UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA

CENTRUL UNIVERSITAR NORD BAIA MARE

FACULTATEA DE LITERE

DISCIPLINA : ASISTENŢĂ SOCIALĂ ÎN UE

TEMA : Obiectivele politicii sociale

Coordonator ştiinţific:
Prof. Univ. Oneţ Ramona Student :
Vlad (Roşa) Ioana Maria
Specializare: Asistenţă socială
Anul : III Grupa: II

Baia Mare
2023
 Obiectivele politicii sociale

Politica socială definește ansamblul de politici publice ce urmăresc realizarea protecției sociale
și a bunăstării.
În sens general, politica socială este un ansamblu de concepte şi programe politice destinate
întreţinerii, protejării şi dezvoltării surselor vitale ale societăţii. Dacă acest domeniu este neglijat sau
lăsat în voia destinului, orice încercare de dezvoltare, în indiferent care câmp al existenţei, este înghiţită
de densitatea problemelor sociale. De altfel, existenţa unui stat discret, generos şi puternic al bunăstării
minime pentru toţi este rezultatul celei mai importante „lecţii” a modernităţii. 1
Politica socială studiază fenomene ce transcend acțiunile și politicile guvernamentale: dincolo
de serviciile sociale politica socială studiază o gamă largă de fenomene din sistemul social și
subsistemul economic legate de bunăstarea la nivel individual, familial sau la nivelul colectivității . 2
Astfel, ariile de interes în studiul politicii sociale cuprind:
1. practici administrative și politici în domeniul serviciilor sociale, incluzând servicii medicale,
asigurări sociale, educație, angajare și formare profesională, servicii comunitare, locuire;
2. probleme sociale, incluzând criminalitate, handicap, șomaj, sănătate mintală, bătrânețe;
3. discriminare și dezavantaje: rasă, etnie, gen, sărăcie și inegalitate economică.3
Asa cum rezulta din experienta internationala obiectivele politicii sociale apar, pe termen lung,
ca fiind subsumate unor principii. Cel mai frecvent invocat este principiul “justitiei sociale”, cu
multiplele sale interpretari derivate din conceptia despre societate. Obiectivele exprima, de regula,
atingerea unui nivel de bunastare, pentru intreaga populatie si/sau pentru anumite grupuri ale acesteia.
In plus, obiectivele politicii sociale sunt delimitate si de raporturile dintre justitia sociala si eficienta
economica. De aici, diversitatea si diferentele importante ce se pot constata in ceea ce priveste politicile
sociale ale diferitelor tari sau grupuri de tari, tipologia acestora.4
Dincolo de fundamentele de natura ideologica ce confera politicii sociale o anumita
particularitate, politica sociala se defineste prin masuri ce vizeaza bunastarea sociala si individuala,
termeni care au, în general, o semnificatie pozitiva.
În ultimele decenii, se observa conturarea unor tendinte spre un consens în ceea ce priveste
obiectivele sociale, definite principial.

1 https://www.revistadesociologie.ro/pdf-uri/nr.3-4-1999/NICOLAE%20%20LOTREANU_%20art1.pdf , accesat la
23.02.2023
2 https://ro.wikipedia.org/wiki/Politica_social%C4%83 , accesat la 22.02.2023
3 Idem
4 https://www.scrigroup.com/istorie-politica/stiinte-politice/Politici-sociale-Concept-carac23614.php, accesat la 23.02.2023
 Aceasta se întâmpla datorita:
- manifestarile evidente a unor obstacole de natura economica (riscuri) în satisfacerea unor
nevoi sociale, de aici a necesitatii interventiei puterii publice;
- recunoasterii si constientizarii într-o masura crescânda a unitatii proceselor economice si
sociale si, din acest motiv, a unei tendinte de corelare mai buna, de integrare a politicilor economice si
a politicilor sociale;
- faptului ca se manifesta preocuparea de a lega procesul dezvoltarii economice de satisfacerea
nevoilor umane5.
Odata ce se contureaza un acord asupra obiectivelor politicii sociale, alegerea mijloacelor, a
metodelor de actiune devine o problema tehnica. În acest fel politica sociala poate fi caracterizata prin
totalitatea prestatiilor orientate spre gospodarii sau persoane. Din ratiuni de analiza, acestea pot fi
grupate în:
 prestatii (venituri ) sociale în bani: pensii, ajutor de somaj, etc.;
 prestatii (venituri) sociale în natura: servicii de sanatate, de asistenta sociala, învatamânt, etc.;
 subventii pentru bunuri si servicii de consum;
 prestatii fiscale: reduceri sau scutiri de impozite si taxe6.
Obiectivul principal al politicii sociale a secolului XX este bunăstarea. Orice stat are o politică
socială caracterizata prin anumite obiective specifice. După cel de-al doilea război mondial, în
Occidentul dezvoltat, s-a lansat un nou concept în jurul caruia s-a constituit o întreaga literatura și
ideologie: statul bunastarii (welfare state). Complementar conceptului statului bunastarii, secolul XX
a adus și conceptul de bunastare colectiva. Acest concept se refera la asigurarea întregii colectivitati cu
bunurile și serviciile necesare realizarii unui mod de viața considerat a fi normal la nivelul respectivei
colectivitati.7
Există însă cel puţin trei serii de obiective ale unei politicii sociale în sens modern:8
1. Dezvoltarea comunitară.
Dezvoltarea comunitară reprezintă procesul prin care o comunitate își îmbunătățește condițiile
de viață, prin acțiunea voluntară, conștientă și planificată a membrilor ei, pe baza dezvoltării
capacităților proprii de acțiune, a conexiunilor inter și extracomunitare, a valorilor comune și a utilizării
resurselor interne și externe. Dezvoltarea comunitara acoperă deci toate dimensiunile dezvoltării,

