Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de munca-

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de munca-

CUPRINS
1. Factorii de risc psihosocial ............................................................................................................ 3
Un nou context al lumii economice i al mediului de lucru ........................................ 4
Cum ii recunoastem? ..................................................................................................................... 5
Ce consecinte au asupra sanatatii lucratorilor? .............................................................. 9
Cateva dintre efectele factorilor psihosociali .................................................................... 9
Cum se pot preveni riscurile psihosociale? ..................................................................... 10
Obligatia de evaluare a riscurilor psihosociale ............................................................. 11
2. Stresul la locul de munca .................................................................. Error! Marcador no definido.
Faze ...................................................................................................................................................... 13
Caracteristicile sarcinilor de lucru ........................................................................................ 14
Caracteristicile personale .......................................................................................................... 16
Simptomatologia si consecintele stresului la locul de munca ................................ 17
Masuri preventive .......................................................................................................................... 19
4. Masuri preventive in fata factorilor de risc psihosocial ........................................................... 26
Organizarea activitatii de munca .......................................................................................... 27
5. Catalogul de Recomandari Practice .......................................................................................... 30
Ce poate face responsabilul cu prevenirea? .................................................................... 30
Cateva exemple de bune practici pentru Prevenirea Riscurilor Psihosociale 31
6. Bibliografie ..................................................................................................................................... 36

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de munca-

1. Factorii de Risc Psihosocial

Atunci cand vorbim despre RISCURI PSIHOSOCIALE ne referim la acele conditii
intalnite intr-un mediu de lucru direct relationate cu organizarea activitatii de
munca, continutul acesteia si realizarea sarcinilor aferente acesteia, si care au
capacitatea de a afecta atat desfasurarea activitatii de munca cat si sanatatea
lucratorului.
Complexitatea factorilor psihosociali rezulta din faptul ca, la aceste variabile
intalnite in mediul de munca trebuie adaugat ansamblul
de perceptii si experiente traite de catre lucrator, ce
actioneaza ca mediatori.
Incertitudinea, ambiguitatea, lipsa informatiei, teama de
consecintele

unei

incapacitati

de

adaptare

la

schimbarile organizationale si tehnologice rapide pe

care le aduce noua economie sunt surse semnificative
de stres. Consecintele pe care aceste schimbari le au
asupra obiceiurilor personale, sociale si de munca ale
indivizilor au transformat stresul intr-un protagonist al sanatatii si economiei.
Riscurile psihosociale incep sa aiba o mare repercusiune mediatica insa stresul la
locul de munca si riscurile psihosociale sunt ceva mai mult decat o moda, au un
important

impact

asupra

sanatatii si

calitatii vietii

persoanelor

si asupra

competitivitatii firmelor si implicit asupra economiei publice.

Comisia Europeana identifica stresul ca fiind principala problema in domeniul
protectiei muncii in acest nou secol si estimeaza ca 40% dintre angajatii din UE

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de muncasufera de simptomele stresului iar costurile acestuia depasesc 20 de miliarde de
euro.

Un nou context al lumii economice si al mediului de lucru

Exista mai multi factori care favorizeaza cresterea interesului pentru riscurile
psihosociale:

Schimbarea si calitatea vietii la locul de munca: inovatia prin intermediul

persoanelor
Efectul globalizarii si impactul sau asupra culturii, asupra relatiilor sociale si asupra
noilor forme de relatii de munca presupune schimbari importante in planul de
actiune al firmelor care trebuie sa se confrunte cu medii pline de oportunitati din ce
in ce mai competitive. Aceste schimbari au contribuit la un model social si
organizational care, de cele mai multe ori, nu favorizeaza relatiile sociale si familiale
de

calitate

(program

de

lucru,

transport,

ore

intregi

petrecute

in

fata

calculatorului...).
Organizatii de tot felul si lucratori s-au vazut in fata unui nou mediu pentru care nu
erau pregatiti. Aceasta situatie a presupus numeroase avantaje calitative insa si
excese derivate din efortul de adaptare. In cadrul acestui scenariu de cautare a
elementelor de avantaj competitiv, factorul uman-cheie al flexibilitatii intelectuale si
culturale se reveleaza ca o valoare mai decisiva si apreciata de catre
organizatiile cele mai inovatoare si competitive.

Contextul legal

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de muncaDirectiva 89/391/CEE in materie de Siguranta si Sanatate la locul de munca obliga
angajatorul sa identifice factorii de risc pentru siguranta si sanatatea angajatilor.

Riscuri emergente
In multe tari magnitudinea problemelor relationate cu stresul este in crestere
datorita, mai ales, faptului ca natura muncii s-a schimbat radical in ultimele decenii.
Stresul este riscul la locul de munca care a crescut cel mai mult in ultimul deceniu in
Statele Unite, Uniunea Europeana, i bineinteles, in Spania (unii autori il numesc
drept boala secolului XXI). Dupa cum am mentionat, Fundatia Europeana pentru
Imbunatatirea Conditiilor de Trai si de Munca cuantifica stresul ca fiind a doua
cauza a problemelor de sanatate asociata activitatii de munca, reprezentand 28%
din acestea (dupa problemele de spate, 30%). De fapt, mai multe studii, realizate
de o parte si de alta a Atlanticului, considera ca mai bine de jumatate din
concediile medicale are la baza cauze relationate cu stresul.
Cerintele normativelor tehnice, progresele tehnologice si analiza conditiilor si
metodelor de lucru fac ca, din fericire, sa existe mai putine riscuri la locurile de
munca relationate cu siguranta, igiena si ergonomia traditionala. Totusi, noile locuri
de munca solicita din ce in ce mai putine aptitudini fizice si din ce in ce mai multe
competente cognitive (procesarea unui volum mai mare de informatii care sunt din
ce in ce mai complexe, necesitatea luarii de decizii, a asumarii mai multor
incetitudini, etc.) organizationale (organizarea timpului, gestionarea resurselor, etc.)
i relationale (lucrul in echipa, asumarea unor raspunderi mai mari, lucrul cu clientii,
etc.) care reprezinta surse potentiale de riscuri psihosociale.

Cum le recunoastem?

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de muncaCand

ne

referim

la

riscuri

psihosociale, vorbim despre:

Caracteristicile sarcinii de lucru:
cantitatea de munca, gradul
de

simplitate/dificultate,

monotonie/repetitivitate,
automatizare/ritm

de

lucru,

precizie,

responsabilitate,

dezvoltarea

de

aptitudini,

initiativa/autonomie, grad de formare necesar, training pentru realizarea

sarcinii, prestigiul social al sarcinii de lucru in cadrul firmei.
Structura organizatiei. Definirea competentelor, structura ierarhica, canalele
de comunicare si informare, relatiile personale, dezvoltarea profesionala.
Caracteristicile activitatii de munca. Organizarea locului de munca, salariul,
stabilitatea locului de munca, conditiile fizice aferente activitatii de munca.
Caracteristicile firmei. Dimensiune, activitate, localizare, imagine sociala. Atat
organizatiile cat si angajatii trebuie sa faca fata unor medii foarte instabile iar
pentru a putea supravietui si creste trebuie sa se adapteze acestor schimbari
in mod cat mai rapid si eficient.
Aceste schimbari afecteaza intr-un mod deosebit de relevant domeniul sanatatii la
locul de munca, pentru ca influenteaza conditiile de lucru eliminand unii factori de
risc insa introducand altii noi:
o Se reduce personalul si creste volumul de munca per persoana, in mod
paradoxal se studiaza formule legale pentru a reduce durata zilei de lucru;
o Cresc solicitarile psihologice, volumul si complexitatea informatiei si a
instrumentelor de procesare care trebuie folosite;

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de muncao Se solicita un numar mai mare de contacte si exigente relationale cu clientii
interni si externi si, prin urmare, solicitarile emotionale pe care acestea le
presupun;
o Exista un control mai mare al randamentului individual si se cauta formule
pentru cresterea flexibilitatii, ceea ce presupune o autonomie mai mare insa,
in acelasi timp, o nesiguranta si incertitudine mai mare;
o Ritmul de lucru, noile modalitati de organizare a zilelor de lucru, continutul
muncii sau tipul de sarcini care fac mai dificila sau limiteaza oportunitatile
privind relatiile sociale la locul de munca, etc.

