria cea mai dezavantajata n pro-
gionale, standarde culturale cu privire cesul tranzitiei. n acest sens, pot fi
la grija si responsabilitatea fata de mentionate:
copil.
x acordarea unor fonduri suplimen-
Dezvoltarea unei politici coerente si efi-
tare pentru ajutoare banesti si ser-
ciente de suport al copilului trebuie
vicii de sprijin pentru diferite cate-
orientata spre dezvoltarea unei strate-
gii guvernamentale de asigurare a gorii de copii aflati n dificultate;
bunastarii copilului, avnd ca punct de x oferirea de catre numeroase insti-
plecare nevoile si drepturile copilului, tutii internationale, organizatii non-
indiferent daca copilul este n familie guvernamentale straine a unui real
sau separat de aceasta. suport material si tehnic pentru co-
Ca elemente ale unei strategii politice pilul si familia cu risc crescut;
elaborate n ultimii ani n Romnia, x initierea de catre guvern si orga-
mentionam : nizatii internationale a unor actiuni
n favoarea copilului;
x Planul national de actiune n favoa- x revederea de catre parlament si
rea copilului adoptat de guvern n guvern a unor acte legislative si
1995; normative privind copilul n difi-
x Strategia Departamentului de Pro- cultate;
tectie a Copilului, adoptata de gu-
x ratificarea Conventiei cu privire la
vern n 1997;
drepturile copilului n Romnia, ime-
x masurile de sprijin financiar a fami-
diat dupa revolutie, care a punctat
liilor cu copii, promovate de Mini-
necesitatea respectarii drepturilor
sterul Muncii si Protectiei Sociale n
1998-1999; copilului;
x nfiintarea, n 1999, a noii Agentii x elaborarea unor hotarri si legi care
Nationale pentru Promovarea Drep- sa reglementeze statutul juridic al
turilor Copilului. copilului ca subiect independent;
x acordarea atentiei sporite protectiei
Cu toate aceste eforturi n domeniul
sociale a copiilor cu probleme spe-
elaborarii politicilor de suport pentru fa-
ciale, dreptul la educatie, la ocro-
milie si copil n Romnia, au aparut
tirea sanatatii etc.
multe dificultati n dezvoltarea unei
strategii politice coerente, bazate pe Cu toate aceste masuri centrate pe
principii unitare explicite, sustinute de o protectia copilului, se poate spune ca,
vointa politica ferma. Politicile de sprijin dupa 10 ani de tranzitie, rezultatele
pentru familie si copil adesea au fost sunt departe de asteptari, avnd n ve-
impuse n urma unor presiuni urgente, dere degradarea continua a conditiei
648
copilului n familiile sarace, n institutii o strategie de reforma a sistemului de

publice, cresterea abandonului scolar, protectie a copilului si familiei, ca-
cresterea numarului de copii ai strazii, pabila:
al copiilor delincventi etc. Aceste punc- x sa identifice punctele critice n con-
te critice pot fi explicate prin: figuratia actuala a situatiei copilului
x lipsa unui cadru general coerent si a familiei;
privind politici sociale unitare de x sa evidentieze sursele de blocaj ale
protectie a copilului si a familiei n sistemului de suport pentru copil;
dificultate; x sa clarifice optiunile la nivel institu-
x fragmentarea sistemului de protec- tional, organizational, legislativ si
tie pentru copil si familie ntre nu- politic pentru sustinerea copilului n
meroase ministere, institutii, agentii, dificultate;
organizatii; x sa preia experientele pozitive acu-
x lipsa unui sistem de servicii publice mulate n domeniu pentru a le
de asistenta sociala specializate pe generaliza.
nevoile copilului si ale familiei; Aceasta situatie se datoreaza unui
x nregistrarea unor esecuri evidente complex de factori referitori la dinamica
n procesul de dezinstitutionalizare societatii romnesti n tranzitie si n
a copilului; special a economiei, la atitudinea co-
x existenta unor tendinte de regres n lectivitatii fata de copil, la contextul
ntelegerea formelor de suport pen- juridic national si international, la me-
tru copil si familie; diul socio-cultural de viata cu care Ro-
x ignorarea sistematica a unor pro- mnia interactioneaza. n plus, frag-
bleme grave, precum abandonul mentarea problematicii copilului si a fa-
copilului, copiii strazii, abuzuri de tot miliei ntre diverse ministere si institutii
felul exercitate asupra copilului; a fost mult timp mentinuta, contrar evi-
x imposibilitatea unor programe de dentelor ca ea se desfasoara ntr-o logi-
asistenta sociala de a se multiplica ca opusa intereselor copilului si familiei.
si difuza la nivelul comunitatii; n societatea romneasca, copilul a
x adoptarea unor masuri de sprijin fost grav afectat de efectele negative,
pentru copil cel mai adesea sub destabilizatoare, ale tranzitiei: saracie,
presiunea urgentelor sau a facto- abandon, abuz sub diferite forme, sla-
rilor externi; ba participare scolara, delincventa, vio-
x blocaje neasteptate majore la nivel lenta etc. De aceea era de asteptat ca
institutional; raspunsul societal de pe pozitia poli-
x dificultati de ntelegere a programu- ticilor sociale sa fie prompt, eficient,
lui de reforma n asistenta sociala la punctual centrat pe problemele grave
nivel national-global; ale familiei si copilului.
x dispersie a responsabilitatilor facto- Contrar acestor cerinte, n explozia ne-
rilor de decizie guvernamentali si asteptata de probleme sociale si uma-
locali pentru protectia copilului. ne cu care Romnia s-a confruntat n
Dificultatea majora a politicii sociale aceasta perioada, sistemul de protec-
actuale centrate pe copil si familie con- tie sociala s-a dovedit a fi insuficient de
sta n incapacitatea acesteia de a oferi pregatit.
649
Interventia unui complex specific de vorabil dezvoltarii personale si for-
factori n actuala tranzitie a facut ca, marii noii generatii.
alaturi de factori care produc ntarirea Un exemplu semnificativ aici: negli-
familiei, sa actioneze si importanti fac- jarea, n ultimul timp, a problemelor
tori cu influenta negativa asupra consti- grave cu care familia si, n mod spe-
tuirii, coeziunii si stabilitatii sale. Exista cial, copilul n dificultate se confrunta a
o tendinta generala de scadere a condus la numeroase critici si ne-
numarului de casatorii, o crestere a multumiri din interior, ct si la presiuni
ratei divortialitatii, o crestere a disolu- externe de reconsiderare a familiei si
tiei familiale datorita migrarii membrilor copilului ca un obiectiv prioritar al pro-
familiei pentru obtinerea de venituri, tectiei sociale. n urma acestor pre-
ct si aparitia unor comportamente pa- siuni, s-a luat decizia, recent adoptata
tologice pentru familie ca, de exemplu, de Guvern, privind restructurarea ca-
alcoolismul sau dependenta de dro- drului institutional viznd protectia
guri, prostitutia, violenta domestica etc. copilului prin nfiintarea unei Agentii
n ultimul timp, s-au nregistrat si alte Nationale pentru Protectia Drepturilor
manifestari importante ale dezagregarii Copilului n 1999. Aceasta reprezinta
familiei dintre cele mai diverse: creste- un punct de plecare promitator pentru
rea numarului nasterilor de catre femei perfectionarea sistemului de protectie
necasatorite, abandonul copiilor, una si asistenta sociala pentru copil. Im-
dintre expresiile cele mai nalte ale plementarea ei prin mecanisme spe-
disolutiei familiei, cresterea numarului cializate ar putea duce sistemul de
de familii monoparentale, familii incom- protectie sociala a copilului, din punctul
plete, ct si al persoanelor singure. de vedere al principiilor fundamentale,
O politica activa de suport al familiei si la nivelul institutional al tarilor euro-
copilului, mai ales n conditiile dificile pene dezvoltate. n plus, ea ar putea
cu care societatea noastra se con- conduce la o utilizare mult mai eco-
frunta, presupune ca, utiliznd resurse nomicoasa si mai eficace a resurselor
minimale, sa se poata obtine: modeste existente n prezent. Resur-
sele financiare vor putea fi utilizate
x prevenirea unor procese negative mult mai focalizat si mai eficient, iar
ce implica costuri extrem de ridicate resursele umane mult mai concertat,
pentru societate, ca de exemplu, evitndu-se suprapunerile si subuti-
copii abandonati, neglijati si abu- lizarile sistematice datorate fragmen-
zati, cu o socializare incompleta tarii excesive a functiilor. Cu toate
sau chiar negativa; dezechilibre acestea, noua agentie recent nfiintata
majore n viata personala a mem- mentine ruptura dintre problemele co-
brilor familiei, violenta domestica, pilului n dificultate de problemele fa-
comportamente distructive; miliei. Aceasta, deoarece familia se
x mobilizarea unor resurse de suport mentine n continuare n responsabi-
si protectie sociala reciproca extrem litatea Ministerului Muncii si Protectiei
de eficace; Sociale. Separarea problemelor copilu-
x utilizarea nalt eficienta a resurselor lui de cele ale familiei n cadrul unor
financiare modeste, pentru oferirea organisme distincte constituie un semn
unui cadru de viata echilibrat, fa- important de ngrijorare pentru o vii-
650
toare politica sociala n domeniu. Nu de interventie n diferitele faze ale si-

poate fi gndita problematica copilului tuatiilor de criza severa si capacitatea
ca una distincta de cea a familiei. Or, de preventie si recuperare. Aceasta
n continuare se pastreaza o piedica din urma este mult mai redusa dect
importanta n asistenta si protectia co- raspunsul imediat la situatiile de criza.
pilului si a familiei, prin plasarea pro- De exemplu, capacitatea de a preveni
blematicii copilului ntr-o parte, la o abandonul este nca slaba si, de ase-
agentie nationala, si cea a familiei n menea, activitatile de reinsertie a copi-
alta parte, la Ministerul Muncii si lului abandonat n familia naturala sau
Protectiei Sociale. ntr-o familie substitut este de abia la
Daca problemele sociale traditionale nceput si uneori inoperanta. Sistemul
privind familia sunt, n linii generale, are dezvoltata capacitatea de a ras-
acoperite legislativ si institutional, noile punde la situatia de abandon prin in-
probleme generate de tranzitie sunt institutionalizarea copilului, n mod spe-
satisfacator solutionate si abordate. cial, si ntr-o masura mai redusa de
Aceste noi probleme sunt: orientare a lui catre o familie de a-
doptie sau plasament temporar. Siste-
x tendinta de crestere a abandonului
mul de stat al asistentei sociale este
copilului datorata exploziei saraciei;
nca populat de administratori-functio-
x cresterea divortialitatii;
nari si de prea putini specialisti. Lip-
x lipsa de educatie corespunzatoare
sesc din institutiile publice sau sunt
a copiilor si tinerilor;
foarte rari specialistii cu o calificare su-
x cresterea abandonului scolar;
perioara n domeniul politicilor sociale,
x explozia mbolnavirilor SIDA;
asistentei sociale, terapiei psihosociale
x dezorientarea tinerilor n raport cu
etc.
dificultatile integrarii sociale ntr-un
mediu brusc saracit, cu putine opor- Sunt prezente n sistem persoane cu
tunitati de munca; alte calificari profesionale dect cele
x consumul de droguri si alcool la necesare.
copii si tineri; Sistemul asistentei sociale centrat pe
x fenomene de vagabondaj, criminali- familie si copil, fiind un sistem nalt
tate si delincventa juvenila etc. structurat administrativ, dar slab profe-
Este cunoscut faptul ca elementul sionalizat, are o capacitate redusa de a
esential al unei politici sociale eficiente formula si experimenta alternative.
pentru familie si copil l reprezinta dez- Exista, de exemplu, o foarte mare iner-
tie n mentinerea institutionalizarii copi-
voltarea unui sistem coerent, articulat,
lului si inabilitatea de a reorienta resur-
de asistenta sociala centrata pe ne-
sele spre prevenirea abandonului sau
voile acestora. Or, n prezent, capa- spre dezinstitutionalizare. Experimente-
citatea sistemului institutional actual de le n domeniul alternativelor la institutio-
asistenta sociala de a dezvolta ras- nalizare (familii de plasament, reinte-
punsuri la noile probleme este mai grarea copiilor cu dizabilitati n familie,
degraba timida, sporadica si insuficient centre de zi, suport pentru familiile n
de structurata. dificultate) sunt nca subdezvoltate.
Se nregistreaza astfel un decalaj sub- Sistemul actual de asistenta sociala a
stantial n ceea ce priveste capacitatea familiei si copilului, predominant admi-
651
nistrativ, manifesta performante ridicare la institutionalizarea copilului n toa-

te n elaborarea de norme de tip admite tarile indica faptul ca, pentru copilul
nistrativ, n controlul respectarii lor, dar institutionalizat, costul este substantial
este slab performant n dezvoltarea de mai ridicat dect alternativele la institu-
tehnici, de proceduri si standarde pro- tionalizare: fie prevenirea abandonului
fesionale si mai ales n dezvoltarea ca- prin suport pentru familiile cu risc cres-
pacitatilor nalt specializate. Sistemul cut, fie sustinerea economica a plasarii
serviciilor de asistenta sociala de stat copiilor n familii substitut, fie adoptia.
pentru copil promoveaza n special n acelasi timp, segmentarea respon-
functionari, eventual de mare acura- sabilitatilor pentru asistenta si protectia
tete, dar nu profesionisti care sa aplice copilului ntre institutii diferite face toto-
tehnici cu grad superior de comple- data dificil sau chiar imposibil transferul
xitate, nalt eficiente pentru familie si resurselor financiare de la un program
copil. n consecinta, sistemul se dez- la altul.
volta mai ales prin dezvoltarea de nor- Fragmentarea responsabilitatilor pen-
me si mult mai putin prin dezvoltarea
tru protectia copilului si a familiei ntre
capacitatilor profesionale de tip supe-
institutii diferite are ca efect crearea
rior.
unor sisteme dezechilibrate, cu profiluri
Sistemul actual al asistentei sociale dominante de tip unilateral, generate
pentru familie si copil tinde sa monito- nu de logica problemei, ci de logica
rizeze doar aplicarea regulilor si pro- institutiei care se ocupa de probleme.
cedurilor administrativ formulate, mani-
festnd o capacitate redusa de eva- Spre exemplu, sistemul serviciilor de
luare a performantelor efective. asistenta pentru copiii de 0-3 ani, ad-
ministrat de Ministerul Sanatatii pna
Multe analize de pna acum asupra n 1997, avea adesea un caracter me-
politicilor sociale pentru familie si copil dicalizat. n timp, copii din acest sistem
au scos n evidenta numeroase nea- tind sa devina din probleme sociale
junsuri ale acestora, datorate fragmen- probleme medicale. n Romnia s-au
tarii sistemului de asistenta sociala ntreprins multe studii care au demon-
centrata pe familie si copil. S-a ajuns strat ca:
astfel la o utilizare slab eficienta a re-
surselor disponibile. Resurse relativ x desi aceste institutii ofera o ngrijire
mari sunt utilizate pentru a sustine ras- medicala corespunzatoare, ele nu
punsuri slab eficiente, n timp ce cu re- ofera un mediu - social, psihologic,
surse semnificativ mai reduse ar putea emotional-afectiv - adecvat, fapt
sustine fie solutii alternative mai efi- care genereaza o subdezvoltare
ciente, fie prevenirea situatiilor de umana cronica grava;
criza. De exemplu, specialistii estimea- x paradoxal, n ciuda resurselor ma-
za ca pentru fiecare copil institutionali- teriale si profesionale apreciabile in-
zat costul este de doua-trei ori mai vestite n mentinerea sanatatii, gra-
ridicat dect cel al alternativelor la in- dul de sanatate al copiilor internati
stitutionalizare. n acelasi timp, sprijinul n aceste institutii este inferior celor
material pentru familiile de plasament din populatia normala. Acest lucru
este si el mult mai ieftin dect mentine- nu se datoreaza n primul rnd starii
rea copilului n institutii. Datele cu privi- de sanatate initiala, mai precare, ci
652
efectului pervers al institutionalizarii piilor n institutiii. Ministerele implicate
n regim medical. n ngrijirea copiilor abandonati (Sana-
Pe de alta parte, administrarea caselor tatii, Educatiei, Muncii, Justitiei etc.)
de copii ntre (6)7-18 ani, desi pornes- sunt predispuse, prin natura abordarii
te de la presupozitia corecta ca scoala lor, sa dezvolte, ca solutii ultime,
reprezinta la aceasta vrsta principalul institutiile dupa modelul spitalului sau
instrument de dezvoltare, impune, la al scolii-internat. Att activitatea de
rndul sau, un profil monocolor vietii prevenire a abandonului, ct si cea de
copilului n institutie. Aspectul de "ca- identificare a alternativelor de tip fami-
zarma" pe care aceste institutii l au lial reprezinta solutii pentru care minis-
(lucru valabil n ntreaga lume) se dato- terele responsabile n prezent au re-
surse interne mai reduse si nu sunt
reaza n primul rnd faptului ca ele nu
nca pregatite pentru a le sustine pro-
reusesc sa reprezinte medii complexe
fesional. Din acelasi motiv, exista aici o
de viata care sa satisfaca multiplele
capacitate relativ scazuta de a reforma
nevoi ale copilului pe lnga nevoia de
institutiile existente n sensul depasirii
nvatare. Pedagogul-profesor tinde sa
profilurilor monocolore (medicalizare,
trateze viata copilului predominant n
scolarizare) si al promovarii unui mediu
perspectiva relatiei profesor-elev. n loc
social complex si echilibrat pentru dez-
de a fi o parte a vietii copilului, modelul voltarea copilului.
scolii devine cadrul general si unic al
acestuia. Sistemul asistentei sociale prezinta n-
ca un grad ridicat de rigiditate n uti-
Expertii din Romnia estimeaza ca: lizarea flexibila si eficienta a resurselor
x capacitatea copiilor din institutii de financiare si umane. n loc ca resursele
a ntelege si a reactiona la proble- financiare, sever limitate n perioada
mele obisnuite ale vietii este cronic actuala, sa fie orientate n functie de
subdezvoltata (unii copii nu stiu ce problema, spre solutia cea mai adec-
este un frigider sau un aragaz si cu vata n situatia data, ele ramn captive
att mai putin nu stiu sa le uti- n sistemele institutionalizate, chiar
lizeze); daca eficienta lor este drastic limitata.
x exista o capacitate redusa de inte- ntr-un asemenea sistem, vor exista
grare ntr-un mediu social normal; mereu dificultati legale si administrative
x apar distorsiuni severe de persona- de reorientare a resurselor ntre dife-
litate, grad scazut de identitate per- ritele solutii alternative ca: sustinerea
sonala. Cercetarile au demonstrat copilului n institutie, prevenirea institu-
ca transferul copilului din institutia tionalizarii sau dezinstitutionalizarea
pentru copii mici n cea de vrsta prin suportul familiilor n dificultate;
scolara este extrem de traumati- sustinerea familiilor substitut; suportul
zanta, fiind nsotita de pierderi ire- altor tipuri alternative de institutii pentru
versibile ale unor repere ale propriei copii (institutii de tip familial).
identitati. La lipsa si rigiditatea utilizarii resurse-
Fragmentarea responsabilitatii pentru lor financiare se adauga rigiditatea re-
copil si familie ntre organisme publice surselor umane. Fiecare organism pu-
diferite are ca efect pervers ncuraja- blic cu profil distinct tinde sa populeze
rea institutionalizarii si mentinerea co- sistemele sale cu specialisti proprii: in-
653
stitutiile Ministerului Sanatatii vor folosi tiile din teritoriu ale ministerelor s-a
n mod special personal sanitar, insti- reprodus la nivel local diferentierea
tutiile Ministerului Educatiei, personal functionala de la nivel national.
didactic; institutiile Ministerului de In- Att sistemul de finantare bugetara, ct
terne, personal de politie. Promovarea si cel de conducere/coordonare/control
de solutii alternative se izbeste adesea au reprezentat osatura sistemului de
de dificultatile insurmontabile ale fragmentare functionala existent n
schimbarii tipului de personal. Pentru momentul actual.
realizarea, de exemplu, a unui plasa-
Procesul de descentralizare n solu-
ment familial sustinut si controlat pro-
fesional, nici personalul medical si nici tionarea problemelor comunitare deja
cel didactic nu prezinta capacitatea declansat si care, fara doar si poate,
profesionala necesara. Tendinta de va trebui accelerat va schimba funda-
mentinere a personalului n structura mental datele problemei.
existenta se dovedeste a reprezenta Se poate spune ca intentia de reforma
un factor important de conservatorism a sistemului de protectie sociala a fa-
care blocheaza inovatia. miliei si copilului, generata de insatis-
Unul dintre rezultatele negative ale factia fata de performantele sistemului
acestui sistem fragmentat este faptul actual, trebuie privita totodata ca un
ca tocmai familia, ca unitate de viata, imperativ al reformei administrative pe
cu multimea problemelor sale proprii, linia descentralizarii. Ca rezultat al
tinde sa ramna fara un suport spe- acestui proces, logica organizationala
cific. Familia nu este privita ca un ca- a sistemului actual va disparea, fiind
dru de referinta necesar cresterii, dez- nlocuita de o alta logica ce poate sa
voltarii si respectarii drepturilor copilu- sustina modificari fundamentale ale
lui. Problemele ei sunt gndite si rezol- sistemului n directia:
vate separat de cele ale copilului. A. descentralizarii bugetarii. Bugetarea
ntr-o oarecare masura, sistemul actual diferitelor activitati prin intermediul
de protectie a familiei si copilului si are ministerelor la nivel local tinde sa
sursele n stilul centralizat al statului fie nlocuita de finantarea lor de la
socialist si postsocialist. Noile schim- bugetele locale. Organele publice
bari administrativ-institutionale au fortat locale vor fi n situatia de a atribui,
inevitabil regndirea ntregului sistem cu largi posibilitati de flexibilitate,
de asistenta sociala n directia descen- resurse pentru solutionarea diferite-
tralizarii. Aceasta reforma n sistemul lor probleme. ntr-un asemenea sis-
actual de protectie poate fi privita si ca tem, dispar inevitabil rigiditatile fi-
o oportunitate deosebit de fructuoasa nantarii activitatilor si institutiilor,
pentru promovarea unei reorganizari a transferul de la o alternativa la alta
serviciilor de asistenta sociala pe li- fiind mult mai usoara;
niamentele principiilor dezvoltate n ex- B. descentralizarii proceselor de con-
perienta europeana si mondiala. ducere/control. Locul conducerii sec-
Centralizarea excesiva s-a caracterizat toriale practicate de organismele
inevitabil prin mpartirea functionala a centrale ale puterii va fi preluat n
responsabilitatii pentru protectia so- mare masura de autoritatile locale,
ciala ntre diferite ministere. Prin direc- inevitabil orientate global spre abor-
654
darea problemelor mai mult dect de saracie severa, accentuat de ero-
pe activitati sectoriale. darea suportului social pentru familiile
n locul standardizarii impuse de sis- cu copii, care se plaseaza la un nivel
temul centralizat, se va impune o vo- extrem de scazut. Un risc ridicat de
inta politica de asumare a responsa- saracie severa o prezinta si familiile
bilitatii fata de propriile probleme, de monoparentale sau familiile despartite
regndire inovativa a configuratiei insti- n fapt, chiar daca nu legal.
tutiilor la nivel local. Deja sunt semne b. Dificultati n constituirea si men-
clare ca filosofia organizarii generata tinerea familiei
de sistemul national este n proces de Dificultatile economice ale tranzitiei
a fi modificata drastic, prin largirea sunt de natura a afecta negativ proce-
atributiilor si a spatiului de autonomie sul de constituire a familiilor. n ultimii
locala. ani, se nregistreaza o scadere a nu-
Constituirea comisiilor de asistenta so- marului de casatorii. Declinul rapid al
ciala din subordinea consiliilor judete- constructiei de locuinte reprezinta un
ne va accelera procesul de descentra- factor important cu actiune adversa
lizare si reorientarea de ansamblu a asupra ntemeierii familiei. Caderea
sistemului institutional local, care nu va generala a economiei a paralizat capa-
mai reprezenta doar o simpla reflectie citatea familiilor de a sprijini copiii
n teritoriu a configuratiei institutionale pentru ntemeierea propriului camin.
de la nivel national. Creste rapid numarul tinerelor familii
De asemenea, orice politica de suport care sunt obligate sa locuiasca cu
pentru familie si copil trebuie sa por- parintii, adesea n conditii locative
neasca si sa ia n calcul factorii de risc mizere. Un efect secundar paradoxal
care le afecteaza viata. Considernd al stresului social-economic l consti-
diferitele arii ale vietii de familie, n pre- tuie si cresterea, n anumite segmente
zent, cei mai importanti factori de risc ale populatiei, a numarului de casatorii
sunt urmatorii: timpurii, fapt care poate afecta negativ
dinamica casatoriei si capacitatea de
a. Deteriorarea severa a standar-
planificare familiala. Lipsa locurilor de
dului de viata al marii majoritati a
munca, precum si nesiguranta lor re-
familiilor si, n mod special, a
prezinta un alt factor cu efect negativ
familiilor cu copii
asupra constituirii si durabilitatii fa-
Scaderea rapida a veniturilor reale si miliei.
explozia somajului au produs o dete-
c. Deteriorarea rapida a valorilor fa-
riorare extrema a standardului de viata.
miliei
La aceasta se adauga si cresterea
insecuritatii economice. Majoritatea re- Societatea romneasca se caracteri-
surselor economice ale populatiei pre- zeaza traditional printr-un loc central al
zinta un grad ridicat de insecuritate, familiei n sistemul de valori. O familie
fapt care genereaza o stare accen- nalt coeziva, asumndu-si responsabi-
tuata de incertitudine n viata si, n con- litatea fata de formarea copiilor si sus-
secinta, demoralizare. n aceste continnd debutul lor n viata, a repre-
ditii, familiile cu trei si mai multi copii zentat una dintre sursele importante
prezinta n mod special un risc ridicat ale rezistentei colectivitatii n momen-
655
tele sale cele mai dificile. n prezent, se statului, pentru ca nu i pot ntretine.
poate detecta o anumita eroziune a Asa cum indica datele, acest aban-
valorilor familiei, ca efect complex al don temporar se transforma adesea
crizei tranzitiei, dar n prelungirea unui n abandon definitiv. Indiferent de
proces pe termen mai lung. n mod resursele utilizate, sprijinul colectivi-
special, tineretul prezinta riscul cel mai tatii pentru aceasta categorie de
ridicat. Scaderea responsabilitatii asu- copii nu poate sa nlocuiasca me-
mate fata de familie este un factor diul unei familii normale, suportive.
important al scaderii coeziunii familiei, Lipsa unor servicii sociale de suport
al alterarii capacitatii sale de a-si mo- si consiliere pentru familiile aflate n
biliza eforturile n vederea asigurarii dificultate, preferinta sistemului pu-
bunastarii comune, al cresterii divor- blic pentru solutia institutionalizarii,
tialitatii. paradoxal, a fost de natura a ac-
centua tendinta de abandon.
d. Lipsa de responsabilitate fata de x Cazurile de copii neglijati, abuzati,
nasterea si cresterea copiilor si chiar exploatati economic de familii-
respectarea drepturilor copilului le lor, sunt ntr-o crestere ngrijora-
Se poate identifica, si n aceasta sfera, toare. n mod special, deficitul de
sub presiunea crizei social-economice, suport/formare si control din partea
o anumita eroziune a responsabilitatii parintilor devine evident la adoles-
fata de nasterea si ngrijirea copiilor. centa, fiind responsabil n mare ma-
Acest fenomen poate fi ntlnit mai sura de cresterea delincventei juve-
ales n segmentele populatiei atinse de nile; a aparut fenomenul copiilor
o saracie extrem de severa, fiind ac- strazii care, de fapt, reprezinta doar
centuat de procesele de dezagregare o fractiune mai mica, dar vizibila, a
sociala: unei largi categorii de copii abando-
x Cresterea numarului de nasteri n nati n strada, fara grija minima
afara casatoriei. Aceasta este o necesara din partea familiei.
tendinta care se manifesta n toate x Copiii cu handicap prezinta riscul
tarile dezvoltate. Amploarea feno- cel mai mare al abandonului si, n
menului la noi este mai redusa consecinta, de a trai n institutii care
dect n tarile dezvoltate. Datorita nu le ofera conditiile unei vieti uma-
nsa conditiilor economice extrem ne demne. n situatia n care o ma-
de precare, nasterile n afara fa- re parte a familiilor sunt lipsite de
miliei au consecinte negative se- resursele economice necesare n-
vere asupra mamei si copilului. grijirii copilului cu handicap, iar co-
x Cresterea numarului copiilor aban- munitatea nu ofera suportul nece-
donati. n ultimii ani, asistam la o sar, n mod special sub forma de
crestere rapida a numarului de copii servicii, rata plasarii copiilor cu han-
abandonati, provenind nu numai din dicap n institutii este foarte ridicata.
nasterile din afara familiei, dar si din x Contractia brusca a natalitatii, n
familiile care nu mai au mijloace de ultimii ani, nu a fost de natura sa
a-i ntretine. Exista un numar mare compenseze scaderea drastica a
de cazuri n care familia ncredin- resurselor familiei destinate copiilor.
teaza temporar copiii institutiilor Se poate remarca un proces de po-
656
larizare accentuata din acest punct teaza sanatatea reproducerii n socie-
de vedere. Unele date sugereaza ca tatea romneasca actuala:
scaderea cea mai accentuata a na- x explozia bolilor transmisibile sexual.
talitatii a avut loc n segmentul de n mod special cresterea rapida a
populatie cu resurse economice mai cazurilor SIDA este ngrijoratoare;
ridicate si caracterizate printr-un x un numar mare de nasteri nedorite,
grad mai ridicat de coeziune a fa-
care reprezinta cauza abandonului
miliei si de responsabilitate fata de
copiilor sau a neglijarii lor, afectnd
copii. n segmentul de populatie cel
mai atins de o saracire severa, ade- adesea negativ debutul vietii de
sea caracterizat prin importante pro- familie;
cese de dezagregare sociala si a x un numar mare de avorturi, asociat
familiei, desi a scazut natalitatea, se cu un risc ridicat de instalare a
pare ca ritmurile nu sunt mai reduse. sterilitatii si a unor boli cronice si un
x Un efort deosebit trebuie facut pen- nivel foarte ridicat al mortalitatii
tru asigurarea respectarii drepturilor materne;
copilului. g. Degradarea starii de sanatate a
e. Scaderea coeziunii si riscul legat mamei si copilului
de mentinerea familiei Datele indica faptul ca, drept rezultat al
Disparitia brusca a surselor de venituri degradarii conditiilor economice de
este responsabila de importante ten- viata si a serviciilor de asistenta medi-
dinte de disolutie a familiei. Migratia cala, a crescut incidenta unei game
pentru a obtine venituri desparte ade- largi de boli pentru femei, a crescut
sea membrii familiei pentru lungi pe- morbiditatea la copii, inclusiv riscul de
rioade de timp. Cnd prostitutia nso- handicap. Subnutritia mamei si copi-
teste migratia, efectul distructiv asupra lului a devenit un fenomen deosebit de
familiei este deosebit de ridicat. Sunt ngrijorator, cu efecte greu reversibile
multe cazuri n care copiii sunt lasati fie asupra evolutiei starii de sanatate.
n grija bunicilor, si ei lipsiti de resurse, h. Patologii grave ale vietii de fa-
fie pur si simplu abandonati fara nici un milie
suport, parintii plecnd n alte tari Criza social-economica generata de
pentru a cstiga. n multe cazuri, ma- tranzitie a crescut enorm tensiunea si
ma ramne cu copiii, lipsita de surse
conflictualitatea n cadrul unui numar
materiale. Cresterea divortialitatii, mai
important de familii. Cresterea alcoolis-
ales n situatia familiilor cu copii, m-
mului si a dependentei de drog sunt
pinge cel mai adesea mama singura n
factori cu efecte grave asupra situatiei
situatii disperate. De regula, datele
familiei si n special a copiilor. Exista n
sugereaza ca acei copii din familiile
prezent o proportie neobisnuit de ridi-
incomplete sunt cei mai vulnerabili la
cata a alcoolicilor. Copiii din familiile
riscul abandonului, neglijarii, abuzului
alcoolice sau din cele care consuma
fizic, sexual, financiar, deviantei.
droguri sunt cei vulnerabili la risc prin
f. Probleme legate de sanatatea re- transmiterea modelelor de viata ale
producerii parintilor, ei fiind viitori adulti cu dificul-
Studiile existente indica faptul ca exista tati serioase de integrare sociala. n
foarte multe probleme grave care afec- ultimul timp a crescut ngrijorator nu-
657
marul copiilor din familiile alcoolice si sociale a unor familii cu multi copii,
dependente de drog. adesea din mediile socio-culturale
Desi nu exista date sistematice, pe marginalizate. n aceste conditii, sin-
baza multimii de observatii curente, se gura politica demografica posibila este
poate estima ca violenta intrafamiliala una indirecta: politica de suport a
fata de femeie si copii a cunoscut o familiei. O asemenea politica poate
crestere accentuata. Violenta, de cele avea rezultate mult mai bune dect o
mai multe ori generata de alcoolism, politica demografica propriu-zisa. Ea
este responsabila de degradarea, cel poate diminua pierderile la nivelul tine-
mai adesea ireversibila, a climatului rei generatii. Paradoxul perioadei ac-
familiei, producnd traume psihologice tuale este ca, desi natalitatea este
ireversibile si asupra copiilor. redusa, un segment important al tinerei
generatii prezinta riscul de a fi mai
i. Cresterea rapida a mortalitatii
degraba pierdut pentru colectivitate, el
masculine produce dezagregarea
tragica a multor familii suferind traume si deficite severe de
socializare greu reversibile: educatie
Multe familii cu copii ramn fara spri- scazuta, patrundere rapida n ciclul de-
jinul tatalui. Dar si familia vrstnica lincventei, deficite de socializare carac-
descompletata cunoaste o scadere a teristice mai ales copiilor abandonati n
resurselor sale economice si sociale. institutii, stare de sanatate proasta.
j. Scaderea natalitatii: este nevoie Din acest motiv, o politica de suport
de o politica demografica n mo- pentru familie si copil poate creste
mentul actual? calitatea natalitatii, sporind astfel pro-
n perioada tranzitiei, s-a observat o portia tinerei generatii normal dezvol-
rapida scadere a natalitatii. Scaderea tate, capabile sa functioneze respon-
brutala a standardului de viata, gradul sabil si eficient la maturitate.
ridicat de incertitudine cu privire la n acest ultim deceniu al secolului, fa-
perspectivele personale, procesele de milia se confrunta cu o crestere a ris-
dezagregare sociala, mai ales a fa- curilor n toate ariile enumerate mai
miliei, sunt cauzele acestui proces. sus. n plus, de cele mai multe ori,
Se pare ca nivelul actual al fertilitatii, riscurile particulare se cumuleaza ntre
similar cu al tuturor tarilor n tranzitie, ele, mpingnd multe familii n situatii
tinde sa se stabilizeze. O politica de de degradare extrem de severe si di-
stimulare directa a natalitatii, care nu solutie rapida.
poate da rezultate rapide dect prin O politica de prevenire a riscurilor si de
suport material masiv, nu este posibila contracarare la timp a deteriorarii si-
datorita resurselor economice sever tuatiei familiei este de natura a fortifica
limitate. Si chiar daca s-ar face un efort familia. Prevenirea unui risc este ade-
special de orientare a unei mase im- sea de natura a reduce vulnerabilitatea
portante de resurse materiale n acest respectivei familii n toate celelalte arii.
domeniu, rezultatele vor fi mai degraba De aici necesitatea dezvoltarii unor
modeste si deseori contraproductive. programe sectoriale diferentiate care
Efectele secundare negative s-ar masa sprijine familia si copilul n situatii de
nifesta imediat: cresterea dependentei risc.
658
Strategia de suport pentru familie si festiv evenimentele esentiale ale
copil va trebui sa se compuna dintr-o vietii de familie: casatorii, bote-
multime de programe sectoriale. Aces- zuri, aniversarea a 50 de ani de
te programe pot fi realizate de diferitele casatorie etc.;
organisme guvernamentale. Proiecta- - dezvoltarea unui sistem de ser-
rea lor trebuie sa aiba loc nsa n mod vicii sociale orientat spre su-
coordonat, urmarind o logica centrata portul familiilor n situatie de risc;
pe respectarea intereselor si dreptu- - toate formele de politici sociale
rilor copilului. de suport trebuie sa fie priete-
Relansarea economiei este, desigur, noase fata de familie: ele trebuie
conditia esentiala a normalizarii condi- astfel concepute nct sa aiba
tiilor n vederea unei evolutii sanatoase efecte pozitive asupra ntaririi
a familiei. Paralel, exista nsa un set familiei si sa minimizeze efectele
important de variabile strategice pentru potentiale adverse.
sanatatea familiei, n care se poate ac- x Sustinerea economica a familiilor
tiona si obtine rezultate pozitive semni- cu grad ridicat de saracie, mai ales
ficative, chiar la nivelul resurselor mo- a familiilor cu copii:
deste disponibile n momentul actual.
Aceste variabile strategice trebuie sa - reconsiderarea sistemului for-
faca obiectul programelor speciale melor de suport economic pen-
care compun aceasta strategie. tru familiile cu risc ridicat de sa-
racie, mai ales a familiilor cu
Astfel, principalele programe ce trebuie
copii;
avute n vedere sunt:
- este necesar a se lua n consi-
x Intensificarea promovarii valorilor derare eventualitatea unor pro-
familiei si, n mod special, cea a grame comunitare de suplimen-
responsabilitatii fata de copil. tare a hranei pentru copii, mai
O atentie speciala trebuie acordata ales n cadrul scolii.
valorii nasterii si cresterii copilului, x Asigurarea accesului tinerelor fa-
responsabilitatii fata de copil, cul- milii si al familiilor cu copii la lo-
tivarii familiei drept cadrul cel mai cuinte adecvate:
bun pentru dezvoltarea copilului.
Propagarea valorilor familiei trebuie - dezvoltarea unei politici active
sa se realizeze printr-o varietate de de constructii de locuinte, mai
mijloace. Un program national n ales la orase;
aceasta directie trebuie sa cuprinda - identificarea modalitatii prin care
actiuni n urmatoarele domenii: tinerele familii, dar si familiile cu
- n curricula scolara trebuie ur- multi copii care au conditii de
marit modul n care apar valorile locuit inadecvate pot fi ajutate sa
familiei si ale drepturilor copilului; obtina o locuinta: credite avanta-
- lansarea de emisiuni n mass- joase, reduceri de impozite, con-
media centrate pe familie si pe structia de locuinte sociale.
grija pentru copil; x Prevenirea abandonului copilului si
- sustinerea si difuzarea initiative- reintegrarea n familie a copiilor
lor autoritatilor locale de a marca abandonati:
659
- cresterea responsabilitatii pentru - reforma institutiilor existente, pe
copiii nascuti. Pe diferite cai, co- urmatoarele directii: unificarea
lectivitatea trebuie sa propage institutiilor pentru copiii presco-
valoarea copilului, asumarea lari si scolari, o centrare a lor pe
responsabilitatii n decizia de a dezvoltarea unui mediu cvasi-
avea un copil; familial, ngrijirea medicala si in-
- evitarea nasterilor nedorite prin struirea scolara devenind com-
accesul grupurilor cu risc ridicat ponente organice, dar nu domi-
la mijloace de planificare fami- nante.
liala;
x Prevenirea si contracararea situa-
- sustinerea, prin servicii de asis-
tenta sociala si diferite forme de tiilor de neglijare, de abuz al co-
suport financiar sau n natura, a pilului:
familiilor cu risc ridicat de a - constituirea unor servicii de
abandona copiii. Costul preve- asistenta sociala a familiilor
nirii abandonului este mult mai care nu-si exercita responsa-
redus dect costul ngrijirii co- bilitatea fata de copii.
piilor abandonati. Diferitele studii - promovarea de modificari legis-
au sugerat ca abandonul nu lative care sa instituie instrumen-
este numai un produs al lipsei tele legale de interventie a sta-
mijloacelor materiale, ci si al tului n apararea drepturilor co-
unor procese de dezorganizare pilului;
a familiei. Serviciile de consi- - instituirea unor forme de ngrijire
liere/terapie familiala pot, prin a copiilor abuzati n familie, a
rolul lor, sa contribuie la sca- copiilor abandonati n strada; n
derea cazurilor de abandon; mod special, este nevoie de un
- sustinerea mamelor singure, mai sistem de recuperare a copiilor
ales a fetelor-mame, prin servicii strazii.
de consiliere, prin centre de lo-
cuire temporara, prin suport x Prevenirea si combaterea fenome-
pentru rezolvarea problemelor nelor de violenta n familie, mai ales
de familie si economice; consi- mpotriva femeilor si a copiilor:
lierea pentru mama si pentru - includerea n programele de n-
familia ei n vederea acceptarii vatamnt, ncepnd chiar cu
copilului si sustinerea constituirii gradinita, a modalitatii de preve-
unei vieti demne si centrate pe nire si combatere a violentei n
grija fata de copil; general, n mod special a
- reintegrarea n familia naturala a violentei mpotriva femeii si a
copiilor abandonati provizoriu, copilului;
prin consiliere si suport al fa- - antrenarea mass-media n com-
miliilor; baterea violentei domestice si, n
- dezvoltarea formelor alternative general, a violentei contra femeii
la sistemul institutiilor traditiona- si copilului;
le pentru copii: adoptia, plasa- - un sistem de consiliere juridica
mentul familial, institutii de tip si social-psihologica, conditii de
familial; locuire provizorie, mbunatatirea
660
legislatiei pentru a oferi o pro- - program complex al Ministerului
tectie legala mai eficace femeii Educatiei, Ministerului de Inter-
si copilului supus violentei; ne, Ministerului Justitiei de pre-
- dezvoltarea unui sistem de prevenire a delincventei juvenile;
luare provizorie din familie a co- - introducerea unor tribunale spe-
piilor supusi violentei si abuzului. cializate pentru minori;
x Promovarea sanatatii reproducerii: - mbunatatirea modalitatii de re-
- promovarea educatiei sexuale la educare/recuperare/resocializare
adolescenti si tineri. Educatia a delincventilor minori;
sexuala trebuie sa se bazeze pe - formarea de asistenti sociali
valorile libertatii personale, ale specializati n probleme de pre-
familiei si ale responsabilitatii venire si recuperare a delincven-
fata de copii. Introducerea n tilor juvenili - consilieri de proba-
scoli a educatiei sexuale, creste- tiune.
rea difuzarii prin mass-media a x Prevenirea si tratarea alcoolismului
informatiilor despre viata sexu- si a dependentei de drog, att la
ala sanatoasa, dezvoltarea acti- adulti, ct si la tineri:
vitatilor de consiliere pentru ado- - programe de educatie preven-
lescenti si tineri, dar si adulti; tiva n scoala si mass-media;
- asigurarea unui acces ridicat la - ntarirea capacitatii metodelor de
mijloacele de contraceptie al tratament;
grupurilor cu risc. Identificarea - dezvoltarea sistemelor de consi-
grupelor de populatie cu un nalt liere si psihoterapie.
risc de neutilizare a mijloacelor x mbunatatirea formelor de asistenta
contraceptive si protective si a copiilor abandonati:
dezvoltarea de servicii de con-
siliere special orientate catre - stimularea adoptiei, n mod spe-
acestea; cial a adoptiei nationale;
- educatia cu privire la protectia - promovarea alternativelor la in-
mpotriva bolilor transmisibile se- stitutionalizare: ncredintarea si
xual, n spiritul responsabilitatii plasamentul familial;
fata de sine si fata de ceilalti. - reforma institutiilor de ngrijire a
copiilor abandonati;
x Educatie sanitara n sfera sanatatii - promovarea institutiilor de tip fa-
familiei si a nutritiei sanatoase: milial;
- lansarea de programe de edu- - demedicalizarea institutiilor pen-
catie sanitara a populatiei, cu tru copiii prescolari;
accent pe sanatatea familiei, a - unificarea institutiilor pentru copii
reproducerii si a copilului; prescolari si scolari, n asa fel
- promovarea prin diferite mijloace nct sa se asigure continuitatea
a cunostintelor de nutritie sana- copilului n aceeasi forma institu-
toasa si echilibrata. tionala. \Elena Zamfir[
x Prevenirea delincventei juvenile si [Textul reprezinta o sinteza a studiilor
recuperarea sociala a delincventilor: urmatoare publicate anterior de autor:
661
Preferine individuale
Zamfir si Zamfir (1995); Zamfir si
Zamfir (1997); C. Zamfir (1998); E.
Prestatii sociale
Zamfir (2000)].
Vezi beneficii sociale
Vezi si: actori sociali implicati n
protectia copilului n dificultate n
Romnia; drepturile copilului Principii ale UE
Preferinte individuale n structurarea politicilor de
Se refera la gusturile individuale, n cel
sanatate
mai comun sens, n raport cu con- Indiferent de tipul de sistem sanitar
sumul si munca. predominant, majoritatea tarilor UE au
Datorita diferentelor considerabile ntre aderat la urmatoarele principii ca baza
preferintele individuale, dar si datorita pentru politicile lor sanitare:
instabilitatii acestora, preferintele fiind acces universal si echitabil la un
foarte dinamice n timp, iar factorii ce le pachet minim de servicii de sa-
influenteaza sunt adesea impredictibili natate;
(e.g., reclamele pot schimba usor eficienta macroeconomica: costurile
preferintele), datorita lipsei unei asistentei de sanatate nu trebuie sa
rationalitati ce ar putea fi presupusa la depaseasca o proportie rezonabila
baza acestora, mecanismul principal al din resursele tarii respective (n
pietei, pretul, functioneaza n baza unui general, "rezonabilul" n aceste tari
comportament mediu al individului n variaza ntre 7% si 9% din PIB);
eficienta microeconomica: gama
raport cu consumul.
serviciilor oferite trebuie sa garan-
Presupozitia facuta de modelele eco- teze, pentru un cost minimal, re-
nomice pentru a utiliza o metoda indi- zultate bune n planul sanatatii si al
recta de stabilire a preferintelor indi- satisfactiei pacientilor;
vizilor este cea a consistentei pre- libertate de alegere din partea pa-
ferintelor: daca A este preferat lui B si cientilor;
B este preferat lui C, atunci A este autonomia prestatorilor/furnizorilor
preferat lui C. de servicii de sanatate;
protectia veniturilor: pacientii nu tre-
Dificultatea cunoasterii exacte a buie sa plateasca servicii medicale
preferintelor individuale face ca, n prea scumpe n raport cu veniturile
principiu, sa fie imposibila construirea lor, preturile acestor servicii ar
unei functii de utilitate care sa prezica trebui sa fie legate de capacitatea
comportamentul fiecarui individ n lor de plata, ceea ce nseamna pre-
anumite situatii decizionale. venirea situatiilor n care costul unui
\Luana M. Pop[ tratament ar putea ameninta exis-
tenta normala a unui individ sau a
Vezi si: utilitate, bunastare sociala unei familii;
Bibliografie selectiva: Case si Fair implicarea statului n piata servici-
(1989), Luce si Raiffa (1967) ilor medicale si responsabilitatea sa
pentru asistenta sanitara a propriilor
cetateni.
662
Privatizarea serviciilor de sntate
Majoritatea statelor dezvoltate econo- ponsabilitatile legate de anumite func-

mic si-au elaborat politicile sanitare pe tiuni, fie prin transferarea lor unor or-
bazele acestor principii comune, di- ganisme neguvernamentale, fie prin
ferite fiind doar modalitatile de punere permisiunea acordata unor ntreprin-
a acestor principii n practica, i.e. tipul deri particulare, profit sau nonprofit, de
de sistem de sanatate adoptat. a ndeplinii aceste functii n cadrul unor
\Cristian Vladescu[ ntelegeri mai mult sau mai putin
oficiale.
Vezi si: obiectivele politicilor de Unii economisti au argumentat ca cea
sanatate; politici sanitare mai buna definitie a privatizarii n asis-
Bibliografie selectiva: WHO (1996) tenta de sanatate (sau n orice alt do-
meniu) este descentralizarea procesu-
lui de luare a deciziilor, prin utilizarea
Privatizarea serviciilor unui sistem de preturi ca un set de
"semnale" pe care consumatorii si pro-
de sanatate ducatorii le pot utiliza pentru a lua de-
Unii autori contesta privatizarea ca for- cizii (Donaldson si Gerard, 1992).
ma specifica a descentralizarii servi- S-a argumentat ca atunci cnd siste-
ciilor de sanatate, pe motiv ca trans- mele planificate n mod public si/sau
ferul autoritatii catre sectorul privat centralizat esueaza sau par sa esueze
semnifica mai degraba o modificare si n realizarea necesitatilor legate de
un transfer catre un tip de sistem ma- sanatate, privatizarea (si, n conse-
nagerial diferit, si nu un transfer ntre cinta, concurenta) este solutia viabila
diferite forme de management din inte- pentru realizarea sau alinierea nevoilor
riorul aceluiasi sistem (Collins, 1996). consumatorilor la posibilitatile sistemu-
Vom include totusi privatizarea printre lui general (Inglehart, 1992). Astfel, pri-
formele descentralizarii, considernd vatizarea si subordonarea fata de for-
ca obiectivul general al sistemului n tele pietei sunt, uneori, considerate ca
care opereaza ramne acelasi, i.e. fur- avnd potentialul de a mbunatati efi-
nizarea serviciilor de sanatate catre cienta sistemelor de sanatate, de a ob-
pacienti. n acelasi timp, trebuie mentine venituri suplimentare din surse pri-
tionat ca, chiar si n aceasta abordare, vate sau ambele (Immergut, 1992).
nu se poate vorbi de o descentralizare n acelasi timp, s-a afirmat ca privati-
totala: unele functii ramn n conti- zarea serviciilor de sanatate sporeste
nuare n minile unor organisme non- posibilitatea de alegere a consumato-
private, astfel ca nu exista la ora actuala rului si duce la limitarea cresterii ex-
un sitem de sanatate complet pri- ponentiale a costurilor pentru ngrijirile
vat(izat). Mai mult, exista cazuri n care de sanatate. Ambele asertiuni sunt
furnizarea serviciilor sanitare este pri- discutabile; multi autori au aratat ca
vata, dar o parte importanta a costurilor privatizarea nu mbunatateste libertatea
este platita din fonduri publice (ca n de alegere a pacientilor; n timp ce
cazul Canadei sau chiar al SUA). sistemul bazat pe practica privata si pe
Privatizarea implica ideea ca guvernele asigurarea particulara permite medicilor
sa renunte la unele sau la toate res- sa prescrie tratamente fara a lua n
663
Probaiune
considerare costurile, acesta nu ofera o Vezi si: descentralizarea sistemelor de
adevarata libertate de alegere con- sanatate; rolul statului n sistemele
sumatorilor de servicii de sanatate ne- sanitare; noul management public
informati sau dezorganizati (Enthoven, Bibliografie selectiva: Mills et al.
1986). Un exemplu al acestui trend (1990); Rodinelli et al. (1983); Vla-
este reprezentat de furnizarea de descu (1999)
servicii de sanatate de catre anumite
organizatii de sanatate private din SUA
(numite HMO), n cadrul carora liber-
tatea de alegere este puternic restric- Probatiune
tionata, chiar mai mult dect n cazul
Probatiunea reprezinta, n termeni ge-
multor sisteme publice (criteriul esen-
nerali, practica de substituire a unei
tial fiind aici cel al eficientei eco-
pedepse privative de libertate - prin
nomice).
institutionalizare sau "ncarcerare" -
Din aceste cauze, n diverse tari a printr-o strategie de monitorizare si su-
aparut un amalgam de servicii de pervizare a unui delincvent/infractor n
sanatate publice si private, mai degra- mediul sau social, n comunitate. Exer-
ba dect o privatizare totala, cu un ac- citarea pedepsei este nlocuita cu o
cent deosebit pus pe notiuni ca pietele strategie comunitara, avnd ca scop
de ngrijiri de sanatate "interne" sau reintegrarea sociala a celui ce a comis
"administrate" (vezi noul management un act de delincventa sau o infractiune.
public). Spre deosebire nsa de executarea
n multe tari, privatizarea serviciilor de unei pedepse privative de libertate ce
sanatate a capatat o conotatie ideolo- se realizeaza n nchisoare, probatiu-
gica, sustinatorii economiei de piata nea vizeaza toate cele trei faze ale
considernd privatizarea ca forma opti- procesului de realizare a justitiei: faza
ma de descentralizare si eficienta. presentinta (prin documentarea si ana-
Acest proces al privatizarii poate fi liza cazurilor), faza postsentinta (prin
considerat ca o parte a aparitiei neo- nlocuirea institutionalizarii cu strategii
conservatorismului n anii '80 si '90. corective comunitare) si faza posteli-
Totusi, o alta dimensiune din afara berare (atunci cnd totusi se executa o
scenei politice poate sa ajute la ex- anumita perioada sentinta privativa de
plicarea acestui fenomen, cum ar fi libertate). n cazurile n care "ncar-
faptul ca unele sisteme de sanatate nu ceratii" sunt eliberati nainte de termen,
sunt destul de eficiente n ceea ce aceasta ia forma "eliberarii conditio-
priveste att accesibilitatea la asistenta nate".
medicala, ct si calitatea serviciilor ofe- Probatiunea se desfasoara sub autori-
rite; drept rezultat, publicul este tot mai tatea unui asa-numit ofiter de pro-
putin satisfacut de asistenta de sa- batiune (n sistemul anglo-saxon); n
natate publica si cauta surse alter- sistemul romnesc, acesta se numeste
native pe piata particulara; privatizarea "consilier de probatiune". Aceasta ocu-
si concurenta pot aparea ca reactie la patie este dominata de profesionisti n
aceste presiuni (Inglehart, 1990). domeniul asistentei sociale, principiile
\Cristian Vladescu[ de baza ale probatiunii fiind direct
664
Probaiune
relationate cu cele ale asistentei so- tiunea reprezinta deci nu numai un mij-
ciale. Activitatile specifice acestei ocu- loc de a integra si recupera social in-
patii sunt supervizarea delincventului dividul, ci si un mijloc eficace de pro-
n toate domeniile vietii sale (sau n tejare a comunitatii de crima si delinc-
functie de particularitatile situationale), venta (respectiv recidiva) prin controlul
consilierea, terapia si dezvoltarea unor "riscului". n plus, probatiunea, ca sis-
programe specifice educationale, recu- tem corectiv, s-a dovedit n tarile
peratorii sau vocationale. anglo-saxone mult mai eficienta - din
Termenul de probatiune provine de la punct de vedere financiar - ca solutie la
latinescul probatio (perioada de proba, problema delincventei si infractiona-
de ncercare) si paternitatea acestuia, litatii dect institutia penitenciarului.
ca un concept utilizat n sistemul Probatiunea are la baza principiul in-
juridic, este atribuita lui John Augustus, dividualismului, o perspectiva liberala
filantrop american ce a inventat un asupra justitiei, ce combina avantajele
sistem de reabilitare a delincventilor n pentru cel n cauza - infractorul - , ce
afara nchisorilor (1840). John Augus- se refera n special la posibilitatea rein-
tus a ndeplinit pentru prima oara n tegrarii sale, cooptarea sa n programe
istorie rolul unui ofiter de probatiune, individualizate n functie de nevoile
numarul cazurilor "salvate" de la n- proprii, cu avantajele pentru comuni-
chisoare de catre acesta fiind estimate, tate, i.e. scaderea riscului recidivei, a
ntre 1841-1859, la aproape 2.000 de crearii si ntaririi unor medii crimino-
persoane alcoolice (Encyclopedia of gene puternice. Probatiunea reprezinta
Social Work, 1995, p. 1911). Sistemul n primul rnd un avantaj pentru popu-
este preluat de majoritatea statelor latia delincventilor minori si a adultilor
Americii de Nord si generalizat la nivel tineri, prelund si substituind-se unor
federal n 1925. n 1938, n SUA, se programe reeducative si privative de
adopta Actul federal referitor la de- libertate, constituindu-se n adevarate
lincventa juvenila. instrumente de asistenta sociala. Pro-
Principiul de baza al probatiunii vizea- batiunea reprezinta deci si una dintre
za integrarea delincventilor/infractorilor solutiile de politica sociala, dar si stra-
n comunitate si "convertirea" acestora tegiile eficace de interventie n ceea ce
la normele sociale generale si la com- priveste delincventa juvenila (nlocuind
portamente conforme cu legea. nchi- clasicele nchisori pentru minori sau
soarea, prin mediul care o caracteri- centrele de reeducare)
zeaza, are adesea efecte mai degraba Dupa 1980, n SUA, s-a manifestat o
negative asupra individului, ducnd la tendinta de reconceptualizare a pro-
scaderea oportunitatilor de reabilitare batiunii: probatiunea devine, n termeni
(datorita izolarii, mediului nalt crimino- juridici, dintr-un act de suspendare a
gen, scaderii abilitatilor sociale ale in- "justitiei reale", o pedeapsa (legalizata
dividului, pierderii intimitatii si deci prin Actul de control comprehensiv al
demnitatii individuale etc.). Din ce n ce crimei din 1984). Probatiunea nu se
mai mult, accentul n organizarea pro- mai limiteaza la scopul generic de
batiunii se muta de pe individul delinc- "integrare sociala", ci se materializea-
vent pe protejarea comunitatii: proba- za/finalizeaza prin anumite sanctiuni
665
Probaiune
de tipul amenzilor, restituirii (despa- OU nr. 92/2000 instaureaza institutia
gubirea/compensarea victimei) sau reintegrarii sociale a infractorilor prin
serviciului (muncii) n favoarea comu- recunoasterea "consilierului de reinte-
nitatii (Encyclopedia of Social Work, grare sociala", avnd rolul de supra-
1995, p. 1911). veghetor al executarii sanctiunilor ne-
privative de libertate. Legislatia rom-
Spre deosebire de conceptul de ad- neasca nu utilizeaza termenul de "pro-
ministrare comunitara a justitiei, ce batiune", ci pe cel de "reintegrare so-
presupune - ntr-o forma sau alta - ciala", iar alternativa la institutionaliza-
"descentralizarea" actului de realizare re are rang juridic de "sanctiune", ea
a justitiei prin crearea unor mecanisme executndu-se n comunitate sub di-
primare de "absorbtie" la nivelul comu- recta supraveghere a consilierului.
nitatii a unor acte de neconformitate cu mpreuna cu Legea nr. 82/1999, ce se
legea, probatiunea este o forma de refera la posibilitatea nlocuirii nchisorii
administrare a justitiei n si pentru co- cu sanctiunea de prestare a unei ac-
munitate. Conceptul de administrare tivitati n folosul comunitatii, constituie
comunitara a justitiei este utilizat, n nucleul juridic pe baza caruia sistemul
sistemele anglo-saxone, ntr-un sens probatiunii ncepe sa se contureze n
mult mai larg, cuprinznd ntregul set Romnia. n momentul de fata, consi-
lierul de reintegrare sociala nu are pu-
de strategii legale de interventie n sco-
teri discretionare n raport cu judeca-
pul realizarii actului justitiar n cazuri de torul, acesta din urma fiind cel care are
crima sau infractiune. dreptul de a cere consilierilor luarea n
Probatiunea ia forme particulare n analiza a unui caz. Judecatorul este
diferitele sisteme judiciare n functie de deci cel care "preselecteaza" cazurile
extensia care i se confera legal ca in- ce pot intra n noul sistem. Legislatia
strument de interventie (de-a lungul limiteaza aceste cazuri la cele mai
celor mai multor faze: preproces, pre- "putin grave" din punct de vedere ju-
sentinta, sentinta, postsentinta), ct si ridic, astfel nct substituirea nchisorii
n functie de tipul delincventelor/in- cu strategii neprivative de libertate nu
fractiunilor carora li se poate adresa. este posibila n cazuri de omor, violuri
si infractiuni grave. Serviciile de reinte-
n Romnia, sistemul de probatiune a grare sociala se preconizeaza a se
fost introdus legal n 2000 (prin OU nr. nfiinta n cadrul Ministerului Justitiei,
92/2000). Activitatile ONG-urilor n neavnd personalitate juridica. Acest
acest domeniu dateaza chiar de la n- aranjament institutional nu pare sa
ceputul anilor 90, dar primele asa-nu- confere profesionistilor n acest nou
mite centre experimentale s-au consti- domeniu suficienta autonomie si liber-
tuit n perioada 1997-1999 (n sapte tate decizionala, astfel nct acestia
judete: Iasi, Arad, Cluj, Timis, Arges, sunt, n mare masura, subordonati sis-
Dmbovita si Bucuresti). Aceste centre temului de justitie. \Luana M. Pop[
experimentale, aflate sub autoritatea
Vezi si: politici sociale n cadrul
Ministerului Justitiei, s-au constituit n
reformei legislative si a administrarii
parteneriat cu diferite ONG-uri si fun- justitiei
datii, avnd finantare extrabugetara (de
exemplu, n Bucuresti, principalul fi- Bibliografie selectiva: Encyclopedia of
nantator a fost Ministerul Olandez de Social Work (1995)
Externe).
666
Problem social
a realitatii, nu este deloc simplu de pro-
Problema sociala bat daca o valoare este "ndreptatita"
Reprezinta o situatie indezirabila care sau "nendreptatita" si nu exista o mo-
este considerata de un segment im- dalitate stiintifica pentru a dovedi ca
portant al societatii ca fiind suficient de unele valori sunt "adevarate", iar altele
serioasa pentru a necesita o actiune "false". Este nsa foarte important care
colectiva n vederea obtinerii unei ame- valori "conteaza". Multe dintre valorile
liorari semnificative si a unei dezira- "ndreptatite" sunt influentate de pu-
bilitati crescute (Doob C.B., 1995). tere, care joaca un rol important n de-
Considerarea si definirea unei proble- finirea unei probleme ca fiind sociala.
me ca fiind sociala, si nu de alta natura Unii oameni au mult mai multa in-
(privata sau personala/individuala), de- fluenta asupra opiniei publice dect alti
pinde de ndeplinirea unui numar re- oameni si acestia sunt cei care defi-
lativ mare de conditii teoretice si meto- nesc n cea mai mare masura o pro-
dologice. R.K. Merton (1971) definea o blema ca fiind sociala, functie de inte-
problema sociala ca fiind o discrepanta resele lor (Skolnick si Currie, 1985).
semnificativa ntre normele sociale si R.H. Lauer (1978) considera ca un rol
realitatea sociala de fapt. extrem de important l joaca si
Dupa J.E. Farley (1992), o problema grupurile protestatare, care sunt tot o
sociala poate fi definita ca o situatie expresie a manifestarii puterii atunci
caracterizata de urmatoarele trei ele- cnd se constituie n grupuri de pre-
mente: 1. este n mare masura privita siune. 2. Constiinta publica joaca un rol
ca fiind indezirabila sau ca o sursa de important n definirea unei probleme ca
dificultati; 2. este cauzata de actiunea fiind sociala. Un cataclism natural (de
sau inactiunea oamenilor sau a socie- exemplu, un uragan) nu poate fi el
tatii; 3. afecteaza sau se presupune ca nsusi considerat o problema sociala,
va afecta un mare numar de persoane. deoarece el nu a fost cauzat de
1. Perceptia publica a unei anumite actiunea/inactiunea unor oameni. Doar
situatii ca fiind indezirabila presupune unele efecte generate de acesta pot fi
un anumit nivel de constientizare. considerate problema sociala. Dupa
Daca oamenii nu cunosc nimic despre Farley, o problema poate fi considerata
aceasta problema, ea nu va aparea ca ca fiind sociala atunci cnd este
problema sociala, deci va ramne n rezultatul/parte a actiunii sau inactiunii
stare de latenta. Pe lnga constienti- oamenilor sau a societatii. Exista nsa
zarea publica a acesteia, trebuie, de autori care deosebesc doua feluri de
asemenea, sa existe un nivel semni- surse ale problemelor sociale: unele
ficativ de constientizare ca aceasta de natura nesociala si altele de origine
conditie constituie o problema pentru sociala. Surse precum uraganele, cu-
societate. Un rol important n definirea tremurele, epidemiile etc. sunt surse
unor probleme ca fiind sociale l joaca nesociale ale unor probleme care afec-
valorile. O valoare este o credinta per- teaza un mare numar de oameni, pro-
sonala despre ceea ce este bun sau bleme care ulterior devin/se transforma
rau, drept sau gresit (J.E. Farley, n probleme sociale. Drept urmare,
1992). Pentru ca ea este mai degraba "indiferent de sursa lor, problemele
o preferinta personala dect o ilustrare sociale sunt definite n functie de con-
667
Problem social
secintele lor sociale" (M. Larionescu, urmare a perfectionarii capacitatii lor
1980). 3. Trebuie facuta distinctia ntre de a formula clar si n timp util solutii
probleme sociale si probleme indivi- eficiente la problemele particulare cu
duale sau private. Disolutia unei familii care ele se confrunta (C. Zamfir,
prin divort nu reprezinta o problema 1977). Perspectiva de analiza a unei
sociala, dar daca avem o rata foarte probleme sociale este urmatoarea: "o
mare a divortialitatii, cauzele nu mai problema particulara poate fi de natura
sunt doar de ordin personal, ci au n tehnica, sau economica, sau juridica
mare parte origini societale. C. Wright etc. n calitatea sa de problema a unui
Mills (1975) face o distinctie neta ntre sistem social, ea va fi totodata o pro-
"necazurile personale generate de blema sociala". n acest sens, n ter-
mediu" si "conflictele publice ale struc- meni generali, o problema sociala este
turii sociale". "Un necaz este o ches- definita drept "un proces social, o ca-
tiune personala: individul simte ca racteristica, o situatie despre care
valorile pretuite de el sunt amenintate". societatea sau un subsistem al ei con-
n schimb, problemele sociale au un sidera ca trebuie schimbat."
caracter mult mai amplu si sunt de alta Aceasta definitie include doua ele-
natura, capatnd forma unor conflicte. mente: a. "Un obiect - acel aspect,
"Conflictele se refera la chestiuni care situatie, proces care este problematic,
transcend acele medii locale ale indi- reprezinta, cu alte cuvinte, o sursa de
vidului si zona vietii sale launtrice. Ele dificultati si asupra caruia urmeaza a
se refera la organizarea a numeroase se actiona pentru a fi schimbat ntr-un
asemenea medii n institutiile unei so- sens convenabil. Poate fi vorba de un
cietati istorice, luate n ansamblul ei, la aspect negativ [] sau pozitiv." b.
modul n care diferite medii se supra- "Constientizarea dificultatii - respectivul
pun si se ntrepatrund pentru a forma aspect de eliminat sau de realizat este
structura ampla a vietii sociale si pus ca problema, acceptat de catre
istorice. Un conflict este o problema membrii sistemului social respectiv ca
publica. (Mills, 1975, p. 37). Fiecare trebuind sa fie schimbat." Unele pro-
dintre cele trei elemente ale definitiei bleme, desi exista, nu sunt constien-
sunt conditii necesare pentru prezenta tizate, deci nu sunt manifeste, ci sunt
unei probleme sociale. ntr-o stare de latenta. Trecerea lor din
C. Zamfir (1977) defineste si anali- latent n manifest este un proces care
zeaza problemele sociale din perspec- trebuie sa parcurga anumite etape si
tiva functionarii sistemelor sociale, sa ndeplineasca anumite conditii, una
unde un aspect esential este "activi- din cele mai importante fiind angajarea
tatea de nfruntare a diferitelor dificul- sistemului n a lua decizia de a des-
tati care intervin pe parcursul functio- fasura o activitate de solutionare a
narii lor - cu alte cuvinte, activitatea de respectivei probleme. Clasele de feno-
solutionare a problemelor sociale." O mene care pot deveni obiectul unei
asemenea activitate trebuie sa se ba- asemenea problematizari ar fi: 1) o
zeze pe o teorie a problemelor sociale, stare sociala nvechita (care frneaza
care reprezinta "o parte a teoriei or- progresul si dezvoltarea sociala); 2)
ganizarii si functionarii sistemelor so- procese sociale considerate n sine ca
ciale", sisteme care functioneaza si ca fiind negative (dezorganizarea sociala
668
Problem social
si individuala, comportamentele consi- Conform acestei perspective, cele mai
derate deviante); 3) consecinte nega- multe norme/reguli si aranjamente so-
tive ale unui proces social pozitiv (orice ciale pot fi explicate n buna masura n
proces social complex prezinta si con- termeni de utilitate a lor pentru so-
secinte laterale negative); 4) fluctuatii cietate, deci ele ndeplinesc o functie.
ale factorilor naturali externi sau sociali Uneori, utilitatile sau functiile aranja-
(descoperirea sau epuizarea unor mentelor sociale sunt extrem de vizi-
resurse naturale, catastrofe naturale, bile, alteori ele ramn nevazute. Func-
razboaie etc.); 5) decalaje produse de tiunile care sunt foarte evidente sunt
dezvoltare (nearticularea unor ele- numite functiuni manifeste, iar cele care
mente si nesincronizarea lor n pro- nu sunt evidente sunt numite functiuni
cesele de transformare sociala care latente. O asumptie importanta a func-
nsotesc dezvoltarea sociala); 6) apa- tionalismului o constituie notiunea de
ritia de noi necesitati (ca urmare a interdependenta. Societatea este pri-
schimbarii unor conditii sociale obiec- vita ca un sistem n care orice segment
tive, pot aparea noi necesitati a caror al ei este cumva relationat la altul. Da-
imposibilitate de satisfacere poate con- torita acestei interdependente, schim-
duce la comportamente deviante); 7) barea ntr-un punct al sistemului poate
probleme de dezvoltare (C. Zamfir, determina efecte n tot sistemul, efecte
1977). care, la prima vedere, pot sa apara ca
n ultimele decenii, s-a conturat o ra- totalmente nerelationate (individuale).
mura aplicata a sociologiei - sociologia O alta asumptie importanta este aceea
problemelor sociale. Spectrul de anali- ca fiecare parte a sistemului (social)
za al acestei discipline este unul foarte ndeplineste o functie pentru societate.
larg. Exista mai multe perspective de Modelul care ia nastere deci dintr-o
analiza a problemelor sociale: patolo- asemenea perspectiva este acela al
gia sociala, focalizata pe persoane; unui sistem de parti interrelationate,
dezorganizarea sociala, centrata pe fiecare dintre acestea venind n ntm-
semnificatia legilor si a normelor; pinarea unei anumite nevoi a societatii,
conflictul de valori, referitor la valori si contribuind la eficientizarea sistemului
interese/scopuri; comportamentul devi- social sau, ntr-un alt mod, la men-
ant, care subliniaza rolurile; eticheta- tinerea unitatii sistemului (la tinerea
rea sociala, care examineaza reactiile partilor lui mpreuna). Drept urmare, se
sociale; perspectiva schimbului social; creeaza o puternica tendinta de reali-
perspectiva interactionist-simbolica; zare a unei stabilitati nalte n sistem,
perspectiva biologica (incluznd socio- iar schimbarea sociala este posibila
biologia) etc. numai n anumite conditii. O alta
Marea majoritate a acestora sunt oare- asumptie a perspectivei functionaliste
cum cuprinse nsa n doua mari este aceea ca societatea tinde spre
categorii de perspective: a. structu- consens (basic consensus) - n orice
ralist-functionalista si b. conflictualista. societate exista un set comun de valori
a. Perspectiva structuralist-functiona- si credinte general acceptate. Functio-
lista este asociata ndeosebi cu nu- nalistii vad acest aspect ca fiind nece-
mele lui T. Parsons si R.K. Merton. sar, deoarece natura interdependenta
669
Problem social
a societatii impune cooperarea - funda- dinta de lunga durata a societatii este
mentul solidaritatii sociale. Consensul una ndreptata spre perpetuarea con-
si solidaritatea sociala (o identitate co- flictului si deci spre schimbare sociala.
muna cu grupul) sunt parti importante Mai devreme sau mai trziu, spun
ale oricarei societati efective. conflictualistii, opozitia intereselor va
b. Perspectiva conflictualista si trage determina aparitia/manifestarea con-
seva ndeosebi din teoria sociala flictului n societate. Mai mult, pers-
dezvoltata de Karl Marx. Dezvoltari si pectiva conflictualista spune ca acest
contributii importante la aceasta pers- conflict si are originea n interiorul so-
pectiva au avut Ralf Dahrendorf si C. cietatii si, de cele mai multe ori, con-
Wright Mills, ambii examinnd n spe- duce la schimbare sociala, deoarece
cial rolul pe care l joaca puterea n societatea este o combinatie de gru-
societate. Asumptiunea de principiu a puri cu interese nu doar diferite, ci si
acestei perspective este aceea ca conflictuale.
resursele din societate - cum ar fi Dupa R.K. Merton si R. A. Nisbet
bunastarea si puterea - sunt limitate. (1971), principalele caracteristici ale
Limitarea si raritatea acestor resurse unei probleme sociale sunt: 1) aparitia
face ca ele sa fie distribuite inegal n unei probleme sociale este indisolubil
societate, drept pentru care unele legata de manifestarea unei neconcor-
grupuri de oameni detin mai mult (din dante ntre ceea ce ar trebui sa fie
aceste resurse) dect alte grupuri. oamenii si ceea ce sunt n realitate
Aceasta situatie creeaza un conflict al (mai precis, ntre situatia sociala exis-
intereselor personale sau de grup ntre tenta si normele sociale); 2) o pro-
diferitele persoane/grupuri din socie- blema sociala poate fi, n multe cazuri,
tate. O asumptie importanta a acestei consecinta neanticipata, nedorita si
perspective este cea legata de relatia indirecta a modelelor institutionalizate
dintre putere si structura sociala: gru- ale comportamentului social; 3) diferite
purile avantajate au mai mult dect o structuri sociale au probleme distincte
cota-parte/participare la putere, fiind n functie de caracteristicile, valorile si
singurele care controleaza societatea
scopurile/interesele lor distincte; 4) n
si, folosind acest control ntr-un mod
functie de particularitatile structurilor
constient sau inconstient, aceste gru-
sociale, solutiile date acestor probleme
puri fac ca societatea sa actioneze si
sa serveasca propriilor lor interese; sunt diferite (solutiile avnd ca scop si
deci societatea ia acea forma care rezultat schimbarea sociala); 5) deoa-
serveste cel mai bine interesele gru- rece elementele componente ale unei
pului dominant din acea societate (spre structuri sociale (care defineste siste-
deosebire de functionalisti, care sustin mul) se afla n relatie de interdepen-
ca societatea ia forma care serveste denta, actiunile dezvoltate/ntreprinse
cel mai bine intereselor ei ca ntreg). pentru rezolvarea unei probleme so-
Teoreticienii conflictualisti cred ca ciale particulare cu care se confrunta
grupurile dominante exercita control nu sistemul vor genera aparitia unor noi
doar asupra valorilor si credintelor, ci si probleme ce trebuie solutionate si,
asupra practicilor/rutinelor si a drept urmare, solutiile gasite vor fi
organizarii societatii. Ca urmare, ten- dificil de concretizat n politici efective.
670
Problem social
Definiri i perspective este insuccesul socializarii. Societatea

de analiz alternative are responsabilitatea de a transmite
tuturor indivizilor normele morale larg
Perspectiva patologiei sociale (pre-
acceptate, dar uneori asemenea efor-
zenta n cmpul sociologiei n special
turi sunt ineficiente. n concluzie, sin-
ntre 1890-1910) este originata n ana-
gura solutie reala la problemele sociale
logia organicista a societatii, dezvoltata
este educatia morala. Reprezentanti ai
ndeosebi de Herbert Spencer. Socie-
acestei perspective: Samuel Smith,
tatea se comporta ca un "organism
Vytautas Kavolis, Carl M. Rosenquist.
biologic", format nsa din oameni, cu o
complexitate structurala care creste pe Dezorganizarea sociala este "fata um-
masura ce societatea creste n volum, brita", complementara, a organizarii
n care partile sunt interdependente, iar sociale. Organizarea sociala presu-
societatea (ca organism) are o "viata" pune, nainte de toate, ca societatea
care depaseste "viata" oricarei parti este un ntreg, n care partile se afla
componente. Termenul patologie soci- ntr-o relatie de dependenta oarecum
ala poate fi utilizat pentru a denumi ordonata. n al doilea rnd, dezor-
conditiile sociale care rezulta (1) din ganizarea sociala este privita din punct
insuccesul indivizilor de a se adapta de vedere al "unor componente diferite
prin propriile forte la viata sociala, care ale sistemului social, componente care
functioneaza independent de suportul pot fi n antifaza" cu cele ale organizarii
membrilor societatii; (2) din deficitul de sociale. Notiunea centrala a acestor n-
ajustare a structurii sociale, incluznd tregi conceptualizari este cea de "ro-
modurile de a face/crea lucruri si in- luri". Rolurile definesc nu doar diferitele
stitutii, pna la dezvoltarea persona- parti ale societatii, ci, de asemenea, si
litatii sociale. Conditiile patologice din modul n care ele sunt interrelationate"
societate pot rezulta din (1) deficit (Weinberg si Rubington, 1989). Dezor-
natural al abilitatii indivizilor de a tine ganizarea sociala este perceputa ca
pasul cu schimbarea idealurilor si a un esec al manifestarii rolurilor. Cele
institutiilor societatii sau (2) din trei mari tipuri de dezorganizare sunt:
insuccesul societatii de a tine pasul n a) lipsa normelor, cnd nu exista nici
functionarea mecanismelor ei cu un fel de reguli care sa spuna cum sa
schimbarea conditiilor n lumea n care se actioneze, deci sa reglementeze
se afla. Conditiile sociale dezirabile si comportamentul oamenilor; b) con-
ordinea sociala sunt privite ca fiind flictul cultural, care presupune cel putin
sanatoase, n timp ce persoanele care doua seturi opuse de reguli n mo-
se deosebesc/deviaza de la asteptarile dalitatile de actiune/comportament al
morale (statuate de un sistem de valori indivizilor. ntr-o asemenea situatie,
dominant si deci larg acceptat) sunt persoanele care actioneaza n termenii
privite ca fiind "bolnave", deci sunt unui set de asteptari/valori pot fi con-
disfunctionale si nedorite. Astfel, siderate ca violnd celalalt set de as-
pentru perspectiva patologiei sociale, o teptari/valori; c) colapsul/nefunctionali-
problema sociala este o violare a tatea/prabusirea normelor, cnd exista
asteptarilor morale. Drept principala si reguli, nsa conformarea la acestea nu
ultima cauza a problemelor sociale aduce recompensele asteptate, ci
671
Problem social
chiar poate determina penalizarea indi- "dezorganizare sociala" (concept ce si
vizilor. Cauza principala a dezorgani- are originea n opera lui W.I. Thomas
zarii sociale este considerata a fi si Fl. Znaniecki, The Polish Peasant in
schimbarea sociala, care determina Europe and America, 1927) au ten-
"iesirea" din sistem a unor parti com- dinta de a fi confuzi, fantezisti sau par-
ponente, deoarece nu mai sunt n ar- tinitori, confundnd schimbarea, com-
monie cu alte parti ale sistemului so- portamentul deviant, subculturile si va-
cial. Conditiile care genereaza o ase- riatia umana cu dezorganizarea soci-
menea stare se regasesc n schim- ala. Cei mai importanti teoreticieni care
barile tehnice, demografice sau cultu- au dezvoltat aceasta perspectiva sunt
rale generate de schimbarea sociala si C.H. Cooley, W.I. Thomas, Fl.
care vor determina clatinarea echilibru- Znaniecki, W.F. Ogburn, R.E. Park,
lui prezent (care este nsa un echilibru G.C. Homans.
dinamic). Consecintele starii de dezor- Perspectiva conflictului de valori si are
ganizare se manifesta att la nivelul originea n teoria conflictului social,
sistemului, ct si la nivelul actorilor fiind de fapt o sinteza a teoriilor ame-
sociali. Pentru actorii sociali, dezorga- ricane si europene asupra conflictului,
nizarea sociala determina "dezorgani- promovate la nceputul secolului al XX-
zarea personala", manifestata, de lea. La origini se afla nsa teoria lui
exemplu, prin stres, boli mintale, alcoo- Marx, care a vazut ntreaga istorie a
lism. Pentru sistem, consecintele pot fi omenirii n termenii "luptei de clasa", si
de trei tipuri: a) pot aparea schimbari n a lui Georg Simmel, care a analizat
sistem, cum ar fi unele raspunsuri de conflictul ca forma a interactiunii so-
adaptare care pot aduce partile dis- ciale. Analiza problemelor sociale din
tincte ale sistemului napoi la starea de aceasta perspectiva a fost pusa cu
echilibru; b) sistemul poate continua sa adevarat n evidenta de catre Richard
functioneze ntr-o stare de stabilitate R. Myers si Richard C. Fuller, care au
crescuta, n sensul ca, desi dezorgani- publicat n 1941 doua articole n care
zarea poate sa nu dispara, sistemul si arata ca ntlnim un conflict de valori n
continua functionarea oricum (dar la toate fazele celor mai multe probleme
alti parametri); c) sistemul se poate
sociale. Ei argumenteaza ca orice pro-
prabusi, deoarece dezorganizarea este
blema sociala are o "istorie naturala",
foarte puternica si extrem de distruc-
care cuprinde trei stadii - constien-
tiva (p. 60). Solutiile la aceste pro-
tizarea, stabilirea/determinarea politicii,
bleme se refera n general la acele
reformarea/corectarea/mbunatatirea -
actiuni de aducere a caracteristicilor
si n fiecare din aceste stadii valorile si
sistemului social napoi la starea de
interesele diferitelor grupuri se cioc-
echilibru.
nesc. Astfel, "problemele sociale sunt
O importanta critica la adresa acestei conditii sociale incompatibile cu valorile
perspective a fost facuta de Marshall unui anumit grup ai carui membri
B. Clinard (Sociology of Deviant Be- reusesc sa faca publica o chemare la
havior, 1957, citat de Rubington si actiune", cu alte cuvinte, problemele
Weinberg) subliniind faptul ca multi sociale si trag seva din conflictele de
dintre cei care utilizeaza conceptul de valori si de interese. Diferite grupuri
672
Problem social
avnd interese diferite se regasesc n ciologiei ncepnd cu anii 50 si si are
opozitie. O data cristalizata aceasta originea n special n teoria anomiei
opozitie ntr-o situatie de conflict, pu- sociale dezvoltata de R.K. Merton si
tem spune ca problema sociala si-a teoria asocierii diferentiale a lui E.H.
facut aparitia. Conditiile-suport care in- Sutherland. Teoria lui Merton explica
fluenteaza aparitia, frecventa, durata si de ce exista rate ridicate ale comporta-
rezultatul problemelor sociale sunt mentului deviant n unele segmente ale
competitia si contactul dintre grupurile societatii mai mult dect n altele, dar
sociale. Cnd doua sau mai multe gru- nu a putut explica de ce unele per-
puri se afla n competitie si n mo- soane din aceste segmente se anga-
dalitati particulare/specifice de contact jeaza n asemenea acte de compor-
cu un alt grup, un conflict nu poate fi tament deviant, n timp ce altele nu se
evitat. Anumite tipuri de probleme so- angajeaza. Teoria lui Sutherland, fiind
ciale apar sub astfel de conditii, iar o o teorie bazata pe conceptul de inter-
data aparuta problema, grupurile n actiune sociala, este mai putin aple-
competitie pot, de asemenea, sa fie n cata asupra ratei de participare la acte
conflict - subiectul fiind modalitatea de de comportament deviant, dar poate
rezolvare a problemei. Numerosi so- explica de ce unii oameni, si nu altii,
ciologi au aratat ca problemele sociale comit acte deviante. Ulterior, A. Cohen
se compun dintr-o conditie obiectiva si o (1955) a elaborat o teorie care mbina
definire subiectiva a unei situatii. Con- cele doua teorii ale lui Merton si
ditia obiectiva este contactul si com- Sutherland. n 1957 a aparut cartea lui
petitia ntre diferite grupuri; definirea Marshall B. Clinard, Sociology of De-
subiectiva reflecta diferite moduri de viant Behavior, prima lucrare scrisa
definire si evaluare a contactului, com- realmente din perspectiva comporta-
petitiei si distribuirii bunurilor si drep- mentului deviant. Conform acestei
turilor. O problema sociala rezulta deci perspective, problemele sociale repre-
din "mixtura volatila" a unei conditii obi- zinta violari ale asteptarilor si compor-
ective si a unei definiri subiective. So- tamentelor normative. Comportamentul
lutiile propuse de aceasta perspectiva sau situatiile care se departeaza de la
pentru rezolvarea conflictului de valori normele larg acceptate de catre socie-
sunt consensul, negocierea si puterea tate sunt privite ca fiind deviante. Cau-
bruta. Daca partile pot rezolva conflictul zele comportamentului deviant sunt le-
n numele unui set de valori semnifi- gate de socializarea inadecvata - pro-
cative, mpartasite de ambele parti, cesul de socializare fiind vazut ca
atunci consensul este cel care a elimi- desfasurndu-se n primul rnd n ca-
nat problema. Daca partile pot negocia, drul contextual al relatiilor primare de
atunci are loc un schimb de valori, toate grup. Predispozitia spre comporta-
n spiritul procesului democratic. Daca mente deviante este rezultatul esecului
nici consensul, nici negocierea nu au socializarii primare si, n acelasi timp,
loc, atunci grupul ce detine mai multa al "dobndirii sociale" a acestuia n
putere cstiga/preia controlul. cadrul aceluiasi grup primar. Conditiile
Perspectiva comportamentului deviant favorizante pentru aparitia si manifes-
s-a manifestat dominant n cmpul so- tarea unui asemenea comportament
673
Problem social
sunt lipsa si blocarea oportunitatilor etichetarii, o problema sociala (sau