5 https://www.scritub.com/stiinta/stiinte-politice, accesat la 22.02.2023

6 Idem
7 Zamfir E., Zamfir C., Politici sociale. România în context european, Alternative, Bucureşti, 1995, pag. 24
8 Idem, pag. 22-23
economică, socială, spațială și durabilă. La acestea se poate adăuga și dimensiunea culturală, adică
respectul față de specificitatea culturală, asumarea identitară bazată pe elementele tradiționale și pe
exprimarea trăsăturilor culturale, conștientizarea unicității în contextul cultural mai larg 9 .
Comunităţile sunt celulele vii ale societăţii. Aici, politica socială vizează obiective privind
asigurarea, la standardele moderne de civilitate, a unor condiţii sociale considerate la nivel global ca
importante pentru comunităţi, de promovare şi stimulare a familiei şi de protecţie a copilului, de
susţinere şi creştere a solidarităţii sociale şi a responsabilităţii umane.
Conceptul de dezvoltare comunitară își are originea (R. Phillips and R. Pittman (eds.),
2008) în mișcările de reformă Statele Unite ale Americii (SUA). În timpul mișcărilor sociale
din SUA, cum ar fi Mișcarea Reformei Sanitare din anii 1840 sau Reforma privind locuirea de
mai târziu, a apărut termenul de „acțiune colectivă” (collective action). 10
Prima definire a dezvoltării comunitare este atribuită Conferinței din 1948 de la Cambridge a
administratorilor de politici sociale coloniale când acesta a înlocuit termenul de educație de masă.
Unele încercări de a defini dezvoltarea comunitară sunt axate pe proces adică pe modul în care
oamenii învață să lucreze împreună pentru a rezolva problemele colective. Astfel, Ploch definește
dezvoltarea comunitara ca pe „un proces de implicare voluntară a rezidenților într-un proces de
îmbunătățire a unor aspecte identificabile ale vieții comunității” care în mod normal ar trebui să
conducă la consolidarea, la nivel comunitar, a unui model de relații umane și instituționale. 11
Pe de altă parte există definiții bazate pe rezultat (outcome) adică îmbunătățirea locului de viață
și muncă, prin programe de dezvoltare și luarea deciziilor la nivelul comunității.
Toate aceste abordări ale conceptului, au condus la o înțelegere comprehensivă a dezvoltării
comunitare, aceasta fiind considerată deopotrivă proces (dezvoltarea și consolidarea capacității de a
acționa colectiv) și rezultat (adoptarea colectivă de măsuri și rezultatul acțiunii comune pentru
dezvoltarea comunității).12
2. Protejarea şi promovarea unor bunuri (valori) publice: apărarea şi securitatea unei
naţiuni, infrastructura urbanistică modernă, sănătatea, educaţia, cultura, ştiinţa.
3. Securitatea (protecţia) socială a grupurilor sociale care dintr-un motiv sau altul sunt
dezvantajate sau aflate în dificultate. Sunt îndeosebi asigurările sociale şi asistenţa socială

Protecţia socială

9http://www.politicipublice.ro/uploads/dezvoltare_comunitara.pdf , accesat la 23.02.2023

10 Idem
11 Idem
12 Idem
  lato sensu – activitatea statului îndreptată spre asigurarea procesului de formare şi dezvoltare a
personalităţii umane, ocolind şi neutralizând factorii negativi care influenţează asupra
personalităţii şi creând condiţii prielnice pentru afirmarea individului,
 stricto sensu – o totalitate de garanţii economico-juridice care asigură supravegherea drepturilor
de bază ale cetăţenilor şi atingerea unui nivel decent de viaţă.13

13 Nicolai Romandas ,, Dreptul protectiei sociale ”, Universitas , 2001, p 17

 Bibliografie

1. Nicolai Romandas ,, Dreptul protectiei sociale ”, Universitas , 2001,

2. Zamfir E., Zamfir C., Politici sociale. România în context european, Alternative, Bucureşti,
1995
Link-uri utile (ultima accesare pe 23.02.2023)
1.https://anes.gov.ro/wp-content/uploads/2018/07/Conventia-nr.-117-1962-obiectivele-si-
normele-de-baza-ale-politicii-sociale.pdf
2. http://www.politicipublice.ro/uploads/dezvoltare_comunitara.pdf
3. https://www.scritub.com/stiinta/stiinte-politice
4.https://www.scrigroup.com/istorie-politica/stiinte-politice/Politici-sociale-Concept-
carac23614.php
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Politica_social%C4%83
6.https://www.revistadesociologie.ro/pdf-uri/nr.3-4-1999/NICOLAE%20%20LOTREANU_
%20art1.pdf