CATEVA TRASATURI DE PERSONALITATE CE INFLUENTEAZA APARITIA

STRESULUI
Personalitatea de tip A. Se
denumeste astfel o tipologie
de

personalitate

care

se

manifesta la anumiti subiecti

printr-un

interes

nemasurat

pentru perfectiune si pentru

atingerea de obiective inalte, o
implicare foarte profunda in profesia sa, care conduce la depunerea unor
eforturi considerabile. De asemenea, se caracterizeaza printr-o tensiune
continua, o incapacitate de a se relaxa si o preocupare constanta pentru
timp (nu gasesc niciodata timp suficient pentru a face tot ceea ce ar dori).
Acesti

subiecti

sunt

activi,

energici,

nerabdatori si diligenti.
Dependenta.

Persoanele

independente

tolereaza

mai
mai

putin

bine

ca

competitivi,

ambitiosi,

agresivi,

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de muncapersoanele independente un stil de conducere autoritar (supraveghere
stricta) si un mediu de lucru foarte standardizat si birocratizat. Pe de alta
parte, au mai multe probleme decat persoanele mai independente in situatii
care presupun luarea de decizii sau care implica orice tip de incertitudine si
ambiguitate.
Rigiditate. Persoanele rigide prezinta un nivel conflictiv si de reactii
neadaptate mai ridicat decat persoanele flexibile, in mod special in situatii
ce presupun o schimbare si care necesita un efort de adaptare.
Anxietatea. Persoanele anxioase experimenteaza un nivel conflictiv mai
ridicat decat cele neanxioase datorita experimentarii unor reactii interne mai
intense in fata oricarui tip de problema.
Introversiunea. In fata oricarei probleme,
persoanele

introvertite

mai

decat

intens

cele

reactioneaza
extrovertite,

pentru ca sunt mai putin receptive la

sprijinul social.

Formarea profesionala, abilitatile si cunostintele dobandite. Experienta si

capacitatea intelectuala si fizica sunt de o importanta capitala ca sursa de
stres,

datorita

posibilei

incongruente

dintre

ocupata

activitatea

sau

munca

desfasurata

pozitia
de
si

capacitatea sau capabilitatea

angajatului.

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de munca-

Conditia fizica proasta si obiceiurile de sanatate gresite. Pot scadea intr-un fel
capacitatea de a se confrunta cu problemele de munca.
Aspiratiile si asteptarile. Dorintele de
implinire personala, de a ajunge la un
anumit statut, de a domina si controla,
cat si sperantele pe care le are
individul de a obtine de la locul sau de
munca anumite beneficii personale si
sociale, influenteaza in mod negativ
daca nu sunt indeplinite.

Ce consecinte au asupra sanatatii angajatilor?

Efectul interactiunii dintre un individ si conditiile sale
de munca nu se traduce imediat in modificari ale
sanatatii sale, care vor fi diferite in functie de
caracteristicile individuale.

O parte din consecintele factorilor psihosociali

Activitate
Cauza 1, 2, 3
Efectul 1, 2, 3

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de muncaConsecinte psihologice: atitudini negative, iritare, preocupare, tensiune,
anxietate.
Reactii de comportament: reducerea randamentului de munca, alternari ale
vietii sociale si familiale ale individului.
Simptome observate si probleme de sanatate:

tensiune, dureri musculare,

disfunctii gastrice, simptome cardiovasculare, simptome respiratorii, un nivel

de agresivitate mai mare, tendinta catre depresie si alte nevroze de reactie.
Accidente de munca: stresul la locul de munca, lipsa instructajului, lucrul la
ora, insatisfactia, munca prost organizata reprezinta factori suplimentari la
niste conditii fizice periculoase.

Cum se previn riscurile psihosociale?

In

domeniul

riscurilor psihosociale

este

dificila propunerea de masuri preventive

generalizate,

care

sa

fie

valabile

si

eficiente in cazul tuturor firmelor.

Prevenirea riscurilor psihosociale trebuie sa
se realizeze in mod individualizat pentru
fiecare firma sau organizatie particulara.
Ca si caracteristici comune, aceste masuri preventive trebuie sa se bazeze pe:
Adaptarea sarcinii si a ritmului de lucru la angajati.
Stimularea strategiilor de comunicare intre diferitele niveluri de management.
Stabilirea unui sistem de management care sa promoveze lipsa conflictelor.

10

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de muncaImbunatatirea motivatiei persoanelor.

Facilitarea coeziunii interne a grupului.
Potentarea creativitatii si a capacitatii angajatilor.
Imbunatatirea calitatii relatiilor de munca.
Este vorba despre realizarea unui management preventiv corect, cautand
echilibrul intre conditiile de munca si factorul uman, cu scopul de a evita aparitia
unor consecinte negative, atat asupra sanatatii angajatului cat si asupra firmei sau
organizatiei.

Obligatia de evaluare a riscurilor psihosociale

Legislatia privind prevenirea riscurilor in munca are drept scop promovarea
securitatii si sanatatii angajatilor prin aplicarea de masuri si prin desfasurarea de
activitati necesare pentru prevenirea riscurilor ce rezulta din activitatea de munca.
Printre obligatiile pe care le stabileste legislatia si care rezulta din obligatia generala
a angajatorului de a garanta siguranta si sanatatea angajatilor, se regaseste si cea
de prevenire a riscurilor psihosociale pentru ca si acestea pot produce efecte
negative asupra sanatatii.
Pe de alta parte, trebuie amintit faptul ca riscurile psihosociale rezulta din sistemul
de organizare a muncii care este implementat in cadrul firmei, insa pot aparea si
din situatii de hartuire sau intimidare provocate de catre angajator sau de catre
terti care ocupa o pozitie ierarhica mai inalta decat persoana agresata sau decat
victima.
Evaluarea riscurilor reprezinta punctul de plecare al unei campanii bune de
prevenire a riscurilor la locul de munca, aceasta evidentiind existenta riscurilor si

11

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de muncaplecand de la rezultatul obtinut angajatorul va trebui sa ia masurile oportune pentru
a le elimina sau cel putin reduce.

2. Stresul la locul de munca

Stresul la locul de munca se defineste ca fiind
procesul in cadrul caruia solicitarile ambientale
compromit sau depasesc capacitatea de adaptare
a unui organism, provocand schimbari biologice si
psihologice care pot incadra persoana respectiva in
categoria de risc de imbolnavire.
Stresul reprezinta un fenomen din ce in ce mai frecvent si cu consecinte
importante, avand in vedere ca poate afecta starea fizica si psihologica a
angajatilor si la randul sau poate afecta sanatatea entitatilor.
Magnitudinea problemelor relationate cu stresul este in crestere datorita faptului ca
natura activitatii de munca s-a schimbat radical in ultimele decenii. Sarcini de orice
tip, care in mod curent necesitau forta fizica, au nevoie acum, de cele mai multe
ori, de un efort mental, in mare masura datorita informatizarii procesului de
productie. Pe de alta parte, ritmul de lucru a continuat sa creasca in mod constant,
si cu un numar mai mic de angajati trebuie sa se obtina cel putin aceleasi rezultate
daca nu chiar mai bune. Stresul este rezultatul adaptarii corpului si mintii noastre la
schimbare, adaptare care necesita un efort fizic, psihologic si emotional.
Bineinteles ca nu intotdeauna raspunsurile la solicitari au un caracter negativ,
pentru ca de multe ori sunt necesare pentru a supravietui, si in principiu actioneaza

12

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de muncain mod efectiv pentru a ne permite confruntarea cu anumite situatii din viata
noastra.
Cresterea nivelului de stres poate imbunatati nivelul de randament si de sanatate,
intotdeauna cand nu se intampla excesiv de frecvent si intens si cand nu
depaseste capacitatea noastra de adaptare. In plus, plictiseala si lipsa de stimul,
produsul unui nivel insuficient de stres, pot de asemenea afecta sanatatea noastra.
Astfel, trebuie sa se faca o distinctie intre:
EUSTRESS sau stresul bun, care este necesar in viata noastra de zi cu zi.
Exercita o functie de protectie a organismului si datorita lui putem progresa in
toate sensurile.
DISTRESS sau stresul negativ, care apare datorita unei reactii excesive la
stresul care se manifesta printr-o solicitare foarte intensa sau prelungita de
activitate. Ne poate afecta fizic si psihologic datorita excesului de energie
care se produce si nu se consuma.