pozitive, stresul, accesul la forme de- deviant-sociala) este definita de reac-
viante de satisfactie si modele de rol tiile sociale la o pretinsa violare a re-
deviante. Solutiile de contracarare a gulilor sau asteptarilor sociale. Aceasta
comportamentului deviant se refera n perspectiva se focalizeaza asupra con-
special la resocializare, cresterea gra- ditiilor prin care comportamentele sau
dului de socializare n grupurile pri- situatiile sunt definite ca problematice
mare, redistribuirea accesului catre sau deviante.
oportunitati, reducerea oportunitatilor Cauza unei probleme sociale se origi-
de contact cu modelele de rol deviante. neaza ndeosebi n atentia pe care pu-
Perspectiva etichetarii sociale pune blicul i-o acorda sau, mai degraba, n
accent pe analiza definirii sociale a atentia din partea celor care exercita
deviantei; sociologii care au mbratisat controlul social, deci reactii sociale la o
aceasta perspectiva vor sa cunoasca presupusa cunoastere a violarii unor
cum oamenii definesc situatiile, per- norme sociale. Conditiile n care o per-
soanele, procesele sau evenimentele soana/situatie este etichetata ca fiind
ca fiind problematice. Tributara ntru- "problematica" sau devianta se refera
ctva perspectivei conflictului de valori, n special la relatiile de putere si in-
aceasta noua teorie subliniaza ca so- fluenta (cel care eticheteaza se afla n
ciologii s-au ocupat mai mult de de- situatia de a cstiga prin aplicarea unei
finirea unei probleme sociale, din asemenea etichete, trebuind sa aplice
punctul de vedere al definirii acesteia o eticheta negativa, precum si puterea
ca o conditie obiectiva, si au acordat o de a o "alipi" persoanei/situatiei res-
mica atentie celeilalte laturi - definirea pective), dar si la potentialul cstig de
subiectiva a unei probleme sociale. a fi etichetat, n special prin autoeti-
Aceasta perspectiva s-a manifestat n chetare. Consecintele unei asemenea
sociologie de la sfrsitul anilor 50 si etichetari se reflecta att n asteptarile
pna la nceputul anilor 70, iar "piatra celorlalti (de exemplu, de la o per-
de temelie" a acestei perspective a fost soana etichetata ca fiind devianta, se
pusa ndeosebi o data cu aparitia cartii asteapta ca ea sa "continue" violarea
lui Edwin Lemert (1951), Social normelor sau a comportamentului con-
Pathology: A Systematic Approach to siderat conventional), ct si n diminua-
the Sociopathic Behavior. Lemert sus- rea sanselor celor etichetati de a se
tine ca devianta este definita n special reintegra, dar mai ales n elaborarea si
de catre reactiile sociale si este deter- adoptarea unor comportamente de-
minata n mare parte de reactia soci- viante ca urmare a reactiilor celorlalti
ala, ajungndu-se la "devianta secun- (forma de devianta denumita "devianta
dara". n acelasi ton, Howard S. secundara"). Solutiile oferite de aceas-
Becker (1963) arata ca "grupurile so- ta perspectiva pentru rezolvarea pro-
ciale creeaza devianta prin stabilirea blemelor sociale se refera la revizuirea
unor reguli a caror ncalcare constituie definirii unei situatii/persoane ca fiind
un act deviant, precum si prin aplicarea devianta (o mai mare toleranta si capa-
acestor reguli la oameni (n mod citate de ntelegere a unor situatii
individual) si etichetndu-i ca margi- particulare/speciale), precum si elimi-
nali/intrusi/devianti". Conform teoriei narea potentialelor cstiguri rezultate
674
Produsul intern brut (PIB)
din procesul etichetarii si cel al auto- Desi n cazul tarilor dezvoltate dife-
etichetarii. \Adrian Dan[ renta ntre evaluarile PNB si PIB este
Bibliografie selectiva: Doob (1995); mica, pentru celelalte tari aceasta di-
Farley (1992); Lauer (1978); Maris ferenta ajunge la valori semnificative.
(1988); Rubington si Weinberg PIB poate fi calculat n trei moduri dife-
(1989); Zamfir (1977); Green (1975) rite, pe baza a trei abordari diferite, care
conduc, de fapt, la o valoare identica.
1. Calculul dupa metoda productiei.
Produsul intern brut (PIB) PIB (la preturile pietei) este definit ca
Produsul intern brut (PIB) este prin- suma valorilor adaugate brute ale ra-
cipalul agregat (cont global) al con- murilor, majorate cu TVA si taxele
tabilitatii nationale statistice. vamale.
ncepnd din anul 1989, conturile na- PIB = Valori adaugate ale ramurilor +
tionale pentru Romnia s-au aliniat la + TVA asupra produselor +
Sistemul European de Conturi Eco- + Taxe vamale
nomice Integrate (SEC). unde:
PIB exprima marimea valorii adaugate Valoare adaugata = diferenta dintre va-
brute a bunurilor economice produse loarea de piata a productiei (unei firme)
n interiorul tarii de catre agentii eco- si valoarea factorilor de productie cum-
nomici autohtoni si straini, n decursul parati (de la alte firme) pentru acea
unei anumite perioade, si ajunse n productie.
ultimul stadiu al circuitului economic.
Se numeste valoare adaugata, deoare-
Dupa cum reiese din definitie, PIB in- ce ea este, de fapt, cea pe care o firma
ventariaza activitatea economica care o adauga prin activitatea ei la valoarea
este exercitata n interiorul frontierelor factorilor de productie cumparati de ea.
unei tari, indiferent de nationalitatea
2. Dupa metoda cheltuielilor, PIB
producatorilor. Acest concept este fon-
este definit pe baza cererii finale, din
dat pe criteriul teritorialitatii, n opozitie
care sunt scazute importurile.
cu produsul national brut (PNB),
care se fundamenteaza pe criteriul na- PIB = Utilizari finale - Importuri
tionalitatii. unde:
PNB este un alt agregat macroeco- Utilizari finale = Consum final +
nomic ce masoara - n termeni mo- + Formarea bruta de capital fix +
netari - activitatea economica a unita- + Variatia stocurilor +( Exporturi -
tilor institutionale apartinnd unei tari, - Importuri)
indiferent de locul unde si desfasoara 3. Dupa metoda repartitiei (sau a ve-
activitatea, pe parcursul unei perioade niturilor), PIB este definit pe baza veni-
determinate (un an). turilor distribuite asa cum le descriu
PNB mai este denumit n literatura de costurile de exploatare (orice operatie
specialitate produs social brut, multi de productie creeaza o valoare adau-
autori considernd ca aceasta de- gata de unde ia nastere un flux echi-
numire este mai adecvata. valent de venit).
675
Produsul intern brut (PIB)
PIB = Suma remunerarilor salariatilor n scopul diminuarii neconcordantelor,
platite de unitatile rezidente + n anii '70 a fost initiat Programul de
Excedentele brute de exploatare + comparare internationala, avnd ca
Impozitele legate de productie si obiectiv realizarea instrumentelor pen-
de import (din care se scad tru compararea n termeni reali a pro-
subventiile de exploatare). dusului intern brut, ca nivel si structura.
Aceasta a determinat folosirea unor noi
PIB/locuitor este indicatorul cel mai concepte.
des utilizat pentru estimarea nivelului
de trai al populatiei. Utilizarea acestui Astfel, PIB este prezentat pentru com-
indicator, n acest scop, poate ridica paratii internationale cu ajutorul:
nsa unele probleme. Aprecierea nive- x indicelui de volum - care reprezin-
lului de trai al populatiei prin folosirea ta raportul dintre fiecare agregat de
exclusiva a produsului intern sau a cheltuieli PIB convertit ntr-o valuta
produsului national pe locuitor poate fi unica de comparare cu ajutorul pa-
nselatoare, deoarece nu n mod autoritatii puterii de cumparare (PPC) a
mat cresterea productiei de bunuri si unei tari si acelasi indicator al tarii
servicii pe locuitor duce la o ridicare a baza de comparare;
nivelului de trai. Produsul intern sau x paritatii puterii de cumparare
national pe locuitor permite doar o (PPC) - care exprima numarul de
apreciere de ansamblu si de aceea n unitati de valuta necesare pentru
literatura de specialitate se recomanda cumpararea ntr-o tara a aceluiasi
ca, pentru analize de acest tip (nivel de volum de bunuri si servicii care se
trai), sa fie utilizat n corelatie cu date poate obtine cu o unitate monetara
referitoare la repartitia bunurilor si a tarii baza de comparare;
serviciilor ntre membrii societatii. Deci x indicelui nivelului preturilor - care
informatiile referitoare la dimensiunea reprezinta raportul dintre PPC si
si structura productiei finale trebuie sa cursul de schimb oficial. Acest in-
fie completate cu cele referitoare la dice arata cte unitati din aceeasi
distribuirea veniturilor primare ntre valuta sunt necesare pentru a
membrii societatii. cumpara un volum identic de bunuri
De asemenea, compararea PIB ntre si servicii n tari diferite;
doua perioade de timp foarte nde- x indicelui relativ de volum - care
partate sau ntre natiuni este delicata si este raportul dintre indicele de
periculoasa, deoarece metodele de volum pentru fiecare agregat PIB si
calcul au variat n timp si n functie de indicele de volum pe total PIB (cal-
tara. culat pentru fiecare tara).
Indicii PIB pentru perioada 1993-1998,

fata de anul 1990 (1990=100%), n Romnia
1993 1994 1995 1996 1997 1998
PIB 80,6 83,8 89,8 93,4 87,7 83,0
PIB/locuitor 82,3 85,6 91,9 95,8 90,2 85,5
Sursa: CNS, Anuarul Statistic al Romniei.
676
Program social
Fara indoiala, PIB este masura cea contribuie la mbunatatirea calitatii
mai apropiata de productie, dar si poa- vietii, prin dezvoltarea capacitatii ceta-
te pierde din semnificatie, deoarece tenilor de a participa deplin la activi-
economia este partial nemonetara, "in- tatile sociale, economice si politice de
formala" sau paralela si pentru ca la nivel local sau national. Astfel, p.s.
recalcularea n dolari depinde de rata pot fi ntlnite n cel putin urmatoarele
de schimb din momentul respectiv. domenii (Valadez si Bamberger, 1994):
Studii ale FMI (1993) care ncercau sa bunastarea fizica (sanatate, nutritie);
determine un PIB fondat pe paritatea asigurarea accesului la servicii (locuin-
puterii de cumparare (PPC) au condus ta, apa curenta, transport local); pro-
la rezultate interesante: Asia (fara Ja- tejarea grupurilor vulnerabile de con-
ponia) reprezenta, n 1990, 17,6% din secintele adverse ale reformei eco-
productia mondiala, n loc de 7,3%! nomice si ale ajustarilor structurale;
\Mihaela Teodorescu[ furnizarea de servicii de educatie, alfa-
betizare, ocupare si creare de opor-
Vezi si: cheltuieli publice tunitati pentru generarea de venituri
Bibliografie selectiva: Capanu (1994); (training vocational si tehnic, credite,
Dobrota (1992) dezvoltare rurala integrata, dezvoltarea
de mici afaceri); probleme de echitate
si participare (ntarirea organizatiilor
Program social comunitare, ncurajarea participarii fe-
meilor la dezvoltare, combaterea sa-
Cu toate ca este unul dintre termenii cu raciei).
cea mai mare frecventa de utilizare n n practica internationala pot fi identi-
stiintele sociale, este dificil de identifi- ficate doua abordari majore ale p.s.
cat o definitie comprehensiva si una- Prima, n care p.s. reprezinta instru-
nim acceptata a p.s. Cele mai multe mente de implementare a politicilor na-
definitii sunt fie foarte generale (Rut- tionale/comunitare, caz n care scopul
man si Mowbray, 1983; Posavac si programului este rezolvarea problemei
Carey, 1992), fie sunt centrate pe re- adresate, ceea ce conduce la atenua-
feriri masive la serviciile sociale rea unor caracteristici specifice progra-
(Perron, 1986; Gummer, 1975; Gates, melor (durata foarte lunga sau de
1980; Gilbert et al., 1980). multe ori indefinita, modificarea buge-
n sensul cel mai larg, p.s. reprezinta tului n timp). Justificarea acestei abor-
un ansamblu planificat si coordonat de dari deriva din chiar scopul sau: este
resurse (materiale, financiare, umane) dificil, daca nu imposibil, de planificat
si activitati alocate, respectiv desfa- cu exactitate ct va dura rezolvarea
surate pentru o perioada determinata unei probleme sociale globale (comba-
de timp sau pna la atingerea unui terea saraciei, combaterea delincventei
obiectiv clar stabilit, n scopul satis- etc.) si ce resurse vor fi necesare.
facerii unei/unui set de nevoi sociale, al Aceasta abordare este tipica pentru
prevenirii sau rezolvarii unei/unui set SUA si, ntr-o oarecare masura, pentru
de probleme sociale (Matauan, 1999). Uniunea Europeana, unde fondurile
Ca arie de acoperire, p.s. cuprind o structurale au trasaturi comune att
gama larga de interventii menite sa programelor, ct si liniilor de finantare.
677
Program social
ntr-o a doua abordare, caracteristica motivul fundamental pentru care se
institutiilor de asistenta internationala, doreste obtinerea rezultatelor. El
programele au scopul de a facilita consta, de regula, ntr-o directie
demararea anumitor procese n statul generala de dezvoltare sau de po-
recipient sau de a demonstra modul n litica a domeniului, la care pro-
care o anumita problema poate fi gramul este menit sa contribuie.
adresata. n acest caz, programele au x Obiectivul specific (operational,
ntotdeauna durate, bugete si obiective imediat, pe termen scurt) reprezinta
clar definite. Programele PHARE si motivul imediat sau scopul opera-
TACIS ale Comisiei Europene repre- tional al unui program. El este for-
zinta ilustrarea cea mai sugestiva a mulat cel mai adesea ca stare de-
acestei abordari. zirabila a grupului-tinta, care trebuie
n Romnia, cele mai multe dintre in- atinsa prin interventia programului.
terventiile care se regasesc sub denu- Obiectivul specific este presupus a
mirea de programe nu ntrunesc carac- fi atins daca programul este im-
teristicile esentiale ale p.s.: obiective plementat cu succes si la timp. Un
clar definite, resurse dedicate, grupuri- program poate avea mai mult de un
tinta prestabilite si limitare n timp. De obiectiv specific.
pilda, alocatia de stat pentru copii, x Rezultatele (mai pot fi ntlnite sub
denumita impropriu program, nu are denumiri ca: outputuri, outcomes)
nici unul dintre elementele care ar sunt beneficii directe furnizate de
putea sa o califice drept p.s., repre- program grupului-tinta, sub forma
zentnd n realitate o prestatie cu unor schimbari fizice, psihice, de
caracter permanent si vocatie univer- potential, de comportament etc. Anu-
sala. Totusi, n legislatia romna exista mite institutii (e.g.: European Com-
o ncercare de a defini programele cu mission, 1994) fac distinctia ntre re-
mai mare acuratete. Este vorba de Or- zultate si outputuri, considerndu-le
donantele nr. 8 si nr. 59/1997 (Guver- pe cele din urma drept produse sau
nul Romniei, 1997a,b), care creeaza servicii tangibile furnizate de pro-
pentru prima data n Romnia baza gram n mod direct grupului-tinta.
legala pentru implementarea politicilor x Activitatile (n alte locuri operatiuni
prin programe, programul fiind definit sau masuri) sunt actiuni menite sa
ca "un set de teme care au legatura transforme resursele programului n
ntre ele si prin care se urmareste im- rezultate planificate, de regula ntr-o
plementarea unei politici". perioada de timp determinata. Une-
ori, activitatile sunt descompuse n
Indiferent de natura lor sau de dome- operatiuni sau masuri, dar de cele
niul de care se ocupa, p.s. trebuie sa mai multe ori termenii sunt inter-
aiba urmatoarele elemente constitutive sanjabili. Unele organizatii interna-
comune: tionale (OECD, 1986) considera
x Obiectivul general (mai poate fi activitatile drept inputuri.
ntlnit si sub denumirile de obiectiv x Resursele (sau inputurile) sunt mij-
de dezvoltare, obiectiv pe termen loace - financiare, materiale si uma-
lung sau scop) reprezinta motivul ne - mobilizate si utilizate pentru a
de existenta a unui program sau produce rezultatele.
678
Program social
x Legaturile reprezinta relatiile cauza- NORAD, 1997). G. Matauan (1999)
le si interactiunile dintre elementele considera un model cu patru etape
constitutive ale programului, pe de care prezinta avantajul de a concentra
o parte, si dintre acestea si factorii activitatile n blocuri coerente si mai
externi, pe de alta parte. usor de distins:
x Factorii externi nu fac parte dintre x Identificarea si formularea progra-
elementele constitutive ale programului - are ca obiectiv definirea, n li-
mului, dar pot avea influenta asupra nii generale, a programului si a con-
acestora. Ei reprezinta situatii, eve- textului n care acesta se va des-
nimente sau conditii exterioare pro- fasura si realizarea acordului prin-
gramului, care, n eventualitatea cipalilor stakeholderi asupra nevoii
producerii, vor afecta, pozitiv sau de program si a impactului asteptat
negativ, realizarea programului. n al acestuia. Principalii pasi ai acestei
unele lucrari (e.g., NORAD, 1997) faze sunt: generarea ideii de pro-
se recomanda ca ei sa fie formulati gram; analiza situatiei; analiza gru-
numai n forma unor conditii pozi- purilor-tinta; identificarea si analiza
tive, abordare care ni se pare res- problemei adresate de program;
trictiva si nerealista. Nu toti factorii luarea deciziei asupra necesitatii
externi trebuie luati n considerare initierii programului (ca alternativa la
n formularea unui program, ci alte tipuri de interventii posibile, e.g.:
numai aceia care ndeplinesc con- dezvoltarea de servicii permanente);
comitent urmatoarele conditii: (a) sa
stabilirea obiectivului general; stabili-
fie n afara controlului echipei pro-
rea obiectivelor specifice; consul-
gramului; (b) sa aiba o probabilitate
tarea permanenta a stakeholderilor;
suficient de mare de producere; (c)
estimarea bugetului.
n cazul producerii, sa aiba o in-
x Pregatirea programului - are ca o-
fluenta semnificativa asupra pro-
biectiv ndeplinirea tuturor conditiilor
gramului; (d) evolutia lor sa poata fi
monitorizata de catre echipa pro- necesare pentru ca programul sa
gramului. poata demara. Cei mai importanti
pasi ai acestei etape sunt: marke-
Toate elementele de mai sus se re- tingul programului (promovarea sa
gasesc n metoda cadrelor de analiza n rndul potentialilor finantatori, al
logica (NORAD, 1997; OECD, 1986), potentialilor beneficiari si al poten-
unul dintre cele mai utilizate instrumen- tialilor implementatori, dupa caz);
te de elaborare, planificare, monitori- identificarea resurselor potential
zare si evaluare a programelor. disponibile pentru program; elabo-
De asemenea, majoritatea p.s. au un rarea programului; determinarea si
ciclu de viata comun. Nici asupra ci- angajarea resurselor necesare; pla-
clului de viata a programelor nu exista nificarea detaliata a programului;
un consens printre specialisti, desi, marketingul programului (explicarea
indiferent de modelul utilizat, pasii ofertei programului tuturor celor in-
parcursi sunt n general aceiasi. n lite- teresati).
ratura regasim modele cu trei (Tripodi, x Implementarea programului - are
Fellin si Epstein, 1986) sau mai multe drept scop transformarea resurselor
etape (Valadez si Bamberger, 1994; n rezultate, prin intermediul activi-
679
Proiectare bugetar
tatilor, si atingerea obiectivelor. are". Organizatia Unitatii Africane
Aceasta etapa cuprinde: mobiliza- (1989) a extins aceasta definitie si la
rea resurselor; realizarea activitati- persoanele care "fug" de violenta si de
lor; monitorizarea si raportarea per- situatiile create de razboiul civil sau in-
manenta; identificarea problemelor ternational.
de implementare si luarea masurilor Natiunile dezvoltate, ca si cele n curs
corective; revizuirea programului si, de dezvoltare resimt impactul numaru-
la nevoie, reformularea rezultatelor lui mare de populatii deplasabile, ceea
sau chiar a obiectivelor. ce a determinat elaborarea unor politici
x Evaluarea programului - faza care sociale de descurajare a fenomenului.
ar trebui sa nchida ciclul oricarui Politicile sociale europene impun seri-
program. \Gabriel Matauan[ oase bariere legale si institutionale m-
Vezi si: evaluarea programelor sociale potriva valurilor de refugiati, ntruct
costurile dezvoltarii unor politici si pro-
Bibliografie selectiva: Matauan (1999), grame speciale de protectie pentru re-
Tripodi, Fellin si Epstein (1986), fugiati (programe de locuire, servicii
Valadez si Bamberger (1994) sociale) sunt extrem de ridicate, uneori
depasind cu mult posibilitatile autori-
tatilor locale. Multe orase din Europa
Proiectare bugetara au politici publice unilaterale, neadre-
sabile problemelor legate de multicul-
Vezi politica bugetara turalism, invocndu-se costul dezvol-
tarii programelor de bunastare. Poli-
ticile antirefugiati se materializeaza
prin neacordarea cetateniei persoane-
Protectia sociala a grupurilor
lor rezidente, neacordarea de drepturi
de refugiati/imigranti si beneficii legale, nchiderea granitelor
Migratia internationala este unul dintre si a porturilor.
fenomenele sociale cu istorie nde- Persoanele ce traverseaza granitele
lungata, dar devenit vizibil n special nationale se ncadreaza n unul din
dupa cel de-al doilea razboi mondial si urmatoarele grupuri sociale: refugiati,
accentuat n urma ncheierii razboiului imigranti si muncitori sezonieri (pres-
rece (schimbari sociale si geopolitice, teaza servicii temporare acolo unde
globalizare). Migratiile contemporane piata fortei de munca este disponibila -
reprezinta o problema serioasa pentru spre exemplu, muncitorii din domeniul
ntreaga comunitate internationala si constructiilor). Caracteristica comuna a
implica milioane de persoane. Proto- celor trei grupuri sociale este dezrada-
colul Natiunilor Unite (1967) defineste cinarea de locurile natale si schim-
un refugiat ca fiind "o persoana care, barea stilului de viata. Grupurile de
din motive bine ntemeiate, cum ar fi imigranti sufera pierderi de natura
persecutia din cauza rasei, religiei, sociala, psihologica si economica n
nationalitatii, apartenentei la un grup urma procesului de dislocare (English,
social particular, opiniei politice, se afla Ross-Scheriff, Epsein, 1987). Migratia
n afara tarii a carei nationalitate o internationala este determinata de
680
Protecia social a persoanelor cu handicap
cauze sociale, politice si economice n cazul catastrofelor naturale si
(razboaie, standarde diferite de viata, schimbarilor de guvern, dar nu este
oportunitati n tarile dezvoltate, cerere recomandata n cazul refugiatilor
mare pe piata fortei de munca, schim- politici dect n situatia n care gu-
bari politice, aparitia nationalismului vernul a rezolvat problema res-
exacerbat, fragmentarea unor state pe pectiva;
criterii etnice si religioase, conflicte b) ramnerea n tarile de prim azil este
intercomunitare sau armate, persecutii cea de-a doua solutie pentru re-
individuale, saracie). fugiati si celelalte categorii de popu-
La fel ca multi migranti voluntari, cei latie dezradacinata.
mai multi refugiati se adapteaza la Politica dusa de statul romn n aceas-
noua societate (Forbes, 1985), dar altii ta privinta este de a stopa fenomenele
ramn "improvizati" n campusuri timp migratorii ilegale, precum si de a
de ani de zile. Campusurile de refugiati facilita rentoarcerea n tarile de origine
ascund deseori o gama larga de si- a imigrantilor care nu ndeplinesc con-
tuatii problematice (saracie, abuzuri, ditiile acordarii statutului de refugiat
violenta fizica si sexuala, malnutritie, sau de a ramne pe teritoriul Rom-
locuinte insalubre, numar mare de per- niei. Legislatia Romniei se nscrie n
soane ntr-o singura camera, probleme conceptia moderna cu privire la statutul
medicale serioase). Nesatisfacerea ne- refugiatilor; dreptul la azil se acorda si
voilor de securitate sociala prin lipsa se retrage n conditiile legii, cu
accesului la serviciile publice are con- respectarea tratatelor si a conventiilor
secinte grave asupra acestor grupuri internationale la care Romnia este
sociale (bolile saraciei, dezvoltare uni- parte. La 4 iulie 1991, Parlamentul
laterala a personalitatii copiilor, tensi- Romniei a ratificat Legea cu privire la
uni familiale si abuzul copiilor, aban- aderarea Romniei la Conventia de la
donul copiilor). Aceste probleme se Geneva (1951), precum si la Protocolul
agraveaza n rndul refugiatilor ilegali; aditional ncheiat la New York (1967)
stresul procesului de adaptare este privind statutul refugiatilor (Legea nr.
asociat cu trauma schimbarilor cultu- 46/1991). De asemenea, a fost votata
rale abrupte. De regula, se ntlnesc Legea nr. 15/1996 privind statutul si re-
doua fenomene: aculturatia la normele, gimul refugiatilor.
valorile, atitudinile si asteptarile socie-
Programele de protectie sociala a
tatii sau adaptarea la structurile orga-
refugiatilor cuprind urmatoarele com-
nizationale ale societatii gazda.
ponente: locuinte sociale, acordarea
Politicile aplicate la nivel internatio- anumitor servicii si beneficii sociale
nal n domeniul imigrantilor/refugiatilor prin intermediul autoritatilor locale
sunt ghidate de urmatoarele doua (spre exemplu, dreptul refugiatilor de a
optiuni: beneficia de cantina sociala), ncura-
a) repatrierea se bazeaza pe consi- jarea participarii la anumite proiecte
derentul ca populatiile dezradacina- comunitare, programe de integrare
te vor fi capabile sa se rentoarca la scolara n cazul copiilor, ncurajarea
propria casa si la propriul stil de implicarii organizatiilor nonguverna-
viata. Aceasta solutie este de dorit mentale prin finantarea de la bugetul
681
de stat a anumitor componente de sprijinul Organizatiei Internationale
program, programe de sprijin focalizat pentru Migratii. Un alt grup de refugiati
(spre exemplu, consultatii si tratament l constituie cetatenii irakieni de origine
medical gratuit). Trebuie mentionat ca kurda, care au parasit tara n urma
majoritatea statelor au renuntat la al- razboiului din Golf. Desi este situata n
ternativa construirii de locuinte sociale, vecinatatea fostei Iugoslavii, Romnia
datorita reducerii investitiilor publice n nu s-a confruntat cu un flux numeros
politicile de locuire, dezindustrializarii de persoane deplasate din cauza con-
si transferarii politicilor de locuire n flictelor armate din aceasta zona. n
responsabilitatea sectorului privat. n Romnia exista un singur campus
lipsa unei locuinte, grupurile de imi- social, iar pentru crearea a cel putin
granti/refugiati se afla n risc de a de- trei centre de primire, cazare si triere
veni persoane fara adapost. La nivel sunt necesare fonduri estimate de
international, asistenta refugiatilor este catre Ministerul de Interne la aproxi-
dezvoltata printr-un sistem de pro- mativ 18 miliarde de dolari. Desi nu se
grame multi si bilaterale de catre tarile constituie ca un fenomen social pro-
de prim azil, naltul Comisariat ONU priu-zis pentru actuala configuratie
pentru Refugiati, Comitetul Interguver- sociala din Romnia, totusi statutul
namental al Migratiei, Crucea Rosie, refugiatilor din tara noastra trebuie
unele agentii nonguvernamentale. mult mbunatatit. Masuri posibile:
acordarea unui ajutor social, acor-
Situatia din Romnia: dupa 1989, Ro- darea dreptului de a beneficia de o
mnia a nceput sa se confrunte din ce masa la cantina sociala, integrarea
n ce mai mult cu acest fenomen. n scolara a copiilor familiilor de refu-
perioada 1990-1996, n Romnia au giati, ntruct acestea se afla n risc
cerut azil un numar de 3.359 de per- de a deveni copii ai strazii, prestarea
soane, fiindu-le recunoscut statutul de anumitor munci spre folosul comuni-
refugiat la 481 de solicitanti, ceea ce tatilor locale si care sa fie recom-
reprezinta un procent de 13,7%, pensate. \Doru Buzducea[
apropiat de cel al tarilor UE (Comitetul
Romn pentru Probleme de Migrari). Vezi si: excluziune sociala;
Numarul relativ mare de imigranti/re- globalizarea politicilor sociale
fugiati provin din anumite tari afro- Bibliografie selectiva: Ross-Sheriff
asiatice subdezvoltate (Bangladesh,
(1990); Preti (1993); Sciortine (1991);
Irac, Somalia, Sri-Lanka, Pakistan,
Freeman (1992)
India, Afganistan, Sudan), aflati n
drum spre statele dezvoltate din vestul
si nordul Europei. n 1991, un grup de
315 somalezi, invocnd evenimentele Protectia sociala
din Somalia, au primit protectie si asis- a persoanelor cu handicap
tenta de urgenta, recunoscndu-li-se
statutul de refugiati temporari pe con- Gama prestatiilor destinate persoa-
siderente umanitare. Un grup de 327 nelor cu handicap se afla n strnsa
de albanezi au primit asistenta tem- interdependenta cu definitiile adoptate
porara pna n toamna anului 1992, si cu principiile care fundamenteaza
cnd au fost repatriati voluntar cu politica sociala.
682
Multa vreme, persoanele cu handicap Principalele optiuni referitoare la ngri-
au primit ngrijiri n cadrul familiei sau jirea persoanelor cu handicap vizeaza
comunitatii, fara a li se nega aparte- institutionalizarea, dezinstitutionaliza-
nenta la colectivitate. Reactiile sociale rea, noninstitutionalizarea, normaliza-
fata de asemenea persoane (ndeo- rea si ngrijirea n comunitate.
sebi de tipul caritatii, al filantropiei) Pe masura afirmarii capitalismului, se
erau fundate mai mult pe principiile accentueaza separarea productiei si
religioase si morale; nsa, o data cu consumului, generalizndu-se actiunea
aparitia capitalismului, persoanele cu principiilor standardizarii, specializarii,
handicap devin beneficiarele unei concentrarii, maximizarii; ele pot fi
atentii "speciale", n contextul noii ra- identificate si la nivelul prestatiilor
tionalitati, care tindea sa acopere toate instituite n favoarea persoanelor cu
sferele vietii umane. handicap. ntruct aceste persoane
Pentru a ntelege corespunzator sem- erau percepute a fi diferite, cu potential
nificatia prestatiilor instituite n favoa- limitat fata de medie, se considera n
rea persoanelor cu handicap, este ne- mod firesc necesitatea unor facilitati
cesar un demers retrospectiv asupra "speciale", menite sa reduca dezavan-
statusului lor social, asupra locului si tajele: educatie "speciala", locuri de
pozitiei lor n structura sociala. munca "speciale" si alte asemenea
Beneficiile instituite n favoarea per- prestatii de factura "speciala". n con-
soanelor handicapate se afla n strn- secinta, parea ca forma cea mai adec-
sa dependenta de definitiile adoptate, vata de raspuns la problematica per-
de principiile care fundamenteaza soanelor cu handicap ar fi fost "insti-
obiectivele protectiei speciale. Daca la tutia", care, la rndul ei, a nregistrat
aparitia sistemelor de securitate so- un proces de "specializare" n raport cu
ciala accentul era initial pus pe aco- dimensiunile "protejate" ale vietii (ngri-
perirea riscului de invaliditate (prin alo- jirea sanatatii, educatia, munca, locui-
catii, pensii), ulterior atentia s-a ndrep- rea) si cu diferitele tipuri de beneficiari
tat spre readaptarea profesionala si (n functie de vrsta, de categoriile si
spre integrarea sociala. severitatea deficientelor etc.).
n afara caritatii si ngrijirii n familie - Pna la nivelul anilor '60, ngrijirea n
reactii care pot fi identificate n aproa- institutii a persoanelor cu handicap pa-
pe toate societatile -, raspunsurile si rea a fi modalitatea cea mai adecvata
aranjamentele societale (mai mult sau de ngrijire, considerndu-se ca, n
mai putin sistematice) fata de proble- conditiile gradului redus de acceptare
matica persoanelor cu handicap nre- a persoanelor cu handicap la nivelul
gistreaza o mare varietate. Fiecare comunitatii, doar acolo se putea
dintre ele se bazeaza pe anumite prin- asigura un mediu adecvat, un personal
cipii, care le sugereaza avantajele. specializat, un echipament adaptat
nsa o analiza atenta a evolutiei poate cerintelor speciale care sa permita
pune n evidenta modul n care s-a atingerea anumitor standarde.
produs negarea vechilor optiuni si n aceste conditii, a aparut o anumita
adoptarea altora, pna atunci ignorate competitie ntre familie si institutia spe-
sau chiar respinse. ciala, cstigata de aceasta din urma,
683
care tinea de esenta noilor realitati nism de supraveghere a aplicarii efec-
social-economice. tive a legilor, care sa prevada inter-
Pe masura trecerii timpului, a devenit ventia n caz de nerespectare.
tot mai evident ca exista si o serie de Unele tari dispun de mecanisme de
limite ale optiunii privind ngrijirea per- coordonare la nivel national, n timp ce
soanelor cu handicap n institutii de tip altele prefera sa se bazeze pe institutii
rezidential: institutiile sunt segregative, benevole si private, pe proiecte locale
creeaza un mediu artificial, mult diferit sau regionale, considernd ca servicii-
de cel existent n comunitate, ntreti- le cele mai importante sunt asigurate la
nnd dependenta persoanelor cu difi- nivel local. Eficacitatea diferitelor tipuri
cultati; organizarea lor de tip birocratic de mecanisme depinde de o serie de
face dificila elaborarea unor planuri in- variabile, cum ar fi structurile, functiile,
dividuale de ngrijire; institutia contri- resursele, specificul cultural etc.
buie substantial la manifestarea etiche- ncepnd cu anii '70, un rol tot mai
tarii, stigmatizarii, discriminarii celor nsemnat revine organizatiilor proprii
internati. ale persoanelor handicapate, care acti-
Problemele persoanelor cu handicap veaza n scopurile apararii drepturilor
constituie obiectul unor reglementari cetatenesti, stimularii aptitudinii de a
legislative, formulate ca texte generale duce o viata independenta si produc-
de lege - cum ar fi dispozitiile consti- tiva. Aceste organizatii s-au multiplicat
tutionale referitoare la toti cetatenii - ori la nivelurile nationale si locale, contri-
ca texte de legi speciale, viznd n buind la constientizarea problemelor
mod expres aceasta categorie de acestei categorii, probleme pe care se
populatie. Chiar si n primul caz, dis- straduiesc sa le impuna printre preocu-
pozitiile constitutionale avnd un ca- parile nationale, locale si chiar interna-
racter general, este fundamentala pro- tionale.
mulgarea de texte specifice care sa
Cu toate ca prestatiile n favoarea per-
garanteze egalitatea si sa interzica
soanelor cu handicap cunosc o mare
practicile discriminatorii, desi apare
diversitate, ele ar putea fi evidentiate
riscul ca, prin ele nsele, masurile spe-
printr-o grupare n functie de obiecti-
ciale sa aiba, ca efect pervers, indu-
vele esentiale pe care le vizeaza: pre-
cerea unui caracter segregativ. De re-
ventia, readaptarea si egalizarea san-
gula, acolo unde sistemul de protectie
selor.
sociala se afla la un nivel mai redus de
dezvoltare, se pune un accent nsem- Prevenirea aparitiei deficientelor, diza-
nat pe reglementarile speciale privind bilitatilor si handicapurilor este favori-
educatia, ncadrarea n munca, fiscali- zata de progresul economic si social,
tatea (exonerarea sau reducerea impo- de dezvoltarea pe termen scurt sau
zitului pe venit), n ncercarea de a ras- lung. Nivelul de dezvoltare economica
punde ct mai adecvat nevoilor per- si sociala conditioneaza raspunsul pe
soanelor cu handicap. Fara ndoiala, care l poate oferi societatea unor
eliminarea discriminarii de jure nu an- probleme, cum ar fi abuzul de alcool,
treneaza n mod automat disparitia de tutun si droguri, cresterea ponderii
practicilor discriminatorii de facto, ceea populatiei vrstnice si a nevoilor de
ce face necesara crearea unui meca- ngrijire, prevalenta unor afectiuni (boli
684
cardio-vasculare, hipertensiune arteria- termina sa evite recurgerea la plasarea
la, diabet etc.), care antreneaza cres- persoanelor cu handicap n institutii. n
terea nevoilor de servicii sanitare si de ultimii ani se pune un accent tot mai
structuri de sustinere familiala. mare pe serviciile de readaptare si
n scopul prevenirii, pot fi luate n con- asistenta comunitara, ca o alternativa a
siderare ngrijirile primare ale sanatatii institutionalizarii. Se au n vedere furni-
- depistarea, diagnosticul, interventia zarea de consiliere si orientare desti-
precoce. Tot aici pot fi vizate campanii nate persoanelor afectate si familiilor
de educatie n scopul explicarii cauzelor, de locuinte adecvate, de asistenta
lor, simptomelor si consecintelor defi- necesara pentru cei care doresc sa
cientelor, ca si a tehnicilor de preven- traiasca ntr-o maniera ct mai inde-
tie, pentru a descuraja si contracara pendenta n propriul camin.
anumite atitudini, obiceiuri, tabuuri, n privinta egalizarii sanselor, se impun
superstitii care au legatura cu deficien- diferite masuri pentru diminuarea sau
tele si handicapurile. eliminarea dezavantajelor cu care se
Alte directii de actiune n scopul pre- confrunta persoanele cu deficiente sau
ventiei pot fi: sanatatea mamei si co- dizabilitati. n primul rnd, accesul fizic
pilului (crearea si dezvoltarea unei re- este considerat o conditie indispensa-
tele de ngrijire, cu personal calificat), bila a independentei si autonomiei. n
combaterea malnutritiei, a carentelor acest sens, s-au elaborat diferite nor-
de vitamine cu incidente negative asume de proiectare si realizare a con-
pra starii de sanatate, vaccinarile, structiilor (locuinte, cai de acces, zone,
prevenirea accidentelor etc. Un accent accesorii, instalatii de semnalizare,
deosebit este pus pe depistarea pre- echipamente) care sa raspunda cerin-
coce care creeaza conditiile instituirii telor speciale. n ce priveste transpor-
ct mai rapide a tratamentului adecvat. tul, apar posibilitatile unor stimulente
Conceptul de readaptare este substi- pentru modificarea vehiculelor publice,
tuit uneori cu cel de recuperare, n- pentru acordarea de subventii n acest
globnd totalitatea activitatilor medi- scop si pentru stabilirea de tarife re-
cale, educationale si profesionale duse sau gratuitati n favoarea persoa-
avnd ca rezultat reintegrarea econo- nelor cu handicap.
mica si sociala a persoanei cu defici- Educatia constituie baza dezvoltarii
ente. Recuperarea vizeaza numai ace- economice si sociale. Pentru buna
le forme si grade ale deficitelor care, desfasurare a educatiei speciale sunt
prin intensitatea si persistenta lor, rea- necesare formarea adecvata a ca-
lizeaza o limitare a functionalitatii orga- drelor didactice, asigurarea unor com-
nismului, perturbndu-i adaptarea la petente speciale. Numeroase tari se
mediul social. orienteaza spre educarea copiilor cu
Indiferent de nivelul de dezvoltare, ma- deficiente n sistemul obisnuit de n-
joritatea tarilor nu pot raspunde n vatamnt, bazndu-se pe principiul in-
ntregime cererii de servicii n domeniul tegrarii, care ofera avantajul interactiu-
readaptarii. n principal, se vizeaza fur- nilor si adaptarii reciproce a lor cu cei-
nizarea de servicii n scopul reducerii lalti copii. Desfasurarea procesului de
dificultatilor familiilor si pentru a le de- nvatamnt presupune instalatii spe-
685
ciale indispensabile, mijloace speciale, - sprijin din partea statului pentru ser-
metode de comunicare adecvate. viciile de orientare profesionala, for-
Principiul integrarii presupune ca toate mare si plasament n munca;
serviciile sociale destinate acestei ca- - suprimarea, n etape, daca este ne-
tegorii de persoane sa fie integrate ca- cesar, a barierelor sau obstacolelor
drului general. n acest sens, o im- de ordin fizic sau arhitectural si n
portanta deosebita revine prevederilor planul comunicatiilor, care mpiedica
referitoare la readaptarea profesionala accesul n locurile destinate servicii-
si la ncadrarea n munca a persoa- lor pentru aceste persoane;
nelor respective, pe baza egalitatii de - ncurajarea difuzarii informatiilor refe-
sanse si de tratament: ritoare la exemple de cazuri de in-
sertie efectiva si reusita n activitatea
- masurile privind crearea posibili- profesionala a persoanelor cu han-
tatilor de ncadrare pe piata libera a dicap;
muncii, prin stimularea financiara a - scutirea de taxe, impozite percepute
patronilor n scopul de a-i ncuraja la importul articolelor, materialelor si
att sa asigure formarea si nca- echipamentelor necesare centrelor
drarea ulterioara a persoanelor cu de readaptare, atelierelor, patronilor
handicap, ct si sa adapteze losi persoanelor cu handicap, ca si la
curile de munca pentru a facilita importul celor destinate ajutoarelor si
aceasta formare si ncadrare. n dispozitivelor necesare obtinerii si
acest sens, se practica sistemele pastrarii locurilor de munca de catre
procentuale, care impun ca un mi- respectivele persoane;
nim din totalul fortei de munca al - amenajarea programului de munca
unei unitati sa fie reprezentat de de tipul "timp partial", ca si alte aran-
persoane cu handicap (10% n n- jamente, adaptate capacitatilor dife-
treprinderile cu peste 10 salariati n ritelor persoane care nu ar putea
Franta; 6% n ntreprinderile cu cel presta activitatea cu durata normala
putin 16 salariati n Germania; 3% si n conditiile obisnuite;
n ntreprinderile cu cel putin 20 de - luarea n considerare a nevoii de ma-
salariati n Marea Britanie etc.). Ne- suri speciale de sprijin, incluznd fur-
respectarea acestor reglementari nizarea de ajutoare, aparate si ser-
antreneaza plata unor penalitati, iar vicii permanente, pentru a permite
cei care creeaza locuri de munca acestor persoane sa ocupe si sa
suplimentare pentru persoanele cu pastreze un loc de munca.
handicap primesc importante sub-
ventii; n vederea asigurarii orientarii efor-
- ajutorul din partea statului pentru turilor n directia egalizarii sanselor
crearea si functionarea unor tipuri de persoanelor cu handicap, Natiunile
unitati de "munca protejata" pentru Unite au elaborat un numar de doua-
persoanele a caror ncadrare pe zeci si doua de reguli speciale, care
piata libera a muncii nu este posibila. invita statele sa acorde atentie urma-
Atelierele protejate sunt ncurajate toarelor domenii: sensibilizarea (fata
totodata sa amelioreze situatia celor de problemele, nevoile, drepturile si
ncadrati, sa-i pregateasca pentru contributia potentiala a acestor per-
conditiile normale de munca; soane), ngrijirea sanatatii, readapta-
686
rea, serviciile de suport, accesibilitatea, Pentru integrarea si participarea depli-

educatia, munca, securitatea sociala, na la viata sociala, o importanta deose-
viata de familie si plenitudinea vietii bita o au aspectele ce tin de cultura si
personale, cultura, sportul si timpul timp liber; astfel, pot fi create facilitati
liber, religia, informarea si cercetarea, ale comunicarii, adaptarea unor pro-
planificarea si luarea deciziilor, grame de televiziune, organizarea de
legislatia, politicile economice, coordo- echipe artistice ale persoanelor handi-
narea activitatilor, organizatiile persoa- capate, de spectacole etc.
nelor cu handicap, formarea persona- Toate prestatiile destinate acestei cate-
lului, urmarirea si evaluarea la nivel gorii de persoane trebuie sa faca parte
national a regulilor si programelor, coo- integranta din sistemele de protectie
perarea tehnica si economica, coope- sociala, sa se armonizeze n mod
rarea internationala. coerent cu acestea. Ele depind de
Este necesar ca toate politicile si pro- nivelul si amploarea politicilor de dez-
gramele privind readaptarea profesio- voltare economica, sociala si culturala
nala sa fie coordonate cu politicile si ale unei tari sau comunitati.
programele de dezvoltare economica n Romnia, protectia speciala (asa
si sociala, cu politica generala n ur- cum este definita n Ordonanta de
matoarele domenii: promovarea fortei Urgenta nr. 102/1999) vizeaza masu-
de munca, formarea profesionala, in- rile ce urmeaza a fi luate pentru exerci-
sertia n societate, securitatea sociala, tarea dreptului persoanelor cu han-
igiena muncii, adaptarea metodelor de dicap la un regim special de prevenire,
lucru si a organizarii muncii la nevoile de tratament, de readaptare, de nvata-
individului, ameliorarea conditiilor de mnt, de instruire si de integrare so-
munca etc. ciala. Aceasta protectie se realizeaza
Sustinerea veniturilor se realizeaza n prin acordarea unor drepturi care se
principal prin regimuri de securitate refera la ngrijirea la domiciliu sau,
sociala sau prin sisteme de asigurari dupa caz, n institutii specializate.
care ndreptatesc si accesul la resur- Principalele tipuri de drepturi pe care le
sele de ngrijire a sanatatii si la aju- instituie acest act legislativ sunt dife-
toarele tehnice (proteze, aparate spe- rentiate n functie de categoria de vr-
ciale etc.). De regula, invaliditatile re- sta a beneficiarilor: copii sau adulti.
zultnd din accidente de munca sunt n Astfel, copiii cu handicap beneficiaza
mod normal acoperite prin casele de de:
pensii, casele de asigurari ori prin alte a) acces liber si egal n orice institutie
sisteme. de nvatamnt obisnuit, n raport cu
n plus, pentru persoanele cu handicap restantul functional si potentialul
ncadrate n munca, se practica stimu- recuperator, cu respectarea preve-
larea financiara prin reducerea impozi- derilor legislatiei din domeniul nva-
tului pe venit ori exonerarea de plata tamntului;
acestui impozit; de asemenea, se face b) pregatire scolara la domiciliu a co-
apel la o serie de alte facilitati: trans- piilor cu handicap, nedeplasabili, pe
port la tarif redus sau gratuit, scutirea durata nvatamntului obligatoriu
de plata unor taxe etc. prevazut de lege;
687
c) alocatie de stat n cuantumul pre- f) scutirea de la plata taxelor de insta-
vazut de lege, majorat cu 100%; lare si transfer ale postului telefonic,
d) alocatie de ntretinere pentru cei de costul abonamentului telefonic,
aflati n plasament sau ncredintati, precum si de costul unui numar de
n cuantumul prevazut de lege, ma- impulsuri;
jorat cu 50%; g) gratuitatea transportului urban cu
e) locuri de odihna gratuite n tabere, mijloace de transport n comun
att pentru copiii cu handicap, ct si pentru adultii cu handicap accen-
pentru cei ai persoanelor cu han- tuat si grav, ca si pentru asistentii
dicap; (nsotitorii) lor personali;
f) un asistent personal pentru copiii cu h) gratuitatea unui numar de 12 ca-
handicap grav. latorii interurbane dus-ntors pentru
De asemenea, persoana care are n adultii cu handicap grav si pentru
ngrijire, supraveghere si ntretinere un nsotitorii acestora, respectiv a unui
copil cu handicap beneficiaza de con- numar de 6 calatorii dus-ntors pen-
cediu platit pentru ngrijirea copilului, tru cei cu handicap accentuat si
pna la mplinirea de catre acesta a pentru nsotitorii lor;
i) pregatirea scolara la domiciliu, la
vrstei de 3 ani, de concedii medicale
cerere, a adultilor cu handicap, ne-
pentru ngrijirea copiilor cu handicap
deplasabili;
accentuat sau grav, care necesita
j) acordarea asistentei medicale n
tratament pentru afectiuni intercurente,
conformitate cu prevederile Legii
pna la mplinirea de catre copii a
asigurarilor sociale de sanatate;
vrstei de 18 ani, precum si de gratui-
k) acordarea unei camere n plus, n
tatea serviciilor hoteliere, n cazul n-
conditiile legii, pe baza contractelor
sotirii n spital a copiilor cu handicap.
de nchiriere pentru suprafetele lo-
Adultii cu handicap beneficiaza de ur- cative cu destinatia de locuinte de-
matoarele categorii de drepturi: tinute de stat sau de unitatile admi-
a) un ajutor special lunar pentru cei nistrative ale acestuia, la solicitarea
inapti de munca din cauza handi- persoanelor cu handicap grav, pre-
capului; cum si a familiilor care au n ntre-
b) pensie sociala pentru nevazatori; tinere un copil cu handicap grav;
c) un asistent personal pentru adultul l) stabilirea chiriei pentru suprafetele
cu handicap grav; locative cu destinatia de locuinte,
d) scutirea de la plata taxelor vamale detinute de stat sau de unitatile ad-
pentru introducerea n tara, o data ministrative ale acestuia, la tariful
la 8 ani, la alegere, de motociclete, minim prevazut de lege, iar pentru
motorete sau autoturisme adaptate nevazatori, redus cu 50%.
special, pentru folosinta proprie; Un alt domeniu vizat de acest act le-
e) scutirea de la plata taxelor de abo- gislativ este cel al ncadrarii n munca
nament radio si televiziune pentru a persoanelor cu handicap: aceasta se
adultii cu handicap grav si pentru poate realiza n unitati obisnuite, n
familiile care au n ntretinere per- unitati sau pe locuri de munca proteja-
soane cu handicap; te ori sub forma muncii la domiciliu.
688
Protecia social a persoanelor infectate cu HIV/SIDA
Persoanelor angajate cu contract indi- handicap accentuat si de minimum

vidual de munca li se asigura toate 25 de ani pentru barbati si 20 de ani
adaptarile si nlesnirile necesare pen- pentru femei n cazul unui handicap
tru nlaturarea oricaror impedimente n mediu). Pentru vechimea n activi-
activitatea pe care o desfasoara. Agen- tate care depaseste nivelurile mi-
tii economici care au un numar de cel nime mentionate se acorda un spor
putin 100 de angajati au obligatia de a la pensie de 1% corespunzator fie-
ncadra un procent minim de 4% carui an n plus.
persoane cu handicap cu contract Realitatea sugereaza necesitatea unei
individual de munca; nerespectarea continue revizuiri a reglementarilor ac-
acestei obligatii atrage impunerea la tuale n favoarea persoanelor cu han-
plata unei sume egale cu salariul mi- dicap, n sensul stimularii ct mai sus-
nim pe economie nmultit cu numarul tinute a ngrijirilor la domiciliu, n comu-
locurilor de munca pe care nu au fost nitate si a integrarii scolare si profe-
ncadrate persoane cu handicap. sionale. Astfel de obiective pot fi atinse
prin renuntarea treptata la metodele
Persoanele cu handicap grav, accen- conventionale, cu accentul lor pe abor-
tuat sau mediu ncadrate cu contract darea institutionala, n favoarea dez-
individual de munca beneficiaza de o voltarii unei retele de servicii care sa
serie de drepturi de protectie speciala: asigure cooperarea strnsa dintre spe-
a) ocuparea oricarei functii n cadrul cialisti si comunitate. \Livius Manea[
organigramei angajatorilor, conform
pregatirii si capacitatii fizice si in- Vezi si: dezinstitutionalizare;
telectuale; dizabilitate; educatie speciala;
b) scutirea de impozit pe salariu; handicap; normalizare; ngrijirea n
c) o perioada de proba la angajare, comunitate
platita, de cel putin 45 de zile Bibliografie selectiva: Manea (2000);
lucratoare; Stone (1985)
d) un preaviz platit, de minimum 30 de
zile lucratoare, acordat la desfa-
cerea contractului individual de
munca din initiativa angajatorului;
Protectia sociala
e) posibilitatea de a lucra mai putin de a persoanelor infectate
8 ore pe zi, n conditiile legii, pe cu HIV/SIDA
baza unei recomandari medicale n
HIV/SIDA reprezinta una dintre cele
acest sens;
mai stringente probleme sociale cu
f) pensionarea la cerere pentru limita
care se confrunta omenirea n mo-
de vrsta n functie de gradul de
mentul de fata. SIDA a debutat acum
handicap si de vechimea n munca
doua decenii ca problematica me-
realizata de la data dobndirii han- dicala, devenind n scurt timp o pro-
dicapului (de minimum 15 ani pen- blema sociala exploziva. La nivel
tru barbati si 10 ani pentru femei n international, dar si national, ntlnim
cazul unui handicap grav, de mi- ample miscari sociale pentru respec-
nimum 20 de ani pentru barbati si tarea drepturilor persoanelor seropo-
15 ani pentru femei n cazul unui zitive si bolnave de SIDA (dreptul la
689
tratament medical gratuit, dreptul de a minoritati sexuale (primele cazuri de
ramne activ socio-profesional, dreptul SIDA au fost raportate la homosexuali)
de a calatori, dreptul de a frecventa si de practicarea comportamentelor de
nvatamntul normal n cazul copiilor). risc n special la anumite categorii
Problema cea mai serioasa pe care o populationale excluse social (consu-
ntmpina persoanele infectate cu matori de droguri, prostitutie), dar si la
HIV/SIDA, pe lnga obtinerea trata- populatia tnara (relatii sexuale ntm-
mentului medical care este extrem de platoare si neprotejate cu parteneri
costisitor, o reprezinta discriminarea si multipli).
stigmatizarea sociala. Aceste proble-
me s-au constituit ntr-un un domeniu 1981 - Morbidity and Mortality Weekly
modern de cercetare att din punct de Report prezinta cinci cazuri de
vedere medical, ct si sociologic. Este, pneumonie severa la homosexuali, iar
n acelasi timp, si un sector al politicilor New York Times prezinta 41 de cazuri
sociale n care actorii politici si ad- de cancer rar ntlnit la homosexuali.
ministrativi de la nivel national si local Se nregistreaza primele cazuri n
trebuie sa intervina pentru a asigura Spania si Anglia;
protectie sociala acestei categorii de 1982 - sunt nregistrate primele cazuri
persoane cu risc de excludere si n Germania, Italia, Belgia si Uganda.
marginalizare sociala. Intra oficial n circulatie termenul AIDS;
Perspectiva medicala: termenul SIDA 1983 - cercetatorii francezi descopera
provine din limba franceza (le syndrom virusul imunodeficientei;
d'immunodficit acquis), iar n literatura
engleza ntlnim termenul AIDS (acqui- 1984 - cercetatorii americani descope-
red immunodeficiency syndrom). n tara si ei virusul imunodeficientei umane.
rile de limba rusa se foloseste termenul Se stabileste capacitatea AZT-ului de a
SPID, iar n China "Ai Zi", nsemnnd mpiedica multiplicarea HIV;
boala transmisa prin iubire. Din punct 1985 - se instituie testarea obligatorie
de vedere clinic, SIDA constituie par- a donatorilor de snge n America si
tea finala a evolutiei infectiei cu HIV Europa Occidentala;
(depresie imuna majora, aparitia infec- 1986 - virusul primeste denumirea
tiilor oportuniste si a tumorilor, afec- oficiala HIV. La ONU este prezentata
tarea sistemului nervos central). Mo- problema epidemiei cu HIV si are loc
dalitatile de transmitere sunt urma-
prima ntlnire a ministrilor de externe
toarele: sexuala, parenterala (inocula-
din Europa pentru a discuta aceasta
rea de snge si derivate de snge),
problema;
perinatala (mama-copil). Durata evo-
lutiei spre stadiul ultim al bolii poate 1987 - se dezvolta primul program
varia de la cteva luni la mai multi ani, mondial mpotriva SIDA si ncepe
decesul survenind de regula n ctiva comercializarea AZT-ului;
ani de la aparitia fazei ultime. Inter- 1988 - prima ntlnire a ministrilor
ventiile terapeutice actuale pot prelungi sanatatii cu privire la fenomenul SIDA;
supravietuirea n medie cu ctiva ani.
1990 - sunt raportati OMS 2.120 de
Istoria fenomenului: cauzele aparitiei copii cu SIDA n Europa, dintre care
si raspndirii sunt legate de anumite 1.094 de cazuri n Romnia (50%);
690
1992 - OMS totalizeaza 611.589 de sarace. Implicit, apare si imposibilitatea
cazuri de SIDA; monitorizarii adecvate a populatiei in-
1994 - semnarea Declaratiei de la fectate cu HIV si iresponsabile. Se es-
Paris de catre Romnia, care rapor- timeaza ca aproximativ 6.000 de per-
teaza catre OMS 2.877 de cazuri soane se infecteaza zilnic, iar 1 din
SIDA, din care 93% cazuri pediatrice; 250 de persoane de pe glob este
infectata cu HIV (OMS, 1993).
1995 - OMS raporteaza 4,5 milioane
cazuri SIDA n ntreaga lume; n Romnia, fenomenul HIV/SIDA cu-
noaste o caracteristica aparte, prin
1998 - la Conferinta Internationala
concentrarea demografica si geogra-
SIDA de la Geneva se raporteaza
peste 40 de milioane de persoane bol- fica ntlnita. Explozia epidemiologica
nave de SIDA; nregistrata n rndul populatiei pedia-
trice din generatia 1987-1989 si-a atins
1999 - are loc ntlnirea persoanelor vrful statistic n anul 1990 (dupa anul
seropozitive la Varsovia (Polonia), la diagnosticului), aflndu-se n scadere
care participa si personalitati cunos- drastica, urmnd ca Romnia sa se ali-
cute la nivel mondial, bolnave de SIDA.
nieze patternurilor universale de trans-
Vizibilitatea statistica a fenomenului re- mitere. Cauzele mbolnavirilor pedia-
leva existenta a peste 40 de milioane trice sunt: degradarea sistemului de
de indivizi bolnavi de SIDA, statisticile asistenta medicala n anii regimului
neincluznd si persoanele infectate cu socialist (transfuzii cu snge netestat
HIV; este raspndita disproportional pe HIV, injectii cu seringi nesterilizate),
ntreg globul pamntesc, afectate ma- posibilitati limitate de diagnostic de la-
siv fiind n special tarile sarace din Afri- borator si studiu epidemiologic, lipsa
ca si Asia. De altfel, statisticile educatiei sanitare si a informarii mai
UNAIDS arata ca aproximativ 60% din ales n rndul populatiei paupere.
totalitatea cazurilor de SIDA de pe glob
Chiar daca numarul de cazuri nou
se afla n tarile africane. Exista si
diagnosticate de infectie HIV la copil
ipoteza africana a raspndirii virusului
dobndita prin manevre medicale ne-
HIV. Saracia si promiscuitatea popu-
corespunzatoare este n scadere, cres-
latiei paupere mareste riscul transmi-
terii bolii (relatii sexuale ntmplatoare, te numarul copiilor infectati perinatal
casatorii multiple, imposibilitatea testa- (de la mama la copil) datorita: pre-
rii HIV, practicarea prostitutiei). Comer- zentei infectiei HIV la femeile tinere,
tul, turismul si oportunitatile de afaceri prostitutiei necontrolate si lipsei notiu-
contribuie si ele la raspndirea bolii nilor elementare asupra mijloacelor de
prin practicarea relatiilor sexuale n- prevenire a bolii mai ales la populatia
tmplatoare, riscul transmiterii si in- saraca. Confruntati cu o problema total
fectarii cu virusul HIV fiind extrem de noua ca filosofie, pattern epidemic, ex-
ridicat. SIDA este ntlnita n special la tindere, societatea romneasca ca si
grupa de vrsta medie, 20-49 de ani, serviciile socio-medicale au reactionat
iar costul ngrijirilor medicale directe ntr-un mod putin organizat si foarte
pentru o singura persoana se ridica la diferentiat.
zeci de mii de dolari, ceea ce re- Perspectiva sociologica: familia cer-
prezinta o imposibilitate pentru tarile cetarilor sociologice focalizate pe feno-
691
menul SIDA accentueaza dimensiunile respectarea demnitatii si a confiden-
si implicatiile socio-culturale, demogra- tialitatii acestor persoane.
fice, economice si chiar politice. Epi- Costurile medicale asociate SIDA re-
demia s-a mondializat rapid (doua prezinta un aspect ngrijorator n socie-
decenii de existenta) si afecteaza nu tatile ce se confrunta cu saracia (tarile
numai individul, ci si familia din care afro-asiatice si latino-americane). Exis-
acesta face parte si, implicit, comunita regiuni (ex., Coasta de Azur) n care
tatea. Implicatiile si consecintele so- paturile spitalelor de boli infectioase
ciale (discriminare, stigmatizare, izo- sunt acoperite n proportie de 80% de
lare sociala, pierderea locuintei sau a catre bolnavii de SIDA. Situatia va fi
locului de munca), economice (costuri mai dramatica n tarile n care bugetul pe
ridicate pentru tratamentul medical, cap de locuitor pentru sanatate este de
scaderea segmentului productiv al numai ctiva dolari. n tarile dezvoltate,
populatiei, mpovararea sistemului de numai costurile ngrijirilor medicale di-
asigurari sociale) si demografice (afec- recte pentru o persoana cu SIDA sunt
tarea concentrata n anumite segmente evaluate de catre OMS la circa 25.000-
populationale si, n mod special, n rn- 150.000 dolari (1993).
dul tineretului si al populatiei apte de n Romnia, Ministerul Sanatatii a eva-
munca, explozii epidemiologice n rn- luat costurile medicale asociate bolii
dul copiilor, ca de exemplu, situatia din SIDA la 30 de milioane de lei lunar
Romnia, unde o mare parte din gene- pentru un adult si respectiv la 20 de
ratia 1987-1989 este infectata cu HIV) milioane de lei lunar pentru un copil
sunt ngrijoratoare si este de asteptat (1998). La acestea se mai adauga
ca n anii urmatori acestea sa fie dra- costurile sociale (scaderea sperantei
matice n anumite regiuni ale lumii. n de viata, pierderea sursei salariale,
ultimul deceniu, a aparut n forta si pierderea rolurilor sociale, izolare so-
latura politica a fenomenului SIDA, ac- ciala, mortalitate infantila, excludere
centul punndu-se pe recunoasterea scolara n cazul copiilor).
drepturilor acestei categorii de persoa- Daca la nceputul aparitiei SIDA (anii
ne. Majoritatea guvernelor din lume 80), statul, ca si societatea n general
si-au propus ca obiectiv distinct al Pla- au tratat cu indiferenta sau refuz pro-
nurilor nationale de lupta anti-SIDA blematica generata de SIDA, n ultimul
temperarea optimismului n legatura cu deceniu rolul acestuia, ca urmare a
stoparea epidemiologica absoluta a grupurilor de presiune si a miscarilor
bolii. Pe lnga costurile ridicate pe care sociale generate la nivel mondial, a de-
le-ar impune un program de depistare venit foarte important prin preluarea n
si monitorizare a persoanelor cu risc cadrul sistemelor de sanatate si asi-
de a fi infectate cu HIV, apare si gurari sociale a consecintelor bolii (tra-
aspectul legat de ncalcarea drepturilor tament medical gratuit; pensionarile pe
si libertatilor umane, ntruct un ase- caz de boala, SIDA fiind inclusa n
menea program ar impune masuri cadrul bolilor pentru care se acorda
drastice de verificare si control. n gradul I de handicap; concedii medi-
majoritatea tarilor lumii s-au creat cale prelungite). ntruct interesul pu-
grupuri de presiune care lupta pentru blic este fundamentat pe rapida mon-
692
dializare politica si stiintifica a fenome- Italia (locul trei n Europa n ceea ce
nului, etosul statului bunastarii a meta- priveste numarul de cazuri de per-
morfozat cu promptitudine paradigmele soane seropozitive), spre exemplu,
canceroase n stiinta despre SIDA (au exista o colaborare ntre serviciile pu-
aparut agentii si organizatii guverna- blice (n special cele sanitare si so-
mentale si nonguvernamentale care ciale) si agentiile nonguvernamentale,
dezvolta programe n acest sector, care se concretizeaza n dezvoltarea
SIDA se preda n colegii si universitati, de centre speciale de consiliere des-
politicile sociale au preluat o parte din tinate persoanelor seropozitive.
consecintele bolii ca, de exemplu, dez- Exista la nivel international o ntreaga
voltarea unor servicii psihosociale pen- retea de institutii care dezvolta pro-
tru persoanele infectate). Constructele grame n domeniu (Uniunea Euro-
biomedicale si-au dobndit astfel le- peana, Consiliul Europei, Organizatia
gitimitate de concept public si socio- Natiunilor Unite prin programul sau
politic. n statele dezvoltate, statul de- special UNAIDS, Organizatia Mondiala
tine un rol important n abordarea a Sanatatii prin Strategia globala
acestui fenomen social. SIDA), concretizate prin dezvoltarea
Strategiile de politica sociala contin anumitor servicii de suport pentru per-
referiri manageriale la problema so- soanele infectate si care provin din tari
ciala SIDA, ntruct aceasta reprezinta sarace, prin dezvoltarea de politici si
o problema sociala accidentala ce nu atitudini fata de problematica generata
poate fi eradicata n mod absolut, dar de SIDA.
poate fi controlata epidemiologic, clinic
Strategiile de politica sociala n acest
si terapeutic la nivel comunitar. Ac-
sector ar putea fi astfel sintetizate:
tualmente, la nivelul perceptiei colective,
se afla n faza de constientizare, fapt a) programe de preventie dezvoltate la
ce determina reflectii comunitare lega- nivel national si comunitar (educatie
te de preventie si reducerea amplorii pentru sanatate, spoturi publicitare,
fenomenului. Exista actiuni comune ale campanii informative n scoli, expli-
sectorului public si privat pentru preve- carea riscurilor comportamentului
nirea, controlul si combaterea epi- sexual neprotejat);
demiei. Strategiile de politica sociala si b) programe de oferire a serviciilor
de sanatate au variat de-a lungul tim- medicale si psihosociale populatiei
pului fata de problematica SIDA, de la infectate (dispensarizare si clinici
masuri restrictiv punitive (cazul Sue- de zi, centre de consiliere, grupuri
diei, n care pacientii seropozitivi erau de suport);
strict monitorizati si orice suspiciune n c) programe concrete de protectie so-
privinta unui comportament iresponsa- ciala prin implicarea comunitatii lo-
bil era imediat sanctionata cu privarea cale, dar sustinute de politici si
de libertate) la crearea unor servicii strategii nationale (programe de in-
medicale si psihosociale specializate tegrare scolara a copiilor seropo-
n domeniu (cazul Germaniei, Frantei, zitivi, programe de absorbtie pro-
Marii Britanii) si investitii masive n cer- fesionala pentru adultii seropozitivi
cetarea si monitorizarea internationala si care pot presta anumite activitati,
a fenomenului (n special SUA). n programe de sprijin economic pen-
693
tru cei infectati - cazul Marii Britanii, mai adauga si Carta drepturilor per-
unde persoanele seropozitive care soanelor cu HIV si SIDA (OMS), De-
nu se pot ntretine singure primesc claratia de la Paris (1994), Strategia
locuinte care le faciliteaza accesul, globala SIDA (OMS), Strategia
mobilier gratuit etc. si unde sunt UNAIDS, care promoveaza urmatoa-
dezvoltate diferite programe alter- rele principii: statul este obligat sa pro-
native la institutionalizare pentru tejeze persoanele infectate de orice
copiii seropozitivi si abandonati). forma de discriminare, asigurarea asis-
Experienta tarilor dezvoltate arata ca, tentei medicale si a asistentei sociale,
n urma implementarii acestor pro- asigurarea dreptului la educatie si
grame, a crescut speranta de viata a protectie sociala, asigurarea confiden-
persoanelor seropozitive, s-au rezol- tialitatii si a demnitatii umane. ncal-
vat unele probleme generate de boa- carea confidentialitatii este justificata
la, dar majoritatea programelor amin- numai atunci cnd o alta persoana
tite sunt costisitoare, motiv pentru este n risc sau n pericol direct (com-
care tarile sarace (cu buget limitat n portament sexual neprotejat) de a fi
ceea ce priveste cheltuielile publice si infectata. ncalcarea nejustificata a
sociale) nu au dezvoltate asemenea confidentialitatii poate avea consecinte
programe. dramatice: discriminare, izolare, stig-
matizare, pierderea serviciului, refuzul
Interventia asistentei sociale se reali- de a fi primit la scoala sau gradinita n
zeaza prin sprijin psihologic si emotio- cazul copiilor.
nal acordat clientului, terapie indivi-
duala si de grup, consiliere, orientarea Situatia din Romnia: legislatia inter-
spre alte servicii de specialitate. n- na din sfera politicilor sociale la care
se poate conecta bolnavul de HIV/
truct cea mai eficienta masura de
SIDA este aceeasi care se aplica
stopare a epidemiei este educatia co-
tuturor persoanelor, cel mai utilizat act
munitara, n special a grupurilor aflate
normativ fiind OU nr. 102/1999 privind
n situatie de risc, n cadrul politicilor
protectia persoanelor cu handicap. Nu
de sanatate aceasta trebuie sa con-
exista nici o legislatie specifica de pro-
stituie masura centrala de preventie.
tectie sociala pentru persoanele in-
Se recomanda campanii educative la fectate cu HIV sau bolnave de SIDA. n
nivel de masa, cu mesaje clare si di- Romnia, o persoana seropozitiva pri-
recte (modalitati de transmitere, speci- meste gratuit tratamentul medical in-
ficul bolii si masuri de protectie). diferent de activitatea depusa n cm-
Aspecte legislative: la nivel interna- pul muncii si de contributia sa la fondul
tional, referintele legislative sunt urma- de asigurari sociale de sanatate.
toarele: Conventia cu privire la drep- Costul acestora se ridica la aproximativ
turile copilului (1989), Declaratia uni- 30 de milioane de lei lunar pentru un
versala a drepturilor omului (1948) adult si la 20 de milioane de lei lunar
care asigura toate drepturile si liber- pentru un copil (estimari ale
tatile (civile, economice, sociale si cul- Ministerului Sanatatii, 1998). n cazul
turale) tuturor oamenilor, indiferent de copiilor seropozitivi, n urma evaluarii
rasa, etnie, apartenenta sociala, limba, cazului de catre Comisia de Diagnostic
religie, opinie politica. Acestora li se si Triaj, familia poate angaja pentru
694
Putere discreionar
copil un nsotitor, care primeste lunar perioada de 6 luni (1999-2000) de zile
un salariu echivalent cu salariul minim n Valea Jiului, prin care fiecare familie
pe economie, la care se adauga ve- care are n ngrijire un copil seropozitiv
chimea n munca. Alte beneficii sociale primeste ca supliment lunar o suma de
pentru copiii seropozitivi: alocatie du- 2 milioane de lei pe care trebuie sa o
bla, cteva calatorii gratuite la trans- justifice autoritatilor locale mai apoi
portul urban si interurban, 12 calatorii prin chitante si facturi fiscale daca a
gratuite pe an la CFR, prioritate la in- fost cheltuita n interesul copilului.
stalarea postului telefonic. Adultii sero- Imposibilitatea justificarii sau frauda
pozitivi au aceleasi beneficii sociale conduce imediat la sistarea suplimen-
mentionate n cazul copiilor, la care se tului. Evaluarea proiectului a relevat o
adauga pensia pentru boala, n valoare crestere a calitatii vietii copiilor sero-
de aproximativ 300.000 lei (pentru pozitivi care au beneficiat de program,
1999). dar si o reducere a stresului si a
tensiunilor familiale generate de boala.
n Romnia sunt foarte eficiente orga- Pe lnga acest tip de interventie care
nizatiile nonguvernamentale implicate nu este foarte costisitor pentru bu-
n acest sector al politicilor sociale, getul statului, chiar daca avem mai
care ofera nu doar anumite servicii mult de jumatate din copiii seropozitivi
psihosociale, ci promoveaza drepturile din Europa, ca numar absolut nu
acestora n fata actorilor guvernamen- avem multe cazuri de persoane in-
tali si locali. n felul acesta, au aparut fectate (numarul oficial de copii si
primele spitale de zi (dispensarizare), adulti este de aproximativ 8.000), este
s-au constituit primele asociatii de necesara si dezvoltarea la nivel local
parinti care au copii infectati (Licurici, a unor programe de prevenire a
Inima de Copil, Raza Soarelui), a transmiterii bolilor sexuale, prin co-
aparut prima asociatie a adultilor in- laborare ntre Ministerul Tineretului si
fectati cu HIV/SIDA ("Noi si ceilalti"), Sportului, Ministerul Sanatatii etc. La
editarea unor buletine informative de nivel local se pot dezvolta si pro-
specialitate. O parte a programelor grame de voluntariat care sa implice
dezvoltate de ONG-uri, n urma sta- tinerii n promovarea educatiei pentru
bilirii eficacitatii si a necesitatii lor, au sanatate. \Doru Buzducea[
fost preluate de catre autoritatile locale
(Ministerul Sanatatii prin Directiile Sa- Vezi si: consilierea persoanelor
nitare Judetene, Ministerul Muncii si infectate cu HIV/SIDA; asistenta
Protectiei Sociale, Ministerul Educatiei sociala
Nationale). Bibliografie selectiva: Sher (1995);
Ar putea fi mbunatatita protectia so- Blloor (1995); UNAIDS (1996)
ciala acordata persoanelor seropozi-
tive, chiar si n conditiile unui buget
limitat, prin marirea cuantumului aju-
Putere discretionara
torului de nsotitor care, la ora actuala, Conceptul de p.d. este utilizat n raport
nu acopera nici pe departe nevoile cu puterea decizionala n cadrul orga-
reale de alimentatie ale unei persoane nizatiilor si al organizatiilor adminis-
infectate. Exemplificam prin proiectul- tratiei publice n particular.
pilot dezvoltat de catre SSH pe o
695
Putere discreionar
P.d. presupune existenta unui grad de reglementarilor, p.d. se defineste n
libertate decizionala. n acelasi timp, raport cu o structura de reguli, la limita
discretionaritatea nu trebuie confun- specificnd doar circumstantele parti-
data cu arbitrarul. O decizie luata dis- culare n care decidentul are libertatea
cretionar se deosebeste de o decizie de a decide ce vrea. Cu ct structura
arbitrara prin faptul ca cel care a adop- legal-formala este mai detaliata si ela-
tat-o este - prin statutul functiei sale - borata, cu att p.d. este mai clar cir-
legitimat. Diferenta ntre cele doua cumscrisa si, ca atare, justitia proce-
tipuri de decizii nu este data de natura durala cel mai bine nfaptuita (Davis,
deciziei n sine, ci de legitimitatea celui 1969). Alti autori (e.g., Jowell, 1973)
care o adopta. De exemplu, un profe- considera ca p.d. trebuie redusa pna
sor dispune de un anumit grad de dis- la punctul n care nu mai exista perico-
cretionaritate n ceea ce priveste eva- lul arbitrarului. Daca aceasta reductie
luarea potentialului intelectual al unui nu mai poate fi operata n baza unor
copil, nsa decizia sa de a nu-l primi n reguli stricte, atunci ea se poate realiza
clasa deoarece este descult este prin adoptarea unor "standarde" ba-
arbitrara. Primul tip de decizie se afla zate pe criterii clare. "Standardele" vor
n sfera responsabilitatii sale, pe cnd permite o crestere a echitatii orizon-
cea de-a doua decizie este arbitrara n tale. Dworkin (1977) introduce distinc-
raport cu atributiile si statutul sau. tia ntre standarde adoptate de deci-
Acest tip de definire a p.d. se rega- dent (caz n care avem de-a face cu un
seste cu precadere n abordarile de tip grad ridicat de discretionaritate) si
legalist. De exemplu, Davis (1969, p. 4) standardele adoptate de o alta instan-
considera ca "un functionar public are ta, ce trebuie doar eventual interpre-
putere discretionara acolo unde limitate (cazul unei p.d. reduse) (Hill,
tele efective ale puterii sale i dau li- 1997, p. 183).
bertatea de a lua decizii asupra dife- n abordarile sociologice, problema
ritelor cursuri de actiuni sau inactiuni nu mai este pusa n termeni att de
posibile" (Davis, 1969, p. 4). Discre- transanti, prin opunerea p.d. structurii
tionaritatea vizeaza deci tipul de le- de reguli (legal-formale). Regulile nu
gitimare n a elabora si impune reguli, se reduc strict la regulile formale si
respectiv n a nu elabora astfel de legal adoptate. De exemplu, teoriile
reguli, cu consecinte asupra puterii de neoinstitutionaliste (March, Olsen,
control n cadrul organizatiei. Scott, Meyer, DiMaggio, Powell) consi-
dera ca activitatile si comportamentele
Discretionaritatea prezinta si o puter-
organizationale nu sunt neaparat de
nica dimensiune relationara: "proble-
natura rationala, ci sunt "adecvate",
mele legate de discretionaritate sunt avnd la baza nu numai reguli formale
percepute, nu n mod surprinzator, toc- "rationale", ci si o serie de "proceduri
mai atunci cnd libertatea discretio- standard de operare", i.e. reguli de
nara a unei persoane poate submina comportament si actiune pentru anumi-
intentiile altei persoane" (Hill, 1997, p. te situatii, reguli bazate fie pe expe-
187). rienta proprie, fie a altora, fie empiric
n abordarile de tip legalist, care pun testate, fie profesionale, reguli care
accentul pe structura formal-legala a adesea nici macar nu sunt constien-
696
Putere discreionar
tizate, fiind de la sine ntelese. Astfel, administrativ, ca opusa deciziei adop-
delimitarea discretionaritatii de siste- tate strict n baza unor reguli elaborate
mul de reguli adoptat de catre o or- si impuse, reprezinta un fenomen de la
ganizatie devine mult mai dificila si sine nteles. n Marea Britanie, de
adesea irelevanta. exemplu, evaluarea discretionaritatii
"Diferenta ntre limitele formale si limi- sau oportunitatii acesteia este o pro-
tele contextului social ale discretiona- blema strict juridica, subsumata unor
ritatii poate fi asociata diferentei ntre principii statutare, dar si de natura
un perete si un fluviu. Peretele este justitiara, n timp ce n SUA evaluarea
ferm, clar delimitat si doare atunci cnd unui astfel de comportament decizional
te lovesti de el. Fluviul se misca; vi- face apel la constitutie, deci la cadrul
teza lui variaza; este mult mai puternic legislativ (Hill, 1997, p. 179-181).
la mijloc dect n punctele extreme. Nu Dezbaterile iau nastere atunci cnd se
ntotdeauna doare atunci cnd te lasi pune problema gradului de discretio-
dus de el; cteodata poate fi chiar pla- naritate n cadrul anumitor tipuri de
cut. Peretele poate fi asaltat sau spart, decizii administrative: n ce masura
n timp ce fluviul si face loc si n pre- este aceasta inevitabila, n ce masura
zenta unei rezistente puternice, schim- este legitima si care sunt sursele le-
bndu-si cursul" (Baumgartner, 1992, gitimitatii? Legitimitatea deciziilor, n
p. 183). cadrul administatiei publice, poate
Dintr-o perspectiva sociologica, discre- avea patru surse: apelul la reguli legal-
tionaritatea ncepe deci acolo unde formale, apelul la eficienta, apelul la
exista delegare a responsabilitatii, avnd profesionalism (sistem expert), apelul
ca efect direct o anumita pierdere a la moralitate. n ultimele trei situatii,
controlului. Formele clasice de reali- puterea discretionara este ridicata.
zare a controlului la nivel social sunt Tipul de legitimitate se afla, de ase-
pietele si ierarhiile, fiecare avnd o lo- menea, n strnsa legatura cu indi-
gica actionala proprie (vezi si William- catorii utilizati de respectiva organizatie
son, 1975). Nils Brunsson (1998) intro- publica sau perceputi de catre aceasta
duce si o a treia forma de control, coor- ca fiind valorizati de catre public sau
donare si alegere sociala: standar- alte agentii administrative
dizarea, nteleasa ca o modalitate de supraordonate, n evaluarea activitatii
control, inclusiv la nivel organizational, proprii (vezi si organizatii ale adminis-
care permite depasirea problemelor tratiei publice).
asociate formelor ierarhice n anumite
situatii (rigiditate, obedienta etc.). Natura programelor, respectiv a acti-
vitatilor administratiilor publice prede-
Discretionaritatea, n acest sens, termina n mare parte gradul de discre-
ncepe abia acolo unde si standardele, tionaritate a unor decizii si activitati ad-
definite ca "un tip particular de reguli, ministrative. Anumite programe, ca de
i.e. explicite si, cel putin din punct de exemplu, acordarea alocatiei pentru
vedere formal, voluntare" (Brunsson, copii, nu presupun necesitatea exis-
1998, p. 1), nceteaza sa mai existe. tentei unei puteri discretionare la ni-
n multe tari, discretionaritatea decizio- velul administratiei locale. Administra-
nala n cadrul sistemului politic si tia locala are doar rolul de a colecta
697
Putere discreionar
solicitarile si de a le trimite mai 1965) arata ca organizatiile ce au sco-
departe, catre directiile locale ale mi- puri clare, simple si a caror realizare
nisterului de resort. n cazul altor pro- presupune utilizarea anumitor instru-
grame nsa, ale caror obiective sunt mente relativ incontestabile sunt mai
mai degraba vagi sau generale, pute- eficiente daca adopta reguli stricte si
rea discretionara a celor care con- precise, care sa permita n orice mo-
cretizeaza programele devine nece- ment atribuirea responsabilitatii pentru
sara. Acest lucru este valabil n special fiecare activitate ntreprinsa. n astfel
n cazul programelor de beneficii si de organizatii, p.d. se reduce la inter-
servicii selective. pretarea formalizata a regulilor impuse.
n general, o p.d. mai ridicata este Dimpotriva, organizatiile ale caror sco-
asociata n special furnizarii serviciilor puri nu sunt foarte clare sau usor de
si/sau beneficiilor selective si deci operationalizat, iar mijloacele de reali-
organizatiilor furnizoare de servicii/be- zare a acestora sunt fie nalt incerte si
neficii la nivel local: fie ca acestea fac disputate, fie se bazeaza pe expertiza
apel la sisteme expert, fie ca ele pre- profesionala sunt mai eficiente atunci
supun elaborarea unor reguli si norme cnd structurile lor sunt mai flexibile,
aditionale. iar gradul de discretionaritate mai
n principiu, beneficiile sociale selective ridicat.
sunt caracterizate printr-un proces de Una dintre orientarile din cadrul noului
alocare discretionar, n comparatie cu management public pune accentul, n
o alocare universalista n cazul celor vederea depasirii unor probleme aso-
universalist-categoriale. ciate unei birocratizari excesive n ca-
P.d. ridicata duce la cresterea pro- drul organizatiilor administratiei publice
babilitatii inechitatii orizontale si la mul- si pentru cresterea sensibilitatii orga-
tiplicarea problemelor legate de justitia nizatiilor publice la problemele sociale
procedurala. Discretionaritatea repre- si abordarea acestora, pe reformarea
zinta un bun instrument de adecvare a birocratiei si "reinventarea guvernarii"
deciziei la particular, cu pretul renun- (Peters si Waterman, 1982), prin sub-
tarii la standardizare si uniformitate n stituirea formelor birocratice cu struc-
raport cu contexte similare. turi postfordiste, i.e. de fragmentare a
Ca o concluzie generala, n cadrul or- activitatilor n cadrul unei organizatii
ganizatiilor publice, discretionaritatea sau/si marketizare a serviciilor sociale,
devine un concept foarte important prin separarea organizatorica a pres-
atunci cnd este asociata cu comple- tatorilor de diferite activitati/servicii (pe
xitatea scopurilor organizationale si cu scurt, prin "profesionalizarea" servicii-
delegarea responsabilitatii. Delegarea lor publice).
responsabilitatii poate fi datorata com- n cadrul birocratiilor de ghiseu, deci al
plexitatii activitatilor si scopurilor, dar acelor organizatii care sunt n mare
se poate realiza n baza necesitatii ex- parte n contact direct cu cetatenii, p.d.
pertizei profesionale (e.g., n cazul ser- are o semnificatie cu att mai mare cu
viciilor medicale). ct analizele de implementare clasice
Teoriile organizationale clasice (vezi nu iau n calcul p.d. ca factor posibil de
Burns si Stalker, 1961; Woodward, influentare a rezultatelor distributive ale
698
Putere discreionar
unui program social. Conceptul de - preselectarea si selectarea solici-
"implementare" este adesea incom- tantilor prin adoptarea unor judecati
patibil cu cel de "discretionaritate". de ordin moral, ce se constituie
Lipsky (1980) invoca trei cauze esen- drept "criterii aditionale";
tiale ale necesitatii discretionaritatii n - utilizarea stereotipurilor n evalua-
cadrul acestor tipuri de birocratii. rea grupurilor sau a anumitor ca-
"Birocratii de ghiseu" adesea lucreaza tegorii de potentiali beneficiari (de
n conditii ce cu greu s-ar putea preta exemplu, "saracii care nu merita").
la aplicarea unor reguli predefinite (e.g., Rezultatele distributive ale respectivei
interactiunea politistului cu cetatenii, n organizatii vor fi deci influentate n
special interactiunile ostile, profesorii n egala masura de:
raport cu contextul de nvatare specific - tipul de indicatori de evaluare a-
fiecarui elev). Adesea, munca lor pre- doptati;
supune luarea n calcul a dimensiunii - nivelul resurselor n comparatie cu
umane a unei situatii particulare, ca de cererea;
exemplu, n cadrul justitiei penale. Un - stereotipuri si judecati morale apli-
al treilea motiv pentru care prezenta cate. \Luana M. Pop[
unui anumit grad de discretionaritate
este importanta este ca duce la cres- Vezi si: justitie procedurala; echitate
terea respectului de sine a angajatului, orizontala; birocratia de ghiseu;
noul management public
dar si la credinta clientului ca angajatul
detine solutia pentru bunastarea sa, Bibliografie selectiva: Baumgarten
avnd ca principala consecinta cres- (1992); Brunsson (1998); Davis
terea legitimitatii servicilor sociale pu- (1969); Dworkin (1977); Hill (1997);
blice (Lipsky, 1980, p. 15). Jowell (1973); Lipsky (1980); Peters
si Waterman (1982)
Puterea discretionara se concretizeaza
n urmatoarele, atunci cnd n fapt ea
nu este recunoscuta functionarilor pu-
blici:
- decizii care ncearca sa limiteze ce-
rerea: prin adoptare de standarde
n vederea introducerii unor noi cri-
terii de eligibilitate sau restrictio-
narea eligibilitatii prin reinterpreta-
rea criteriilor de eligibilitate sau prin
introducerea unor practici care tind
sa creasca costurile de aplicare ale
potentialilor beneficiari (n termeni
monetari, dar si de timp), prin ncal-
carea regulilor sau reinterpretarea
regulilor ambigue sau prin rezol-
varea contradictiilor dintre diferite
reguli;
699
Rapoarte ale dezvoltrii
me internationale, precum OECD sau
R
UE, dar si la nivelul agentiilor guverna-
mentale sau al unor institute si organi-
zatii independente. Astfel, dupa cteva
timide ncercari n anii '60, ncepnd cu
anii '70, rapoartele sociale (prezentnd
date din domeniul social, dar si din cel
economic) au devenit extrem de ras-
Rapoarte ale dezvoltarii pndite n majoritatea tarilor vestice,
Evolutia dezvoltarii sociale la nivel iar n ultimul deceniu al secolului al XX-
mondial este surprinsa de doua ra- lea ele erau deja generalizate la nivelul
poarte extrem de populare, produse de tuturor tarilor (vezi Rothenbacher,
Banca Mondiala si, respectiv, Progra- 1998). Publicate periodic (trimestrial,
mul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare: semestrial, anual etc.), ele nu numai ca
World Development Report si Human oglindesc imaginea societatii la un
Development Report (acesta avnd si anumit moment dat, ci si contribuie
substantial la stabilirea scopurilor si
versiuni individualizate pentru fiecare
prioritatilor dezvoltarii sociale, ca si la
tara, centrate exclusiv pe evolutia dez-
formarea unui mod de evaluare a po-
voltarii n societatea n cauza). Ambele
liticilor de orice tip si mai ales a celor
rapoarte au o aparitie anuala si s-au
sociale. \Bogdan Voicu[
institutionalizat ca principale treceri n
revista ale progreselor sau regreselor Vezi si: dezvoltare sociala
economice, sociale, politice si umane,
Bibliografie selectiva: Zapf (2000);
realizate att n plan mondial, ct si la
Rothenbacher (1998)
nivelul fiecarei tari.
Menirea celor doua rapoarte este nsa
departe de a fi simple prezentari ale
acestor evolutii. Ambele publicatii reali- Rationalizarea serviciilor
zeaza evaluari si recomandari privind de sanatate
starea civilizatiei umane si programele
n orice sistem n care exista un tert
practicate de guverne, agentii internatio-
platitor pentru asistenta sanitara, aceas-
nale sau chiar companii transnationale.
ta va fi rationalizata, adica nu toata lu-
Chiar daca acesta nu este scopul
mea va primi toate serviciile medicale
declarat, prin tematica aleasa anual si
solicitate, la momentul dorit; rationa-
prin tipul de masuri propuse, cele doua
lizarea apare att n sistemele finantate
rapoarte se constituie ca mijloc de pro-
prin impozite generale, ct si n cele
movare a orientarii politice a celor doua
finantate prin asigurari de sanatate,
mari organisme internationale, devenind
publice sau private. Acest proces este
- prin larga lor raspndire - importanti
preponderent unul implicit, acolo unde
agenti n formarea curentelor de opinie
tertul platitor este statul, neexistnd
n lumea politica si academica.
reglementari clare care sa stabileasca
Ambele rapoarte se nscriu astfel ntr-un volumul si calitatea serviciilor medicale
trend mult mai general, care poate fi la care se pot astepta pacientii,
identificat att la nivelul altor organis- incluznd aici si timpul de asteptare
700
Raionalizarea serviciilor de sntate
pentru interventii medicale specifice. cale primare ca "portar", listele de as-

