Legtura psihologiei muncii cu alte tiine

Psihologia muncii stabilete legturi cu alte ramuri ale psihologiei cum ar fi : 1. Psihologia general: psihologia muncii preia cunotine fundamentale din psihologia general pe care le particularizeaz la procesul muncii. 2. Psihologia copilului: aceasta studiaz legile dezvoltrii psihice a copilului i adolescentului. n liceele de specialitate, colile tehnice i colile profesionale, sunt cuprini n majoritatea cazurilor, adolesceni. n legtur cu acetia se pune problema gsirii celor mai eficiente metode de asimilare rapid i temeinic a profesiunilor. De aceea este necesar cunoaterea particularitilor individuale i de vrst, dezvoltarea proceselor psihice, etc. 3. Psihologia diferenial: aceasta studiaz particularitile care-I deosebesc pe oameni i se afl n raporturi de reciprocitate cu psihologia muncii, prin testarea n vederea seleciei profesionale sau relevarea particularitilor interindividuale n studiul diferitelor mecanisme psihice implicate n funciile i sarcinile de munc. 4. Psihologia social: activitile de munc se desfoar ntr-un cadru social, organizaional care implic relaii interpersonale (profesionale/ neprofesionale, de cooperare/ competiie), restricii sau faciliti n munc, coduri de conduit n plan operaional i de siguran, stiluri de conducere la nivelul grupelor de munc, variabile managerialorganizaionale, etc. 5. Psihopatologia i psihologia medical: pe de o parte prin orientarea i selecia profesional se identific persoanele apte pentru anumite tipuri de profesiuni iar pe de alta prin expertizri periodice se poate determina gradul de degradare fizic i psihic i eventuala apariie a bolilor profesionale. n ceea ce privete alte discipline care studiaz munca, psihologia muncii stabilete legturi cu :

1. Sociologia, care ofer date privind evoluia procesului de munc i influena acestuia asupra vieii i activitii oamenilor, organizarea social a instituiilor, specificul categoriilor socio-profesionale. 2. Fiziologia muncii: studiaz modificrile care se produc n organismul uman n procesul muncii (respiraie, circulaie, efort muscular, etc) 3. Igiena muncii: studiaz influena microclimatului (vibraii, zgomote, temperaturi ridicate/ sczute, iluminat, cureni de aer, umiditate, etc) asupra individului precum i factorii de risc privind bolile profesionale i diminuarea influenei acestora. Psihologia muncii face recomandri asupra condiiilor optime de munc n diferite sectoare ale produciei: siderurgie, industria constructoare de maini, minerit, industria chimic, etc. 4. Pedagogia: n cadrul problematicii de pregtire i perfecionare, specializare i recalificare profesional, prin programarea procesului de pregtire, a coninuturilor de nvare precum i a metodelor folosite. 5. Economia muncii i organizarea produciei: furnizeaz informaii referitoare la procesul de producie: normarea timpului de lucru, pregtirile pentru fabricaie, controlul tehnic etc. 6. Economia politic: ofer informaii cu privire la influena exercitat de condiiile social-istorice asupra psihicului uman, asupra contiinei. 7. Ingineria: furnizeaz date referitoare la proiectarea i construcia echipamentului tehnic. 8. Ergonomia este tiina prin care se realizeaz o adaptare reciproc complet ntre oameni, echipamente i mediul ambiant, ca sisteme simple/complexe. Legtura dintre toate disciplinele enumerate mai sus se realizeaz n cadrul ergonomiei, unde se pot urmri aspecte legate de: - Ameliorarea gradului de securitate a muncii - Reducerea absenteismului -Creterea eficienei

- Diminuarea gradului de solicitare - Creterea satisfaciei n munc Rezolvarea acestor aspecte ridic nu numai probleme de psihologia muncii, ci i probleme economice, medicale, tehnice, sociale etc. Rezumat : Psihologia muncii studiaza fenomenele si particularitatile psihice implicate n activitatea de munca a omului precum si comportamentul acestuia la locul de munca. Psihologia muncii a aparut initial sub denumirea de psihotehnica sau psihologie aplicata, fiind implicata mai ales n activitatea de selectie uzinala si orientare profesionala. Ulterior au aparut probleme legate de: adaptarea omului la locul de munca, oboseala si accidentele de munca, mutatiile sistemului om-masina-mediu industrial ceea ce a determinat orientarea interesului si a atentiei catre aspecte ale psihologiei muncii. Ramurile psihologiei muncii sunt: psihologia transporturilor, industriala, economica, a agriculturii, psihologia personalului, psihologia inginereasca (ergonomia). Dintre relatiile psihologiei muncii cu alte ramuri ale psihologiei amintim relatiile cu : psihologia generala, diferentiala, psihologia vrstelor, psihopedagogia, psihologia sociala, psihopatologia, etc. n ceea ce priveste relatiile cu alte discipline care studiaza munca, psihologia muncii stabileste legaturi cu : sociologia, medicina, dreptul, economia, ingineria, etc. Productivitatea muncii este influentata de intreaga personalitate a omului: gandire, deprinderi, temperament, caracter, spirit de observatie, afectivitate etc. in cercetarile sale, specialistul in psihologia muncii se bazeaza pe notiunile pe care i le furnizeaza psihologia generala. Psihologia muncii are stranse legaturi si cu alte ramuri ale psihologiei, in primul rand cu psihologia copilului si psihologia pedagogica. Psihologia copilului studiaza legile dezvoltarii psihice a copilului si adolescentului. in liceele de specialitate, scolile tehnice si scolile profesionale sunt cuprinsi, in majoritatea cazurilor, adolescenti. in legatura cu acestia se ridica problema gasirii celor mai