Faze
Faza de reactie de alarma: In fata unui stimul stresant,
organismul reactioneaza in mod automat pregatinduse pentru raspuns, pentru actiune, atat pentru a lupta
cat si pentru a scapa de stimulul stresant. Aceasta
reactie tranzitorie este de scurta durata si nu are un
efect daunator asupra organismului daca acesta dispune de timp suficient
pentru a se recupera.

13

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de muncaFaza de rezistenta. Apare atunci cand organismul nu
dispune de timp suficient pentru a se recupera si
continua sa reactioneze pentru a face fata situatiei.
Organismul

incearca sa se adapteze la factorul

stresant. Activarea fiziologica scade putin, mentinanduse peste nivelul normal. Manifestam putine semne externe de stres.
Capacitatea de a rezista este diminuata. Organismul devine din ce in ce mai
vulnerabil la problemele de sanatate (ulcer, hipertensiune, astm si boli care
continua sa afecteze sistemul imunitar).
Faza de epuizare: Are loc prabusirea tuturor strategiilor de adaptare iar cum
energia de adaptare este limitata iar stresul continua
sau ajunge sa atinga un nivel suficient de intensitate
astfel incat se depaseste capacitatea de rezistenta,
organismul intra in final in faza de epuizare, in care se
prabuseste sistemul organic supus la stres, acest lucru
conducand la aparitia de modificari psihosomatice.
Stresul reprezinta raspunsul la un agent intern sau extern
perturbator. Acest agent este factorul stresant, stimulul care provoaca raspunsul la
stres. Factorii stresanti pot avea legatura cu volumul de munca sau cu trasaturile
indivizilor.

Caracteristicile sarcinii de lucru

Sunt incluse la acest capitol toate tipurile de cerinte si caracteristici ale activitatii de
munca si a modului sau de organizare:
Supraincarcarea.

Apare

atunci

cand

volumul,

magnitudinea

sau

complexitatea sarcinii si timpul disponibil pentru a o realiza depasesc

14

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de muncacapacitatea lucratorului de a raspunde la respectiva sarcina.

Subincarcarea. Apare atunci cand volumul de
munca este mult sub limita necesara pentru a
mentine lucratorul la un minim nivel de activare.
Subutilizarea competentelor.

Apare atunci

cand activitatile aferente sarcinii de lucru sunt

sub capacitatea profesionala a lucratorului.
Repetitivitatea. Apare atunci cand nu exista o
mare varietate a sarcinilor de realizat, si in plus sunt si foarte monotone si de
rutina si/sau sunt repetate in cicluri de foarte
scurta durata.
Ritmul de lucru. Influenteaza in mod negativ
atunci cand timpul alocat realizarii muncii este
marcat de cerintele unor utilaje, modul de
organizare

conferind

autonomie

scazuta

lucratorului pentru a grabi sau intarzia realizarea

sarcinii.
Ambiguitatea cu privire la rol. Apare atunci
cand

exista

informare

inadecvata

lucratorului cu privire la rolul sau in activitatea

de munca si de organizare a acesteia.
Conflictul de rol. Apare atunci cand exista
solicitari conflictive

sau

solicitari pe

lucratorul nu vrea sa le realizeze.

15

care

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de muncaProgramul de lucru. Munca in ture, orar de lucru rigid, orar imprevizibil, zile de
munca de lunga durata sau in intervale orare neobisnuite.
Relatiile interpersonale la locul de munca. Izolarea sociala si fizica, interrelationarea scazuta cu superiorii, conflictele interpersonale si lipsa de sprijin
social sunt negative.
Nesiguranta in munca. Incertitudinea de la locul de munca cu privire la viitor,
angajarile pe perioade determinate si posibilele concedieri, toate afecteaza
in mod negativ.
Promovarea. Pot aparea probleme daca modul de organizare face mai
dificila sau nu ofera canale clare cu privire la asteptarile lucratorului de
ascensiune pe scara ierarhica.
Lipsa de participare. Daca firma restrange sau nu faciliteaza initiativa, luarea
de decizii si consultarea angajatilor cu privire la teme relationate cu sarcinile
acestora si aspecte referitoare la mediul de lucru pot aparea situatii
tensionate.
Libertatea de decizie. Supravegherea
ampla si stricta de catre superiori, prin
restrangerea puterii de decizie si a
initiativei angajatilor si nivelul scazut de
participare al acestora la luarea de
decizii

influenteaza

in

mod negativ

mediul de lucru.

Caracteristici personale
Dupa cum am mentionat mai sus, diferentele individuale joaca un rol important.
Combinatia unei situatii particulare si a unui anumit individ poate da drept rezultat
o lipsa de echilibru care sa induca stres.

16

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de muncaTrebuie avut in vedere faptul ca aspectele personale pot varia in timp in functie de
factori, ca de exemplu varsta, nevoile si aspteptarile si starea de sanatate si
oboseala. Evident, toti acesti factori actioneaza intre ei si induc stres in randul
angajatilor , afat la locul de munca cat si in afara acestuia.

Simptomatologia si Consecintele Stresului la locul de munca

Se caracterizeaza prin prezenta unei stari de tensiune excesiva, in care sunt
amestecate oboseala fizica si psihica si, in functie de nivelul pe care il atinge
aceasta tensiune la care este supus individul, se poate ajunge la epuizare.
Totusi, aspectul care joaca un rol esential si este practic nucleul principal al stresului
este anxietatea. Intotdeauna cand este prezent stresul va fi prezenta si anxietatea.
Anxietatea este o manifestare afectiva ce se caracterizeaza prin teama in fata
unui lucru abstract si difuz, lipsit de
obiect exterior, in care individul are o
senzatie de lipsa de aparare.
Aceasta
modificare

anxietate

va

importanta

provoca
a

intregii

psihologii a individului si care se va

manifesta in mod normal printr-o serie
de trairi reflectate in:
O situatie pe care persoana in
cauza nu o poate controla, care
o depaseste.
O senzatie de incertitudine, de pericol.
O frica in fata unei amenintari care va deveni realitate in viitor.
O suparare si o stare de neputinta in fata asteptarii unui pericol nedeterminat.

17

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de muncaNu trebuie trecut cu vederea faptul ca un anumit grad de anxietate si de tensiune
este de adaptare, pentru ca ajuta la infruntarea anumitor cerinte si exigente
concrete ale vietii.
Atunci cand acest proces de adaptare la realitate are rezultate de succes,
tensiunea pe care o provoaca este traita de catre subiect drept motivationala si
satisfacatoare. Totusi, daca anxietatea este foarte intensa si/sau dureaza o
perioada lunga de timp apar manifestari fizice importante, care pe termen lung,
constituie nucleul patologiei psihosomatice. Patologia psihosomatica care poate
aparea este foarte diversa, adica stresul poate afecta diferite organe si functii ale
corpului nostru.
Consecintele stresului se impart pe categorii de efecte, dupa cum urmeaza:
Efecte psihologice. Anxietate, agresiune,
apatie, plictiseala, depresie, oboseala,
frustrare, culpabilitate, rusine, iritabilitate si
proasta dispozitie, melancolie, stima de
sine scazuta, amenintare si tensiune,
nervozitate, singuratate.
Efecte comportamentale. Tendinta catre
producerea de accidente, dependenta
de droguri, atacuri emotionale, anorexie,
bulimie, consum excesiv de bauturi sau tigari, excitabilitate, comportament
impulsiv, vorbire afectata, ras nervos, neliniste, tremur.
Efecte cognitive. Incapacitate de a lua decizii si de a se concentra, uitari
frecvente, hipersensibilitate la critica si blocaj mental.
Efecte fiziologice. Cresterea nivelului de catecolamine si corticoizi in sange si
urina, niveluri ridicate ale glucozei in sange, cresteri ale ritmului cardiac si a

18

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de muncapresiunii sangvine, senzatie de uscaciune a gurii, reducerea salivatiei,
hiperventilatie, dificultate la respiratie, eliberarea glucozei, cresterea nivelului
colesterolului si a trigliceridelor.
Efecte

organizationale.