Fenomenul rationalizarii serviciilor me- teptare, regulile explicite si informarea
dicale apare si n cadrul sistemelor pacientilor. Nu sunt trecute pe aceasta
bazate pe asigurari de boala, publice lista factori care, desi sunt cunoscuti
sau private. Aici nsa rationalizarea are ca pot avea rol de mecanisme de ra-
mai frecvent o abordare explicita, exis- tionalizare a serviciilor medicale, cu
tnd de obicei contracte detaliate ntre greu pot fi considerati ca optiuni po-
casa de asigurari si furnizorii de servicii litice. Aici pot fi trecuti factori ca inac-
medicale n care se specifica ce servicii cesibilitatea fizica a facilitatilor me-
sunt acoperite de polita de asigurare, dicale (datorita localizarii, transportului
incluznd si criteriile dupa care respec- dificil etc.) si bariere sociale sau psi-
tivele servicii vor fi produse (calitate, hologice, precum cele legate de com-
timp de asteptare, costuri suplimentare portamentul personalului medical.
pentru pacienti etc.) Criteriile. Sunt descrise trei criterii ge-
Pentru ca rationalizarea sa fie o parte nerale care pot influenta deciziile de
explicita a unei politici sanitare, este rationalizare a serviciilor medicale ntr-un
necesar ca anumite ntrebari sa capete sistem sanitar n care exista un tert
raspuns: platitor: principiul "salvarii", eficienta
si echitatea.
x cine ar trebui sa elaboreze deciziile
legate de rationalizarea serviciilor Lista aceasta pare a omite doua criterii
medicale? care sunt descrise n mod frecvent:
x ce mecanisme ar trebui utilizate n dreptul la asistenta sanitara pe baza
elaborarea si implementarea aces- platii unei taxe si "nevoia". Primul este
omis chiar daca este frecvent resimtit
tor decizii?
de pacienti si public, nsa contrazice
x ce criterii ar trebui sa stea la baza
toata notiunea de tert platitor, fiind
acestor decizii?
ntlnit doar sub forma platilor directe,
Trebuie subliniat ca aceste ntrebari nu relativ rare n Europa Occidentala. Al
definesc totdeauna stagii distincte, a- doilea principiu nu este de fapt omis
numite decizii legate de rationalizare din discutie; notiunea de nevoie defi-
putndu-se adresa mai multor faze (de nita drept capacitatea individului de a
exemplu, utilizarea autonomiei clinice beneficia de tratament medical este
va defini att pe cel ce va lua deciziile, ncorporata n discutia despre efici-
ct si mecanismul). enta, n timp ce notiunea de nevoie so-
Luarea deciziilor. n esenta, exista ciala e inseparabila de principiul echi-
patru grupuri principale care pot lua tatii. \Cristian Vladescu[
decizii legate de rationalizare n sfera Bibliografie selectiva: Klein (1993);
politicilor si a serviciilor sanitare: politi- Vladescu (1999); WHO (1996)
cienii, administratorii sanitari, profesio-
nistii medicali si publicul (Klein, 1993).
Mecanismele. Sunt descrise sase Rentinerirea demografica
mecanisme principale care sunt sau ar a populatiei
putea fi utilizate ca instrumente ale
politicilor sanitare; aceste mecanisme R.d.p. (engl., rejuvenation of popula-
sunt: platile, utilizarea asistentei medi- tion, fr., rajeunissement de la popula-
701
Rentinerirea demografic a populaiei
tion) desemneaza un proces demogra- Aspectele legate de modul n care se
fic care consta n cresterea proportiei constituie, iau nastere politicile publice
populatiei tinere, ca urmare a ridicarii si nu au constituit un interes deosebit
mentinerii fertilitatii la un nivel relativ pentru domeniul politicilor publice. Se
ridicat. Se poate vorbi de r.d.p. numai pornea de la presupozitia ca acestea
dupa un proces de mbatrnire demo- sunt elaborate, structurate si articulate
grafica. Un caz caracteristic de ren- de catre guverne (reprezentanti politici)
tinerire demografica ofera Franta, ca n baza unor optiuni ideologice clare,
urmare a unei tendinte de crestere a deci n concordanta cu anumite mo-
fertilitatii, pe baza unui complex de ma- dele de justitie sociala.
suri de politica pronatalista sau popu- n anii 80, devine tot mai evident ca
lationista.
politicile publice nu reflecta, n mod
Chiar daca politicile de control sau consistent si coerent, ideologia acelui
stimulare a natalitatii nu se ncadreaza segment social nvestit cu autoritate
direct n ansamblul politicilor sociale, (reprezentativitate) politica. Politicile
avnd conotatii politice mai accentua- publice sunt produsul unor decizii co-
te, ele au totusi un impact semnificativ lective, realizate prin negocieri succe-
asupra elaborarii politicilor sociale, prin sive ntre mai multi actori sociali im-
schimbarile structurale pe care le induc plicati activ ntr-un anumit domeniu de
(e.g., familii cu multi copii, somajul n functionare a societatii. Implicati n de-
rndul tinerilor). \Ana Rodica Staicu- cizii legate de tipul si forma politicilor
lescu[ publice nu sunt deci numai actorii poli-
tici sau actori ai administratiei publice,
Vezi si: mbatrnire demografica
ci toti actorii sociali din sectorul public,
semipublic sau privat ce activeaza n-
tr-un anumit domeniu. Politicile publice
Retea de securitate sociala nu sunt deci un produs pur politic si
(safety net) ideologic, ele reprezinta rezultatul mo-
dului de structurare a intereselor dife-
Vezi statul bunastarii ritilor actori sociali ce activeaza ntr-un
anumit domeniu si a negocierilor suc-
cesive dintre acestia.
Retele de politici publice Retelele de politici reprezinta, n fapt,
un concept de legatura ntre doua fe-
Pna n anii 90, se considera ca po- nomene/realitati sociale: politicile publi-
liticile publice (si deci implicit si cele ce (ca strategii de interventie n vede-
sociale) sunt elaborate de catre stat rea realizarii unor obiective specifice)
(guvern central, guverne locale) n si contextul strategic si institutional al
concordanta cu ideologiile segmentului acestora (Kickert et al., 1997, p. 1). n
politic dominant sau reprezentativ. Po- baza acestui concept, devine posibil
liticile sociale erau analizate n primul raspunsul la ntrebarea: cum afecteaza
rnd n raport cu forma lor "de prin- mediul institutional si configuratiile eco-
cipiu", cu eficacitatea si eficienta lor n nomice politicile publice (i.e. forma,
raport cu anumite obiective sociale. tipul si continutul lor)?
702
Reele de politici publice
Pentru Rhodes (1990, 1999), retelele predominanta unei categorii de par-

de politici sunt structuri constituite la ticipanti (i.e. profesionisti) n articu-
nivel mezosocial si reprezinta forme de larea politicilor publice. Exemplul
intermediere a diferitelor interese de cel mai bun este cel al Sistemului
grup, oferind o formalizare a relatiei de Sanatate National Britanic
ntre interese si guvern. Acestea sunt (Rhodes, 1999, p. 138). Politicile n
definite ca "clustere sau complexe or- domeniul sanatatii sunt determi-
ganizationale", "nchegate" n virtutea nate, n cea mai mare parte, de re-
interdependentei actorilor organizatio- tele profesionale ale medicilor. Ast-
nali n raport cu resursele necesare fel de retele sunt caracterizate de
propriei functionari (Rhodes, 1990). un grad relativ ridicat de indepen-
Retelele de politici se disting de alte denta verticala si impermeabilitate
clustere organizationale prin existenta n raport cu alte retele.
unor "goluri" n structura interdepen- x Retelele interguvernamentale - sunt
dentelor resurselor. Retelele de politici retele centrate n jurul organizatiilor
pot lua forme diferite, n functie de reprezentative ale autoritatii publice
gradul lor de integrare, de la retele locale. Interdependenta verticala n
nalt integrate (comunitati de politici) la cadrul acestor retele este limitata,
formele cele mai putin integrate (rete- articularea orizontala mai pronun-
lele centrate pe probleme). tata, iar aceste retele se constituie
Rhodes (1990) distinge ntre: n baza tuturor intereselor locale.
x Comunitatile de politici - caracteri- Aceste retele penetreaza cu usu-
zate prin stabilitatea relatiilor, con- rinta alte retele, n vederea promo-
tinuitatea participarii actorilor n varii intereselor proprii.
aceste relatii de schimb, impermea- x Retelele de producatori - n cadrul
bilitatea acestor retele n raport cu acestor retele interesele predomi-
alte retele, invariabilitatea acestora nante sunt cele de ordin economic
n raport cu "opinia publica" n ge- (att cele articulate n sectorul de
neral (si cu cea exprimata prin me- stat, ct si n cel privat). Aceste
canisme ale reprezentativitatii poli- retele sunt mai slab integrate, mem-
tice n particular, i.e. parlamentul). brii acestor retele nu sunt stabili, iar
Aceste structuri de intermediere a interdependenta ntre interesele
intereselor se centreaza pe interese economice diferite este slaba. Ele
majore, definite din punct de vedere sunt nsa importante n formularea
functional (ca, de exemplu, educa- politicilor publice, datorita necesitatii
tia). Ele sunt puternic integrate producerii anumitor bunuri si servicii
vertical, dar slab articulate orizontal, publice specifice.
datorita mpartasirii, de catre toti x Retelele centrate pe probleme cuprind
actorii participanti, a responsabili- un numar ridicat de participanti, iar
tatii furnizarii diferitelor servicii pu- gradul de interdependenta ntre
blice. Comunitatile de politici re- acestia este relativ scazut. Ele se
prezinta forma cea mai integrata de constituie n jurul unei probleme, iar
retele de politici. interesele diferitilor actori sociali pot fi
x Retelele profesionale - sunt acele foarte diferite. Noile miscari sociale pot
retele de politici caracterizate prin fi considerate retele centrate pe pro-
703
Reele de politici publice
bleme, n aceasta acceptiune. Ele se trebuie sa identificam retelele de po-
constituie n jurul unor probleme litici existente si tipurile acestora.
concrete, de exemplu, efectele ingine- Retelele de politici nu sunt o realitate
riei genetice asupra bunastarii sociale stabila, ele se modifica att datorita
(e.g.,inegalitatii de sansa, negocierilor succesive ntre diferitii
oportunitatilor individuale, pietei mun- actori sociali implicati, dar si datorita
cii). unor factori exogeni. Principalele cate-
Formele "limita" pot fi considerate tipuri gorii de factori ce afecteaza retelele de
ideale de retele de politici, n timp ce politici sunt de natura: economica,
tipologia realizata pe criteriul gradului de ideologica, stiintifica si institutionala
integrare se justifica strict n baza unei (Rhodes, 1999). Schimbarile economi-
anumite experiente empirice: ea este ce reprezinta un factor ce catalizeaza
produsul experientei britanice n domeniul schimbarile n cadrul retelelor de po-
articularii politicilor publice prin excelenta litici, n timp ce tipul acestor schimbari
(Rhodes,1999,p.142). Relevanta acestor este influentat de ideologiile dominante
tipuri intermediare de retele este deci ntr-o societate.
limitata la un context socio-politic
particular. Cele doua extreme pot fi Nivelul de cunoastere sau informare a
definite prin contrast, fara a-si pierde nsa actorilor sociali n raport cu anumite re-
semnificatia teoretica. n cadrul alitati/fenomene sociale duce, din nou,
comunitatilor de politici, relatiile ntre la schimbari n cadrul acestor retele.
actorii sociali sunt stabile, frecvente si Mediul institutional, la rndul sau,
interesele consistente (din punct de afecteaza retelele de politici sociale.
vedere valoric, ideologic, actional). Aparitia unor noi institutii modifica jocul
intereselor, modificnd, ca urmare, si
n cadrul acestor retele, exista un echilibru
retelele de politici. Cum pot fi descrise
al puterii, ce nu presupune o distributie
interesele dominante n structurarea
egala a acesteia, ci permite fiecarui
politicilor publice? Sunt interesele poli-tice
participant al retelei sa se perceapa ca
implicat ntr-un joc cu suma pozitiva cele de determina n modul cel mai
(Rhodes,1999,p.144). Prin contrast, semnificativ structura politicilor publice?
retelele centrate pe probleme sunt nalt Rhodes (1999) considera ca cele doua
eterogene din punct de vedere al resurse esentiale ce confera unor
intereselor, valorilor si ideologiilor. grupuri acces privilegiat n articularea
Acestea prezinta o relatie de putere politicilor publice sunt pozitia economica
inegala, n cadrul careia participantii si nivelul de cunoastere. Nu ideologiile
dispun de resurse limitate si acces sunt deci factorul cel mai important n
restrictiv (Rhodes, 1999, p. 144). articularea politicilor ntr-un anumit do-
meniu, ci interesele grupurilor privi-
Analizele empirice arata ca diferitele
legiate din punctul de vedere al pozitiei
tipuri de retele de politici influenteaza
economice si al nivelului de cunoas-
n mod semnificativ si decisiv forma si
tere/informare sunt cele ce vor imprima
continutul politicilor publice. Pentru a
- n primul rnd - structura si continutul
ntelege de ce politicile publice iau
politicilor publice. \Luana M. Pop[
forma pe care o iau ntr-un context
social, economic, institutional specific,
704
Rolul statului n sistemele sanitare
Vezi si: implementarea politicilor pera ca sunt bolnavi au drept rezultat

sociale; organizatii ale ncrederea totala a consumatorului n
administratiei publice; noul furnizor pentru a primi informatii.
management public Aceasta a condus la situatia, atipica
Bibliografie selectiva: Kickert (1997); pentru o piata libera, n care medicul ia
Rhodes (1990, 1999) decizii referitoare la folosirea serviciilor
medicale n numele pacientului, ntl-
Rolul statului n sistemele nindu-se un fenomen specific pietei
sanitare medicale: "cererea creata de oferta". n
plus, firmele particulare de asigurari sunt
Indiferent de tipul de sistem de sana- interesate sa evite clientela considerata
tate ales sau de modalitatea de pri- riscanta (asa-numita "selectie adversa")
vatizare, fie ea a finantarii, a practicii
si care ramne astfel neasigurata sau
medicale sau a proprietatii facilitatilor
are de platit prime de asigurare ridicate.
de sanatate, trebuie evidentiat ca pri-
vatizarea nu scuteste cu totul autorita- Guvernele pot interveni pe piata me-
tile publice de responsabilitatile pe dicala att la nivelul cererii, ct si al
care le au n ceea ce priveste sa- ofertei de servicii medicale, i.e. pot
natatea; nici un sistem de sanatate nu impune reglementari att la nivelul uni-
este bazat numai pe piata privata, fara tatilor medicale si al personalului sani-
nici o interventie din partea guvernului. tar, ct si al companiilor de asigurari si
Sunt cteva cauze majore pentru acest clientilor acestora. Tendinta este ca
lucru: tranzactiile pentru ngrijirile de statul sa-si dezvolte instrumente si abi-
sanatate mediate pe piata sunt pro- litati specifice n acest domeniu, re-
blematice datorita asimetriei informa- tragndu-se din zona operarii directe a
tiilor dintre furnizorii, consumatorii si serviciilor de sanatate. Schematic, rolul
finantatorii ngrijirilor de sanatate. Mai statului pe piata serviciilor de sanatate
mult, daca este n interesul lor, medicii este redat mai jos.
pot sa convinga pacientii sa urmeze n tarile n care coexista att servicii de
tratamente care pot sa nu fie necesare, sanatate publice, ct si private, au apa-
dar care le aduc lor profituri (asa-nu- rut anumite probleme, cum ar fi: servicii
mitul "hazard moral"), deoarece piata paralele si lipsa coordonarii si coopera-
serviciilor medicale nu functioneaza ca rii dintre sectorul public si cel particu-
alte piete. Ea este caracterizata prin lar, cu aparitia unor grupuri dezavanta-
asimetrie informationala privind pacien- jate n accesul la serviciile de sanatate,
tii, care adesea sunt incapabili sa concomitent cu cresterea cheltuielilor
stabileasca daca simptomele lor sunt sectorului sanitar ca pondere n PIB.
grave sau nu. n plus, de obicei ei nu De aceea, n majoritatea tarilor dezvol-
cunosc nivelul si forma tratamentului tate, aparitia si/sau dezvoltarea secto-
necesar si, n general, au putine infor- rului medical privat, n special n ceea
matii despre eficacitatea tuturor trata- ce priveste asigurarile private de sa-
mentelor existente. Complexitatea da- natate, este strict reglementata de
telor, multitudinea alegerilor si starea catre autoritatile sanitare. \Cristian
psihica proasta a multora care desco- Vladescu[
705
Rolul statului n sistemele sanitare
Vezi si: descentralizarea sistemelor de Bibliografie selectiva: Vladescu (1999);

sanatate; politici de sanitare WHO (1996); World Bank (1996)
Rolul statului pe piata serviciilor de sanatate

A. Definirea de standarde referitoare la:
x pachetele de servicii oferite;
x grupul-tinta;
x calitatea serviciilor.
B. Monitorizarea actorilor principali (furnizori + terti platitori).
C. Evaluarea procedeelor diagnostice si terapeutice admise.
D. Colectarea centralizata a informatiilor despre serviciile de sanatate.
E. Acreditarea:
x profesionistilor medicali;
x furnizorilor;
x institutiilor de sanatate;
x tertilor platitori.
F. Finantarea serviciilor de sanatate:
x pentru anumite grupuri de afectiuni (pachete de servicii predefinite);
x pentru anumite grupuri populationale.
G. Furnizarea de servicii de sanatate:
x proprietarul institutiilor medicale;
x organizarea activitatilor sanitare;
x plata institutiilor si/sau a profesionistilor.
H. Managementul direct al sistemului si al serviciilor de sanatate:
x selectionarea conducatorilor unitatilor sanitare;
x elaborarea si aplicarea normelor de performanta individuale;
x monitorizarea procesului si/sau a rezultatelor manageriale.
I. Planificarea patternului dorit al serviciilor de sanatate:
x evaluarea nevoilor;
x alocarea resurselor: principii, criterii, mecanisme;
x rationalizarea serviciilor;
x evaluarea rezultatelor si a impactului acestora.
Sursa: Vladescu, C.(1998).
706
Salariul
venituri pe care le poate avea (cstiga)
S
individul si familia sa - transferuri din
partea statului, reprezentnd sprijinul
societatii n diferite situatii de dificul-
tate, al veniturilor din proprietati sau
din munca pe cont propriu si al
venitului minim garantat. Fiind un venit
rezultat din activitatea productiva, este
Salariul de asteptat ca acesta sa acopere n
S. reprezinta nivelul la care se cum- cea mai mare parte consumul minim
para (nchiriaza) forta de munca de necesar individului si familiei la un nivel
catre detinatorii de capital n vederea minim socialmente acceptat. Presiunea
desfasurarii procesului productiv. Este, exercitata asupra acestuia din partea
prin urmare, pretul fortei de munca. n fortei de munca, prin intermediul sin-
conditiile unei piete cu o concurenta dicatelor, precum si considerente de
perfecta, legea cererii si ofertei este ordin politic care se pot manifesta n
unicul determinant al salariului. Piata diferite momente de timp, n ncercarea
muncii este nsa una dintre cele mai de a spori adeziunea electoratului, ac-
imperfecte, criteriile economice nefiind tioneaza asupra salariului minim n
singurii determinanti. sensul cresterii lui. De cealalta parte,
Nivelul salariului la care cererea si criterii de eficienta economica mping
oferta de forta de munca sunt egale se patronatul sa actioneze n sensul
regaseste n teoria economica sub de- descresterii acestuia; n cazul n care
numirea de salariu de echilibru. Reali- cresterile salariale conduc spre valori
tatea economica a identificat si un alt ale productivitatii marginale sub un
nivel de referinta al pretului fortei de minim acceptabil, se vor crea conditii
munca, sub denumirea de salariu mi- pentru "munca la negru". Nivelul bu-
nim garantat. Acest nivel rezulta ca ur- getului de stat actioneaza si el n
mare a negocierilor dintre sindicate, sensul descresterii salariului minim,
patronat si autoritati, pe baza con- dat fiind ca alimenteaza fondurile de
tractelor de munca si, de regula, este salarii ale unor sectoare de activitate.
mai mare dect cel de echilibru (Smg > Nivelul salariului minim influenteaza n-
Se). La acest nivel, cererea si oferta de treaga scara salariala la baza careia
forta de munca nu vor mai fi egale. se afla, dar este n egala masura pus
Salariul este pentru cumparatorul fortei n corelatie cu nivelul transferurilor
de munca un cost, iar pentru deti- (prestatiilor) sociale ale statului. Nivelul
natorul ei un venit. Cererea va des- sau trebuie astfel stabilit nct sa nu
creste n timp ce oferta va creste. demotiveze atitudinea activa fata de
Salariul minim garantat (pe economie) munca si individul sa aleaga sa tra-
are, n principal, determinari sociale si iasca de pe urma eforturilor financiare
politice. El reprezinta pentru individ un pe care le face statul pentru a-i asigura
venit din munca, menit sa-i asigure lui un nivel minim de trai, n loc sa opteze
(si familiei sale) existenta. Nivelul sau pentru un loc de munca recompensat
este analizat si n contextul celorlalte cu un salariu minim.
707
Sntate public
Veniturile salariale stau la baza deter- velul mediu al salariilor nregistrate la

minarii veniturilor banesti la care in- nivelul economiei nationale, pe ramuri
divizii au dreptul n cazul pierderii cade activitate sau regiuni. El este folosit
pacitatii de munca, a locului de munca n unele cazuri ca indicator al nivelului
sau depasesc perioada de vrsta ac- de trai al populatiei. n general, pentru
tiva. Aceste venituri de nlocuire rezulta analiza evolutiei n timp a salariilor se
prin aplicarea unei cote procentuale foloseste salariul mediu real. Acesta se
asupra veniturilor salariale. urmareste att transversal, pe diferite
Avnd controlul salariului minim ga- unitati economico-administrative ntr-o
rantat, statul intervine n nivelurile de unitate data de timp, prin comparatia
salarizare. Prin controlul nivelurilor de valorilor absolute nregistrate (ca indi-
salarizare n anumite domenii, poate catori), precum si n dinamica, pentru o
induce sau reduce diferentierile sala- aceeasi unitate economico-adminis-
riale. Controlul veniturilor salariale este trativa, la momente diferite de timp, n
un instrument la ndemna statului si termeni relativi (ca indici). Indicii se
un element-cheie n programele de calculeaza fie cu baza fixa, reflectnd
combatere a inflatiei si de stabilizare evolutia salariului mediu real n raport
macroeconomica. cu un moment considerat de baza
(St/So.100), fie cu baza n lant, reflec-
Tipuri tnd evolutia salariului fata de mo-
Subiectul negocierilor l face nivelul samentul de timp anterior (St/St-1.100).
lariului de baza sau de ncadrare, adi- \Simona Ilie[
ca suma de bani care se cuvine salari-
atului pentru munca depusa. La acesta Vezi si: contract de munca; venit minim
se pot adauga diferite sporuri legate de garantat
specificul muncii si vechimea n mun- Bibliografie selectiva: Pert si Vasile
ca, precum si prime sau gratificatii (1997a, 1997b)
(individuale sau colective) pentru
rezultatele obtinute n munca. Astfel se
formeaza salariul nominal. El poate fi
brut sau net. Salariul net reprezinta Sanatate publica
suma de bani care ramne individului Termenul de sanatate publica este
din salariul cuvenit (salariu brut) dupa utilizat n mod curent n doua sensuri.
plata impozitului pe venit. Este de la Primul sens se refera la distinctia
sine nteles ca politica fiscala este un public-privat n serviciile de sanatate.
instrument prin care statul controleaza Sanatatea publica desemneaza, de re-
post-factum nivelul salariilor. Salariul gula, un set de resurse - servicii publi-
real este determinat de calitatea si
ce care sunt furnizate de organizatii
cantitatea de produse si servicii pe
publice sau nonprofit si care sunt gra-
care salariatul le poate procura n
tuite n momentul utilizarii, i.e. persoa-
schimbul salariului sau nominal. El
este determinat direct proportional cu nele care necesita asistenta medicala
nivelul salariului nominal si invers au acces la serviciile dorite indiferent
proportional cu cel al indicelui de de capacitatea de plata.
preturi. Salariul mediu reprezinta ni-
708
Srcia
Al doilea sens, care este cel mai uti- ntreaga populatie. \Cristian Vla-
lizat de altfel, se refera la ceea ce face descu[
o societate ca sa asigure sanatatea
comunitara, n contrast cu cea indivi- Vezi si: indicatori ai starii de sanatate
duala implicata de medicina clinica. O Bibliografie selectiva: Abramhson
definitie concisa a sanatatii publice (1992); Vladescu (2000)
este "arta si stiinta prevenirii mbol-
navirilor, prelungirii vietii si promovarii
sanatatii, prin intermediul eforturilor Saracia
organizate ale societatii; acest lucru
are ca premisa faptul ca sanatatea Asa cum a fost cazul multor altor con-
este un proces care angajeaza resurse cepte din stiintele sociale, conceptului
sociale, fizice, mentale si spirituale" de "saracie" i s-au asociat diverse
sau, introducnd o dimensiune econo- semnificatii de catre un autor sau altul,
mica n discutie, "utilizarea organizata ntr-o tara sau alta ori n perioade de
a resurselor pentru a obtine cea mai timp diferite. Relativitatea definitiilor a
multa sanatate pentru cel mai mare urmat, firesc, multitudinii de semnificatii
numar de persoane" (Abramhson, ce i-au fost atribuite termenului de "sa-
1992). Actiunile presupuse de sana- rac". Relativitatea conceptului de sa-
tatea publica se bazeaza pe faptul ca racie este conferita, de fapt, pe de-o
sanatatea este o resursa fundamentala parte, de diferentele majore dintre rea-
pentru individ, pentru comunitate si litatile pe care le caracterizeaza (re-
pentru societate n ansamblu. lativitate obiectiva) si, pe de alta parte,
de diferentele de perceptie, de eva-
Sanatatea publica este un domeniu luare a realitatilor sociale (relativitate
interdisciplinar n care se regasesc inpu- subiectiva).
turi din diferite discipline, precum epi-
demiologia, biostatistica, demografia, Diferentele dintre nevoile si aspiratiile
ecologia, igiena, etica, sociologia, eco- indivizilor, dintre stilurile lor de viata, di-
nomia, dreptul, managementul si organi- ferentele dintre mediile n care acestia
traiesc (comunitati, localitati, regiuni,
zarea serviciilor de sanatate. Asadar,
tari), dintre diferite momente de timp la
sanatatea publica poate fi definita ca
care ne referim se rasfrng si asupra
stiinta si arta care se preocupa de:
starii de saracie (obiectiva sau subiec-
a preveni mbolnavirile; tiva) a acestora.
a prelungi viata; Sunt cunoscute exemple care arata ca,
a promova sanatatea prin efortul or- la acelasi nivel al veniturilor (sau al
ganizat al comunitatii; cheltuielilor), un individ poate fi sarac
sanitatie si mediu; n SUA si bogat n Bangladesh, sarac
ntr-un oras mare si bogat ntr-un sa-
educatia pentru sanatate;
tuc, sarac ntr-un mediu intelectual si
organizarea sistemului de sanatate bogat ntre maturatorii de strada, sarac
astfel nct sa permita accesul la un n prezent si bogat cu 50 de ani n ur-
pachet de servicii bazale pentru ma etc. (Zamfir,1995, Strobel, 1996,
Duffy, 1995 etc.).
709
Srcia
Pe de alta parte, dincolo de veniturile individ ambitios, cu aspiratii mari sau

sau cheltuielile indivizilor, dincolo de care traieste ntr-un mediu care-i "ex-
cum i evalueaza ceilalti, saracia tine clude" pe cei saraci de la diverse ac-
de autoaprecierea indivizilor (saracia tiuni, drepturi, facilitati sau care-i ironi-
subiectiva). "Saracia, ca si frumusetea, zeaza va ncerca sa-si ascunda con-
sta n ochii posesorului", spunea ditia si va declara venituri mai mari
Orshansky (apud Townsend, 1979, p. dect cele reale, renuntnd chiar la
37). avantaje precum diverse forme de
Utilizata adesea dihotomic, prin opo- ajutor social? La fel, un individ caruia
zitie cu bogatia, saracia necesita si o nu-i pasa de cei din jur si care are
modalitate de masurare care consti- venituri suplimentare necontrolabile va
tuie, n fapt, criteriul de caracterizare a avea tendinta sa nu declare toate ve-
unui subiect (individ sau familie) ca niturile pentru a beneficia de ajutoarele
fiind "sarac". acordate celor saraci?
Primele cercetari asupra veniturilor fa- Abordarile anglo-saxone ale saraciei
miliilor au fost motivate de dorinta pa- absolute si subzistentei pornesc, prac-
tronilor de a mentine concurenta pe pia- tic, de la raportarea veniturilor la nevoi-
ta muncii, pentru a-si pastra angajatii n le individului. Veniturile aduc buna-
serviciu pentru salarii ct mai mici. starea pe masura ce satisfac anumite
n urma unei astfel de cercetari (des- nevoi, nu doar prin simplul fapt ca sunt
fasurata n 1899 n comitatul York, Ma- obtinute. O familie poate sa-si consu-
rea Britanie), Seebohn Rowntree a de- me veniturile n diverse moduri. De
finit conceptul de subzistenta ca fiind exemplu, un tata alcoolic poate sa-si
"starea n care o familie obtine (cel lase restul familiei n nevoie si sa
putin) veniturile minime necesare pen- cheltuiasca pe bautura venituri ce si-
tru ca membrii ei sa-si mentina sa- tueaza familia "teoretic" peste limita
natatea si eficienta fizica". Astfel, el a saraciei. Acelasi tip de familie poate sa
trasat o linie a saraciei, reprezentata aiba diverse necesitati de hrana da-
de veniturile necesare saptamnal torate constitutiei fizice diferite, tipului
unei familii pentru a acoperi: combus- de munca prestata de membrii ei etc.
tibilul, lumina, chiria, mncarea, haine- Ordinea nevoilor de baza difera de la
le, cheltuielile de gospodarie si diverse un individ la altul si de la o vrsta la
cheltuieli personale. Acest nivel de alta. Un student va cheltui mai mult pe
subzistenta sau prag absolut al sara- carti, o tnara domnisoara pe haine
ciei era ajustat n functie de marimea s.a.m.d.
(structura) familiei. n consecinta, o Un exemplu foarte semnificativ ni se
familie era considerata ca fiind "n pare cel descris de Oscar Lewis n
saracie" daca veniturile ei erau mai celebra sa lucrare Copiii lui Sanchez.
mici sau egale cu cele necesare pentru Desi n cteva rnduri membrii familiei
o minima subzistenta. obtinusera pe diverse cai sume im-
Problema etichetarii saracilor naste o portante de bani, ei nu i-au investit ntr-o
serie de ntrebari. n primul rnd, in- locuinta, n schimbarea macar a pozi-
fluenteaza etichetarea ca "sarac" de- tiei sociale proprii, daca nu a familiei, ci
clararea veniturilor de catre familii? Un i-au cheltuit foarte rapid, mpartindu-i
710
Srcia
celorlalti, risipindu-i pe petreceri etc. ta, ce include perioada de dupa cel de-
Este nca un exemplu de relativitate a al II-lea razboi mondial cu rapoartele
oricarei linii a saraciei ce se raporteaza emanate de la diverse agentii interna-
doar la "intrari", deci la veniturile mone- tionale, cum ar fi Conferinta Mondiala a
tare declarate de subiecti. Biroului International al Muncii de la
Un alt semn de ntrebare este pus de Geneva din 1976, n urma careia s-a
perioada n care o familie traieste n spus ca "nevoile de baza" includ doua
saracie sau durata saraciei. ntre cei elemente:
care au venituri mici pentru o scurta 1. un anumit minim recomandat pen-
perioada (de exemplu, somerii de scur- tru o familie pentru consum parti-
ta durata) si cei care au aceleasi veni- cular (propriu), ce include hrana, lo-
turi ca ei, dar de foarte multa vreme, cuinta, hainele, mobila si echipa-
asa-numitii saraci de lung termen, di- mentul casnic necesar;
ferenta n satisfacerea nevoilor este 2. serviciile necesare produse cu si
enorma, pentru ca primii pot utiliza pentru comunitate n ntregime,
economiile si/sau pot renunta pe acea cum ar fi: apa de baut, utilitati sa-
perioada scurta la anumite cheltuieli nitare, transport public, facilitati de
(de exemplu, pentru haine), pe cnd sanatate, educatie si culturale.
ceilalti au deja "acumulate" foarte mul- Acest concept poate fi plasat n cadrul
te nevoi nesatisfacute, cum ar fi nlo- celui de dezvoltare economica si soci-
cuirea hainelor sau obiectelor utilitare ala nationala. Dar nici aceasta definitie
cu termen de uzura mai lung. nu acopera complet aria nevoilor uma-
Toate acestea sunt exemple care pun ne. Rolurile sociale si relatiile indivizilor
sub semnul ntrebarii att conceptul de ca cetateni ai unui larg stat national n
subzistenta, ct si politicile sociale ba- calitate de parinti, parteneri, muncitori
zate pe masurarea unui "minim de si prieteni nu sunt cuprinse.
subzistenta" si pozitionarea populatiei Lupta ideologica privind conceptul de
n functie de el. "nevoi de baza" a fost asemanatoare
De fapt, "principala problema a concep- cu lupta pe seama "subzistentei" n
tului de subzistenta poate fi rezumata statul-natiune. Daca oamenii pot fi con-
ca fiind aceea ca nevoile umane sunt vinsi sa accepte ca un standard legal
interpretate ca fiind nevoi fizice - un venit minim fixat, atunci conflictul
pentru hrana, adapost si haine - mai reducerii inegalitatii si asigurarii unei
degraba dect nevoi sociale. Dar reali- redistribuiri a bogatiei poate fi evitat
tatea cruciala despre fiintele umane datorita micsorarii continue a numa-
este ca ele sunt fiinte sociale mai mult rului celor ce traiesc n saracie prin
dect fiinte fizice. Nevoile iau nastere crestere economica.
prin intermediul relatiilor si rolurilor Din cele prezentate pna aici, rezulta
sociale. Acestea decurg din a fi parinti, nevoia unei definitii alternative a sara-
parteneri, vecini, prieteni si cetateni, de ciei n care sa fie incluse att aspectul
exemplu" (Townsend, 1987, p. 35). "relativ" al acesteia, ct si cel "social".
O alta formulare frecvent ntlnita a Saracia trebuie gndita n prezent n
fost aceea de "nevoi de baza" (basic relatie cu conditiile, obligatiile, astepta-
needs). Si ea are o istorie controversa-
711
Srcia
rile si obiceiurile de astazi, si nu ca un la modurile de viata, obiceiurile si acti-

anumit standard absolut al trecutului. vitatile obisnuite" (Townsend, 1979).
O definitie interesanta a fost data de Metodele de masurare a saraciei
Consiliul de Ministri al Comunitatii Eu- si relativitatea lor
ropene, n 1975: "Persoanele aflate n
Evident, fiecarui tip de definitie a sa-
saracie sunt indivizi sau familii ale
raciei i s-au asociat unul sau mai multe
caror resurse sunt att de mici nct i
moduri de masurare a ei.
exclud de la modul de viata minim
acceptabil al statului membru n care ei Saracia absoluta, definita pe baza con-
traiesc" (Townsend, 1987, p. 37). ceptului de subzistenta, s-a masurat si
Este interesanta utilizarea conceptului se mai masoara nca prin calcularea
de "resurse", si nu "venituri", si relativi- unui "minim de subzistenta", adica a
zarea lui prin raportarea la conditiile veniturilor minime care asigura atinge-
din fiecare tara n parte si utilizarea rea nivelului minim de sanatate si
expresiei "mod de viata acceptabil" n demnitate.
locul unui nivel fix dat de o linie a Dintre modelele folosite, cea mai cu-
saraciei. noscuta este metoda normativa. Ea
n lucrarea sa din 1979, Townsend in- consta n stabilirea unor categorii de
troduce conceptul de "deprivare (sau bunuri si servicii necesare pentru tipuri
frustrare, lipsire) relativa" (relative de- de indivizi si tipuri de familii, a canti-
privation). Potrivit lui, "oamenii sunt tatilor n care acestea sunt necesare si
deprivati relativ daca nu pot obtine apoi a cheltuielilor lunare necesare
n mod total sau suficient conditii de pentru a procura acele cantitati din
viata cum ar fi: regimuri alimentare, bunurile si serviciile respective. Astfel,
confort, sprijin si servicii care sa le se "normeaza" pentru diverse tipuri/
permita sa joace roluri, sa aiba relatii si structuri de familii (de 4 persoane cu 2
sa respecte obiceiurile care sunt parinti si 2 copii, de 2 pensionari, o
asteptate de la ei n virtutea faptului persoana singura) consumul minim lu-
ca sunt membri ai societatii". Aceasta nar de bunuri si servicii necesare pen-
deprivare poate fi nregistrata n orice tru un trai la un nivel minim si ce
sfera de activitate a individului: la cheltuieli revin pe luna pentru toate
slujba, n familie, ntre prieteni etc. acestea daca ar fi procurate la preturi
Pe baza acestui concept, Townsend a minime. Apoi se compara veniturile
definit saracia astfel: "Indivizi, familii si unor familii, obtinute n urma
grupuri dintr-o populatie se poate spu- cercetarilor de teren sau a bugetelor
ne ca sunt n saracie cnd le lipsesc de familie, cu pragul normativ calculat.
resursele pentru a obtine tipuri de die- Metoda normativa, introdusa pentru
ta, pentru a participa la activitati, a prima data de Rowntree, a fost utilizata
avea conditii de viata si confort care si n Romnia n 1995, de Institutul de
sunt obisnuite, larg ncurajate si apro- Cercetare a Calitatii Vietii.
bate n societatea careia i apartin. Re- Pornind de la aceasta metoda si de la
sursele lor sunt att de serios sub ace- legea consumului lui Engel, Orshansky
lea posedate n medie de indivizi si fa- a definitivat o alta metoda pentru deter-
milii nct ei sunt, ca efect, exclusi de minarea pragului saraciei, numita me-
712
Srcia
toda structurala. Legea consumului for- voastra pentru a va descurca (sau a
mulata de Ernest Engel, potrivit careia face fata nevoilor zilnice)?" Rezultatele
"partea alocata pentru alimente creste sunt apoi centralizate si se fac medii
n valoare absoluta si scade n valoare nationale pe tipuri de familii.
relativa pe masura cresterii veniturilor" De obicei, metodele normativa si su-
(Gh. Barbu, 1992), a condus-o pe M. biectiva se utilizeaza n paralel, pentru
Orshansky la caracterizarea (pentru comparatie. Tari precum SUA fixeaza
SUA, n anul 1964) ca fiind saraci a anual praguri oficiale ale saraciei,
celor pentru care cheltuielile ali- calculate de specialisti prin metode
mentare reprezentau mai mult de 1/3 normative (primul astfel de prag a fost
din totalul cheltuielilor (E. Zamfir, calculat n anul 1959).
1995).
n 1981, Comisia Comunitatii Europene
Cum veniturile medii ntr-o tara sunt a adoptat pentru studierea inegalitatii
proportionale cu valoarea PNB/locuitor, un prag al saraciei larg acceptat de
ponderea cheltuielilor alimentare n experti individuali din diverse tari: ju-
totalul cheltuielilor unei familii va fi in- matate din venitul mediu net/persoana.
vers proportionala cu valoarea PNB/lo-
S-a considerat, astfel, 50% limita sub
cuitor, deci procentul cheltuielilor ali-
care traiesc cei saraci, 60% din venitul
mentare va fi cu att mai mare cu ct
mediu ca limita sub care traiesc cei
PNB/locuitor este mai mic. n acest
aflati n preajma saraciei si 40% din
caz, se poate trasa curba de variatie
venitul mediu ca limita sub care traiesc
pornind de la PNB si consumul ali-
cei foarte saraci.
mentar pentru un numar foarte mare
de tari ale lumii, potrivit functiei Townsend a stabilit si el o metoda de
masurare a saraciei, asociata concep-
y = f(x), tului de "deprivare relativa". El a stabilit
unde x = PNB/locuitor, iar f(x) = pro- un index al deprivarii (deprivation in-
centul consumului alimentar n totalul dex) compus din 60 de tipuri specifice
consumului unei familii. de deprivare din diverse domenii (lo-
cuinta, hrana, combustibil etc.). Dintre
Utiliznd, n acest caz, suma necesara acestea, a selectat 12 itemi pe care i-a
pentru cheltuieli alimentare ntr-o luna considerat a fi relevanti pentru toata
pentru o familie, putem afla printr-o re- populatia si a calculat procentajele de
gula de trei simpla necesarul total de populatie deprivata de acesti itemi (n
cheltuieli pentru acea familie. 1968-1969). Astfel, fiecarei gospodarii i
Metoda simplifica mult cercetarea, dar s-a acordat un scor pe indexul depri-
este mai usor de contestat, ntruct nu varii. Apoi el a calculat scorul mediu
tine seama de specificul fiecarei tari, pentru gospodarii la diferite niveluri de
care poate determina structuri diferite venituri exprimate ca un procentaj din
de consum. nivelurile de beneficii suplimentare
O a treia metoda utilizata n calculul (ajutoare de stat) de baza. El a de-
minimului de trai este metoda subiecti- clarat ca a gasit un punct pentru nivelul
va, prin care subiectii dintr-un esantion veniturilor sub care gradul de deprivare
raspund la ntrebarea "Ce venituri lu- creste rapid. Acest punct a fost consi-
nare i sunt necesare familiei dumnea- derat prag de saracie. Acesta s-a do-
713
Srcia
vedit a fi la 140% din nivelul beneficiilor responsabilitatea pentru starea de sa-
suplimentare de baza (suplementary racie a indivizilor n afara sistemului
benefit, bani platiti regulat de stat sa- politic si economic.
racilor). Townsend a decis sa clasifice Desigur, nici stnga, nici dreapta nu au
toate gospodariile care nu aveau acest putut ignora problema saraciei. Masu-
nivel minim de resurse ca suferind de rile luate au tinut nsa nu doar de felul
saracie (Townsend, 1987). n care saracia a fost definita, ci si de
Desigur, metodologiile de masurare a posibilitatile economice de a face ceva
saraciei s-au mbunatatit continuu. Ma- pentru combaterea ei. Daca n tari
rea problema a lor este nsa aceea ca, precum Suedia sau Elvetia, fenomenul
pornind de la o definitie a saraciei, fie- saraciei este greu de observat (Duffy,
care metoda le ignora (obligatoriu) pe 1995, Stroebel, 1996), n tarile sarace
celelalte (Stroebel, 1996). din Africa, Asia sau America Latina sau
Influenta factorului politic asupra n cartiere sarace din SUA, el este nu
saraciei numai vizibil, dar este asociat cu
probleme sociale majore.
Dincolo de relativitatea definitiilor, a
metodelor de masurare si a pragurilor O abordare speciala a problemei sa-
de saracie, s-a evidentiat n timp o in- raciei a fost aceea legata de termenul
fluenta a factorului politic asupra aces- de underclass (subclasa a saracilor).
tora. Astfel, P. Townsend (1987) sem- Prezent mai ales n literatura ameri-
nala ca multi specialisti tind sa vor- cana (si ntr-o anumita masura n cea
beasca mai mult n termeni de "sara- britanica), conceptul a "prins" repede
cie" cnd se refera la tarile lumii a treia n plan politic (C. Murray, W.J. Wilson).
si de "inegalitate" cnd se refera la Cariera politica a termenului de under-
propriile tari. class s-a datorat, pe de-o parte, sim-
Teoriile privind saracia au fost si ele plitatii explicatiilor si facilitatii constructiei
puternic influentate de optiunile ideolo- unui discurs (demagogic, adesea) pe
gice. Stnga a dat o explicatie prepon- tema "subclasei saracilor" si, pe de alta
derent structurala aparitiei saraciei, parte, fricii de pericolul unor explozii
considernd-o ca fiind un efect al sociale datorate acestora. De remarcat
proastei distribuiri a veniturilor n socie- nsa teoriile care considera ca cei foarte
tate. Marxismul a pus chiar pe seama saraci pot cu greu sa se mobilizeze
exploatarii vina aparitiei si existentei pentru miscari sociale, ei neavnd
saracilor. Dreapta politica a explicat structurile institutionale necesare, motiv
existenta saracilor prin cauze ce tin pentru care unii autori considera ca nici
direct de indivizi (blamarea victimei), nu constituie o clasa sociala (n termeni
care sunt genetic predispusi la saracie marxisti) si nici un potential pericol.
si delincventa sau prin cultura comuni-
Revenind la abordarea saraciei n ter-
tatii n care traiesc, cultura pe care ei o
meni absoluti sau relativi, este de re-
mostenesc (cultura saraciei) si din care
marcat faptul ca ideea de saracie ab-
le este aproape imposibil sa iasa (E.
soluta si de subzistenta este de mult
Zamfir, 1995).
depasita n discursul politic occidental.
Prelund ideile lui Spencer sau O. Att oamenii politici, ct si organizatiile
Lewis, politicienii de dreapta au plasat internationale utilizeaza definitiile rela-
714
Srcia
tive ale saraciei, accepta si folosesc Calitatii Vietii, ct si n alte institute, a
conceptele de deprivare relativa si, n fost utilizata n paralel metoda subiec-
ultimii ani, pe cel de excluziune so- tiva. Metoda deprivarii relative nu a fost
ciala. Fenomen cu determinari multi- utilizata n Romnia la nivel national.
ple, saracia pierde din relevanta daca Relativitatea saraciei este evidenta
este masurata unidimensional (prin ve- daca pentru masurarea acestui feno-
nituri sau consum) si de aceea poate men folosim metode diferite, esan-
ca tendinta n operationalizarea con- tioane diferite si comparam rezultatele
ceptului este una de abordare multidi- sau, cu att mai mult, daca utilizam
mensionala a fenomenului de saracie praguri diferite de saracie. Cifrele
(respectiv de deprivare relativa sau ex- publicate recent prezinta rate ale sa-
cluziune sociala). raciei ce oscileaza ntre 20% n 1996 si
Saracia n Romnia 41% n 1999 (Tesliuc, Pop, Tesliuc,
2001). Marea problema a veniturilor
n perioada comunista, problemele so-
populatiei realizate din economia sub-
ciale erau, n general, ignorate. Sa- terana si probabil nedeclarate n tota-
racia, ca problema sociala, nu a facut litate pune nsa sub semnul ntrebarii
exceptie. Dupa 1989 au aparut primele relevanta rezultatelor, altfel ntemeiate
preocupari privind saracia si masu- pe calcule riguroase. De asemenea,
rarea ei. ponderea foarte mare a subiectilor
Cercetarile privind saracia s-au concen- aflati imediat n prejma pragului de sa-
trat n special la Institutul de Cercetare a racie (deasupra sau sub prag) fac rata
Calitatii Vietii (ICCV) si la Comisia saraciei sa se modifice substantial de
Nationala de Statistica (CNS). Preo- la un an la altul, fapt ce ridica alte
cupari de mai mica importanta a avut si semne de ntrebare.
Institutul de Cercetare al Ministerului Chiar daca criticabile, dar avnd gradul
Muncii si Protectiei Sociale. Echipe de lor de relevanta stiintifica, pragurile sa-
specialisti ai Bancii Mondiale au realizat, raciei nu au influentat n nici un fel
de asemenea, cu sprijinul CNS, doua politicile sociale si nivelurile anumitor
studii privind saracia. ajutoare n bani, precum ajutorul so-
Metodele de masurare utilizate n Ro- cial, ajutorul de somaj sau pensiile,
mnia nu puteau fi fundamental diferite alocatiile de stat pentru copii si salariul
de cele internationale. Institutul de Cer- minim pe economie. Saracia a lipsit
cetare a Calitatii Vietii a utilizat metoda adesea din discursul politic sau a fost
normativa, elabornd o structura proprie prezenta n mod demagogic, ca reali-
a produselor necesare att pentru tate observata, si nu ca fenomen social
minimul de subzistenta, ct si pentru un masurat (evaluat). \Marian Preda[
minim decent de trai (C. Zamfir, 1994).
Vezi si: bunastare sociala
CNS a utilizat metoda bugetelor de fa-
milie si ancheta integrata asupra ve- Bibliografie selectiva:
niturilor si consumului populatiei, pe ba- Room (1996); Rowntree (1901);
za acestor date echipa Bancii Mondiale Townsend (1979, 1987); Tesliuc et
calculnd pragurile saraciei. Desigur, al. (2001); Zamfir (1995)
att n cadrul Institutului de Cercetare a
715
Srcie subiectiv
XX-lea" (L. Salamon, 1994, p. 111).

Saracie subiectiva
Din aceasta perspectiva, importanta
Saracia subiectiva reprezinta o moda- sectorului nonprofit se releva prin po-
litate de conceptualizare si operationa- tentialul sau de a raspunde mai rapid,
lizare a saraciei, pornind de la repre- mai eficient si mai adecvat dect alte
zentarile asupra saraciei si bunastarii sectoare unui set distinct de functii si
indivizilor ce compun o societate. Spre necesitati sociale. Aceasta capacitate
deosebire de metodele traditionale, ar fi determinata de caracteristicile ce
metodele subiective de estimare a confera specificitate organizatiilor
saraciei nu recurg la arbitrarul ex- sectorului nonprofit, si anume:
pertilor impartiali, bazndu-se pe eti- a) sunt private din perspectiva proprie-
chetarea indivizilor/gospodariilor ca sa- tatii si a generarii profitului, dar pu-
race n functie de judecatile de valoare blice prin finalitati, ntruct ofera
emise de membrii obisnuiti ai societatii. spre consum "bunuri colective";
\Bogdan Voicu[ b) sunt dependente de tendintele con-
Vezi si: saracie subiectiva n turate pe piata distributiei sau redis-
Dictionarul de saracie tributiei veniturilor, pot genera profit,
dar se supun restrictiei fundamen-
tale a nondistributivitatii profitului;
c) sunt independente de institutiile si
Scale de echivalenta aparatul guvernamental, dispunnd
Vezi inegalitate de mecanisme de conducere auto-
noma, similare cu cele ale organi-
zatiilor pentru profit;
Sectorul nonprofit - d) presupun participarea persoanelor
angajate sau asociate si sub forma
furnizor al bunastarii sociale voluntariatului.
Situat ntre sectorul public si cel privat, Centrate fiind pe producerea si furniza-
sectorul nonprofit, "cel de-al treilea rea unor "bunuri colective" sau servicii
sector" sau "sectorul independent", publice, nsa n contextul eliberarii de
cum mai este adesea numit, a bene- presiunile sau constrngerile la care
ficiat n ultimele decenii de contextul sunt supuse organizatiile publice,
unei puternice expansiuni si, mai ales, organizatiile sectorului nonprofit dispun
de un interes sporit pentru potentialul totodata de o flexibilitate institutionala
sau economic si social. Identificnd ce le permite adaptarea rapida la con-
cauzele care au generat expansiunea texte variate, accentuarea calitatii si
rapida a sectorului nonprofit n declan- generozitatii serviciilor sociale oferite
sarea unei veritabile "revolutii globale a sau sensibilitatea crescuta fata de ne-
asociativitatii", unii analisti prezic chiar cesitatile extrem de diferentiate ale
ca "ascensiunea sectorului nonprofit se populatiei. Mai mult, alaturi de diverse-
poate... dovedi a fi o dezvoltare tot att le virtuti asociate organizatiilor nonpro-
de semnificativa a sfrsitului secolului fit ca piloni ai (re)constructiei societatii
XX pe ct s-a dovedit a fi ascensiunea civile, se apreciaza ca valoarea lor
statului-natiune la sfrsitul secolului al centrala este aceea de a raspunde de
716
Sectorul nonprofit - furnizor al bunstrii sociale
fiecare data nevoilor de asociativitate unui mix al bunastarii, respectiv este
libera a cetatenilor si persoanelor in- rezultatul ntrepatrunderii subsisteme-
dividuale. lor (sectoarelor) relativ autonome si
Reconsiderarea importantei si rolului diferentiate functional n sistemul buna-
sectorului nonprofit n asigurarea bu- starii. n mixul bunastarii, fiecare sector
nastarii s-a produs totusi nu ntm- si joaca propriul rol, diferit de cel al
plator, ci n contextul dezbaterilor ini- celorlalte sectoare. ntruct nici unul
tiate la nceputul anilor '80 cu privire la din sectoarele individuale nu este
esecul "statului bunastarii" si, totodata, nvestit cu vreo functie specifica de co-
al intensificarii preocuparilor de reeva- ordonare, este de presupus ca aceasta
luare a functiilor statului sau guvernului va fi realizata prin efortul comun al
n conducerea societatii. Demonstra- tuturor partilor componente, n special
rea ineficientei agentiilor guvernamen- n cazul solutiilor mixate. ntr-un astfel
tale n oferirea de servicii publice, de sistem, ar exista un corp coor-
cresterea costurilor de functionare a donator "multipartit" n care, alaturi de
birocratiilor sau incapacitatea guverne- stat, ar fi reprezentate si institutiile pri-
lor de a formula solutii adecvate pentru vate si voluntare ofertante de servicii.
problemele dezvoltarii prezente sau Devine astfel evident ca, n noul sis-
viitoare au condus la cautari insistente tem al bunastarii, statul nu mai poate
ale unor noi alternative de guvernare. juca nici rolul central si nici un rol do-
n acest context, au fost avansate o minant.
serie de idei privind necesitatea "re- Coexistenta, pe baze egale, a variate-
structurarii bunastarii", prin introduce- lor sectoare ofertante de servicii ar
rea pluralismului sau a "economiilor echivala si cu o deplasare a accentului
mixte" de finantare si furnizare a ser- dinspre furnizorul de servicii (cine le
viciilor. O astfel de perspectiva por- ofera) spre modalitatea de furnizare
neste de la supozitia ca bunastarea (cum sunt oferite) si, mai ales, spre
colectiva ar trebui asigurata nu numai destinatarul acestor servicii (cine si ce
de institutiile guvernamentale, dar si de servicii ar trebui sa primeasca). Din
cele ale economiei de piata, ale sec- aceasta perspectiva, problema funda-
torului nonprofit si ale celui informal mentala a politicilor sociale ar fi nu
(familie, grupuri de prieteni, vecini). S-a aceea de a alege ntre un sector sau
conturat astfel o noua tendinta n altul, ci de a cauta combinatii potrivite
abordarea bunastarii, nteleasa nu att ntre diferite sectoare, n functie de
din perspectiva "statului bunastarii" specificul fiecarei tari, n speranta des-
(pluralism centrat pe stat), ct a unui coperirii unui "mix optimal" al buna-
"sistem al bunastarii" (pluralism ce se starii. Din punct de vedere practic,
poate autocoordona). Forma clasica, aceasta nseamna concentrarea, ntr-o
cvasimonolitica, de elaborare si apli- prima etapa, pe proiectarea acelor po-
care a politicilor sociale ar tinde astfel litici prin care sa se stabileasca si sa
sa fie nlocuita de o noua forma a se asigure un nivel dorit al serviciilor
raporturilor dintre diferite sectoare sau sociale. O data stabilit acest nivel, s-ar
institutii ce furnizeaza servicii sociale. putea pune problema folosirii unor fur-
n acest context, conceptul de plu- nizori diferiti de servicii, care ar avea
ralism al bunastarii are semnificatia obiectivul optimizarii unor valori pre-
717
cum accesul, adecvarea, responsabili- mpreuna cu guvernul si organizatiile
tatea, eficienta de cost si eficacitatea. pentru profit, organizatiile nonprofit pot
Iar experimentarea diferitelor mixuri in- despovara, nlocui sau fortifica siste-
stitutionale ar putea conduce, mai de- mele sociale primare de genul familiei,
parte, la descoperirea avantajelor si grupurilor de vecinatate sau prieteni. n
dezavantajelor folosirii variatelor tipuri relatie cu sectorul public, agentiile vo-
de furnizori ai serviciilor sociale. luntare pot nlocui, influenta, extinde si
Este evident ca originalitatea acestui mbunatati activitatea guvernului, dupa
nou model al pluralismului bunastarii cum pot actiona fie ca furnizori supli-
consta n reliefarea rolului si impor- mentari (prin oferta de servicii alterna-
tantei sectoarelor nonpublice n produ- tive suplimentare), fie ca furnizori
cerea si asigurarea bunastarii. Totoda- complementari (prin oferta unor servicii
ta, relevanta sa decurge din centrarea de tipuri diferite). Totodata, avnd n
atentiei nu att pe virtutile sau vedere ca exista o tendinta de crestere
superioritatea unui sector sau altul n a dependentei agentiilor voluntare de
oferta de servicii, ct pe examinarea fondurile guvernamentale, se poate
conditiilor sau a surselor de schimbare chiar vorbi de functionarea acestora ca
a responsabilitatii n producerea buna- agenti publici sau "vnzatori" ai servi-
starii. Centrndu-se pe ideea de "plu- ciilor guvernamentale (Kramer, 1987).
ralism integrat", noul model si propune Organizatiile nonprofit, n special cele
sa depaseasca conceptia traditionala care si-au extins aria activitatilor co-
conform careia problemele bunastarii merciale, pot concura, de asemenea,
sunt n mod necesar problemele sta- cu organizatiile pentru profit n furniza-
tului. Totusi, multiplicarea sistemelor rea multor produse si servicii com-
institutionale ofertante de servicii si parabile. n SUA, spre exemplu, se ad-
recunoasterea rolului potential pe care mite ca, pe masura ce tendinta de
fiecare din acestea l poate juca n pro- privatizare a serviciilor publice cstiga
ducerea si furnizarea bunastarii nu teren, este posibil sa asistam si la
echivaleaza cu ideea retragerii com- schimbari profunde n functionarea
plete sau a eliberarii statului din functia organizatiilor nonprofit, ca urmare a
de coordonare a sistemului bunastarii. aplicarii unor noi politici de catre
Mai degraba, o solutie avantajoasa ar guvernele centrale si locale. Astfel,
fi de a ntelege functia sa coordona- multe guverne, n dorinta cresterii
toare nu att n sensul controlului pro- productivitatii si scaderii costurilor, au
priu-zis, ct al facilitarii sau chiar sti- nceput sa contracteze serviciile
mularii serviciilor ce pot fi furnizate de sociale si de sanatate att cu firmele
celelalte sectoare nonstatale. O data pentru profit, ct si cu agentiile
acceptata aceasta idee, atentia ar ur- nonprofit. Se prefigureaza deci o
ma sa se concentreze pe analiza si abordare mai pragmatica, centrata pe
evidentierea diferitelor tipuri de relatii politica de contractare a serviciilor nu
ce se pot stabili ntre diferitele sisteme att n functie de criteriul asocierii si
ofertante de servicii. De exemplu, un colaborarii traditionale dintre guvern si
model bazat pe coexistenta diferitelor sectorul voluntar, ct bazata pe criterii
tipuri de organizatii ofertante de servicii de performanta si eficienta de cost.
ar putea fi imaginat n felul urmator:
718
Oricum, ceea ce apare cu forta evi- 2. agentia voluntara completeaza

dentei este ca modelarea relatiilor oferta guvernamentala cu servicii
dintre sectorul nonprofit si celelalte sis- de calitati sau tipuri diferite;
teme institutionale ofertante de servicii 3. agentia voluntara suplimenteaza
este n mare masura mijlocita de rolul sistemul guvernamental cu servicii
reglator pe care l joaca nca sistemul similare, dintre care unele pot oferi
guvernamental n distributia sau "redis- o alternativa la serviciile guverna-
tributia" raspunderilor privind bunasta- mentale;
rea sociala. Dependenta celor mai 4. agentia voluntara substituie oferta
multe agentii alternative de servicii so- guvernamentala. Un astfel de rol
ciale, fie ele nonprofit sau pentru profit, poate fi jucat fie n situatia cumpa-
ca si a retelelor informale, de sprijinul rarii de catre guvern a unor servicii
financiar guvernamental acordat sub o de la agentia voluntara, ceea ce
forma sau alta (contractare, cumpara- implica transformarea ei ntr-un
re, subventionare etc.) implica necesi- agent public, fie atunci cnd orga-
tatea considerarii consecintelor unei nizatia nonprofit acopera pe cont
astfel de dependente din punctul de propriu furnizarea unor servicii pe
vedere al modelarii relatiilor dintre sis- care guvernul nu le poate asigura
temele institutionale ofertante de ser- sau le furnizeaza ntr-un mod nea-
vicii. Si ntruct "versiunea institutiona- decvat.
lizata a pluralismului bunastarii", res-
Este evident ca, n functie de contextul
pectiv folosirea ntr-o mai mare masura
istoric si socio-politic specific fiecarei
a sectorului voluntar institutionalizat ca
tari, organizatiile sectorului voluntar se
furnizor al serviciilor sociale, este con-
pot manifesta mai vizibil prin realizarea
siderata una din alternativele cele mai
uneia sau alteia din cele patru functii
plauzibile pentru viitorul sistem al
mentionate. Totusi, experimentarea
bunastarii, analiza ar trebui sa se con-
unor modele diferite de finantare si fur-
centreze att pe modul de configurare
nizare a serviciilor sociale a demon-
a relatiilor dintre acesta si sectorul
strat ca, cel putin pna n prezent, nu
public, ct si pe consecintele politicii
se poate pune, n nici un caz, pro-
guvernamentale de implicare mai mare
blema folosirii sectorului voluntar ca
a sectorului nonprofit n oferta de ser-
substitut al agentiilor guvernamentale.
vicii publice.
Dimpotriva, s-a constatat ca statul con-
Unul din modelele cele mai sugestive tinua sa joace un rol semnificativ att
propuse pentru evidentierea relatiilor n asigurarea bunastarii, ct si n in-
functionale dintre sectorul public si cel fluentarea relatiilor dintre diferite sec-
nonprofit identifica patru tipuri de re- toare. n ceea ce priveste locul si rolul
latii, constituite n functie de rolul jucat sectorului nonprofit n "mixul bunasta-
de organizatiile voluntare n asigurarea rii", este foarte probabil ca, asa cum
bunastarii (Kramer,1987): sugereaza multi analisti, urmatoarea
1. organizatia voluntara este singurul perioada sa fie caracterizata prin folo-
sau principalul furnizor de servicii sirea n si mai mare masura a organi-
sociale, ntruct nu exista sau zatiilor voluntare ca furnizori de servicii
exista foarte putine agentii guverna- publice. O astfel de tendinta are mai
mentale cu profil asemanator; multe justificari. n primul rnd, utiliza-
719
Servicii de asisten social
rea sectorului voluntar ca ofertant de vitati recreationale (petrecerea timpului

servicii ofera asa-numitelor "state ezi- liber), pregatirea temelor n cadru or-
tante ale bunastarii" o solutie accepta- ganizat etc., toate acestea purtnd nu-
bila n confruntarea cu "declinul de mele de servicii educationale secun-
legitimitate" atribuit sistemului guverna- dare, putnd fi furnizate de scoala n
mental, precum si cu scaderea ncre- sine sau cumparate de aceasta de pe
derii n capacitatea sa de a furniza ser- piata.
vicii publice echitabile si eficiente. n al Rolul serviciilor educationale secun-
doilea rnd, o politica ce ncurajeaza dare este de a asigura o prezenta mai
contributia sectorului voluntar n asigu- ndelungata a copiilor la scoala, cu
rarea bunastarii se poate dovedi ex- efecte benefice n ce priveste socia-
trem de atractiva din moment ce sub- lizarea comuna, fixarea cunostintelor
stratul sau ideologic vizeaza promo- dobndite n cursul actului educational
varea privatizarii si a voluntarismului, propriu-zis, dar si asigurarea contro-
valori extrem de bine apreciate n lului societatii asupra cresterii noilor
foarte multe tari. n al treilea rnd, si generatii. Astfel de pachete integrate
dincolo de aceste ratiuni pragmatice, previn abandonul scolar, pe de o parte,
viitorul sectorului voluntar va trebui prin faptul ca astfel copii se afla
considerat si prin raportare la "sursele continuu sub supravegherea adultilor
puterii" organizatiilor din acest sector. (dispare intervalul de timp ntre ter-
Iar puterea acestor organizatii este minarea orelor si revenirea parintilor
conferita de abnegatia si angajamentul de la serviciu), iar pe de alta parte, prin
persoanelor ce nu vor ezita si nu vor faptul ca familiile (n special cele ne-
nceta sa lupte pentru solutii specifice voiase) sunt astfel sprijinite n chel-
la problemele sociale considerate im- tuielile lor educationale.
portante. \Mihaela Vlasceanu[
Serviciile educationale se dovedesc
Vezi si: asistenta sociala adesea extrem de costisitoare din
punct de vedere economic. n plus, ele
Bibliografie selectiva: Kramer (1987);
ncarca cu responsabilitati suplimen-
Salamon (1994)
tare programul directorilor scolilor. O
solutie la acest inconvenient este pri-
vatizarea unora dintre ele (transportul,
Servicii de asistenta sociala masa), prin cumpararea acestor ser-
vicii de la firme private specializate.
Vezi asistenta sociala \Bogdan Voicu[
Vezi si: politici educationale
Servicii educationale
secundare Servicii sociale
Alaturi de orele de curs propriu-zise, Serviciile sociale sunt instrumente de
multe scoli ofera elevilor si alte servicii, realizare a unor obiective sociale, de
precum transportul ntre casa si natura redistributiva. Serviciile sociale
scoala, servirea mesei de prnz, acti- sunt deci acele servicii publice ce si
720
Sindicat
propun, ntr-o forma sau alta, cresterea (acordate n baza nevoilor specifice).
bunastarii sociale. \Luana M. Pop[
Cele mai importante categorii de ser- Vezi si: asistenta sociala
vicii sociale sunt:
x n domeniul educational: scolari-
zarea gratuita sau subventionata a
copiilor pna la o anumita vrsta, Sindicat
acordarea unor facilitati educationa- Prin s. ntelegem un tip specific de or-
le adultilor etc.; ganizatie cu caracter profesional, de-
x n domeniul protectiei sanatatii: mocratica si stabila, care reuneste per-
serviciile pot fi gratuite sau de tip soane angajate cu contract de munca,
asiguratoriu. Pentru cele de tip asi- n jurul unor scopuri comune (Boboc,
guratoriu serviciile oferite pot re- 1990):
flecta nu numai nevoia individului, - pentru a se proteja pe ei nsisi si a-i
dar si nivelul contributiei; apara pe liderii lor;
x n domeniul protectiei sociale a - pentru cresterea calitatii vietii de
unor categorii sociale defavori- munca a salariatilor;
zate sau cu risc crescut: copiii - pentru negocierea colectiva a con-
abandonati, persoanele cu handi- tractelor de munca cu partenerii lor
cap etc.; sociali (guvernul sau reprezentantii
x n domeniul asistentei sociale n acestora, pe de o parte, si pa-
general: tronatul din diferite sectoare de ac-
tivitate economica si sociala, pe de
servicii de prevenire a saraciei, alta parte);
respectiv excluziunii sociale; - pentru a exprima un punct de ve-
servicii de consiliere n vederea dere al salariatilor pe care i repre-
cresterii capacitatilor de raporta- zinta asupra problemelor societatii.
re la mediul social ale unor ca-
tegorii defavorizate; Scopurile de mai sus sunt, n acelasi
servicii acordate celor "n nevo- timp, principii ale sindicalismului pe
ie": e.g., cantina de ajutor social, plan mondial. La acestea se mai adau-
institutii de asistenta sociala, ga si altele: independenta fata de gu-
centre de zi de recuperare vern, fata de patronat si fata de
si/sau supraveghere. partidele politice, unitate n diversitate
sindicala si democratie interna.
Serviciile sociale, la fel ca si transfe-
rurile sociale, pot fi de tip asiguratoriu, Sindicatele au structuri de organizare
ca n cazul serviciilor de sanatate n si de afiliere diferite, dupa care pot fi
Romnia, sau pot avea un caracter identificate trei mari tipuri:
noncontributoriu. Serviciile sociale ce 1. confederatii/sindicate generale (or-
nu se acorda n baza unei contributii ganizatii sindicale din mai multe
anterioare pot fi universaliste (se acor- ramuri economice si/sau din mai
da gratuit tuturor indivizilor), categori- multe profesii);
ale (acordate numai anumitor categorii 2. federatii/sindicate de industrie sau
de indivizi) sau de asistenta sociala sindicate profesionale (organizatii
721
Sindicat
sindicale din aceeasi ramura eco- Potrivit Constitutiei Romniei din 1991,
nomica sau din aceeasi profesie); s. se constituie si si desfasoara activi-
3. sindicate de ntreprindere (unice tatea potrivit cu statutele lor, n con-
sau sindicate-casa, organizate pe ditiile legii, contribuind la apararea
sectii). drepturilor si la promovarea intereselor
n plan international, Organizatia Inter- profesionale, economice si sociale ale
nationala a Muncii a elaborat mai multe salariatilor (art. 9).
norme care apara libertatea sindicala. Pentru a obtine personalitate juridica,
Astfel Conventia nr. 87 din 1948 afirma n majoritatea tarilor lumii, s. trebuie
dreptul egal al salariatilor si al anga- sa aiba un numar minim de membri,
jatorilor de a constitui organizatii proprii care difera de la tara la tara (n
si de a le afilia la alte organizatii simi- Romnia, acest numar, conform Legii
lare - federatii, confederatii nationale si sindicatelor nr. 54/1 august 1991,
organizatii internationale (sindicale si este de minimum 15) si sa se n-
patronale). Conventia nr. 98 din 1949 registreze la Ministerul Justitiei si la
completeaza precedenta conventie, Ministerul Muncii.
instituind o protectie adecvata, indivi-
n perioada 1919-1984, dupa cum spu-
duala si colectiva, pentru salariatii care
ne si M. Noblecourt, "sindicalismul a
doresc sa devina membri de sindicat.
facut un pas de gigant n lume"
Conventia nr. 138 din 1971 sustine li-
bera exercitare a functiei de reprezen- (Noblecourt, 1990, p. 5). Daca pna n
tare din partea liderilor alesi de sala- 1919, la Conferinta Internationala a
riatii din ntreprindere (lideri de sindicat Muncii participau doar 23 de delegati
si independenti alesi ca reprezentanti care reprezentau sindicatele pe plan
din partea salariatilor nesindicalisti). mondial, n 1983 apareau nu mai putin
de 130, asistati de 337 de consilieri
n plan european este garantat dreptul tehnici, reprezentnd practic toate
de asociere libera n vederea con- tarile lumii.
stituirii si functionarii s., drept nscris n
Carta Sociala Europeana, adoptata la n 1980, gradul de sindicalizare n prin-
Strasburg la 3 mai 1998 (semnata si cipalele tari ale lumii cu sindicate libere
de Romnia la 30 aprilie 1999). era urmatorul:
Efectivele sindicale n tarile OCDE din 1980

Nr. crt. Grupuri de tari Grad de sindicalizare (n %)
1. Finlanda, Suedia 80-90
2. Belgia, Danemarca 70-80
3. Austria, Luxemburg, Norvegia 60-70
4. Australia, Irlanda, Italia, Marea Britanie 50-60
5. Germania Federala, Noua Zeelanda 40-50
6. Canada, Japonia, Olanda, Elvetia, Grecia 30-40
7. Franta, Spania, Statele Unite, Portugalia 15-30
Sursa: *** - Le travail dans le monde, 1985, p. 9.
722
Sindicat
n SUA, ntre 1916 si 1920, cele mai dinavica, toate sindicatele din Europa,
puternice sindicate afiliate la Federatia ca si sindicatele americane si japoneze
Americana a Muncii si Congresul Or- se confrunta cu o criza profunda. Sin-
ganizatiilor Industriale (AFL - CIO: Ame- dicatele americane trec de la efectivul
rican Federation of Labor and Congress de 20,1 milioane de membri n 1980 la
of Industrial Organizations) si dublau 17,4 n 1984, rata sindicalizarii sca-
efectivele (de la 2,1 milioane la 4,1 miznd de la 23% la 18,8% (apoi la 17%
lioane), apoi cifrele sindicalizarii au n- n 1987).
ceput sa urce vertiginos: 10 milioane n n Australia si n Canada, n perioada
1940, 15 milioane n 1945 si 20,1 mili- 1940-1988, procentul a ramas relativ
oane n 1980 (Galenson, 1986, p. 53). constant, de 55%, respectiv 50%, dar
La fel vor sta lucrurile n toata Europa n Japonia s-a nregistrat un dezastru,
Occidentala si, cu unele exceptii, n ajungndu-se la o adevarata decimare
Australia si Japonia. a sindicatelor la fiecare 10 ani, acestea
ncepnd cu anul 1980, n lume ncepe ajungnd de la circa 80-90% n 1940 la
marea criza a sindicalismului. Cu ex- sub 50% n 1988 (Huxley, Kettler si
ceptia sindicatelor din Peninsula Scan- Struthers, 1986, p. 118).
Dinamica sindicalismului n Japonia