Absenteism,

relatii

de

munca

putine

si

productivitate scazuta, un procent ridicat de accidente si de rotatie de

personal, o atmosfera neplacuta la locul de munca, antagonism si
insatisfactie in munca.

Masuri Preventive
Strategii colective:
Stresul reprezinta o problema de o importanta vitala pentru organizarea muncii,
pentru ca prezinta grave repercusiuni nu doar asupra indivizilor ci si asupra
diferitelor aspecte ale modului de functionare a
firmei.
Lupta impotriva stresului, din punct de vedere
preventiv, trebuie sa se centreze pe actiunea
asupra

anumitor

modificarea
organizare

conditii

anumitor
si

pe

de

aspecte

stabilirea

munca,
ce

drept

tin

pe
de

obiectiv

eliminarea tuturor cauzelor posibile, astfel incat sa se poata reduce nivelul de stres
existent si sa se previna aparitia sa pe viitor.
Astfel, pentru o interventie in cadrul firmei se recomanda mai mult masurile cu
caracter global, organizational si colectiv decat masurile particulare pentru fiecare
persoana in parte.
De o importanta vitala este planificarea modului de aplicare a acestor masuri:
1. Implicarea Directiunii.
2. Identificarea, analiza si evaluarea cauzelor.

19

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de munca3. Studierea si propunerea de solutii.

4. Trasarea interventiei (cum, unde, cand, cine,
etc.)
5. Realizarea propriu zisa a interventiei.
6. Monitorizarea, controlul si evaluarea.
Din partea firmei trebuie sa se ofere informatii clare
si neechivoce cu privire la responsabilitatile si
functiile pe care trebuie sa le indeplineasca
angajatul, obiectivele, metodele si mediile de
lucru, etc.
Pe

de

alta

parte,

este

posibila

stimularea

strategiilor preventive la nivel colectiv si care sa

permita, prin urmare, analiza trairilor impartasite si a surselor de stres care afecteaza
un anumit grup sau colectiv, cat si aspectele structurale care au repercusiuni
asupra acestor trairi impartasite de stres.
Conform acestei planificari, este important sa se ia in considerare grupurile sociale si
relatiile dintre grupurile sociale ca unitate de baza de studiu a fenomenului de stres.
In plus, trebuie avut in vedere faptul ca experientele subiective ale stresului nu se
pot intelege in mod corect daca se scoate individul din contextul sau (in special
contextul social) si nu este perceput ca fiind capabil de a-l influenta. Pe de alta
parte, nu trebuie uitat faptul ca contradictiile din cadrul societatii si ale firmei se
reflecta in ambiguitatea cu care oamenii percep situatia lor.
Si in ultimul rand, evaluarea strategiilor colective pentru infruntarea stresului si a
problemelor pe care acesta le creeaza ofera posibilitatea ca indivizii sa-si
diminueze din sentimentele lor de incompetenta ce rezulta din esecul experimentat
in incercarea de a infrunta, prin strategii individuale, problemele de stres ce sunt de
origine si exprimare colectiva.

20

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de muncaAstfel, din aceasta abordare rezulta un nou model de conceptualizare si cercetare
cu privire la stres. In cadrul acestuia se insista pe analiza factorilor stresanti colectivi
sau structurali, ce nu depind doar de neconcordantele dintre cererile si resursele
unei persoane ci de intreg grupul, ceea ce extinde analiza catre aspectele
structurale si dintre grupuri la momentul evaluarii factorilor stresanti.
In plus, atunci cand se pune accentul pe experientele intersubiective de stres se
insista pe evaluarea impartasita a realitatii, analizandu-se fenomenul experimentarii
stresului in termeni de cognitie si intersubiectivitate.
De asemenea, se acorda o atentie speciala emotiilor impartasite si prin urmare se
ia in considerare climatul emotional al respectivului colectiv care permite o
intelegere mai buna a fenomenelor de grup si a strategiilor sale de infruntare. O
atentie speciala o merita si strategiile colective de infruntare. Prin urmare,
analizarea rezultatelor si a consecintelor colective si nu doar a celor individuale pot
aduce informatii noi si relevante.
Strategii Individuale
Generale:

Au

drept

scop

schimbarea

perspectivei

asupra

situatiei in cauza:
Reorganizarea

cognitiva:

Ofera cai si proceduri pentru ca o

persoana

sa

poata

reorganiza

modul in care isi percepe si evalueaza situatia. Tehnica ce are drept scop
substituirea interpretarilor neadecvate cu altele ce par raspunsuri emotionale
pozitive.

21

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de munca Modificarea automatismelor si a gandurilor deformate: Se incearca
identificarea

si

schimbarea

gandurilor

irationale.

Automatismele

sunt

spontane, fara reflectare, cu tenta dramatica si conduc la interpretari

negative si la emotii neplacute. Gandurile deformate au tendinta de a
relationa toate obiectele si situatiile cu unul singur, au tendinta spre
generalizare.
Fiziologice: Cauta sa modifice aceste raspunsuri fiziologice si/sau sa
diminueze nivelurile de activare produse de stres, centrandu-se in mod direct
pe componentele somatice implicate in stres.
Tehnici de relaxare fizica.
Tehnici de control al respiratiei.
Tehnici de relaxare mentala.
Comportamentale:
Tehnici de solutionare a problemelor. Se incearca ajutarea individului
sa decida care sunt solutiile cele mai potrivite la problema.
Tehnici de autocontrol. Scopul este cautarea ca individul sa aiba
control asupra propriului comportament prin modelarea capacitatii sale de a
regla circumstantele care il insotesc.

3. Impactul Macroeconomic al Stresului

In Statele Unite ale Americii si in Uniunea Europeana, mai multe studii (Sigman, 1992;
Kearns, 1986) considera ca mai mult de jumatate din concediile medicale au la
baza cauze relationate cu stresul. Aceste concluzii nu sunt atat de socante daca se
ia in considerare legatura dintre experimentarea stresului si diversele consecinte pe
care acesta le are asupra sanatatii:

22

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de munca Sistem imunitar: vulnerabilitate la infectii, cancer, dificultate de
recuperare (Cohen 1984).
Probleme fizice: dureri de cap, probleme digestive si nervoase,
cresterea

incidentei

la

problemele

cardiace

si

cerebrovasculare,

hipertensiune arteriala.
Probleme psihologice: stres post-traumatic si cronic, depresie, nevroza,
burnout. Anxietate, agresiune, apatie, plictiseala, oboseala, sentimente de
vinovatie, rusine, iritabilitate, proasta dispozitie, tristete, un nivel de stima
scazut, tensiune, nervozitate, singuratate.
Dereglari ale

ritmurilor

biologice:

oboseala,

insomnie,

lipsa

de

recuperare.
Cresterea obiceiurilor ce afecteaza sanatatea: tigarile, bautura,
drogurile, jocul (Conway 1981).
Probleme sociale si familiare: despartiri, divorturi, comportamente
violente, etc.
Probleme la locul de munca: pierderea stimei de sine, epuizare
emotionala, frustrare, conflicte interpersonale, etc.
Toate acestea presupun consecinte economice importante pentru firme si pentru
administratiile publice (compensatii, tratamente, campanii).
In ciuda dificultatilor metodologice si a diferentelor majore existente intre diverse
studii, se poate concluziona ca stresul are un enorm impact macroeconomic atat
asupra diminuarii productivitatii cat si asupra costurilor sociale si sanitare. In
continuare prezentam extrase din o parte dintre aceste studii:

In Uniunea Europeana:
o Agentia Europeana pentru Siguranta si Sanatate in Munca
(2002) cu privire la un sondaj referitor la populatia activa

23

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de muncadin 1999 (Adapting to change in work and society: a new Community
strategy on health and safety at work 2002-2006): [] bolile considerate
emergente, cum este stresul, depresia sau anxietatea, cat si violenta,
hartuirea si intimidarea la locul de munca sunt responsabile de 18% din
problemele de sanatate asociate activitatii de munca, un sfert din cele ce
presupun 2 saptamani sau mai mult de incapacitate temporara de munca.
o Agentia Europeana pentru Siguranta si Sanatate la locul de Munca a
publicat in 1999 un studiu global in vederea evaluarii costurilor pentru
societate aferente tuturor bolilor relationate cu activitatea de munca.
Estimarile realizate in mai multe tari membre ale UE oscileaza intre 2,6% si 3,8%
din PIB, ceea ce reprezinta intre 185 si 269 miliarde de euro anual pentru
toate cele 15 tari membre. Daca presupunem ca cel putin un 10% din aceste
costuri sunt relationate cu stresul la locul de munca, acest lucru ar echivala
cu aproximativ 20 de miliarde de euro anual.
o Conform unui studiu recent al Fundatiei Europene pentru Imbunatatirea
Conditiilor de Viata si de Munca, stresul reprezinta a doua cauza a
problemelor de sanatate asociate activitatii de munca, reprezentand un
procent de 28% din acestea.
o Astfel, Comisia Europeana estimeaza ca 40% din angajatii din UE manifesta
simptomatologia stresului si ca eventualele costuri pe care acesta le
presupune pentru bugetul Statelor membre depasesc 2 miliarde de euro.

In Marea Britanie:
o Institute

of

Management

(1996).

Se

estimeaza ca 270.000 de persoane pe zi

sunt

in

concediu

medical

datorita

problemelor relationate cu stresul, ceea ce

presupune anumite costuri pentru sanatate si pierderea productiei in valoare
de 7 miliarde de lire sterline anual.

24

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de muncao CBI si Health and Safety Executive (1992). In Marea Britanie, in fiecare an se
pierd 360 de milioane de zile de lucru datorita stresului. Acest lucru presupune
o pierdere de 8 miliarde de lire sterline.
o Goodwin (1992). Absenteismul justificat prin certificate medicale a presupus
peste 500 de milioane de zile in 1991; un porcent de 35% din acestea s-a
datorat bolilor relationate cu stresul, ca de exemplu, bolile coronariene,
depresia, hipertensiunea arteriala.
o Health and Safety Executive (1990). Se estimeaza ca 183.000 de angajati au
pierdut zile de munca datorita problemelor relationate cu stresul, anxietatea
si depresia.
o Kearns (1986). Estimeaza ca absenteismul relationat cu problemele de stres
este de 60%.
o Long (1991) calculeaza ca un angajat petrece in medie 18 luni din viata sa
activa in concediu medical datorita problemelor relationate cu stresul.

In Statele Unite ale Americii:

o Elkin & Rosch (1990). Anual se pierd 550 de
milioane

de

zile

de

lucru

datorita

absenteismului.
o

Sigman (1992): Peste jumatate din aceste

concedii medicale (54%) se considera ca este

relationata cu stresul.
o Matteson si Ivancevich (1987). Pierderi anuale de 17 miliarde de dolari
datorita diminuarii capacitatii de productie si 60 de miliarde datorita bolilor
relationate cu stresul.

Organizatia Internationala a Muncii (OIT):

o Raport din octombrie 2000 (intocmit de Phyllis Gabriel si Marjo-Riitta
Liimatainen. Mental health in the workplace: Introduction) in care se

25

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de muncacompara efectele activitatii de munca asupra sanatatii mintale in cinci tari
cu diferite practici de munca, venituri si linii de angajare. Concluziile par sa
identifice cateva elemente comune ce relationeaza incidenta ridicata a
stresului, oboselii si depresiei cu schimbarile care au loc pe piata muncii,
datorate, in parte, efectelor globalizarii economice. [] In tarile din Uniunea
Europeana, intre un procent de 3 si 4% din PIB se cheltuie pentru problemele
de sanatate mintala. In Statele Unite ale Americii, cheltuielile nationale
asociate tratamentului pentru depresie se situeaza intre 30 si 44 de miliarde
de dolari pe an. In multe tari creste procentul pensionarilor pe caz de boala
datorita problemelor mintale, ajungand pana la a deveni motivul cel mai
comun pentru alocarea de indemnizatii de handicap.

4. Masuri Preventive in fata Factorilor de Risc Psihosocial

Obligatiile firmei:
Din punct de vedere legal, angajatorul este obligat sa realizeze evaluarea riscurilor
si chiar acesta reprezinta Instrumentul fundamental care va permite abordarea
problemei din punct de vedere preventiv, pentru ca ii va permite luarea masurilor
adecvate pentru a garanta sanatatea angajatilor.
Datele necesare pentru o corecta documentare si diagnosticare a situatiei, pe
langa un tratament adecvat, sunt urmatoarele:
Analizarea cu atentie a postului de lucru actual.
Descrierea evenimentelor care au avut loc in cadrul firmei.
Folosirea chestionarelor de evaluare adaptate normativei in vigoare.
Masurile preventive ce vizeaza cele mai importante patru cauze potentiale:
Deficientele in organizarea muncii, deficientele in managementul activitatii, pozitia
sociala a victimelor si standardele morale ale firmei.

26

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de muncaOrganizarea activitatii de munca

Activitatea de munca bine organizata, cu un
nivel adecvat de solicitari care nu devin
supraincarcari, cu un nivel ridicat de control
asupra insasi activitatii de munca si care
presupune o libertate ampla de decizie,
reduce posibilitatea de a produce stres.
De

asemenea,

autonomie;

aspecte

aspectele

ca:

nivelul

asociate

de

eliminarii

ambiguitatii privind rolul lucratorilor; aspectele

ce au drept scop imbunatatirea conditiilor
precare de munca care reduc sprijinul social
intre colegi contribuie la reducerea probabilitatii de aparitie a comportamentelor
de hartuire.
La acest nivel trebuie adaugat:
Proiectarea sarcinilor de lucru.
Prevederea relatiilor sociale si integrarea in cadrul grupului de lucru.
Evaluarea riscurilor.
Analiza posturilor de lucru si cunoasterea posibilitatilor angajatilor de a creste
nivelul de control al activitatii de munca si de a crea, cu un grad mai mare
de precizie, posturile de lucru.
Planuri de formare si sedinte de training pentru desfasurarea activitatii de
munca si aspectele care o privesc in mod direct, mai ales daca exista riscul
de violenta.
Definirea si pastrarea climatului de munca, mai ales in ceea ce priveste
variabilele referitoare la relatii.

27

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de muncaSupravegherea si tutela angajatorului, din punct de vedere al simplei revizuiri
a politicilor si rezultatelor evaluarii riscurilor, cat si a analizei incidentelor
survenite in cadrul firmei.
Managementul.
Alte masuri preventive fac referire la schimbarile in cadrul sistemelor de
management si de gestiune. In acest domeniu ar fi vorba de dobandirea abilitatilor
pentru

recunoasterea

conflictelor

si

gestionarea lor adecvata. Este important sa

se detina capacitatea pentru a recunoaste
semnalele de avertizare ale unui proces de
mobbing aflat la inceputurile sale.
Standardele morale ale firmei.
Nu este suficienta doar prevederea
formarii la linia intermediara a firmei.
Daca se doreste introducerea de
schimbari in cultura firmei trebuie sa
se

aiba

in

vedere

faptul

ca

probabilitatea ca acestea sa fie asumate de catre angajati creste daca:

Incorporarea noilor valori la cultura firmei are loc printr-un proces de sus in jos.
Stabilirea prealabila a politicii de preventie si mai concret a celei in materie
de violenta, impreuna cu implicarea reala a directiunii in acest sens vor
contribui la schimbarea culturala, conducand printre alte aspecte la politica
de rezolvare constructiva a conflictelor.
Trebuie avut grija ca formarea privind imbunatatirea metodelor de
management sa se desfasoare in cazurile in care este usor de realizat
transferul cunostintelor la situatia reala in care trebuie aplicate.