Ani -%-
1940 80-90
1949 70-80
1970 60-70
1980 50-60
1988 40-50
Aceasta criza se adnceste si mai mult crestin-democrata si Forta Mun-

dupa 1989, la originea noii descresteri citoreasca - Force Ouvricre (FO), de
fiind caderea comunismului n lume. inspiratie social-democrata, precum si
Aceasta noua descrestere are loc si CGC - Confederatia Generala a Ca-
pentru faptul ca cele mai mari sindicate drelor - considerata ca liberala. Lideri de
erau inspirate de o ideologie comunista frunte ai acestor mari confederatii,
sau socialista, mai putin social-demo- printre care Jean Kaspar (CFDT), Paul
crata si foarte rar crestin-democrata sau Marchelli (CGC), Jean Bornard (CFTC),
liberala. n Franta, de exemplu, exista au propus n 1990, tocmai pentru a
cea mai mare dintre toate confederatiile prentmpina efectele negative produse
europene, numita CGT - Confederatia de caderea comunismului, o ntlnire
Generala a Muncii, ea reprezentnd istorica cu reprezentantii FO si FEN
ideologia comunista si avnd sediul la (Federatia Educatiei Nationale), fata de
Praga. Tot n aceasta tara mai existau: care aveau importante diferente ideolo-
CFDT - Confederatia Franceza Demo- gice. Recompozitia sindicala care se
cratica a Salariatilor, avnd o ideologie astepta, ca si noile idei-forta previzibile
socialista, CFTC - Confederatia Fran- pentru o noua miscare sindicala nu au
ceza a Salariatilor Crestini, de sorginte mai avut nsa loc.
723
Sindicat
Sindicatele continua sa fie, dupa 1980, nlocuita cu Legea nr. 130/1996, mo-
sub perfuzie, dupa exprimarea lui dificata n mai 1998):
Grard Adam, dar se spera ca mis- x CNSLR-Fratia - Confederatia
carea sindicala actuala sa se maturi- Nationala a Sindicatelor Libere
zeze, sa renunte la remorca unor din Romnia.
partide de stnga, la oligarhia ei inter- Data constituirii: CNSLR - 25 ianuarie
na, uneori formata din lideri alesi pe 1990 (obtine personalitate juridica la
viata, la structurile sale birocratice, data de 19 februarie 1990). Primul con-
care fac din membrii de sindicat o gres: 28-30 iunie 1990. La data con-
masa de manevra ntre doua cam- gresului, CNSLR avea 22 de federatii
panii electorale (Adam, 1990; Troy, si asociatii sindicale si 36 de uniuni
1986). sindicale, ligi si federatii judetene.
Dupa cum spune si Pierre-Eric Tixier, Devine CNSLR-Fratia n noiembrie
"sindicalismul este confruntat cu ne- 1994. Printre fondatori si presedinti ai
voia unei redefiniri complexe a struc- confederatiei se numara primul prese-
turilor sale, a strategiilor sale si a dinte, Victor Ciorbea (devenit lider,
identitatii colective fondatoare, ceea ce apoi prim-ministru al Romniei, dupa
implica o transformare fundamentala si alegerile din noiembrie 1996, un an), si
o provocare la adresa esentei sale" Miron Mitrea, presedintele Fratiei, pre-
(Pierre-Eric Tixier, 1988, p. 212). sedinte executiv al CNSLR-Fratia, du-
Pentru ca sa supravietuiasca, n pre- pa fuziune (ulterior si el lider politic);
zent, guvernele si patronatele ncearca x Confederatia Nationala Sindica-
chiar sa subventioneze sindicatele, la Cartel ALFA.
constiente fiind ca fara ele s-ar pierde Data constituirii: 7 iunie 1990 (obtine
balanta puterii n ntreprinderi, iar personalitate juridica la data de 19
reprezentarea organizata a muncii n februarie 1990). Primul congres: 20
fata capitalului ar avea de suferit. noiembrie 1990. nca de la nceput s-a
Pentru perspectiva, specialistii atrag constituit pe baza exclusiva a unor
atentia asupra faptului ca "sindicatele federatii care au luat forma unui cartel
ramn forte legitime ntr-o societate sindical (initial 8 federatii profesionale
democratica si mecanisme de aparare puternice din domeniile: petrol, elec-
si echilibru" (Lipset, 1987, p. 322). tronica si electrotehnica, chimie si pe-
n Romnia, pna n 1989, sindicatele trochimie, constructii de masini, mine,
erau curele de transmisie ale partidu- metalurgie si siderurgie si energie.
lui unic. Ele alcatuiau un monopol, Este singura confederatie care si-a
numit UGSR (Uniunea Generala a declarat doctrina sindicala crestin-
Sindicatelor din Romnia). Din de- democrata. Presedinte de la constituire
cembrie 1989 pna n prezent (anul pna n prezent (2001): Bogdan Iuliu
2000), s-au impus n viata societatii Hossu;
romnesti patru mari confederatii sindi- x BNS - Blocul National Sindical.
cale, considerate ca reprezentative, Data constituirii: noiembrie 1991. Pri-
conform Legii sindicatelor (Legea nr. mul congres: 11-13 noiembrie 1991.
54/1991) si Legii contractelor colective Initial avea 20 de federatii, aliante, uni-
de munca (Legea nr. 13/08.02.1991, uni si sindicate de ntreprindere (cele
724
Sindicat
mai importante reprezentau ramurile ata n 1949, printr-o sciziune n
energetica, centrale nuclearo-electrice, rndul FSM, cea mai importanta
posta si telecomunicatii, tipografi si zia- astazi n lume si considerata a fi
risti, lucratori la metrou, constructori de cea mai democratica, dupa ca-
masini si de automobile, navalisti, derea comunismului n lume.
automatisti etc.). Printre fondatori si Are efective relativ egale n toate
presedinti ai confederatiei se numara zonele geografice de pe mapa-
primul presedinte, Matei Bratianu, apoi mond (214 milioane de aderenti
Dumitru Costin; n 1989) si are sediul la
x CSDR - Confederatia Sindicate- Bruxelles;
lor Democratice din Romnia. x Confederatia Mondiala a Mun-
Data constituirii: august 1995. Primul cii (CMM), creata n 1920 (sub
presedinte: Victor Ciorbea (dupa ple- numele de Confederatia Interna-
carea sa din CNSLR-Fratia). S-a for- tionala a Sindicatelor Crestine,
mat initial pe structura unei federatii din numele actual datnd din 1968),
nvatamnt. este alcatuita din 88 de organi-
n mai multe sondaje de opinie s-a zatii sindicale nationale si 8 fe-
constatat o ncredere constant scazuta deratii internationale profesiona-
n sindicate din partea opiniei publice le, importanta n tarile slab dez-
romnesti si cu tendinte de regresie n voltate ale lumii, avea n 1989
viitor. Dintr-un total de 18 institutii, circa 15 milioane de aderenti,
sindicatele se aflau pe locul 15, n iunie dar cu efective n crestere dupa
1998, cu 23% n favoarea lor ("multa si 1990 si are sediul la Bruxelles;
foarte multa ncredere n sindicate") si x Confederatia Internationala a
65 % n defavoarea lor ("putina si Cadrelor (CIC) a fost creata n
foarte putina ncredere"). Anterior, sin- 1991, are ca membri organizatii
dicatele din Romnia nregistrasera ur- sindicale nationale ale cadrelor
matoarele procente de "multa si foarte din 7 tari ale Uniunii Europene si
multa ncredere": martie 1997 - 28%; 5 federatii internationale profe-
iunie 1997 - 21%; septembrie 1997 - sionale si are sediul la Paris.
28% si decembrie 1997 - 26% (CURS, Fiecare din aceste organizatii sindicale
1998, p. 21). internationale are statut consultativ la
Pe plan mondial, exista urmatoarele Organizatia Internationala a Muncii,
mari organizatii internationale sindicale: organism tripartit, cu sediul la Geneva,
unde sunt prezente delegatii sindicale
x Federatia Sindicala Mondiala
(FSM), creata n 1945, cu 91 de (reprezentarea lor se gaseste si la alte
organizatii sindicale din 71 de organisme, cum ar fi ONU si Uniunea
tari, avea 214 milioane de ade- Europeana).
renti n 1989, cu afilieri n ntrea- Pe lnga aceste sindicate mondiale,
ga lume (11 uniuni internationale exista si alte structuri internationale:
ale sindicatelor pe ramuri), cu x secretariatele profesionale in-
sediul la Praga; ternationale (SPI), care sunt fe-
x Confederatia Internationala a deratii ce regrupeaza sindicate
Sindicatelor Libere (CISL), crede ramura din diverse tari (de
725
Sisteme de asigurri de pensii
exemplu, n 1989 erau 16 ase- afecteaza integral sau partial capa-
menea SPI, printre care Federa- citatea de munca, pensii de urmas,
tia Internationala a Salariatilor din acordate membrilor familiei salariatului
Domeniul Metalelor, Federatia care a decedat att timp ct acestia nu
Internationala a Minerilor etc.); se pot ntretine singuri. n lipsa ve-
x organizatii regionale ale sindi- niturilor din munca, indivizii ar fi expusi
catelor, dintre care cele mai im- pericolului de a nu putea supravietui.
portante sunt: Confederatia Eu- Pensiile sunt, asadar, un venit de
ropeana a Sindicatelor (CES, nlocuire a veniturilor din munca
creata n 1873, grupnd 36 de (salariale), o compensatie acordata in-
organizatii din 21 de tari din dividului (familiei acestuia) pentru pier-
Consiliul Europei, cu 34 de mi- derea (integral sau partial) a capacitatii
lioane de aderenti), Confederatia sale de a munci si deci de a-si asigura
Internationala a Sindicatelor resursele materiale necesare traiului.
Arabe, Organizatia Unitatii Sindi- n acelasi timp, se tine cont de faptul
cale Africane, Consiliul Nordic al ca o perioada a vietii individul a
Sindicatelor, Consiliul European contribuit prin munca sa la dezvoltarea
al Sindicatelor din Politie (CESP, societatii si, prin urmare, pensiile sunt
creat n 1988, regrupnd sindi- si o recunoastere sociala a muncii
cate nationale ale politistilor eu- depuse.
ropeni, cu efective totale de cir- Dreptul la pensie este un drept cstigat
ca 60.000, cu sediul la Lyon) prin participarea la procesul de produc-
etc. \Ion Boboc[ tie, unanim recunoscut astazi de sta-
Vezi si: parteneriat social; tele bunastarii. Ceea ce diferentiaza
neocorporalism diferitele modele ale acestuia n lega-
tura problematica pensiilor este modul
Bibliografie selectiva: Adam (1990); n care se formeaza sursele lor de
Galenson (1986); Huxley et al. finantare, ca si nivelul acestora. Un
(1986); Lipset (1986); Noblecourt punct de vedere (cel libertarian) este
(1990); Tixier (1988); Troy (1986) acela ca individul este direct respon-
sabil de nivelul sau de trai de-a lungul
ntregii sale vieti adulte, incluznd aici
Sisteme de asigurari de pensii si perioada de dupa ncetarea activitatii
productive. Pentru asigurarea venitu-
Pensia este un venit ce revine indivi- rilor din pensii, el are la dispozitie
dului ca urmare a diminuarii sau pier- posibilitatea economisirii n timpul vietii
derii capacitati sale de munca o data active. Criticile aduse acestei abordari
cu naintarea n vrsta. Varietatea sunt acelea ca indivizii nu au un com-
modalitatilor de pierdere a acesteia a portament rational economic si ca, fara
dat nastere diferitelor tipuri de pensii: sa li se impuna, ei nu vor manifesta un
pensii pentru limita de vrsta, ca ur- comportament constant de economi-
mare a mplinirii vrstei de pensionare, sire. Exista astfel riscul ca, la ncetarea
pensii de boala si invaliditate, ca activitatii productive, ei sa nu dispuna
urmare a unor accidente de munca de fonduri suficiente pentru supravie-
sau a unor probleme de sanatate care tuire, caznd n grija statului sarcina de
726
a le asigura. Mai mult, este posibil ca, prietenie, de ajutorare mutuala sau al
din motive independente de ei, activi- altor organizatii de economisire delimi-
tatea sa nceteze de timpuriu, caz n tate social, profesional sau de sin-
care nu ar fi timp suficient pentru a se dicate. O forma moderna a asigurarilor
forma resursele necesare supravietuirii private sunt sisteme actuariale. n
n perioada de viata ramasa. Pe de prima jumatate a secolului XX, sis-
alta parte, aceste fonduri individule vor temele private au dovedit ca nu pot
fi puternic afectate ntr-un mediu infla- acoperi n mod satisfacator spatiul
tionist. Ambele situatii contureaza ne- dintre venitul pierdut si sprijinul acordat
cesitatea interventiei statului n crearea de familie, retele caritabile si stat,
si reglementarea fondurilor de pensii. astfel nct asigurarile sociale bazate
Este astazi acceptat ca ncetarea par- pe solidaritatea intra si intergeneratio-
ticiparii la activitatea productiva este un nala au cunoscut o tot mai accentuata
eveniment cert, dar cu probabilitati de extindere. Sistemul asigurarilor sociale
realizare diferite, n functie de vrsta a aparut la scara nationala prima data
individului, starea lui de sanatate, se- n Germania, n anii '80 ai secolului
curitatea locului sau de munca si ha-
XIX, initial pentru boala, apoi pentru
zard (accidentele la locul de munca
accidente si, n cele din urma, pentru
sau n afara acestuia). Problema pen-
invaliditate si batrnete. Pna la nce-
siilor este vazuta n termeni de asigu-
rare, asemeni asigurarii mpotriva ori- putul secolului XX, multe tari introdu-
caror situatii de risc. Formarea fondu- sesera deja o forma sau alta de p., dar
rilor de pensii are la baza principiul numarul de pensionari si cheltuiala
asigurarilor. efectiva cu plata pensiilor erau mai
degraba marginale. Preocuparile lega-
n timp s-au dezvoltat doua mari siste de dezvoltarea unui sistem de pensii
teme de asigurari de pensii: sistemul s-au intensificat abia dupa al doilea
asigurarilor private si cel public. Primul razboi mondial. Pna la nceputul
este reprezentat n cea mai mare parte secolului, pensiile urmareau predomi-
de pensiile ocupationale. Sistemele nant sa acopere pierderea capacitatii
(planurile) de pensii ocupationale sunt de munca a individului ca urmare a
organizate (create) de catre patroni. avansarii n vrsta, care, de altfel, se
Primele ncercari au fost facute n prelungea peste 65 de ani, nefiind nici
Statele Unite, n 1875, cnd o compe departe gndite sa asigure un venit
panie de transport feroviar a decis sa de nlocuire ca urmare a ncetarii ac-
asigure pensii muncitorilor cu peste 20 tivitatii. ngrijirea persoanelor vrstnice
de ani vechime, a caror sanatate si era considerata o problema a familiei
capacitate de munca erau afectate. O sau a bisericii si - eventual - a statului,
categorie de pensii ocupationale este prin formele de sprijin al saracilor,
acordata de statul-angajator angajatilor ceea ce, la vremea aceea, atragea
sai. Aceasta forma este chiar mai adesea stigmatul social. Forta sin-
veche, datnd din 1834, n Marea dicatelor si curentul liberal de la
Britanie. O ramura mai putin extinsa a nceputul secolului XX au fost cele
asigurarilor private s-a dezvoltat, n- care au impus stabilirea unei vrste de
cepnd cu cea de-a doua jumatate a pensionare si pensia pentru limita de
secolului trecut, n jurul asociatiilor de vrsta. Intensificarea procesului indus-
727
trializarii a dus la extinderea angajarii de pensii, sa se asigure continuitatea
n munca, astfel ca, n preajma celui anilor de contributie (mai ales pentru
de-al doilea razboi mondial exista deja ndeplinirea minimului). Aceste fonduri
o presiune asupra fondurilor de pensii - se constituie n fonduri de acumulare.
si asa serios zdruncinate de criza eco- Compania le poate gestiona ea nsasi
nomica - care se dovedeau insuficien- sau le poate ncredinta unei companii
te. A aparut astfel evident ca proble- de asigurari, fiind surse de investitie si
mele populatiei vrstnice trebuie sa de profit pentru organizatorii lor.
stea n atentia statului. n perioada Asigurarile private pot fi instituite de
postbelica, statele moderne si-au in-
indivizi sau grupuri si sunt, dupa cum
tensificat preocuparile privind segmen-
urmaresc sau nu obtinerea de profit,
tul celor care pierd veniturile din munca
comerciale sau reciproce. Companiile
prin sistemul asigurarilor sociale sau
pot oferi angajatilor lor posibilitatea asi-
prin masuri de combatere a saraciei.
gurarilor ca bonusuri, n completarea
Statele Unite au agreat n cea mai mi- sistemelor publice de pensii. n regle-
ca masura sistemul asigurarilor sociale mentarea lor, statul intervine pentru a
si, oricum, ncepnd abia din 1950. S-a se evita abuzurile si proasta functiona-
dezvoltat aici n schimb un foarte re, prin urmarirea cerintelor de asigu-
complex sistem pe pensii ocupationale rare, fondurile de garantare, solvabili-
sub forma planurilor de pensii elabo- tatea, investitiile. O forma speciala a
rate de companii (sau ramuri), puternic asigurarilor de pensii sunt cele indivi-
ncurajat n perioada razboiului si duale. n cadrul lor, individul participa
imediat dupa aceea, prin politica de independent, spre exemplu, sub forma
control salarial si cea de impozitare a asigurarilor de viata pe 20 de ani.
veniturilor companiilor. Prin scutire de Pentru aceasta, el cotizeaza periodic
impozite si ncurajarea ncheierii unor cu o suma predeterminata, n raport cu
contracte de munca, contracte care valoarea asigurarii pe care o vizeaza
asigurau salariatului atractive beneficii n cazul realizarii evenimentului (de-
n natura, patronii au fost motivati sa ces, pierderea capacitatii de munca) si
contribuie considerabil la crearea fon- a termenului. La expirarea perioadei
durilor de pensii pentru salariatii lor. O asigurate, n absenta realizarii eveni-
buna parte din ceea ce ar fi trebuit sa mentului, individul poate intra n pose-
intre n bugetul statului sub forma im- sia valorii de asigurare. n cazul reali-
pozitelor a contribuit la formarea fondu- zarii acestuia n decursul perioadei de
rilor de pensii. Dupa 1950, intensifica- asigurare, suma cuvenita joaca rol de
rea mobilitatii profesionale a impus, pensie pentru pierderea capacitatii de
asemanator tuturor statelor care opta- munca, pensie de handicap sau pensie
sera pentru pensii ocupatioanale, rede urmas, de care beneficiaza membrii
glementari specifice acestei situatii, familiei individului. Acest tip de asi-
prin dezvoltarea unor planuri multi- gurare este evident unul modern, la
patron. Nivelul pensiei fiind determinat care au acces n principal cei cu
de perioada de cotizare, era important venituri mari.
ca, prin succesiunea locurilor de mun- Asigurarile sociale de pensii s-au dez-
ca si eventuala schimbare a planurilor voltat, la rndul lor, prin doua moda-
728
litati concurente de organizare: siste- acestea sa fie unificate, introducn-
mul transferurilor n flux si acumularea du-se o singura contributie de asigurari
n fonduri speciale. n prima categorie, sociale suportata de salariati, patroni si
plata se face pe masura de apare ne- o subventie a statului. n perioada co-
voia (pay as you go - PAYG), iar n cea munista, bugetele asigurarilor sociale
de-a doua la maturizarea fondului, au cuprins toate persoanele salariate,
adica la momentul n care se atinge un indiferent de venit. Ele au urmarit n
anumit prag al veniturilor ncasate si principal acordarea de pensii de
acumulate. n cazul sistemului PAYG, batrnete, de invaliditate, de urmas,
generatia activa o sustine financiar pe dar si ajutoare banesti n caz de boala,
cea vrstnica. Fondurile de pensii se deces sau ajutoare de maternitate.
creeaza prin contributia obligatorie a Anumite categorii de persoane ocu-
salariatilor, stabilita procentual n rela- pate (agricultori, membri ai coopera-
tie cu veniturile lor salariale. Nivelul tivelor mestesugaresti, ai cultelor, ai
pensiei se stabileste procentual cu ve- uniunilor de creatie si avocatilor) au
niturile avute si perioada de contributie. avut propriile lor sisteme de asigurare.
Avantajele acestui sistem sunt flexibi- Din 1966 a fost introdus un sistem de
litatea sa si faptul ca poate ncepe pensii suplimentare, prin contributii
aproape imediat ce a fost constituit. n obligatorii ale populatiei ocupate, orga-
cazul dezechilibrelor dintre generatii, nizate ntr-un fond distinct.
pot aparea nsa dificultati n functio-
n cazul asigurarilor pe baza de fond,
narea sistemului, motiv pentru care se
recomanda dezvoltarea n paralel a individul contribuie periodic la formarea
asigurarilor pe baza de fond si a celor unui fond individual, timp de cel putin
private. n cazul tarilor socialiste, asi- 10 ani (dar nu mai mult de 30), la m-
gurarile sociale sub forma sistemului plinirea caruia este ndreptatit sa pri-
PAYG au fost adesea modelul singular measca suma acumulata n aceasta
al sistemelor de pensii. n anii tranzitiei, perioada. Suma disponibila se con-
insuficienta resurselor statului datorata stituie ntr-o pensie viagera, al carui
restructurarilor economice si cresterii cuantum depinde de suma acumulata
raportului de dependenta activi/pen- si de speranta de viata la momentul
sionari a determinat guvernele acestor pensionarii. Avantajul sistemului consta
tari sa se orienteze spre surse su- n faptul ca este o modalitate de atra-
plimentare de pensii n forma unor gere a resurselor de la populatie si
sisteme private de asigurari. constituirea astfel a unor fonduri de
Sistemul romnesc de pensii este unul investitie. Principalele probleme legate
cu traditie. Primele asigurari de pensii de acest sistem sunt protejarea fata de
(1902 - Legea Missir) au avut n vede- inflatie si corecta si eficienta lor ges-
re cazul de boala si deces. Asigurarile tiune pna la momentul n care indivi-
pentru maternitate, invaliditate din boa- dul are dreptul sa intre n posesia lui.
la, de batrnete si contra accidentelor Acesta este cunoscut ca modelul
s-au introdus n 1912. Pna n 1933 au
asigurarilor Americii Latine.
fost dezvoltate o serie de sisteme de
plata a diferitelor categorii de pensii, Delimitarea ntre public si privat, adica
pentru ca apoi, prin Legea Nenitescu, ntre social si individual, a devenit
729
astazi - datorita variatelor forme de se adauga o pensie suplimentara n
finantare si obtinere a pensiilor n raport cu veniturile anterioare si pe-
statele moderne - usor neclara. E.G. rioada de cotizare, finantata att pu-
Andersen (1990) sugereaza ca blic, ct si prin sisteme ocupationale,
aceasta diferentiere se face n baza prin contributia indivizilor, a patronilor,
legilor si, prin urmare, definim un a fondurilor publice de pensii si a unuia
sistem ca fiind public daca este direct general, este greu de identificat tipul
administrat si legiferat de stat sau daca predominant.
exista un mandat guvernamental Se vorbeste astazi despre interdepen-
explicit care defineste un anume tip de denta celor doua tipuri de asigurari,
pensii care urmeaza a fi acordate de care se conditioneaza (genereaza) una
sectorul privat. n absenta acestora, pe alta. Imprecizia delimitarii public/pri-
drepturile de pensii se obtin n baza vat, fiecare dintre sisteme alunecnd
unor aranjamente contractuale spre caracteristicile celuilalt, este un
particulare. Parerea este mpartasita si argument n acest sens. Totodata, este
de alti autori, care, ntr-o exprimare di- recunoscut faptul ca asigurarile de stat
ferita, considera ca distinctia raspund mai bine cerintelor de pro-
public/privat este data de tectie sociala dect cele private. n ta-
obligativitatea participarii la constituirea rile n care predomina cele private,
fondului de pensii: daca ea exista, asigurarile sociale se adreseaza mai
atunci vorbim de sisteme publice. Pe degraba salariatilor cu venituri mici si
baza analizei structurii cheltuielilor celor ale caror venituri nu permit eco-
destinate pensiilor, E.G. Andersen nomisirea (si, prin urmare, participarea
schiteaza o clasificare a sistemelor de la fonduri private). Mai mult, n sis-
pensii ale statelor dezvoltate. temele publice, nivelul de protectie
Delimiteaza astfel un model al este n general mai ridicat. Acolo unde
dominatiei sistemelor de asigurare de nivelul pensiei este forfetar, suplimen-
tat cu diferite ajutoare din surse publice
stat (Germania, Franta, Italia, Belgia,
sau private (dupa modelul Beveridge -
Austria, Japonia), n care statusul in-
Marea Britanie, Irlanda, Olanda, Dane-
dividului este determinant n stabilirea marca), iese n evidenta obiectivul
drepturilor de pensie, un altul al predo- combaterii saraciei, n timp ce, n tarile
minantei sistemelor private, acolo unde n care drepturile de pensii sunt
guvernele au optat pentru un model re- calculate ca procent din veniturile ante-
zidualist de interventie statala n asigu- rioare (dupa modelul Bismark - Ger-
rarea bunastarii individului (Statele mania, Italia, Franta, Spania, Portu-
Unite, Canada, Australia, Elvetia), si un galia), este mai evidenta functia de
al treilea, n care drepturile sociale re- nlocuire a veniturilor si preocuparea
cunoscute individului dizolva privilegiile pentru pastrarea nivelului de trai al
statusului si influentele pietei (Suedia, individului. Statele foste socialiste s-au
Norvegia, Noua Zeelanda). Marea Bri- nscris si ele n acest din urma caz,
tanie ramne n afara acestei cla- considerndu-se chiar ca populatia
sificari, deoarece pentru sistemul sau vrstnica a fost aparata de saracie prin
de pensii centrat pe acordarea unei pensii. La baza acestei opinii a stat
pensii de baza oricarui individ care argumentul ca n nici una dintre tari
nceteaza activitatea la termen, la care
730
pensionarii nu au fost suprareprezen- si a acelui complet de la 25 la 30 de ani

tati n rndul saracilor. n cazul femeilor, respectiv de la 30 la
n perioada de criza a statului buna- 35, unificarea sistemelor de asigurari
starii, sistemele de pensii au trecut sociale, reechilibrarea contributiilor sala-
printr-un proces de reforma. n tarile in- riat-angajator la constituirea fondului de
dustrializate, aceasta s-a ncheiat spre pensii suplimentare (n prezent, contri-
mijlocul anilor '80, pentru ca dupa 1990 butia salariatului fiind doar de 3%), ct
sa vina rndul tarilor fostului bloc si limitarea maxima si minima a pensiilor
socialist. Att unele, ct si celelalte au viitorilor beneficiari si reducerea rolului
urmarit sa mbine ct mai bine protectia asigurarilor sociale de stat la ntre-
sociala si responsabilitatea autopro- tinerea veniturilor pensionarilor.
tectiei, n conditiile n care statele buna- Banca Mondiala recomanda n 1994
starii au fost martorele unor schimbari tarilor n tranzitie realizarea unor sis-
majore n functionarea pietei muncii si teme de pensii multisuport. Un prim
ale unei evolutii demografice care a suport ar fi acela al asigurarilor de stat
indus presiuni semnificative asupra (PAYG), obligatoriu, desemnat sa asi-
fondurilor de pensii si a resurselor so- gure un venit de baza persoanelor
ciale ale statului n general. Pe de o vrstnice. Un al doilea suport este
parte, a trebuit sa se aiba n vedere finantat si administrat pe baze private,
extinderea formelor atipice de angajare de asemenea obligatoriu, bazat pe
si a muncii n afara granitelor tarii sau n conturi particulare (asemeni modelului
companii multinationale, dar si cres- Americii Latine) sau ca planuri ocupa-
terea somajului si, n principal, a celui tionale (asemeni modelului OECD).
structural. Acestea nsemnau prevederi Cel de-al treilea suport ar urma sa fie
speciale de pensionare pentru diferite creat pe baze voluntare, sever ad-
categorii de salariati care sa poata ministrat de stat, care sa furnizeze
deveni eligibili pentru pensionare, ceea asigurari si economii suplimentare.
ce a reclamat si sporirea fondurilor de Dintre tarile foste comuniste, Letonia
pensii, si asa intens solicitate prin este cea care a implementat un astfel
cresterea sperantei medii de viata. O de sistem. n altele au fost deja imple-
modalitate de eliberare de presiunea mentate si functioneaza n paralel
cererii a fost cresterea vrstei legale de sisteme de pensii private. Este cazul
pensionare pentru limita de vrsta sau R. Cehe, unde 20% din forta de munca
(indirect) a perioadei minime de coti- este acoperita prin aceste fonduri, al
zare. Alaturi de aceasta, pentru tarile n Ungariei si al Georgiei, care a adoptat
tranzitie s-a sugerat si reducerea ratei un sistem radical de reforma. Cu toate
de nlocuire a veniturilor. Romnia a acestea, procesul de reforma a siste-
adoptat n 2000 o lege prin care urma- melor de pensii n aceste tari se do-
reste adaptarea reglementarilor legate vedeste a fi unul anevoios. \Simona
de pensionare la tendintele actuale. Ilie[
Printre reglementari este prevazuta
prelungirea vietii active pna la 60 de Vezi si: asigurari sociale; transferuri
ani pentru femei, respectiv 65 de ani sociale; pensionare anticipata
pentru barbati, prelungirea stagiului Bibilografie selectiva: Anderson (1990);
minim de cotizare de la 10 la 15 ani, ca Munnell (1982); Marginean (1995)
731
Sisteme de sntate
tipuri de tranzactii financiare sunt

Sisteme de sanatate permise cu fondurile de rezerva);
1. Ca principale avantaje pentru sis- x permite o mare diversitate n ceea ce
temele de asigurari sociale de sa- priveste furnizarea ngrijirilor medi-
natate (SASS) sunt citate: cale: pot exista furnizori publici si
x cresterea descentralizarii sistemu- privati platiti din fondurile de asigurari
lui, datorita faptului ca plata actelor sociale si/sau, n acelasi timp, sa
medicale nu mai revine Ministerului existe si furnizori independenti, platiti
Sanatatii, ci unor organisme (case din alte fonduri (direct de catre
de asigurare) independente; pacienti, de anumite ntreprinderi, de
x marimea fondurilor destinate secto- companii de asigurari private etc.);
rului sanitar este independenta de x un alt efect descris al nfiintarii SASS
schimbarile prioritatilor politice, im- este cel asupra fortei de munca; spre
portante mai ales n tarile cu frag- exemplu, un fond cu 15 milioane de
mentare politica, unde majoritatea membri va necesita circa 15.000 de
este greu de obtinut; angajati, platiti din fondurile proprii. n
x de asemenea, calitatea asistentei plus, va fi necesar personal supli-
medicale poate spori, avnd n mentar la nivelul unitatii furnizoare
vedere ca organismele platitoare pot (Weber si Normand);
impune standarde de calitate ce x n general, la nivel local si regional,
trebuie respectate de medicii cu care se constata o mbunatatire a infra-
se afla n relatii contractuale, aspect structurii ca urmare a introducerii asi-
ce duce la competitie ntre furnizorii gurarilor de sanatate (pentru colec-
de asistenta medicala; tarea datelor si rambursarea chel-
x definirea clara a pachetului serviciilor tuielilor sunt necesare sisteme de
de sanatate ce urmeaza sa fie fur- informatizare si comunicatie mo-
nizate populatiei ce plateste primele derne, achizitionate de multe ori din
de asigurare, att n termeni can- alte fonduri dect cele provenite din
titativi (pachetul de servicii oferite), contributiile membrilor, de obicei prin
ct si calitativi; implicarea comunitatii locale);
x sprijina stabilirea drepturilor pacien- x cresterea frecventa a fondurilor dis-
tilor n calitatea lor de clienti ai fur- ponibile pentru sanatate att n va-
nizorilor de servicii de sanatate; loare absoluta, ct si ca procent din
x stabilirea de relatii de colaborare fara PIB;
ncarcatura politica cu membrii orga- x separarea stricta a bugetelor face ca
nizatiilor medicale reprezentative, contributiile sa nu poata fi folosite
atta vreme ct acestea se refera ex- pentru alte obiective dect asigurarile
clusiv la probleme profesionale (pa- de sanatate, aspect esential pentru
chet de servicii, norme contractuale planificarea sanitara si important mai
referitoare la calitate, strngerea de ales n tarile cu restrictii bugetare, n
informatii medicale etc.); care exista tendinta de a utiliza fon-
x fondurile strnse de casele de asi- durile pentru "urgente";
gurari pot fi investite eficient, produ- x luarea deciziilor manageriale este
cnd dobnzi, dividende etc. (n mai putin dependenta de schimbarile
functie de legile ce definesc clar ce politicii guvernamentale;
732
Sisteme de sntate
x structura si managementul pot fi mai pe cont propriu, avnd n vedere ca
eficiente, fiind de obicei mai apro- aceste prime sunt legate de veni-
piate de functionarea sectorului privat turile realizate, iar acestea tind sa
dect de modelul administratiei pu- fluctueze n functie de diferite as-
blice; pecte;
x n acelasi timp, si Ministerul Sanatatii necesitatea acoperirii din alte fon-
are de cstigat n urma introducerii duri a celor ce nu sunt salariati: so-
unui asemenea sistem, nemaifiind meri, elevi, pensionari etc., fapt
nevoit sa raspunda solicitarilor sala- dificil de realizat mai ales n pe-
riale (care se realizeaza acum prin rioade de recesiune si care poate
negocieri directe ntre casele de asi- duce n ultima instanta la necesi-
gurari si organizatiile profesionale), tatea subventiilor masive din partea
putndu-se concentra pe problemele bugetului de stat;
de politica si strategie sanitara; asigurarile de sanatate sunt o forma
x rationalizarea serviciilor medicale, de taxa pe munca si un cost adi-
inevitabila n orice sistem cu buget li- tional pentru firme, ceea ce duce la
mitat, este/poate fi explicita, reali- cresterea costului muncii pentru fir-
zndu-se prin intermediul contrac- me si astfel se (poate) ajunge la in-
telor dintre casele de asigurari, clienti troducerea acestor prime n costul
si furnizori; acest lucru, rationa- produselor, astfel cumparatorii a-
lizarea, este dificil de realizat ntr-un cestor produse suportnd o parte
sistem national de sanatate unde de- din costul asigurarilor de sanatate
ciziile ar trebui sa fie luate de catre al firmei si al salariatilor acesteia.
politicieni, ntr-un domeniu cu mare Se poate adauga la aceste poten-
sensibilitate electorala (acesta este tiale dificultati, descrise pe larg n
de altfel si motivul pentru care, n ma- literatura, si faptul ca, pentru un sis-
joritatea tarilor unde exista sisteme tem de asigurari, costurile adminis-
nationale, se afirma comprehensi- trative sunt substantial crescute fata
vitatea serviciilor medicale - populatia de un sistem bazat pe impozite ge-
are dreptul la ntreaga gama de ser- nerale, mai ales n perioada de n-
vicii disponibile); ceput, cnd trebuie realizata infra-
x un alt avantaj ar putea fi considerat structura; totusi, multe din aceste
larga acceptare a acestui sistem de posibile dificultati pot fi depasite
catre corpul medical, sondajele din prin masuri legislative adecvate (de
Europa Centrala si de Est aratnd ca exemplu, reduceri de impozite pen-
majoritatea medicilor chestionati do- tru sumele platite de patroni pentru
resc un sistem de asigurari sociale asigurarea salariatilor, fapt ce poate
de sanatate; descuraja includerea acestora n
x transparenta fluxului banilor din sis- costurile de productie).
temul sanitar.
2. Tipul de sistem bazat pe contribu-
Ca principale dezavantaje ale SASS tii voluntare (privat) are ca avantaj
sunt citate: major stimularea competitiei ntre fur-
dificultatea stabilirii primelor ce tre- nizorii si finantatorii serviciilor medicale
buie platite de catre cei ce lucreaza care au interesul sa atraga ct mai
733
Sisteme de sntate
multi bani si deci cti mai multi clienti, puse la dispozitia sistemului pot fi n
fapt ce duce la sporirea ofertei canti- teorie consistente, avnd n vedere
tative si calitative oferite pacientilor. faptul ca procentul alocat sanatatii este
Principalele dezavantaje ale acestui votat de parlament, unde intra n com-
model se refera la: petitie cu alte sectoare bugetare, ca
aparare, industrie, interne etc., n prac-
slaba acoperire a populatiei, n spe-
tica aceste sume sunt mai mici dect
cial a celei cu venituri mai modeste
cele strnse prin primele de asigurari,
si/sau cu probleme de sanatate,
mai ales ca rezultatele investitiilor n
avnd n vedere ca primele de asi-
acest sector nu sunt vizibile pe termen
gurare sunt stabilite n functie de
scurt; n plus, se considera ca lipsa
starea de sanatate a persoanei, si
unei implicari directe n finantarea asis-
nu n functie de capacitatea de
tentei sanitare a indus la o mare parte
plata, ca n cazul SASS;
a publicului ideea ca sanatatea nu
de asemenea, acest sistem este
costa si, ca atare, si comportamentul n
puternic inflationist, crescnd ac-
favoarea unui mod de viata mai sa-
centuat costurile sanitare (ca exem-
natos e mai dificil de indus n ase-
plu, SUA cheltuie cca 3000 de
menea sisteme.
dolari per capita/an fata de media
de 1.900 de dolari pentru ansamblul Ceea ce se poate constata n ultima
tarilor OECD); vreme este o tendinta de apropiere a
aparitia fenomenului cunoscut sub acestor tipuri de sisteme sanitare, n-
numele de selectie adversa. cercndu-se combinarea avantajelor
din fiecare sistem si eliminarea sau re-
3. n ceea ce priveste tipul Beveridge, ducerea dezavantajelor. Astfel, n sis-
n care finantarea este predominant de temele de tip Beveridge se ncearca
la bugetul de stat, se considera ca un introducerea unor mecanisme concu-
avantaj major costul mai redus al ad- rentiale, specifice pna acum siste-
ministrarii unui asemenea sistem, aso- melor de asigurari de sanatate; unul
ciat nsa cu o eficienta scazuta a ges- din exemplele cele mai cunoscute este
tionarii fondurilor. Ca si n sistemul de cel al sistemului britanic, unde, desi
tip bismarckian, acoperirea populatiei forma de proprietate a ramas neschim-
este generala, nsa, spre deosebire de bata, s-a introdus o asa-numita com-
acesta, de obicei pachetul de servicii petitie interna n interiorul sistemului,
oferit populatiei nu este clar definit, n anumite unitati sanitare (trusturi) avnd
mod traditional neexistnd relatii con- dreptul sa intre n competitie pentru
tractuale clare ntre furnizorii, platitorii atragerea de potentiali clienti, n
si clientii serviciilor sanitare, de regula esenta producndu-se o separare a
statul fiind att cel ce plateste, ct si cel furnizorilor de cumparatorii de servicii
ce furnizeaza asistenta de sanatate, de sanatate, cu o diminuare a or-
fapt ce a fost considerat raspunzator de ganismelor statale de la toate nivelurile
calitatea mai scazuta a serviciilor administratiei publice. n acelasi timp,
sanitare n aceste tipuri de sisteme. Un se poate remarca introducerea unor
alt punct considerat n genere defavo- mecanisme de reglementare, n spe-
rabil acestui tip de sistem este faptul cial fiscala, mai accentuate din partea
ca, desi sursele financiare ce pot fi autoritatilor statale n sistemele bazate
734
Social-democraia
pe asigurari, chiar si n cele n care dicala n plina dezvoltare, social-demo-

preponderente sunt companiile private. cratia s-a afirmat ca principala ideo-
Ar trebui amintit ca, indiferent de tipul logie alternativa pentru liberalismul
sistemului de sanatate, exista diferente dominant n epoca. Gruparile de orien-
notabile n ceea ce priveste modalita- tare social-democrata timpurii (precum
tea de lucru a unitatilor si furnizorilor gruparea fabiana din Anglia) militau
de servicii sanitare, aceasta putndu- pentru un stat mai activ n domeniul
se face pe baze contractuale obligatorii social, care sa si protejeze cetatenii,
sau pe baza platii per act (aceasta mo- furnizndu-le servicii sociale (educatie,
dalitate este utilizata mai ales pentru sanatate) ntr-un cadru al administratiei
medicii lucrnd n afara spitalelor) sau rationale, bazate pe sprijinul profesio-
pe baze de finantare integrate, situatie nal al expertilor si pe supervizarea cor-
ntlnita n cazul n care aceeasi purilor reprezentative, alese n mod de-
entitate (statul sau comunitatea locala) mocratic (Clark, Cohraine si Smith,
joaca dublul rol de cumparator si de 1992). Accentul cade, n discursul
furnizor de servicii de sanatate. Ca o fabianistilor, pe munca unei birocratii
remarca generala, se poate aprecia ca rationale, axate pe stiinta (expertii erau
toate tipurile de finantare au avantaje experti pentru ca aveau cunostinte sis-
si dezavantaje, n practica existnd tematice n domeniul lor). Expertii iden-
posibilitatea de a se combina elemente tifica si previn problemele sociale. Sa-
ale mai multor sisteme pentru atin- racia este privita ca o trasatura struc-
gerea obiectivelor dorite. Spre exem- turala a capitalismului, iar somajul este
plu, n cazul sistemelor de asigurari explicat drept o consecinta a anarhiei
sociale de sanatate, n multe tari, o pietelor capitaliste.
sursa de venituri suplimentara pentru
fondurile de asigurari este reprezen- Social-democratia si socialismul au
tata de taxele asupra unor produse evoluat mpreuna, fiind curente de gn-
considerate ca potential daunatoare dire asemanatoare. Diferenta esentiala
sanatatii si care merg direct n fon- care a condus la schisma de la n-
durile caselor de asigurari (spre exem- ceputul secolului dintre cele doua
plu, o anumita cota din impozitele pe miscari a constituit-o modul de schim-
tutun, alcool, asigurarea automobile- bare a societatii, modul n care statul
lor). \Cristian Vladescu[ trebuie transformat si apropiat de in-
divizi: socialismul a optat pentru revo-
Vezi si: asigurari sociale; finantarea lutie, iar social-democratia pentru re-
serviciilor sanitare; descentralizarea formarea sistemului capitalist din in-
sistemelor de sanatate teriorul acestuia.
Pentru social-democratie, statul - creat
pentru a servi societatea - este cel
Social-democratia care trebuie sa ndrepte inegalitatile
Aparuta n a doua parte a secolului naturale dintre oameni si disfunctiona-
XIX, n strnsa legatura cu generali- litatile economiei de piata, imperfecta
zarea proceselor de industrializare si prin natura ei. Valorile fundamentale
urbanizare din cultura vestica, si spri- promovate sunt egalitatea de sanse si
jinindu-se, n parte, pe miscarea sin- solidaritatea sociala. Produsul lor l
735
Social-democraia
constituie statul bunastarii, un stat Anthony Giddens (1998) numeste cea

interventionist, guvernat de principiul de-a treia cale reprezinta n fapt o
redistribuirii venitului printr-o fiscalitate noua directie de dezvoltare propusa de
ridicata, gestionata de un sistem bine social-democratia vest-europeana. Lu-
organizat de experti ai statului. Progra- crarea lui Giddens cu acest titlu (A
mele sociale propuse sunt dominate treia cale) sintetizeaza ideile de baza
de principii universaliste, concretizn- ale acestei noi orientari. Ea cauta sa
du-se n transferuri ce nu presupun o raspunda multiplelor provocari la care
testare prealabila a mijloacelor benefi- a fost supusa social-democratia n
ciarilor individuali. Ocuparea ct mai ultima perioada: criza statului buna-
nalta a fortei de munca este conside- starii din anii '70, ascensiunea dreptei
rata de social-democrati drept cea mai politice, globalizarea, schimbarea ori-
potrivita cale de atenuare a probleme- entarilor valorice de la modernism la
lor sociale si constituie expresia accen- postmodernism, asa cum arata Ingle-
tului pus pe prevenire. Impozitarea ri- hart (1997), de care este legata si ade-
dicata si transferurile universale reu- ziunea crescuta a opiniei publice fata
sesc, n viziunea social-democrata, sa de miscarile de tip ecologist. Orienta-
elimine dependenta individului de fa- rile trasate de "cea de-a treia cale" au
milie, nlocuind-o cu o dependenta de fost introduse pe agenda politica a
societate - determinnd o integrare so- unor partide de tip social-democrat si
ciala puternica. ncununate de succes n lupta electo-
Eliminarea saraciei, obiectivul funda- rala n Marea Britanie si Germania.
mental al social-democratilor, este rea- Cea de-a treia cale propune o redefi-
lizat prin asigurarea unei egalitati de nire a notiunii de egalitate, aratnd ca
venit att pretransfer, ct si post- egalitatea trebuie nteleasa ca incluziu-
transfer (Goodin, Headey, Muffels si ne, oferind ca solutie pentru combate-
Dirven, 1999, p. 246-247). Transferu- rea excluziunii cresterea nivelului de
rile guvernamentale catre populatie iau educatie si a pregatirii profesionale.
n considerare furnizarea universala si Din punct de vedere economic, adeptii
gratuita a serviciilor de sanatate si edu- acestei orientari opteaza pentru men-
catie, universalitatea beneficiilor adre- tinerea proprietatii publice asupra unor
sate familiilor si copiilor, asigurarea de sectoare economice, nsa n contextul
locuinte sociale pentru toate familiile unei noi economii mixte, care trebuie
aflate n nevoie si beneficii ridicate si sa asigure o "sinergie ntre sectorul
pe termen lung pentru cei aflati n public si cel privat, utiliznd dinamis-
somaj. mul pietei n interesul public" (Giddens,
Social-democratia a dominat scena po- 1998, p. 99). De asemenea, aceasta
litica vest-europeana n perioada post- orientare renunta la ideea social-de-
belica. Confruntata cu criza statului mocratiei traditionale, conform careia
bunastarii declansata n anii '70 si cu serviciile implicate n furnizarea buna-
ascensiunea neoliberalismului, spre starii trebuie sa fie prestate exclusiv de
sfrsitul anilor '80, social-democratia a institutii care apartin statului, aratnd
nceput sa si reevalueze pozitiile si sa necesitatea implicarii si altor forte, pre-
si reformeze oferta politica. Ceea ce cum comunitatea locala si a organiza-
736
Socialismul
tiilor voluntare, n acest proces. Din a- fel, pentru combaterea somajului, noua
cest motiv, este pus un accent deose- cale social-democrata nu propune doar
bit pe dezvoltarea societatii civile. crearea de locuri de munca n sectorul
Un alt concept care este redefinit este public, ci pune accentul pe cresterea
cel de bunastare, propunndu-se un capitalului uman, pe ncurajarea ini-
nou concept, cel de bunastare pozitiva. tiativei antreprenoriale care duce la
Acesta este practic opus notiunii de crearea de locuri de munca si n-
bunastare utilizata de Beveridge, care curajarea educatiei permanente (long
era focalizata negativ pe lupta mpo- life education). \Malina Voicu &
triva nevoilor, bolii, ignorantei, mizeriei Bogdan Voicu[
(conditiile sordide), lenei. Bunastarea
Vezi si: ideologie, liberalismul,
pozitiva este dobndita prin contributia
socialismul
individului si prin interventia altor a-
genti si este functionala pentru produ- Bibliografie selectiva: Clark, Cohraine
cerea bogatiei. Giddens arata ca buna- si Smith (1992), Goodin, Headey,
starea nu este n esenta un concept Muffels si Dirven (1999), Giddens
economic, ci unul psihologic, care se (1998), Giddens (2000)
refera la starea de bine individual (well-
being), de aceea beneficiile si avan-
tajele economice sunt necesare, dar Socialismul
niciodata suficiente pentru bunastare.
Din acest motiv, serviciile care se ocupa Avnd puternice radacini n marxism,
cu asigurarea bunastarii ar trebui sa fie doctrina socialista vede n stat o ma-
preocupate de oferirea nu numai de nifestare a clasei dominante. Statul fur-
servicii economice si de alta natura (de nizeaza bunastarea doar n schimbul
tipul consultanta psihologica). unei supervizari opresive a clasei mun-
n acest context, statul bunastarii tra- citoare, prin beneficiile acordate cau-
ditional ar trebui nlocuit de statul tndu-se a fi ascunse cauzele struc-
investitiei sociale (social investment turale ale saraciei si inechitatii. Este
state), care sa opereze n cadrul so- motivul pentru care lordul Beveridge
cietatii bunastarii pozitive. Strategia de avea sa fie etichetat de socialistii ra-
dicali drept "agent capitalist", proiectul
baza n cadrul statului investitiei so-
sau fiind ntmpinat cu nencredere.
ciale consta nu n furnizarea de bene-
Statul socialist ideal se caracterizeaza
ficii economice directe, ci n investitia
prin planificarea economica si sociala -
n capitalul uman, care contribuie la
expresie a unui interventionism accen-
cresterea egalitatii ntelese ca inclu- tuat. Eradicarea claselor presupune
ziune si furnizeaza resurse pentru asu- beneficii sociale universaliste, dimen-
marea riscului. Noua orientare social- sionate la nivelul clasei mijlocii. Asa-
democrata considera ca "managemen- dar, este propusa asigurarea pentru
tul eficient al riscului nu nseamna nu- ntreaga populatie nu a unui prag
mai minimizarea riscului sau protejarea minim, ci a unuia maximal. Nencre-
mpotriva acestuia, ci nseamna si uti- derea n functionarea pietei libere con-
lizarea partii pozitive a riscului si fur- duce la preferinta pentru sisteme de
nizarea de resurse pentru asumarea asigurari sociale, educatie si sanatate
riscului" (Giddens, 1998, p. 116). Ast- controlate de stat.
737
Socialismul
Socialismul s-a dezvoltat simultan cu ta. Caracteristicile societatii socialiste
social-democratia, fiind curente ideo- sunt: cresterea si abundenta economi-
logice ngemanate, pna la schisma ca, reducerea diferentelor dintre sat si
din deceniul al doilea, marcata de di- oras, precum si a celor dintre munca
vergentele de opinie privind modul de fizica si cea intelectuala, oferirea de
corijare a carentelor societatii: printr-o servicii sociale conform principiilor so-
schimbare revolutionara de sistem (op- cialiste, cresterea spiritului comunitar
tiunea socialista) sau prin reformarea al cetatenilor. n plan economic, socie-
sistemului din interior (social-demo- tatea socialista va fi caracterizata de
cratia). implicarea puternica a statului, sociali-
Desi cea mai cunoscuta forma a gn- zarea mijloacelor de productie, planifi-
dirii socialiste, marxismul, nu repre- care economica. Societatea comunista
zinta dect o orientare n cadrul ideo- presupune nsa desfiintarea claselor so-
logiei socialiste, Vincent (1995) iden- ciale, abolirea proprietatii private, fapt
tifica sase scoli de gndire socialista: ce va duce la disparitia inegalitatii soci-
socialismul utopic, socialismul revolu- ale, disparitia diviziunii sociale a mun-
tionar (marxismul), socialismul reformist, cii, nregistrarea unui regres al statului.
socialismul etic, socialismul pluralist si Noile orientari socialiste, care includ si
socialismul de piata. n prezentarea de socialismul de piata, desi au ca scop
fata nu ne vom opri dect asupra instaurarea societatii socialiste, propun
marxismului, pentru ca poate fi conside- alte metode pentru atingerea acestui
rata orientarea socialista care a marcat obiectiv. n plus, imaginea societatii
semnificativ gndirea si activitatea socialiste ideale difera de cea propusa
politica a ultimului secol si asupra noilor de catre marxism. Calea aleasa pentru
orientari socialiste de tipul celui de piata. a ajunge la socialism este cea a pro-
cesului electoral si a reformei parla-
Marx, initiatorul socialismului revolutio- mentare. Societatea socialista este
nar, arata ca exista o legatura directa nsa o democratie de tip parlamentar,
ntre structura relatiilor de productie si caracterizata printr-un nivel crescut de
inegalitatea sociala, n societatea ca- crestere economica, n care se pas-
pitalista. Modul de distribuire si redis- treaza diviziunea sociala a muncii.
tribuire a resurselor n cadrul societatii Adeptii acestei orientari propun sociali-
capitaliste duce la perpetuarea inega- zarea principalelor mijloace de produc-
litatii si inechitatii sociale, care este tie, dar sustin trecerea completa a
opusa idealurilor egalitariste promova- acestora n proprietate publica sau
te de doctrina socialista. n acest con- cooperatista. Forma de proprietate
text, Marx propune schimbarea relatii- pentru care se opteaza este un mix
lor de productie si a modului de reali- ntre proprietatea publica, cea coope-
zare a distributiei n societatea capita- ratista si cea privata, cu accent pe
lista. Calea propusa pentru realizarea primele doua. Fiind sustinatoare ale
schimbarii este actiunea revolutionara. idealului egalitarist al socialismului,
Din perspectiva marxista, societatea noile orientari si propun reducerea
ideala este comunismul, dar la care se inegalitatii, prin oferirea de salarii
poate ajunge dupa o trecere printr-un aproape egale tuturor angajatilor.
stadiu intermediar, societatea socialis-
738
Solidaritate social
Asa cum arata Vincent (1995), trasa- Solidaritate sociala
tura esentiala a socialismului de piata
o constituie sustinerea ideii ca eco- Solidaritatea sociala poate fi definita, n
nomia de piata poate sa existe si fara sens larg, ca o forma de interdepen-
capitalism, n timp ce capitalismul nu denta speciala: acea forma de inter-
poate exista fara economie de piata. dependenta care nu se reduce la reci-
Socialismul de acest tip alatura preo- procitate bazata pe interese individua-
cuparii pentru egalitate, bunastare, eti- le. S.s. difera de caritate, prin faptul ca
ca, pe cea pentru eficienta. Chiar daca presupune o relatie de interdepen-
piata este considerata ca un actor denta, si nu de simpla dependenta
important n alocarea resurselor, me- (Baldwin, 1990). n termenii lui Axelrod,
canismele pietei sunt dublate de inter- cooperarea si solidaritatea sunt rezul-
ventia statului, care poate sa planifice tate ale interrelationarii reciproce susti-
ntr-o oarecare masura activitatea eco- nute (Axelrod, 1984). Altruismul, spre
nomica. diferenta de s.s., prezinta, similar ca-
Din punct de vedere al tipului de politici ritatii, caracteristica unilateralitatii: al-
sociale propuse de socialism, acestea truismul este mai degraba o forma de
contureaza imaginea unui stat al buna- actiune ce tine seama de interesele
starii de tip universalist, bazat, pe de o altor persoane, fara necesitatea unor
parte, pe ocuparea completa a fortei motivatii ulterioare pentru aceasta
de munca, iar pe de alta parte, finantat (Nagel, 1970, p. 79).
din fonduri publice care provin predo- Aceasta definire a s.s. nu este radical
minant nu din impozitare, ci din venitu- diferita de cea conferita de Durkheim
rile obtinute din activitatea economica, solidaritatii organice, ca sistem de in-
toate marile firme fiind proprietate pu- terdependente multiple caracteristice
blica. n acest context, politicile fiscale unei economii complexe, spre deose-
au un rol foarte redus. n viziunea so- bire de solidaritatea mecanica, carac-
cialista, accesul la serviciile de educa- teristica societatilor premoderne, tradi-
tie si la cele medicale trebuie sa fie tionale, nteleasa ca relatii de obligatii
universal si gratuit, iar acestea trebuie si schimb.
sa se afle n proprietatea statului. Si Unii autori definesc s.s. n legatura cu
pensiile trebuie sa fie tot universale, iar coeziunea sociala, integrarea sociala,
administrarea acestor fonduri trebuie spiritul comunitar. Adesea nsa, delimi-
sa o faca tot statul. tarea ntre concepte
Solidaritate socialnu este foarte ri-
n unele sectoare este promovata nsa guroasa.
furnizarea cooperatista a bunastarii, Geneza solidaritatii sociale este legata
incluznd aici serviciile oferite de perceptia si mpartasirea comuna
batrnilor si copiilor sau serviciile de de catre indivizi a unor riscuri (Baldwin,
locuire. \Malina Voicu & Bogdan 1990), indiferent de natura acestora
Voicu[ (Durkheim explica solidaritatea orga-
nica ca o consecinta a riscurilor si in-
Vezi si: ideologie; social-democratia; certitudinilor asociate unei economii
critici la adresa statului bunastarii dezvoltate). Daca numarul celor care
Bibliografie selectiva: Vicent (1995); mpartasesc acelasi risc este foarte
George si Wilding (1994) mare, acoperind o proportie semnifica-
tiva a unei colectivitati, atunci creste si
739
Solidaritate social
probabilitatea de aparitie a unei forme plata n functie de posibilitati). S.s. este
de s.s. deci acea interdependenta asumata,
S.s. este asociata unui model de jus- ce face ca beneficiile sa fie distribuite
titie sociala definita n termeni de ne- n functie de nevoi, iar costurile n
voi, caracteristica ideologiilor de tip functie de posibilitati (ceea ce amin-
social-democrat. n mod explicit, unul teste de celebra declaratie a lui Louis
dintre cele trei deziderate ale socia- Blanc, "de la fiecare n functie de ca-
listilor - egalitate, libertate si fraternitate pacitati, la fiecare n functie de nevoi").
-, fraternitatea, se refera tocmai la s.s Redistribuirea asociata asumarii colec-
(Barr, 1993). Premisele s.s. sunt, n si- tive a riscurilor comun mpartasite este
ne, de natura universalista. Din aceas- mai degraba de tip orizontal dect de
ta perspectiva, s.s. reprezinta ntrupa- tip vertical: redistributia nu se reali-
rea principiului egalitatii indivizilor n zeaza programatic de la cei prosperi
fata nevoii: toti indivizii, la un moment catre saraci, ci capata un caracter
dat, n decursul existentei lor, se pot intrapersonal - fiecare membru contri-
afla n "nevoie". Un corolar al acestui buie la propria sa bunastare. O con-
principiu este ca dependenta ncetea- secinta a acestei pozitionari este ne-
za a mai fi avatarul unei minoritati sau cesitatea ajustarii nu numai a societatii
al unor grupuri sociale izolate, pierzn- la nevoile individuale, dar si a indivi-
du-si caracterul stigmatizant. Solidari- dului la mediul sau social.
tatea sociala se manifesta deci prin Daca riscul comun mpartasit pare a fi
difuzarea asumarii riscurilor, la nivelul un factor esential n geneza s.s., iar
ntregii societati, astfel nct oricine ideologia care preia principiul solida-
este n situatia de a face fata efectelor ritatii sociale este cea colectivista si, n
nedorite ale unui eveniment/actiune particular, social-democrata, modalita-
sociala sa poata fi ajutat. Dreptul la tea concreta de manifestare a s.s. este
ajutor se "dobndeste" prin renuntarea cetatenia sociala, respectiv dreptul
- la nivelul ntregii societati - la ideea social. S.s. ncepe acolo unde "con-
de autosuficienta n fata nevoii. ceptul de cetatenie se extinde si asu-
Aceasta pozitie este puternic contes- pra aspectelor celor mai personale ale
tata de catre conservatori (i.e. neolibe- riscurilor si nenorocirilor (). Ca fiinte
rali), care favorizeaza modelul justitiei supuse riscurilor, indivizii devin egali"
n termeni de merit si rasplata si pentru (Baldwin, 1990, p. 2). Iar instrumentul
care principiul suficientei autoajutorarii de garantare a acestei forme superi-
are o valoare deosebita. oare de cetatenie (n termenii lui
O data cu recunoasterea colectiva a Marshall, garant al unei egalitati mi-
lipsei autosuficientei n fata unor eveni- nime umane) este statul bunastarii.
mente nedorite, s.s. i se asociaza si un Statul bunastarii devine deci o forma
al doilea concept important, pe lnga de management social al riscurilor, fie
cel de egalitate (n fata nevoii): univer- ele naturale, fie manufacturate.
salismul n raport cu riscurile, dar si n Asigurarile sociale au reprezentat un
raport cu asumarea acestora. Costurile prim instrument - din punct de vedere
necesare ntmpinarii nevoilor sunt real evolutiei istorice - de realocare a
distribuite catre cei pentru care (asumarii) riscurilor. Asigurarile so-
acestea sunt mai usor de suportat (i.e. ciale, spre deosebire de sistemele de
740
Solidaritate social
asigurari benevole, respectiv private, sociale mai defavorizate, reprezinta un
universalizeaza protectia si realoca instrument de prezervare a propriei po-
costurile de asumare a riscului nu n zitii. De exemplu, sistemul de asigurari
functie de incidenta riscurilor, ci n sociale introdus de Bismarck este
functie de suportabilitate. Asigurarile considerat de catre Baldwin ca avnd
sociale caracterizeaza nceputurile sta- o functionalitate strict politica.
tului social, i.e. statul bunastarii. Tipul Exemple ce sustin afirmatia lui Baldwin
ideal al statului bunastarii, i.e. statul sunt statul beveridgean (vezi statul
bunastarii institutional (n termenii lui bunastarii) n Marea Britanie si statul
Harold L. Wilensky si Ch. Lebeaux, suedez social-democrat. Ambele par a
1965), trebuie, la limita, sa poata asi- fi depasit granitele interventioniste pre-
gura o protectie universala si compre- supuse de un minim necesar economic
hensiva n fata oricarui risc: "ncepnd si de un minim functional politic. Anali-
din leagan si pna n mormnt". O zele de tip laburist explica aceste evo-
astfel de societate n care toti indivizii lutii ca rezultat al presiunilor realizate
devin beneficiari, n baza unor drepturi de clasa muncitoare. Aceste presiuni
sociale, presupune si o serie de res- s-au dovedit a fi mai eficace acolo
ponsabilitati n raport cu un stat nu unde att miscarile muncitoresti si sin-
lipsit de optiuni valorice. Necesitatea dicale, ct si partidele de stnga s-au
ajustarii individului la mediul sau social dovedit a fi mai bine organizate. Pentru
(n detrimentul prezervarii libertatii indi- interpretarile laburiste, proletariatul re-
viduale, n termenii comentatorilor libe- prezinta prin definitie clasa sociala soli-
rali) este perceputa adesea ca un mo- daristica. Acest model explica foarte
tiv solid pentru respingerea unui astfel bine evolutia principiului s.s. n anumite
de model social. societati, ca de exemplu, Marea Brita-
Factorii ce influenteaza si determina nie si Suedia, dar mai deloc n statele
adoptarea si afirmarea principiului s.s. sociale puternice, dar fara traditie si
ntr-o societate, considera Peter istorie a miscarilor muncitoresti si a
Baldwin (1990), transcend - n anumite partidelor de stnga. Un exemplu tipic
cazuri - pragul minim necesar de inter- n acest sens l reprezinta Olanda.
ventie a statului din punct de vedere Importanta acordata claselor sociale n
economic sau pragul functionalitatii po- explicarea evolutiei principiului s.s.
litice. Din punctul de vedere al unei este exagerata, considera Baldwin. Nu
economii optime si functionale, inter- exista o clasa sociala prin definitie soli-
ventia statului este necesara ntr-o daristica. n fapt, actorii sociali implicati
anumita masura; acest tip de inter- n procesul de distributie secundara,
ventie se refera cu prioritate la reorien- i.e. redistribuire, nu coincid cu clasele
tarea profesionala a fortei de munca sociale, chiar daca uneori suprapune-
redundante, la facilitarea mobilitatii rile sunt foarte puternice. Acesti actori
fortei de munca, la stabilizarea pro- sociali sunt delimitati pe criterii actua-
ductiei si a patternurilor de consum riale, caci procesul de realocare a
(Baldwin, 1990, p. 5). Factorul de na- costurilor riscurilor este unul de tip
tura politica se refera la masura n care actuarial. Pe scurt, profilul acestor
concesiunile n termeni de bunastare grupuri este determinat de: 1) incidenta
facute de elite, n raport cu clasele
741
Standarde de locuire
riscurilor si 2) capacitatea de a face le ndeplineasca o locuinta. n sens

fata costurilor presupuse de efectele extins, standardele de locuire se refera
nefavorabile ale diferitelor actiuni, eve- si la unele externalitati asociate cu lo-
nimente sau conjuncturi, deci capacita- cuinta, cum ar fi spatii si instalatii de
tea de autoajutorare. folosinta comuna pentru cladiri cu mai
Rolul clasei de mijloc, si n special al multe locuinte, proximitatea si gradul
compozitiei sale n termenii categoriilor de acces la diferite spatii de recreere
de risc, n procesul de renegociere (spatii verzi, terenuri de joaca etc.).
redistributiva, si pastreaza nsa impor- Pe lnga reglementarile legale referi-
tanta. Daca n general clasa muncitoare la dreptul si accesul la locuire,
toare favorizeaza principiul s.s., avnd, autoritatile statale emit si reglementari
comparativ, mai multe avantaje de pe privind standardele de locuire ce tre-
urma unei astfel de politici (cea mai so- buie asigurate prin procesul de con-
lidaristica), si daca clasa cea mai pros- structie al unei locuinte. De exemplu,
pera din punct de vedere economic n 1984, n tara noastra a fost emis
este mai degraba refractara unei astfel DCS nr. 256 (si aprobat prin Legea nr.
de politici (cea mai nesolidaristica), 21/13.12.1984), prin care erau regle-
clasa de mijloc - cu mixul sau n ter- mentate suprafetele minime ce trebuia
meni de categorii de risc - continua sa respectate n constructia de locuinte.
joace un rol semnificativ. "n fapt, Aceste suprafete minime vizau supra-
transformarea solidaritatii ntr-un drept fata locuibila, suprafata utila, suprafata
a nsemnat considerarea adoptarii construita si suprafetele unor ncaperi
acesteia, de catre clasa de mijloc, ca cu destinatie speciala (baie, bucatarie,
fiindu-i proprie" (Baldwin, 1990, p. 29) camara), functie de numarul de ca-
si "numai la un nivel superficial de ana- mere pe locuinta si "tipul de marime" (I,
liza apare ca paradoxal faptul ca ex- IA sau IB). n aceste conditii, supra-
B
tensia democratiei nu a dus la o fetele minime admise erau cele pre-

crestere a redistribuirii pe verticala, ci zentate n tabelele urmatoare. Aceste
la o canalizare a resurselor prin inter- suprafete minime au fost modificate
mediul statului de la clasa de mijloc ulterior prin Legea nr. 114/1996 (Legea
napoi catre aceasta" (ibidem, p. 31). locuintei), cu raportare la numarul de
\Luana M. Pop[ persoane/familie: pot fi reglementate, de
asemenea, numarul de ncaperi
Vezi si: justitie sociala; social- sanitare/locuinta (functie de numarul de
democratia camere); dotarea minima a ncaperilor
Bibliografie selectiva: Baldwin (1990); sanitare; dotarea minima a bucatariei;
Lebeaux si Wilensky (1965); Roth- dotarea minima cu instalatii electrice;
stein (1998) spatii si instalatii de folosinta comuna
pentru cladiri cu mai multe locuinte.
Standarde de locuire Evaluarea gradului n care standardele
de locuire sunt respectate se face pe
n sens restrns, prin standarde de lo-
baza unor indicatori care includ un
cuire sunt ntelese toate acele regle-
numar variat de itemi, definind cantita-
mentari legale referitoare la conditiile
tea/numarul si pretul locuintelor, calita-
minime de adecvare pe care trebuie sa
tea acestora - n termeni de structura,
742
densitate si facilitati sanitare/dotarea precum bucataria si baia si toaleta,
cu echipamente a locuintei, precum si care sunt accesibile iesind din casa si
forma de proprietate (Priemus, 1992). trecnd printr-o mica gradina. Aceste
n utilizarea unor asemenea indicatori locuinte pot fi construite cu materiale
exista nsa si un oarecare grad de solide si pot asigura tot confortul nece-
relativitate. De exemplu, utiliznd in- sar (spatiu si facilitati) - deci practic nu
dicatorul absenta unor facilitati sanitare pot fi considerate ca fiind inadecvate.
n interiorul locuintei (toaleta proprie, Pe de alta parte, n stabilirea unor ase-
camera de baie etc.) ca fiind unul de menea standarde (si ndeosebi atunci
inadecvare a locuintei, putem constata cnd se realizeaza comparatii inter-
ca multe locuinte nu corespund acestui tari), trebuie tinut cont de anumiti
standard. De exemplu, n multe tari factori locali, cum ar fi cei culturali, cei
occidentale, la unele locuinte mai vechi referitori la clima si la forma de relief,
au fost adaugate noi dependinte, tipul de asezare etc.
Nr. camere Tip de Baie Bucatarie Camara

Suprafata Suprafata Suprafata
pe apart. marime m2 m2 m2
locuibila utila m2 con-
m2 struita m2
1 I 3,5 3,5 1,0 14 24 37
1 1A 4,2 6,0 1,5 20 37 58
-----------------------------------------------------------------
5 I 4,2 10,0 2,5 62 98 152
5 1A 4,2 10,0 2,5 68 107 166
5 1B 4,2 10,o 2,5 70 110 171
Sursa: D.C.S. nr. 256/1984.
Persoa- Came- Came- Dormi- Loc de Buca- nca- Spatii Supra- Supra-
ne/fa- re/lo- ra de zi toare luat tarie peri de fata fata
milie cuinta masa sani- depozi- utila constru-
tare tare ita
nr. nr. m2 m2 m2 m2 m2 m2 m2 m2
1 1 18,00 - 2,50 5,00 4,50 2,00 37,00 58,00
2 2 18,00 12,00 3,00 5,00 4,50 2,00 52,00 81,00
3 3 18,00 22,00 3,00 5,50 6,50 2,50 66,00 102,00
4 3 19,00 24,00 3,50 5,50 6,50 3,50 74,00 115,00
5 4 20,00 34,00 3,50 6,00 7,50 4,00 87,00 135,00
6 4 21,00 36,00 4,50 6,00 7,50 4,50 93,00 114,00
7 5 22,00 46,00 5,00 6,50 9,00 5,00 107,00 166,00
8 5 22,00 48,00 6,00 6,50 9,00 5,50 110,00 171,00
Standarde
Sursa: Legeade locuire
locuintei nr. 114/1996.
Un criteriu putin mai universal este re- tarilor UE, aceasta situatie se prezenta
prezentat de absenta WC-ului n inte- la nivelul gospodariilor (n jurul anului
riorul locuintei si absenta baii sau a du- 1985) n felul urmator (dupa D.
sului din interiorul locuintei. La nivelul Avramov, 1995):
743
-%-
Fara WC n interiorul locuintei Fara baie sau dus
n interiorul locuintei
Belgia 13,1 20,1
Danemarca 3,0 6,0
Germania 1,6 4,8
Grecia 15,4 15,6
Spania 8,0 17,0
Franta 9,5 8,0
Irlanda 6,1 8,2
Italia 1,9 6,9
Luxemburg 0,5 2,5
Olanda 0,0 2,1
Portugalia 44,0 44,0
Marea Britanie 0,9 1,0
Sursa: D. Avramov, 1995.

La nivelul ntregii UE, numarul total de pragul critic sub care tensiunile din ca-
gospodarii care nu beneficiau de drul familiei tind sa fie frecvente este
prezenta WC-ului n interiorul locuintei situat ntre 12 si 14 m2. Pentru tarile
era de 6.725.014, iar numarul total de UE, media suprafetei locuibile pe per-
indivizi afectati de acest neajuns era de soana era n 1992 de 35,1 m2 (nelund
20.015.458 (n jurul anului 1985); nu- n calcul Germania si Portugalia), cu
marul total de gospodarii care nu bene- un minim nregistrat de Spania (25,3
ficiau de prezenta baii sau a dusului n m2) si un maxim nregistrat de Dane-
interiorul locuintei era de 10.159.385, iar marca (48,6 m2) (conform P. Balchin,
numarul total de indivizi afectati era de 1996), n timp ce, n Romnia, valoarea
30.223.444 (D. Avramov, 1995). n acestui indicator era n 1995 de 11,7
Romnia, proportia locuintelor fara baie m2/persoana. nsa acest indicator nu
era de 53,0% la nivelul anului 1995 opereaza ca un factor independent n
(conform datelor CNS). masurarea "stresului de locuire", ci im-
Cel mai util si mai putin controversat pactul sau este determinat n strnsa
indicator de locuire care exprima un legatura cu alti indicatori structurali,
standard de locuire adecvat, este con- cum ar fi numarul de persoane/camera
siderat a fi cel exprimat prin "suprafata (media n tarile UE - 0,62, iar n Ro-
locuibila/persoana". n literatura de mnia - 1,17), mpreuna oferind o ima-
specialitate au fost calculate diferite gine mai globala asupra a ceea ce de-
praguri minime ale suprafetei locuibile numim "locuire supraaglomerata".
pe persoana. Conform lui de Lauwe \Adrian Dan[
(1960, citat de D. Avramov, 1995), pra-
Vezi si: indicatori cantitativi si calitativi
gul sub care limitarea spatiului poate
avea un impact patologic asupra dez- ai locuirii; politici de locuire
voltarii psihofizice a unui individ este Bibliografie selectiva: Priemus (1992);
2
situat ntre 8 si 10 m pe persoana, iar Avramov (1995); Balchin (1996)
744
Stat social european
unei ocupari totale a fortei de munca)
Stat social european si social (cresterea saraciei si deterio-
Constructie politica specifica societatii rarea calitatii serviciilor sociale), regi-
moderne, statul social de tip european mul comunist a fost abandonat de
este produsul institutional rezultat din catre guvernele din statele Europei
actiunea complexa a factorilor de na- Centrale si de Est, care se orienteaza
tura geopolitica, tehno-economica, de- n prezent, sub constrngerile finan-
mografica si sociala asupra culturii ciare si institutionale adeseori contra-
actorilor politici si economici: elite, par- dictorii exercitate de organizatiile inter-
tide, organizatii patronale, sindicate, nationale (Fondul Monetar Internatio-
miscari sociale si organizatii interna- nal, Banca Mondiala, Organizatia Mon-
tionale paneuropene. Conceptiile ideo- diala a Comertului, Programul Natiuni-
logice dominante referitoare la ierarhia lor Unite pentru Dezvoltare, Organi-
valorilor politice si la rolul statului, zatia Internationala a Muncii, Uniunea
comunitatilor si al indivizilor n regle- Europeana si Consiliul Europei), catre
mentarea problemelor economico-so- ceea ce ar putea fi numit "modelul eu-
ciale au evoluat n permanenta, astfel ropean" al capitalismului occidental.
nct legitimitatea diferitelor tipuri de
Diferentele istorice, socio-culturale si
politici sociale europene variaza n
de dezvoltare tehno-economica dintre
functie de contextul cultural-national si
societatile occidentale necesita utili-
istoric (vezi statul bunastarii, politici so-
zarea cu precautie a conceptului de
ciale europene).
"stat (social) european": elementele
Criza economica a anilor 80, mutatiile perfect identice dintre principalele fa-
culturale din interiorul societatilor co- milii ideologice europene sunt relativ
muniste (cresterea nivelului de edu- putine la numar si poarta amprenta
catie si a aspiratiilor economico-sociale conditiilor istorice, culturale si econo-
si politice), precum si disparitia con- mice de la nivel national. De aseme-
trolului politico-militar al Uniunii Sovi- nea, la nivelul Uniunii Europene si al
etice asupra statelor-satelit din Europa Consiliului Europei, dezvoltarea unei
Centrala si de Est au dus la delegiti- politici sociale comune se afla doar
marea sistemului comunist de dez- ntr-un stadiu preliminar, iar proba-
voltare economico-sociala. Acest mobilitatea federalizarii/supranationaliza-
del, bazat pe preponderenta proprie- rii politicilor sociale ale statelor mem-
tatii de stat si pe planificarea impe- bre este redusa.
rativa a sistemului economic, s-a bazat Proiectarea si implementarea politicilor
n sfera politicilor sociale pe crearea sociale n statele Uniunii Europene a
unei relatii de totala dependenta ntre constituit, n ntreaga perioada postbe-
cetateanul-client si statul-furnizor de lica, o problema n mare masura de
locuri de munca si de bunuri econo- competenta guvernelor nationale. Pre-
mice si servicii sociale nalt subven- siunile n directia convergentei politi-
tionate. Rezultat al triplului sau esec, cilor economice si/sau sociale ale sta-
politic (blocarea afirmarii libertatilor telor vest-europene au fost generate
politice individuale si a societatii civile), de existenta unor situatii relativ si-
economic (declinul cresterii economice milare de criza economica, precum n
n anii 80 si imposibilitatea garantarii anii de dupa ncheierea celui de-al doi-
745
lea razboi mondial, n perioada so- a clasei de mijloc n sistemul capita-

curilor petroliere si a crizei economice lismului industrial vest-european. A-
din anii 70 si 80, precum si n pe- ceasta dimensiune "social-democrata"
rioada actuala de globalizare a acti- este foarte dezvoltata n tarile nordice
vitatilor economice. n aceste perioade (n special n Suedia), este combinata
de rapida schimbare socio-economica cu o dimensiune "crestin-democrata"/
si instabilitate politica, diferentele natio- subsidiarista de tip bismarckian n
nale de politica economica si sociala Germania, Austria, Franta, Benelux si
au fost partial reduse n favoarea unei Elvetia si este mult mai putin dezvol-
convergente graduale catre modelele tata n Marea Britanie, Irlanda si tarile
politice de succes (vezi politici sociale mediteraneene.
europene).
n al doilea rnd, politicile statelor eu-
Spre deosebire de Statele Unite ale ropene n domeniul economic si, ntr-o
Americii, unde statul social a fost edi- masura mai redusa, n cel social au
ficat n conditiile existentei unei culturi fost si sunt modelate n mod semnifica-
liberal-individualiste si ale absentei
tiv de existenta institutiilor de coope-
unei ideologii sindicaliste ori socialiste
rare multilaterala construite n perioada
puternice, modelul politic al capitalis-
postbelica (n special Comunitatea
mului european postbelic este caracte-
Economica Europeana - CEE si suc-
rizat de doua trasaturi specifice. n pri-
cesoarea sa, Uniunea Europeana -
mul rnd, acceptarea principiilor libe-
rale ale economiei de piata (libera con- UE), dezvoltarea economica a Europei
curenta, respectul proprietatii si con- occidentale postbelice neputnd fi n-
tractelor private si refuzul planificarii teleasa n absenta cooperarii politice
macroeconomice de tip comunist) a dintre elitele nationale la nivel guver-
fost completata de adoptarea unui namental, parlamentar si nonguver-
concept mai larg al cetateniei sociale, namental. Procesul de integrare euro-
ca baza culturala si ideologica pentru peana si prezenta institutiilor interna-
implementarea de politici sociale cen- tionale paneuropene a facilitat n mod
trate pe valorile egalitatii de sanse, jus- deosebit dialogul si procesele de n-
titiei sociale, solidaritatii nationale si vatare la nivel intersocietal, stimulnd
echitatii n distributia bunastarii. Com- astfel, n situatii de criza economica,
pletarea drepturilor civice si politice convergenta culturala a elitelor politice
(ele nsele n expansiune) cu gene- si economice catre modelele politice
roase drepturi sociale bazate pe apar- percepute ca oferind solutii eficiente.
tenenta la comunitatea politica natio- n acelasi timp, integrarea economiilor
nala a fost realizata prin cresterea re- nationale a ridicat problema protectiei
distributiei economice la nivel national adecvate a fortei de munca mobile,
si accentuarea interventionismului fis- ceea ce a condus la adoptarea de tra-
cal al statului, urmarindu-se astfel re- tate si conventii menite a garanta drep-
ducerea inegalitatilor economico-soci- turi economico-sociale suplimentare la
ale, protectia mai adecvata a cate- nivel international n cadrul Comunitatii
goriilor defavorizate n situatii de in- Economice Europene/Uniunii Europe-
stabilitate economica si desavrsirea ne si Consiliului Europei. Datorita cen-
integrarii politice a clasei muncitoare si tralitatii identitatii nationale si lipsei
746
unei solidaritati depline la nivel inter- permis de munca (precum n primele
societal, aceste drepturi nu au fost nsa trei decenii ale functionarii Comunitatii
substituite drepturilor continute n con- Economice Europene). Celelalte drep-
ceptul de cetatenie sociala nationala si turi atasate conceptului de cetatenie
nu au dat nastere unei politici fiscale si europeana sunt de natura politica si
sociale de sine statatoare la nivel su- vizeaza cresterea identificarii cetate-
pranational, n ciuda presiunilor Co- nilor statelor membre cu valorile de-
misiei Europene si a Curtii Europene mocratice ale Uniunii: dreptul de a vota
de Justitie. n cadrul CEE/UE, mun- si de a candida n alegerile locale si
citorii aflati pe teritoriul altui stat mem- cele pentru Parlamentul European or-
bru beneficiaza de drepturile de baza ganizate n tara de rezidenta, dreptul
necesare functionarii satisfacatoare a de a petitiona Parlamentul European
pietei muncii la nivel european, n spe- sau Avocatul European si dreptul la
cial principiile nondiscriminarii accesu- protectia acordata de autoritatile diplo-
lui pe piata muncii, egalitatii de trata- matice sau consulare ale altui stat
ment juridic si protectiei sociale adec- membru UE pe teritoriul unui stat situat
vate, inclusiv prin mentinerea pe ntreg n afara Uniunii Europene si n care
teritoriul UE a drepturilor sociale do- statul de origine nu este reprezentat
bndite n mai multe tari ale Uniunii, diplomatic.
precum si dreptul de a cumula peri- La nivel supranational, lipsa unei poli-
oadele de contributie la fondurile so- tici fiscale si sociale comune face deci
ciale sau de pensii realizate n diferite ca redistributia economica si transfe-
tari ale UE. Eterogenitatea conditiilor rurile sociale sa reprezinte probleme
economice si culturale de la nivel na- aflate n competenta aproape exclusiva
tional explica, de asemenea, partici- a statelor nationale membre ale Uniunii
parea diferentiata a statelor europene Europene. Protectia acordata prin
la instrumentele juridice multilaterale intermediul politicilor comunitare
ale Consiliului Europei n domeniul so- actorilor defavorizati de procesele de
cial, precum Carta sociala europeana liberalizare si integrare economica se
si Codul european de securitate so- limiteaza la garantarea drepturilor so-
ciala, doua documente care au ca- ciale de baza ale muncitorilor, la fi-
racter optional pentru statele membre nantarea politicii agricole comune si
ale Consiliului Europei (vezi politici cofinantarea programelor de dezvol-
sociale europene). tare regionala si de creare a locurilor
Cetatenia europeana, introdusa prin de munca prin intermediul fondurilor de
Tratatul asupra Uniunii Europene (in- coeziune economico-sociala (vezi poli-
trat n vigoare n 1993), este comple- tici sociale europene). Consiliul Euro-
mentara cetateniei nationale si include pean de la Nisa din decembrie 2000
n mod explicit doar un singur drept de (reuniune bianuala a sefilor statelor si
natura economico-sociala, si anume guvernelor din UE) urmeaza a lua o
dreptul cetatenilor statelor membre de decizie referitoare la statutul juridic al
a circula fara restrictie si de a se stabili preconizatei "Carte a drepturilor funda-
n oricare din statele Uniunii Europene, mentale" a Uniunii Europene, docu-
fara ca aceasta libertate de miscare sa ment a carui adoptare va indica di-
mai fie conditionata de obtinerea unui rectia viitoare de evolutie a relatiei
747
Statul bunstrii
dintre regimurile juridice de protectie a cese care impun cresterea flexibilitatii

drepturilor economico-sociale la nivel actului de decizie politica la nivel
national si, respectiv, regimul dreptu- national si adncirea cooperarii inter-
rilor creat de statele membre mpreuna guvernamentale n vederea mentinerii
cu Comisia Europeana si Curtea Eu- unui ritm adecvat de crestere econo-
ropeana de Justitie la nivel suprana- mica si a unei distributii echitabile a
tional. bunastarii. Recunoasterea faptului ca
Solidaritatea intersocietala care sta la statul social de tip european sta sub
baza transferurilor de tip redistributiv semnul diversitatii si se afla ntr-o con-
de la nivelul CEE/UE (si anume chel- tinua transformare reprezinta un ele-
tuielile destinate politicii agricole co- ment de baza n proiectarea politicilor
mune, politicii de coeziune interre- sociale n tarile central si est-europene
gionala si politicii de creare a locurilor candidate la aderarea la Uniunea Eu-
de munca) si are originile n con- ropeana (UE), tari care sunt astfel con-
stientizarea - n special la nivelul eli- fruntate cu necesitatea adaptarii politi-
telor politice si economice - a efectelor cilor lor sociale la o "tinta" n continua
negative ale liberalizarii si integrarii miscare. \Bogdan Juncu-Lungulescu[
economiilor nationale. n contrast cu
politicile publice implementate la nivel Vezi si: statul bunastarii; politici sociale
national, al caror fundament cultural si europene
ideologic principal este constituit de Bibliografie selectiva: Bean et al.
conceptele de nationalitate si cetatenie (1998); Esping-Andersen (1996);
si de existenta unei solidaritati si re- George si Taylor-Gooby (1996);
ciprocitati de tip comunitar mai mult Rhodes si Meny (1998)
sau mai putin consolidate, cooperarea
interguvernamentala dintre statele
membre ale UE este n mare masura Statul bunastarii
stimulata de consideratii de tip cost-
beneficiu. Acest fapt, mpreuna cu Folosirea cuvntului compus buna-
constrngerea presiunilor electorale de stare (welfare, n limba engleza) poate
la nivel national, explica opozitia eli- provoca anumite confuzii n limba
telor politice din majoritatea statelor UE romna. El se refera att la starea unei
n fata proiectelor de supranationa- persoane, caracteriznd-o, ct si la
lizare a politicilor care contribuie la preconditiile materiale si sociale ale
mentinerea coeziunii si identitatii na- acestei bunastari. Pierson (1991) dis-
tionale (n special politicile de redis- tinge trei tipuri de bunastare:
tributie economica ntre categorii so- bunastarea sociala (engl., social
ciale si/sau regiuni). welfare) care n sens larg se refera
Factorii principali care contribuie n la furnizarea sau primirea (receptio-
prezent la adncirea convergentei din- narea) colectiva a bunastarii;
tre regimurile economico-sociale ale bunastarea economica (economic
statelor europene sunt tranzitia la eco- welfare) care de obicei descrie
nomia postindustriala, globalizarea ac- acele forme ale bunastarii asigurate
tivitatilor economice si accelerarea in- prin intermediul mecanismelor pie-
tegrarii economice supranationale, pro- tei sau al economiei oficiale;
748
Statul bunstrii
bunastarea de stat (state welfare) tura istorica, ce tine de diferentele
care se refera la asigurarea buna- dintre politicile sociale ale statelor ca-
starii sociale prin intermediul sta- pitaliste occidentale din anii '50, '70 si,
tului. respectiv, '90, care, desi au fost n
Problemele majore n legatura cu a- mare masura diferite, au fost denumite
cesti termeni sunt legate de supra- cu aceeasi expresie, alta de natura
punerea si interschimbabilitatea lor (de "geografica", ce tine de diferentele
exemplu, se pune ntrebarea daca bu- semnificative dintre, sa zicem, SUA si
nastarea de stat si bunastarea sociala Marea Britanie, pe de-o parte, si Suedia
sunt unul si acelasi lucru). sau Norvegia, pe de alta, diferente ig-
norate prin folosirea aceleiasi expresii.
Statul bunastarii (welfare state), ca ex-
presie, se considera adesea a fi un Nicholas Barr (1998) considera ca
produs al "perioadei Beveridge" din exista trei probleme care genereaza
Marea Britanie, care include ultimii ani complicatii n cazul termenului de stat
din cel de-al II-lea razboi mondial si al bunastarii.
primii ani de dupa razboi, anii celebru- Prima problema se refera la faptul ca
lui Raport despre asigurarea sociala al bunastarea indivizilor deriva si din alte
lordului Beveridge si ai nceputului resurse dect statul, iar Barr enumera,
formelor sociale universaliste fara pre- pe lnga stat, piata care furnizeaza
cedent ce au condus la modelul key- bunastare ("ocupationala") prin inter-
nesian al politicilor sociale. Lansarea mediul veniturilor primare, acumularile
propriu-zisa a expresiei i este atribuita individuale care, prin intermediul asigu-
arhiepiscopului W. Temple, care, n rarilor individuale private si economii-
scrierile sale din 1941 si 1942, a dorit lor, furnizeaza, de asemenea, buna-
sa sublinieze diferenta dintre "statul stare si bunastarea voluntara (pe care
puterii" al Germaniei naziste si "statul o plaseaza att n organizatiile volun-
bunastarii" care a fost ambitia si pro- tare, ct si n familie). Ceea ce nu
misiunea reconstructiei aliate post- mentioneaza Barr este influenta tot mai
belice (Pierson, 1991). mare pe care o au n ultima vreme
asupra bunastarii indivizilor (mai ales a
Ashford (1986, apud Piersen, 1991) i celor n situatii de risc foarte ridicat da-
atribuie paternitatea termenului lui A. torita razboaielor, calamitatilor natura-
Zimmern, pentru anul 1934, si suge- le, imigrarii, dar nu numai) organizatiile
reaza ca expresia era deja n limbajul internationale (regionale sau mondia-
comun n Marea Britanie la sfrsitul le).
anilor '30.
Modalitatile de furnizare a bunastarii
Oricare ar fi paternitatea expresiei, statul sunt, de asemenea, multiple. Exista
bunastarii se refera, n sens larg, la (1) o servicii si beneficii care ajung sa satis-
forma particulara de stat, (2) la o forma faca nevoile indivizilor, deci sa le fur-
distincta de guvernare sau (3) la un tip nizeze bunastare, si sunt finantate si
specific de societate (Pierson, 1991,p. produse de stat, dar pot fi finantate de
6). stat si produse de sau prin intermediul
Problema ambiguitatii termenului are sectorului privat (de exemplu, servicii
acum doua componente: una de na- medicale sau medicamente gratuite).
749
Statul bunstrii
Limitele sau "granitele" statului buna- politici sociale).
starii nu sunt clar definite (Barr, 1998). Desi expresiile de bunastare sociala si
Dincolo de ambiguitatea unanim ac- de stat al bunastarii, n acceptiunile si
ceptata si criticata, care i-a determinat cu precizarile de mai sus, se refera n
pe multi sa propuna renuntarea la special la contributia statului la realiza-
concept, datorita impactului acestuia rea bunastarii indivizilor, se remarca
nca foarte mare n literatura occiden- sursele multiple ale bunastarii individu-
tala, practic acum expresia "statul ale si faptul ca ele transcend institutiile
bunastarii" desemneaza statul capi- plasate nu numai sub controlul, dar
talist (n special occidental) de dupa chiar n interiorul granitelor statului.
cel de-al II-lea razboi mondial, care s-a
constituit ntr-o modalitate specifica de n modelele coerente ale tarilor occi-
guvernare, pe baza consensului social, dentale de state "ale bunastarii", statul
prin mbinarea eficientei sistemului tinde sa formeze mpreuna cu celelalte
economiei de piata cu solidaritatea institutii "producatoare" de bunastare
sociala si umanismul politicilor sociale individuala - sistemul pietei, familia si
redistributive. O astfel de definitie "lar- institutiile nonprofit (biserica, asociatiile
ga" desemneaza entitati cu un fond profesionale si organizatiile caritabile) -
comun evident, dar si cu multe dife- ceea ce se cheama reteaua de secu-
rente specifice (vezi si modele de ritate sociala (engl., safety net).
Sursele bunastarii individuale
Se poate vorbi deci de doua tipuri de intervin n general prin influentarea