28

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de muncaTrebuie sa se intocmeasca un cod comportamental in cadrul caruia sa se
evidentieze clar ce comportamente sunt respinse de catre firma si
sanctiunea corespunzatoare acestora.
Trebuie sa se realizeze o imbunatatire a sistemelor de comunicare in cadrul
firmei.
Trebuie sa se stabileasca un protocol privind rezolvarea conflictelor, prin care
sa se protejeze pozitia sociala a victimei.
Ca si concluzie, se poate afirma ca relatiile personale, integrarea persoanelor in
cadrul firmei si in general, proiectarea mediului relational si social reprezinta
obiective ce trebuie asumate de catre firma pentru ca este de dorit sa existe un
climat social bun in cadrul colectivului de angajati ce o formeaza.
Alte masuri
Multe dintre aceste situatii sunt dificil de observat, mai ales situatiile de hartuire
pentru ca, atunci cand acestea apar si se mentin de-a lungul timpului nu exista
medii legale de reglementare pentru a le gestiona. Angajatul afectat nu dispune
de instrumente juridice pentru a face fata situatiei si se vede neputincios neavand
la indemana niciun fel de resursa juridica pentru a solutiona conflictul. Singurele
medii la care poate apela sunt reprezentantii lucratorilor, organizatiile sindicale si
organismele publice ce se ocupa cu prevenirea riscurilor in munca, care pot face
foarte putin pentru ca nici acestia nu dispun de vreun instrument specific cu
exceptia negocierii si a dialogului cu directiunea firmei pentru a lua masuri in
situatiile respective.
Datorita acestui lucru, informatiile privitoare la prevenirea riscurilor psihosociale
devin importante in mod special pentru ca o informatie trimisa atat catre
managementul firmei, directori intermediari, cat si celorlalti angajati din cadrul

29

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de muncaacesteia poate duce la sensibilizarea tuturor angajatilor cu privire la aceste teme,
reusind sa nu se mai permita si sa se denunte inca de la inceput acest tip de fapta.
Aceasta detectare precoce este fundamentala pentru prevenirea riscurilor
psihosociale, pentru ca, cu cat se solutioneaza mai din timp conflictele ce pot
aparea in cadrul firmei cu atat vor fi mai neinsemnate consecintele asupra sanatatii
angajatilor afectati.
Pe de alta parte, informatiile referitoare la factorii psihosociali trebuie sa aiba drept
scop sensibilizarea cu privire la aceste situatii si intelegerea modului in care se simt
persoanele afectate pentru ca la momentul oportun sa se stie cum trebuie sa se
actioneze manifestandu-se sprijinul pentru victime. In cazul directorilor si colegilor
persoanelor posibil acuzate si trecand de bariera activitatii de munca, a societatii in
general, este necesara formarea speciala a medicilor pentru a putea sa inteleaga
toti acei factori care au repercusiuni asupra sanatatii angajatilor si sa ii poate
reflecta in rapoartele lor, adoptand o pozitie angajanta in sensul redactarii
acestora.

5. Catalogul De Recomandari Practice

Ce poate face responsabilul cu prevenirea?
Cum nu putea fi altfel, atat LPRL cat si Acordul Comunitar atribuie responsabilitatea
pentru actiunea preventiva, si in materie de riscuri psihosociale, angajatorului.
Bineinteles, dupa cum se insista in Acord, consolidand cele prevazute in LPRL,
referitor la modul de aplicare al acestor

masuri preventive noi le intelegem

definite sau stabilite tot prin negociere colectiva formala sau informala - cu
participarea si colaborarea angajatilor sau a reprezentantilor acestora.

30

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de muncaManagementul acestor riscuri necesita, prin urmare, un plus
de implicare al angajatilor si al reprezentantilor acestora la
intocmirea si aplicarea politicilor si masurilor adecvate,
pentru fiecare caz in parte, in vederea controlarii acestor
riscuri, reducandu-se la maxim efectele acestora asupra
sanatatii

angajatilor

si,

prin

urmare,

imbunatatind

functionarea productiva a firmei.

In cadrul colaborarii cu angajatorul in materie de preventie si in stimularea
cooperarii angajatilor in acest sens, piesele cheie in acest caz pentru eficienta
actiunii preventive- Responsabilii cu prevenirea, ocupa un loc strategic. Dar este
bine de luat in calcul si faptul ca in acest mediu rolul lor este de o importanta
semnificativa.
In acest sens, amintiti-va faptul ca, climatul existent la locul de munca si relatiile
interpersonale apar ca fiind factorii de risc psihosocial cei mai relevanti. Prin urmare,
in cadrul actiunii de prevenire a riscurilor de origine psihosociala devine din ce in
ce mai important rolul Responsabilului cu prevenirea ca subiect de comunicare
pentru angajati si pentru angajator, ca o punte sau canal pentru a transmite
problemele si ingrijorarile de tip preventiv, cat si pentru a propune masuri
preventive. Refuzul angajatorului de a le adopta nu necesita din partea acestuia
doar un raport argumentat prin care se explica motivele refuzului ci poate fi un
element important pentru a evidentia un semn obiectiv de management
neadecvat ca o sursa a diferitelor probleme, inclusiv cele de natura psihosociala.

Cateva exemple de bune practici in materie de prevenire a

riscurilor psihosociale

31

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de muncaAceste observatii si recomandari nu sunt pura teorie sau simpla speculatie. Nici nu
sunt o simpla trecere in revista a indatoririlor legale,
cunoscute de toti insa prea putin sau deloc aplicate in
cadrul firmelor. Din fericire, in prezent pentru a aplica
aceste politici de prevenire a riscurilor psihosociale se pot
gasi atat instrumente metode de masurare sau
identificare, catalogul masurilor verificate cat si cateva
exemple de bune practici in acest sens.
Astfel, in prezent ne putem baza pe un ansamblu extins de
materiale ce ilustreaza exemple reale referitoare la modul
cum firmele si alte entitati au efectuat interventiile si au incercat sa reduca atat
nivelul de stres cat si violenta la locul de munca. Printre principalele exemple, de pe
teritoriul Uniunii Europene si la nivel international enumeram:
EXEMPLUL 1:
Un raport al Agentiei Europene pentru Securitate si Sanatate in Munca (2002) ce
transmitea informatii privind bunele practici pentru stimularea prevenirii riscurilor
psihosociale.
In cadrul acestuia, agentia a prezentat o serie de proiecte desfasurate in 13 tari din
UE, printre ele numarandu-se si Spania evenimentul avand loc la sediul unui centru
pentru batrani din localitatea Calvia (Mallorca) , cu un volum excesiv de munca
fizica si mintala - pentru a stimula o cultura de prevenire a riscurilor psihosociale.
Cu aceasta se dorea, in cadrul metodei de schimb de experienta oferite de UE,
evidentierea diferitelor moduri de abordare a problemelor si de confruntare a
acestora. Experientele analizate cuprind firme mici, mijlocii si mari ce activeaza in
sectoare foarte diverse.

32

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de muncaPe langa cele mentionate in cazul Spaniei, s-au evidentiat in mod deosebit doua
exemple. Unul al unui program desfasurat de Institutul pentru Sanatate si Securitate
in Munca din Marea Britanie care a publicat un Ghid privind managementul
riscurilor

pentru

micile

intreprinderi.
Ghidul cuprinde zece studii de
caz ce ilustreaza modul cum
anumite firme au redus riscul de
violenta

la

care

era

expus

personalul angajat.
Aceste studii demonstreaza faptul ca exista numeroase modalitati de abordare a
problemei violentei la locul de munca si modul cum masurile eficiente nu trebuie sa
fie neaparat si scumpe. Ghidul se adreseaza angajatorilor insa este important si
pentru angajati si reprezentantii lor.
Iata cateva exemple privind actiunile prevazute in cadrul acestui program:
Sprijinirea elaborarii unei normative nationale recunoscute cu privire la
managementul violentei la locul de munca.
Noile tendinte pentru micile intreprinderi sub forma unor studii de caz.
Cercetarea sau studiile de caz cu privire la bunele practici in cazul
managementului violentei asupra persoanelor ce lucreaza singure si modul
cum stabilirea conditiilor de lucru contribuie la reducerea riscului de violenta.
Studiile de caz demonstreaza faptul ca aproape intotdeauna exista o serie de
solutii posibile pentru fiecare problema.
De asemenea, demonstreaza si ca masurile eficiente nu trebuie sa fie neaparat si
scumpe. Orientarile generale ofera o abordare simpla de patru etape in vederea
gestionarii riscului:
Verificarea daca exista sau nu o problema.