subsidiaritate: pietei, organizatiilor societatii civile
pe orizontala (n cazul problemelor): si statului, dar, n situatii de cala-
piata-familie-comunitate-stat; n mitati naturale, razboaie etc., cnd
ultima instanta putem adauga dupa practic nici statul nu mai poate face
stat si institutiile transnationale care
750
Statul bunstrii
fata necesitatilor populatiei, intervin sau chiar libertariene de organizare, un
si direct; sistem are o logica interna de redis-
pe verticala (n privinta institutiilor tribuire cel putin reziduala, precum n
implicate): nivel national-regional- tarile anglo-saxone, si ncurajeaza re-
local-comunitar. distribuirea doar spre grupurile celor
Aici am putea, de asemenea, adauga care ntr-adevar nu se pot ajuta singuri;
un supranivel, cel international (mon- caracterul holist al abordarilor face ca,
dial sau "continental"), dar el este im- cel putin teoretic, sa nu existe grupuri
portant, n sensul subsidiaritatii, pentru sociale total ignorate de sistemul de
moment, poate doar n tarile aparti- securitate sociala.
nnd unor uniuni formale de state, Aparitia si poate extinderea n astfel de
precum UE (vezi si globalizarea politi- sisteme a unor grupuri sociale puternic
cilor sociale). marginalizate, a unei subclase (under-
Am recurs la aceasta "diviziune" a sub- class), fie ea explicata prin cauze
sidiaritatii pentru ca este important ca, structurale sau culturale, nu se dato-
pe de-o parte, institutiile amintite sa se reaza lipsei complete a programelor
completeze atunci cnd raspund cu destinate unor grupuri sociale, ci mai
solutii unei probleme, pe de alta parte, degraba ineficientei anumitor progra-
n interiorul lor (mai ales al institutiilor me sau insuficientei fondurilor desti-
statului, dar pot fi si alte institutii pre- nate lor.
cum bisericile sau ONG-urile puternice Istoricul implicarii statului
organizate la diverse niveluri) trebuie n furnizarea bunastarii sociale
sa existe o complementaritate si o coe-
renta de la nivelul de jos, local sau Potrivit multor autori, radacinile impli-
chiar comunitar, la nivelul central. carii statului n furnizarea bunastarii
sociale a indivizilor se afla n vechile
Rolul statului n aceasta "ecuatie" a
civilizatii precrestine. Dincolo de aju-
subsidiaritatii este acela de a-i prelua,
torul reciproc necesar supravietuirii n
ca o ultima "plasa de siguranta" (safety
comunitatile arhaice, state cu civilizatii
net) pe cei care "scapa" plaselor de
puternice, ulterior disparute, precum
protectie ale celorlalte institutii amintite,
cea a Sumerului, acordau o atentie
ceea ce face ca toate segmentele
deosebita ajutorului acordat celor n
sociale, toti indivizii sa fie protejati si sa
atinga, n virtutea drepturilor lor de nevoie. Macarov (1995) aminteste o
cetateni, cel putin un nivel minim de zeitate sumeriana, Nanshe, preocupa-
satisfacere a nevoilor. ta de justitie sociala si de echitate. Co-
dul lui Hammurabi si reglementarile din
Indiferent de modelul de politica so- Grecia Antica prevedeau si ele obligatii
ciala promovat, n statele occidentale ale societatii (cetatii, statului) de a-i
avansate, abordarea protectiei sociale ajuta pe cei aflati n nevoie n caz de
are o logica interna ce tine de sistem calamitate, foamete, razboi etc. (Tit-
ca ntreg si, cel putin teoretic, nici un muss, 1958; Macarov, 1995). Pentru
grup social nu este complet ignorat de invalizii de razboi si orfanii de razboi
toate institutiile furnizoare de bunasta- statul atenian platea pensii (Macarov,
re sociala. Chiar daca este un rezultat 1995).
al unor principii individualiste, liberale
751
Statul bunstrii
Doua momente istorice au marcat n- cidentale industrializate s-a numit sta-
ceputul implicarii statului modern n tul bunastarii sociale.
furnizarea bunastarii individuale: Le-
Dezvoltarea politicilor sociale: cauze
gea saracilor (The Poor Law) din peri-
majore. De la sfrsitul secolului al XIX-
oada elisabetana (1601) n Marea Bri-
lea si pna n anii '70, politicile sociale
tanie si introducerea modelului asigu-
s-au dezvoltat n mod continuu n tarile
rarilor sociale n perioada cancelarului
capitaliste occidentale. Desi conside-
Bismarck n Germania anilor 1880
ram ca nu se poate vorbi de "state ale
(vezi si asigurari sociale, solidaritate
bunastarii" pna la cel de-al doilea
sociala). Legea saracilor din Marea
razboi mondial, putem remarca n
Britanie enunta responsabilitatea statu-
aceasta perioada procese de extindere
lui pentru persoanele dependente n
a rolului statului n asigurarea buna-
general, dar activitatile concrete de
starii sociale, procese care, chiar daca
prevenire a cersitului si de atragere a
nu au avut amploarea celor postbelice
saracilor n activitati lucrative reveneau
(n special din deceniile 6 si 7 ale se-
n grija comunitatilor locale, a parohiilor
colului al XIX-lea), au contribuit la cres-
(vezi Pierson, 1991; Thane, 1982; Ma-
terea bunastarii sociale si a drepturilor
carov, 1995; Barr, 1998).
cetatenesti si au creat o baza pentru
Introducerea pentru prima data a mo- reformele sociale radicale ulterioare.
delului asigurarilor sociale i este atri-
Perioada de dinaintea primului razboi
buita cancelarului von Bismarck, n
mondial este una a inovatiilor sociale si
Germania, ncepnd cu 1871. Motivele
a straturilor timide n implementarea
care l-au determinat pe acesta sa in-
unor programe sociale, de obicei pe
troduca legi de protectie sociala bazate
grupuri restrnse, formate n special
pe contributie (la un fond administrat
din angajati. Initiatorii acestor progra-
de stat) nu erau umanitare, ci mai de-
me si motivatiile lor nu au avut prea
graba politice, loialitatea functionarilor
multe n comun cu social-democratia
de stat si ulterior a altor angajati fiind
sau sindicatele, factori care au im-
extrem de importanta pentru puterea
pulsionat n mare masura politicile so-
centrala reprezentata atunci de can-
ciale ulterioare, sau cu idei de tipul
celar. Desi multe tari (n special euro-
"justitie sociala", "egalitate", "solidari-
pene) au urmat imediat modelul Ger-
tate sociala", "umanism" etc., aflate n
maniei, alte tari au introdus mult mai
avanposturile reformelor sociale din
trziu aceleasi legi (n special SUA,
statul bunastarii. Nevoia unei anumite
Canada si Australia) (vezi Pierson,
stratificari sociale ori a sporirii loialitatii
1991).
(n cazul Germaniei lui Bismarck),
ntorcndu-ne la Legea saracilor, daca interese nationale pragmatice, precum
varianta sa initiala a avut mai degraba starea de sanatate fizica a soldatilor
o nsemnatate simbolica si teoretica, britanici n timpul razboaielor purtate n
variantele ulterioare, din secolul al XIX- colonii, au fost de cele mai multe ori
lea, au pregatit terenul pentru reforme- cauzele sau pretextele primelor pro-
le sociale majore din secolul al XX-lea grame sociale introduse.
care au condus la ceea ce n tarile oc-
752
Statul bunstrii
n aceeasi perioada si mai ales dupa Pe acest fond, a fost redusa sub-
primul razboi mondial, o serie de pro- stantial mortalitatea infantila si a cres-
cese si evenimente au influentat major cut constant speranta de viata, deci
si au impulsionat dezvoltarea functiei populatia vrstnica. "De exemplu, n
de protectie sociala a statelor. Iata-le Anglia si Tara Galilor, speranta de
prezentate pe scurt, mpreuna consti- viata a femeilor la nastere a crescut
tuindu-se, de fapt, ntr-un tablou al ntre 1900 si 1967 de la 49,4 la 74,1
factorilor care au determinat extinderea ani" (Pierson, 1991, p. 113).
politicilor sociale anterioare statului Datorita cresterii sperantei de viata,
bunastarii si au favorizat aparitia ponderea populatiei vrstnice n n-
acestuia: treaga populatie a crescut, presiunea
1. Impactul procesului de industriali- sociala pentru programe destinate
zare si urbanizare. Extinderea pro- acestei categorii de populatie (pensii,
ductiei industriale la scara larga a asistenta medicala etc.) crescnd pro-
produs o migratie a fortei de munca din portional. n acelasi timp, a sporit dife-
mediul rural spre cel urban, puternice rentierea dintre cei care lucrau si
procese de urbanizare, cresterea aveau venituri si cei care nu lucrau (fe-
populatiei oraselor, aparitia stilurilor de meile casnice, copiii, somerii, batrnii)
viata urbane si a unei populatii mun- si care trebuia sa fie protejati ntr-un
citoresti urbane dependente de resur- anumit fel. Introducerea primelor pro-
sele industriale si mult mai vulnerabila grame sociale (asigurari de accident,
la procese economice negative pre- boala, ajutor de somaj, pensii) a sporit
cum crizele economice. Ulterior, multi diferentierea dintre angajati si "cas-
dintre muncitorii urbani a trebuit sa de- nici", aceste prime politici sociale fiind
vina muncitori calificati sau cadre de de obicei legate de statutul ocupational
conducere si administrative, s-au orga- si destinate angajatilor sau fostilor
nizat n sindicate, n alte forme de pro- angajati.
movare a intereselor lor specifice (cor- 3. ntarirea statelor-natiune. Pe fon-
poratii, uniuni etc.) si au facut presiuni dul industrializarii si al cresterii eco-
n momentele de criza pentru, spre nomice, statele-natiune au devenit mai
exemplu, recunoasterea somajului ca centralizate si mai puternice din punct
o conditie n care muncitorii se aflau de vedere economic. Industrializarea a
involuntar n imposibilitatea de a gasi o marit puterea si resursele guvernelor
slujba platita. Pe de alta parte, indus- centrale, a sporit capacitatea de comu-
trializarea a favorizat, n timp, aparitia nicare (telegraf, tren, radio, presa
clasei mijlocii care, mai ales n peri- scrisa) si de supraveghere si control a
oada postbelica, a avut un rol crucial n puterii centralizate, a favorizat dezvol-
sustinerea existentei si cresterii statului tarea administratiei centrale de stat,
bunastarii (Pierson, 1991; E. Zamfir, crend bazele institutionale ale imple-
1995). mentarii unor programe si politici so-
2. Explozia demografica si schimba- ciale de anvergura. Pe de alta parte,
rea compozitiei populatiei. Procesul aceste procese au fost nsotite de
de industrializare a fost nsotit de un cresterea coeziunii interne, de un
proces de crestere rapida a populatiei. proces de "pacificare interna" datorat
753
Statul bunstrii
formularii, promovarii si constientizarii politicilor sociale si aparitia statului

existentei unor interese nationale. bunastarii a fost de natura politica, ei
4. Dezvoltarea democratiei (politice), asociind bunastarea sociala cu prin-
cresterea drepturilor politice ce- cipiile politicii social-democrate. Pentru
tatenesti. Sfrsitul secolului al XIX-lea Esping-Andersen, spre exemplu, "isto-
si nceputul secolului al XX-lea au adus ria coalitiilor claselor politice este cea
cu ele, treptat, raspndirea dreptului de mai decisiva cauza a fluctuatiilor sta-
vot pentru barbati, care ulterior s-a tului bunastarii" (1990, p.1). Daca pen-
transformat n drept de vot universal. n tru marxism si marxisti precum
acelasi timp, au aparut si s-au dez- O'Connor, Offe sau Grough, statul
voltat partidele politice social-demo- bunastarii reprezenta pna de curnd
crate si a crescut participarea lor la (si poate mai reprezinta nca) "un fe-
luarea deciziilor. Problemele sociale nomen tranzitoriu" pe drumul spre
sau problemele politice ale claselor societatea socialista egalitara si n
muncitoare au fost si ele promovate acelasi timp un fenomen contradictoriu
din ce n ce mai sustinut de partidele datorita incompatibilitatii dintre valorile
de stnga sau de sindicate. socialiste promovate de acesta si va-
lorile capitaliste promovate de piata,
Toate acestea au dus n mod treptat la pentru social-democratie acesta a re-
cresterea drepturilor cetatenesti ale prezentat o creatie a miscarilor munci-
unor straturi sociale largi, dar margina- toresti democratice, precum si o ntru-
lizate pna atunci n cadrul vietii politice pare a valorilor colectiviste si egalitare
(e.g., muncitorii, fermierii) (Piersen, ale socialismului. Pentru social-demo-
1991). cratia suedeza, spre exemplu, tranzitia
Unii autori considera ca altele au fost la socialism implica o serie de stadii:
cauzele majore ale dezvoltarii statului primul stadiu presupunea o democratie
bunastarii, dar nimeni nu neaga im- politica, cu ntarirea puterii partidelor
portanta acestor prime patru procese de stnga si a sindicatelor, al doilea
aparute pe fondul dezvoltarii industriale stadiu asocia social-democratiei statul
a societatii capitaliste. Practic, "fara bunastarii pentru asigurarea protectiei
aceste procese de baza ale in- sociale, acesta fiind privit ca un "com-
dustrializarii (cresterea productiei in- promis istoric" dintre munca si capital,
dustriale, cresterea economica, urbani- care va pregati societatea pentru cel
zare, schimbare demografica, dezvol- de-al treilea stadiu, al democratiei eco-
tare statala) ar fi fost imposibil de ima- nomice (Mishra, 1993).
ginat statul bunastarii modern" Esping-Andersen (1990) remarca nsa
(Pierson, 1991, p. 14). De fapt, aceste
un paradox n cadrul teoriei mobilizarii
procese au determinat aparitia unor
clasei muncitoare: faptul ca primele
nevoi sociale urgente care nu au mai
reforme sociale au fost lansate, de
putut fi satisfacute de familia
fapt, de conservatori si de liberali. El
traditionala, de comunitate sau de
considera ca, din perspectiva indivi-
piata (Espring-Andersen, 1990).
zilor, nevoile muncitorilor (evidentiate,
5. Cresterea puterii politice a social- printre altele, si de cercetari precum
democratiei. Pentru alti autori, factorul cele conduse de Seebohm Rowntree
decisiv care a determinat extinderea n Anglia, prin care s-a conceptualizat
754
Statul bunstrii
si constientizat problematica saraciei si democrate, a avut consecinte majore

subzistentei) au influentat nceperea si asupra dezvoltarii politicilor sociale.
natura reformelor sociale. Pe de alta Esping-Andersen a demonstrat puter-
parte nsa, nceputul reformelor sociale nica legatura statistica (si cauzala) din-
nu a fost determinat de mobilizarea tre puterea social-democratiei ntr-o
muncitorimii ca clasa sociala. n unele tara anume (WCS) si caracterul politi-
tari (de exemplu, Suedia) primele re- cilor sociale din acea tara, o repre-
forme sociale au precedat nceputurile zentare puternica n cabinet a social-
miscarii muncitoresti, n acea perioada democratiei (WCS ridicat) corelnd po-
"clasa muncitoare fiind, de obicei, zitiv cu modelul universalist (social-
obiectul, si nu subiectul, politicilor so- democrat) al politicilor sociale.
ciale" (Esping-Andersen, 1990, p. 108). Facnd nsa o diferenta necesara ntre
Ramnnd adeptul teoriilor puterii, n cauzele aparitiei si dezvoltarii statului
analiza evolutiei politice sociale, bunastarii, pe de-o parte, si cauzele
Esping-Andersen considera ca, pentru structurarii modelelor de stat al buna-
o teorie care sa lucreze, "actorul" tre- starii (care s-au cristalizat mai trziu si
buie sa fie "un anumit mod de structu- care sunt prezentate n cadrul terme-
rare a claselor politice", si nu "mobiliza- nului modele de politici sociale), pe de
rea clasei muncitoare" sau "clasa mun- alta parte, consideram ca miscarile
citoare" nsasi, asa cum se proce- muncitoresti n general si social-demo-
deaza de obicei (ibidem, p. 108). El si cratia n special au influentat mai putin
construieste ca indicator ponderea lo- aparitia si dezvoltarea politicilor sociale
curilor n cabinet (engl., weighted ca- si mai mult modelele de politici sociale,
binet shares - WCS) pentru partidele care, de fapt, tin de perioada statului
de stnga, comparnd perioada 1918- bunastarii propriu-zis (perioada post-
1949 cu perioada 1949-1980, n ultima belica).
ponderea partidelor de stnga fiind 6. Compromisul istoric prilejuit de
mult mai mare si dezvoltarea politicilor criza economica si raspunsul la
sociale mai accelerata. Sindicatele aceasta: New Deal-ul american. Pe
sunt oarecum neglijate, influenta lor lnga procesele amintite mai sus, care
fiind considerata ca inclusa n cea a au jucat roluri importante n aparitia si
partidelor parlamentare aliate. Esping- dezvoltarea politicilor sociale, cteva
Andersen atentioneaza totusi ca parti- evenimente majore s-au constituit, de
dele crestine si catolice si-au atras asemenea, prin repercusiunile avute,
sprijinul multor muncitori, afectnd ast- n cauze majore ale dezvoltarii poli-
fel pozitiile partidelor socialiste si mun- ticilor sociale.
citoresti, si ca mobilizarea politica con- Crizele economice, printre care cele
fesionala a "filtrat" ntr-o oarecare ma- declansate n 1929 si 1973 (criza pe-
sura cererile clasei muncitoare pentru trolului), sau razboaiele mondiale sunt
politici sociale (Esping-Andersen, 1990). doar cteva dintre acestea.
Cauza principala sau nu, modul de Crahul financiar al bursei din New York
structurare a claselor politice, cu in- urmat de marea depresie economica
fluenta miscarii muncitoresti prin inter- din anii '30 a prilejuit si aparitia unor
mediul ideologiei si al partidelor social- probleme sociale foarte grave, cum ar
755
Statul bunstrii
fi somajul de masa, saracia, foametea asigurarii asistentei pentru copii sa-
etc. America, n primul rnd, dar si alte raci, orbi si batrni;
state si regiuni ale globului au resimtit ajustarea fondurilor federale pentru
din plin efectele recesiunii economice. cheltuielile statului n reabilitarea
Criza economica a provocat practic vocationala, asigurarea sanatatii
doua reactii majore n capitalismul mamelor si copiilor, ajutor pentru
occidental: copiii invalizi.
a) n plan economic, s-a resimtit Desi masurile legislative din 1935 au
nevoia cresterii influentei statului realizat un salt substantial n politicile
n economie pentru a putea pre- sociale americane, ele au fost destul
veni, n viitor, prabusirea siste- de limitate comparativ cu dimensiunea
mului economic de piata, liberal. problemelor sociale din acea perioada
Teorii economice, precum aceea (Pierson, 1991).
a lui J.M. Keynes, au fost rapid Datorita structurii federale si influentei
raspndite si au influentat radi- mari a guvernelor locale n implemen-
cal gndirea economica. tarea politicilor sociale, datorita influ-
b) n plan social, datorita gravitatii entei slabe a sindicatelor si miscarilor
problemelor sociale aparute ca de stnga n SUA si specificului in-
efect al crizei economice, att dividualist al societatii si culturii ame-
grupurile de interese, ct si statul ricane, n timp, "caracterul social de-
au constientizat necesitatea unor mocratic al New Deal-ului la fel de pu-
sisteme de asigurari sociale si ternic ca al social-democratiei scandi-
protectie sociala adecvate. So- nave contemporane" (Esping-Ander-
merii, copiii, batrnii aveau ne- sen, 1990, p. 28) s-a diminuat, statul
voie, iar ntr-un stat modern bunastarii american ramnnd cel mai
trebuia sa aiba si dreptul, de a fi "subdezvoltat" si rezidualizat dintre
protejati de saracie, boli, mizerie cele ntlnite n tarile occidentale avan-
sau ignoranta. sate. Efectul New Deal-ului din anii '30
n SUA, statul cu economia cea mai trebuie nsa mentionat ca unul de im-
puternica, dar cu politici sociale re- portanta majora pentru SUA.
strnse sau inexistente, imediat dupa Exemplul american nu a fost singular.
atenuarea crizei economice, a fost ela- Pentru cteva alte state, anii '30 au n-
borata o legislatie care, n special prin semnat ani de reforme serioase n po-
legea din 1935, a pus bazele siste- liticile sociale. n Danemarca, spre
mului de asigurari sociale si asistenta exemplu, n 1933 a avut loc "marea re-
sociala american, crend ceea ce s-a forma sociala", care a nsemnat elabo-
numit "semistatul bunastarii" american rarea unui pachet de legi sociale foarte
(Pierson, 1991, p.120). Legea din 1935 larg (ibidem).
prevedea: O cotitura serioasa n evolutia politicilor
programe de asigurare de somaj si sociale a avut loc si n Suedia dupa
pentru pensiile de batrnete admi- 1932, anul n care, probabil si ca efect
nistrate de guvernul federal; al crizei mondiale, social-democratia a
ajutoare federale pentru statele ajuns la putere pentru prima data si
membre ale federatiei, cu scopul pentru multa vreme. Guvernul format
756
Statul bunstrii
de Partidul Social Democrat (42%) cu Titmuss considera ca un razboi total
sprijinul Partidului Agrarian (care a precum cel de-al doilea razboi mondial
asigurat majoritatea parlamentara) a a produs o uriasa solidaritate sociala n
lansat, ntre 1933 si 1938, un pachet rndul populatiei britanice, solidaritate
de legi care, potrivit lui Pierson, pot fi care a creat premisele acceptarii soci-
considerate chiar baza politicilor eco- ale si chiar a determinat aparitia poli-
nomice keynesiene, "principala compo- ticilor sociale egalitare din timpul si de
nenta a statului bunastarii, si nu doar dupa razboi.
simple inovatii n politicile sociale" Circumstantele create de starea de
(Pierson, 1991, p. 123). razboi au determinat ntotdeauna
Toate aceste miscari ne ndreptatesc schimbari n viata sociala. Un guvern
sa afirmam ca, pentru procesul de dez- care se confrunta cu un astfel de
voltare a politicilor sociale, criza eco- eveniment devine mult mai preocupat
nomica din anii '30, ca si primul si mai de numarul si mai ales de calitatile
ales cel de-al doilea razboi mondial au (fizice, intelectuale) ale populatiei, n
constituit evenimente de importanta special ale celor angajati direct n con-
majora. fruntare, membrii armatei. Este bine-
7. Influenta razboiului asupra poli- cunoscut exemplul Marii Britanii, tara a
ticilor sociale. Ideea ca razboaiele au carei populatie a aflat cu stupoare
influentat politicile sociale este binecu- dupa razboiul cu burii de la nceputul
noscuta n literatura de specialitate secolului ca foarte multi tineri erau
occidentala. Titmuss, T.H. Marshall, A. inapti pentru serviciul militar. Rapoar-
Marwick sau A. Giddens sunt doar tele despre trupe publicate dupa raz-
ctiva dintre autorii care au sustinut-o boiul sud-african subliniau ca "dete-
si au popularizat-o dupa cel de-al doi- riorarea graduala a capacitatilor fizice
lea razboi mondial. Dar, ca multe alte ale recrutilor trebuie n viitor evitata"
idei vehiculate n stiintele sociale n
(apud Titmuss, 1958, p. 80). Masurile
perioada contemporana, ea si are "ra-
pentru nlaturarea acestei situatii nu
dacina" n scrierile Greciei Antice. Ri-
chard Titmuss, cel care a lansat a- s-au lasat asteptate: n 1906, s-a
ceasta idee n 1955 printr-un eseu nfiintat n Marea Britanie un serviciu
celebru, preciza ca a fost inspirat de medical scolar, s-a introdus masa gra-
un fragment din Plutarh, n care acesta tuita pentru elevii de la scolile ele-
descria evacuarea populatiei civile din mentare, a nceput o campanie de re-
Atena ca urmare a invaziei persane din ducere a mortalitatii infantile, iar pentru
480 .e.n. recruti s-au introdus standarde clare si
Masurile luate de autoritatile orasului obligatorii (Titmuss, 1958).
Troezen pentru a satisface necesitatile Consecintele razboiului n plan social
refugiatilor atenieni (batrni, femei si nu s-au limitat nsa la preocuparea
copii) au fost considerate de Titmuss pentru calitatea recrutilor. Dupa primul
"un plan, o politica sociala concertata" razboi mondial, un val de schimbari
si au devenit sursa de inspiratie pentru sociale a cuprins majoritatea statelor
o analiza a interdependentei dintre lumii, n cele mai multe cazuri contri-
razboi si politicile sociale n Marea buind la reducerea inegalitatii sociale:
Britanie (Titmuss, 1958, p. 77). educatie obligatorie pentru copii (ori
757
Statul bunstrii
cresterea duratei scolii obligatorii n ganizational. Se creeaza o criza a lo-
tarile avansate), dreptul de vot univer- cuintelor att prin distrugerea unor lo-
sal, cresterea procentului de femei pe cuinte, ct si prin reducerea drastica a
piata muncii, reducerea foarte mare a constructiei de locuinte pe durata raz-
somajului etc. boiului.
n ciuda tuturor acestor schimbari, n Razboiul total implica, n sens foarte
perioada interbelica, inegalitatile soci- general, o crestere a responsabilitatilor
ale s-au pastrat n majoritatea statelor guvernantilor pentru bunastarea po-
lumii. Cel de-al doilea razboi mondial a poarelor lor, n special prin controlul
provocat nsa n Europa schimbari productiei si distributiei resurselor rare,
politice si sociale fara precedent. Au precum alimentele si combustibilul, si
aparut statele comuniste din estul prin asistenta pe care trebuie sa le-o
Europei, Germania a fost divizata etc. acorde acelora care au ramas fara
Situatia Marii Britanii n timpul razbo- locuinte datorita evacuarii ori datorita
iului a fost unica. Ea a fost singura tara atacurilor aeriene. "Experienta razboiu-
care a luptat de la nceputul pna la lui total are astfel efect asupra princi-
sfrsitul razboiului, dar nu s-a confrun- piilor politicilor sociale, dar si a meto-
tat cu o invazie, suportnd doar atacuri delor de administrare a societatii"
aeriene. Ea a "traversat" perioada (Marshall, 1965, p. 78).
acestui "razboi total" fara sa fi cunos- n timpul unui razboi total (precum cel
cut dezorganizarea sociala sau politica de-al doilea razboi mondial), conform
si l-a ncheiat victorioasa. "Aceste cir- lui Titmuss (1958), se schimba radical
cumstante ne ajuta sa ntelegem de ce si atitudinile populatiei. Faptul ca oa-
conceptul de stat al bunastarii menii trebuie sa se ajute reciproc (de
(welfare state) a aparut pentru prima exemplu, refugiatii sau ranitii trebuie
data n Marea Britanie" (Marshall, ajutati), faptul ca sunt supusi unor
1965, p. 78). amenintari comune (exemplul men-
Asertiunile anterioare necesita cteva tionat de Titmuss este amenintarea
precizari. Conceptul de "razboi total" populatiei britanice cu invazia, dupa
utilizat de Marshall (1965), dar si de alti Dunkirk) ori faptul ca au un adversar
autori se refera la razboiul de tip mo- comun creeaza o solidaritate sociala
dern, care, prin proportiile sale, anga- fara precedent si distruge barierele
jeaza toate resursele unei natiuni (eco- sociale (de exemplu, diferentele de
nomice, umane) si afecteaza ntregul status sau cele culturale dintre oraseni
sistem social (nu numai armata, ca si sateni), atitudinile publice devenind
multe dintre razboaiele traditionale). mult mai egalitare. Pe acest fond, se
Un astfel de razboi are, potrivit lui pot elabora si implementa reforme
Marshall, efecte sociale predictibile sociale cu caracter egalitar (universal),
asupra natiunilor angajate n lupta. El precum au fost cele promovate de
reduce drastic sau chiar anuleaza so- Beveridge sau Bevan n timpul si mai
majul, datorita mobilizarii unor muncitori, ales dupa cel de-al doilea razboi
dar si cresterii cererii pentru industria mondial, reforme care au pus bazele
de razboi. Serviciile medicale se dez- statului bunastarii n Marea Britanie
volta din punct de vedere tehnic si or- (Titmuss, 1958).
758
Statul bunstrii
Situatia speciala a Marii Britanii dupa tarea cu invazia de la Dunkirk a avut o
1945 a fost datorata deci, pe de-o influenta uriasa asupra atitudinilor pu-
parte, cresterii atitudinilor egalitare la blice sunt doar un mit (Marwick, 1977,
nivel social (consecinta a razboiului p. 161). Clar inspirat de Titmuss, Mar-
valabila si pentru alte state europene), wick mentioneaza patru dimensiuni
dar si conditiei de nvingator (de ase- sub care razboiul total afecteaza socie-
menea, valabila si n alte cazuri) si mai tatea: prima se refera la distrugerea
ales de tara care nu a cunoscut invazia proceselor si relatiilor de dinainte de
sau dezorganizarea sociala si politica razboi (de exemplu, mase de populatie
ce decurge automat dintr-o astfel de si- migreaza datorita raidurilor aeriene si
tuatie. bombelor inamice). A doua dimensiune
este testarea institutiilor existente n
"Permisivitatea" unei societati cu atitu-
timpul razboiului. Potrivit lui Marwick,
dini egalitare si solidaritatea sociala, pe
sistemul medical britanic, de exemplu,
de-o parte, conditiile economice relativ
a fost testat n timpul razboiului, gasit
bune (datorita pierderilor relativ reduse
necorespunzator si, ca urmare, nlocuit
si conditiei de nvingator), pe de alta dupa razboi de Serviciile de Sanatate
parte, precum si moralul ridicat al Nationale. n al treilea rnd, razboiul
populatiei conferit de cstigarea razbo- total determina cresterea participarii n
iului au creat conditiile sociale, dar si cadrul fortei de munca a grupurilor so-
economice necesare pentru implemen- ciale anterior subreprezentate, datorita
tarea unor politici sociale foarte costi- chemarii sub arme a unui numar mare
sitoare pentru statul britanic. Explica- de barbati. A patra dimensiune este
tiile date de Titmuss si Marshall par efectul psihologic. Marwick considera
plauzibile, mai ales ca ele sunt sus- ca razboiul total este un eveniment
tinute de reformele cu caracter egalitar emotional si psihologic "comparabil cu
si universal implementate n acea pe- marile revolutii din istorie" (apud Smith,
rioada, dar si de un eveniment dificil de 1986, p. IX).
explicat n alte circumstante: Winston Au existat si alti autori care au sustinut
Churchill, celebrul prim-ministru bri- influenta razboiului asupra statului bu-
tanic din timpul razboiului, recunoscut nastarii, cum ar fi A. Giddens (1985).
ca un artizan al victoriei tarilor aliate, Altii au exprimat rezerve, considernd
personalitate extrem de populara n ca aceasta influenta nu poate fi ana-
Marea Britanie n acea perioada, a lizata (abordata) ca o legatura cauzala
pierdut primele alegeri libere de dupa directa (Esping-Andersen, 1990). Din
razboi pentru ca a candidat din partea punctul nostru de vedere, argumentele
Partidului Conservator, de dreapta. teoretice prezentate mai sus mpreuna
Numarul mare de voturi acordate labu- cu schimbarile sociale uriase care au
ristilor care au cstigat acele alegeri urmat dupa ultimele razboaie impor-
probeaza, consideram noi, atitudinea tante sunt suficiente pentru a valida
dominant egalitara n societatea brita- ipoteza influentei pe care razboiul (n
nica din acea perioada. special cel total) a avut-o asupra poli-
Arthur Marwick a criticat nsa anumite ticilor sociale.
puncte de vedere ale lui Titmuss, apre- n ultimii ani, impactul celui de-al doilea
ciind ca parerile potrivit carora amenin- razboi mondial asupra politicilor soci-
759
Statul bunstrii
ale a fost pus sub semnul ntrebarii de tanta majora. Merita amintita n acest
mai multi autori. S-a spus, de exemplu, punct ipoteza potrivit careia politicile
ca: sociale au fost introduse n sistemul ca-
a) experienta interventiei masive a pitalist ca o reactie-antidot la socialism
statului n economie prin planifi- sau comunism, mai ales dupa aparitia
care nregistrata n perioada raz- URSS si a blocului tarilor comuniste
boiului nu a fost foarte eficienta; (Marshall, 1975). Drept argument n
b) suportul pentru politicile sociale sprijinul acestei idei este adesea ve-
universaliste nu a aparut n rela- hiculat faptul ca primele reforme sociale
tie cu acceptarea extinderii largi au fost promovate de conservatori,
a drepturilor cetatenesti, ci ca ur- liberali sau crestin-democrati.
mare a perceperii de catre cei Mai recent, unii autori au ntarit afir-
privilegiati a pericolului unui vii- matiile mai vechi privind statul buna-
tor incert, comun tuturor; starii - reactie de aparare a capitalis-
c) presiunea pentru reforme soci- mului si economiei de piata la ideologia
ale a venit mai putin dinspre ra- socialista si comunista, n special n
dicalizarea cetatenilor si mai perioada razboiului rece - prin prog-
mult dinspre sindicatele puternic nosticarea unor schimbari structurale
ntarite prin ocuparea totala a serioase n politicile sociale viitoare (ce
fortei de munca n timpul razbo- vor conduce la reducerea rolului sta-
iului. Pe de alta parte, multi au- tului n protectia sociala), ca efect al
tori au afirmat ca reformele pro- prabusirii comunismului n Europa de
puse de Beveridge au repre- Est si al ncetarii razboiului rece
zentat doar partial noutati, ca n (Mishra, 1993).
mare masura ele au continuat si
Modalitati de extindere a statului
dezvoltat initiative si programe
anterioare, iar "consensul social" bunastarii
pe baza caruia se spune ca s-a Exista mai multe opinii privind moda-
dezvoltat statul bunastarii brita- litatile de raspndire a politicilor sociale
nic imediat dupa 1945 a fost n lumea capitalista. Desigur, gradul de
mult mai limitat dect se crede industrializare, spre exemplu, a influen-
sau chiar a fost inexistent tat rapiditatea cu care au fost introduse
(Addison, 1977; Taylor-Gooby, reformele sociale. Dar unii autori
1985; Pierson, 1991). considera ca, dincolo de context si de
8. Politicile sociale occidentale, re- cauzele amintite anterior, raspndirea
actie la aparitia blocului comunist. politicilor sociale s-a realizat:
Desigur, factorii identificati mai sus au a) datorita unor necesitati ce au
avut, att mpreuna, ct si fiecare n precedat inovatia sociala, unor
parte, o influenta majora asupra dez- preconditii;
voltarii politicilor sociale. Importanta b) prin difuziune (printr-un proces de
fiecarui proces sau eveniment n parte imitare) a inovatilor aparute n
este greu de stabilit si a fost, probabil, politicile sociale (Pierson, 1991).
mult diferita de la o tara la alta.
Este foarte interesant ca, indiferent de
Alte procese, evenimente sau factori locul sau timpul n care programele
contextuali au avut, probabil, o impor-
760
Statul bunstrii
sociale au aparut, ele au avut aproxi- Politicile sociale n perioada
mativ aceeasi succesiune. Pot fi iden- postbelica: aparitia statului
tificate trei caracteristici majore ale bunastarii propriu-zis
aparitiei si raspndirii politicilor sociale: Perioada imediat urmatoare celui de-al
ca succesiune, compensatiile pen- doilea razboi mondial a fost extrem de
tru accidente industriale ale munci- favorabila dezvoltarii politicilor sociale.
torilor au fost, n cele mai multe ca- Practic, n toate statele angajate n raz-
zuri, prima masura adoptata. Au ur- boi, au fost create conditii deosebite
mat asigurarile de boala si inva- pentru extinderea programelor de poli-
liditate, pensiile de vrsta si, dupa tici sociale existente si implementarea
aceea, ajutorul de somaj; altora noi. Asa cum am aratat anterior,
acoperirea diferitelor categorii de razboiul a ntarit influenta statului n
populatie a urmat si ea un traseu economie, a asigurat ocuparea totala a
aproape identic de la o tara la alta. fortei de munca n cadrul industriei de
S-a nceput cu angajatii din sec- razboi, a sporit solidaritatea sociala
toarele strategice si mai periculoase datorita pericolelor comune la care n-
(de exemplu, din minerit), masurile treaga populatie a tarii era supusa si a
s-au extins apoi la toti angajatii creat, pe de alta parte, o nevoie acuta
industriali, apoi la muncitorii din de locuinte si bunuri de larg consum,
agricultura, apoi la cei direct depen- datorita distrugerilor nregistrate. Acest
denti de angajati si la mostenitorii/ context a fost foarte favorabil, pe de-o
succesorii angajatilor asigurati. Sta- parte, introducerii unor politici sociale
diul urmator a inclus muncitorii pe universaliste, pe de alta parte, im-
plementarii ideilor economice promo-
cont propriu, n final masurile extin-
vate de Keynes, avnd ca piloni centrali
zndu-se la ntreaga populatie (la
cresterea rolului statului n reglarea pro-
toti cei recunoscuti drept cetateni ai
ceselor economiei de piata si stabilirea
statului);
ca obiectiv a "somajului zero".
trasee similare au existat si n cazul
extinderii programelor. Extinderile Evolutia politicilor economice si a politi-
programelor mai vechi s-au facut n cilor sociale a fost cea previzibila:
general prin largirea criteriilor de "compromisul istoric" dintre principiile
eligibilitate (accentuata la mai multi economiei de piata si cele ale pro-
beneficiari) si prin prevederea unor tectiei sociale realizate de stat s-a ma-
beneficii mai mari (generoase). terializat n statele bunastarii care s-au
Ultimele extinderi s-au bazat pe o constituit si dezvoltat n Europa Occi-
aplicare mult mai putin restrictiva a dentala si America de Nord, dar si n
definitiilor eligibilitatii si, din anii '60, tari precum Japonia.
pe trecerea de la o suma fixa ge- Prima perioada a fost una a recon-
nerala la ajutoare calculate n functie structiei.
de venituri. De asemenea, s-a trecut Desi afectata de bombardamentele
treptat de la asigurarea voluntara la inamice, Marea Britanie a pornit n re-
cea obligatorie (Pierson, 1993; constructia economiei cu marele avan-
Thane, 1982). taj al singurei tari beligerante din
Europa pe al carei teritoriu nu s-au
761
Statul bunstrii
purtat lupte. n plus, influenta unor re- serviciului national de sanatate a fost
formatori precum Beveridge si Bevan votata, un merit deosebit n elaborarea
sau Butler (un liberal, un socialist si un ei avndul Aneurin Bevan, un om po-
conservator) sau a unor economisti de litic de stnga.
marca precum Keynes a contribuit la Legea asigurarilor nationale si Legea
dezvoltarea mai rapida a statului buna- asistentei nationale, votate n 1946,
starii n Marea Britanie. n celebrul sau respectiv 1948, prevedeau un sistem
raport, publicat n 1942, lordul Beve- de ajutoare universale fixe pentru pen-
ridge propunea ca obiectiv al statului sii, boala si somaj, pentru barbatii si
britanic postbelic nfrngerea celor femeile asigurate si sotiile (sotii) lor,
"cinci giganti": lipsurile, boala, igno- precum si o schema nationala de asis-
ranta, mizeria si inactivitatea. Desi nu tenta sociala bazata pe testarea mij-
toate propunerile sale au fost realizate, loacelor, ca o retea de siguranta pen-
o "serie" legislativa fara precedent a tru aceia pe care sistemul asigurarilor
pus bazele reformei politicilor sociale. sociale nu-i acoperea (Thane, 1982).
Cele mai importante legi au fost: legea
Cu aceste prevederi legale implemen-
educatiei (1944), Legea asigurarii na-
tate rapid si cu un guvern liberal care
tionale si legea serviciilor de sanatate
si-a stabilit, sub influenta lui Keynes,
nationale.
ca obiectiv strategic atingerea "so-
n domeniul educatiei, a crescut vrsta majului zero" fara inflatie, Marea Bri-
de absolvire a scolii obligatorii, s-au tanie a devenit relativ repede un stat al
desfiintat taxele pentru nvatamntul bunastarii sociale, dupa opinia autorilor
secundar de stat si s-au marit substan- anglo-saxoni, primul de acest fel.
tial att bursele acordate studentilor, Prin institutionalizarea tot mai accen-
ct si fondurile alocate universitatilor tuata a rolului statului att n reglarea
(Thane, 1982). proceselor economice, ct mai ales n
Discutiile privind reforma n domeniul asigurarea protectiei sociale, statul
sanatatii au fost purtate si nainte, si n bunastarii keynesian si-a asigurat o
timpul razboiului. n timpul razboiului, existenta relativ stabila de cteva de-
un Serviciu Medical de Urgenta (EMS) cenii. Cresterea economica a fost fara
a fost nfiintat sub forma unei agentii precedent si ea a atras dupa sine o
centralizate a statului, destinata asigu- crestere continua a cheltuielilor sociale
rarii serviciilor pentru victimele raidu- n deceniile V si VI. n acelasi timp, so-
rilor aeriene. Personalul medical (me- majul, "boala" cea mai grava a capi-
dici si asistente) era angajat si platit talismului, a scazut foarte mult, n anii
direct de stat. Propunerea privind un '60 nregistrndu-se n mai toate sta-
serviciu national de sanatate disponibil tele occidentale, pentru perioade mai
pentru toti cetatenii a fost lansata att scurte sau mai lungi, ceea ce s-a numit
de catre Comisia Medicilor n 1942, ct "somajul zero", un fenomen social-eco-
si prin intermediul Raportului Beve- nomic pozitiv pe termen scurt, dar cu
ridge, publicat n acelasi an. Dupa n- repercusiuni negative pe termen lung,
delungi discutii si conflicte de interese asa cum se va vedea.
ntre asociatiile medicilor si cele ale Iata indicatorii cei mai semnificativi
asistentelor medicale, n 1946 Legea pentru aceasta perioada "de crestere
762
Statul bunstrii
si prosperitate fara precedent, cu for- statului n economie" (Pierson, 1991,
me noi si variate de interventie a p. 128).
Indicatorii economici si sociali a sapte state capitaliste occidentale din

"perioada de aur" a statului bunastarii keynesian (1950-1976)
Indicatorul Procentajele cresterii Cheltuielile Rata somajului ca
anuale medii a PNB sociale ca procentaj din
procentaj din PNB totalul fortei de munca
Perioada 1950- 1960- 1973- 1960 1975 1959- 1975 1983
Tara 1960 1973 1981 1967
Canada 4,0 5,6 2,8 11,2 20,1 - - -
Franta 4,5 5,6 2,6 14,4 26,3 0,7 4,1 8,0
RFG 7,8 4,5 2,0 17,1 27,8 1,2 3,6 8,0
Italia 5,8 5,2 2,4 13,7 20,6 6,2 5,8 9,7
Japonia 10,9 10,4 3,6 7,6 13,7 1,4 1,9 2,6
Marea Britanie 2,3 3,1 0,5 12,4 19,6 1,8 4,7 13,1
SUA 3,3 4,2 2,3 9,9 18,7 5,3 8,3 9,5
Media 4,4 5,5 2,3 12,3 21,9 2,8 4,7 8,5
Nota: Pentru PNB si somaj datele se ntind pna n 1983, pentru a facilita comparatiile.
Sursa: Pierson, 1991, p.128, 131, 132.
Datele din tabelul anterior sunt eloc- perioada "de aur" a statului bunastarii.
vente pentru ceea ce s-a ntmplat cu Ea a fost urmata de o perioada consi-
statul bunastarii n perioada postbelica. derata a "crizei statului bunastarii":
Pna n 1973 (anul declansarii crizei 1975-1980 si apoi de perioada 1980-
pretului petrolului), cresterile medii 1990 a programelor de austeritate, de
anuale ale PNB au fost n tarile pre- iesire din criza pe baza renuntarii la
zentate de aproximativ 5%. Aceste ideea de "somaj zero", programe n ge-
cresteri economice fara precedent au neral neoconservatoare, precum cele
permis o crestere a ponderii cheltuie- promovate de Thatcher n Marea
lilor sociale n produsul national brut, n Britanie si de Ronald Reagan n SUA.
doar 15 ani, cu aproape 10%, ceea ce (Mishra, 1993; Zamfir, 1995). Dupa
a nsemnat aproape dublarea valorii lor 1990, si aceste programe si-au pierdut
relative n 1975 comparativ cu 1960. n credibilitatea si suportul, rolul statului
acelasi timp, somajul, fenomen social n politicile sociale fiind n prezent din
care "consuma" o pondere importanta nou reconsiderat (vezi Mishra, 1993).
a cheltuielilor sociale, s-a mentinut ex- Ideea "somajului zero" si modalitatile
trem de scazut pentru patru din tari, de realizare a ei n cteva state re-
nregistrnd valori medii de 0,7-1,8% prezentative au fost esentiale pentru
ntr-un interval de opt ani (1959-1967). perioada anterioara crizei petrolului.
Criza economica nceputa n 1973, "Somajul zero" a fost o idee vehiculata
prin cresterea brusca a pretului petro- nca din perioada interbelica, conside-
lului pe piata mondiala, a ncheiat acea rndu-se ca prin ocuparea totala a for-
763
Statul bunstrii
tei de munca se va ajunge la un ca- cu partidele de stnga) trebuie sa

pitalism mai uman si, n acelasi timp, raspunda.
mai productiv. Sustinerea acestei idei a n cadrul matricei institutionale: sindi-
fost diferita de la o tara la alta, situatiile cate, guvern, patronat, aflate n ne-
ierarhizndu-se de la caracterul institu- gocieri centrale, nationale, ideea de
tional "de facto", ca n Norvegia, pna baza a fost recunoasterea si garan-
la situatia "bunelor intentii generale", tarea de catre sindicate si guvernele
ca n SUA (Esping-Andersen, 1990, p. de stnga a drepturilor proprietarilor
163). n realitate, doar cteva tari au privati de a lua independent deciziile n
reusit performanta mentinerii pe ntrea- cadrul firmelor. Conflictele sunt practic
ga perioada postbelica a unui somaj limitate la negocierea modului de dis-
de sub 2-3%, ce poate fi caracterizat tribuire a produsului social.
drept "somaj zero" (Norvegia, Suedia
Un alt model al "somajului zero", de
si Elvetia).
data aceasta diametral opus, a fost
Asa cum pentru ctiva ani, n deceniul SUA (Mishra are alta parere dect
VII, toate tarile occidentale au nre- Esping-Andersen, considernd ca n
gistrat o "convergenta" spre situatia de SUA nu s-a realizat niciodata "somajul
"somaj zero", dupa 1973, acestea par zero"). n SUA, miscarea sindicala a
sa aiba n comun un alt aspect: in- fost organizata incomplet si/sau frag-
capacitatea de a asigura simultan un mentata, iar dialogul privind redistribui-
somaj foarte scazut si o crestere rea nu a fost niciodata institutionalizat.
economica echivalenta echilibrata care n aceasta situatie, apare att problema
sa-l sustina. "dilemei prizonierului" privind raportul
Datorita necesitatii pastrarii eficientei dintre drepturile sociale (salarii, ajutoa-
firmelor private, deci a puterii discre- re) si mentinerea ratei scazute a soma-
tionare a ntreprinzatorilor particulari n jului, ct si problema conducerii libere
cadrul pietei, singurul debuseu prin in- a ntreprinderilor, fara presiuni din par-
termediul caruia se pot realiza restrn- tea sindicatelor sau statului. Sunt favo-
geri salariale sau alte sacrificii ramne rizate astfel strategiile de maximizare a
domeniul public al statului bunastarii. afacerilor si creste nevoia pentru ma-
Iata cteva modele institutionale de suri antiinflationiste ocazionale puter-
existenta a politicilor sociale n peri- nice. Lipsind recunoasterea institutio-
oada postbelica, prezentate de Esping- nala pentru patroni, amenintarea mis-
Andersen: carilor muncitoresti devine, n sine, un
Suedia este de obicei considerata ca obiect de conflict si este considerata
modelul clasic al politicilor sociale so- un obstacol major n calea cresterii
cial-democrate, situatia institutionali- economice.
zata a preocuparii att pentru drepturi Germania, spre deosebire de cele
sociale, ct si pentru ocuparea totala a doua modele prezentate mai sus, a
fortei de munca. Apare nsa "dilema fost ceea ce se cheama un caz con-
prizonierului" pentru cele doua obiecti- trastant. n perioada 1950-1960, ea a
ve amintite, dilema la care n primul urmat modelul tarilor nordice, apoi, n
rnd sindicatele (centralizate, puterni- special dupa 1970, s-a rentors la
ce, de obicei actionnd n concordanta prioritatile antiinflationiste. Modelul ger-
764
Statul bunstrii
man, numit si "modelul economiei so- Aliantele politice, precum "Marea Coa-
ciale de piata", a constat ntr-o crestere litie" din 1966 dintre crestin-democratii
economica rapida, cu stabilitatea pre- (CDU) si social-democratii germani
turilor, laissez-faire n cadrul pietei, dar (SPD) sau coalitia social-democrat-
politici fiscale si monetare restrictive. liberala din 1969 au constituit forme ale
Germania a interzis cresterea bugetu- adaptarii institutionale la presiunea re-
lui postbelic mai rapid dect cresterea distributiva a muncitorimii, mai ales n
PNB. Circumstantele unice n care au conditiile unui somaj foarte scazut. A
fost aplicate aceste programe au con- fost lansata ideea "actiunii concertate"
stat n: ocupatia straina, devastarea ma- (germ., konzertierte Aktion), prin care
siva si divizarea teritoriala ca urmare a s-a urmarit asigurarea unei retele insti-
razboiului. Pentru a-si urma politica tutionale n interiorul careia sindicatele,
economica, masurile luate au fost: patronatul si guvernul sa-si coordo-
autonomia Bancii Centrale (Bun- neze obiectivele referitoare la distribui-
desbank), rezultatul fiind politicile rea si redistribuirea veniturilor (Esping-
monetare restrictive; Andersen, 1990).
marginalizarea "de facto" a Partidu- "Criza" statului bunastarii
lui Social-Democrat si a sindica- si solutiile de iesire din criza
telor, fiind urmarita o presiune
Indiferent de modelele aplicate, tarile
scazuta pentru redistribuire;
capitaliste dezvoltate au trecut printr-o
folosirea ofertei masive a fortei de
perioada de prosperitate economica si
munca din Germania de Est si mai
de dezvoltare fara precedent a politi-
trziu si a muncitorilor straini, astfel
cilor sociale n intervalul 1950-1973.
prevenindu-se presiunile sindicate-
Somajul foarte redus (uneori "somaj
lor pentru cresterea salariilor. "Att
zero") a caracterizat aproape ntreaga
timp ct oferta fortei de munca a
perioada amintita. Acest fenomen a
depasit expansiunea economica,
avut nsa si consecinte care, n timp,
miracolul economic german a putut
s-au dovedit negative att n plan eco-
sa existe si sa se mentina n afara
nomic, ct si n planul politicilor buna-
presiunilor salariale sau a reforme-
starii. Cel mai simplu "traseu" cauzal a
lor sociale majore" (Esping-Ander-
fost, de obicei:
sen, 1990, p.169).
somaj presiune salariala inflatie (datorita

scazut ridicata (datorita devalorizarilor care
ofertei scazute de sa compenseze maririle
forta de munca) salariilor)
Cu o rata mare a inflatiei, dupa cum se cresterea presiunilor inflationiste;

stie, orice economie intra n situatie de frictiuni ntre sindicate sau ntre sin-
criza. Incompatibilitatile unui "somaj dicate si partidele de stnga (da-
zero" sustinut au fost sintetizate de torita divergentei obiectivelor);
Esping-Andersen (1990) sub forma proliferarea actiunilor greviste;
urmatoarelor consecinte: diminuarea activitatilor profitabile;
765
Statul bunstrii
excaladarea presiunilor salariale Criza pretului petrolului impus de
(nregistrata n perioada 1969- OPEC n acel an a constituit nceputul
1973). declinului statului bunastarii n varianta
Solutiile promovate de guverne sau de sa keynesiana, dar, asa cum mentio-
grupurile de interese pentru contraca- neaza Pierson, ea "mai degraba a anti-
rarea acestor consecinte negative au cipat dect a declansat" criza unei so-
fost (n cele mai bune cazuri) valabile cietati capitaliste care deja dadea
doar temporar, fiind n general inca- "semne de dificultati economice"
pabile de succes pe termen lung (1991, p. 144-145).
(ibidem). Acelasi autor sintetizeaza semnificatiile
Aflat n imposibilitatea de a rezista atribuite expresiei "criza statului buna-
presiunilor pentru cresteri salariale (fie starii" astfel:
sub forma veniturilor directe, salariale, criza nteleasa ca punct de cotitura
fie sub forma asa-ziselor "salarii so- n politicile sociale si economice;
ciale" care cresteau mai ales n perioa- criza ca soc exterior (statului), pre-
dele electorale), statul capitalist occi- tul petrolului n toate tarile fiind im-
dental al anilor '70 s-a vazut incapabil pus doar de cele cteva tari expor-
sa mai sustina aceste cheltuieli prin tatoare de petrol grupate n OPEC;
cresterea taxelor. A trebuit ca spe- criza nteleasa ca o problema de
cialistii sa accepte ca principiul nr.1 al lung termen, fara solutie previzibila
keynesismului, "somajul zero", trebuia (Pierson 1991).
repus n discutie, guvernele occiden- Desi opiniile privind existenta unei
tale trebuind sa aleaga ntre menti- crize a statului bunastarii au fost susti-
nerea unei rate foarte scazute a soma- nute de majoritatea autorilor, cei mai
jului (care implica sporirea taxelor, deja
vehementi fiind reprezentantii marxis-
foarte mari, si inflatie) si acceptarea
mului si ai noii drepte, au fost si pareri
cresterii somajului care lasa posibi-
care au contestat existenta acesteia
litatea reducerii taxelor, solicitata din
(Pierson 1991; Mishra, 1993). Cu toate
ce n ce mai mult de clasele mijlocii si,
acestea, se poate vorbi despre o criza
ncepnd cu anii '70, si de sindicate.
a statului bunastarii capitalist din anii
Practic, dupa o perioada n care rolul '70 cel putin n una dintre cele trei
statului n asigurarea bunastarii a cres- semnificatii acordate expresiei respec-
cut, dar autoritatea sa a scazut datorita tive mai sus.
cresterii puterii grupurilor de presiune,
Catalin Zamfir (1995) apreciaza ca au
guvernele occidentale au acceptat
existat doua componente ale crizei
cresteri salariale si ale politicilor soci-
anilor '70:
ale mai ridicate dect cresterile pro-
ductivitatii muncii. Aceasta a fost peri- "criza n sensul de imposibilitate de
oada intrarii n ceea ce s-a numit "criza continuare a finantarii statului buna-
statului bunastarii keynesian", perioada starii;
care a fost marcata si de declansarea criza n sensul de evidenta a inefi-
socului cresterii pretului petrolului n cientei statului bunastarii" (Zamfir,
anul 1973. 1995, p. 378).
766
Statul bunstrii
Tabelul urmator prezinta situatia per- perioade se constituie de la sine n
formantelor macroeconomice ale state- argument pentru sustinerea ideii de
lor OECD n perioada anterioara crizei "criza", toti cei patru indicatori avnd
(1960-1973) si n cea "de criza" (1973- valori mai proaste dupa 1973, din
1981). punctul de vedere al economiei statului
O simpla comparatie ntre cele doua bunastarii.
Performantele macroeconomice ale OECD

-%-
Indicatorul economic 1960-1973 1973-1981
Rata somajului 3,2 5,5
Inflatia 3,9 10,9
Cresterea PNB 4,9 2,4
Cresterea productivitatii 3,9 1,4
Sursa: Pierson, 1991, p. 145.
Solutiile imediate promovate de statele schimbarea obiectivului principal, care

capitaliste pentru iesirea din situatia de fusese cresterile salariale, cu pro-
criza pot fi grupate n trei tipuri majore: movarea politicilor de creare a locurilor
Tipul A: SUA. A recurs la combinarea de munca.
reglarii pietei cu managementul ciclului Tipul B: Suedia. Suedia a fost una
de afaceri politic (asigurarea unor indi- dintre putinele tari care au continuat sa
catori favorabili n perioadele electorale sustina ideea "somajului zero", statul
pentru a asigura succesul n alegeri). bunastarii devenind principalul sau
Orice abatere majora de la acest sustinator, prin angajarea fortei de
model a devenit "fatala" din punct de munca excedentare din industrie si
vedere politic. Asa s-a ntmplat cu comert n sfera serviciilor sociale si n
Carter, care a pierdut alegerile datorita administratie sau prin subventii.
masurilor deflationiste introduse n Tipul C: Germania. S-a recurs la po-
1979, chiar naintea alegerilor, ca ras- litici de austeritate de tip conservator,
puns la cresterea foarte mare a sala- la ncurajarea ramnerii unei parti mari
riilor (130% fata de cresterea producti- a femeilor n afara pietei muncii si la
vitatii muncii), crestere impusa de pre- "dezangajarea" vrstnicilor prin pensio-
siunile salariale foarte mari, la rndul nare nainte de termen, adesea pe
lor efect al cresterii rapide a gradului cheltuiala statului, dar avnd ca efect
de ocupare a fortei de munca n anii rationalizarea si eficientizarea firmelor.
1978 si 1979 n SUA.
Dupa ce masurile si-au facut efectul, s-a
Acest dezechilibru s-a "transmis" sub realizat o scadere a somajului n Suedia
forma cresterii rapide a ratei somajului si SUA si o crestere a lui n Germania.
(9,5% n 1982 si 1983), cea mai mare
O situatie aparte n aceasta perioada a
de la depresiunea economica. Efectul
nregistrat Norvegia, tara care, datorita
asupra sindicatelor americane a fost
767
Statul bunstrii
veniturilor rezultate din exploatarea publice" (engl., public choice theory),
propriilor rezerve de petrol, a putut critici care acuzau statul bunastarii ca
mentine "somajul zero", practic ne- i determina att pe cetateni, ct si gu-
resimtind criza. Ea a nregistrat cresteri vernele lor sa ia decizii iresponsabile si
ale PNB de 5,3% n 1972, de 7,7% n nerationale.
1978 si de 6,1% n 1983, cresteri de 15 Toate aceste idei si critici nsusite de
ori mai mari dect ale SUA, de 3 ori noua dreapta au lovit puternic, pe fon-
mai mari dect ale Germaniei. dul crizei economice, n credibilitatea
Criticile aduse statului bunastarii n pe- social-democratiei, n suportul public
rioada de criza au fost diverse, att acordat statului bunastarii, si au pus
dinspre extrema stnga, ct si din capat n multe tari consensului social
dreapta spectrului politic, acolo unde care rezistase relativ intact n toata pe-
critica s-a constituit de fapt ntr-o mis- rioada postbelica anterioara anilor 70.
care neoconservatoare numita noua
Neoconservatorii occidentali au acuzat
dreapta. Argumentele mai vechi ale lui
social-democratia ca a produs "o
Hayek privind rolul statului (care tre-
crestere substantiala a activitatii guver-
buia sa fie redus la asigurarea secu-
namentale, dar o scadere a autoritatii
ritatii colective fata de amenintarile ex-
guvernelor" (Pierson, 1991, p. 149).
terne, apararea principiului guvernarii
Pentru neoconservatori, scaderea au-
legii, care sa apere n primul rnd
toritatii publice si a controlului social
proprietatea si contractul, asigurarea
erau problemele majore. Pentru neo-
furnizarii acelor bunuri pe care piata nu
liberalii, care erau adeptii principiilor
le poate furniza n mod eficient, pre-
teoriei alegerii publice, problemele ma-
cum sanatatea sau mentinerea drumu-
jore priveau relatia dintre democratia
rilor, si asigurarea unui venit minim
liberala si economia de piata, datorita a
pentru toti acei care, din diverse mo-
doua amenintari fundamentale:
tive, nu si-l puteau asigura singuri,
precum batrnii, copiii orfani, bolnavii 1) formarea unei generatii caracteriza-
etc.) au fost rapid nsusite de adeptii te de asteptari excesive;
noii drepte. Hayek considera ca rolul 2) efectele distructive ale urmaririi pro-
statului n economie trebuie sa fie clar priului interes de catre diverse gru-
limitat, pentru ca un amestec prea puri n cadrul pietei. Concluzia cri-
mare al acestuia ar ngradi libertatile ticilor statului bunastarii, fie ei neo-
naturale ale individului. n lucrarea sa conservatori sau neoliberali, a fost
din 1982, Law, Legislation and Liberty, aceea ca, n forma cunoscuta, "sta-
acesta face un larg rechizitoriu statului tul bunastarii este autodistructiv"
bunastarii, pe care l asociaza social- (Zamfir, 1995, p. 382).
democratiei si l acuza de subminarea Consistente sau nu, criticile vehemente
ordinii naturale a pietei si de inconsis- amintite au atras schimbari n opinia
tenta cu principiile unei societati drepte publica fata de principiile politicilor
si libere (Hayek, 1982). sociale. Parti din populatie au nceput
Modelului ideal de stat, care, potrivit lui treptat sa agreeze concepte ambigue,
Hayek, este statul minimal bazat pe dar purtatoare de stigma, precum
principiile liberal-capitaliste, i s-au ala- subclasa sociala (underclass), si sa
turat criticile aduse de "teoria alegerii blameze dependenta unora de sistemul
768
Stereotip
de redistribuire a bunastarii. Ulterior, clude si perspectivele politicilor sociale,
"purtatorii de cuvnt" ai noilor idei de ntregind imaginea statului bunastarii n
dreapta au reusit sa convinga mari parti societatea capitalista. \Marian Preda[
din populatie, cu explicatii "culturale" ale Vezi si: politici sociale; modele de
tarelor sociale (precum saracia, politici sociale; globalizarea
somajul, ignoranta), sa mparta saracii politicilor sociale; subclasa sociala;
n merituosi (deserving) si nemerituosi excluziunea sociala; justitie sociala;
(undeserving), astfel justificnd nevoia cetatenie; asigurari sociale; so-
de restrngere a activitatilor de protectie lidaritate sociala; politica sociala a
si asistenta sociala doar la clientii regimului socialist romn; politica
"merituosi" ai statului, adica batrni, sociala n Romnia n tranzitie
copii orfani, handicapati etc. Bibliografie selectiva: Barr (1998);
Dovada clara a schimbarii opiniilor si Marshall (1975); Mishra (1993);
optiunilor politice ale populatiei occi- Pierson (1991, 1998); Titmuss (1968);
dentale n anii '80 (prin reducerea Thane (1982); Zamfir si Zamfir (1995)
suportului acordat partidelor de stnga,
vezi Pierson, 1991) au constituit-o Stereotip
alegerile de la nceputul anilor '80 din
Stereotipurile reprezinta seturi de tra-
Marea Britanie si SUA. Aceste alegeri
saturi atribuite membrilor unui grup so-
au adus la putere doua personalitati de
cial. nsa acestea nu reprezinta doar o
dreapta, care si-au legat numele
colectie de trasaturi considerate ca
pentru totdeauna de politicile sociale
fiind caracteristice pentru membrii gru-
rezidualiste si de limitarea rolului de
pului, ci cuprind si o explicatie care
furnizor de servicii sociale al statului,
leaga acele atribute, o schema care
Ronald Reagan si Margaret Thatcher.
permite ntelegerea reunirii acestora
Chiar daca, dupa un deceniu de reaga- ntr-o structura cognitiva comuna
nism si thatcherism, multi autori au (Yzerbyt, Rocher, Schadron, 1997).
afirmat ca aceste curente s-au dovedit Stereotipurile pot fi pozitive, atunci
utopice si ineficiente, precum se dove- cnd reunesc n structura lor trasaturi
dise mai nainte keynesismul, ele vor valorizate pozitiv la nivel social, sau
ramne n istorie ca varianta propusa negative, daca reunesc anumite carac-
de curentele de dreapta neoconser- teristici valorizate negativ. n general,
vatoare pentru iesirea din criza a indivizii dezvolta mai puternic stereo-
statului bunastarii n anii '70-'80. tipuri negative referitoare la alte grupuri
Problematica statului bunastarii este dect la cele din care fac parte.
vasta si greu de tratat exhaustiv. Abor- O caracteristica importanta a stereoti-
darea politicilor sociale din perspectiva purilor o reprezinta marea stabilitate n
istorica creeaza reperele necesare timp, fiind destul de rezistente la
pentru analiza comparativa a situatiei schimbare, chiar si atunci cnd reali-
politicilor sociale din Romnia, aflate tatea furnizeaza dovezi contrare conti-
ntr-o perioada dificila, de cautari si de nutului lor. Cu toate acestea, stereo-
criza. Problematica tipologiei (clasifi- tipurile nu constituie niste scheme ri-
carii) regimurilor de stat al bunastarii gide care sunt activate indiferent de
este abordata ca termen separat si in-
769
Stigm
situatia n care se afla individul. rece i se refuza conditia de egalitate cu

Ellemers si van Knippenberg (1997) semenii sai.
arata ca trasaturile pe care le contine Erving Goffman (1991) arata ca exista
stereotipul sunt activate n mod diferit, trei tipuri de stigma: 1. cea generata de
n functie de contextul social n care se diferite anormalitati ale corpului (han-
afla persoana. ntr-o anumita situatie, dicapuri fizice); 2. stigma generata de
sunt utilizate doar acele elemente ale anumite caracteristici individuale bla-
stereotipului care se potrivesc cel mai mate, percepute ca lipsa de vointa
bine situatiei specifice si pe care indi- (necinstea, detentia, alcoolismul, ho-
vidul le selecteaza n mod adaptativ. mosexualitatea, somajul, tentativele de
\Malina Voicu[ suicid); 3. stigma tribala, generata de
apartenenta la o anumita rasa, natiune,
Vezi si: organizatii ale administratiei religie. De asemenea, Goffman indica
publice; constructia sociala a faptul ca cei stigmatizati utilizeaza
beneficiarului; stigma uneori stigma pentru a dobndi anu-
Bibliografie selectiva: Yzerbyt, Rocher mite "cstiguri secundare", cum ar fi
si Scadron (1997) atribuirea esecului personal stigmei.
\Malina Voicu[
Stigma
Vezi si: beneficii selective
Stigma reprezinta un concept complex
Bibliografie selectiva: Spiker (1988);
care se refera la: 1. Un atribut al unei Goffman (1963)
persoane care o compromite n fata
celorlalte persoane; 2. o atitudine a Structura de oportunitati
celorlalti fata de persoana stigmatizata; politice (SOP)
3. sentimentele persoanei stigmatizate
(Spiker, 1988). "Toate cele trei ele- Fagan si Lee (1997) subliniaza im-
mente contribuie la ideea de stigma si portanta ntelegerii politicilor sociale ca
este dificil sa le separi n practica" (p. produs al unor negocieri ntre ceea ce
40). De exemplu, stigma de a fi sarac ei numesc "presiuni de sus" si
presupune faptul ca: persoana este sa- "presiuni de jos". "Presiunile de sus" se
raca (un atribut al acesteia), persoana refera la interesele agregate prin
este respinsa social din cauza saraciei intermediul sistemului politic formal, n
de catre ceilalti, iar saracia conduce la timp ce "presiunile de jos" se refera la
sentimente de rusine, ratare sau de- diferite forme de organizare sociala cu
gradare. n general, atributul stigmati- efecte sau implicatii pentru structu-
zator conduce la neacceptarea sociala rarea politicilor sociale ca, de exemplu,
a persoanei, fapt care genereaza ati- grupurile de presiune sau miscarile
tudini negative (frustrare) din partea sociale. Structurarea politicilor sociale
persoanei stigmatizate. Avnd un atri- depinde deci att de tipul sistemului
but care o compromite n fata celorlalti, formal politic, ct si de tipul si modul de
persoana purtatoare de stigma este agregare a identitatilor colective. Agre-
mai frecvent tinta discriminarii, deoa- garea identitatilor colective depinde
nsa, n mare masura, de structurile si
770
Structura de oportuniti politice (SOP)
institutiile politice formale dintr-o socie- Noile miscari sociale de reconsiderare

tate. La aceasta ultima concluzie au a mecanismelor de redistribuire a bu-
ajuns nenumaratele studii ce si pro- nastarii se structureaza n acest con-
puneau sa explice de ce unele miscari text de dependenta actual, adaptndu-se
sociale au succes si supravietuiesc, n unor noi realitati sociale, transna-
timp ce altele, cu structuri organi- tionale. Att integrarea europeana, prin
zatorice si potential de mobilizare mai conditiile de convergenta pe care le im-
pune (e.g., deficit bugetar controlat),
mare, esueaza. Astfel apare n lite-
ct si globalizarea productiei, investi-
ratura de specialitate (vezi n special tiilor si redistribuirii fortei de munca au
McAdam, McCarthy si Zald, 1996) un efecte antiegalitariste, imprimnd o
nou concept: "structura de oportunitati tendinta neoliberala, ce creste semnifi-
politice" (political opportunity structure), cativ costurile sustinerii unor programe
gndit ca instrument de analiza a me- si politici sociale comprehensive. Aces-
diului institutional n care iau nastere si te "presiuni" externe favorizeaza n
se desfasoara miscarile sociale. Con- special acele state n care predomi-
ceptul este esential pentru ntelegerea nante sunt aranjamentele contractuale
identitatilor colective, dar si a modului private si piata libera (e.g., SUA,
de structurare a politicilor sociale, deci Marea Britanie), defavoriznd sisteme-
a evolutiei acestora ntr-un anumit con- le nationale n care redistributia buna-
text social si politic particular. starii se bazeaza n principal pe ne-
gociere politica si institutionala, pe
S.o.p. este definita ca totalitate a "sem-
institutia statului si a cetateniei (e.g.,
nalelor catre actorii sociali si politici
Germania, tarile scandinave).
care fie ncurajeaza, fie descurajeaza
actiunile lor de utilizare a resurselor lor Modularitatea politica este un concept
interne n a forma miscari sociale" introdus de Ernest Gellner (1994), cu
(Tarrow, 1996, p. 54). n fapt, s.o.p. re- scopul definirii volatilitatii si maleabili-
prezinta acel cadru de referinta pentru tatii politice n formarea identitatilor co-
actorii sociali, care constrng si struc- lective n societatile contemporane
tureaza posibilitatile lor actionale. (Krieger, 1999). Gellner porneste de la
diferenta ntre o mobila clasica si mo-
n configuratia socio-politica actuala,
bilele moderne pentru a ilustra acest
considera Krieger (1999), s.o.p. devine
concept. n cazul mobilei clasice, coe-
un instrument putin util, att timp ct
renta unei ncaperi este data de ntreg
acesta se limiteaza la contexte natio-
setul de piese si nici o alta piesa n
nale. n analiza sa asupra miscarilor
afara acestui set nu se poate integra
sociale egalitariste n sfera revendi-
astfel nct sa pastreze aceasta coe-
carilor redistributive, Krieger introduce
renta. Mobila moderna, dimpotriva, are
trei noi elemente n definirea contex-
un caracter modular, orice piesa poate
tului de "dependenta": procesul de in-
tegrare europeana (definit n mod spe- fi cumparata separat, fiind autonoma
cial prin Uniunea Monetara Euro- att din punct de vedere functional, ct
peana), presiunile catre globalizare si si estetic. Coerenta unei ncaperi poate
tendintele de modularizare a politicii. fi construita si reconstruita prin adau-
garea sau schimbarea unor piese de
mobilier. Similar, politica modulara su-
771
Structura educaiei pe vrste
gereaza o distantare de modelul clasic aceasta a doua functie, fiind frecven-

politic, bazat pe identitati colective tate de copii de vrste mici (de la 2-3
stabile si atotintegratoare (ca, de exem- ani pna la maximum 5 ani). Gradini-
plu, clasa sociala). n cadrul societatilor tele se adreseaza n schimb presco-
moderne, avem de-a face cu identitati larilor mai mari, avnd un rol mai ac-
colective multiple, hibride si partiale, ce centuat n socializarea comuna si
pot fi combinate si recombinate, fara a pregatirea pentru scoala. nvatamntul
mpiedica desfasurarea coerenta a prescolar este n general neobligatoriu,
proceselor politice. Aceasta modulari- nsa, n ultimele decenii, se manifesta
tate se bazeaza pe criterii ca etnie, tendinta de a impune urmarea a cel
sex, rasa, orientari valorice, dar si ex- putin unui an de gradinita nainte de
periente ocupationale sau asociative. integrarea n nvatamntul primar.
O politica modulara, ce imprima un nvatamntul primar (de baza sau ele-
caracter fluctuant si partial identitatilor mentar) reprezinta prima treapta de n-
colective, imprima o anumita dinamica vatamnt propriu-zis. Cu o durata de la
si structura miscarilor sociale implicate 4 la 6 ani, n functie de tara, el preia
n jocul redistributiei bunastarii, favori- copiii ncepnd cu vrsta de 5-7 ani si
znd mai degraba constituirea unor asigura socializarea lor comuna, deo-
miscari transnationale dect nationale, potriva cu transmiterea cunostintelor
cu efecte esentialmente diferite n ceea de baza pentru procesul nvatarii. Ala-
ce priveste constituirea si structurarea turi de gimnaziu (numit si nvatamnt
politicilor sociale. \Luana M. Pop[ mediu sau secundar inferior), nvata-
mntul primar formeaza, de regula, n-
Vezi si: politici sociale postmoderne; vatamntul obligatoriu. nvatamntul
cetatenie; noile miscari sociale cu gimnazial si propune ca scop principal
impact asupra redistribuirii dobndirea de catre cursanti a cunos-
bunastarii tintelor de baza necesare integrarii n
societate, fie prin continuarea studiilor
Bibliografie selectiva: Gellner (1994);
n formele nvatamntului secundar, fie
Krieger (1999); Tarrow (1996)
prin intrarea pe piata muncii. nvata-
mntul primar si gimnazial asigura,
Structura educatiei pe vrste asadar, un stoc flexibil de cunostinte
n functie de vrsta cursantilor cu nevoi comune pentru toti elevii. n nvata-
educationale specifice, sistemele edu- mntul gimnazial sunt transmise cuno-
cationale formale tind a se structura pe stinte mai aprofundate pe domenii ale
cinci mari niveluri de nvatamnt: pre- cunoasterii, predarea fiind realizata de
scolar, primar, mediu (gimnazial), se- cadre specializate pentru fiecare mate-
cundar (liceal si/sau vocational), tertiar rie n parte. n contrast, n nvatamntul
(universitar). primar, un singur cadru didactic, fara o
specializare anume pe unul din dome-
nvatamntul prescolar este adresat niile stiintei, lucreaza cu elevii pentru a-
copiilor sub 5-6 ani si presupune att proape toate materiile. n general, ser-
educarea, ct si ngrijirea acestora viciile de instruire primara si gimnaziala
(hrana, servicii medicale, recreationale sunt oferite de catre aceleasi unitati
etc.) n crese, centre de zi, gradinite. scolare, adesea acestea integrnd si
Cresele si centrele de zi au mai ales clase pentru nvatamntul secundar.
772
Pentru copiii cu handicap fizic sau n functie de istoria optiunilor educatio-
mintal, nvatamntul obligatoriu se rea- nale, configuratia pe niveluri de nva-
lizeaza, de regula, n scoli speciale, tamnt a sistemelor educationale va-
beneficiind de personal specializat riaza de la o societate la alta. n
pentru a le satisface nevoile. Totusi, Franta, nvatamntul preprimar este
tendintele actuale sunt de integrare a neobligatoriu si acopera copiii n vrsta
acestor copii n scolile obisnuite, ca de la 2 la 6 ani. nvatamntul primar
manifestare a principiului educatiei dureaza 5 ani, iar cel gimnazial 4. n-
inclusive. vatamntul secundar are o durata de 4
nvatamntul secundar constituie o pri- ani. n Marea Britanie, nvatamntul
ma modalitate de specializare post- prescolar public este adresat copiilor
obligatorie, fie prin continuarea prega- de 4-5 ani. ncepnd cu vrsta de 5 ani,
tirii de natura academica (liceul), fie nvatamntul devine obligatoriu. Cei 6
prin dobndirea de deprinderi practice ani de nvatamnt primar si mediu (2+4
si de calificari (nvatamntul vocational ani) sunt urmati de liceul cu o durata
- scolile profesionale sau de ucenici). de 4 ani, astfel nct sistemul britanic
Durata studiilor liceale este n general presupune scolarizarea preuniversitara
de 3-4 ani, n timp ce cele vocationale cea mai scurta din Europa vestica (10
variaza de la 2 la 5 ani, n functie de ani fata de 13 n Franta, Italia si ma-
complexitatea calificarii dobndite. n- joritatea landurilor germane). n Sue-
tre tendintele actuale se numara si dia, copiii sunt integrati n nvatamntul
dezvoltarea nvatamntului compre- primar la vrsta de 6-7 ani, n functie
hensiv, n care elevii urmeaza simultan de optiunea parintilor, pna atunci ur-
ruta academica si cea vocationala, mnd crese, centre de zi sau gradinite.
deprinznd n continuare cunostinte nvatamntul primar dureaza 9 ani,
comune, specializarea fiind amnata fiind urmat de forme de pregatire se-
pentru nvatamntul tertiar. cundara de 4 ani. n SUA, exista crese
pentru copiii de 3-4 ani, iar cei de 5-6
Absolvirea liceului permite nscrierea n
ani merg la gradinita. n majoritatea
forme de nvatamnt tehnic (vocatio-
statelor federatiei americane, nvata-
nal) postliceal sau urmarea cursurilor
mntul elementar dureaza 6 ani, fiind
universitare de nivel general (colegiu)
urmat de alti sase ani de nvatamnt
sau finalizate prin diplome nalt spe-
secundar (uneori structurati n nvata-
cializate: licentierea, urmarea studiilor
mnt secundar inferior si superior,
aprofundate (de master) sau a doc-
egale ca durata). n alte state ale SUA,
toratului. Colegiul dureaza de regula 3
educatia este organizata n sistem 4-4-
ani si reprezinta o specializare mini-
4. n fine, n Coreea de Sud, nva-
mala ntr-un domeniu. Obtinerea unei
tamntul primar dureaza 6 ani, iar cel
licente presupune cursuri de 4-6 ani, n
gimnazial si cel secundar cte 3.
functie de specificul facultatii urmate.
Masterul si doctoratul sunt activitati n Romnia, nvatamntul este regle-
educationale a caror parcurgere poate mentat n principal prin Legea nr.
fi realizata n 1-2 ani (studiile aprofun- 84/1995 si este structurat similar celui
date), urmate de alti 2-6 ani (docto- din celelalte tari europene. nvatamntul
ratul), n functie de domeniul de spe- prescolar se desfasoara n crese pna
cializare. la vrsta de 3 ani, iar apoi n gradinite.
773
Acestea pot oferi un program normal (4 tului obligatoriu se realizeaza prin sus-
ore pe zi), unul prelungit (8 ore), tinerea examenului de capacitate, per-
incluznd si servicii precum hrana sau formanta obtinuta la acesta (nscrisa n
odihna dupa prnz, sau unul sapta- certificatul de capacitate) jucnd si
mnal, asigurnd servicii complete de rolul de criteriu de admitere n nva-
educare, ngrijire, hrana, odihna si tamntul secundar.
recreationale. Gradinitele sunt orga- nvatamntul liceal se organizeaza n
nizate pe 4 niveluri n functie de vrsta forme de zi, de regula pe durata a 4
copiilor: grupa mica (3-4 ani), grupa ani, dar si fara frecventa sau seral,
mijlocie (4-5 ani), grupa mare (5-6 ani) durnd cte 5 ani, fiind accesibil de-
si grupa pregatitoare pentru scoala (6-7 tinatorilor de certificate de capacitate.
ani). Fiecare grupa se bucura de su- Curriculumul prevede un larg trunchi
pravegherea unui cadru didactic cu comun, la care se adauga discipline
pregatire liceala (educatori). Aproximativ specifice n functie de specificul liceu-
60% dintre copiii ntre 3 si 6 ani sunt lui. La terminarea studiilor, elevii sustin
integrati n forme de nvatamnt examenul de bacalaureat, obtinnd o
prescolar, rata urcnd de la 36% pentru diploma de specializare academica.
vrsta de trei ani catre 85% la 6 ani si Optional, pentru unele specializari, n
fiind apropiata de media europeana. urma unei examinari suplimentare, se
poate obtine si un atestat profesional,
Integrarea n nvatamntul primar (pri-
neconditionat de obtinerea diplomei de
ma treapta a educatiei obligatorii) se
bacalaureat, si care permite insertia pe
realizeaza la 6 sau 7 ani, n functie de
piata muncii. Rata participarii n nvata-
optiunea parintilor. ncepnd cu 1999,
mntul liceal n ultima parte a anilor '90
nvatamntul primar si-a marit durata
a fost de aproximativ 50%.
de la 4 la 5 ani. n clasele primare, or-
ganizate dupa criteriul vrstei, elevii se nvatamntul vocational (profesional)
afla sub supravegherea permanenta a se realizeaza n scoli profesionale si
unui nvatator, avnd studii la nivel de de ucenici pe durata a 2-4 ani, res-
colegiu, care asigura predarea majori- pectiv 1-3 ani, fiind deschis tuturor ab-
tatii obiectelor de studiu. Pentru unele solventilor de gimnaziu (certificatul de
materii (precum limbile straine sau mu- capacitate este obligatoriu doar n ca-
zica), nvatatorul este nlocuit de un zul scolilor profesionale). Promovarea
profesor specializat n domeniu. Parti- examenului de absolvire de la finalul
ciparea la nvatamntul primar este cursurilor este atestata printr-un certi-
aproape completa. ficat de absolvire care permite inte-
nvatamntul gimnazial de 4 ani com- grarea pe piata muncii si profesarea
pleteaza educatia obligatorie. n cadrul meseriei nvatate. Rata de scolarizare
lui sunt aprofundate obiecte cu un grad n nvatamntul secundar vocational a
mai mare de specializare, sub ndru- variat la sfrsitul anilor '90 n jurul a
marea unor profesori licentiati pentru 15%. O alta forma de instruire voca-
fiecare materie n parte. Rata de tre- tionala o reprezinta nvatamntul
cere din nvatamntul primar la cel postliceal, care mbraca forma scolilor
gimnazial este de aproximativ 85% (n de maistri si a scolilor profesionale
ultima parte a anilor '90), fiind mai mica speciale. nvatamntul postliceal se
n mediul rural. Absolvirea nvatamn- adreseaza absolventilor de nvatamnt
774
Subclas social
liceal, cu sau fara diploma de baca- definitie clara, stiintifica acestui concept.
laureat, care nu s-au nscris sau nu au Lipsa de claritate/precizie n aceasta
fost admisi n nvatamntul superior si dezbatere devine de nteles, daca ne
vor sa deprinda o meserie. Durata cur- gndim la termen n sine, n primul rnd,
surilor este de 1-3 ani, iar rata de sco- n al doilea rnd, la criteriile folosite
larizare este n jurul a 2%. pentru a-l caracteriza, la grupurile din
nvatamntul superior se desfasoara n componenta subclasei sociale si, n al
universitati si poate mbraca forma cur- treilea rnd, la argumentele utilizarii
surilor de scurta durata (colegiul uni- unui asemenea termen.
versitar de 1-3 ani) sau a celor de Termenul de "underclass" este un
lunga durata (4-6 ani). Acestea din termen compus. Semnificatia asocierii
urma pot fi continuate prin studiile celor doua parti ale sale, "under" (sub)
aprofundate, iar apoi prin doctorat, si "class" (clasa) rezulta din suma sem-
durata acestora variind n functie de nificatiilor fiecareia luate separat, la
specializare. Educatia formala a adul- care se adauga nca ceva.
tilor se desfasoara n universitati popu- Originea notiunii de "clasa" este bine-
lare (deschise), prin cursuri postuni- cunoscuta. A fost unul dintre princi-
versitare, cursuri de perfectionare etc. palele concepte utilizate de Karl Marx.
nvatamntul special este organizat Dar, asa cum spunea Giddens, "pro-
pentru nivelul primar si gimnazial, n blema folosirii de catre Marx a terme-
institutii specializate n acest sens, n nului de "clasa" este complicata, dat
clase separate de cele obisnuite. Ser- fiind faptul ca el nu ne furnizeaza si o
viciile secundare oferite pot include in- definitie formala a conceptului" (1973,
ternatul (saptamnal) sau semiinter- p. 273). De fapt, raspunsul lui Marx la
natul (zilnic). \Bogdan Voicu[ ntrebarea "din ce este compusa o cla-
sa?" a fost o alta ntrebare: "Ce n-
Vezi si: politici educationale; scoli seamna muncitori salariati, capitalisti si
comprehensive; educatia inclusiva; proprietari ca membri ai celor trei mari
servicii educationale secundare; clase sociale? Clasele sunt cele trei
educatie speciala mari grupuri sociale ai caror compo-
Bibliografie selectiva: T. Neville-Postle- nenti, membri individuali, traiesc din
waite (1995); European Commision salarii, profit si, respectiv, renta,
(1995); Balica et al. (1999); Modrescu acestea rezultnd din utilizarea fortei
(1999); Voicu si Begu (1999); OECD de munca, folosirea capitalului sau n-
(2000) chirierea/arendarea proprietatii" (Marx,
Capitalul, III, apud Bottomore, 1963, p.
186-187).
Subclasa sociala Chiar daca n citatul anterior Marx se
refera la cele trei mari clase sociale,
Multi oameni (jurnalisti, sociologi, politi-
din scrierile sale putem reconstitui
cieni sau, n ultimele decenii, chiar oa-
"modelul abstract" al dominatiei unei
meni de rnd) obisnuiesc sa vorbeasca
clase, care este un sistem dihotomic: o
n Occident despre o subclasa sociala
minoritate a celor ce nu produc, dar
(underclass), dar nimeni nu a dat o
controleaza mijloacele de productie si
775
Subclas social
preiau plusprodusul de la majoritatea seamna ca avem nevoie de un criteriu
celor ce produc. "Clasa" este astfel (sau de cteva criterii) pentru a defini
definita n termenii relatiilor dintre partile si limita (pragul). Oricum, nu a
indivizi si mijloacele de productie. Mai stabilit nimeni un criteriu stiintific sau
mult, clasele nu sunt niciodata grupari un prag empiric pentru a separa sub-
de venituri, n ntelesul lui Marx clasa de restul claselor (de restul so-
(Giddens, 1973, p. 28). cietatii). Mai mult, o multime de criterii,
Pare a fi mult mai clar acum ce n- ncercnd sa se anuleze unul pe altul,
seamna "clasa" pentru Marx. Dar ceva au fost inventate si publicate de catre
trebuie adaugat: el a folosit, de aseme- diversi autori. Trebuie subliniat ca exis-
nea, termeni interschimbabili ca "strat" ta doua tipuri mari de criterii:
sau "stare" pentru a descrie structura a) comportamentul pentru abordarea
sociala si a folosit cuvntul "clasa" culturala ("subclasa" este formata
pentru a defini straturile, care, din din cetateni rauvoitori si periculosi,
punct de vedere teoretic, sunt numai care nu merita sa fie ajutati, unde-
"parti ale claselor", cum ar fi intelec- serving poor);
tualii ("clasa ideologica") sau "lumpen- b) venitul, pentru abordarea structura-
proletariatul" ("clasa periculoasa"). lista ("subclasa" este clasa oame-
Acest din urma termen a reprezentat nilor foarte saraci).
sursa de inspiratie pentru conceptul de Referitor la criterii, se poate spune ca:
"subclasa" si este utilizat ca un certifi- primul tip de criterii este relativ si
cat de nastere n special pentru cei ele nu au nimic n comun cu o clasa
care privesc "subclasa" ca pe un sociala (ce este un comportament
fenomen cultural. Acest lucru este de normal si ce nseamna un compor-
nteles, deoarece acestia (vezi Charles tament deviant care sa presupuna
Murray) nu sunt asa de interesati n a apartenenta la o (sub)clasa soci-
descrie o noua clasa saraca, o sub- ala?).
clasa, cum sunt n a descrie, n ter- cel de al doilea tip de criterii nu este
menii lui Marx, o "clasa periculoasa" important pentru definirea clasei n
care merita sa fie nvinovatita, blamata. termenii lui Marx, iar metodele de
Cealalta parte a termenului "under- masurare a saraciei sau deprivarii
class" este adjectivul "sub" (under). Se (principalele consecinte ale venitu-
obisnuieste a se sublinia faptul ca rilor scazute) sunt relative.
acest strat social, acest grup, acesti Cu alte cuvinte, chiar daca vom accep-
oameni despre care se vorbeste, ta faptul ca oamenii despre care vor-
"subclasa", este/sunt inferioara/inferiori bim sunt "sub" restul societatii, la baza
n termeni de venit (pentru structura- structurii sociale (n termeni de venituri
listi) sau n termeni de comportament sau comportament), ei nu sunt o "cla-
sau norme sociale (pentru abordarea sa" (cu constiinta de clasa, identitate
culturala). de clasa s.a.m.d.). Dar nu suntem nici
Dar, daca exista ceva "sub" altceva, pe siguri ca ei se afla la baza structurii
de o parte, sunt doua entitati distincte, sociale. Acestea sunt motivele princi-
si, pe de alta parte, exista un prag, o pale pentru a considera ca acest cu-
granita ntre cele doua. Aceasta n- vnt compus, "subclasa", nu este un
776
Subclas social
concept stiintific, nu este suficient de meze victima, este foarte usor sa nvi-
clar, logic vorbind, desi este att de novateasca toate victimele, tot raul din
frecvent utilizat n limbajul comun oc- societate, blamnd "umbrela" sub care
cidental, ca si n dezbaterile politice si este acoperit, n acest caz, "subclasa".
n unele lucrari (mai mult sau mai Pe de alta parte, pentru oamenii de
putin) stiintifice. stiinta si pentru politicieni este mai bine
Oricum, de ce un asemenea "cuvnt sa foloseasca n discursul lor "ncarca-
urt" (Murray, 1990, p. 1) s-a raspndit tura ideologica" a unui termen ca "sub-
rapid n mass-media sau n dezbaterile clasa" dect sa inventeze si sa lupte
stiintifice si politice si de ce a gasit o pentru a impune o alta expresie fara
puternica adeziune printre oamenii impact prea mare (ca "dezavantajatii n
obisnuiti? n primul rnd, pentru ca mod real" - the truly disadvantaged -
avem cu totii nevoie de clasificari si de folosit de W.J. Wilson).
definitii pentru a ne raporta la realitate. Am insistat n discutarea conceptului
Desigur, nu toate clasificarile si defini- nu numai pentru ca, asa cum remarca
tiile sunt n mod necesar logice si stiin- Gans (1990), "termenul de subclasa
tifice. a devenit att de poluat nct ar trebui
Pe de o parte, "subclasa" este un ter- sa se renunte la el" (apud Morris,
men de impact care poate ngloba te- 1993, p. 405) sau pentru ca notiuni ca
meri si ngrijorari publice privind delinc- "subclasa" sunt mai degraba discursive
venta si dependenta. Delincventa si dect fenomene obiective, ci mai ales
dependenta, oricum ar fi ele explicate, pentru ca "efectul reflexiv al con-
sunt percepute ca fenomene inert peri- ceptului de underclass este nu att
culoase, asa cum a spus Liebow, "unul acela de a defini marginalizatii, ct cu
ameninta proprietatea, pacea (linistea) precadere de a-i marginaliza pe cei pe
si buna ordine a societatii, celalalt i care i defineste" (Deans si Taylor-
goleste punga (...). Conceptul de un- Gooby, 1992, p. 44).
derclass este mai interesant nu pen- Care sunt criteriile utilizate
tru valoarea sa explicativa, ci mai ales pentru a defini apartenenta
pentru felul n care a fost att de des la subclasa?
utilizat mpreuna cu delincventa si de-
Dupa cum am amintit deja, pentru
pendenta si a permis si clarificat aso-
definirea subclasei sociale exista doua
cieri adesea tacite ntre aceste doua
tipuri importante de criterii: criterii cul-
concepte" (Dean si Taylor-Gooby,
turale si criterii structuraliste. Ele se su-
1992, p. 28).
prapun, dar, n acelasi timp, sunt dis-
Pentru limbajul comun al oamenilor, tincte si de aceea vor fi analizate se-
este mai usor sa adoptam si sa folosim parat.
"termenii-umbrela" ca "subclasa" dect
Criteriile culturale. Pentru Charles
sa gasim definitii stiintifice sau criterii.
Murray, un american ultraconservator,
Si, daca sub "umbrela" se afla mino-
specialist n stiinte politice si probabil
ritati sociale (ca somerii, minoritatile
cel mai cunoscut sustinator al abordarii
etnice sau delincventii) este mai usor
culturale, apartenenta la "underclass"
pentru majoritate sa se delimiteze de
este definita prin comportament. Mem-
toate. Daca cineva obisnuieste sa bla-
777
Subclas social
brii subclasei sociale, conform lui Rezumnd, cele mai importante criterii
Murray, sunt caracterizati de nelegi- culturale sunt: comportamentul, nelegi-
timitate, crime violente, nlaturare de timitatea, delincventa, dependenta,
pe piata fortei de munca si stare de mediul (vecinatatea) si, n special
ebrietate. Copiii lor sunt prost scolari- pentru americani, etnicitatea (negrii si
zati si slab educati si iau parte n mai hispanicii sunt membri ai unei subclase
mare masura la delincventa juvenila ntr-o mai mare proportie dect albii).
locala (Murray, 1990, p. 1). Criteriile structuraliste. Pentru struc-
Aceasta teza nu este noua. A fost ras- turalisti, problema subclasei sociale
pndita de catre Oscar Lewis n anii este mai nti de toate o consecinta a
1960 si este bine cunoscuta sub denu- factorilor structurali, a sistemului ca-
mirea de "cultura saraciei". Pentru o pitalist. De la Townsend pna la F.
parte a saracilor (caracterizati de o cul- Field, s-a spus ca veniturile scazute si
tura diferita), patternurile culturale, saracia sunt surse ale subclasei so-
conform lui Lewis, sunt transmise din ciale actuale. n opinia lor, nu este vina
generatie n generatie, astfel nct sa victimei ca traieste n saracie sau ca
rentareasca ciclul recurent al saraciei. devine dependenta de sistemul de
Lewis nu a mpartit saracii n "saraci bunastare, ci este vina statului, a siste-
care merita sa fie ajutati" (deserving mului care exclude membrii subclasei
poor) si "saraci care nu merita ajutorul" sociale de la cetatenie si i separa de
(undeserving poor). Folosind teoria lui restul societatii, n termeni de "venit,
Lewis ntr-o haina noua, Murray si alti sanse n viata si aspiratii" (Field,
autori si politicieni cu optiuni de dreap- 1990).
ta au facut aceasta distinctie. Pentru un structuralist ca Field, "sub-
W.J. Wilson a facut o asociere ntre clasa" nu este numai un termen com-
"underclass" si mediu. El a folosit ter- pus, este, de asemenea, o clasa com-
menul de "efect de concentrare" care pusa. Field spunea ca aceasta cuprin-
este "efectul trairii ntr-un mediu cople- de trei grupuri separate: somerii pe
sitor, mpovarator... O familie fara sluj- termen lung, familiile monoparentale si
ba, ntr-o astfel de vecinatate este in- batrnii fara pensii ocupationale (Field,
fluentata de catre comportamentul, 1990, p. 39). El crede ca somajul si
credintele si perceptia sociala ale altor saracia sunt consecinte ale unor rate
familii dezavantajate, concentrate n scazute de venit, ale structurii taxelor
mod disproportionat n aceea vecina- si nivelului ajutorului social acordat pe
tate" (Wilson, 1991, p. 472). Pentru baza testarii mijloacelor. De aseme-
Wilson, subclasa sociala include in- nea, Field considera (pornind de la o
divizi care nu sunt educati si calificati convingere populara) ca "subclasa" se
n munca si se afla n somaj pe termen afla n relatie cu economia subterana
lung, indivizi implicati n crimele de (informala), care reprezinta un alt
strada sau n alte forme aberante de rezultat al sistemului.
comportament si familii care experi- Rezumnd, cele mai raspndite criterii
menteaza saracia si dependenta pe structuraliste sunt: venitul, somajul,
termen lung. deprivarea relativa, tipul de familie, ce-
tatenia, participarea politica, structura
778
Subclas social
taxelor, nivelul ajutorului social acordat Murray, ntr-un moment de "eferves-
pe baza testarii mijloacelor. centa creativa" lipsita de prudenta nor-
Sunt autori, ca Ralph Dahrendorf, care mala pentru un om de stiinta, aserta:
"combina cele doua abordari" (Oppen- "marimea subclasei sociale poate fi
heim, 1993, p. 23) si considera "sub- facuta sa para imensa sau nesemnifi-
clasa" att un efect al schimbarilor cativa, n functie de ceea ce vrea
structuraliste (economice), ct si al cineva sa raspunda" (Murray, 1990, p.
celor culturale (sociale) din societatea 23). Dahrendorf (1987, p. 4) scria
moderna. despre marimea subclasei americane:
"estimari bazate pe diverse masurari
De fapt, n dezbaterea despre "under-
variaza de la mai putin de 1% pna la
class" avem de-a face cu un "Turn
mai mult de 10% din populatie".
Babel" al criteriilor care se suprapun n
multe cazuri, iar ceea ce rezulta este Cine are nevoie de o "subclasa"
lipsa de acuratete si semnificatie stiin- si de ce?
tifica. Binenteles ca aceste criterii se Am argumentat faptul ca termenul
interrelationeaza, dar relatiile dintre ele "underclass" si criteriile folosite pentru
sunt foarte complexe si dificil de pus n a masura apartenenta la el sunt lipsite
evidenta. de precizie. Atunci, n aceste conditii,
Orice criteriu poate fi criticat. Asa cum de ce exista ele? Cine are nevoie de
deja am spus, problema este ca nici ele si de ce?
unul dintre ele nu este suficient de re- Pare usor a raspunde la ntrebarea
levant pentru a descrie o "subclasa "cine". Cei care au folosit conceptul: a)
sociala". Nici veniturile, deprivarea, so- unii oameni de stiinta si unii jurnalisti;
majul sau alte criterii structuraliste, nici b) politicienii; c) o parte a oamenilor
comportamentul, delincventa, etnia sau obisnuiti.
ilegitimitatea nu pot sublinia diferentele
dintre "underclass" ca un grup social Acum sa raspundem la cea de-a doua
distinct si restul societatii. Att criteriile ntrebare: pentru ce (din ce) motive?
structuraliste, ct si cele culturale de- Mai nti, oamenii de stiinta si jurnalistii
scriu entitatile sociale, fara constiinta au nevoie de acest termen deoarece
de clasa, fara granite si care, pe dea- nu exista altul suficient de puternic
supra, includ si membri care nu sunt pentru a caracteriza realitati sociale ca
cetateni rai, nalt deprivati sau inferiori cele amintite mai sus. Pentru a-si lansa
fata de restul societatii. Nu putem pune teoriile, si unii, si altii au nevoie de con-
mpreuna o vecinatate, un tip de fa- cepte. De exemplu, Marx a avut nevoie
milie (familia monoparentala), o rasa de cuvntul "clasa" pentru teoria lui si
sau o categorie sociala (someri) sub l-a folosit chiar daca nu l-a definit
aceeasi eticheta, sub aceeasi "um- niciodata. Un alt motiv (mai ales pentru
brela": "subclasa". Din pacate pentru jurnalisti) de a scrie folosind cuvntul
sustinatorii "umbrelei", aceasta este "underclass" l reprezinta "efectul dra-
prea mica pentru astfel de grupuri matic" al termenului printre oamenii de
sociale foarte mari. rnd. n plus, unii dintre jurnalisti si
Vom ncheia discutia despre criterii cu oamenii de stiinta sunt implicati politic,
o evidenta empirica a relativitatilor. Ch. iar acest termen este foarte util pentru
779
Subclas social
ideologi (mai ales pentru cei cu vederi expresiei peiorative cultura depen-
de dreapta). dentei, n timp ce oponentii thatche-
Pentru politicienii occidentali, dezbate- rismului au optat pentru condamnarea
rea privind subclasa sociala (under- politicii guvernamentale construind no-
class) este esentiala. Politica este, n tiunea socio-culturala de underclass.
fond, "lupta" dintre solutiile pentru di- Cele doua notiuni sunt imagini n oglin-
verse probleme ale societatii, solutii da ale aceluiasi construct discursiv si
care, luate mpreuna, alcatuiesc doc- fiecare expresie serveste la alimen-
trinele. Pentru a putea lansa si promo- tarea si contaminarea celeilalte" (Dean
va solutii, partidele politice au nevoie si Taylor-Goodby, 1992, p. 26-27).
de probleme, iar aceea a saracilor este Daca politicienii, jurnalistii si unii oa-
una care de fiecare data naste contro- meni de stiinta vorbesc n termeni de
verse din care oamenii politici au avut "subclasa sociala" si de "cultura de-
mereu de cstigat. pendentei" este normal ca si populatia
Trecnd n planul particular, economii- sa mprumute si sa utilizeze aceste
le occidentale si cei care le adminis- concepte. n plus, este confortabil pen-
treaza au nevoie de un strat social tru majoritatea populatiei occidentale
inferior pentru a avea suficienta pre- (si n special pentru clasa mijlocie) sa
siune pe piata muncii, pentru a men- creada ca este asa si sa blameze
tine venitul minim la niveluri scazute si victimele, perdantii sistemului social n
pentru a putea ocupa cu armatele de care ei (clasa mijlocie) sunt "cstiga-
saraci (emigranti, negri, femei) asa-nu- torii", chiar daca, pentru multi dintre ei,
mitele "slujbe murdare" (dirty jobs) pe parintii sau bunicii au fost saraci
care clasa mijlocie nu le-ar ocupa nici- (precum chiar n cazul lui Charles
odata. Cohortele de saraci si dezavan- Murray).
tajati sunt, n tarile occidentale, justi- Cercetari stiintifice au aratat ca, pentru
ficarea pentru existenta a zeci sau sute aproximativ 50% dintre saracii oc-
de mii de locuri de munca n cadrul cidentali, urmasii nu mai sunt saraci.
serviciilor sociale. Multi critici ai statului Este dovada unei mobilitati sociale
bunastarii se ntreaba ce s-ar ntmpla considerabile ntre straturile sociale. n
cu aceste slujbe daca subclasa celor aceste conditii, a vorbi despre o sub-
dezavantajati nu ar mai exista? clasa sociala clar delimitata este o exa-
Pe de alta parte, pentru politicienii de gerare sau o ideologie. A descrie nsa
stnga, "underclass" este un argument prin acest concept o realitate sociala
folosit mpotriva oponentilor lor politici. de moment n termeni aproximativi,
Existenta ei dovedeste n opinia stngii nefundamentati suficient din punct de
incompetenta guvernarilor de dreapta vedere stiintific, este o necesitate, ba
si nevoia de "stnga" care sa o apere. chiar o realitate sociala (mai ales n
n cealalta tabara, blamnd victimele, tarile occidentale avansate) pe care cu
politicienii de dreapta obtin o justificare greu o putem schimba si pe care
pentru rezultatele negative ale politici- stiintele sociale trebuie sa o accepte
lor lor sociale. "La nivelul discursului pentru moment.
politic, thatcherismul a optat pentru n Romnia, dezbaterea problemelor
blamarea propriilor victime prin crearea sociale ale celor mai dezavantajati ce-
780
Subsidiaritate
tateni se opreste la termenul de saraci. tretinere, energie electrica), fie n baza
n vremuri n care se poate afirma ca unor criterii de tip categorial (e.g., pen-
majoritatea populatiei traieste n sara- tru elevi, studenti, pensionari). Subven-
cie, a vorbi despre saraci este, con- tionarea indirecta presupune subven-
sider eu, mult prea general si prea tionarea producerii unor servicii/bunuri
ambiguu. Chiar daca este problema publice pentru care costurile de pro-
sociala majora, saracia nu este singura ducere sunt foarte ridicate (e.g., energie
problema sociala a segmentelor ex- electrica) sau pentru producerea carora
cluse, marginalizate, dezavantajate. nu exista o motivatie economica.
Mai mult dect n Occident, realitatea Subventionarea poate lua si forma
sociala din Romnia reclama nuantari subventionarii preturilor unor bunuri
si noi concepte care sa o descrie, unul considerate a fi de stricta necesitate,
dintre ele fiind chiar cel de subclasa cum ar fi pinea, laptele, faina. Astfel,
sociala (underclass). n fond, daca se realizeaza o protectie a tuturor
vorbim de clasa mijlocie fara sa o pu- indivizilor si n special a segmentului
tem defini sau delimita conform accep- celui mai sarac, asigurndu-se con-
tiunii lui Marx, de ce sa nu utilizam un sumul unor produse esentiale pentru o
termen cu provenienta asemanatoare alimentatie normala. n unele tari,
n aceeasi acceptiune stiintific aproxi- statul subventioneaza si produsele de
mativa, dar public utila si poate chiar stricta necesitate pentru copii (ca de
necesara? \Marian Preda[ exemplu, mbracamintea, rechizitele
Vezi si: saracia; excluziunea sociala scolare), n vederea degrevarii finan-
ciare a familiilor cu copii. Subventio-
Bibliografie selectiva: Murray (1984,
narea presupune nengradirea libertatii
1990); Wilson (1987); Wilson (1993)
de alegere a individului, acesta putnd
opta pentru orice produs si tip de
Subsidiaritate consum, degrevnd nsa financiar anu-
Vezi statul bunastarii mite categorii de populatie si stimulnd
consumul unor bunuri si servicii con-
Subventia siderate a fi importante: bunuri alimen-
tare, nonalimentare, servicii.
Subventia reprezinta, pe lnga bene-
ficii sociale, un instrument important al n functie de forma pe care aceasta o
protectiei sociale. Subventiile se pot ia, subventia se poate adresa anumitor
aplica anumitor servicii sau produse, segmente specifice ale populatiei sau
fie direct, la cumparare, fie indirect, poate reprezenta o forma de protectie
prin subventionarea producatorilor. generala a populatiei. n cel de-al doi-
lea caz, statul si asuma o functie pa-
Subventionarea anumitor servicii se ternalista mai pronuntata, prin marirea
poate realiza direct, prin subventionarea taxelor si impozitelor si ncurajarea
preturilor acestora pentru anumite cate- unui anumit tip de consum.
gorii de populatie, fie pe baza testarii
mijloacelor (anumite costuri pot fi sub- Gratuitatea reprezinta o forma de sub-
ventionate pentru persoane cu venituri ventionare, n care subventionarea
reduse, ca de exemplu, costurile de n- este integrala. n unele cazuri, gratui-
781
Subvenionarea angajrii
tatea este urmata de obligativitatea mentata prin Legea nr. 86/1992 si pre-
consumului anumitor servicii, ca de vedea acoperirea din fondul de somaj,
exemplu, serviciile educationale, servi- timp de 9 luni, a 70% din salariul minim
ciile de asistenta medicala preventive. brut pe tara pentru cei cu studii su-
\Luana M. Pop[ perioare, respectiv 60% pentru absol-
ventii de liceu si scoli profesionale.
Vezi si: subventionarea angajarii
Subventionarea angajarii temporare
Subventionarea angajarii este o forma particulara a acestei ma-
suri. Angajarea temporata este un tip
S.a. este o forma de finantare a anga- de masura emblematica pentru Sue-
jarii si se refera n principal la subven- dia, unde este cunoscuta sub denumi-
tionarea salariala. Aceasta nseamna rea de temporary public employment si
plata partiala a salariilor persoanelor unde, la nceputul anilor 90, repre-
angajate din rndul somerilor, pe o pe- zenta cel mai extins program de ma-
rioada determinata. S.a. este o forma suri active ca numar de persoane si
de transfer al prestatiilor sociale, care costuri. Masura urmarea angajarea
s-ar fi cuvenit somerilor drept suport fi- temporara n sectorul public a unor
nanciar, catre angajatori, pe conside- categorii de persoane care se inte-
rentul ca n acest fel cei cu dificultati de greaza cu dificultate pe piata muncii:
angajare sunt mai eficient "protejati". tineri sub 25 de ani fara experienta de
Subventiile se acorda angajatorului si munca, persoane cu handicap, vrst-
acopera ntre 50% si 80% din salariul nici sau cei al caror drept la indem-
angajatului. Durata subventionarii este nizatiile de somaj este gata sa expire.
de regula de 6 luni, dar se poate Programe privind angajarea temporara
reduce (3 luni) sau extinde (1-2 ani), n se ntlnesc si n alte tari, diferentiate
functie de categoria de someri careia i n functie de strategia adoptata n ra-
se adreseaza (slab calificati, de lung port cu piata muncii. n Germania (Job
termen, tineri), de posibilitatea ca locul Creation) si Marea Britanie (Commu-
de munca sa devina permanent etc. nity Programme), acordarea subventii-
Subventionarea poate fi nsotita de lor este conditionata de gasirea unor
conditii suplimentare impuse angaja- sponsori care sa asigure proiectele de
torului: angajarea unui anumit numar angajare a celor desemnati de oficiile
de someri, prelungirea contractului n- locale de munca, cu conditia ca aceste
ca o perioada de timp peste cea sub- proiecte sa genereze locuri de munca
ventionata, acordarea ei doar anumitor utile si sa nu nlocuiasca alte astfel de
categorii de persoane, locul de munca proiecte. Sponsorii trebuie sa participe
subventionat sa fie unul nou creat. cu cel putin 10% din costuri. Programul
Adesea, acest tip de masura se com- se adreseaza somerilor de cel putin 6
bina cu forme de creditare a angajarii, luni, pentru care se asigura ntre 60 si
aplicndu-se, dupa caz, varianta consi- 80% din salariu pe durata unui an, cu
derata optima. posibilitati de prelungire la 2, daca
n Romnia, acest tip de masura a ur- exista sansa angajarii permanente.
marit facilitarea angajarii proaspetilor
absolventi. Aplicarea sa a fost regle-
782
Masuri privind angajarea temporara se transforma n contract de munca cu
regasesc si n tarile foste comuniste. n durata redusa (engl., part-time).
Bulgaria, somerul este angajat pe o Tarile foste comuniste au mprumutat
perioada de minimum 5 luni pentru un si ele modelul, cel mai apropiat tipar
salariu minim platit din fondul de somaj, fiind cel unguresc, proiectat asemana-
ulterior angajatorul fiind obligat sa ma- tor celui german. Conditiile de aplicare
reasca salariul. n Republica Ceha, pe- difera nsa n unele privinte. Subventia
rioada de angajare a fost stabilita ntre 6 se acorda timp de 1 an salariatilor
si 12 luni. Datorita salariilor mici asi- carora li se reduce timpul de munca cu
gurate, acest tip de masura n-a avut un cel putin o treime, perioada n care
ecou deosebit n rndul somerilor, el contractul de munca nu sufera schim-
fiind aplicat n mai mare masura rromi- bari. Oarecum similara este masura,
lor, pentru care acordarea n continuare frecvent ntlnita n Romnia la nce-
a beneficiilor sociale a fost conditionata putul anilor '90, aplicata ca modalitate
de participarea la acest tip de de reglementare a somajului tehnic.
programe. Modelul polonez vizeaza o Intentia a fost de a se evita disponibi-
perioada de 6 luni si suspendarea aju- lizarea salariatilor din ntreprinderi care
torului de somaj timp de 3 luni n cazul temporar nu aveau productie. Acestora
refuzului de a participa la acest pro- li se acorda pe durata ntreruperii acti-
gram. Finantarea se face din fondul de vitatii 60% din salariul tarifar net, peri-
somaj si contributia comunitatii. n Ro- oada n care se pastrau toate drep-
mnia nu a existat un astfel de program turile de asigurare si asistenta sociala
cu titlu de masura de protectie a legate de calitatea de salariat cu du-
somerilor. rata integrala.
O alta forma a subventionarii salariale Uneori sunt asimilate subventionarii
este cea acordata firmelor pentru acti- angajarilor alocatiile de migratie, re-
vitate pe timp redus sau pentru men- prezentnd o suma de bani acordata
tinerea locului de munca. Aceasta ur- familiei somerului n cazul n care
mareste sa protejeze salariatii ntre- acesta accepta un loc de munca n
prinderilor care, datorita unor situatii de alta localitate. Aceasta acopera costul
dificultate temporara, sunt nevoite sa transportului si al mutarii si, eventual,
foloseasca incomplet forta de munca. subventioneaza (integral sau partial)
Este un tip de masura raspndit n salariul individului, pe o durata deter-
Germania, care se adreseaza somaju- minata, daca acesta poate beneficia
lui partial, rezultat al subangajarii. Sub- aici de un contract de munca pe o
ventiile se acorda doar pentru situatii durata care depaseste durata subven-
neasteptate, daca sunt afectati cel tionarii. Este o masura care urma-
putin 1/3 din angajatii firmei, pentru reste sa reduca disparitatile regionale
care timpul de munca se reduce cu cel ntre cererea si oferta de forta de
putin 10%, pe o durata de 6 luni, pe- munca. Este destul de putin frec-
rioada n care salariatii afectati sunt la venta, date fiind att costurile ridicate
dispozitia oficiilor de munca. Pe durata pe care le presupune, dar mai ales
subventionarii, contractul de munca cu rigiditatea ofertei fortei de munca fata
durata integrala (engl., full-time) se de mobilitatea geografica. Singura
783
tara fosta comunista care a expe- cerintelor lui. Masura se nscrie n pre-
rimentat-o, si asta n putine cazuri, a ocuparile mai largi de sustinere si co-
fost Bulgaria. ordonare a calificarii si formarii pro-
O alta forma de s.a. este rambursarea fesionale. \Simona Ilie[
sau subventionarea costurilor de Vezi si: calificare/recalificare a fortei de
pregatire profesionala pe care le-ar pu- munca; piata muncii; politici active
tea avea angajatorul n cazul angajarii
unui somer (n special de lunga durata) Bibliografie selectiva: Godfrey si
care nu are calificare corespunzatoare Richards (1995)
784
colile charter
asupra politicii de personal, a numa-
S
rului de locuri oferite si a selectiei
elevilor, a modului de gestionare a pa-
trimoniului etc. Scolile charter iau nas-
, tere fie prin transformarea unor foste
scoli publice, fie sunt nfiintate ca ata-
re. Organizatorii unei scoli charter sunt
de regula parinti si/sau cadre didactice,
Sanse de viata (Dahrendorf) dar si universitati sau organizatii pri-
vate. Acestia alcatuiesc un plan privind
Vezi noile miscari sociale cu impact strategia educationala a scolii, modul
asupra redistribuirii bunastarii de administrare si finantare, rezultatele
educationale asteptate si modul de
Scoala integrativa evaluare a acestora (Geske, Davis si
Hingle, 1997, p. 154). ntocmit n con-
Vezi educatie speciala formitate cu prevederile legale n vi-
goare privind curriculumul, calificarea
Scoli comprehensive profesorilor si alte aspecte ale proce-
Scolile comprehensive reprezinta uni- sului educational, planul este naintat
tati de nvatamnt secundar (licee) n unui potential sponsor, de regula o au-
care, alaturi de specializarea acade- toritate publica (locala sau centrala),
mica, elevii dobndesc si cunostinte dar si universitati sau organizatii pri-
practice, chiar daca nu primesc n mod vate.
necesar si o calificare ca n scolile Din momentul n care sponsorul sau
profesionale. Extrem de raspndite n grupul de sponsori aproba planul de
SUA, Anglia, dar si n Franta si n alte nfiintare/transformare a scolii, unitatea
tari europene, scolile comprehensive de nvatamnt n cauza poate ncepe
raspund nevoii de integrare a celor sa functioneze. Consiliul de organizare
doua rute ale nvatamntului secundar devine consiliu de administrare cu
(liceul si scoala profesionala), necesi- drepturi depline n utilizarea resurselor
tatii pentru o educatie comprehensiva
scolii, n angajarea de personal si n
n care specializarea sa se realizeze la
ncheierea de contracte pentru servi-
nivelul nvatamntului tertiar, contri-
ciile educationale secundare. Scoala
buind astfel la egalitatea de sanse de
acces n nvatamntul superior. charter poate fiinta ntr-un imobil pro-
priu sau ntr-unul nchiriat sau poate
\Bogdan Voicu[ utiliza cladirea, facilitatile si personalul
Vezi si: politici educationale scolii publice din a carei transformare
provine. Scolile charter sunt complet
Scolile charter autonome fata de autoritatile locale,
putnd functiona independent att timp
Scolile charter reprezinta scoli (pri- ct si ndeplinesc obiectivele educa-
mare, gimnaziale sau licee) care functionale prevazute n contract. n caz
tioneaza ca entitati autonome, n baza contrar, contractul este reziliat sau re-
unui contract ntre organizatori si spon- negociat. Autoritatile centrale nu inter-
sori, avnd putere de decizie deplina actioneaza cu scolile charter dect prin
785
colile charter
prerogativele lor regulatorii (stabilirea functia sa de regulator al sistemului de
cerintelor curriculare minimale, a cali- nvatamnt.
ficarilor cadrelor didactice etc.). Autonomia scolilor charter stimuleaza
Scolile charter au cunoscut o populari- creativitatea si inovatia, permitnd
tate crescnda n anii 90 n Statele dezvoltarea a noi strategii educationale
Unite, fiind ncurajate n majoritatea si manageriale. Pretul acestei autonomii
statelor federatiei americane (Geske et este transparenta dictata de regulile
al., 1997). n Europa ele mbraca forma competitiei pe piata educationala, im-
scolilor autoadministrate, functionnd plicnd o responsabilitate ridicata si
n esenta conform acelorasi principii. riscul desfiintarii sau reducerii numarului
Diferenta este data de faptul ca, n de cadre didactice si al concedierii
acest ultim caz, proprietatea asupra managerilor n cazul neatingerii obiec-
scolii ramne de regula publica, iar ini- tivelor.
tiativa organizarii lor poate veni n prin- Studiile empirice au pus n evidenta
cipal din interiorul sistemului educatio- faptul ca scolile charter nu au pro-
nal (cadre didactice, directori), parintii bleme n a atrage elevii - fiind create
sau membrii comunitatii putnd fi atrasi ca expresie a vointei comunitatii locale,
ulterior. Exista si exceptii, precum n a cererii manifestate pe piata educa-
cazul scolilor "sustinute prin granturi" tionala. Mai mult, ele reprezinta solutii
(grant-maintained schools) din Anglia, viabile pentru scolarizarea elevilor pro-
rezultate prin transformarea scolilor veniti din grupuri sociale dezavantajate
publice n scoli tip charter, o data cu pu- sau marginale. n plus, recrutarea de
terea de decizie transfernd-se catre personal este relativ facila, nu nea-
scoala n sine si drepturile de proprie- parat din motive salariale (salariile pot
tate asupra imobilului, terenului etc. fi chiar mai mici dect cele din sistemul
Scolile charter (ca si cele autoadminis- public traditional), ci mai ales deoarece
trate) reprezinta expresia marketizarii profesorii sunt atrasi de atmosfera de
si descentralizarii sistemului educa- familie a scolii, de implicarea parintilor
tional si a aducerii nvatamntului mai n actul educational, de programul
aproape de vointa publicului, ac- flexibil, de puterea de decizie sporita,
centund importanta alegerii parintilor de transparenta procesului educational
asupra educatiei copiilor. Scolile char- (Geske et al., 1997).
ter ofera alternative att n ce priveste Criticile aduse scolilor charter sunt si
alegerea parintilor, ct si cea a pro- ele multiple. Pe de o parte, se argu-
fesorilor, permit o reala descentralizare menteaza ca n fapt ele sunt mai costi-
si se pot focaliza mai degraba pe re- sitoare, cunostintele dobndite pentru
zultate, dect pe intrarile n sistem fiecare ban investit fiind de fapt mai
(Mulholland si Bierlein, 1995, apud putine dect n cazul scolilor publice,
Geske et al., 1997). n plus, ele facili- daca sunt luate n calcul si cheltuielile
teaza introducerea mecanismelor pie- dedicate de gospodarii educatiei. n
tei n sistemele educationale publice, plus, creativitatea si capacitatea inova-
conducnd la utilizarea mai eficienta a toare ridicata nu constituie un mare
banilor destinati nvatamntului si per- avantaj, acestea fiind dovedite si de
mitnd statului sa se concentreze pe multe din scolile publice traditionale.
Pe de alta parte, se argumenteaza ca
786
omaj
nici responsabilitatea dictata de impe- vrea sa lucreze. Acesta este un somaj
rativele pietei nu reprezinta dect o de dezechilibru si este considerat un
aparenta: o buna parte din personalul fenomen negativ, dat fiind ca este
scolilor charter convertite din foste echivalent cu pierderea de resurse
scoli publice este mostenit de la aces- datorita neutilizarii lor. Exista si un
tea. Fiind n trecutul apropiat o parte a somaj de echilibru sau natural, consi-
"birocratiei finantate de stat", acestia derat normal pentru functionarea echi-
vor cauta "sa foloseasca procesul poli- librata a economiei. Nivelul acestuia se
tic pentru a-si mentine pozitiile" (Geske situeaza n jurul valorii de 3% si exista
et al., 1997), nefiind interesati de dez- analisti ai pietei muncii care merg pna
voltarea scolii, ci mai ales de conser- la a identifica valente pozitive acestui
varea ordinii preexistente. tip de somaj, argumentnd ca exis-
Competitia de pe piata va face ca tenta sa i motiveaza pe cei ocupati sa
scolile charter sa se implice n activitati munceasca mai bine pentru a nu-si
publicitare, tinznd sa si exagereze pierde locul de munca, ducnd astfel la
avantajele si sa si ascunda punctele cresterea productivitatii muncii.
slabe. n plus, exista riscul reducerii Aparut ca o simpla relatie de inegali-
standardelor, pentru a evita abandonul tate dintre cerere si oferta, acesta a
elevilor atrasi n scoala, tocmai din capatat forme noi o data cu cresterea
cauza concurentei care ar fi trebuit sa complexitatii procesului productiv. Ast-
oblige la cresterea standardelor educa- fel, s-a observat existenta unor seg-
tionale. mente de populatie care nu reuseau sa
n fine, o ultima critica priveste posibi- reintre pe piata muncii dect dupa o
lele consecinte negative asupra seg- perioada ndelungata, precum si faptul
mentarii societatii: oponentii scolilor ca riscul de a pierde (de a nu avea) un
charter argumenteaza asupra faptului loc de munca afecta n mai mare
ca integrarea elevilor din grupuri deza- masura anumite categorii de populatie,
vantajate sau minoritare se va realiza diferentiate n functie de sex, vrsta,
n scoli aproape exclusiv dedicate a- calificare profesionala sau nivel de
cestor minoritati, astfel nct segre- scolarizare, ca poate avea fluctuatii
garile si inegalitatile vor fi accentuate. ciclice sau conjuncturale si ca nu
\Bogdan Voicu[ rezulta pur si simplu ca urmare a unei
oferte excedentare.
Vezi si politici educationale Toate acestea au condus la o tipolo-
Bibliografie selectiva: gizare a somajului, n care se
Geske, Davis, Hingle (1997); Cohn identifica:
(1997); Drakeford (2000) a) somajul clasic apare atunci cnd pe
piata bunurilor si serviciilor oferta
Somaj este mai mica dect cererea, iar pe
cea a muncii oferta depaseste ce-
Somajul defineste situatia unei piete a rerea;
muncii excedentare, n care oferta de- b) somaj prin insuficienta cererii - a-
paseste cererea de forta de munca. tunci cnd cererea de bunuri si ser-
Aceasta nseamna ca o parte a popu- vicii este mai mica dect oferta, iar
latiei nu gaseste loc de munca, desi ar
787
omaj
pe piata muncii oferta depaseste, de structura (profesionala, de vr-
de asemenea, cererea; sta, teritoriale) ntre cererea si ofer-
c) somajul cronic sau de lunga durata ta de forta de munca. Acest tip de
este somajul a carui durata depa- somaj se poate manifesta chiar
seste 12 luni. Se mai numeste si daca la nivelul economiei nationale
somaj de excludere, deoarece cu nivelul cererii este egal cu cel al
ct creste durata somajului cu att ofertei si se datoreaza progresului
scad sansele de reangajare. El tehnic, rigiditatilor din piata muncii,
afecteaza n special persoanele cu specificului sistemului de nvata-
disponibilitati reduse de califica- mnt si de pregatire profesionala.
re/recalificare, anumite grupe de Este specific tuturor tarilor n tran-
vrsta, profesii sau regiuni; zitie, fiecare experimentnd un pro-
d) somajul conjunctural este generat ces de restructurare a economiei
de reducerea procesului productiv nationale si deci o reorganizare a
ca urmare a unor variatii conjunc- ramurilor economice;
turale pe plan economic intern sau, i) somajul de reconversie atinge pre-
n conditiile mondializarii economii- ponderent personalul calificat, cu
lor, international, sau ale cererii si vechime sau vrstnicii, n cazul n
ofertei de bunuri si servicii. Rezulta care agentul economic si schimba
ca urmare a reducerii cererii de tipul, nivelul sau structura activitatii
munca si afecteaza formele atipice sau retehnologizeaza procesul pro-
de angajare, procesul angajarilor ductiv;
sau chiar ntrerupe contracte de j) somajul tehnic apare prin ncetarea
munca; sau restrngerea activitatii unei n-
e) somajul ciclic, determinat de ciclu- treprinderi si reducerea cererii, ca
rile economice. Are loc ca urmare a urmare a unor factori independenti
restrngerii productiei n perioada de aceasta: calamitati, lipsa de
de declin economic si se poate re- materii prime etc., timp n care
sorbi n perioada de crestere si contractul ntre angajat si angajator
avnt economic; ramne valabil, plata urmnd sa se
f) somajul repetitiv caracterizeaza si- faca din alte fonduri dect cel de
tuatia de intrari si iesiri succesive salarii;
n/de pe piata muncii. Afecteaza k) somajul partial rezulta ca urmare a
segmentele de forta de munca cu deciziei agentilor economici de a re-
calificare scazuta. Muncile prestate duce productia pe o scurta perioada
sunt n general ocazionale, iar du- de timp, n care contractul ramne
rata somajului este scurta. Este si valabil, dar orele lucrate sunt platite
cazul somajului sezonier; la tarife mai mici;
g) somajul frictional este perioada de l) somajul voluntar este modelul cla-
inactivitate dintre pierderea unui loc sic de definire, cnd forta de munca
de munca pna la gasirea altuia nu accepta sa lucreze la nivelul sa-
nou. Este o forma foarte frecventa lariului de echilibru;
de somaj; m) somajul involuntar rezulta ca ur-
h) somaj structural sau de neadaptare mare a deciziei agentului economic
este generat de incompatibilitatile de a reduce cererea de forta de
788
omer
munca datorita necesitatii de a batere a somajului se urmaresc o serie
restrnge productia. de alti indicatori care sa ofere o imagi-
Indicatori: cel mai frecvent utilizat este ne ct mai precisa privind caracte-
rata somajului, calculata ca raport ntre risticile somerilor. Se utilizeaza: rata
numarul de someri si populatia activa: somajului de lunga durata - someri de
peste 12 luni/numar total someri, rata
nr. omeri somajului pe segmente de populatie
RS u 100 (numar de someri tineri, femei sau
populaieactiv dupa nivelul de scolarizare al celor fara
n comparatiile internationale se folo- lor de munca raportat la numarul total
seste rata somajului n sens BIM, calde someri). \Simona Ilie[
culata pe baza numarului de someri Vezi si: ocuparea fortei de munca,
determinat n raport cu definitia BIM. piata muncii, somer
Alaturi de acestia, n analizele privind
piata muncii si n cele care stau la Bibliografie selectiva: Pert (1997a)
baza masurilor de ocupare si com-
Rata somajului n 1995, procente total/procente feminin
Canada Marea SUA Franta Germania Norvegia Suedia Japonia
Britanie
9,5 / 9,2 8,6 / 6,8 6,1 / 6,0 11,6 / 9,8 8,1 / 9,4 5,0 / 4,7 7,6 / 6,8 3,2 / 3,3
Bulgaria Cehia Polonia Slovenia Romnia Ungaria

16,5 / 16,8 4,1 / 4,8 13,3 / 14,7 7,4 / 7,0 8,0 / 8,6 10,2 / 8,7
Sursa: Key Indicators of the Labour Market, 1999, ILO, Geneva.
poate gasi n segmente diferite, avnd
Somer statut economic diferit.
S. este acea persoana n vrsta de Initial, statutul de somer a fost direct le-
munca (determinata conform legislatiei gat de cel de salariat, rezultnd n ur-
muncii), apta de munca, care nu are un ma pierderii locului de munca, cnd
loc de munca si care este n cautarea acesta nceta sa mai fie util sau eficient
unui loc de munca. Somerii fac obiectul din perspectiva angajatorului. Terme-
unui set special de politici sociale, cel nul a cunoscut modificari o data cu
de protectie a somerilor. Persoanele schimbarea de perspectiva asupra
care nu ndeplinesc simultan aceste ocuparii fortei de munca, mai ales n
conditii formeaza segmente distincte cea de-a doua jumatate a secolului XX.
de populatie si fac obiectul altor actiuni Diferentele de opinie si strategie pri-
de politica sociala. ntre aceste seg- vind ocuparea si somajul au dus la
mente exista un flux continuu, mai mult aparitia unor definitii particularizate de
sau mai putin intens si permanent, de la o tara la alta. Necesitatea compara-
intrari-iesiri. Prin urmare, la momente bilitatii internationale, si ea impusa de
diferite de timp, o aceeasi persoana se caracteristicile economiei mondiale, a
generat sustinute preocupari de a ac-
789
omer
cepta o definitie internationala stan- tot mai accentuata, ramnnd n veci-
dard. Conform acestei definitii aparti- natatea teoriei economice, diferitele
nnd Biroului International al Muncii tari reglementeaza astfel o problema
(BIM; eng.: ILO; franc.: BIT), somer pe considerente practice, careia ur-
este persoana care este n vrsta de meaza sa-i gaseasca solutii.
munca si care, n perioada de referinta, n Romnia, statutul de somer este de-
este fara loc de munca cu statutul de finit de Legea nr. 1/1991 privind pro-
salariat sau persoana ocupata nesa- tectia sociala a somerilor si reintegra-
lariata, este disponibila de a lucra ntr-o rea lor profesionala. Dupa acest mo-
slujba salariata sau nesalariata, este n ment, o serie de alte acte legislative au
cautarea unei slujbe, respectiv n adus modificari n criteriile initiale astfel
cursul unei perioade recent specificate nct sa se adapteze schimbarilor sur-
a ntreprins diferite actiuni pentru a venite ulterior pe piata muncii. Con-
gasi un loc de munca. Celor care ditiile de baza nsa nu s-au schimbat,
ntrunesc cumulativ aceste conditii li se prin urmare, sunt considerate someri,
adauga cei care, desi au gasit un loc persoanele n vrsta de munca, apte
de munca, urmeaza sa nceapa munca de munca, al caror contract de munca
ulterior perioadei de referinta, cei a fost ntrerupt din motive neimputabile
temporar absenti de la locul de munca lor, a fost desfacut din initiativa anga-
si care nu au pastrat o legatura nor- jatorului, dar pe baze nelegale si reo-
mala, sunt disponibili si cauta sa cuparea locului de munca nu mai este
munceasca sau sunt studenti, persoa- posibila sau a ncetat si nu dispun de
ne casnice sau diferite alte categorii mijloace proprii pentru a-si asigura
angajate n activitati neremunerate n existenta (nu desfasoara o activitate pe
perioada de referinta si care raspund cont propriu, nu au teren peste o
criteriilor de mai sus. anumita limita). La acestia, se adauga
Definitia standard nu contine conditii tinerii care ncheie activitatea de pre-
de ordin juridic sau institutional, cum ar gatire si cauta un loc de munca. Calita-
fi nscrierea la un oficiu de plasare sau tea de somer este recunoscuta doar
tipul locului de munca cautat, nu este daca persoanele fara loc de munca,
impusa conditia ca somerul sa fi avut ndeplinind conditiile de mai sus, se
anterior un loc de munca. Ea ncearca afla n evidenta oficiilor de munca, so-
sa surprinda toate criteriile pe care licitnd un loc de munca.
diferitele acceptiuni nationale le au n Exista, de asemenea, o definitie adap-
vedere, sunt precizate la nivel national tata celei internationale - persoane
prin acte legislative, simultan cu cadrul care au vrsta de munca si care n pe-
de actiune privind protectia somerilor. rioada de referinta ndeplinesc simul-
La rndul ei, fiecare tara ncearca sa tan urmatoarele conditii: nu au loc de
se adapteze diferitelor criterii interna- munca, nu desfasoara activitati n sco-
tionale n vederea comparatiilor inter- pul obtinerii de venituri si sunt n cau-
nationale. Aceasta situatie se explica tare activa a unei slujbe, folosind n
prin aceea ca n timp ce definitia inter- ultimele 4 saptamni diferite metode
nationala cauta sa surprinda un fe- pentru a o gasi si sunt disponibili sa n-
nomen al pietei muncii n plin proces ceapa lucrul n urmatoarele 15 zile n
de globalizare si o flexibilitate a muncii cazul ca ar gasi o slujba. Sunt, de ase-
790
omer
menea, considerati someri cei fara loc Recunoasterea statutului de somer
de munca, dar care asteapta sa fie aduce cu sine dreptul de fi inclus n
rechemati la lucru sau care au gasit o sistemul de protectie al somerilor si de
slujba si urmeaza sa nceapa lucrul la a beneficia de sprijin financiar din
o data ulterioara perioadei de referinta, partea statului, dar si de asigurari
si somerii nregistrati, care au declarat medicale gratuite, finantate din fondul
ca n perioada de referinta erau nscrisi de somaj. \Simona Ilie[
la oficiile de munca.
Vezi si: ocuparea fortei de munca
791
Tehnici de msurare utilizate n evaluarea nevoilor de sntate
formatii despre rate/proportii (n pri-
T
mul caz) sau informatii despre fie-
care individ din grup.
Asemenea tipuri de anchete sunt uti-
lizate frecvent de agentii publice, locale
sau nationale, pentru masurarea si sa-
tisfacerea nevoilor grupurilor popula-
Tehnici de masurare utilizate tionale din zone specifice. Informatiile
n evaluarea nevoilor obtinute din asemenea anchete sunt
de sanatate considerate a fi utile n:
x identificarea unor grupuri-tinta cu
Nu doar definirea conceptuala a nevoii nevoi de sanatate specifice, infor-
de sanatate este laborioasa, ci si ope- matiile obtinute fiind apoi utilizate n
rationalizarea sa, i.e. utilizarea celor elaborarea de programe pentru
mai adecvate instrumente pentru ma- satisfacerea respectivelor nevoi;
surare si cuantificare, ca suport al ela- x identificarea utilizatorilor serviciilor
borarii politicii sanitare. Cele mai uti- de asistenta sanitara specifica
lizate metode asociate cu politicile de (Huton).
sanatate sunt descrise n continuare.
Majoritatea tarilor realizeaza att an-
Anchetele: se bazeaza pe realizarea chete ale furnizorilor, ct si ale consu-
unui esantion al comunitatii studiate si matorilor, pentru a evalua ct mai co-
analizarea datelor obtinute din acel rect nevoile de servicii de sanatate,
studiu al esantionului. Realizata corect, putndu-se clasifica astfel aspecte im-
aceasta metoda poate furniza infor- portante legate de nevoile pentru asis-
matii valide despre nevoile sanitare ale tenta medicala. Sunt descrise nume-
unei comunitati (Rathwell). Sunt des- roase astfel de anchete elaborate/efec-
crise mai multe tipuri de anchete utili- tuate pentru estimarea nevoilor de
zabile n evaluarea nevoilor de sana- sanatate "reale" ale populatiei, ca baza
tate: pentru stabilirea cantitatii si tipului de
x anchete descriptive, care analizeaza resurse sanitare necesare pentru furni-
boala n relatie cu persoana, locul si zarea serviciilor medicale dorite.
timpul; furnizeaza preponderent in- Asemenea studii au ncercat:
formatii descriptive (ex.: cte per- a. sa analizeze caracterul si amplitu-
soane cu o anumita afectiune se ga- dinea morbiditatii n populatia-tinta -
sesc la un moment dat ntr-o anu- morbiditate ce poate fi fie "perce-
mita populatie); din punct de vedere puta" de indivizi, fie "definita" de
al procesului de planificare, anche- catre profesionistii medicali;
tele descriptive furnizeza cadrul de b. sa transforme informatia legata de
la care se porneste: "unde ne aflam morbiditate n anumite nevoi pentru
acum"; servicii sanitare specifice.
x anchete analitice, ce pot fi orientate
spre grupuri sau spre indivizi; n O alta zona a planificarii sanitare ce
esenta, ele sunt comparatii ntre beneficiaza de utilizarea anchetelor
grupuri populationale, utiliznd in- este cea referitoare la grupurile la risc;
792
Tehnici de msurare utilizate n evaluarea nevoilor de sntate
n acest sens, prin corecta identificare ciilor medicale furnizate (n general
a celor mai predispusi la anumite con- n OECD);
ditii, resursele de sanatate pot fi uti- x date legate de anumite programe
lizate directionat si mult mai eficient. (screening pentru cancer de sn,
Se poate aprecia ca, realizate corect, TBC etc.), furniznd informatii ex-
anchetele pot furniza cele mai valide si tinse pentru o singura boala/afec-
utile informatii referitoare la nevoile sa- tiune.
nitare ale unei comunitati. Aceasta Deseori nsa sunt utilizate, comple-
abordare este flexibila, putnd fi utili- mentar cu datele anterioare, anchete
zata mpreuna cu alte metode de eva- ale utilizatorilor si furnizorilor.
luare a nevoilor sanitare. Abordarea indicatorilor sociali se ba-
Unul din principalele dezavantaje ale zeaza pe inferentele referitoare la ne-
acestor anchete este ca sunt printre voile de sanatate ce se pot face pe
cele mai costisitoare abordari, necesi- baza datelor aflate n nregistrarile si
tnd si o echipa cu persoane special rapoartele oficiale. Ipoteza acestei abor-
pregatite, motiv pentru care sunt utili- dari este ca se pot face estimari ale
zate mai ales n tarile dezvoltate eco- nevoilor de sanatate (si de bunastare
nomic. sociala) ntr-o comunitate pe baza
Abordarea demografica se bazeaza analizei unor factori anumiti, care se
pe date demografice care depind de considera ca au o puternica corelatie cu
gradul de complexitate al sistemului de persoanele cu nevoi sanitare; astfel,
sanatate publica si de nregistrare al respectivele date statistice sunt consi-
unei tari. derate ca indicatori ai nevoilor de sa-
De obicei sunt utilizate n evaluarea natate. Un exemplu de aplicatie practica
nevoilor sanitare urmatoarele tipuri de a acestei abordari este formula RAWP,
date: elaborata n Marea Britanie ca o n-
x date rutiniere de statistica vitala, cercare de a raspunde variatiilor ne-
realizate de autoritatile centrale si voilor de sanatate n functie de locali-
locale; aceste date sunt orientate zarea geografica; se analizeaza dife-
spre boli si nu dau o imagine a re- rentele n vrsta, sex si status marital,
giunii; de asemenea, acolo unde ca si ale ratei standardizate a morta-
exista un deficit de medici, gresita litatii, ca indicatori specifici. Se poate
clasificare a cauzelor de mortalitate realiza astfel o comparatie a nevoilor de
este comuna; sanatate ntre diferite regiuni, estimarea
x date de morbiditate rutiniere: n nevoilor este urmata de realocarea re-
unele tari, doar bolile transmisibile surselor n concordanta cu variatiile
sunt raportate rutinier; nevoilor populatiei, la nivel regional.
x date orientate spre servicii: pot fo- Tehnica Delphi este o tehnica bazata
losi nu doar la evaluarea probleme- pe consens. n esenta, se bazeaza pe
lor legate de boli, dar si la cele obtinerea consensului ntr-un grup de
referitoare la furnizarea de servicii reprezentanti ai planificatorilor, furni-
de sanatate, aceste tipuri de date zorilor, consumatorilor si politicienilor.
fiind ntlnite doar n tarile dezvol- Membrii grupului interactioneaza prin-
tate din punct de vedere al servi- tr-un intermediar. Acest aspect per-
793
Teoriile pierderii
mite participantilor sa-si prezinte opinia

fara sa fie influentati de prezenta unor
Teoriile pierderii
persoane cu un status sau prestigiu Teorii referitoare la supravietuitorii pier-
ridicat (cum s-ar putea ntmpla ntr-un derilor multiple (biologice, psihologice,
contact direct); membrii panelului nu sociale, economice) cauzate de
cunosc identitatea celorlalti panelisti n catastrofe naturale (cutremure, inunda-
timpul procesului. Ei trebuie sa aiba tii, alunecari de teren) sau de eveni-
pregatiri eterogene, astfel ca subiectul mente si situatii traumatizante, cu risc
abordat sa aiba parte de o analiza ct fizic si psihic maxim si care nu pot fi
mai comprehensibila; n situatiile n controlate (accidente de munca, bolile
care complexitatea subiectului abordat saraciei, maladii incurabile). Se refera
e crescuta si/sau resursele disponibile la acele situatii si experiente limita care
sunt reduse, metoda Delphi este o schimba radical parcursul existential al
abordare utila n identificarea fie a ne- unei persoane sau chiar al unei comu-
voilor populatiei pentru ngrijiri medi- nitati/regiuni ntregi (holocaustul, raz-
cale, fie a nevoilor mai largi ale sis-
boaiele mondiale, conflictele etnice si
temului de sanatate. Principalul deza-
religioase).
vantaj al acestei metode se refera la
natura subiectiva a estimarilor, acestea Din perspectiva politicilor sociale,
avnd o validitate redusa, un panel di- teoriile pierderii se aplica n special n
ferit putnd ajunge la concluzii diferite. sectorul asistentei sociale (boli termi-
Focus-grupurile reprezinta o abor- nale, institutii totale, handicap, divort),
dare asemanatoare celei anterioare, dar si n cel al asigurarilor sociale
diferenta majora fiind faptul ca membrii (accidente de munca, pensionarile pe
grupului au contact direct si nu prin in- caz de boala). Efectele cumulative ale
termediari; de obicei problema ana- pierderilor multiple pot cauza durerea
lizata este mai focalizata, de anvergura cronica n toate aspectele si dimen-
mai redusa. siunile sale. Exista o diversitate de
teorii centrate pe acest domeniu al
Numerosi cercetatori au argumentat ca
pierderilor multiple (teorii transperso-
o analiza si o imagine rezonabila a ne-
voilor de sanatate poate fi obtinuta nale, umaniste, cognitive etc.), ce pre-
doar printr-o combinare a mai multor zinta strategiile ce pot fi utilizate n
asemenea tehnici. MacStarvick a enu- practica asistentei sociale pentru a
merat patru tehnici: anchete ale popu- ameliora si chiar elimina consecintele
latiei, analize demografice, analiza de pierderilor multiple, pentru a readuce
utilizare si tehnici consensuale, consi- individul si chiar comunitatea la para-
derndu-le ca indispensabile si com- metrii unei functionari sociale normale.
plementare pentru o analiza eficienta a Studiile axate pe calitatea vietii supra-
nevoilor de sanatate ale unei populatii vietuitorilor au dezvoltat diverse per-
n procesul de planificare sanitara. spective de abordare: epidemiologice,
\Cristian Vladescu[ psihologice, antropologice, socio-eco-
Bibliografie selectiva: nomice. Spre exemplu, analizele antro-
Culyer (1977); Stevans si Gabbay pologice transculturale releva resurse
(1991); Vladescu (1999) si capacitati nelimitate de raspuns la
suma pierderilor multiple. n cazul
794
Timpul social ca vrst, generaie i perioad
adultilor, raspunsurile n plan individual rea de fonduri speciale pentru zonele

la pierderile multiple acopera o gama afectate de diverse calamitati naturale
larga de reactii: depresie si izolare so- etc.). Asistentii sociali pot utiliza aceste
ciala, soc si negare, abuz de alcool si teorii att n relatia concreta de acor-
drog, diminuarea randamentului socio- dare a ajutorului diverselor categorii
profesional (Worden, 1992). n cazul sociale defavorizate, ct si n promo-
copiilor, raspunsurile la pierderile multi- varea unor strategii de politica sociala,
ple n plan afectiv-comportamental n special n dezvoltarea de programe
sunt: tristete cronica, disperare, anxie- sociale (preventie, servicii sociale,
tate, insomnii, tulburari de comporta- educatie comunitara). Cunoasterea si
ment, inadaptare scolara, iritabilitate. promovarea acestor teorii poate con-
Durerea nu este doar o experienta per- duce n cele din urma la evitarea trans-
sonala, ci si una comunitara si de formarii unor probleme individuale n
aceea tehnicile de supravietuire sunt probleme cronice sau n probleme
supuse presiunii noilor dinamici si mu- sociale. \Doru Buzducea[
tatii sociale din registrul problematic
mondial. Vezi si: excluziune sociala; problema
sociala; asistenta sociala; protectia
Schimbarile rapide n plan social, eco- sociala a persoanelor infectate cu
nomic, cultural si politic (ciocniri de HIV/SIDA; protectia sociala a gru-
civilizatii, razboaie civile, migratia ma- purilor de refugiati/imigranti
selor, conflicte etnice si religioase)
Bibliografie selectiva: Kubler-Ross
mentin n actualitate domeniul pierde-
(1969, 1987); Bowlby (1980); Nord
rilor multiple. Dezvoltarea politicilor de
(1997)
protectie sociala n acest sector vi-
zeaza att retelele institutionale (retea- Timpul social ca vrsta,
ua sanitara, sistemul asigurarilor so-
ciale, asistenta sociala), ct si retelele
generatie si perioada
de sprijin comunitar (asociatii si orga- Pentru rafinarea analizelor la nivelul
nizatii nonguvernamentale, grupuri de cohortelor specifice, pe lnga vrsta,
sprijin informale). Cunoasterea acestor se foloseste o multitudine "stiintifica"
teorii este utila actorilor comunitari si de durate si intervale. Pentru demo-
decidentilor din sfera politicilor sociale graf, datele, vrstele si duratele sunt
att n ceea ce priveste sprijinul con- esentiale, iar demografia si gaseste
cret acordat n astfel de situatii-limita, ntreaga sa rigoare n combinarea
ct si n dezvoltarea strategiilor de acestor elemente de arhitectura.
politica sociala ce au drept scop func- Analiza vrsta-cohorta-perioada este
tionarea sociala normala a oricarui n acest sens o ilustrare clasica.
individ. n cercetarile care si propun ntelege-
Constient sau inconstient, aceste teorii rea sau prevederea evolutiei compor-
stau la baza multor acte legislative tamentelor, n mod curent se apeleaza
(masuri de eliminare a activitatilor eco- la modelul n trei timpi, care distinge
nomice subterane ce implica lipsa pro- efectul de vrsta, efectul de generatie
tectiei sociale pentru angajati, distribui- sau de cohorta (conceptul de cohorta
795
Tipologia sistemelor de sntate
se aplica subpopulatiilor constituite pe flecta efecte compozite, ce caracteri-
baza datelor de referinta, iar cel de ge- zeaza n principal toate situatiile carora
neratie subpopulatiilor definite n raport li se adreseaza, direct sau indirect, po-
cu variabile socio-istorice) si efectul de liticile sociale.
perioada, model larg raspndit n \Ana Rodica Staiculescu[
diferite domenii de cercetare. Chiar
daca aceste trei variabile sunt n mare Vezi si: vrstele vietii
masura interdependente, distingerea
teoretica a acestora a permis mai buna Tipologia sistemelor
ntelegere a proceselor temporale sau, de sanatate
cel putin, evidentierea erorilor de inter-
n functie de finantarea si organizarea
pretare la care poate conduce folosirea
asistentei medicale, se pot ncadra
singulara a analizei sincronice, care
ntr-o matrice tipologica, precum cea
atribuie vrstei ceea ce se datoreaza
de mai jos. Matricea prezentata arata
altor variabile, ca nivelul de educatie,
ca nu exista sisteme "pure": nici un
situatia pe piata muncii, modele etc.
sistem total nationalizat, nici n ntre-
Pentru acest motiv, specialistii sunt de
gime privatizat. Din acest punct de
acord n recunoasterea necesitatii ana-
vedere, se pot descrie sisteme liberale,
lizarii interactiunilor lor si a renuntarii la
sisteme nationalizate si sisteme inter-
ambitia de a izola fiecare dintre aceste
mediare.
trei efecte. Diferitele lor combinatii re-
Organizarea si finantarea sistemelor de sanatate
Organizare Finantare
Prin impozit, Prin cotizatii, Prin prime Taxe de
sistem fiscal, sistem voluntare de utilizare,
stat parafiscal, asigurari de plata directa
asigurari boala, a utilizatorilor
sociale sistem privat
sau mutual
A B C D
Public 1 2 3 4
Privat nonprofit 5 6 7 8
Privat pentru profit 9 10 11 12
Sursa: Rodwin, V. si Vladescu, C., 1991.
Sistemele liberale au ca exemple SUA minata, n sectorul ambulatoriu, de

si Elvetia (pna n momentul introdu- medicina liberala (medici cu practici
cerii obligativitatii asigurarilor). private, remunerati per act).
Sistemele liberale se caracterizeaza, n acelasi timp, chiar si n acest model,
n esenta, printr-o adeziune voluntara sectorul public are un rol important.
la asigurarile de sanatate, o descentra- Astfel, o treime din paturile spitalelor
lizare importanta a politicilor sanitare si din SUA apartin sectorului public
o organizare pluralista a medicinei do- (tabelul urmator). Spre deosebire de
Elvetia, unde 85% din paturile
796
spitalelor sunt n sectorul public, majo- (11%). Contrar Elvetiei, unde
ritatea paturilor spitalicesti din SUA majoritatea asistentei pentru profit este
(56%) se afla n sectorul privat organizata n clinici particulare, n
nonprofit; n acelasi timp, n SUA SUA, acest sector este organizat sub
exista si un important numar de paturi forma de retele nationale cotate la
ce revin sectorului privat pentru profit bursa.
Organizarea spitalelor prin prisma

raportului numarului de paturi public/privat
-%-
Sisteme publice Sisteme intermediare Sisteme private
Marea Suedia Germania Canada Franta Japonia Olanda Elvetia SUA
Britanie
Public 92,0 92,4 51,0 98,0 63,0 33,0 15,0 85,0 33,0
Privat
nonprofit 7,6 35,0 2,0 11,0 67,0 85,0 6,0 56,0
Privat pentru
profit 8,0 - 14,0 - 26,0 - - 8,0 11,0
Sursa: Vladescu, C. si Rodwin, V., 1994.
Asistenta ambulatorie, att n SUA ct si Pacientii americani platesc direct 23%

n Elvetia, este furnizata mai ales de din cheltuielile sanitare, fata de 31% n
medici generalisti si specialisti lucrnd n Elvetia). Asigurarile private americane
cabinete private si n serviciile de finanteaza 31% din cheltuielile
consultatii externe ale spitalelor, precum sanitare; n Elvetia, cifra cores-
si n serviciile spitalicesti de urgenta. punzatoare este de 41%.
Exista, de asemenea, centre de sana- n ceea ce priveste cheltuielile
tate n majoritatea oraselor, ca si un guvernamentale (sistemul fiscal), cele
sistem de dispensare pentru serviciile din SUA depasesc cu mult pe cele din
de sanatate publica. Inovatia cea mai Elvetia: 42% fata de 25%, participarea
importanta n organizarea sanitara din guvernului federal al SUA la finantarea
SUA este reprezentata de sistemele de asistentei sanitare facndu-se prin
asistenta medicala coordonata (HMO). intermediul Administratiei de Finantare
n esenta, aceasta structura reuneste a Asistentei Medicale (HCFA), prin
att finantatorii, ct si furnizorii de ser- doua programe nationale de asigurari
vicii medicale, cu scopul de a reduce de boala: Medicare, care acopera
cheltuielile; n general, n aceste or- populatia de peste 65 de ani, pe
ganizatii medicii sunt platiti prin salarii, bolnavii cu insuficienta renala, ca si pe
cu posibilitatea obtinerii unor bonificatii invalizi, si Medicaid, ce se adreseaza
anuale, n functie de eficienta respec- grupurilor sociale celor mai defavo-
tivelor institutii, circuitul financiar carac- rizate; ambele programe sunt finantate
teristic fiind descris anterior n secti- prin cotizatii sociale, ca si prin con-
unea rezervata modelului de asigurare tributii ale guvernelor locale si federal
si prin prime voluntare. n ce priveste
voluntara cu integrare ntre furnizor si companiile de asigurari din SUA, ma-
asigurator. joritatea sunt companii private pentru
797
profit, spre deosebire de Elvetia, unde rerilor nesatisfacute de NHS, permi-
sunt nonprofit. Asigurarile private sunt tnd si evitarea listelor de asteptare
finantate prin cotizatii voluntare (optio- pentru diferite tipuri de servicii me-
nale) platite att de salariati, ct si de dicale deficitare.
patroni, cuantumul primelor variind n
functie de serviciile asigurate. Ca si n Suedia, n Marea Britanie asis-
tenta medicala este finantata majoritar
Sistemele nationalizate au ca exem-
prin sectorul public. Contrar modelului
plu tipic Marea Britanie si Suedia.
britanic, caracterizat prin centralism ie-
Aceste sisteme (uneori numite si so- rarhic, Suedia are o mare descen-
cializate) se caracterizeaza prin univer- tralizare la nivelul fiecarei regiuni. Fi-
salitatea acoperirii populatiei cu asis- nantarea NHS provine mai ales din
tenta medicala, o structura organiza- impozite generale (79%); ponderea
torica ce reglementeaza accesul la asigurarilor sociale este de 16%, iar
medicul specialist si o finantare majo- 5% reprezinta finantarea directa a utili-
ritara din impozite de stat (prin sistemul zatorilor; nu exista alte forme de plata
fiscal). pentru utilizarea serviciilor medicale
Exista si un sector privat "pentru pro- publice. n schimb, este solicitata o
fit", att n planul asigurarilor, ct si al plata minimala pentru prescriptiile me-
prestatiilor medicale. Ca si n Suedia, dicamentoase.
spitalele din Marea Britanie apartin Generalistii sunt platiti pe baza
sectorului public. Spre deosebire de capitatiei, n functie de numarul
Suedia, unde sectorul privat este ma- persoanelor nscrise pe listele lor. n
joritar nonprofit, n Marea Britanie afara acestei capitatii, generalistii mai
exista un sector sanitar privat pentru primesc o alocatie n functie de locul
profit, ca si un sector privat n interiorul unde si desfasoara activitatea si o
spitalelor publice. suma (cam 30% din venitul total)
Paturile platite din spitalele publice pentru acte de medicina preventiva si
reprezinta 2% din totalul numarului de servicii, precum vizitele la domiciliu sau
paturi ale Serviciului National de Sana- cele din cursul noptii; medicii din
tate (NHS), tratnd 2% din cazurile spitale sunt platiti prin salariu.
intratate n NHS. n 1992, existau 192 Sistemele intermediare, prin definitie,
de spitale private cu 97.772 de paturi, combina anumite caracteristici ale ce-
de trei ori mai mult dect paturile lorlalte doua tipuri de sisteme, respec-
platite din interiorul NHS. tiv universalitatea accesului, organiza-
Aceste doua tipuri de paturi (8% din rea pluralista a sistemului medical,
capacitatea spitaliceasca) asigura practica medicala liberala si o finantare
asistenta medicala pentru circa 11% pluralista, dar bazata mai ales pe
din populatia britanica acoperita prin cotizatii sociale.
asigurari de sanatate private; n acelasi n ce priveste asistenta spitaliceasca,
timp, asistenta medicala furnizata n exista o mare diversitate a ponderii
mod privat nu reprezinta dect 4% din sectorului public sau privat. Astfel, rolul
cheltuielile nationale sanitare britanice. sectorului public variaza de la un
Cu toate acestea, se considera ca maxim n Canada la un minim n
practica privata permite rezolvarea ce- Olanda. Sectorul privat pentru profit
798
Transinstituionalizare
atinge maximul n Franta (26%). n menea, dupa numele celui ce la in-

modelul francez, 63% din paturile de trodus n Anglia dupa cel de-al
spital apartin sectorului public. Restul doilea razboi mondial, finantat prin
asistentei spitalicesti (37%) apartine impozite;
sectorului privat; din acesta, 68% din x sistemul voluntar de asigurari,
paturi sunt n clinici pentru profit. Ser- caracteristic pietei private de sana-
viciile ambulatorii franceze sunt furni- tate, cu finantare privata, primele de
zate de medici lucrnd n cabinete pri- asigurare fiind corelate cu riscurile
vate, n mai mare parte chiar dect n asiguratilor.
SUA. Exista si servicii ambulatorii n
Trebuie nsa amintit ca modul de strn-
spitalele publice, furnizate att de
gere a fondurilor reprezinta doar o parte
medicii spitalelor, ct si de medicii
a unui sistem sanitar, modul de dis-
"asociati" din sectorul privat.
tribuire a acestora catre furnizori fiind de
Prin comparatie cu celelalte doua tipuri fapt cel care determina performanta
de sisteme, taxele suportate direct de sistemului. \Cristian Vladescu[
cetatenii din sistemele medicale inter-
mediare sunt inferioare celor din siste- Vezi si: caracteristici ale sistemelor de
mele liberale si superioare celor din sanatate
cele nationalizate. Astfel, cu exceptia Bibliografie selectiva:
Canadei, cotizatiile sociale obligatorii WHO (1996); WHO (1978)
domina finantarea acestor sisteme.
Aceasta dominatie variaza de la 74%
n Franta la 60% n Germania si la
56% n Japonia. Rolul statului n fi- Transferuri sociale
nantarea sistemelor intermediare vari-
aza de la 74% n Canada, la 31% n Vezi beneficii sociale
Japonia, 21% n Germania si 1,1% n
Franta; cotizatiile sociale de boala sunt
platite, n proportii ce variaza n functie
de tara si de casa de asigurare, att de
Transinstitutionalizare
patroni, ct si de salariati. Conceptul de transinstitutionalizare vi-
n afara acestei tipologii mai complexe, zeaza procesul de transferare a indivi-
n mod traditional, n functie de sursele zilor institutionalizati dintr-o forma do-
de finantare, au fost definite trei tipuri minanta de institutie de asistenta sau
de sisteme de sanatate: sistemul de ocrotire sociala n alt tip de institutie,
asigurari sociale de sanatate, numit avnd aceleasi scopuri - de asistenta
si sistem bismarckian dupa numele sociala - dar structurata dupa principii
celui care l-a introdus n Germania la alternative.
sfrsitul secolului XIX, bazat pe prime Conceputul este strns legat de ten-
obligatorii de asigurare, dependente de dintele de dezinstitutionalizare. Dezin-
venituri, si nu de starea de sanatate a stitutionalizarea a dus la ncurajarea
celor asigurati; crearii unor forme alternative de asis-
x sistemul national de sanatate, tenta, de tip comunitar, avnd nsa
numit si model Beveridge, de ase- adesea ca efect si cresterea numarului
799
Transinstituionalizare
celor lasati n afara oricarui sistem de
asistenta permanenta. Formele de tip
"ngrijire n comunitate", gndite sa de-
paseasca problemele legate de "proce-
sarea" unui numar mare de persoane
si deci de caracterul "standard" si
impersonal al tratamentului si servi-
ciilor acordate persoanelor beneficiare,
s-au dovedit a fi, n multe cazuri,
similare n fapt vechilor facilitati rezi-
dentiale - datorita numarului mare de
persoane aflate n nevoie n raport cu
astfel de servicii si costurilor relativ
ridicate pentru furnizarea unor servicii
nalt individualizate si personalizate.
\Luana M. Pop[
Vezi si: dezinstitutionalizare, ngrijirea
n comunitate
800
Utilitate
O functie indirecta de utilitate asuma
U
o crestere a utilitatii o data cu cres-
terea veniturilor obtinute fara munca si
a ratei salariale pentru munca depusa
si o descrestere a acesteia o data cu
cresterea preturilor bunurilor de con-
sum, presupunnd ca deciziile optime
n raport cu munca si consumul sunt
Underclass determinate de preturile asociate a-
cestora.
Vezi subclasa sociala Unii autori considera ca utilitatea poate
fi masurata: n acest caz se discuta
despre utilitate cardinala.
Unitati de referinta Aceasta lucreaza nsa doar ca o
n masurarea bunastarii presupozitie, n absenta oricarei
modalitati concrete de masurare. Daca
Vezi bunastare sociala utilitatea ar putea fi masurata practic,
atunci orice comportament decizional
ar deveni transparent si predictibil.
Utilitate Alti economisti considera utilitatea ca
fiind ordinala, i.e. indivizii si pot ordo-
Echivalentul bunastarii sau satisfactiei na beneficiile pe care le obtin din dife-
individuale. ritele combinatii de munca si bunuri de
Bunastarea unui individ este adesea o consum ntr-un set de preferinte, dar
functie de utilitate crescatoare a diferi- valoarea relativa a acestor combinatii
telor bunuri consumate si descresca- este n principiu incognoscibila. \Luana
toare a diferitelor tipuri de munci pres- M. Pop[
tate, i.e. o functie de utilitate directa. Vezi si: bunastare sociala; economia
Indivizii sunt considerati a-si maximiza, bunastarii
prin comportamentul lor de alocare a
timpului propriu si a venitului lor Bibliografie selectiva:
disponibil, utilitatea. Arrow (1963); Bergson (1938);
Pareto (1913); Pigou (1920);
Samuelson (1947)
801
Valoare
"valorile nu pot fi direct observate;
V
valorile implica consideratii morale;
valorile sunt conceptii despre ceea
ce este dezirabil" (p. 28). Prima
propozitie enunta un fapt care are
consecinte foarte importante asupra
studierii valorilor, si anume ca
valorile nu pot fi observate de sine
Valoare statatoare, deoarece sunt incluse n
altceva - n comportament, decizii,
Valoarea reprezinta "o conceptie, ex- atitudini. Astfel, autorii arata ca
plicita sau implicita, distinctiva pentru valorile pot fi conceptualizate
un individ sau caracteristica pentru separat, dar nu pot fi "vazute"
un grup, cu privire la ceea ce este separat. Din acest motiv, masurarea
dezirabil, care influenteaza selectia valorilor n cadrul cercetarii sociale ri-
modurilor, mijloacelor si scopurilor dica o serie de probleme. n plus,
disponibile ale actiunii" (Kluckhohn, Deth si Scarbrough subliniaza faptul
1951, p. 395). Adiacent notiunii de ca valorile nu constituie moduri de
valoare, autorul citat defineste si actiune, ci principii care stau la baza
notiunea de orientare valorica n acesteia.
termeni de "conceptie organizata si O definitie alternativa a conceptului
generalizata, influentnd de valoare lanseaza si Milton
comportamentul cu privire la natura, Rokeach (1973). Acesta defineste
la locul omului n ea, la relatiile valoarea ca pe o credinta de durata
omului cu ceilalti si cu privire la de- ca o anumita cale sau un scop al
zirabil si indezirabil, asa cum pot fi existentei sunt de preferat din punct
acestea legate de mediu si de de vedere social sau personal fata
relatiile interumane" (p. 411). de o cale sau un scop opuse. Autorul
n literatura de specialitate nu s-a arata ca valorile nu exista disparat, ci
stabilit un consens cu privire la sunt nglobate n cadrul unui sistem,
definitia notiunii de valoare. Asa cum care reprezinta o organizare de
arata Van Deth si Scarbrough durata a credintelor cu privire la
(1995), psihologia vede valoarea ca scopurile existentei si la modurile
pe "o modalitate de orientare considerate dezirabile de atingere a
selectiva legata de preferintele, acestora. Autorul face distinctia ntre
motivele, nevoile si atitudinile in- valori instrumentale, care sunt re-
dividuale" (p. 22), n timp ce socio- prezentate de credintele referitoare
logia "leaga valoarea de norme, obi- la modurile considerate dezirabile de
ceiuri, ideologii" (p. 23). Dezbaterea atingere a scopurilor, si valori termi-
cu privire la caracterul individual sau nale, care reprezinta credinte cu
social al valorilor ramne n privire la scopurile existentei
continuare deschisa ntre cele doua considerate a fi dezirabile.
stiinte. O problema asupra careia s-au foca-
La rndul lor, autorii citati, pornind de lizat numeroase studii cu privire la
la definitiile date de catre McLaughlin valori este reprezentata de
si Thomas si Zaniecki, schimbarea valorilor n contextul
conceptualizeaza notiunea de evolutiei tehnice si culturale a
valoare prin trei propozitii de baza: societatii umane (Inglehart, 1971,
802
Valoare
1990, 1997; Van Deth, Scarbrough, autoexprimare sau nevoi de natura