33

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de munca Luarea unei decizii cu privire la actiunea de intreprins.
Intreprinderea actiunii.
Verificarea masurilor adoptate si revizuirea lor cu regularitate.
EXEMPLUL 2:
Celalalt exemplu pe care il evidentiem este Acordul de Calitate privind Climatul
al Grupului Volkswagen (1996). Aceasta mare firma, alarmata de plangerile
prezentate
impotriva
multor

mai
directori

pentru hartuire si
sensibilizata

de

sondajele
comunitare,

s-a

decis sa adopte
actiuni,
pentru

fapt
care

convocat reprezentantii sindicali pentru ca politica sa sa se formalizeze printr-o

conventie colectiva. Conventia s-a desfasurat ca parte integranta a dezvoltarii
unui management eficient al resurselor umane. S-a facut in colaborare cu
sindicatele si a inclus chiar consultari a tuturor angajatilor din firma.
Conventia prevedea:
Este aplicabila intregului personal.
Pozitia de infractor sau victima in cadrul firmei este irelevanta.
Fiecare angajat are datoria de a respecta personalitatea si demnitatea
celorlalti angajati.
Fiecare angajat are dreptul de a i se respecta personalitatea si demnitatea.

34

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de munca Stabileste norme de comportament corecte si incorecte.
Se specifica semnificatia expresiilor si definitiilor din cadrul normei conform
directivelor Uniunii Europene.
Stabileste procedurile de urmat in caz de plangere sau infractiune.
Monitorizarea eficientei acestor actiuni si revizuirea lor.
Atat OIT (2003) cat si OMS (2004) au publicat documente in vederea sensibilizarii,
constientizarii si adoptarii masurilor de preventie si eradicare a hartuirii morale.
In primul caz este vorba despre un Repertoriu de Recomandari practice cu privire
la violenta la locul de munca in sectorul serviciilor si masurile in vederea combaterii
acesteia.
Repertoriul recomanda o abordare preventiva, bazata pe sisteme de reducere si
gestionare a securitatii si sanatatii la locul de munca. In acelasi timp stabileste o lista
a practicilor de prevenire in munca.
Din partea sa, OMS a publicat un Studiu pentru a oferi linii de urmat, de catre
angajator, cu masuri in vederea combaterii hartuirii: Studiul Fundatiei Europene
pentru Imbunatatirea Calitatii Vietii si Muncii (2003). In cadrul acestuia se dedica un
Capitol intreg analizei Ghidurilor de Bune Practici in cadrul firmei privind violenta si
hartuirea la locul de munca, practicate in Statele membre.

EXEMPLUL 3:
In ceea ce priveste Spania, trebuie mentionate cateva experiente, care pot fi luate
si ca referinta. Dintre ele enumeram:

35

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de munca Pentru marile firme, proliferarea Codurilor de Comportament ce cuprind o
politica de calitate privind climatul, cu mentionarea speciala a intolerantei
fata de hartuire Grup BBVA, Inditex, Telefonica, Sogecable -, cat si
Protocoalele privind Prevenirea Hartuirii Anexa CC Air Europa si personalul
sau terestru-.
Pentru IMM-uri, initiativa Federatiei Metalurgice din Valencia (Federacion
Empresarial Metalurgica Valenciana - FEMEVAL), care a publicat un Ghid de
Bune Practici in vederea prevenirii noilor riscuri in munca cu focus asupra
problemelor de gen.
Includerea in cadrul conventiilor colective a dispozitiilor referitoare atat la
prevenirea riscurilor psihosociale cat la sanctionarea acestor comportamente
de exemplu: Conventia Colectiva pentru industria Hoteliera 2004-2006, care
la articolul sau 42 stabileste drept greseala foarte grava agresiunile verbale
sau fizice din partea angajatilor, oricare ar fi functia lor in cadrul firmei, cu
intentie vadita de caracter psihologic si/sau sexual, ce agreseaza intimitatea
si demnitatea persoanelor-.

6. Bibliografie
INSHT, NTP 179: La carga mental del trabajo: definicin y evaluacin.
Ministerio de Trabajo y Asuntos Sociales (Solicitarea mintala a muncii: definitie
si evaluare. Ministerul Muncii si Protectiei Sociale).
INSHT, NTP 213: Satisfaccin laboral: encuesta de evaluacin. Ministerio de
Trabajo y Asuntos Sociales. (Insatisfactia in munca: sondaj de evaluare.
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale)
INSHT, NTP 349: Prevencin del estrs: intervencin sobre el individuo.
Ministerio de Trabajo y Asuntos Sociales. (Prevenirea stresului: interventie
asupra individului. Ministerul Muncii si Protectiei Sociale)

36

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de munca INSHT, NTP 394: Satisfaccin laboral: escala general de satisfaccin. Ministerio
de Trabajo y Asuntos Sociales. (Satisfactia in munca: scara generala pentru
masurarea satisfactiei. Ministerul Muncii si Protectiei Sociale)
INSHT, NTP 438: Prevencin del estrs: intervencin sobre la organizacin.
Ministerio de Trabajo y Asuntos Sociales. (Prevenirea stresului: interventie
asupra firmei. Ministerul Muncii si Protectiei Sociale)
INSHT, NTP 443: Factores psicosociales: metodologa de evaluacin. Ministerio
de Trabajo y Asuntos Sociales. (Factori psihosociali: metodologia evaluarii.
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale)
INSHT, NTP 445: Carga mental de trabajo: fatiga. Ministerio de Trabajo y
Asuntos Sociales. (Solicitarea mintala a muncii: oboseala. Ministerul Muncii si
Protectiei Sociale)
INSHT, NTP 450: Factores psicosociales: fases para su evaluacin. Ministerio de
Trabajo y Asuntos Sociales. (Factori psihosociali: etape pentru evaluarea
acestora. Ministerul Muncii si Protectiei Sociale)
INSHT, NTP 455: Trabajo a turnos y nocturno: aspectos organizativos. Ministerio
de Trabajo y Asuntos Sociales. (Lucrul in ture si noaptea: aspecte
organizationale. Ministerul Muncii si Protectiei Sociale)
INSHT, NTP 534: Carga mental de trabajo: factores. Ministerio de Trabajo y
Asuntos Sociales. (Solicitarea mintala a muncii: factori. Ministerul Muncii si
Protectiei Sociale)
INSHT, NTP 581: Gestin del cambio organizativo. Ministerio de Trabajo y
Asuntos Sociales. (Gestiunea schimbarii organizationale. Ministerul Muncii si
Protectiei Sociale)
INSHT, NTP 659: Carga mental de trabajo: diseo de tareas. Ministerio de
Trabajo y Asuntos Sociales. (Solicitarea mintala a muncii: trasarea sarcinilor.
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale)
Estudio de Risegos Psicosociales en el sector de Enseanza: Violencia y estres,
Escuela de relaciones laborales de la Universidad Complutense de Madrid,

37

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de munca2009 (Studiul Riscurilor Psihosociale in domeniul Invatamantului: Violenta si
stresul, Scoala privind relatiile de munca din cadrul Universitatii Complutense
din Madrid)
Risegos Psicosociales- una realidad invisible, Comisiones Obresas Extremadura
(Riscuri Psihosociale o realitate invizibila, Comisii Sindicale Extremadura)
Nuevos Mtodos de evaluacin de Riesgos psicosociales, Instituto Mapfree
(Noi metode de evaluare a riscurilor psihosociale, Institutul Mapfree)
Perspectivas de Intervencin en Riesgos Psicosociales, Foment (Perspective
de Interventie a Riscurilor Psihosociale, Foment)
Prevencin de Riesgos Psicosociales en la Industria Crnica, UGT (Prevenirea
riscurilor psihosociale in industria carnii, UGT)
Organizatia Internationala a Muncii (OIT): )
Cuadernillo Informativo de Prevencin de Riesgos Laborales: Alimentacin y
trabajadores de la Tierra. UGTMadrid, 2005. (Caiet informativ de prevenire a
riscurilor in munca: alimentatia si lucratorii pamantului. UGTMadrid, 2005)
Cdigo de buenas prcticas en la Industria Alimentaria. Federacin Espaola
de Industrias de la Alimentacin y Bebidas, (FIAB) y por la parte sindical la
Federacin Agroalimentaria de la Unin General de Trabajadores (FTA-UGT) y
la Federacin Agroalimentaria de CC.OO. (Cod de bune practici in Industria
Alimentara. Federatia Spaniola a Industriilor de Alimente si Bauturi, FIAB, si din
partea sindicala - Federatia Agroalimentara a Uniunii Generale a Lucratorilor
FTA-UGT si Federatia Agroalimentara a CC.OO.)
Enciclopedia de Salud y Seguridad en el Trabajo. OIT. Volumen III: Parte X.
Sectores basados en recursos biolgicos. (Enciclopedia privind Sanatatea si
Securitatea in Munca. OIT. Volum III: Partea X. Sectoare bazate pe resurse
biologice.)
Folleto divulgativo. Prevencin de Riesgos producidos por la realizacin de
Movimientos Repetitivos en la Industria Crnica. Comisin paritaria para la
prevencin de Riesgos Laborales en la Industria Crnica. (Brosura informativa.