1995; Ester, Halman, De Moor, estetica, fiind mai nclinati catre
1993). Asa cum arata Inglehart orientari valorice de tip
(1990) si Deth si Scarbrough (1995), postmaterialist, care pun accentul pe
procesul de schimbare a valorilor nu cresterea personala si calitatea vietii.
este unul brusc, ci unul de durata, Cea de-a doua ipoteza, cea a
trecerea de la un tip de orientari raritatii, sustine faptul ca prioritatile
valorice la alt tip facndu-se treptat. indivizilor n selectia nevoilor de baza
Inglehart (1990) explica schimbarea reflecta mediul social si economic n
graduala a valorilor prin nlocuirea care ei traiesc. n consecinta, indivizii
cohortelor vrstnice cu cele tinere, vor acorda o mai mare prioritate
care au un alt tip de orientari valorice acelor bunuri care se gasesc relativ
fata de cei mai vrstnici. mai rar n jurul lor.
Practic, schimbarea valorica la Pornind de la cele doua premise ex-
nivelul unei societati nu are la baza puse anterior, Inglehart arata ca
un proces de modificare a valorilor si nivelul de securitate materiala si
sistemelor de valori mpartasite de sociala atins de tarile puternic
populatia adulta, deoarece valorile industrializate din vestul Europei si
sunt rezistente la schimbare, spre din America de Nord n perioada
deosebire de atitudini, care care a urmat celui de-al doilea razboi
nregistreaza o fluctuatie crescuta. mondial, ca urmare a dezvoltarii
Aceasta schimbare se realizeaza economice fara precedent si a
prin nlocuirea generatiilor n cadrul dezvoltarii puternice a statului buna-
populatiei. starii, a dus la o schimbare a orien-
La baza teoriei elaborate de Inglehart tarilor valorice ale generatiilor sociali-
cu privire la valori si la schimbarea zate n aceasta perioada. Spre
acestora, se afla doua premise pe deosebire de generatiile care au
care autorul le numeste ipoteza crescut n perioada anterioara si n
socializarii si ipoteza raritatii. Ipoteza timpul celui de-al doilea razboi
socializarii afirma faptul ca valorile de mondial, marcata de insecuritate
baza pe care le mpartaseste un fizica si materiala puternica, si care
individ sunt influentate de mediul n mpartasesc un set de valori
care a crescut si n care si-a materialiste, generatiile socializate n
dezvoltat personalitatea. Astfel, cei perioada postbelica vor fi mai
care au crescut ntr-un mediu marcat nclinate spre valori postmaterialiste.
de lipsuri materiale, cum sunt Astfel, prin procesul de nlocuire al
perioadele de razboi sau de criza generatiilor, orientarile valorice
economica, vor fi mai interesati sa si dominante la nivelul acestor societati
satisfaca n primul rnd nevoile de se schimba, orientarea catre
baza si vor fi mai nclinati sa mpar- securitate materiala si sociala fiind
taseasca valori materialiste, cum le nlocuita de orientarea catre
numeste autorul, cum ar fi autorealizare si preocuparea pentru
securitatea materiala. n schimb, cei calitatea vietii. n acest context,
care au crescut ntr-un mediu scade n cadrul populatiei suportul
securizant din punct de vedere social pentru valorile care au stat la baza
si economic vor fi mai nclinati spre sustinerii statului bunastarii postbelic,
satisfacerea unor nevoi mai nalte, acesta pierzndu-si legitimitatea. n
cum ar fi cele de autorealizare, acest mod, statul bunastarii care a
803
avut o contributie majora la procesul mult mai multa informatie dect
de modificare a orientarilor valorice simpla enuntare a unei durate sau a
predominante n societate si pierde unei stari (Sullerot, 1986).
suportul. \Malina Voicu[ n fapt, aceasta dubla proprietate a
Vezi si: statul bunastarii; legitimitate vrstei, care n acelasi timp
opereaza o stratificare sociala a
Bibliografie selectiva: Deth si Scar- societatii si interiorizeaza o
brought (1994); Ester et al. (1994); structura temporala la nivelul
Inglehart (1971); Inglehart (1990); indivizilor care i se conformeaza,
Inglehart (1997); Kluckhohn duce la o institutionalizare a cursului
(1951); Rokeach (1973) vietii. Succesul vrstei de stare ci-
vila ca criteriu de clasare a societatii
si de interventie a institutiilor este
Vrstele vietii caracteristic culturii temporale
Etnologia a furnizat cea mai industriale si a contractului social
importanta sursa de reflexii pentru din perioada de dupa razboi. Cum
cei care s-au interesat de problemele scria Georges Balandier, "societatile
de vrsta si de generatie. Cercetarile pot fi considerate ca masini pentru
etnologice au avut o importanta prelucrarea timpului oamenilor"
majora n studiul vrstelor nu numai (1985, p. 9). Normalizarea vrstelor
pentru punerea n evidenta a vietii a fost de ordin institutional si
extraordinarei diversitati de definitii de ordin cultural. Contractul social al
sociale si de periodizari ale vrstei, acestui tip de societate a fost fondat
dar si pentru furnizarea de pe munca, progres si familie.
instrumente conceptuale care au Analiza mutatiilor care afecteaza so-
servit drept baza dezvoltarilor cietatile n cursul ultimelor decenii a
ulterioare ale acestor probleme n permis sa se vorbeasca de un relativ
alte discipline. Etnologia aduce o declin al acestei categorii, n fata noii
clarificare a notiunilor de vrsta si de flexibilitati temporale. Noile mize ale
generatie, fondata pe observarea mutatiilor sociale ntr-o societate din
sistemelor sociale bine definite, n ce n ce mai divizata si marcata de
care vrstele si generatiile fac instabilitate si incertitudine fac ca
obiectul unor tratamente care le ansamblul organizarii cursului vietii
codifica n termeni relativ precisi. Dis- sa fie afectat de fragilizarea statutului
de adult. Noua tendinta spre
tinctia de baza stabilita de A. R. flexibilitate temporala si
Radcliffe-Brown n 1929 ntre clasa dezinstitutionalizarea cursului vietii a
de vrsta (grupa de vrsta) si repus sub semnul ntrebarii modelul
esalonul de vrsta, ca o subdiviziune cultural al timpului industrial si
a perioadelor vietii din copilarie pna modelul cursului vietii care i
la batrnete, reprezinta fundamentul corespunde. Flexibilizarea timpului
oricarui sistem conceptual care a fost este rezultatul slabirii constrngerilor
elaborat n etnologie si apoi reluat n sociale si precarizarii statuturilor.
sociologie. Cum scria E. Sullerot, Lammenais spunea ca "pe sarac
"vrsta numar a devenit identitatea legea l elibereaza, iar libertatea l
noastra". A spune vrsta dnd o cifra oprima" (Gaullier, 1988), iar Xavier
ofera, n cadrul acestui model, cu Gaullier (1988) spunea ca
804
Violena domestic
flexibilitatea poate fi att "autonomie Venit minim garantat

negociata", ct si "precaritate
impusa", pentru ca cei mai vulnerabili Vezi politici de mentinere a veniturilor
sunt cei mai afectati.
Chiar daca societatile moderne nu Violenta domestica
mai impun constrngeri formale n
delimitarea vrstelor vietii, exista Definirea v.d. necesita anumite deli-
perioade cnd constrngerile mitari conceptuale care sa permita
"institutionale" sunt mai imperative: clarificarea termenilor folositi si
copilaria si adolescenta sunt supuse explicarea fenomenului prin
sistemului scolar obligatoriu, n unele elementele sale constituente.
tari vrsta majoratului legal este Conceptele familie, violenta,
fixata la 18 ani, dreptul la pensionare violenta domestica nu au un sens
este subordonat vrstei, tineretea, propriu, semnificatia lor fiind data de
respectiv batrnetea fac obiectul demersul explicativ obtinut sau
unor politici sociale specifice. intentionat n cadrul fiecarei
Dincolo de reglementarile formale si problematizari.
de procesele de institutionalizare, Astfel, din punct de vedere istoric,
normele de vrsta au o mare violenta domestica, o data
flexibilitate. Contextul istoric recunoscuta ca problema (abia n
influenteaza profund derularea secolul XIX), a fost n mod gradual
existentelor, evenimentele vietii fiind conceptualizata, folosind termenii:
marcatorii parcursului vietii. Viata bataia sotiei; violenta domestica;
este astfel marcata de evenimente violenta n relatia de cuplu;
majore, care joaca un rol mai conflict conjugal; violenta
important dect vrsta n scandarea maritala; violenta n familie,
parcursului vietii dintr-un punct de violenta mpotriva femeii. Fiecare
vedere sociologic si demografic. n concept astfel elaborat functioneaza
acest context, evenimentele vietii ca parte a reprezentarii problemei, la
sunt cele care actioneaza ca tranzitii un moment dat.
de la o stare la alta, cum ar fi: Daca analizam prghiile explicative
sfrsitul scolaritatii, primul loc de prin care s-a ajuns la aceste
munca, casatoria, nasterea copiilor, concepte, putem identifica cteva
plecarea copiilor, pensionarea sau elemente comune, prezente n
evenimente neasteptate care antre- fiecare dintre ele. n primul rnd,
neaza schimbari n derularea exis-
tentei, cum sunt doliul, rupturile de localizarea violentei n contextul
uniuni, migratiile, accidentele. relatiilor de familie introduce
Acestea fac, ca si vrsta, obiectul termenul de putere, respectiv putere
unor politici sociale specifice, fiind diferentiala. Abuzul, agresivitatea,
complementare celor dinti. violenta tind sa graviteze n jurul
\Ana Rodica Stai-culescu[ relatiilor n care diferentele de putere
sunt foarte mari. Conform definitiei
Vezi si: ciclu de viata; timpul social date de Max Weber (1949), puterea
ca vrsta, generatie si perioada reprezinta "abilitatea de a controla
Bibliografie selectiva: comportamentele altora, cu sau fara
consimtamntul acestora".
Balandier (1985); Gaullier (1988);
Sullerot (1986)
805
Violena domestic
Aceasta definitie introduce o alta no- acestuia, care este acutizata la

tiune, aceea de control n relatie, nivelul claselor de jos, pentru care
prin care se defineste puterea unuia spatiul privat este minim, controlul
n raport cu neputinta celorlalti. Se social este maxim, iar manifestarea
violentei ia forme fizice brute, usor
subliniaza astfel delimitarea ntre
evidentiabile n plan social. n acelasi
puterea absoluta si puterea relativa, mod, vizibilitatea scade spre clasele
n raport cu ceilalti. Paradoxal, superioare, pentru care invocarea
violenta domestica implica o spatiului privat reprezinta o derogare
manifestare de putere, n mod de la responsabilitatile publice si o
compensatoriu, din partea unor anulare a controlului social, dusa
indivizi care se simt mici si pna la negarea violentei ca atare.
neputinciosi n alte cercuri, ajungnd La aceste niveluri, formele de
sa refuleze n contextul unor relatii manifestare devin mult mai subtile
protejate, n cadrul carora puterea le (violenta psihoemotionala) si mai
putin vizibile (violenta sexuala).
este legitimata, prin atribuirea unor
pozitii si roluri n relatie. Familia, n contextul tematicii
abordate, va fi definita conform
Un alt element comun l reprezinta a- standardelor folosite de Comisia
partenenta la sisteme sociale co- Europeana asupra Infractionalitatii,
relate. Implicarea n relatii sociale ca fiind "un cuplu casatorit sau
scade potentialul de producere a necasatorit, descendentii acestuia,
unor comportamente violente, familiile de origine, descendentii sau
datorita controlului social al acestor rudele oricaruia dintre copiii cuplului,
sisteme asupra sistemului familial. cu conditia ca acestia sa continue sa
Iata de ce violenta domestica este locuiasca mpreuna sau sa continue
explicata de izolarea sociala, pe care relatiile determinate de o coabitare
o genereaza ca efect imediat al anterioara".
instalarii unor comportamente Termenul de violenta domestica a
violente n interiorul familiei. Pe de o fost initial utilizat pentru definirea
parte, prin nsasi definirea concep- violentei ndreptate asupra sotiei, mai
telor, violenta este redusa la un apoi fiind extins pentru a cuprinde
spatiu izolat, n intimitatea sa - do- toate tipurile de violenta
mestic, privat, de familie. Pe de alta intrafamiliala. n acest sens, violenta
parte, mentalitatea operanta accen- domestica va cuprinde abuzul
tueaza izolarea faptului violent prin copilului n familie, violenta ntre frati,
negarea problemei, datorita restrn- violenta la nivelul relatiei de cuplu,
gerii ei la acest spatiu privat. violenta asupra persoanelor
Dualitatea public/privat reprezinta o vrstnice, n interiorul familiei.
prghie de analiza deosebit de sem- Familia este unul dintre mediile
nificativa n ntelegerea fenomenului sociale cele mai afectate de violenta.
violentei domestice si n definirea sa, Conform afirmatiei facute de Gelles
astfel nct sa permita demararea si Straus, "este mult mai probabil ca
unor actiuni sociale care sa se o persoana sa fie lovita sau ucisa n
adreseze cauzelor determinante. propria familie, de un alt membru al
Un alt element important n definirea familiei, dect oriunde altundeva, de
fenomenului se refera la vizibilitatea oricine altcineva". Aceasta afirmatie
806
Violena domestic
este sustinuta de statisticile att n ceea ce priveste manifestarea
nregistrate n ceea ce priveste violentei, ct si cu referire la
incidenta violentei criminale n raspunsul dat de diferite sisteme
relatiile de familie. n lucrarea sa cu sociale si politice acestui fenomen.
privire la infractiunile de nalta Conceptul de violenta, conform
violenta n Romnia, Abraham
Dictionarului de sociologie (Zamfir si
(1999) surprinde aceasta realitate,
Vlasceanu, 1998), se refera la
prin constatarea, documentata
statistic, ca 85% din infractiunile de "utilizarea fortei si a constrngerii de
nalta violenta n anul 1999 s-au catre un individ, grup sau clasa
petrecut n locuinta, iar din totalul sociala n scopul impunerii vointei
infractiunilor comise, violenta domes- asupra altora" (Zamfir si Vlasceanu,
tica este prezenta n 37% din cazuri. 1998, p. 658).
Violenta intrafamiliala include "orice V.d. este definita n acelasi dictionar
act violent comis de o persoana de cu referire la relatiile maritale:
pe pozitia unui rol marital, sexual, "violenta maritala: ansamblul conflic-
parental sau de ocrotire, asupra altor telor din grupul familial care au ca
efect maltratarea partenerului"
persoane, cu roluri reciproce" (Stith,
(Zamfir si Vlasceanu, 1998, p. 659).
Williams si Rosen, 1990, p. 1).
Pentru evitarea unui asemenea risc
n definirea violentei domestice se si ntelegerea violentei domestice n
vor lua n considerare urmatoarele complexitatea sa, se va face referire
dimensiuni: la definitiile violentei din perspectiva
x dimensiunea teoretica psihologica, care permit delimitarea
(modelele teoretice de notionala ntre agresivitate/agresiune
abordare a fenomenului, si violenta.
dezvoltate n perioade diferite Agresiunea reprezinta acel comporta-
de timp); ment care implica vatamare, ndreptat
x perspectiva istorica (evolutia spre alte persoane (heteroagresiune),
problemei n istorie si explicatii- sau ntors spre sine (autoagresiune)
le cauzale atasate evolutiei (Howells si Hollin, 1989).
istorice); O alta delimitare necesara este
x contextul social-politic (influenta aceea ntre caracterul instrumental si
ideologiei asupra schimbarii de caracterul ostil al agresivitatii.
perspectiva n definirea Aceasta delimitare patrunde n
violentei domestice); profunzime, pn la stipularea
x contextul institutional (perspec- constelatiei motivationale a faptului
tiva specialistilor asupra agresiv. n cazul violentei in-
violentei domestice); strumentale, este vorba despre un
x mecanismul declansator comportament violent cu scopul de a
(etiologia violentei domestice). obtine un anumit rezultat, n timp ce
Definitia data de Dictionarul enciclo- violenta ostila are ca scop
pedic al asistentei sociale (Edwards provocarea suferintei (Howells si
si Hobbes, 1995) este construita pe Hollin, 1989, p. 184). De exemplu,
dimensiunile mai sus mentionate, violenta exercitata de sot asupra
surprinznd dinamica fenomenului sotiei, n scopul impunerii autoritatii
807
Violena domestic
masculine n familie, are un caracter prioritar, cuprinznd nsa si
instrumental. n schimb, atunci cnd semnificatia actului violent, n ceea
sotul are o conduita violenta fata de ce priveste puterea exprimata si con-
sotie, doar pentru a-i provoca trolul manifestat asupra altei per-
suferinta (violenta, ca rau n sine), soane prin atac direct sau prin dis-
comportamentul sau are un caracter trugerea bunurilor personale. Cu
ostil. toate acestea, anumite manifestari
ale violentei n general si ale violentei
Violenta reprezinta deci
domestice n special sunt scapate
exteriorizarea unor stari conflictuale
din vedere prin ndreptarea atentiei
dezvoltate latent si se manifesta pe n mod prioritar spre manifestarile
diferite planuri de interactiune, cu fizice ale violentei, care sunt si asa
grade de intensitate diferite. deja evidente. Formele violentei
Este utila delimitarea notionala, n domestice includ abuzul fizic, sexual
contextul uzitarii interschimbabile a si psihoemotional, si orice forma de
termenilor agresiune, violenta si maltratare n interiorul familiei.
violenta criminala, atunci cnd se Preponderenta actului fizic se
procedeaza la definirea unor datoreaza vizibilitatii acestuia, n com-
comportamente violente (Browne, paratie cu invizibilitatea violentei n
1989). Pentru a distinge ntre acesti celelalte forme de manifestare.
trei termeni, putem defini Violenta domestica -
agresivitatea ca fiind un comporta- dimensiunea relationala
ment comis n vederea vatamarii sau n definirea v.d. trebuie luate n con-
obtinerii unor anumite avantaje (refe- siderare doua dimensiuni de analiza:
rire la caracterul ostil sau relatiile interumane si natura violentei
instrumental al actului agresiv); n discutie (Garner si Fagan, 1997).
violenta, motivata uneori de mnie
Referitor la relatiile de cuplu, ter-
sau intentionalitate, implica folosirea
menul uzitat frecvent n trecut era cel
fortei fizice, psihoemotionale sau
de violenta maritala. Datorita schim-
sexuale mpotriva altui individ; iar
barilor n ceea ce priveste structura
violenta criminala se refera la acele familiei moderne din ultima decada,
comportamente violente sanctionate termenul acesta devine prea
n mod explicit de lege (Browne si restrictiv, deoarece exclude violenta
Wiley, 1997). dintre parteneri n cazurile n care
O definitie mai cuprinzatoare din relatia maritala s-a desfacut prin
perspectiva manifestarilor violentei divort sau n cazurile de concubinaj
domestice descrie actul violent ca pe sau uniune consensuala.
o "exercitare a fortei fizice cu scopul Vom defini, de aceea, v.d. la nivelul
ranirii sau vatamarii unei persoane relatiilor dintre adulti heterosexuali,
sau a unor obiecte apartinnd care coabiteaza sau care au coabitat
persoanei respective; tratarea unor n trecut ntr-o relatie de tip conjugal.
persoane sau obiecte ntr-un mod Desi mai larga n ce priveste aria de
care cauzeaza vatamare corporala si referinta, totusi si aceasta definitie
limiteaza n mod coercitiv libertatea este restrictiva, excluznd relatiile de
personala" (Browne si Wiley, 1997). cuplu ntre persoane de acelasi sex.
Definirea violentei n acest mod face
referire la violenta fizica n mod
808
Violena domestic
V.d. la nivelul relatiei de cuplu poate casatorie n favoarea barbatului sau
fi asimilata conflictului conjugal. (Codul penal, 1975, p. 208). Aceasta
Conflictul conjugal este definit ca o ar nsemna ca definitia si pastreaza
patologie a cuplului, determinat de valabilitatea doar n cazul relatiilor de
problemele complexe care afecteaza concubinaj, nelegitimate prin
diada conjugala, n contextul social casatorie. Acest mod de definire
actual. Directionarea violentei n afecteaza factorul decizional n ceea
contextul unui conflict conjugal poate ce priveste promovarea unor politici
lua ambele sensuri, fiecare dintre sociale care sa abordeze
participantii la uniunea de tip problematica violentei domestice
conjugal fiind potential agresor, ntru solutionare. Modelul de definire
respectiv victima. Cu toate acestea, prezentat functioneaza ca mecanism
n urma cercetarilor efectuate, s-a justificativ, explicnd amnarea
ajuns la concluzia ca femeile sunt, n emiterii unor acte de lege prin care
cea mai mare masura, victime ale sa se incrimineze violenta intra-
violentei domestice. Acest fapt se familiala. Totodata, aceasta tendinta
datoreaza n parte socializarii barba- n definirea violentei domestice
tului spre violenta si n parte determina plasarea ei n sfera
normelor socio-culturale impregnate drepturilor omului - ceea ce, la nivelul
de stereotipiile pe sexe. Conform politicilor sociale, imprima o oarecare
statisticilor existente, cazurile de larghete n interpretarea gravitatii
violenta mpotriva barbatului n problemei, pe de o parte, si a crearii
relatiile de cuplu sunt mult mai serviciilor, pe de alta parte (vezi
restrnse numeric (5% dintre victi- situatiile similare, ca de exemplu,
mele violentei domestice n SUA sunt promovarea principiului nondiscrimi-
barbati, iar din acestia, parte sunt narii religioase sau rasiale - ct de
implicati n legaturi homosexuale, ne- specifice sunt textele de lege, ct de
putnd fi vorba deci de o violenta a severe sunt sanctiunile si ct de
femeii asupra barbatului pentru toate solicitate sunt serviciile n aceste
cele 5 procente - statistici ale FBI, situatii).
1998), iar procesul de instalare a vio- n ceea ce priveste definirea violentei
lentei n relatie are o dinamica cu domestice din perspectiva
totul diferita. politicilor sociale, se vor avea n
Natura violentei este cealalta vedere urmatoarele elemente:
dimensiune esentiala de care trebuie tendinta explicita de sanctionare a
tinut cont n definirea violentei violentei fizice, n care se regasesc
intrafamiliale. Exista o diferenta cele trei elemente mai sus
conceptuala ntre violenta si abuz. mentionate, n situatii care permit in-
Oponentii criminalizarii violentei terventia instrumentelor de control
intrafamiliale tind sa foloseasca social si deci aprecierea prezentei
termenul de abuz al sotiei/sotului, actului violent, respectiv a
pentru a minimaliza si restrnge potentialului de vatamare pe care l
incidentul violent la nivelul relatiilor contine.
familiale. Aici apare o contradictie n acest sens, se face distinctia ntre
conceptuala n definirea violentei violenta normala - n termenii
intrafamiliale n contextul juridic acceptabilitatii sociale a violentei, n
actual, deoarece, prin lege, libertatile masura moderata, ca instrument
femeii sunt restrnse prin relatia de
809
Violena domestic
educational, si violenta abuziva, care timei si a societatii n general fata de

are un potential crescut de vatamare faptul violent. ntr-un studiu calitativ
a individului asupra caruia este realizat pe perioada noiembrie 1999-
ndreptata (Gelles si Cornell, 1990). februarie 2000 n Romnia, s-a con-
Desigur, exista anumite societati si statat ca, desi cele mai multe femei
anumite circumstante sociale n care intervievate identificau cu usurinta
violenta abuziva este normalizata, violenta n experienta lor de viata, o
avnd n vedere cresterea tolerantei proportie mult mai mica (5 femei din
sociale pentru violenta - de exemplu, 40) considerau ca actul n sine
ntr-o situatie de razboi, faptul ca reprezinta o infractiune pentru care
sotul si bate sotia nu reprezinta exista sanctiuni prescrise juridic si
dect un smbure al normalitatii n social (Munteanu si Popescu, 2000).
contextul violentei paroxistice Dificultatile de definire a fenomenului
implicate de un razboi. Acest aspect violentei domestice sunt explicate
trebuie avut n vedere n momentul n prin faptul ca, dincolo de barierele
care masuram toleranta sociala fata socio-culturale, intervine gradul de
de actele violente n relatiile operationalizare a unui concept
intrafamiliale. n contextul cresterii pentru ca acesta sa devina functional
ratelor violentei n general, ceea ce n elaborarea unor strategii social-
se petrece n familie este asimilat politice eficiente. Exista deja anumite
normalitatii mediului ca atare si lipsei definitii folosite n documentele
potentialului de vatamare colectiva a internationale si deci aplicabile si la
actului violent. situatia din tara noastra.
Definirea violentei domestice difera Aspecte legislative n
n functie de scopul dat definirea violentei domestice
conceptualizarii fenomenului. Astfel, Definitiile folosite n textele de lege
definitiile folosite n practica (servicii) tind sa foloseasca termenul de
sunt diferite de cele juridice, prin care violenta intrafamiliala, pentru a putea
faptul ca atare este incriminat, fiind nscrie acest tip de comportamente
operationalizat astfel nct sa poata fi n rndul comportamentelor cu
sanctionat social. raspundere penala. Primul studiu
Pe de alta parte, definitiile cu care se national realizat n Statele Unite
opereaza n mass-media exileaza defineste violenta intrafamiliala ca
problema ca atare n cmpul senza- fiind "orice act comis n mod
tionalului, retragndu-i caracteristicile intentionat (intentia fiind exprimata
faptului comun. sau implicata de faptul comis), n
O alta perspectiva de definire a vio- scopul provocarii unei suferinte sau
lentei domestice, deosebit de impor- vatamari fizice unei alte persoane."
tanta pentru ntelegerea dinamicii fe- Aceasta definitie nu face nici o
nomenului si proiectarea unor politici referire la traumele psihologice,
si programe eficiente, este trecnd astfel cu vederea unele com-
perspectiva victimelor violentei portamente care sunt parte n
domestice. Diferentele conceptuale dinamica violentei intrafamiliale, ca
care apar n definitiile date de victime hartuirea, urmarirea, intimidarea sau
manifestarilor violente la care sunt amenintarea cu violenta.
supuse n interiorul familiei sunt Parafraznd definirea pe care o da
semnificative pentru atitudinea vic- David Gil abuzului copilului, M.
810
Violena marital
Pagelow sugereaza urmatoarea politicile sociale interne si
definitie pentru violenta intrafamiliala: internationale. Modelele de abordare
"violenta intrafamiliala se refera la ale violentei domestice urmeaza
orice act comis sau omis de catre doua tendinte majore:
membrii familiei si orice consecinte ale (1) promovarea modelului drepturilor
acestor actiuni sau inactiuni, prin care omului si
alti membri ai familiei sunt deprivati de
drepturi si libertati egale si/sau care (2) redefinirea v.d. ca problema de
impieteaza asupra dezvoltarii lor sanatate publica.
optime si asupra exercitarii libertatii de n baza primului model mentionat,
alegere" (Pagelow, 1984, p. 21). serviciile si programele vor fi centrate
Aceasta definitie este mult mai pe interventia imediata, n vederea
cuprinzatoare n ceea ce priveste tratarii traumelor individuale si
natura violentei, referindu-se la orice sociale create de v.d. Serviciile
intentie de vatamare a unui membru dezvoltate n acest context vor fi:
al familiei. (a) servicii de interventie n criza -
n perspectiva politico-ideologica a servicii sociale care ofera
Consiliul Europei, violenta fizica n victimelor violentei domestice
familie este definita ca reprezentnd consiliere n criza, suport
orice act sau omisiune a unui act, n imediat si informatiile necesare
contextul relatiilor de familie, de catre contactarii altor servicii dupa
unul dintre membrii familiei, prin care depasirea fazei acute a crizei;
este subminata viata, integritatea (b) servicii de protectie sociala -
corporala sau psihologica sau adapost de urgenta; protectia legii
libertatea unui alt membru al familiei, (prin interventia serviciilor de
sau care afecteaza n mod grav politie); servicii de protectie si
dezvoltarea personalitatii acestuia. plasament de urgenta, pentru
copiii afectati de violenta
n vederea ntelegerii fenomenului domestica;
din perspectiva finalitatii interventiilor (c) consiliere pe termen lung - ser-
potentiale, v.d. poate fi definita n vicii terapeutice pentru victime si
baza a trei criterii (Borkowski, Murcle pentru familie si grupuri-suport;
si Walker, 1983): (d) sfat juridic;
(a) comportamentul n sine, n (e) servicii de lobby/pledare a
masura n care implica sau nu cauzei - organizate de si pentru
implica violenta fizica sau victimele violentei domestice, n
amenintarea cu folosirea violentei vederea constientizarii factorului
fizice; politic si decizional asupra
(b) consecintele suferite de victima; extinderii si gravitatii problemei.
(c) reactia specialistilor implicati. Cel de-al doilea model se centreaza
Servicii si programe pe prevenire si dezvolta, n acest
dezvoltate pentru scop, urmatoarele tipuri de servicii:
solutionarea violentei
domestice (a) servicii de informare si mediati-
Strategiile care stau la baza zare cu privire la caracteristicile
dezvoltarii unor programe si servicii violentei domestice, cauzele feno-
centrate pe problematica v.d. sunt menului si serviciile care abordea-
determinate de tendintele actuale n za aceasta problematica;
811
Vouchere educaionale
(b) servicii de educare a tinerilor si legislativi. Astfel, Codul penal contine
familiilor (educatie pentru viata, un articol de lege n care relatia
seminarii privind simptomele unei maritala ntre faptas si victima devine
relatii violente etc.); circumstanta agravanta: una dintre
(c) consiliere premaritala. conditiile de definire a infractiunii de
V.d. face subiectul muncii specialistilor omor calificat este relatia maritala
din domeniul stiintelor sociale, psiho- dintre faptuitor si victima.
logi, sociologi, asistenti sociali, medici, Cu toate acestea, cele mai frecvente
personal medical si educatori. Un rol manifestari ale violentei maritale
deosebit n interventia imediata l au ramn n sfera invizibilitatii din
serviciile de politie, care necesita pro- perspectiva politicilor sociale,
grame de instruire tintite pe problema- invocndu-se n mod prioritar dreptul
tica violentei domestice, dinamica fe- constitutional al familiei la intimitate,
nomenului, moduri de interventie etc. n dauna protectiei individului, n
\Marciana Popescu[ interiorul familiei.
Vezi si: violenta maritala; abuzul \Marciana Popescu[
copilului Vezi si: violenta domestica
Bibliografie selectiva:
Violul marital
Garner si Fagan (1997);
V.m. se refera la orice act sexual ob-
Munteanu si Popescu (2000) tinut prin forta, n cadrul relatiei de
cuplu dintre sot si sotie. Prin act
Violenta maritala sexual ntelegem: contact sexual
V.m. se refera la orice act sau com- genital, contact sexual anal, contact
portament, manifestare agresiva n- sexual oral si orice stimulare sexuala
dreptata mpotriva sotiei/sotului, n a partenerului sau constrngere a
vederea (a) impunerii controlului si acestuia de a participa la activitati de
puterii n relatie; (b) reafirmarii acesata natura la care nu doreste sa
rolurilor si responsabilitatilor n participe. Consimtamntul la
familie; (c) descarcarii emotionale, n ntretinerea unui act sexual poate fi
conditiile unei crize create de factori viciat n urmatoarele situatii:
externi sau interni; (d) mplinirii unor (a) folosirea constrngerii si a fortei
asteptari create prin modelul de fizice;
socializare; (e) ranirii/vatamarii (b) initierea unui contact sexual
partenerului. mpotriva dorintei sotiei/sotului,
Formele de manifestare ale violentei prin administrarea unor substante
maritale pot fi: fizice, psiho-emotiona- care scad capacitatea sa de
le, verbale si sexuale. decizie (de ex., ingerarea de
Aspecte legislative alcool, droguri sau anumite
substante administrate n acest
Unele forme de manifestare ale vio- scop);
lentei maritale sunt sanctionate prin (c) obtinerea consimtamntului prin
lege, legitimitatea relatiei conferind o amenintare directa sau indirecta
mai mare vizibilitate (amenintarea vietii si securitatii
comportamentului violent, n termeni copiilor, n cazul unui refuz).
812
Miscarea feminista n Statele Unite si derea asigurarii bunastarii fiecarui
n Europa Occidentala a lansat sloga- membru n parte.
nul: "tot ceea ce este mpotriva vointei \Marciana Popescu[
ei este viol". Cercetarile privind vio-
lenta domestica, n general, au relevat Vezi si: violenta domestica; violenta
rate ridicate ale violentei sexuale, maritala
violul marital constituind una dintre
formele cele mai frecvente de
manifestare a violentei domestice, Vouchere educationale
pentru familiile cu un nivel educational
si socioeconomic decent sau chiar Voucherele educationale constituie
ridicat. sume de bani transferate de la
n contextul prevederilor Codului fa- bugetul public (central sau local)
miliei si ale Codului penal, comporta- catre parintii copiilor de vrsta
mentul sexual definit ca viol nu a fost scolara sau prescolara n scopul
extins la relatiile maritale, considern- finantarii educatiei acestora. Parintii
du-se ca, prin actul casatoriei, sotia pot utiliza acesti bani (primiti fie ca
renunta la anumite libertati, ca persoa- atare, fie sub forma de cupoane)
na, n favoarea sotului sau - exprima- pentru a cumpara servicii edu-
rea acestei renuntari gasindu-si reflec- cationale formale de pe piata edu-
tarea directa n comportamentul cationala, cu alte cuvinte, pentru a
sexual. putea plati taxele de scolarizare ale
copiilor. Ulterior, att parintii, ct si
Noile schimbari de natura politica si scolile pot fi controlati, trebuind sa
sociala din Romnia, influentate de faca dovada utilizarii voucherului
standardele europene, au determinat conform destinatiei sale initiale.
o reconsiderare a acestui mod de
abordare a problemei, actualmente Ideea voucherelor nu este una noua,
fiind pusa n discutie revizuirea ea fiind mentionata de Tom Paine la
Codului penal si includerea, n sfrsitul secolului XIX si dezvoltata
categoria infractiunilor sexuale, a de Milton Friedman la mijlocul
violului marital. secolului XX.
De asemenea, n urma studiilor efec- Voucherele educationale sunt un in-
tuate si a actiunii directe a unor strument util n accentuarea rolului
grupuri de presiune, legea penala alegerii parintilor asupra educatiei
privind incriminarea violului ca atare copiilor. Ele servesc ca instrument de
este recomandat a fi revizuita, n subventionare a nvatamntului
vederea anularii clauzei de privat si contribuie la
nepedepsire a violului, care prevede descentralizarea si marketizarea
(n forma actuala) nepedepsirea nvatamntului public. Acordate
faptei, n situatia n care faptuitorul diferentiat, n functie de venituri, ele
se casatoreste cu victima nainte de pot sprijini integrarea n sistemul de
pronuntarea sentintei (art. 197, CP). nvatamnt a copiilor din grupurile
Avnd n vedere ca aceasta clauza sociale dezavantajate, contribuind la
creeaza riscul ncurajarii manifeste a asigurarea de sanse educationale
violului marital, anulnd res- egale.
ponsabilitatea faptei prin casatorie, \Bogdan Voicu[
pastrarea ei n Codul penal mpiedica
procesul de redefinire a politicilor so- Vezi si: politica sociale educationale
ciale privind relatiile de familie, n ve- Bibliografie selectiva: Cohn (1997)
813
Welfare state
W
Welfare state
Vezi statul bunastarii
Welfarism
814
BIBLIOGRAFIE
Abraham, Dorel, 1990, Introducere n sociologia urban, Ed. Stiinific,