38

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de muncaPrevenirea Riscurilor ce apar datorita realizarii de miscari repetitive in industria
carnii. Comisia paritara pentru prevenirea riscurilor in munca din industria
carnii)
Gua de Prevencin de Riesgos Laborales para la Industria Crnica.
Fundacin para la Prevencin de Riesgos Laborales y UGT. (Ghid de
Prevenire a Riscurilor in Munca pentru Industria Carnii. Fundatia pentru
Prevenirea Riscurilor in Munca si UGT)
Gua prctica para la Prevencin de Riesgos en la fabricacin de productos
crnicos y mataderos. Instituto Nacional de Seguridad e Higiene en el
Trabajo. Madrid (Ghid practic pentru Prevenirea Riscurilor la fabricarea de
produse din carne si in abatoare. Institutul National privind Siguranta si Igiena
in Munca. Madrid)
C. Molina Navarrete. La diferencia que duele: trabajo, salud e igualdad de
sexos. Editado en la revista n 4 MC MUTUAL, Abril 2007. (Diferenta care
doare: munca, sanatatea si egalitatea dintre sexe articol editat la revista nr.
4 MC MUTUAL, aprilie 2007)
Gua Negociacin Colectiva Salud Laboral y Mujer. Editan UGT La Rioja,
Departamento de la Mujer y Oficina Tcnica de Prevencin de Riesgos
Laborales.

(Ghidul Negocierii Colective Sanatatea in Munca si Femeia.

Editeaza UGT La Rioja, Departamentul pentru Femei si Biroul Tehnic privind

Prevenirea Riscurilor in Munca)
La Salud Laboral de las Mujeres. Igualdad con diferencias *3+. UGTAndaluca, 2006. (Sanatatea Femeilor la Locul de Munca. Egalitatea cu
diferente)
Gua de prevencin de riesgos laborales. Mujer n 18. UGT- Navarra
Gabinete de Salud Laboral. (Ghid de prevenire a riscurilor in munca.
Femeia, nr. 18, UGT-Navarra, Cabinetul pentru Sanatatea in Munca)

39

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de munca Incidencia de los riesgos psicosociales, Informe tcnico, Observatorio
permanente de riesgos laborales (Incidenta riscurilor psihosociale, Raport
tehnic, Observator permanent al riscurilor in munca)
Evaluacin de riesgos psicosociales, Secretaria de Medi Ambient i Salut
Laboral de la Uni General de Treballadors de Catalunya (Evaluarea riscurilor
psihosociale, Secretariatul privind Mediul Inconjurator si Sanatatea in Munca
a Uniunii Generale a Lucratorilor din Catalunia)
Karasek, R.A.; Theorell. (1990) Healthy work, stress productivity and the
reconstruction of working life. New York: Basic Books.
Kobasa, SC, SR Maddi. (1982) Hardines and health: a prospective study.
Journal Personal Social Psychology. 42: 168-177.
Maslach, C. SE Jackson. (1986) The Maslasch burnout inventory.
Palo Alto: California. Consulting Psychologists.
Peir, J.M. (1999) Desencadenantes del estrs laboral. Madrid: Pirmide.
(Factorii declansatori ai stresului la locul de munca. Madrid: Piramide.)
Reig, J.M.; Cano, A.; Miguel, J.J. El estrs laboral: bases tericas y marco de
intervencin. Revista Ansiedad y Estrs. 1995, 1(2-3), 113-130. (Stresul la locul
de munca: baze teoretice si cadru de interventie. Revista Anxietate si Stres.
1995)
Sauter, S.; Murphy, L.; Hurrell, J.; Levi, L. Factores psicosociales y de
organizacin. Enciclopedia de Salud y Seguridad en el trabajo. (Factorii
psihosociali si de organizare. Enciclopedia privind Sanatatea si Securitatea la
locul de munca)
Schaufeli, B.W. (1999) Evaluacin de riesgos psicosociales y prevencin del
estrs

laboral:

algunas

experiencias

holandesas.

(Evaluarea

riscurilor

psihosociale si prevenirea stresului la locul de munca: cateva experiente

olandeze)
Psicologa del Trabajo y de las Organizaciones, 15, 2, 147-172. (Psihologia
Muncii si a Organizatiilor)

40

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de munca Selye, H. (1974) Stress without distress. Filadelfia: JB Lipincott.
Schaufeli, W.; Salanova M.L. Cmo evaluar los riesgos psicosociales en el
trabajo? Revista del Instituto Nacional de Seguridad e Higiene en el trabajo.
Nmero 20-2002. (Cum se evalueaza riscurile psihosociale in munca? Revista
Institutului National privind Siguranta si Igiena in Munca. Numarul 20-2002)
http://ergopsicologos.wordpress.com/2012/08/03/la-personalidad-a-que-nosreferimos/
http://coop57.blogspot.com.es/2012/08/en-defensa-de-la-ley-dedependencia.html
http://www.canstockphoto.es/ansiedad-palabra-pensamiento-burbuja10123368.html
http://www.afcs.es/category/formacion
http://www.chipscholz.com/2012/06/14/the-expectation-gap-set-yourself-upfor-success/
http://yenivirgini.galeon.com/bases.htm
http://1diplomadomarzo2010.blogspot.com.es/2010/03/que-sonorganizadores-graficos.html
http://www.prevent4life.com/prevent!_new_website_004.htm
http://www.lawyerpress.com/lpformacion/Curso-estres-laboral.html
http://areatablet.wordpress.com/2011/03/27/unidades-de-medida/
http://www.joserodriguez.info/bloc/?tag=empleador-monopsonista
http://atays.com/2010/03/11/entre-el-burnout-y-el-boreout-la-organizacionen-cuestion/
http://www.jmfitempresas.com/acciones-repetitivas/
http://asignatura.us.es/adgp1euee/programa%20docente.htm
http://conocersecomprendercrecer.blogspot.com.es/2012/01/el-hombre-nosolo-es-libre-es-libertad.html
http://talenttools.es/noticias/estres-laboral-ponle-remedio/
http://planificandopsicologia.blogspot.com.es/

41

Riscuri Psihosociale- Stresul la locul de munca http://www.prudenciolopez.com/2011/02/28/la-inteligencia-colectiva-fuerzaesencial-en-la-empresa-de-viviendas/

http://www.eoi.es/blogs/juanadoricelcepeda/2012/02/27/importancia-ymanejo-de-los-cambio-en-las-organizaciones/
http://vanesateijeiroabogada.wordpress.com/2010/11/26/nueva-reformadel-codigo-penal-ley-organica-52010/
http://www.historiasiglo20.org/europa/index.htm
http://www.solucionpolitica.net/pena-nieto-contara-con-%E2%80%9Ctodo-elapoyo%E2%80%9D-de-espana-rajoy/
http://www.destinosinternacionales.com/?vp=1&ver=1&id=5373&micro2=pla
nesin
http://es.wikipedia.org/wiki/Organizaci%C3%B3n_Internacional_del_Trabajo
http://www.cevipyme.es/Propiedadindustrial/Disenosindustriales/tabid/187/D
efault.aspx
http://definicion.de/liderazgo/
http://www.eleconomista.es/interstitial/volver/nectar12/legislacion/noticias/2
109495/05/10/Conozca-quienes-son-los-delegados-de-prevencion-deriesgos-laborales.html
http://socialmediaempresario.com/guia-de-buenas-practicas-en-las-redessociales/
http://www.territoriocreativo.es/etc/2010/05/ideas-para-elaborar-una%E2%80%9Cguia-de-buenas-practicas-en-social-media%E2%80%9D.html
http://iwanttoworkhere.wordpress.com/2012/04/02/blog-sobre-el-climalaboral/
http://www.emprendepyme.net/los-factores-del-clima-laboral-i.html

42