Bucureti.
Abraham, Dorel, 1992, Puterea i mediul construit, Centrul de Sociologie Urban
i Regional, Bucureti.
Abramhson, J.H., 1992, Survey Methods in Community Medicine, 3rd ed.,
Longman Group Ltd.
Adam, Grard, Les syndicats sous perfusion, n Droit social, Paris, decembre,
1990
Addison, P., The Road to 1945, London, 1975
Adnett, N., 1995, Social Dumping and European Economic Integration, n Journal
of European Social Policy, 5/95
Agenia Naional pentru Locuine, Procedura pentru obinerea unui credit
ipotecar n vederea construirii unei locuine prin ANL, Ed. Universalia,
Bucureti, 2000
Ahmed, B., Black Perspectives in Social Work, p.5, Ventura Press, Birmingham,
1990
Akoun, A.; Ansart, P., Dictionnaire de sociologie, Le Robert / Seuil, 1999
Albertini, J.M., Editions humanisme. Paris, 1988
Albou, Philippe, 1999, Limage des personnes agees a travers listoire, Glyphe
& Biotem Editions, Paris.
Almond, G.; Verba, S., Civic Culture. Boston: Little, Brown, 1963
Ambrose, Peter, 1992, The Performance of National Housing Systems: A Three
Nation Comparison, n Housing Studies, 7 (3).
Amiel, Y.; Cowell, F.A., Distributional Orderings and the Transfer Principle: A
re-examination. LSE. STICERD- Distributional Analysis Research Paper
nr. 14, Ianuarie, 1996
Amiel, Y.; Cowell, F.A., Income Transformation and Income Inequality. LSE.
STICERD - Distributional Analysis Research Paper no. 24, Ianuarie, 1997
Amin, Samir, 1972, Underdevelopment and Dependence in Black Africa - Origins
and Contemporary Forms, n Journal of Modern African Studies, vol. 10,
nr. 4, p. 503-524
Andrusz, Gregory with contributions by Bo Bengtsson, Prue Chamberlayne, Lars
Nord (1999) - The co-operative alternative in Europe : the case of
housing, Ashgate, Aldershot
815
Annan, Kofi A., 2000, We the Peoples. The Role of the United Nations in the
21st Century. Report of the Secretary-General to the Millennium Summit.
New York: United Nations
Armstrong, Felicity; Armstrong, Derrick; Barton, Leon, editori, 2000, Inclusive
Education. Policy, Contexts and Comparative Perspectives, David
Fulton Publishers, Londra
Arrow, K.J., Social Choice and Individual Values (ed. a II-a). NY: John Wiley and
Son, 1963 (1951)
Artis, M., Lee, N. (coord.), 1997, The Economics of the European Union. Policy
and Analysis, second edition. Oxford: Oxford University Press
Atkinson, A. B., Incomes and the Welfare State. Essays on Britain and Europe.
Cambridge, UK: Cambridge University Press, 1995b
Atkinson, A. B., On Targeting Social Security: Theory and Western Experience with
Family Benefits, n: van de Walle, D., Nead, K. (coord.), Public Spending
and the Poor: Theory and Evidence. Washington: IBRD-WB, pg. 25-68,
1995a
Atkinson, A.B., On the Measurement of Inequality, n Journal of Economic
Theory, vol.2, pp.244-263, 1970
Atkinson, A.B., The Economic Consequences of Rolling Back the Welfare
State. Cambridge, MA.: MIT Press, 1999
Atkinson, A.B., The Economics of Inequality. Oxford: Oxford University Press,
1983
Attias-Donfut, C., 1988, Sociologie des gnrations, l'empreinte du temps,
Paris, P.U.F., coll. Le Sociologue.
Attias-Donfut, C., 1991, Gnrations et ges de la vie, Paris, P.U.F., coll. Que
sais-je?.
Aubry, Martine (coord.), Relations sociales et emploi, Commisariat Gnral du
Plan, 1989
Avramov Dragana, 1995, Homelessness n the European Union. Social and
legal Context of Housing Exclusion in the 1990s, FEANTSA, Brussels.
Axelrod, R., The Evolution of Cooperation. New York: Basic Books, 1984
Bachrach, L (coord.), Deinstitutionalization, San Francisco, CA: Jossey-Bass
Inc., Publishers, 1983
Bagilhole, Barbara, Equal Opportunities and Social Policy, Longman, London,
New York, 1997
Bailey, R.; Brake, N. (coord.)., Radical Social Work. London: Edward Arnold,
1975
Balaci, Marin, 1998, Demografia vrstei a treia, Ed. Medical S.A., Bucureti.
816
Balandier G., 1985, Anthropo-logiques, Paris, dition LGF, Livre de poche, (1-er
d. 1974).
Balchin, Paul, Housing Policy in Europe, Routledge, London, 1996
Baldwin, P., The Politics of Social Solidarity. Class Bases of the European
Welfare State 1875-1975. Cambridge, US: Cambridge Unviersity Press,
1990
Balica, Magda; Brzea, Cezar; Boca, Irina; Jigu, Mihaela; Modrescu, Alexandru,
1999, Sistem de indicatori ai nvmntului romnesc n perspectiva
integrrii europene, Editura Trei
Balkin, Paul, (coord.), 1996, Housing Policy in Europe., Routledge, London.
Balkin, Paul, 1995, Housing Policy: An introduction, Routledge, London.
Ball, Stephen S., 1995 [1990], Politics and Policy Making in Education.
Explorations in policy sociology, Routledge, Londra i New York
Baltes, P.B.; Nesselroade, J.R., History and Rationale of Longitudinal Research, n
Baltes, P.B., Nesselroade (coord.) - Longitudinal Research n the Study
of Behavoiur and Developement, Academic Press, New York, 1979
Bane, M.J.; Ellwood, D.T., Welfare Realities - From Rhetoric to Reform, Harvard
University Press, Cambridge, Massachusetts, London, England, 1995
Bannok, Graham; Manser, William, The Penguin International Dictionary of
Finance: Penguin Books, England, 1995
Banton, Michael, Discriminarea, Ed. Du Style, Bucureti, 1998
Baran, Paul, 1957, The Political Economy of Growth, Monthly Review Press,
New York
Barker, R.L., Social Work Dictionary (2nd ed.), Silver Spring, MD: NASW Press,
1991
Barlow, James; Duncan, Simon, 1994, Success and Failure in Housing
Provision: European Systems Compared, Pergamon, Oxford.
Barnes, M., Care, Communities and citizens, Longman, London and New York,
1997
Barr, L.R.; Miller, R.; Goldman, E., Theory and Practice of HIV Coubselling. A
Sistematic Approach. London: Cassel, 1993
Barr, N., Economic Theory of the Welfare State: A Survey and Interpretation, n
Journal of Economic Literature 30, pg. 741-803, 1992
Barr, N., Income Transfers: Social Insurance, in Labor Markets and Social Policy
in Central and Eastern Europe. The Transition and Beyond, N. Barr
(coord.). Cambridge: Oxford University Press, pg. 192-225, 1994
Barr, N., The Economics of the Welfare State (ed. a II-a). Stanford:Stanford
University Press, 1993
817
Barr, N., The Social Safety Net During Economic Transition in Central and
Eastern Europe. Programme of Research into Economic Transformation
and Public Finance Series. London: STICERD-LSE, no.9, 1993a
Barry, B., Theories of Justice, A Treatise on Social Justice vol. I, London:
Harvester-Wheatsheaf, 1989
Barry, B.; Rae, D., Political Evaluation. In F.I. Greenstein & N. Polsby, eds.,
Handbook of Political Science, vol. 1, Reading: Addison-Wesley, 1975
Barry, N., Welfare (ed. a II-a). Buckingam: Open University Press, 1994 (1990)
Brzea, C. (coord.), Politici educaionale. nvmntul particular: forme i
condiii n statele membre ale Comunitii Europene. Bucureti: Ed.
Alternative, 1996
Bassuk, E.; Rubin, L., Homeless children: a neglected population, in: American
Journal of Orthopsychiatry, 57, 279-286, 1987
Baudrillard, Jean, Sistemul obiectelor, Ed. Echinox, Cluj, 1996
Baumgarten, M.P., The Myth of Discretion, in The Uses of Discretion, K. Hawkins
(coord.). Oxford: Clarendon Press, pg. 129-162, 1992
Baumheier, Edward C.; Schorr, Alvin L., 1977, Social Policy. The Encyclopedia
of Social Work, New York, NASW.
Baumohl, J., Homelessness in America, Phoenix, Arizona: the Oryx Press, 1996
Bcescu, M.; Bcescu-Crbunaru, A., Compendiu de macroeconomie.
Bucureti: Editura Economic, 1977
Blceanu Stolnici, C. , 1998, Geriatrie, Ed. Medical Amalteea, Bucureti.
Bean, C et al., 1998, Social Europe. One for All? London: CEPR
Beauchamp, Andre, Guide mondial des paradis fiscaux, Paris: Bernard Grasset,
1983
Bechmann, G., 1993, Risiko als Schluesselkategorie in der Gesellschaftstheorie,
n: G. Bechmann (coord.), Risiko und Gesellschaft. Grundlagen und
Ergebnisse interdisziplinaerer Risikoforschung. Opladen: West-
deutscher Verlag
Beck, U., 1986, Risikogesellschaft. Auf dem Weg in eine andere Moderne.
Frankfurt am Main: Opladen
Beck, Ulrich, 1992, Risk Society. Towards a New Modernity, Sage Publications,
Londra Newbury Park New Delhi [prima ediie, n limba german: 1986]
Becker, A.H., 1991, (Ed.), Life Histories and Generations, Utrecht, ISOR.
Becker, H.S., 1986, Biographie et mosaque scientifique, Actes de la Recherche
en sciences sociales, n 62/63, juin 1986, pp.105-110.
Becker, Howard Outsiders: Studies n the Sociology of Deviance, Free Press,
New York, 1963
818
Becker, Howard S., 1963, Outsiders: Studies n the Sociology of Deviance, New
York: Free Press
Beckerman, W., Poverty and the Impact of Income Maintenace Programs,
Geneva:ILO, 1979b
Beckerman, W., The Impact of Income Maintainance Payments on Poverty in
Britain 1985, n: Economic Journal 89, pg.261-279, 1979a
Bell, Daniel, 1976, The Coming of Post-Industrial Society. A Venture in Social
Forecasting, Basic Books, [1973]
Bello, W., 1998, The Bretton Woods Institutions and the Demise of the UN
Development System, n Albert J. Paolini et al., Between Sovereignty
and Global Governance. The United Nations, the State and Civil
Society. New York: St. Martins Press
Bengtsson, Bo, 1993, Prosperous ambivalence - Housing cooperatives n
Sweden, Research report SB:46, Statens institut fr byggnadsforskning
(The National Swedish Institute for Building Research)
Berger, Peter; Luckmann, Thomas, The Social Construction of Reality,
Doubleday, New York, 1967
Bergqvist, Christina; Jungar, Ann-Catherine, Adaptation or Diffusion of the
Swedish Gender Model, n Hantrais, Linda (coord.), Gendred Policies in
Europe - Reconciling Employment and Family Life, Macmillan Press -
London, St. Martins Press, New York, 2000
Bergson, A., A reformulation of certain aspects of welfare economics, n: Quarterly
Journal of Economics 52, pg. 310-334, 1938
Bernard, Y.; Colli, J.C.; Lewandowski, D., Dictionnaire economique et financier.
Paris: Editions du Seuil, 1975
Berridge, V., AIDS in the UK. London: Oxford University Press, 1996
Bistriceanu, Gh.; Negrea, E. Gr.; Ptrcoiu, I., Finane i credit n industrie,
construcii i transporturi. Bucureti: Editura Didactic i Pedagogic,
1977
BIT, Lemploi dans le monde 1996/1997. Geneve, 1997
BIT; Beneria, L., Le travail non rmunr: le debat nest pas clue. Geneve: Revue
internationale du travail, vol. 138, nr. 3/1999, 1999b
BIT; Elder, S.; Johnson, L.J., Indicateurs du march du travail: la situation
compare des hommes and des femmes. Geneve: Revue internationale
du travail, vol. 138, nr. 4/1999, 1999c
BIT; Evans-Klock, C.; Kelly, P.; Ruchards, P.; Vargha, C., Suppression demplois
et licenciements economiques: mesures de prevention et de
compensation. Geneve: Revue internationale du travail, vol. 138, nr.
1/1999, 1999a
819
BIT; Spiezia, V., Les effets compars des rgimes dindemnisation du chmage
sur lemploi et les salaires. Geneve: Revue internationale du travail, vol.
139 (2000), no.1, 2000
Black, H., Blacks Law Dictionary, 6th Edition, St. Paul, Minn. 1990
Black, J., Oxford Dictionary of Economics. Oxford: Oxford University Press,
1997
Blair, T., Schroeder, G., 1999, The Third Way/Die Neue Mitte. A Joint
Declaration. London, 8 June 1999 (http://www.labour.org.uk/)
Blakemore, K., Social Policy. An Introduction. Buckingham: Open University
Press, 1998
Bloor, M., The Sociology of HIV Transmission. London: Sage Publications, 1995
Boboc, Ion, ABC-ul sindicatelor, n Revista Club 90, nr. 1, Bucureti: Ed.
Alternative, 1990
Boboc, Ion, Calitatea vieii de munc. Realiti i perspective psihosocio-
logice i educaionale, Bucureti: Ed. Protector As, 2000
Bogdan, Constantin, 1997, Geriatrie, Ed. Medical.
Bogdan, Constantin, 2000, Info Medica, Nr.7/77, anul VII.
Bogdan, Constantin, Revista Institutului Romn pentru Drepturile Omului,
Nr.3/2000.
Boisvert, M., The Batterred-Child Syndrome, n J.Leavitt (Ed.), The battered child.
Fresno, CA: General Learning Corp., 1974
Borkowski, M.; Murcle, M.; Walker, V., Marital violence: The community
response. London: Tavistock Publishing, 1983
Bornat, J.; Pereira, C.; Pilgrim, D.; Williams., F. (coord.), Community Care: A
Reader, Basingstoke, Macmillan and Buckingham. Open University Press,
1993
Boszormenyi-Nagy, I., Spark, G.M., 1984: Invisible loyalities: reciprocity in
intergenerational family therapy. NY: Brunner
Bottomore, T., Citizenship and Social Class, Forty Years On, Pluto Press,
Chicago, 1992
Bourdieu, P., 1986, L'illusion biographique, Actes de la Recherche en sciences
sociales, n 62/63, juin 1986, pp.69-72.
Bowlby, J., Attachment and loss: Loss, sadness, and depression (vol. 3). New
York: Basic Books, 1980
Boxill, N.; Beaty, A., An exploration of mother/child interaction among
homeless women and their children using a public night shelter in
Atlanta, Georgia.Unpublished manuscript, 1987
820
Braithwaite, J., Crime, shame and reintegration. NY: Cambridge University
Press, 1989
Bramley, G.; Hill, M., Analysing Social Policy. Oxford: Basil Blackwell, 1986
Bremond, J.; Geledan, A., Dicionar economic i social. Bucureti: Ed. Expert
(versiune tradus a ediiei 1990, Paris: Hatier), 1995
Brezeanu Staiculescu , A. R., 1994, Approches longitudinales de la mobilit de
la population en Roumanie. Etude du cycle de vie des gnrations
roumaines 1931 et 1951, Thse de doctorat en lettres et sciences
humaines, Universit de Paris 1 Panthon-Sorbonne.
Bricker-Jenkins, M., Bricker-Jenkins, H.N., Not for women only: Social work
practice for a feminist future. Silver Spring, MD: National Association of
Social Workers, 1986
Brohman, John, 1996, Popular Development. Rethinking Theory and Practice
of Development, Blackwell Publishers
Brour de prezentare a ANL
Brown, H. and Smith, H. (coord.), Normalization. A Reader for Nineties, London,
Routledge, 1992
Brown, Phillip, 1990, The Third Wave: Education and the Ideology of
Parentocracy, n British Journal of Sociology of Education, nr. 11, p.
65-85, reprodus n A.H. Halsey .a., eds. (1997) - Education: Culture,
Economy, Society, Oxford University Press, Oxford i New York, p. 393-
408.
Browne, A.; Wildavsky, A., Should evaluation become implementation?, n: J.
Pressman, A. Wildavsky (coord.), Implementation (ediia a 2-a revzut).
Berkeley: University of California Press, 1984
Browne, A.; Wildavsky, A., What Should Evaluation Mean to Implementation. In:
D.J. Palumbo, ed., The Politics of Program Evaluation, Sage
Publications, 1986
Browne, K., Family violence: elder and spouse abuse, n K. Howells & C.R. Hollin
(eds.) Clinical Approaches to Violence, London: John Wiley, 1989
Browne, K., Wiley, M.H., Preventing family violence. London: Sage , 1997
Brunsson, N., A Wold of Standards - Standardization as a Social Form.
SCORE Raportserie, no.3, 1998
Brunsson, N., The Organization of Hypocrisy: Talk, Decisions and Actions in
Organizations. Chichester: John Wiley & Sons, 1989
Buchanan, James M., 1986, Liberty, Market, and State. Political Economy in
the 1980s, Wheatsheaf Books
Buhr, Petra; Weber, Andreas, Long-term Recipiency of Social Assistence in
Germany: The Eighties versus the Nineties, n Andre, Hans-Jrgen
821
(coord), Empirical Poverty Research in a Comparative Perspective,
Ashgate, Aldershot, Brookfield USA, Singapore, Sydeny, 1998
Burns, Leland Smith; Graebler, L., 1977, The Housing of Nations: Analysis and
Policy in a Comparative Framework, Macmillan, London.
Burns, T.; Stalker, G.M., The Management of Innovation. London: Tavistock,
1961
Burrel, C. & Morgan, G., Sociological Paradigms and Organizational Analysis,
London: Heinemann, 1979
Burrows, R.; Loader, B. (coord.), 1994, Towards a Post-Fordist Welfare State.
London: Routledge
Buzducea, D., SIDA - Confluene psihosociale. Bucureti: tiin i tehnic,
1997.
Caldera, Rafael, Specificitatea democraiei cretine, Editura Progresul
Romnesc, Bucureti, 1992
Capanu, I., Indicatorii macroeconomici. Coninutul i funciile lor. Bucureti:
Editura Economic, 1998
Capanu,I.; Wagner, P.; Mitru, C., Sistemul Conturilor Naionale i Agregate
Macroeconomice. Bucureti: Editura ALL, 1994
Carabine, Jean, 1998, New horizons? New insights? Postmodernizing social policy
and the case of sexuality, capitolul 8 n John Carter, editor (1998) -
Postmodernity and the Fragmentation of Welfare, Routledge, Londra i
New York, p. 121-135
Cardoso, Fernando Henrique, 1972, Dependency and Development in Latin
America, New Left Review, vol. 74, iulie, p. 83-95
Carlsson, J.; Koehlin, G.; Ekbom, A., The Political Economy of Evaluation.
London: MAcMillan Press, 1994
Carter, John, 1998 Studying social policy after modernity, capitolul 2 n John
Carter, editor (1998) - Postmodernity and the Fragmentation of
Welfare, Routledge, Londra i New York, p. 15-30
Carter, John, editor, 1998, Postmodernity and the Fragmentation of Welfare,
Routledge, Londra i New York
Case, K.E.; Fair, R.C., Principles of Microeconomics. Englewood Cliffs, NJ:
Pretince Hall, 1989
Cawson, A., Corporatism and Political Theory, Basil Blackwell, 1986
CEMAT, Schema europeen damenagement du territoire. Strasbourg, 1991
Cernescu, T., Gnju, M., 1986, Aspecte sociologice privind vrsta a treia, Viitorul
Social, anul LXXIX, Nr.4 (iulie-august), Ed. Academiei, Bucureti.
822
Chaigneau, P. (coord.), 1998, Dictionnaire des Relations Internationales. Paris:
Economica
Champernowne, D.G.; Cowell, F.A., Economic Inequality and Income
Distribution. Cambridge: Cambridge University Press, 1998
Cheema, G.S.; Rodinelli, A.D.,1983, Decentralization and Development, Sage
Publications, Beverly Hills
Chesnais, C. J., 1990, Vieillissement demographique et finances publiques, n La
Demographie, P.U.F., Paris.
Chisholm, Lynne, 1998, A crazy quilt: education, training and social change in
Europe, capitolul 7 n Joe Bayley, editor - Social Europe, 2nd Edition,
Longman, Londra i New York, p. 139-158.
Cichon, M., 1991, Helth Sector Reforms in C.E.E.C., International Labour
Review, 130-131
Clarke, J.; Cochrane, A.; Smart, C., Ideologies of Welfare, Routledge, London,
1987
Clarke, John; Cochrane, Allain; Smith, Carol, Ideologies of Welfare. From
Dreams to disillusion, Routledge, London, 1992
Clayton, Susan; Crosby, Faye, Justice, Gender and Affrimative Action, The
University of Michigan Press, 1992
CNS, ICCV, Metode i tehnici de evaluare a srciei. Bucureti: CNS, 1997
Coase, R.H., The problem of social cost, in Journal of Law and Economics, nr.3,
pg.1-44, 1960
Cohen, Albert, 1955, Delinquent Boys: The Culture of the Gang, Glencoe, III:
Free Press.
Cohen, M.D.; March, J.G.; Olsen, J.P., A Garbage Can Model of Organizational
Choice, n: J.G., March, Weissinger-Baylon (coord.), Ambiguity and
Command - Organizational Perspectives on Military Decision Making,
Pitman Publishing Inc., pg. 311- 336, 1986
Cohen, S.S. et al, 1981, Decentralization: A Framework for Policy Analysis,
Institute for International Studies, Berkeley
Cohn, Elchanan, 1997, Public and Private School Choices: Theoretical
Considerations and Empirical Evidence, n Elchanan Cohn, editor - Market
Approaches to Education. Vouchers and School Choice, Pergamon, p.
3-20
Cohn, Elchanan, editor, 1997, Market Approaches to Education. Vouchers and
School Choice, Pergamon
Coleman, James S.; Hoffer, Thomas, 1987, Public and Private High Schools,
Basic Books, New York
823
Collins, 1996, Health Policies and Systems: Decentralization, Expert Review for
OMS, Leeds: Nuffield Institute for Health.
Commision on Social Justice, Making Sense of Benefits, staff papers, vol.2,
London: Institute for Public Policy Research, 1993
Compton, B.R.; Galaway, B., Social Work Processes, Belmont, Wadsworth
Publishing Company, 1993
Condor, I., Drept fiscal i financiar. Bucureti: Ed. Tribuna Economic, 1996
Conger, J.; Kanungo, R.N., The empowerment process: Integrating theory and
practice. Academy of Management Review, 13(3), 1988
Cook, T.D.; Gruder C., Metaevaluation Research, Evaluation Studies Review
Annual, 4, 1979
Corbridge, Stuart, editor, 2000, Development. Critical Concepts in Social
Sciences, volumele I-VI, Routledge, Londra i New York
Corby, B., Child abuse: Towards a knowledge base. Bristol, PA: Open
Cornia, G.A. et al., 1987, Adjustment with a Human Face. Oxford: Clarendon
Press
Cornia, G.A.; Steward, F., Two Errors of Targeting, n: van de Walle, D., Nead, K.
(coord.), Public Spending and the Poor: Theory and Evidence.
Washington: IBRD-WB, pg. 350-386, 1995
Cornoy, Martin, editor, 1995, International Encyclopedia of Economics of
Education. Second Edition, Pergamon
Corson, David, 1998, Changing Education for Diversity, Open University Press,
Buckingham Philladelphia
Cowen, Michael; Shenton, Robert, 2000, The Invention of Development, capitolul 1
n Stuart Corbridge, editor - Development. Critical Concepts in Social
Sciences. Volume I. Doctrines of Development, Routledge, Londra i New
York, p. 27-45, publicat iniial n Jonathan Crush, editor - Power of
Development, Routledge, p. 27-43 [1995]
Cox, Fred M.; Erlich, John L.; Rothman, Jack; Tropman, John E. (coord.), 1987,
Strategies of Community Organization, Fourth edition, F.E. Peacock
Publishers, Inc., Itaca, Illinois.
Croft, Suzy; Beresford, Peter, 1998, Postmodernity and the future of welfare:
whose critiques, whose social policy?, capitolul 7 n John Carter, editor
(1998) - Postmodernity and the Fragmentation of Welfare, Routledge,
Londra i New York, p. 103-120
Cronbach, L.J., Designing Evaluations of Educational and Social
Programmes,San Francisco: Jossey-Bass, 1982
Crosland, A., The Future of Socialism. London: Cape, 1956
824
Culbert, S. & McDonough, J., The Invisible War, New York: Wiley, 1980
Culpitt, I., 1999, Risk and Social Policy.
Culyer, 1977, A Need and the National Health Service: Economics and Social
Choice, Martin Robertson Ltd, London,
Cumming, E., Systems of Social Regulation. NY: Atherton, 1968
CURS (Centrul de Sociologie Urban i Regional), Barometrul de opinie
public, Bucureti: Publicaie a Fundaiei pentru o Societate
Deschis,1998.
Dahrendorf, R., 1979, Lebenschancen
Dahrendorf, Ralph, The modern social conflict: an essay on the politics of
liberty, Routledge, 1987
Dan, Adrian-Nicolae, 1999, Romnia i politica ei de locuire n contextul Europei
de Est i al Uniunii Europene, n Zamfir Ctlin (coord.), Politici sociale n
Romnia: 1990-1998, editura Expert, Bucureti.
Davies, B.; Reddin, M., Universality, Selectivity and Effectiveness in Social
Policy. London: Heinemann, 1978
Davies, M. (coord.), The Blackwell Encyclopedia of Social Work, Oxford,
Blackwell Publishers Ltd., 2000
Davies, M.A , 1989, Vieillissement des populations et Sante pour tous, Forum
Mondiale de la Sante, Geneva.
Davis, C. R., Organization Theories and Public Administration. Westpoint,
Conn., London: Praeger, 1996
Davis, K.C., Discrectionary Justice. Baton Rouge, LA: Louisiana State University
Press, 1969
De Beauvoir, Simone, The Second Sex, Bantam, New York, 1964
De Mause, L., The history of childhood. London: Souvenir Press., 1976
de Tocqueville, A., Democracy in America. Chicago: Encyclopedia Britannica,
1990 (1835)
Deacon, B., 1999, Social Policy in a Global Context, n Andrew Hurrell i Ngaire
Woods (coord.), Inequality, Globalization and World Politics. Oxford:
Oxford University Press
Deacon, Bob, (coord.), The new Eastern Europe: Social Policy Past, Present
and Future, London, Sage, 1992
Deacon, Bob, Developments in East European Social Policy, in Jones, Catherine,
(coord.), New perspectives on the welfare state in Europe, Routleadge,
1993
Dean, Hartley; Taylor-Gooby, Peter, Dependency culture, the explosion of a
myth, Harvester, 1992
825
Delsordo, J., Protective casework for abused children. Children, 10, 1963
Deming, B., Empowerment: A vehicle to peace, n M.S. White & D.Van Soest (Ed.),
Empowerment of people for peace. Minneapolis, MN: Women Against
Military Madness, 1984
Deth, Jan van; Scarbrought, Elinor, The Concept of Values n Jan van Deth, Elinor
Scarbrought (coord.), The Impact of Values (Beliefs in Government, vol.
4), Oxford University Press, 1994
Deutsch, Morton, Soluionarea conflictelor constructive. Principii, instruire i
cercetare (trad. n l. romn), n Ana Stoica-Constantin i Adrian Neculau
(coord.), Psihosociologia rezolvrii conflictului, Iai: Polirom, 1998
Dima, A.M., Romanian Private Education Viewed from a Neo-institutionalist
Perspective, n: Higher Education in Europe, Vol. XXIII, Nr.3, 1998
DiMaggio, J.P.; Powell W.W., The Iron Cage Revisited: Institutional Isomorphism
and Collective Rationality in Organizational Fields, n: The New
Institutionalism in Organizational Analysis, DiMaggio, J.P., Powell,
W.W. (coord.). Chicago: University of Chicago Press Ltd., pg. 63-82, 1991
Dinan, D., 1999, Ever Closer Union: An Introduction to the European
Integration, second edition. Basingstoke: Macmillan
Dinc, G.; Miroiu, A., Aspecte ale finanrii globale a universitilor. Programul
Phare Universitas i Centrul pentru Politici Publice. Bucureti: Editura
Fundaia Coloana Infinitului, 2000
Dobrot, N., (coord.), Dicionar de economie. Bucureti: Ed. Economic, 1999
Dobrot, N., Economie politic. Bucureti: Ed. Economic, 1997
Dobrot, Ni (coord.), Economie Politic. Bucureti: Editat de Agenia de
Consulting Universitar- Eficient SRL, 1992
Dobscheck, B & Niland, J., Les tendances rcentes de la negociation collective en
Australie, n John Windmler, La ngociation collective dans les pays
industrialise l'conomie de march: un rexamen, Genve : Bureau
International du Travail, 1989;
Dobson, Andrew, Green Political Thought, Routledge, London, New York, 2000
Dogan, Mattei; Pelassy, Sominique, Cum s comparm naiunile. Sociologia
Politic Comparativ. Bucureti: Editura Alternative, 1993 (1990)
Doling, John, Comparative Housing Policy. Government and Housing in
Advanced Industrialized Countries, Macmillan Press LTD, 1997
Dolling, John (1997), Comparative Housing Policy. Government and Housing n
Advanced Industrialized Countries, MacMillan Press, London.
Donaldson, C.; Gerard, H., 1992, Economics of Health Care Financing: The
Visible Hand, MacMillan.
826
Donnison, David; Ungerson, Clare, 1982, Housing Policy, Penguin,
Harmondsworth.
Doob, Christopher Bates, 1995, Social Problems, Harcourt Brace College
Publishers, Fort Worth.
Dos Santos, Theotonio, 1971, The Structure of Dependence, n K.T. Kan i Donald
C. Hodges, editori - Readings in the U.S. Imperialism, Extending
Horizonts, Boston, p. 221-279
Drakeford, Mark, 2000, Privatisation and Social Policy, Longman (Social Policy
in Britain Series)
Drakeford, Mark, 2000, Privatisation and Social Policy, Longman (Social Policy
in Britain Series)
Druckman, D., Negociations, Social Psychological Perspectives, Beverly Hills,
California: Sage Publications, 1977
Dubowitz, H.; Black, M.; Starr, R., Jr.; Zuravin, S., A conceptual definition of chid
abuse. Criminal Justice and Behavior, 20(1), 1993
Duda, Rene, 1983, Gerontologie medico-social, Ed. Junimea, Iai.
Duncan, D.; Gold, R., Drugs and the Whole Person. New York: John Wiley &
Sons, 1982
Dunham, Arthur, 1963, Some Principles of Community Development, n
International Journal of Community Development
Dunlop, John, Industrial Relations Systems, New York: Holt Press, 1958
Dunst, C.; Trivette., Enabling and empowering families. Cambridge, MA:
Brookline, 1988
Dustmann, C.; Micklewright, J., Benefits, Incentives and Uncertainty, in Current
Issues in the Economics of Welfare, N. Barr, D. Whynes (coord.).
London: MAcMillan, pg. 87-104, 1993
Dworkin, R., Taking Rights Seriously. London: Duckworth, 1977
Economic Commission for Europe, Country Profiles on the Housing Sector.
Poland, United Nations, New York and Geneva, 1998
Economic Commission for Europe, Country Profiles on the Housing Sector.
Slovakia, United Nations, New York and Geneva, 1999
Economic Commission for Europe, draft on Country Profiles on the Housing
Sector. Romania, United Nations, New York and Geneva, 2000
Edlund, J., Progressive Taxation Farewell - Attitudes to Income Redistribution and
Taxation in Sweden, Great Britain and the United States, in The End of
the Welfare State - Responses to State Retrenchment, S. Svallfors, P.
Taylor-Gooby (coord.). London: Routledge, pg.106-134, 2000
827
Edwards, L.R.; Hopps, J.G. (eds.), Encyclopedia of Social Work (19th edition),
Washington: NASW Press, 1995
Edwards, R. L.; Hopps, J.G. (coord.), Encyclopedia of Social Work (editia 19),
Silver Spring, MD: National Association of Social Workers, pp. 313-335;
660-667, 1995
Einstein, S., The Use and Missuse of Drugs in Commuter. Town. Drug Forum 1
(4): 401-416, 1972
Eisenstadt, S.N., 1964, Breakdowns of Modernization, n Economic Development
and Cultural Change, vol. 12, nr. 4 (iulie), p. 345-367
Eliason, Leslie C.; Fgerlind, Ingemar; Merritt, Richard L.; Weiler, Hans N., 1987,
Education, social science, and public policy: a critique of comparative
research, n Meinolf Dierkes, Hans N. Weiler, Ariane Berthoin Antal
(editori) - Comparative Policy Research. Learning from Experience,
Gower, Aldershot, p. 244-261.
Ellemers, Naomi; Ad van Knippenberg, Stereotiping in Social Context", n Oakes,
Penelope; Ellemers, Naomi; Haslam, Alexander (coord.), The Social
Psycholgy of Stereotiping and Group Life, Blackwell Publishers, Oxford,
Cambridge, Massachusetts, 1997
Ellencweig A.Y., 1992, Analysing Health Systems, Oxford University Press
Elmore, R., Backward mapping: implemetnation research and policy decisions, n:
Political Science Quarterly, 94, pg. 601-616, 1980
Elmore, R., Organisational models of social program implementation, n: Public
Policy, 26(2), pg. 185-228, 1978
Elster, J., Rationality and Social Norms, n: Archives Europeennes des
Sociologie, 32 (1), 1991
Elster, J., The Possibility of Rational Politics, n: Archives Europeennes des
Sociologie, 28 (1), pg. 67-103, 1987
Enchescu, D., 1995, Sntate public i management sanitar, Ed. All,
Bucureti.
English, R.; Ross-Scheriff, F.; Epsein, L., Displaced Populations, Paper
presented at the Annual Program Meeting of the Council on Social Work
Education. St. Louis: MO, 1987
Enthoven, 1986, Managed Competition in Health Care and the Unfinished Agenda,
Health Care Financing Review, Annual Supplement, 105-119
Enthoven, A., 1980, Health Plan, Addison Wesley Reading, Massachusetts
Epstein,I.;Tripodi,T., Research Techniques for Program Planning, Monitoring
and Evaluation, Columbia University Press, New York, 1977
Esping-Andersen, G. (coord.), 1996, Welfare States in Transition. National
Adaptations in Global Economies. London: Sage
828
Esping-Andersen, G., 1990, The Three Worlds of Welfare Capitalism.
Cambridge: Polity Press
Esping-Andersen, G., Social Foundations of Postindustrial Economies, Oxford
Esping-Andersen, Gosta, After the Golden Age Welfare State Dilemmas in Global
Economy n Gosta Esping-Andersen (coord.), Welfare State n Transition
- National Adaptation in Global Economies, Sage Publications, Londra,
1997
Esping-Andersen, Gosta, The Three Worlds of Welfare Capitalism, Cambridge,
Polity Press, 1990
Esping-Anderson, G., The Three Worlds of Welfare Capitalism. Cambridge:
Polity Press, 1990
Esping-Anderson, G., The three worlds of welfare capitalism. N. Jersey:
Princetown University Press, 1990
Esping-Anderson, G.; Micklewright, J., Welfare State Models in OECD countries:
An Analysis for the Debate in Central and Eastern Europe, n: G.A. Cornia,
S. Sipos (coord.), Children and the Transition to Market Economy,
Avebury, 1991
Esquirou de Parieu, M., Traite des impots. Livre I. Paris: Editeur Cotillon
Guillaumin et co., 1866
Ester, Peter; Halman, Loek; Moor, Ruud de, The Individualizing Society. Value
Change in Europe and North America, Tilburg University Press, 1994
European Commission, Manual for the Phare Decentralized Implementation
System, Brussels, 1994
European Community, Employment observatory. Central and Eastern Europe,
nr. 7/1995. Geneve: ILO, 1995
Evans, Terry; Nation, Daryl, editori, 1996, Opening Education. Policies and
practices from open and distance education, Routledge, Londra i New
York
Factor, D.; Wolfe, D., Parental pathology and high-risk children, n R.T. Ammerman
and M.Hersen (coord.), Children at risk. New York: Plenum Press, 1990
Fagan, T.; Lee, P., 1997, New Social Movements and Social Policy: A Case Study
of the Disability Movement, n: M. Lavalette i A. Pratt (coord.), Social
Policy. A Conceptual and Theroretical Framework. London: Sage
Publications, pp. 140-160
Farley, John E., 1992, American Social Problems. An Institutional Analysis.,
Prentice Hall, New Jersey (second edition).
829
Feldman, A.,M., Welfare economics, n: The New Palgrave. A Dictionary of
Economics, Eatwell, J., Milgate, M., Newman, P. (coord.). London:
MacMillan Press Ltd., p. 889-894, 1987
Feldman, M.A., Social Limits to Discretion: An Organisational Perspective, in The
Uses of Dicretion, K. Hawkins (coord.). Oxford: Clarendon Press, p. 163-
183, 1992
Ferge, Zsuzsa, 1996, The challenge of the welfare paradigms - the
individualization of the social, comunicare la Conferina Social Policy
Association, Sheffield, iulie 1996
Ferrera, M., 1998, The Four Social Europes: Between Universalism and
Selectivity, n: M. Rhodes, Yves Mny (coord.), The Future of European
Welfare. A New Social Contract? London: Macmillan
Fertag G.; Pochet P., 2000, Social Pacts in Europe - New Dynamics. Brussels:
European Trade Union Institute/Observatoire Social Europen
Fesler, J., 1994, Dimension of health system reform, Health Policy, 27, 19-27.
Filipescu, P. Ion, Drept Civil. Teoria general a obligaiilor, edit. Actami,
Bucureti, 1997
FIMAN, Cercetarea pieei muncii - ghid practic. Bucureti: Ed. Expert, 1997a
FIMAN, Msuri active pentru combaterea omajului. Experiena european,
Bucureti, 1997b
Fisch, R., Ericksons Impact on Brief Psychotherapy, n J.K. Zeig (coord.),
Ericksonian approaches to hypnosis and psychotherapy, New York:
Brunner/Mazel, pp. 155-162, 1982
Fisher, Robert, 1987, Community Organizing in Historical Perspective, n Cox,
F.M.; Erlich, J.L.; Rothman, J.; Tropman, J.E. (coord.) Strategies of
Community Organization, Fourth edition, F.E. Peacock Publishers, Inc.,
Itaca, Illinois.
Fitzpatrick, T., Cash Transfers, n Baldock, J., Manning, N., Miller, S., Vickerstaff,
S., (coord.), Social Policy. Oxford: Oxford University Press, p. 253-84,
1999
Fitzpatrick, Tony, 1996, Postmodernism, welfare and radical politics, n Journal of
Social Policy, vol. 25, nr. 3 (iulie), p. 303-320
Fong, Monica, Romnia: problemele femeilor n perioada de tranziie",
Departamentul de Politic Social i Srcie al Bncii Mondiale, 1996
Forbes, S., Adaptation and integration of recent refugees to the United
States. Washington, DC: Refugee Policy Group, 1985
Forest, Ray; Kenneth, Tricia, 1996, The Curious Case of Post-Fordism and
Welfare, n Journal of Social Policy, vol. 25, nr. 3 (iulie), p. 347-368
830
Foucault, Michel, 1991, Governmentality, n Graham Burchell, Colin Gordon i
Peter Miller, editori - The Foucault Effect: Studies in Governmentality:
with two lectures by and an interview with Michel Foucault, Harvester
Wheatsheaf, London, p. 87-104
Fox, L., Pension reform in the post-communist transition economies, in Nelson, J.
M., Tilly, Ch., Walker, L., (eds.), (1997): Transforming post-communist
political economies. Washington D.C.: National Academy Press
Frank, Andre Gunder, 1966, The Development of Underdevelopment, n Monthly
Review, vol. 18, nr. 4 (septembrie), p. 17-31
Franks., L., A New Attack on Alcoholism, in: New York Times Magazine, October
20: 46-48, 50, 61, 62, 1985
Freeman, G.P., Migration policy and politics in the receiving states, in: Interna-
tional Migration Review 26: 4: 1144-1167, 1992
Friedman, M., Capitalism and Freedom. Chicago: Chicago University Press,
1962
Friedman, M.; Friedman, R., Free to choose. London: Penguin, 1980
Friedson, E., Professional Dominance. NY: Atherton, 1970
Frois, Gilbert Abraham, Economia politic. Bucureti: Ed. Humanitas, 1994
Fukuyama, Francis, 1991, The End of History and the Last Man, Free Press
Fullinwider, Robert K., editor, 1996, Public education in a multicultural society.
Policy, theory, critique, Cambridge University Press
Furnis, N., 1974, The practical significance of decentralization, Journal of
Politics, vol.36, no.4: 958-82
Galenson, Walter, The Historical Role of American Trade Unionism, n ed. S.M.
Lipset, Unions in Transition. Entering the Second Century, Institute for
Contemporary Studies, San Francisco, California;1986
Garner, J., Fagan J., Victims of domestic violence, n: Davis, R. C.; Lurigio, J.J.;
Skogan, W. G. (coord.), Victims of crime. Thousand Oaks, CA: Sage
Publication, 1997
Gates, B.L. Social Administration: The Implementation of Social Policy,
Englewood Cliffs, N.J., Prentice-Hall Inc., 1980
Gaullier, X., 1988, La deuxime carrire, ges, emplois, retraites, Paris, Ed. du
Seuil.
Gaullier, X., 1990, La mutation des ges, Le dbat, n 61.
Gelles R.J.; Cornell, C.P., Intimate violence in families. London: Sage, 1990
Gelles, R., Child abuse as psychopathology: A sociological critique and
reformation. American Journal of Ortopsychiatry, 43, 1973
831
Gelles, R.; Straus, M., Violence in the American Family, in Journal of Social
Issues 35(2), pg. 15-39, 1979
Gellner, E., 1994, Conditions of Liberty: Civil Society and Its Rivals. NY: Allen
Lane
George, V.; Taylor-Gooby, P., 1996, European Welfare Policy: Squaring the
Welfare Circle. Basingstone: Macmillan
George, V.; Taylor-Gooby, P., European welfare policy. squaring the welfare
state circle. London: MacMillian Press LTD, 1996
George, Vic; Page, Robert, Feminists. Introduction, n George, Vic, Robert, Page
(coord.), Modern Thinkers on Welfare, Harvester - Wheatsheaf, New
York, London, 1995c
George, Vic; Page, Robert, Marxists. Introduction, n George, Vic, Robert, Page
(coord.), Modern Thinkers on Welfare, Harvester - Wheatsheaf, New
York, London, 1995b
George, Vic; Page, Robert, The New Right. Introduction, n George, Vic; Robert
Page (coord.), Modern Thinkers on Welfare, Harvester - Wheatsheaf,
New York, London, 1995a
George, Vic; Wilding, Paul, Welfare and Ideology, Harvester - Wheatsheaf, New
York, London, 1994
Gephart, W.J., Watercolor Painting. In N.L. Smith, ed., Metaphors for Evaluation,
Newbury Park: Sage, 1981
Geske, Terry G.; Davis, Douglas R.; Hingle, Patricia L. 1997, Charter Schools: A
Viable Public School Choice Option?, n Economics of Education Review,
vol. 16, nr. 1; reprodus i n Elchanan Cohn, editor (1997), p. 153-169
Ghali, B.B., 1995, An Agenda for Development 1995, with Related UN
Documents. New York: United Nations
Gheu, V., De la prognoz la politica demografic n Studii de economie
teoretic i aplicat, supliment Nr.6 al revistei Economistul Nr.523/2
nov. 1994.
Gibbins, John R.; Reimer, Bo, 1994, Postmodernism, n Jan van Deth, Elinor
Scarbrought (editori) - The Impact of Values (Beliefs in Government, vol.
4), Oxford University Press, p. 301-331
Giddens, A., 1998, The Third Way. The Renewal of Social Democracy.
Cambridge: Polity Press
Giddens, Anthony, 1990, The Consequences of Modernity, Polity Press,
Cambridge
Giddens, Anthony, 1991, Modernity and Self-Identity. Self and Society in the
Late Modern Age, Stanford University Press
832
Giddens, Anthony, 1998, The Third Way. The Renewal of Social Democracy,
Polity Press
Giddens, Anthony, The Class structure of the advanced societies, Hutchinson,
1973
Giddens, Anthony, The Third Way and Its Critics, Polity Press, Cambridge, 2000
Giddens, Anthony, The Third Way: the Renewal of Social Democracy, Polity
Press, Cambridge, 1998
Gilbert, N.; Miller, H.; Specht, H., An Introduction to Social Work Practice,
Englewood Cliffs, N.J.,SUA, Prentice-Hall, 1980
Gilbert, N.; Specht, H.; Terrell, P., Dimensions of Social Welfare Policy. N.
Jersey: Prentice-Hall Inc., 1993
Gilroy, P., There Aint No Black in the Union Jack, London: Hutchinson, anul.
Ginsberg, L., Understanding Social Problems, Policies, and programs, Univer-
sity af South Carolina Press,1996
Glass, Ruth, 1964, London: Aspects of Change, London: Centre for Urban
Studies and MacGibbon and Kee.
Glass, Ruth, London: Aspects of Change, London: Centre for Urban Studies and
MacGibbon and Kee, 1964
Glennerster, Howard, (ediia a treia), Paying for Welfare, Prentice Hall si
Harvester Wheatsheaf, London, 1997
Glennester, Howard, 1998 [1997], Education: Reaping the Harvest?, n John Hills
i Howard Glennester, editori - The State of Welfare. The Economics of
Social Welfare. Second Edition, Oxford University Press, p. 27-74
Godfrey, M.; Richards, P., Employment policies and programmes in Central
and Eastern Europe. Geneve: ILO, 1995
Goffman, Erving, Stigma - Notes on the Management of Spoiled Identity,
Penguin Books, London, New York, 1991 [1963]
Golan, N., Crisis Intervention. In A. Minahan (coord.), Encyclopedia of Social
Work (18th edition, vol.1, pp.360-372), Silver Spring, MD: National
Association of Social Workers, 1987
Golan, N., Treatment in Crisis Situations, New York: Free Press, 1978
Gold, Thomas B., 1986, State and Society in Taiwan Miracle, M.E. Sharpe, New
York
Goodin, Robert E.; Headey, B.; Muffels R. si Dirven, H.-J., The Real Worlds of
Welfare Capitalism, Cambridge University Press, Cambridge, 1999
Goodin, Robert E.; Headey, Bruce; Muffels, Ruud; Dirven, Henk-Jan, The Real
Worlds of Welfare Capitalism, Cambridge University Press, 1999
833
Gormley Jr., William T., 2000, Early childhood education and care regulation: a
comparative perspective, n International Journal of Educational
Research, vol. 33, p. 55-74
Gormley, William, Early Childhood Education and Care Regulation: A Comparative
Perspective, n Intrenational Journal of Educational Research, Vol. 33,
pag. 55-74., 2000
Gorz, Andre, Ecology as Politics, Pluto, London, 1987 [1975]
Gould, K., Life model versus conflict model. Social Work, 32(4), 1987
Grant, Carl A.; Ladson-Billings, Gloria, eds., 1997, Dictionary of Multicultural
Education, Oryx Press, 1997
Gray, John, Liberalismul, n Concepte n tiinele sociale. Seria lui Frank Parkin,
vol. 11, Editura Du Style, Bucureti, 1998
Green, Andy, 1990, Education and State Formation: The Rise of Education
Systems in England, France and the USA, Macmillan, Londra.
Green, Andy, 1997, Education, Globalization and the Nation State, Macmillan
Press Ltd.
Green, Arnold, 1975, Social Problems: Arena of Conflict, New York, McGraw-
Hill.
Green, D.G., Community without Politics - A market approach to welfare
reform, IEA Health and Welfare Unit, London, 1996
Grinnell, R.M. Jr., Social Work Reaserch and Evaluation. Quantitative and
Qualitative Approaches, 5th ed., Itasca Illinois, F.E. Peacock Publishers,
Inc., 1999
Grosh, M.E., 1994, Administering Targetd Social Programs in Latin America.
From Platitudes to Practice. Washington: IBRD-WB
Gruber, J.E., Controlling Bureaucracies. Dilemmas in Democratic
Governance. Berkley: University of California Press, 1987
Guba, E.G., Criteria for Assessing the Trustworthiness of Naturalistic Inquiries,
Educational Communication and Technology Journal, 29, 1981
Guba, E.G.; Lincoln, Y.S., Effective Evaluation: Improving the Usefulness of
Evaluation Results through responsive and Naturalistic Approaches,
San Francisco: Jossey-Bass, 1981
Gummer, B., Social Planning and Social Administration: Implications for Curriculum
Development, in Journal of Education for Social Work, New York, vol.
11, 1975
Gunzburg, J.; Stewart, W., The Grief Counselling Casebook. USA: Chapman &
Hall, 1994
Gutierrez, L., Working with women of color: And empowerment perspective. Social
Work, 35(2), 1990
834
Gutierrez, L.; Parsons, R.J.; Cox, E.O. (eds.), Empowerment in Social Work
Practice. A Sourcebook, Pacific Grove, CA: Brooks/Cole, 1998
Guvernul Romniei (1997a), Ordonan privind stimularea cercetrii-dezvoltrii i
inovrii, nr. 8, Monitorul Oficial al Romniei, nr. 14, ianuarie
Guvernul Romniei (1997b), Ordonan cu privire la finanarea, n sistem
descentralizat, n domeniul tiinei, tehnologiei i inovrii, nr. 59, Monitorul
Oficial al Romniei, nr. 225, august
Habermas, Juergen, Legitimation Crisis, Heinemann Educational Books, London,
1973
Hadenius, A., A Crisis of the Welfare State, Upsalla: Almqvist and Wiksell, 1986
Haley, J., Problem-solving therapy. San Francisco: Jossey-Bass, 1976
Hall, J., Homelessness in the United States, n L.Ginsberg et al. (coord.),
Encyclopedia of Social Work (18th ed., 1990 suppl.), Silver Spring, MD:
NASW,pp. 159-174, 1990
Hall, J., Service Statistics for Travelers Aid. Washington, DC: Travelers Aid
International, 1988
Hall, S.; Critcher, C.; Jefferson, T.; Clarke, J.; Roberts, B., Policing the Crisis:
Mugging, the State, Law and Order, London: Macmillan, 1978
Halsey, A.H.; Lauder, Hugh; Brown, Phillip; Stuart Wells, Amy, editori, 1998,
Education: Culture, Economy, Society, Oxford University Press, Oxford
i New York.
Hamnett, Chris, Housing the Two nations: Socio-Tenurial Polarisation in
England and Wales, 1961 - 1981, n Urban Studies, 21, 4, 1984
Hamnett, Chris, The blind men and the elephant: the explanation of
gentrification, transactions of the Institute of British Geographers NS 16:
173 - 189, 1991
Hamnett, Chris,1984, Housing the Two nations: Socio-Tenurial Polarisation in
England and Wales, 1961 - 1981, n Urban Studies, 21, 4.
Hamnett, Chris,1991, The blind men and the elephant: the explanation of
gentrification, transactions of the Institute of British Geographers NS 16:
173189
Hantrais, Linda, From Equal Pay to Reconciliation of Employment and Family Life,
n Hantrais Linda (coord.), Gendred Policies in Europe - Reconciling
Employment and Family Life, Macmillan Press - London, St. Martins
Press, New York, 2000
Hargreaves, Andy; Reynolds, Davis, 1989, Introduction: Decomprehensivation, n
Andy Hargreaves i Davis Reynolds (editori) - Education Policies:
Controversies and Critiques, The Falmer Press, New York - Philadelphia
- Londra, p. 1-32
835
Hargreaves, Andy; Reynolds, Davis, editori, 1989, Education Policies:
Controversies and Critiques, The Falmer Press, New York - Philadelphia
- Londra
Harloe, Michael, 1995, The Peoples Home: Social Rented Housing in Europe
and America, Blackwell, Oxford.
Harris, M. K., Sentencing to community service. American Bar Association.
Washington D.C. , 1979
Harrison, David, 1988, The Sociology of Modernization and Development,
Unwin Hyman, Londra Boston Sydney Wellington
Harsman, Bjorn; Quigley, John M., 1991, Housing Markets and Housing
Institutions: An International Comparison, Kluiver Academic Publishers,
London.
Harvey, Brian, 1994, Europes Homeless People and the Role of Housing, n
Harsman Bjorn & Quigley John (editori) Housing Markets and Housing
Institutions: An International Comparison, Kluiver Academic Publishers,
London.
Harvey, David, 1985, The Urbanisation of Capital, Oxford, Blackwell.
Harvey, David, The Urbanisation of Capital, Oxford, Blackwell, 1985
Hasan, A., Evaluation of Employment, Training and Social Programmes: An
Overview of Issues. In Evaluating Labour Market and Social
Programmes. The State of a Complex Art, OECD Paris, 1991
Hauser, Richard, Approchers to Comparative Social Policy Analysis, n Bergham,
Jos, Bea Cantillon, The European Face of Social Security, Avebury,
Aldershot, 1993
Haveman, R., 1996, Reducing Poverty While Increasing Employment: A
Primer on Alternative Strategies, and a Blueprint. OECD Economic
Studies, Nr.26
Hayek, F.A., The constitution of liberty. London: Routledge, 1960
Hayek, F.A., The road to selfdom. London: Routledge, 1944
Hayek, Ferdrick von, Drumul ctre servitute, Editura Humanitas, Bucureti, 1997
[1944]
Hayek, Frederich, Law, Legislation and Liberty, ii. The Mirage of Social Justice -
Routledge and Kegan Paul, London, 1976
Healy, J.; Yarrow, S., Family matters, Parents living with children in old age,
JR- Joseph Rowntree Foundation- Community Care 1997
Healy, J.J., Creative Collective Bargaining, Engleyood Cliffe, New Jersey:
Prentice Hall, 1956
Held, D. et al., 1999, Global Transformations: Politics, Economics and
Culture. Cambridge: Polity Press
836
Held, D., McGrew, A. (coord.), 2000, The Global Transformations Reader: An
Introduction to the Globalization Debate. Cambridge: Polity Press
Henley, Andrew; Tsakalotos, E., Corporatism and Economic Performance,
Edward Elgar, 1993
Heron, Helping the Client: A Creative Practical Guide, London, Sage
Publications, 1990
Hewitt, M., 1993, Social Movements and Social Needs: problems with postmodern
political theory, n: Critical Social Policy, 37(13), pg. 21-35
Hicks, A., Social Democracy and Welfare Capitalism, Cornell University Press,
1999
Hill, M., The Policy Process in the Modern State (ed. a 3-a). Harvester
Wheatsheaf: Prentice Hall, 1997 (1986)
Hill, Michael, 1996, Social Policy: A Comparative Analysis, Prentice
Hall/Harvester Wheatsheaf.
Hill, Michael, 1997, Understanding Social Policy. Fifth Edition, Blackwell.
Hill, R., Social stresses on the family: Generic features of families under stress.
Social casework, 39, pp.139-150, 1958
Hillaryard, Paddy; Watson, Sophie, Postmodern Social Policy: A Contradiction in
Terms?, n Journal of Social Policy, vol. 25, nr. 3 (iulie), p. 321-346
Hix, S., 1999,The Political System of the European Union. Basingstoke:
Macmillan
Hjern, B.; Porter, D.O., Implementation Structures: a new unit of administrative
analysis, n: Organisational Studies, 2, pg. 211-227, 1981
Holley, W.H. & Jennings., K.M., The Labor Relations, Ed. 4, Chicago: The Dryde
Press, 1991
Holzmann, R.; Jorgensen, S., 2000, Social Risk Management: A new
conceptual framework from Social Protection, and beyond. WB: Social
Protection Discussion Paper nr. 0006
Homans, G.C., Social Behavior: Its Elementary Forms. New York: Harcourt
Brace Jovanovich, 1974
Hood, C., A public management for all seasons, n: Public Administration, 69(1),
pg. 3-19, 1991
Hood, C., Contemporary public management: a new global paradigm, n: Public
Policy and Administration, 10(2), pg. 104-117, 1995
Howells, K.; Hollin, C.R. (coord.), Clinical Approaches to Violence, London: John
Wiley, 1989
837
Hulme, David; Turner, Mark M., 1990, Sociology and Development: Theories,
Policies and Practices, Harvester Wheatshef, New York - Londra -
Toronto - Sydney - Tokyo
Huntington, Samuel, 1996 [1987], Goals of Development, n Alex Inkeles,
Masamichi Sasaki, editori - Comparative Nations and Cultures.
Readings in a Cross-Disciplinary Perspective, Prentice Hall, Englewood
Cliff (New Jersey), p. 469-482, reprodus din Samuel Huntington i Myron
Wiener (eds.) - Understanding Political Developments: An Analytic
Study, Little Brown & Co. Series in Comparative Politics, Boston, p. 6-32
Hutchinson, Reis M., and for those of us who are black. Black Politics in Social
Work, in Langan M., and Lee P., eds., Radical Social Work Today. Unwin
Hyman, London, 1989
Huton, J., 1983, Local Government in the Third World, Chichester-Wiley.
Huxley, C.; Kettler, D. & Struthers, J., Is Canadas Experience "Especially
Instructive", n S.M. Lipset (coord.)., Unions in Transition. Entering the
Second Century, Institute for Contemporary Studies, San Francisco,
California, 1986
Iglehart, J.K., 1992, Health Politics. Interests and Institutions in Western
Europe, Cambridge Univerity Press
ILO, Key indicators of the Labour Market. Geneva, 1999
Immergut, E.M., 1992, Health Politics. Interests and Institutions in Western
Europe, Cambridge Univerity Press
Inglehart, Ronald, 1997, Modernization and Post-Modernization. Cultural,
Economic and Political Change in 43 Societies, Princeton University
Press
Inglehart, Ronald, Culture Shift in Advanced Industrial Societies, Princeton
Inglehart, Ronald, Modernization and Post-Modernization. Cultural, Economic
and Political Change in 43 Societies, Princeton University Pres, 1997
Inglehart, Ronald, The Silent Revolution in Europe: Intergenerational Change in
Post-Industrial Societies, American Political Science Review 65, p. 991-
1017, 1971
Inkeles, Alex, 1996, Making Man Modern: On the Causes and Consequences of
Individual Change in Six Developing Countries, n Alex Inkeles i
Masamichi Sasaki, editori - Comparing Nations and Cultures. Readings
in a Cross-Disciplinary Perspective, Prentice Hall, p. 571-585, reprodus
din American Journal of Sociology, vol.75, nr. 2 (septembrie 1969), p.
208-225
838
Inkeles, Alex; Smith, David H., 1974, Becoming Modern. Individual Change in
Six Developing Countries, Harvard University Press, Cambridge
(Massachusetts)
Inman, Robert, Markets, Governments and the "New" Political Economy, in Allan,
Jauerbach i Martin S. Felstein, editori, Handbook of Public Economics,
vol. II, North Holland, Amsterdam, pp. 647 - 777, 1987
Ionacu, Gheorghe, 1999, Politici de locuire, n INFO-HABITAT, No. 1(11)/1999,
editat de M.L.P.A.T. - Secretariatul Centrului Naional pentru Aezri
Umane (SCNAU)- HABITAT
Jack, R. (coord.), Empowerment in Community Care, Chapman & Hall, 1995
James, E.; Rose-Ackerman, S, Nonprofit Sector in Comparative Perspective, n:
nume (coord.) The Nonprofit Sector in International Perspective:
Studies in Comparative Culture and Policy. New York: Oxford
Janovsky, K., 1996, Health policy and systems development, WHO, Geneva.
Japp, K., 1993, Risiken der Technisierung und die neuen sozialen Bewegungen,
n: G. Bechmann (coord.), Risiko und Gesellschaft. Grundlagen und
Ergebnisse interdisziplinaerer Risikoforschung. Opladen: West-
deutscher Verlag
Jary, D.; Jary, J., Collins Dictionary of Sociology, Harper Collins Publishers,
1995
Jayaratne, S., Should Systematic Assessment, Monitoring, and Evaluation Tools
Be Used as Empowerment Aids for Clients. In W.W. Hudson & P.S.
Nurius, eds., Controversial Issues in Social Work Research,
Allyn/Bocon, 1994
Jepperson, R.L., Institutions, Institutional Effects, and Institutionalism, n: The New
Institutionalism in Organizational Analysis, DiMaggio, J.P., Powell,
W.W. (coord.). Chicago: University of Chicago Press Ltd., pg. 143-163,
1991
Jigu, Mihaela, coordonator, 2000, nvmntul rural: disfuncii i strategii de
ameliorare, Institutul de tiine ale Educaiei, Ministerul Educaiei
Naionale i Fundaia pentru o Societate Deschis, Bucureti
Johnson, A. G., The Blackwell Dictionary of Sociology, Blackwell, 1995
Johnson, A., Measurement and methodology: Problems and issues in research on
homelessness, Social Work Research & Abstracts, 25(4), 12-26, 1989b
Johnstone, D., An Introduction to Disability Studies, London, David Fulton
Publishers, 1998
Jonassen, Kjell Reidar, Gypsies in Dolj, Research Report, Red Barnet, Craiova,
1995
839
Jones, Catherine, Patterns of Social Policy - An Introduction to Comparative
Analysis, Tavistock Publications, London, New York, 1985
Jordan, W., Invitation to Social Work. Blackwell, 1989
Jowell, J., The legal control of administrative discretion, n: Public Law, pp.178-
220, 1973
Justice, B.; Justice, R., The abusing family. New York: Human Services Press,
1976
Kadushin, A., Neglect in Families, n C.C. &. F.C.E.W. Nunnally (coord.), Mental
illness, delinquency and neglect. Newbury Park, CA: Sage Publications,
1988
Kalimo, E., 1979, Health Service Needs. In measurement of levels of Health
(ed. W.W.Holland), WHO, Copenhagen.
Kanpol, Barry; McLaren, Peter, editori, 1996, Critical Multiculturalism. Uncom-
mon Voices in a Common Strugle, Critical Studies in Education and
Culture Series, Bergin and Garvey, Westport-Conneticut i Londra
Karpel, M.; Strauss, E., Family evaluation. New York: Gardner Press, 1983
Kaul, I.; Grunberg, I.; Stern, M.A. (coord.), 1999, Global Public Goods:
International Cooperation in the 21st Century. New York: Oxford
University Press
Kelly, R.M., The Politics of Meaning and Policy Inquiry. In D.J. Palumbo, ed.,The
Politics of Program Evaluation, Sage Publications, 1986
Kemeny, Jim, 1992, Housing and Social Theory, Routledge, London.
Kempe, C.; Helfer, R., The battered child (3rd ed.). Chicago: University of
Chicago Press, 1980
Kickert, J.M., Klijn, E.H., Koppenjan, J.F.M. (coord.), 1997, Managing Complex
Networks. Strategies for the Public Sector. London: Sage
Kitschelt, H. et al.,1999, Continuity and Change in Contemporary Capitalism.
Cambridge, Cambridge University Press
Klein, R., 1993, Dimension of rationing: OMS should do what?, British Medical
Journal; 307:309-11.
Kluckhohn, Clyde, Values and Value Orientations n the Theory of Action, n
Parsons, Talcott, Edward Shils (coord.), Toward a General theory of
Action, Harper & Row Publishers, New York, 1951
Kochen, M.; Deutsch, K.W., Decentralization: Sketches Toward a Rational
Theory. Cambridge, MA: Oelgeschlager, Gunn & Hain, 1980
Kohly, M.; Rein, M.; Guillemard, A. M.; van Gunsteren, H., Time for retirement,
Comparative studies of early exit from labour force. Cambridge
840
Kotler, Ph.; Roberto, E., Social Marketing - Strategies for Changing Public
Behaviour, The Free Press, New York, 1989
Kotler, Ph.; Zaltman, G., Social Marketing: An Approach to Planned Social
Change, in Journal of Marketing, 35, July, 1971
Kramer, R., Voluntary Agencies and the Personal Social Services, n: W.W. Powell
(coord.), The Nonprofit Sector. A Research Handbook. New Haven:
Yale University, 1987
Krieger, J., 1999, Egalitarian Social Movements in Western Europe: Can They
Survive Globalization and the EMU?, n: International Studies Review,
Vol. I(3), pg. 69-86
Kubler-Ross, E., AIDS: The ultimate challenge. New York: Macmillan, 1987
Kubler-Ross, E., On death and dying. New York: Macmillan, 1969
Kuznets, Simon, 1955, Economic Growth and Structure, W.W. Norton, New
York
Lafore, Robert, 1993, Droit au logement et mutations sociales. A la recherche
des concepts, Vie sociale, CEDIAS 5-6/ 1993.
Lakin, Ch.K.; Bruinninks, R.H., Strategies for Achieving Community Integration
of Developmentally Disabled Citizens, Baltimore, Paul H. Brookes
Publishing Co., 1995
Lane, J.-E., The Public Sector. Concepts, Models and Approaches. London:
Sage, 1993
Lange, O., The Foundation of Welfare Economics, n: Econometrica nr.10, pg.
215-258, 1942
Larionescu, Maria, Teorii ale problemelor sociale: puncte de vedere n sociologia
american contemporan, n Viitorul Social, nr.4/1980.
Larsson, Gerry, Labelling and Identity, Reports from the Department of Applied
Psychology, University of Goteborg, Nr. 4, Vol. 8., 1983
Lauer, Robert H., 1978, Social Problems and the Quality of Life, Dubuque, IA:
W.C.Brown.
Lavalette, Michael, Marx and Marxist Critique of Welfare, n Lavalette, Michael,
Alan Pratt (coord.), Social Policy - A Conceptual and Theoretical
Introduction, Sage Publications, 1998
Lzeanu, M., Curs de tiin i legislaie financiar. Bucureti: editura M.
Bdeanu, 1942
Lebeaux, Ch. N.; Wilensky, H.L., Industrial Society and Social Welfare: the
Impact of Industrialization on the Supply and Organization of Social
Welfare Services in the USA. NY: Free Press, 1965
Lee, J., The empowerment approach to social work practice. New York:
Columbia, 1994
841
Ll, S., 1991, Sustainable Development: A Critical Review, n World
Development, vol. 19, nr. 6, p. 607-621
Lemelin, M., Les syndicats et les expriences d'organisation du travail, n La
qualit de la vie au travail, Les Editions Agence d'Arc Inc., Montral,
1980
Leon, N.G., Istoria economiei politice la Romni. Bucureti, 1924
Leonard, D.K., 1982, Decentralization and Organizational Linkages, Institute for
International Studies, University of California, Berkely
Leonard, Peter, 1997, Postmodern Welfare. Reconstructing on Emancipatory
Project, Sage, London
Lerman, P., Deinstitutionalization: A Cross-Problem Analysis, Washington,
DC: US Department of Health and Human Services, 1981
Lerner, A.P., The Concept of Monopoly and the Measurement of Monopoly Power,
n: Review of Economic Studies, nr.1, pg. 157-175, 1934
Lewin, Kurt; Dembo, Tamara; Festinger, Leon; Sears, Pauline, Level of Aspiration,
n Hunt, McV. (coord.), Personality and the Behaviour Disorders, vol.1,
New York, 1944
Lillbacka, Ralf, The Legitimcy of the Political System- The Case of Finland, bo
Akademi University Press, bo, 1999
Lincoln, Y.S.; Guba E.G., Research, Evaluation, and Policy Analysis: Heuristics for
Disciplined Inquiry, Policy Studies Review, 5, 1986
Lindahl, E., Just taxation - a positive solution, n: Classics in the Theory of Public
Finance, R.A. Musgrave, A.T. Peacock (coord.). NY: MacMillan, 1958
(1919)
Lipset, Seymour Martin, Labor Unions in the Public Mind, n S.M. Lipset (coord.),
Unions in Transition. Entering the Second Century, Institute for
Contemporary Studies, San Francisco, California, 1986
Lipset, Seymour Martin, Political Man - The Social Bases of Politics, Doubleday
& Company, Garden City, New York, 1960
Lipsky, M., Street-Level Bureacracy. Dilemmas of the Individual in Public
Services. New York: Russell Sage Foundation, 1980
Lloyd, C.; Mair, G.; Hough, M., Explaining Reconvictions, in: Home Office
Research Study, no. 136, Feb. 1996
Lohkamp-Himmighofen, Marlene; Dienel, Christiane, Reconciliation Policies from a
Comparative Perspective, n Hantrais Linda (coord.), Gendred Policies in
Europe - Reconciling Employment and Family Life, Macmillan Press -
London, St. Martins Press, New York, 2000
842
Loizou, A., Social Justice and Social Policy, n: Social Policy. A Conceptual and
Theoretical Framework, M. Lavalette, A. Pratt (coord.). London: Sage,
pg. 163-182, 1997
Longest, B.B., 1990, Interorganizational linkages in the health sector, Health Care
Management Review, vol.15, no.1: 17-28
Lowndes, S., 1991, Decentralization: the potential and the pitfalls, Local
Government Policy Making, vol.18, nr.2,19-29.
Luce, R.D.; Raiffa, H., An Axiomatic Treatment of Utility, in Decision Making, W.
Edwards, A Tversky (coord.). Penguin Books, 1967
Luhmann, N., 1991, Soziologie des Risikos. Berlin: de Gruyter
Luhmann, N., 1993, Die Moral des Risikos und das Risiko der Moral, n: G.
Bechmann (coord.), Risiko und Gesellschaft. Grundlagen und Erge-
bnisse interdisziplinaerer Risikoforschung. Opladen: Westdeutscher
Verlag
Lundquist, Lenart, 1992, Dislodging the Welfare State Housing and Privatisation
n Four European Countries., Delft University Press, Delft.
Lupton, Deborah, 1999, Risk, n seria Key Ideas a Routledge, Londra i New York
Mabbett, Deborah; Bolderson, Helen, Theories and Methods in Comparative Social
Research, n Clasen Jochen, Comarative Social Policy - Concepts,
Theories and Methods, Blackwell Publisher, Oxford, 1999
MacCulloch, M., A treatise on the principles and practical influence of taxation
Majone, G.; Wildavsky, A., Implementation as evolution, n: H. Freeman (coord.),
Policy Studies Review Annual. Beverly Hill: Sage, 1978
Mallick, Krishna, Individual Discrimination n Magill Frank (coord.), International
Encyclopedia of Socialogy, Fitzroy Dearborn Publishers
Malpass, P.; Murie, A., Housing Policy and Practice, Macmillan, 1999
Manea, L., Protecia social a persoanelor cu handicap, Bucureti, Casa de
pres i editur ansa s.r.l., 2000
Mannheim, K., 1990, Le problme des gnrations, Paris, Ed. Nathan, coll.
Essais & Recherches, (1-er d. 1928).
Manoilesco, M., Le Sicle du corporatisme, Felix Alcan, 1934
Mansel, J.L.; Ericsson, K., Deinstitutionalisation and Community Living:
Intellectual Disability Services in Britain, Scandinavia and the USA,
London, Chapman and Hall, 1996
March, J.G., Decisions and Organizations. Oxford: Blackwell, 1988
March, J.G.; Olsen, J.P. (coord.), Ambiguity and Choice in Organizations. Oslo:
Uniersitetsforlaget, 1976
843
March, J.G.; Olsen, J.P., Institutional Perspectives on Political Institutions, n:
Governance, 9(3), pg. 248-264, 1996
March, J.G.; Olsen, J.P., Rediscovering Institutons: The Organizational Basis
of Politics. NY: Free Press, 1989
March, J.G.; Olsen, J.P., The New Institutionalism: Organizational Factors in
Political Life, n American Political Sceince Review, 78, pg. 734-749,
1984
March, J.G.; Simon, H.A., Organizations. NY: John Wiley, 1958
Marginean, I., Politica sociala si economia de piata n Romnia, Centrul de
informare i documentare economic, Bucureti, 1994
Marin, C., Puiu, A. (coord.), Dicionar de relaii economice internaionale.
Bucureti: Ed. Enciclopedic, 1993
Maris, R.W., Social Problems. Illinois: The Dorsey Press, 1988
Maris, Ronald W., 1988, Social Problems, The Dorsey Press, Chicago, Illinois.
Markiewicz-Lagneau, J., 1976, L'autobiographie en Pologne ou de l'usage social
d'une technique sociologique, Revue franaise de Sociologie, XVII-1, pp.
952-964.
Marks, D., Disability. Controversial debates and psychosocial perspectives,
London, Routledge, 1999
Marshall, G., Oxford Dictionary of Sociology, Oxford University Press, 1998
Marshall, T. H., Citizenship and Social Class, reprinted, 1992, Pluto Press,
Chicago, 1950
Marshall, T. H., Social Policy in Twentieth Century, Hutchinson University
Library, London, 1975
Martin, H., The abused child. Cambridge, MA: Ballinger, 1976
Marwick, A., War and Social Change in Twentieth Century, London, 1977
Mathieu, N.-C., 1971, Notes pour une dfinition sociologique des catgories de
sexe, Epistmologie sociologique, n 11.
Maxwell, G.; Morris, A., The New Zealand model of family group conferences. In:
Family conferencing and juvenile justice: The way forward or
misplaced optimism. Alder si Wundersitz (coord.). Canberra ACT:
Australian Institute of Criminology, 1994
Mazza, P.L.; Hall, J.A., Homeless children and their families: a preliminary
study. Washington, DC: Child Welfare League of America, 1988
Mrginean, I., Asigurrie Sociale, n E. Zamfir i C. Zamfir (coord.), Romnia n
context european. Bucureti: Ed. Alternative, p. 78-99, 1995
844
Mrginean, I., Tendine n evoluia asigurrilor sociale din Romnia, n C. Zamfir
(coord.), Politici sociale n Romnia. 1990-1998. Bucureti: Ed. Expert,
p. 181-198, 1999
Mrginean, Ioan, Tendine n evoluia asigurrilor sociale din Romnia, n Zamfir,
Ctlin (coord.), Politici sociale n Romnia: 1990 -1998, Editura Expert,
Bucureti, p. 181-198, 1999
Muan, G., Evaluarea programelor sociale, Ed. Expert, Bucureti, 1999
McAdam, D.; McCarthy, J.; Zald, M. (coord.), 1996, Comparative Perspectives
on Social Movements: Political Opprtunities, Mobilizing Structures,
and Cultural Framings. NY: Cambrdige University Press
McChesney, K., Woman without: Homeless mothers and their children, in
Sociology, Public and Social Welfare, 1032. USA, 1987
McCold P., Restorative justice in the role of community. In: Restorative Justice:
International perspectives. Criminal Justice Press, Monsey, NY, 1996
McGerigle, P.; Lauriat, A., More than a shelter: a community response to
homelessness, Boston: Massachussets Association for Mental Health,
1983
McLellan, David, Ideologia, Editura Du Style, Bucureti, 1998
McMichael, Peter, 1996, Globalization: Myths and Realities, n Rural Sociology,
vol. 61, nr. 1, p. 25-55
Means, R.; Smith, R., Community Care - Policy and Practice, Macmillan, 1994
Means, R.; Smith, R., From Poor Law to Community Care,The Policy Press,
1998
Melluci, A., 1980, The New Social Movements: A Theroretical Approach, n: Social
Science Information, 19, pg. 199-226
MEN, Parteneriatul social n formarea profesional, Bucureti: Ministerul
Educaiei Naionale (document de uz intern)
MEN, Reglementri privind nvmntul superior emise de M.E.N. n
perioada decembrie 1998-martie 1999. Bucureti: Ministerul Educaiei
Naionale, 1999
MEN; ISE, Cartea Alb a Reformei nvmntului, http://www.edu.ro/
cartealb.htm., 1998
MEN; ISE, Sistem de Indicatori ai nvmntului romnesc n perspectiva
integrrii europene. Bucureti: Editura TREI, 1999
Menard, Scott, Longitudinal Research, Sage Publications, 1991
Mercadi, Michel, 1998, Foreword, n Europe against exclusion: Housing for all,
raport ctre Comisia European realizat de FEANTSA - European
Observatory on Homelessness, Nov. 1998, Bruxelles.
845
Meredith, B., The Community Care - Handbook- The Reformed system
explained, ACE, Books, 1995
Merton, R.K.; Nisbet, R.A., 1971, (3d. edition), Contemporary Social Problems,
New York, Harcourt Brace.
Meyer, C.H., Homelessness: Can social Workers to the impossible?. USA:
NASW, 1988
Meyer, J.; Rowan, B., Institutionalized Organizations: Formal Structure as Myth
and Ceremony n nume (coord.), Organizational Environments-Ritual
and Rationality. New Delhi:Sage Publication, 1992
Meyer, J.W.; Jepperson, R.L., The Public Order and the Construction of Formal
Organization, n: The New Institutionalism in Organizational Analysis,
DiMaggio, J.P., Powell, W.W. (coord.). Chicago: University of Chicago
Press Ltd., pg. 204-231, 1991
Meyer, J.W.; Rowan, B., Institutionalized Organizations: Formal Structure as Myth
and Ceremony, n: The New Institutionalism in Organizational
Analysis, DiMaggio, J.P., Powell, W.W. (coord.). Chicago: University of
Chicago Press Ltd., pg. 41-62, 1991 (1977)
Meyer, J.W.; Scott, W.R., The Organization of Societal Sectors: Propositions and
Early Evidence, n: The New Institutionalism in Organizational
Analysis, DiMaggio, J.P., Powell, W.W. (coord.). Chicago: University of
Chicago Press Ltd., pg. 108-140, 1991
Mickelson, J., Encyclopedia of Social Work. Vol. 1: Encyclopedia of Social Work,
Richard L. Edwards & June Gary Hopps, (Ed.), (19). Washington, D.C.:
NASW (P. 97), 1995
Midgley, James, 1995, Social Development. The Developmental Perspective in
Social Welfare, Sage Publications, Londra Thousand Oaks New Delhi
Mihilescu, I., Sisteme de nvmnt superior n Europa Central i de Est.
Bucureti: Ed. Alternative, 1997
Mihilescu, I., The System of Higher Education in Romania. Bucureti: Ed.
Alternative, 1996
Milanovic, B., Distributional Impact of Cash and In-Kind Social Transfers in
Eastern Europe and Russia. World Bank- Policy Research Working
Paper Series nr. 1054, 1992
Milanovic, B., Distributional Impact of Cash and In-kind Social Transfers in
Eastern Europe and Russia. Policy Research Working Paper no.1054:
WB, 1992
Miller, David, Social Justice, Oxford University, Oxford, 1976
Mills et al.,1990, Health System Decentralization. Concepts, issues and
country experience, WHO, Geneva.
846
Mills, C. Wright, 1975, Imaginaia sociologic, Ed. Politic, Bucuretindicatori
Milton, 1968
Mintzberg, H., 1979, The structuring of organization, Prentice Hall.
Minuchin, S.; Fishman, H.C., Family therapy techniques. Cambridge, MA:
Harvard University Press, 1981
Mishra, Ramesh, 1990, The Welfare State in Capitalist Society. Policies of
Retrenchment and Maintenance in Europe, North America, and
Australia, Harvester-Wheatsheaf, London.
Mitrofan, I.; Buzducea, D, Psihologia pierderii i terapia durerii. Bucureti:
Albedo, 1999
Modrescu, Alexandru, coord., 1999, Sistemul educaional n Romnia.
Descriere a responsabilitilor, structurilor i aciunilor de politic
educaional, Editura Trei
Mooney, G., Quasi-markets and the Mixed Economy of Welfare, in Social
Policy. A Conceptual and Theoretical Introduction, M. Lavalette, A.
Pratt (coord.). London: Sage, pg. 228- 244, 1997
Moore, D.B., A new approach to juvenile justice: An evaluation of family
conferencing in Wagga Wagga. A report to the Criminology Research
Council. Wagga Wagga, New South Wales: Centre for Rural Social
Research, Charles Sturt University, Riverina, Australia, 1995
Moscovici, Serge, Prefa la lucrarea: D. Jodelet, J. Viet, P. Bernard, La
psychologie sociale. Une discipline en mouvement, La Haye, Mouton,
Paris, 1970
Moussis, N., 1999, Guide des Politiques de lEurope 1999, 4eme dition. Paris:
Mols
Mueller, Dennis, Public Choice II, Cambridge University Press, Cambridge, 1989
Mulholland, L.A.; Bierlein, L.A., 1995, Understanding charter schools, fastback
monograph nr. 383, Phi Delta Kappa Educational Foundation,
Bloomington (IN)
Mullard, M.; Spicker, P., Social Policy in a Changing Society. London:
Routledge, 1998
Munnell, A.H., The Economics of Private Pensions. N.Jersey, 1982
Munteanu, A.; Popescu, M. (coord.), Violena domestic din perspectiva celor
lipsii de putere. Un raport privind victimizarea n contextul violenei
domestice n Romnia, UNICEF: 2000.- n curs de publicare, 1981
Murean,V.; Stan, M., Finanarea nvmntului superior. Programul Phare
Universitas. Iai: Editura Multiprint, 1998
Murray, C.A., Loosing Ground: American Social Policy 1950-1980. NY: Basic
Books, 1984
847
Murray, Charles, Losing ground: American Social Policy, 1950-1980, New York,
Basic Books, 1984
Murray, Charles, The emerging British Underclass, The IEA Health and Welfare
Unit, 1990
Mushrush, Paula; Larson, Mark A.; Kraus, Jerry D., 1997, Social Benefits of
Affordable Housing Cooperatives, Center for Cooperatives, University of
California
Myers, Richard R. & Fuller, Richard C., Some Aspects of a Theory of Social
Problems, American Sociological Review 6 (February 1941);
Myers, Richard R.; Fuller, Richard C., The Natural History of a Social Problems,
American Sociological Review 6 (June 1941).
Myers, Robert G, 2000, Financing early childhood education and care services, n
International Journal of Educational Research, vol. 33, p. 75-94
Nagel, T., The Possibility of Altruism, Oxford, 1970
Naisbitt, J., Megatendine. Bucureti: Ed. Politic, 1989
National Committee to Prevent Child Abuse, Current trends in child abuse
reporting and fatalities: The results of the 1993 annual fifty state
survey. Chicago, IL: Author, 1994
Nellis, M., Probation Values for the 1990s. The Howard Journal of Criminal
Justice, vol. 24, no.1, Feb. 1995
Nettleton, Sarah; Burrows, Roger, 1998, Individualisation processes and social
policy: insecurity, reflexivity and risk in the restructuring of contemporary
British health and housing policies, capitolul 10 n John Carter, editor
(1998) - Postmodernity and the Fragmentation of Welfare, Routledge,
Londra i New York, p. 153-170
Neville-Postlewaite, T., editor, 1995, International Encyclopedia of National
Systems of Education. Second Edition, Pergamon
Nirje, B., The Normalization Principle Papers, Centre for Handicap Research,
Uppsala University, Uppsala, 1992
Nite, S., The Hite Report on Male Sexuality. London: McDonald & Company
Publisher, 1981
Noblecourt, M., Le syndicalisme dans le monde, n Les Editions Ouvrire, No. 6,
Paris: FEN, 1990
NORAD, Cadrele de analiz logic, Bucureti, FIMAN, Ed. Expert, 1997
Nord, D., Multiple AIDS - Related Loss. USA: Taylor & Francis, 1997
Nozick, R., Anarchy, State and Utopia. Oxford: Basil Blackwell, 1974
Nugent, N., 1999, The Government and Politics of the European Union, fourth
edition. Basingstoke, Macmillan
848
OConnor, James The Fiscal Crisis of the Welfare State, t. Martins Press, New
York, 1973
OConnor, James, The Fiscal Crisis of the Welfare State, t. Martins Press, New
York, 1973
ODonell, Guillermo, 1978, Reflections on the Pattern of Change in the Bureau-
cratic-Authoritarian State, n Latin American Review, vol. 8, p. 3-38
O'Donnell, M., HIV/AIDS: Loss, Grief, Challenge, and Hope. USA: Taylor &
Francis, 1996
OECD, Family, market and community - Equity and efficiency in Social Policy, n:
Social Policy Studies, nr. 21, 1997
OECD, Methods and Procedures in Aid Evaluation, 1986
OECD, Partnerships: The Key to Job Creation, Paris: OECD, 1993 (tradus i
n romnete: Parteneriatele: Cheia pentru crearea de locuri de munc,
Bucureti: FIMAN, 1993
Offe, C., 1985, New Social Movements: Challinging the Boundaries of Institutional
Politics, n: Social Research, 52 (4), pg. 817-867
Offe, Carl, 1984, Contradictions of the Welfare State, Hutchinson, Londra.
Offe, Claus, Contradiction of the Welfare State, Mass: MIT Press, Cambridge,
1984
Offe, Claus, Contradiction of the Welfare State, Mass: MIT Press, Cambridge,
1984
O'Hagan, K., Emotional and psychological abuse of children. Toronto:
University of Toronto Press, 1993
Oliver, M., The Politics of Disablement, London, Macmillan, 1990
Olson, M., The Rise and Decline of Nations. Yale University Press, 1982
Organizaia Naiunilor Unite, HIV/AIDS and Human Rights. New York and
Geneva, 1998
Osborne, D.; Gaebler, T., Reinventing Government. Reading, Mass.:Addison-
Wesley, 1992
Pagelow, M.D., Family violence, New York: Praeger, 1984
Palazzoli, M.S.; Boscolo, L.; Cecchin, G.; Prata, G., Paradox and counter-
paradox. New York: Jason Aronson, 1978
Pareto, V., Il massimo de utilita per una collectivita in Sociologia, n: Giornale
degli economisti e rivista di statistica, april, 1913
Parry, C. et al., 1986, Parry and Grant Encyclopaedic Dictionary of
International Law. New York: Oceana Publications
Parsons, Talcott The Social System, Free Press, New York, 1951
849
Parsons, Talcott, 1951, The Social System, Free Press, Glencoe, Illinois
Parsons, Talcott, 1964, Societies: Comparative and Evolutionary Perspectives,
Prentice-Hall, Englewood (New Jersey)
Parsons, Talcott; Smelser, Neil, 1958, Economy and Society, Free Press,
Glencoe, Illinois
Parton, N.; OByrne, P., Constructive Social Work. Towards a new practice,
London, Macmillan Press, 2000
Patton, M.Q., Practical Evaluation, Newbury Park: Sage, 1982
Patton, M.Q., The Evaluators Responsibility for Utilization, Evaluation Practice, 9,
1988
Payne, M., Social Work Theory, 2nd edn., London, Macmillan, 1997
Payne, M.S., Modern Social Work Theory: A Clinical Introduction, Chicago, IL:
Lyceum Books, pp. 101-116, 1991
Peet, Richard (cu Elaine Hartwick), 1999, Theories of Development, The
Guildford Press, New York i Londra
Peneff, J., 1990, La mthode biographique, Paris, Armand Colin.
Penna, Sue; OBrien, Martin, 1996, Postmodernism and Social Policy: A Small
Step Forwards?, n Journal of Social Policy, vol. 25, nr. 1 (ianuarie), p.
39-62
Percheron, A., 1991, Police et gestion des ges. In : A. Percheron et R. Remond
(sous la direction), Age et politique, Paris, Economica.
Perraton, Hillary, 2000, Open and Distance Learning in the Developing World,
Perron, J., Administration sociale et services sociaux, Gaetan Morin Editeur,
Quebec, Canada, 1986
Per, S. (coord), n Revista de studii i cercetri economice, nr. 11/1991.
Bucureti: CIDE, 1991
Per, S. (coord), n Revista de studii i cercetri economice, nr. 9-10/1994.
Bucureti: CIDE, 1994
Per, S.; Vasile, V., Venituri salariale - Diagnoz i perspective, nr.32-33/1997.
Bucureti: CIDE, 1997a
Per, S.; Vasile, V., Venituri salariale - Diagnoz i perspective, nr.44-45/1997.
Bucureti: CIDE, 1997b
Peters, Anne, Women, Quotas and Constitutions- A Comparative Analysis of
Affirmative Action for Women under America, German, European
Community and Intrenational Law, Kluwer Law Intrenational, Haga,
London, Boston, 1999
850
Peters, Guy, Comparative Politics: Theory and Methods, Macmillan Press,
London, 1998
Peters, T.; Waterman, R.H., In Search for Excellence. NY: Harper and Row, 1982
Pezzoli, Keith, 1997, Sustainable Development: A Transdisciplinary Overview of
the Literature, n Journal of Environmental Planning & Management,
vol. 40, nr. 5 (septembrie), p. 549-601
Phillips, A.,W., 1958
Pierre Maillet, La politique economique dans l`Europe d`apre`s 1993. Paris:
Presses Universitaires de France, 1992
Pigou, A.C., The Economics of the Welfare. London: Macmillan, 1920
Pijl, Sip Jan; Meijer, Cor J.M.; Hegarty, Seamus, eds., 1997, Inclusive Education.
A Global Agenda, Londra i New York
Pijl, Ysbrand J.; Pijl, Sip J., 1998, Are pupils in special education too "special" for
regular education?, n International Review of Education, vol. 44, nr. 1,
p. 5-20.
Pinderhughes, E., Empowerment: For our clients and for ourselves. Social
Casework, 64, 1983
Pinderhughes, E., Understanding race, ethnicity and power. New York: Free
Press, 1989
PNUD, Romanian Human Development Report, 1997
PNUD, Romanian Human Development Report, 1998
Poirier, J., Clapier-Valladon, S. et Raybaut, P., 1989, Les rcits de vie. Thorie et
pratique., Paris, P.U.F., coll. Le sociologue, (1-re dition 1983),.
Polansky, N.; Hally, C.; Polansky, N., A profile of neglect: A survey of the state
of knowledge of child neglect. Washington, DC: Community Service
Administration, U.S. Department of Health. Education & Welfare, 1975
Polanyi, Karl, 1988, La Grande Transformation. Aux origines politiques et
conomiques de notre temps, ditions Gallimard, Paris (prima ediie:
1944)
Polanyi, Karl; Arensberg, Conrad (coord.), 1975, Les systmes conomiques
dans lhistoire et dans la thorie, Librairie Larousse, Paris, (prima ediie:
1957)
Pollock, L., Forgotten children: Parent-child relations from 1500 to 1900. New
York: Cambridge University Press, 1983
Pop, L.M., Evaluara sistemului de asisten social bazat pe testarea mijloacelor,
n: Politici sociale n Romnia: 1990-1998, C. Zamfir (coord.), Bucureti,
Ed. Expert, 1999
851
Pop, L.M., Evaluation Project of the Means-Tested Income Transfer
Mechanisms in Romania. Bucharest: Centre for Economic Information
and Documentation, 2000
Pop, L.M., Neoinstituionalismul. O schimbare de paradigm n analiza
organizaional, n: Revista de Cercetri Sociale, No.3/1994. Bucureti:
Ed. Alternative, 1994
Pop, L.M., Riscurile - un nou domeniu al cercetrii sociale, n: Revista de
Cercetri Sociale, No.1/1996, Bucureti, Ed. Alternative, 1996
Pop, L.M., Sistemul de asisten social bazat pe testarea mijloacelor, n:
Romnia - Politica social n context european, C. Zamfir (coord.),
Bucureti, Ed. Alternative, 1995
Portes, Alejandro, 1997, Neoliberalism and the Sociology of Development:
Emerging Trends and Unanticipated Facts, n Population and
Development Review, vol. 23, nr. 2 (iunie), p. 229-260.
Posavac, E.J.; Carey, R.G., Program Evaluation-Methods and Case Studies,
4th ed., Prentice-Hall, New Jeresy, 1992
Pratt, A., Universalism or Selectivism - The Provision of Services in the Modern
Welfare State, n Social Policy. A Conceptual and Theroetical
Framework, M. Lavalette, A. Pratt (coord.). London: Sage, 1997
Pratt, Alan, Neo-liberalism and Social Policy, n Lavalette, Michael, Alan Pratt
(coord.), Social Policy - A Conceptual and Theoretical Introduction,
Sage Publications, 1998
Prebisch, Robert, 1950, The Economic Development of Latin America and Its
Principal Problems, United Nations, New York, lucrare cunoscut i ca
"Manifestul ECLA".
Pressman, J.L.; Wildavsky, A., Implementation. How Great Expectations in
Washington are dashed in Oakland. Berkeley: University of California
Press, 1973
Preston, P.W., 1996, Development Theory. An Introduction, Blackwell
Preston, Rosemary, 1999, Critical Approaches to Lifelong Education, n
International Review of Education, vol. 45, nr. 5/6, p. 561-574.
Preti, L., Imigraia n Europa. Bucureti: Ed. Tehnic, 1993
Priemus, Hugo, 1992, Housing indicators, n Executive Survey of the Housing
Indicators
Pringle, K., Children and Social Welfare in Europe, Open University Press,
Buckingham, Philadelphia,1998
Priscaru, C.; Cace, S., omajul n Romnia n anii 1991-1996. Bucureti: CIDE,
1997
Pruitt, D.G., Negociation Behaviour, New York: Academic Press, 1981
852
Przeworski, Adam, Methods of Cross-national Research, 1970 - 83: An Overview,
n Drierkes, Meinhoff, Hans Weiler, Ariane Berthoin Antal, Comparative
Policy Research - Lerning from Experience, WZB Publications, Berlin,
1987
Rae, D., Equalities. Cambridge, Mass: Harvard University Press, 1981
Raes, Teresa, Mainstreaming Equality, n Watson, Sophie, Lesley Doyal (coord.),
Engendering Social Policy, Open University Press, Buckingam
Philadelphia, 1999
Raggat, Peter; Edwards, Richard; Small, Nick, editori, 1996, The Learning
Society. Challenges and Trends (Adult Learners, Education and Training
2), Routledge si Open University, London and New York
Rama, M., Public Sector Downsizing: An Introduction, n The World Bank
Economic Review, Vol. 13, nr. 1, 1999
Rama, M.; MacIsaac, D., Earnings and Welfare after Downsizing: Central Bank
Employees in Ecuador, in The World Bank Economic Review, vol. 13, nr.
1, 1999
Rapoport, L., Crisis Intervention as a Mode of Brief Treatment, n Robert, W.
Roberts & Robert, H. Nee (coord.), Theories of Social Casework,
Chicago: University of Chicago Press, 1970
Rathwell, T et al., 1995, Tipping the balance towards primary health care,
Aldershot: Averbury.
Ravallion, M., Poverty Comparisons. Fundamentals of Pure and Applied
Economics, Series 56. Harwood Academic Publisher, 1994
Rawls, J., A Theory of Justice (ed. a 3-a). Oxford: Oxford University Press, 1976
(1972)
Reasons, C., The Politics of Drugs: A Inquiry in the Sociology of Social Problems,
in: Sociological Quaterly 15: 388, 1975
Rees, S., Achieving power. Sydney, Australia: Allen & Unwin, 1991
Reid, W.J.; Epstein, L., Task-Centred Casework, New York, NY: Columbia
Reyes, L.; Waxman, L., The continuing growth of hunger, homelessness and
poverty, n Americas cities:1987, Washington, DC: U.S.Conference of
Mayors, 1987
Rhodes, M., Mny, Y. (coord.), 1998, The Future of European Welfare. A New
Social Contract. London: Macmillan
Rhodes, R.A.W, 1999, Control and Power in Central-Local Governmental
Relations. Aldershot: Ashgate Publishing Company
Rhodes, R.A.W., 1990, Policy Networks: A British Perspective, n: Journal of
Theoretical Politics, 2(3), pg. 292-316
853
Richardson, G.; Preston, B. Full Circle. The newsletter of the Restorative
Justice Institute: 1; 1, 1997
Roberts, Brian R.; Cushing, Robert G.; Wood, Charles, editori, 1995, The
Sociology of Development (dou volume), The International Library of
Critical Writings in Sociology, An Elgar Reference Collection, Aldershot
(UK) Brookfield (US)
Roberts, J. Timmons; Hite, Amy, 2000, Editors Introduction, n J. Timmons
Roberts i Amy Hite, editori - From Modernization to Globalization.
Perspectives on Development and Social Change, Blackwell
Publishers, p. 1-23
Roche, M., 1992, Rethinking Citizenship. Cambridge: Polity Press
Rock, Paul, Labelling, n Outhwaite, William, Tom Bottomore (coord.), The
Blackwell Dictionary of Twenty Century Social Thought, Blackwell
Publisher, 1994
Rodger, John J., 2000, From a Welfare State to a Welfare Society. The
Changing Context of Social Policy in a Postmodern Era, Macmillan
Press (Houndmills i Londra) i St.Martins Press (New York)
Rodinelli et al.,1983, Decentralization in developing countries, Washington
D.C., World Bank, Working Paper 581.
Rodinelli, D.A., 1987, Development Administration and U.S. Foreign Aid
Policy, Lyne Riemmer Publisher, London
Rodwin, V., Vladescu C, L'etat et les systemes sanitaires, Medicine et Hygiene,
nr. 52, 21 sept. 1994, Geneve.
Roebuck, J.B.; Kessler, R.G., The Etiology of Alcoholism. Springfield, IL:
Charles C. Thomas, 1972
Rokeach, Milton, The Nature of Human Values, The Free Press, New York,
Collier Macmillan Publishers, London, 1973
Rose, Stephen, M.; Black, Bruce, L., Advocacy and Empowerment: Mental
health care in the community, Boston: Routledge and Kegan Paul, 1985
Rosinsky, P., What It Takes to Empower, efmd Forum, 3, 1996
Rossi, P.H.; Freeman, H.E.; Wright, S.R., Evaluation: A Systematic Approach,
Newbury Park: Sage, 1979
Ross-Sheriff, F., Displaced Populations, in: Encyclopedia of Social Work, 18th
Edition, 1990 Supplement. USA: NASW Press, 1990
Rostow, Walt Whitman, 1990, The Stages of Economic Growth: A Non-
Communist Manifesto, 3rd Edition, Cambridge University Press,
Cambridge [prima ediie - 1960]
854
Rotariu, T.; Dan, M.; Pah, I.; Veres, E., nvmntul superior ntre inerie i
schimbare, n: Adrian Neculau (coord.), Cmpul universitar i actorii si.
Iai: Polirom, 1997
Rothenbacher, Franz, 1998, European Scientific Socio-Economic Reporting: State
and Possibilities of Development, Social Indicators Research, vol. 44, p.
291-328.
Rothman, Jack; Tropman, John E., 1987, Models of Community Organization and
macro-practice Perspectives: their mixing and phazing, n Cox, F.M.;
Erlich, J.L.; Rothman, J.; Tropman, J.E. (coord.) Strategies of
Itaca, Illinois.
Rothstein, B., Just Institutions Matter. The moral and political logic of the
universal welfare state. Cambridge: Cambridge University Press, 1998
Roussel, L., 1983, Rgimes dmographiques et ges de la vie. In Les ges de la
vie, Travaux et Documents, cahier n 102, Paris, Editions de
l'I.N.E.D./P.U.F.
Roussel, L., et Girard, A., 1982, Rgimes dmographiques et ges de la vie. In
Les ges de la vie, Travaux et Documents, cahier n 96, Paris, Editions
de l'I.N.E.D. / P.U.F.
Roy, A., Alcoholism and Suicide, in: Biology of Suicide, Maris, R.W., ed., 16: 244-
273. New York: The Guilford Press, 1986
Rubington, Earl, Weinberg, Martin S., 1989, The Study of Social Problems. Six
perspectives, Oxford Univerity Press (fourth edition).
Rush G., The Dictionary of Criminal Justice, 4th Edition, Guilford, Conn,
Dushkin Publishing, 1994
Rustin, Michael, 1989, The Politics of Post-Fordism: Or, the trouble with the New
Times, n New Left Review, vol. 175, seria I, mai-iunie 1989, p. 54-78
Rutman, L.; Mowbray, G., Understanding Program Evaluation, Sage
Publications, 1983
Sabatier, P., Top-down and bottom-up approaches to implementation research: a
critical analysis and suggested synthesis, n: Journal of Public Policy,
6(1), pg. 21-48, 1986
Salais, R., Lemploi et le chmage, n Enciclopdie Economique Franaise
Paris: Economica, 1990
Salamon, L., The Rise of the Nonprofit Sector, in: Foreign Affairs, vol. 73, nr.4,
July/August, p. 111-124, 1994
Samuelson, P.A., Foundations of Economic Analysis. Cambridge, Mass.:
Harvard University Press, 1947
855
Samuelson, P.A., The Pure Theory of Public Expenditure, n: Review of
Economics and Statistics, nr. 36, 1954
Sanderson, I., Evaluating the Impact of Training and Enterprise Councils,
Leeds Metropolitan University, 1995
Sandu, Dumitru, 1993, n Zamfir, C.; Vlsceanu, L., (coord), Dicionar de
sociologie, Ed. Babel, Bucureti.
Sauvy, A., 1991, Les limites de la vie humaine, Paris.
Sava, S. (coord.), Dicionar de Economie Modern. Macmillan. Bucureti: Ed.
Codecs, 2000
Savage, Mike; Warde, Allan, 1993, Urban sociology, Capitalism and Modernity,
London, MacMillan
Savage, Mike; Warde, Allan, Urban sociology, Capitalism and Modernity,
London, MacMillan, 1993
Sawyer, I. & Geutzkow, H., Bargaining and Negociation in International
Negociations, n International Behavior, New York; Reinhart and
Winston, 1965
Schaar, John, Legitimacy in the Moden State, Transaction Books, New
Brunswick, London, 1981
Scheiwe, Kirsten, Equal Opportunities Policies and the Management of Care in
Germany, n Hantrais Linda (coord.), Gendred Policies in Europe -
Reconciling Employment and Family Life, Macmillan Press - London,
St. Martins Press, New York, 2000
Schmitter, P.C., Still the Century of Corporatism, n Pike, F.B., Stritch, Th., (ed.)
The New Corporatism, University of Notre Dame Press, 1974
Schulberg, H. et al., Program Evaluation in the Health Fields, New York, 1969
Schultze, William A., 1974, Urban and Community Politics, Duxbury Press,
North Scituate, Massachusetts
Schwartz, R., The impact of the homeless on the transportation industry. New
York: The port authority of New York and New Jersey, 1988
Sciortine, G., Imigration into Europe and public policy: do stops really work?, in:
New Community 18: 89-99, 1991
Scriven, M., An Introduction to Meta-evaluation, Educational Product Report, 1,
1969
Scriven, M., Objectivity and Subjectivity in Educational Research. In L.G. Thomas,
ed., Philosophical Redirection of Educational Research: The seventy-
first yearbook of the National Society for the Study of Education,
Chicago: University of Chicago Press, (1972b)
Scriven, M., Pros and Cons about Goal-free Evaluation, Evaluation Comment, 3,
(1972a)
856
Scriven, M., The Logic of Evaluation, Inverness, California: Edgepress, 1980
Scriven, M., The Methodology of Evaluation, Rand-McNally, Chicago.
Seely, J.; Kajura, E.B., Grief and the Community, in: Grief and AIDS, Sherr, L.
(coord.). London: Wiley, 1995
Segal, S.P., Deinstitutionalization, in Edwards & Hopps (coord.), Encyclopedia of
Social Work (19th edition), Washington, DC: National Association of
Social Workers, pp. 704-712, 1995
Seligman, M.E.P., Helplessness: on Depression, Development and Death, San
Francisco, CA: Freeman, 1975
Sen, A., Capability and Well-Being, n The Quality of Life, M.C. Nussbaum, A.
Sen (coord.), Oxford: Oxford University Press, 1993
Sen, A., Choice, Welfare and Measurement. Cambridge, Mass.: MIT Press, 1982
Sen, A., Commodities and Capabilities. Amsterdam: North-Holland, 1985
Sen, A., Inequality Reexamined. NY: Russel Sage Foundation, 1992
Sen, A., On Economic Inequality. Oxford: Oxford University Press, 1973
Sen, A., Personal Utilities and Public Judgements: Or Whats Wrong with Welfare
Economics, n Economic Journal 89, pg. 537-558, 1979
Sen, A., Social Choice, n: The New Palgrave. A Dictionary of Economics,
Eatwell, J., Milgate, M., Newman, P. (coord.). London: MacMillan Press
Ltd., pg. 382-393, 1987
Sen, A., The Political Economy of Targeting, n: Public Spending and The Poor.
Theory and Evidence, D. van de Walle, K. Nead (coord.). Washington:
IBRD-WB, pg. 11-25, 1995
Serageldin, Ismael; Grootaert, Christian, 1999, Defining social capital: an
integrating view, n Partha Dagsupta i Ismael Serageldin, editori - Social
Capital. A Multifaced Perspective, The World Bank, Washington D.C.,
1999, p. 40-58
Shadish, W.R. Jr.; Cook, T.D.; Leviton, L.C., Foundations of Program
Evaluation, Sage Publication, 1996
Shaffer, D.; Caton, D.L.M., Runaway and homeless youth in New York City.
New York: The Itleson Foundation, 1984
Shafritz, J.M. (coord.), International Encyclopedia of Public Policy and
Administration. Boulder, Colorado: Westview, 1998
Sherr, L. (coord.), Grief and AIDS. London: Wiley, 1995
Silverman, H.A.; Curzon, L.B., The Substance of Economics: Bristol Publishing,
1974
Simon, H.A., Administrative Behavior. NY: Macmillian, 1947
857
Sinclair, Elma, The formal evidence, n National Institute for Social Work,
Residential care: a positive choice, London: HMSO, 1988
Skolnick, Jerome H.; Currie, Elliot, 1985, Crisis in American Institutions, 6th Ed.,
Boston: Little, Brown.
Smale, G.; Tuson, G.; Statham, D., Social Work and Social Problems. Working
towards social inclusion and social change, London, Macmillan, 2000
Smith, B.C., Decentralization: The Territorial Dimension of the State. London:
George Allen and Unwin, 1985
Smith, B.C., The measurement of decentralization, International Review of
Administrative Sciences, vol.45, no. 3: 214-222, 1979
Smith, H. L. (coord.), War and Social Change, Manchester University Press, 1986
Smith, Neil, 1979, Towards a Theory of Gentrification: A Back to the City
Movement by Capital not People, n Journal of the American Planners
Association, 45:538-548.
Smith, Neil, 1996, The New Urban Frontier. Gentrification and the Revanchist
City, Routledge, London & New York.
Smith, Neil, The New Urban Frontier. Gentrification and the Revanchist City,
Routledge, London & New York, 1996
Smith, Neil, Towards a Theory of Gentrification: A Back to the City Movement by
Capital not People, n Journal of the American Planners Association,
45:538-548, 1979
So, Alvin Y., 1990, Social Change and Development. Modernization,
Dependency and World-System Theories, Sage Library of Social
Research 178, Newburry Park Londra New Delhi
Solomon, B., Black empowerment: Social work in opressed communities. New
York: Columbia University Press, 1976
Soumelis, G. Project Evaluation Methodologies and Techniques, UNESCO,
Paris, 1977
Spicker, P., Principles of Social Welfare. An Introduction to Thinking about
the Welfare State. London: Routledge, 1988
Spiker, Paul, Principles of Social Welfare - An Introduction to Thinking About
the Welfare State", Routlidge, London, 1988
Stahl, H.H. (coord.), D. Gusti - Studii critice, Bucureti: Editura tiinific i
Enciclopedic, 1980
Stake, R. E., Program Evaluation, Particularly Responsive Evaluation. In W.B.
Dockrell & D. Hamilton eds., Rethinking Educational Research, London:
Hodder & Stoughton, 1980
Stake, R.E., Evaluating the Arts in Education: A Responsive Approach,
Columbus: Charles E. Merril, 1975
858
Stnculescu, M. (coord.), Srcia n Romnia 1995-1998. Vol 1. Bucureti:
PNUD, 1999
Stevans & Gabbay, Needs assessment, needs assessment... in: Health Trends,
vol.23, no.1, p. 20-23, 1991
Stith, S.; Williams, M.B.; Rose, K., Violence Hits Home - Comprehensive
Treatment Approaches to Domestic Violence. New York: Springer
Publishing Company, 1990
Stratigaki, Maria, The European Union and the Equal Opportunity Process, n
Hantrais Linda (coord.), Gendred Policies in Europe - Reconciling
Employment and Family Life, Macmillan Press - London, St. Martins
Press, New York, 2000
Strauss, R., The Need to Drink too much, in: Journal of Drug Issues, 14(1): 125-
136, 1984
Stufflebeam, D.L.; Webster, W.J., An Analysis of Alternative Approaches to
Evaluation, Evaluation Studies Review Annual, 6, 1981
Suchman, E.A., Evaluative Research: Principles and practice in public service
and social action programs, New York:Russel Sage Foundation, 1967
Sullerot, E., (1986), L'ge de travailler, Paris, Fayard.
Surber, R.W.; Dwyer, E.; Ryan, K.J.; Goldfinger, S.M.; Kelly, J.T., Medical and
psychiatric needs of the homeless - a preliminary response, in: Social
Work, 33, 116-119, 1988
Suzumura, K., Social Welfare Function, n: The New Palgrave. A Dictionary of
Economics, Eatwell, J., Milgate, M., Newman, P. (coord.). London:
MacMillan Press Ltd., pg. 418-420, 1987
Svallfors, S., The Middle Class and Welfare State Retrenchment. Attitudes to
Swedish Welfare Policies, in The End of the Welfare State. Responses
to State Retrenchment, S. Svallfors, P. Taylor-Gooby (coord.). London:
Routledge, pg. 34-51, 2000
Swain, J.; Finkelstein, V.; French, S.; Oliver, M., Disabling barriers - enabling
environments, London, Sage Publications, 1993
Symonds, A.; Kelly, A. (coord.), The Social Construction of Community Care,
Macmillan, 1998
Tarrow, S., 1996, States and Opportunities: The political Structuring of Social
Movements, n: D. McAdams et al. (coord.), Comparative Perspectives
on Social Movements: Political Opprtunities, Mobilizing Structures,
and Cultural Framings. NY: Cambrdige University Press
Tawney, R.H., Equality. London: Unwin, 1931
Taylor, David, 1998, Social Identity and Social Policy: Engagements with
Postmodern Theory, n Journal of Social Policy, vol. 27, nr. 3, p. 329-350
859
Taylor, Samuel H.; Roberts, Robert W., 1985, Theory and Practice of
Community Social Work, New York, Columbia University Press.
Taylor-Gooby, P., 1994, Postmodernism and Social Policy: a Great Leap
Backwards? n: Journal of Social Policy, 23(3), pg. 385-404
Taylor-Gooby, Peter, 1994, Postmodernism and Social Policy: A great Leap
Backwards?, n Journal of Social Policy, vol. 23, nr. 3, p. 385-404
Teliuc, C.; Pop, L.; Teliuc, E.D., Srcia i sistemul de protecie social. Iai:
Polirom, 2001
Teulon, Frederic (coord.), Dictionnaire d'histoire, economie, finance,
geographie. Paris: Presses Universitaires de France, 1997
Thackeray, M.G.; Farley, O.W.; Skidmore, R.A., Introduction to Social Work,
London, Prentice-Hall International, 1994
Thane, P., The Foundations of the Welfare State, Longman, London, 1982
The National Committee for the Preparation of The Second United Nations
Conference on Human Settlements, Romania National Report, Habitat II,
Istanbul 1996, 1996
Thomas, C., 1997, Poverty, Development, and Hunger, n John Baylis i Steve
Smith (coord.), The Globalization of World Politics. Oxford: Oxford
University Press
Thomason, George, A Textbook of Industrial Relations Management, London:
Institute of Personnel Management, 1988
Thompson, G. F.; Hirst, P. Q., 1999, Globalization in Question: The
International Economy and the Possibilities of Governance, second
edition. Cambridge: Polity Press
Thompson, M.S., Evaluation for Decision in Social Programmes, Saxon
House/Lexington Books, 1975
Thompson, N., Anti-discriminatory Practice.Basingstoke: Macmillan Press,
1993
Thrift, Nigel, 1987, An Introduction to the Geography of Late Twentieth Century
Class Formation, n Thrift, N., Class and Space, London, Routledge.
Thrift, Nigel, An Introduction to the Geography of Late Twentieth Century Class
Formation, n Thrift, N., Class and Space, London, Routledge, 1987
Thumerelle, P-J., (1985), Contribution la reflexion thorique sur la mobilit
spatiale des populations, Espace, Populations, Socits, n 1/1985,
pp.11-17.
Tight, Malcolm, 1996, Key Concepts in Adult Education and Training,
Tight, Malcolm, 1996, Key Concepts in Adult Education and Training,
860
Titmuss, R. M., Essays on "The WelfareState", George Allen & UNWIN London
Ltd, 1958
Titmuss, R., Social Policy, London, Allen &Unwin, 1974
Titmuss, R.M., Commitment to Welfare. London: Allen and Uwin, 1968
Titmuss, R.M., Income Distribution and Social Change. London: George Allan
and Unwin, 1962
Titmuss, R.M., The Gift Relationship. Harmondsworth: Penguin, 1970
Titteron M.(coord.), Caring for people in the Community - The new Welfare,
Jessica Kingsley Publishers, London and Bristol, Pensylvania,1994
Tixier, Pierre-Eric, Redefinir l identit syndicale, n Lentreprise et le
syndicalisme, Paris: CNRS - IRESCO;1988
Tobin, J., 1982, Essays in Economics: Theory and Policy. Cambridge, Mass.:
MIT Press
Touraine, 1981, The Voice and the Eye: an Analysis of Social Movements.
Cambridge: Cambridge University Press
Touraine, A., 1977, The Self-production of society. Chicago: Univeristy of
Chicago Press
Towell, David (coord.), An ordinary life in practice, London: King Edwards
Hospital Fund, 1988
Townsend, Peter, Dynamics of Deprivation, Gower, Londra, 1987
Toynbee, Arnold, 1979, Oraele n micare, Editura Politic, Bucuretindicatori
Trebici, Vladimir, 1972, mbtrnirea demografic a populaiei Romniei, n
Viitorul Social, 1.
Trebici, Vladimir, 1975., Mic Enciclopedie de Demografie, Ed. tiinific i
Enciclopedic
Trice, M.H., Alcoholism in America Revisited, in: Journal of Droug Issues 14(1):
109-123, 1984
Tripodi, T.; Fellin, Ph.; Epstein, I., Social Program Evaluation, University of
Michigan, F.E. Peacock Publishers, Illinois, 1986
Tropman, John E., 1987, Common Elements of practice: Introduction, n Cox, F.M.;
Erlich, J.L.; Rothman, J.; Tropman, J.E. (coord.) Strategies of
Itaca, Illinois.
Troy, Leo, The Rise and Fall of American Trade Unions, n S.M. Lipset (coord.).,
Unions in Transition. Entering the Second Century, Institute for
Contemporary Studies, San Francisco, California, 1986;1986;
Tuijnman, Albert C., editor, 1995, International Encyclopedia of Adult
Education and Training. Second Edition, Pergamon
861
Turner, John; Fichter, Robert, (coord.), 1972, Freedom to Build: Dweller Control
of the Housing Process, Macmillan, New York.
Tyler, R. W., Basic Principles of Curriculum and Instruction, Chicago:
University of Chicago Press, 1949
Tzeng, O.; Jackson, J.; Karlson, H., Theories of child abuse and neglect. New
York: Praeger, 1991
arlung, Nicolae; Racoviceanu, Sorina, 1997,
UE, Competitiveness and cohesion: trends in the regions. Luxembourg, 1994
UN, Sustaining Social Security. New York: UN, 1997
UNAIDS, The Status and Trends of Global HIV/AIDS Pandemic, Final Report,
July 5-6, XI International Conference on AIDS, Vancouver, 1996
UNCHR, UNICEF, Evacuation of Children from Conflict Areas. Geneva, 1992
UNESCO, Declaraia de la Salamanca i direciile de aciune n domeniul
educaiei speciale. Conferina mondial asupra educaiei speciale: acces
i calitate, Salamanca, Spania, 1994
UNICEF, Women in Transition, The MONEE Project, Regional Monitoring
Report, Nr.6, 1999
United Nations Centre for Human Settlments (Habitat), Site internet: http://
www.unchs.org
United Nations, 1948, Universal Declaration of Human Rights, United Nations
General Assembly.
United Nations, Report of the United Nations Conference on Human
Settlements (HabitatII), Istanbul, 3-14 June 1996
Valadez, J.J.; Bamberger, M., Monitoring and Evaluating Social Porgrams in
Developing Countries,Washington DC, EDI of the World Bank, 1994
Van Der Veen, R., Matthew Effects in Policy Implementation, n The European
Face of Social Security, J. Berghman, B. Cantillon (coord.). Aldershot:
Avebury, pg. 157 - 178, 1993
Vaughan, The importance of decentralized management, World Health Forum,
vol. 5, p. 27-29, 1984
Vcrel, I. (coord.), Finane Publice. Bucureti: Editura Didactic i Pedagogic,
1992
Vdineanu, Anghelu, 1998, Dezvoltarea durabil. Teorie i practic., vol. 1,
Ed. Universitii din Bucureti.
Verband Deutscher Hypothekenbanken, The German Mortgage Banks. Their
Financing System and Market Significance, 1984
Vincent, Andrew, Modern Political Ideologies, Blackwell Publisher, 1995
862
Visser, J.; Hemerijck, A., 1997, A Dutch Miracle: Job Growth, Welfare Reform
and Corporatism in the Netherlands. Ann Arbor: University of Michigan
Press
Vldescu, C., Managementul serviciilor de sntate, Ed. Expert, Bucureti, 2000
Vldescu, C., Politica de reform a sistemului de sntate din Romania. O
analiz critic, Ed. InfoMedica, Bucureti, 1999
Voicu, B.; Noica, R., Nevoia de locuine n Romnia, articol n curs de publicare n
Revista de Cercetri Sociale, 2000
Voicu, Bogdan; Begu, Liviu, 1999, O analiz a structurii, costurilor i eficienei
sistemului nvmntului preuniversitar din Romnia, raport pentru
Banca Mondial, Bucureti
Voicu, Mlina; Voicu, Bogdan, Programele sociale ale partidelor politice, n Ctlin
Zamfir, coordonator, Politici sociale n Romnia: 1990-1998, Editura
Expert, Bucureti, 1999
Walgrave, L., Restorative Justice for juveniles: Just technique or a fully fledged
alternative. Howard Journal of Criminal Justice, 34(3); 228-249, 1995
Walker, R.L., Thinking about workfare: evidence from the USA. London:
HMSO, 1991
Wall, W.D.; Williams, H. L., Longitudinal Studies and the Social Science,
Heineman, London, 1970
Wallerstein, Immanuel, 2000 [1974], Dependence in an Interdependent World: The
Limited Possibilities of Transformation within the Capitalist World
Economy, capitolul 11 n Stuart Corbridge, editor (2000) - Development.
Critical Concepts in Social Sciences. Volume I: Doctrines of
Development, Routledge, Londra i New York, p. 236-259, reprodus din
African Studies Review, vol. 17, p. 1-26
Walsh, K., Public Services and Market Mechanisms. Competition, Contracting
and the New Public Management. Hampshire, London: Macmillan Press
LTD, 1995
Walton, R.E. & McKersie, R.B., A Behavioral Theory of Labor Negociations: an
Analysis of a Social Interactions System, New York: McGraw Hill, 1965
Warde, Allan, 1991, Gentrification as Consumption: issues of class and gender, n
International Journal of Urban and Regional Research, 14, 2, 228-248.
Warde, Allan, Gentrification as Consumption: issues of class and gender, n
International Journal of Urban and Regional Research, 14, 2, 228-248,
1991
Warnock Report, Special Educational Needs: Report of the Committee of Enquiry
into the Education of Children and Young People, London, HMSO, 1978
863
Waxman, D.; Reyes, L.M., The continuing growth of hunger, homlessness, and
poverty, in: America's cities. USA: Washington, DC., 1987
Webb, Beatrice, Industrial Democracy, London: Logmans, 1921
Weber, M., The Methodology of Social Sciences. Free Press, 1949
Weber, Max, 1978, Economy and Society, University of California Press,
Berkeley Los Angeles London [prima ediie: 1922]
Weber, Max, 1995, Etica protestant i spiritul capitalist, Editura Humanitas,
Bucureti [1920]
Weber, Max, On Charisma and Institution Building, The University of Chicago
Press, Chicago, London, 1968
Weinberg, M.S.; Williams, C.J.; Prior, D.W., Dual Attraction: Understanding
Bisexuality. NY: Oxford University Press, 1994
Weisbord, M.R., Organizational Diagnosis. A Workbook of Theory and
Practice, Reading, Massachuttes: Addison-Westley, 1987
Weisbrod, B.A., Collective Action and the Distribution of Income: A Conceptual
Approach, n R.H. Haveman, J. Margolis (coord.), Public Expenditure
and the Policy Analysis. Chicago: Markham, 1970
Westat Inc., Study on the national incidence and prevalence of child abuse
and neglect. National center on Child Abuse and Neglect Contract No.
105-85-1702. Rockville, MD: Author, 1987a
Westat Inc., Supplementary analysis of data on the national incidence of child
abuse and neglect. Rockville, MD: Author, 1991a
Whitehouse, P., Race and the Criminal Justice System, in: V. Coombe and A. Little
(coord)., Race and Social Work. London: Tavistock Press, 1986
Whitty, Geoff; Power, Sally, 2000, Marketization and privatization in mass
education systems, International Journal of Educational Development,
vol. 20, p. 93-107
Whitty, Geoff; Power, Sally; Halpin, David, 1998, Devolution and Choice in
Education. The School, the State and the Market, ACER Press
WHO, Financing of Health Systems, Geneva, 1978
WHO, Health Systems in Transition, WHO, Regional Office for Europe,
Copenhagen, 1996
Wholey, J.S., Evaluation and Effective Public Management, Boston: Little
Brown, 1983
Wholey, J.S., Evaluation: Promise and Performance, Washington DC: Urban
Institute, Colombia University Press, 1979
Whynes, D., The Poverty Trap, in Current Issues in the Economics of Welfare,
N. Barr, D. Whynes (coord.). London: MacMillan, pg. 63-86, 1993
864
Wiarda, H.J., Corporatism and Comparative Politics. The Other Great "Ism",
M.E. Scharpe Publications, 1987
Wiehe, V., Sibling abuse: Hidden physical, emotional and sexual trauma.
Lexington, MA: Lexington Books, 1990
Wilensky, Harold et al., Comaprative Social Policy:" Theories, Methods, Findings,
n Drierkes, Meinhoff, Hans Weiler, Ariane Berthoin Antal, Comparative
Policy Research - Lerning from Experience, WZB Publications, Berlin,
1987
Wilensky, Harold, The welfare state and equality: structural and ideological
roots of public expenditures, California University Press, Berkley, 1975
Williams, Peter; Smith, Neil, 1986, Gentrification of the City, Boston, Allen &
Unwin.
Williams, Peter; Smith, Neil, Gentrification of the City, Boston, Allen & Unwin,
1986
Williamson, O. E., Markets and Hierarchies. Analysis and antitrust
implications: a study in the Economics of the Internal Organization.
NY: Free Press, 1975
Williamson, P.J., Corporatism in Perspective, SAGE Publications, 1989
Wilson, G. (coord.), Community Care - Asking the Users, Chapman & Hall, 1995
Wilson, M., 1997, Citizenship and Welfare, n: M. Lavalette i A. Pratt (coord.),
Social Policy. A Conceptual and Theroretical Framework. London:
Sage Publications, pg. 182-195
Wilson, W. J, The truly disadvantaged: the inner city, the underclass and
public policy, University of Chicago Press Book, 1991
Wilson, William Julius (coord.), The Getto Underclass, Sage Publication, 1993
Windmller, J., International Trade Union Movement, n R. Blanpain, dir.,
Comparative Labor Law and Industrial Relations, Deventer: Kluwer,
1982
Wolfensberger, W., The Principle of Normalization in Human Services, Toronto,
National Institute on Mental Retardation, 1972
Wolfensberger, W.; Thomas, S., PASSING (Program Analysis of Service
Systems Implementation of Normalization Goals), Toronto, National
Institute on Mental Retardation, 1983
Wolfensohn, J. D., 1999, A Proposal for a Comprehensive Development
Framework. Washington, D.C., The World Bank Group, January
Woodward, J., Industrial Organization: Theory and Practice. London: Oxford
865
Woodward, Kath, Feminist Critique of Social Policy, n Lavalette, Michael, Alan
Pratt (coord.), Social Policy - A Conceptual and Theoretical
Woodward, Kath, Feminist Critique of Social Policy, n Lavalette, Michael, Alan
Pratt (coord.), Social Policy - A Conceptual and Theoretical
Worden, J.W., Grief conseling and grief therapy: A handbook for the mental
health practitioner (2nd ed.). New York: Springer, 1991
World Bank, World Development Indicators, 1999
World Bank, World Development Report 1996, From Plan to Market. Oxford
Wyly, Elvin K.; Hammel, Daniel J., 1999, Cities and the Reinvestment Wave:
Underserved Markets and the Gentrification of Housing Policy, n Housing
Policy Debate, vol. 10, no. 4.
Wyly, Elvin K.; Hammel, Daniel J., Cities and the Reinvestment Wave:
Underserved Markets and the Gentrification of Housing Policy, n Housing
Policy Debate, vol. 10, no. 4, 1999
Yzerbyt, Vicent; Rocher, Steve; Schadron, George, Stereotypes asupra
Explanations: A Subjective Essentialistic View of Group Perception n
Oakes, Penelope; Ellemers, Naomi; Haslam; (coord.), The Social
Psycholgy of Stereotiping and Group Life, Blackwell Publishers, Oxford,
Cambridge, Massachusetts
Zamfir ,E.; Zamfir, C. (coord.), Politici Sociale. Romnia n context european.
Bucureti, Ed. Alternative, 1995
Zamfir E. (coord.), Strategii antisrcie i dezvoltare comunitar, Bucureti:
Editura Expert, 2000
Zamfir, C. (coord), Politici sociale n Romnia 90-98, Ed. Expert, Bucureti,
1999
Zamfir, C. (coord.), Politici sociale n Romnia, Bucuresti: Editura Expert, 1999
Zamfir, C. (coord.), Politici sociale n Romnia. Bucureti: Ed. Expert, 1999
Zamfir, C., Structurile gndirii sociologice, Bucureti, Ed. Politic, 1987
Zamfir, C.; Pop, M. A.; Zamfir, E., Romnia 89-93: Dinamica bunstrii i
protecia social, Ed. Expert, Bucureti, 1994
Zamfir, C.; Vlsceanu, L. (coord.), Dicionar de sociologie, Bucureti: Babel,
1998
Zamfir, C.; Zamfir, E. (coord.), Romania '89-'93, Dynamics of Welfare and Social
Protection, Expert, Bucharest, 1994
Zamfir, C.; Zamfir, E., (coord.), Politici sociale - Romnia n context european,
Editura Alternative, Bucureti
866
Zamfir, Ctlin, 1977, Strategii ale dezvoltrii sociale, ed. Politic, Bucureti (vol.
X din colecia "Teorie i metod n tiinele sociale").
Zamfir, Ctlin, Incertitudinea: o perspectiv psihosociologic, Bucureti:
Editura tiinific, 1990
Zamfir, Ctlin, Legitimitatea guvernrii, n Raportul Naional al Dezvoltrii
Umane - Romnia 1997, Editura Expert, Bucureti, 1997
Zamfir, E. (coord.), Strategii antisrcie i dezvoltare comunitar, Ed. Expert,
Bucureti, 2000
Zamfir, E., Servicii de asisten social, n: Politici sociale. Romnia n context
European, Elena Zamfir, Ctlin Zamfir (coord.). Bucureti: Editura
Alternative, pg. 100-120
Zamfir, E., Sistemul serviciilor de asisten social n Romnia, n: Politici Sociale
n Romnia. 1990-1998, Ctlin Zamfir (coord.), Bucureti, Ed, Expert, p.
233-268
Zamfir, E.; Zamfir, C. (coord.), Pentru o societate centrat pe copil, Bucureti,
Ed. Alternative, 1997
Zamfir, E.; Zamfir, C. (coord.), Romnia n context european. Bucureti: Ed.
Alternative, 1995
Zamfir, E.; Zamfir, C., (coord.), iganii ntre ignorare i ngrijorare. Alternative,
Bucharest, 1993
Zamfir, Elena i alii, Politici de suport pentru femei, n Ctlin Zamfir (coord.),
Politici sociale n Romnia: 1990 - 1998, Editura Expert, Bucureti, 1999
Zapf, Wolfgang, 2000, Social Reporting in the 1970s and in the 1990s, n Social
Indicators Research vol. 51, nr. 1, p. 1-15.
Zarinski, Raphael, The Legitimacy of Opposition Parties in Democratic Political
Systems: A New Use for an Old Concept, n The Western Political
Quarterly, Volumul 39, pag. 29-47, 1986
Zastrow, C.; Kirst, K., Understanding Human Behavior and the Social
Environment. Chicago: Nelson Halt Publisher, 1995
Zastrow, Ch., Social Work with Groups, Chicago, Nelson-Hall Publishers, 1992
Zehr, H., Changing lenses: A new focus for crime and justice. Scottsdale, Pa.
Herald Press, 1990
Zukin, Sharon, 1988, Loft Living: Culture and Capital in Urban Change,
London, Radius.
Zukin, Sharon, Loft Living: Culture and Capital in Urban Change, London,
Radius, 1988
Zuravin, S., Research definitions of child physical abuse and neglect: Current
problems, n J. &. D.W.R.H. Starr (coord.), The effects of child abuse
and neglect: Issues and research. New York: Guilford Press, 1991
867
*** Anuarul statistic al Romniei, Bucureti: CNS, 1999
*** Bncile de credit ipotecar din Germania. Sistemul de finanare i
importana lor (brour neidentificat nc)
*** British Journal of Psychiatric Social Work, vol. 7, nr. 3, 1962
*** Buletin Informativ al Ministerului Educaiei Naionale Nr.2 / 2000
*** Child Abuse Prevention and Treatment Act, amended by Public Law 98-
457, 42, 1984
*** Codul Civil, titlul XVIII, Despre privilegii i ipoteci, pg. 236-278
*** Codul Penal Comentat i Adnotat, partea special, vol.I, Bucureti, 1975
*** Constituia Romniei, Monitorul Oficial Nr. 233 /21. 03. 1991, 1996
*** ERGO Programme. Measures in Favour of the Long-term
Unemployed. An Approache to Evaluation, London: Cambridge
Economic Consultants, 1994
*** ERS Standards Committee. In Standards for Practice, ed. P.H.Rossi,
no.15 of New Directions for Program Evaluation, San Francisco:Jossey-
Bass, 1982
*** Ghid practic pentru nfiinarea asociaiilor de proprietari n Romnia,
Bucureti, 1998
*** L' impot. Nr.23, Revue francaise d' etudes constitutionnelles et
politique, Paris: Presses Universitaires de France, 1982
*** Lentreprise et le syndicalisme, Paris: CNRS - IRESCO, 1988
*** La libert syndicale, Troisime dition, Genve: Bureau Internationale du
Travail,1985
*** Le travail dans le monde, Vol.1 - 2, Genve: Bureau Internationale du
Travail,1985;
*** Lege privitoare la Societile civile de Credit funciar urban, 20 martie
1926
*** Legea 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiii imobiliare
*** Legea 5/1933 pentru modificarea legii Institutului de Credit Ipotecar
Transitoriu
*** Legea 58/1930 pentru nfiinarea institutului de credit ipotecar
tranzitoriu
*** Legea Nr. 144/1999. Monitorul Oficial al Romniei, Nr. 361 din
29.07.1999
*** Legea Nr.88/1993, n vol. Legislaie privind nvmntul superior n
Romnia, Bucuresti, Regia Autonoma Monitorul Oficial, 1996
868
*** Statutele Societii Creditului funciar urban din Bucureti, 29 martie
1926
*** Rough Sleeping - Report by the Social Exclusion Unit presented to
U.K. Parliament by the Prime Minister, July 1998
*** 1999, Les Traits de Rome, Maastricht et Amsterdam. Textes
compars. Paris, La Documentation Franaise
*** Bulletin on ageing, No. 2-3/1998.
*** Commission Europenne, 1994, Politique Sociale Europenne: Une
Voie Suivre pour lUnion (Livre Blanc). Luxembourg, EUR-OP
*** Council of Europe, 1950, Convention for the Protection of Human
Rights and Fundamental Freedoms. Roma, ETS No. 5
*** Council of Europe, 1961, European Social Charter. Torino, ETS No. 35
*** Council of Europe, 1964, European Code of Social Security. Strasbourg,
ETS No. 48
*** European Commission, 1997, Directorate-General for Economic and
Financial Affairs, The Welfare State in Europe: Challenges and
Reforms (Special Issue of European Economy, No. 4, 1997). Luxembourg,
Office for Official Publications of the European Communities
*** Europeean Commision (1995) - Structures of the educational and initial
training systems in European Union, Office for Official Publications of
the European Communities, Luxembourg, 1995
*** Global Poverty Report, 2000. African Development Bank, Asian
Development Bank, European Bank for Reconstruction and Development,
Inter-American Development Bank, International Monetary Fund, World
Bank,. Okinawa, G8 Summit, July
*** Guvernul Romniei, MMPS - Cartea Alb. Sistemul de asisten social
n Romnia. Descriere, analiz i opiuni pentru reform. Ed.
Departamentul Informaiilor Publice, Buletin Nr. 8, Bucureti, Mai 1993.
*** International Bank for Reconstruction and Development, 1996, From Plan
to Market. World Development Report 1996. New York: Oxford
University Press
*** International Bank for Reconstruction and Development, 2000, Entering
the 21st Century. World Development Report 1999/2000. Oxford:
Oxford University Press
*** International Labour Organisation, 1998, ILO Declaration on
Fundamental Principles and Rights at Work and Its Follow-Up.
International Labour Conference, 86th Session, June
*** International Monetary Fund, 1999, Social Dimensions of the IMFs
Policy Dialogue. Washington, D.C., IMF Pamphlet Series, 47/1999.
869
*** International Monetary Fund, Organisation for Economic Co-operation and
Development, United Nations, World Bank Group, 2000, A Better World
for All. Progress Towards the International Development Goals.
Washington, DC, Communications Development
*** Legea locuinei 114/1996, Monitorul Oficial.
*** Ministerul Muncii i Proteciei Sociale, Servicii Sociale n Europa,
Bucureti, iunie 1999.
*** National Coalition for the Homeless, 1999, Why are people homeless?,
NCH Fact Sheet #1.
*** Naiunile Unite, 1955, Social Progress through Community Develop-
ment, New York, United Nations.
*** OECD (1996) - Lifelong Learning for All, Centre for Educational
Research and Innovation, OECD, Paris
*** OECD (1999) - Education Policy Analysis, Centre for Educational
Research and Innovation, OECD, Paris
*** OECD (2000) - Education at a glance, Centre for Educational Research
and Innovation, OECD, Paris
*** STATCAN (Statistics Canada), 1998, 1996 Census: Private households,
housing costs and social and economic characteristics of families,
publicat pe 6.09.1998 pe pagina de Internet a ageniei: <http:/
/www.statcan.ca/Daily/English/980609/d980609.htm#1996CENSUS>
*** UNDP (United Nations Development Program) (1990) - Human
Development Report 1990, UNDP
*** United Nations Development Programme, 1999a, Human Development
Report 1999. Globalization with a Human Face. New York: Oxford
University Press
*** United Nations Development Programme, 1999b, UNDP Today.
Introducing the Organization. New York, UNDP, September 1999.
*** United Nations Research Institute for Social Development, 1995, States of
Disarray. The Social Effects of Globalization. An UNRISD Report for the
World Summit for Social Development. London: Banson
*** United Nations Research Institute for Social Development, 1995, States of
Disarray. The Social Effects of Globalization. An UNRISD Report for the
World Summit for Social Development. London: Banson
*** United Nations, 1995, Copenhagen Declaration on Social Development.
World Summit for Social Development, Copenhagen, 6-12 March 1995,
A/CONF.166/9.
*** United Nations, 2000, Twenty-fourth special session of the General
Assembly, "World Summit for Social Development and Beyond: Achieving
870
Social Development for All in a Globalizing World". Geneva, 26 - 30 June
2000.
*** USAID, 1999, Financial Year 2000 Congressional Presentation.
Washington, D.C
*** World Bank (1991) - World Development Report 1991: The Challenge
of Development, World Bank, Washington D.C.
*** Grande Larousse Encyclopedique, Librarie Larousse, 1964
*** Les economistes neo-classiques. Paris: Ed. Hatier, 1989
871

Dictionar de Politici Sociale PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dictionar de Politici Sociale PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Luana Miruna POP

Luana Miruna POP

Toate drepturile asupra acestei editii apartin Editurii Expert. Reproducerea,

- Reunirea termenilor reprezentativi n domenii ca: politologie, sociologia

cunoaterii realitilor politice i adminsitrative n domeniul proteciei sociale a

Prof.univ.dr. Ioan MIHAILESCU

Acest capitol introductiv si propune sa ofere o imagine integrata a aranjamentelor

1. Sistemul de asigurri sociale de vrst,

Contributia la sistemul de asigurari sociale de stat

Contributii la fondul de asigurari sociale (FAS)

Ce putem afirma despre sistemul de asigurari sociale

Tabelul 1 Numarul de pensionari, salariati si persoane ocupate.

Sursa: Anuarul statistic al Romniei, CNS.

Ratele de dependenta reflecta cele doua patternuri anterior mentionate. Indiferent

Tabelul 2 Evolutia, n termeni reali, a nivelului diferitelor tipuri de pensii - % -

Sursa: Anuarul statistic al Romniei, CNS.

2. Protecia social a omerilor

Cine este responsabil de protectia sociala a somerilor?

Beneficii si programe adresate somerilor

Programe active de combatere si prevenire a somajului:

Scurta evaluare a situatiei somajului si a politicilor adresate somerilor

Programe active de adresare a problematicii somajului

*calculata pe baza Anchetei anuale a fortei de munca AMIGO - CNS.

Cheltuielile pentru organizarea acestor cursuri au scazut si ele n termeni reali

Cheltuielile cu protectia sociala a somerilor

3. Asistenta social n Romnia

Protectia sociala a persoanelor cu handicap

Tabelul 4 Beneficii si facilitati pentru persoanele cu handicap

Scurta evaluare a sistemului de protectie sociala

n Bucuresti, numarul persoanelor ce asteptau sa fie institutionalizate este mai mare

Acoperirea ar putea deveni o problema si mai mare n conditiile n care consiliile

Tabelul 6 Numarul asistentilor personali ai persoanelor cu handicap grav

Sursa: Proiectul de evaluare a serviciilor sociale furnizate la nivel local, CEPSCA.

Implicarea societatii civile si a comunitatilor locale n domeniul protectiei sociale a

b. Evaluarea capacitatii si aranjamentelor financiare ale sistemului de protectie

Tabelul 7 Evolutia cheltuielilor judetene si locale comparativ cu 1996

Tabelul 8 Cheltuieli cu asistenta sociala ca procent din totalul cheltuielilor

Tabelul 9 Evolutia cheltuielilor cu protectia sociala a persoanelor cu

Tabelul 10 Ponderea surselor locale si nationale n totalul cheltuielilor cu

Cheltuielile cu institutiile de asistenta sociala a persoanelor cu handicap reprezinta

Tabelul 11 Cheltuielile totale cu protectia sociala a persoanelor

Sursa: Ministerul de Finante si Comisia Nationala pentru Statistica.

Protectia sociala a copilului n dificultate

3. Legislatia adoptata n 1997 deschide posibilitatea organizarii, la nivelul

Evaluarea sistemului de protectie sociala a copiilor

n aceste conditii, efortul de reintegrare a copiilor n familiile naturale se poate

B. Evaluarea potentialului financiar si a evolutiei cheltuielilor n domeniul

Tabelul 12 Cheltuielile consiliilor judetene cu protectia copilului n

Sursa: Ministerul de Finante.

Sursa: Ministerul de Finante.

Datele arata ca totalul cheltuielilor judetene pentru protectia copilului n 1999 a

Tabelul 14 Cheltuieli ale statului si ale administratiilor locale pentru

Devine probabil ca, n aceste conditii, schimbarea structurii de finantare a

Alte servicii si beneficii

Descrierea celor mai importante servicii si beneficii monetare de

Tabelul 17 Dinamica valorii reale a alocatiei pentru copii

n 1997, respectiv 1998, nivelul alocatiei pentru copii a reprezentat aproximativ

Tabelul 18 Dinamica valorii reale a alocatiei suplimentare

3. Cel de-al doilea beneficiu categorial major a fost introdus n 1997 si se

x Beneficii unice sau ocazionale

x Asistenta sociala bazata pe testarea mijloacelor

Tabelul 19 Numarul familiilor beneficiare de ajutor social la sfrsitul anului,

Cheltuielile cu ajutorul social au scazut n termeni reali ncepnd cu 1996. n

Riscuri cu care se confrunta cupluri n vrsta, n care unul din

definire. O definire a bugetului care este un act anual, deci limitat n

Cele mai importante fonduri sociale fondul special pentru sustinerea