eficiente metode de asimilare rapida si temeinica a profesiunilor, fiind deci necesare cunostinte despre particularitatile de varsta, despre dezvoltarea proceselor psihice si despre formarea calitatilor spirituale. Psihologia pedagogica se ocupa de legile dezvoltarii psihice in procesul educatiei si instruirii scolare. intre alte probleme, ea analizeaza formarea deprinderilor de munca si dezvoltarea lor. Ca proces constient, specific omului, munca este examinata nu numai sub aspectul ei psihologic, ci si sub alte aspecte : fiziologic, tehnic, economic, social. Psihologia muncii este legata, prin urmare, si de alte stiinte : fiziologia si igiena muncii, stiintele tehnice, economia muncii si organizarea productiei, economia politica, sociologia. Fiziologia muncii ofera psihologului date privind modificarile fiziologice ce se produc in organismul omului care munceste (respiratie, circulatie, efort muscular) si, in primul rand, in sistemul sau nervos. Muncitorul din industria moderna hiculeaza mecanisme ce actioneaza cu viteze neobisnuite : el supragheazasi conduce masini automate care cer o mare mobilitate a proceselor nervoase, o fina si precisa activitate a analizatorilor si reactii motorii sigure. Igiena muncii furnizeaza psihologiei muncii date referitoare la influentele conditiilor fizice de munca asupra muncitorului: actiunea vibratiilor, zgomotului, temperaturii inalte etc. Ea prescrie recomandari in privinta conditiilor optime de munca in diferite sectoare ale productiei: siderurgie, industria constructoare de masini, minerit, industria chimica etc. Sub aspect tehnic, munca intra indeosebi in atentia tehnicienilor si inginerilor. Schimbul de informatii intre psihologia muncii si stiintele tehnice sporeste tot mai mult in zilele noastre, el fiind necesar atat psihologilor, cat si inginerilor care se ocupa de proiectarea si constructia masinilor. Psihologiei muncii ii sunt oferite date importante mai ales de catre economia muncii si organizarea productiei. Aceste stiinte furnizeaza informatii referitoare la procesul de productie : pregatirile pentru fabricatie, normarea timpului de

lucru, organizarea serviciului de dispeceri, controlul tehnic etc. Totodata, stiinta organizarii productiei ofera date privind productia bazata pe agregate si dispoziti automate. Deoarece munca este un fenomen social, psihologul trebuie sa posede cunostinte tehnice de economie politica si sociologie. Cunoasterea problemelor de economie politica este necesara pentru a intelege mai bine influenta exercitata de conditiile social-istorice asupra psihicului uman, asupra constiintei. Economia politica demonstreaza ca modul de productie este factorul care determina o anumita conceptie si anumite trasaturi la omul apartinand unei anumite perioade istorice. Tot in legatura cu aspectul social al muncii, nu trebuie pierdut din dere faptul ca omul nu lucreaza singur, ci in cadrul unor grupuri de munca. Activitatea lui se desfasoara nu numai intr-un mediu tehnic, ci si intr-unui social, muncitorul tacand parte dintr-o echipa de munca, dintr-o sectie sau un atelier al fabricii etc. De aici rezulta necesitatea unor legaturi stranse intre psihologia muncii si sociologia muncii. in sensul cel mai larg, sociologia muncii trebuie considerata o disciplina ce studiaza, sub diferite aspecte, colectile omenesti constituite in procesul muncii.In stransa legatura cu cercetarile de psihologie si sociologie a muncii, s-a dezvoltat in zilele noastre psihologia sociala a muncii. Aceasta ramura a stiintei psihologiei studiaza, in general, orice problema psihologica ridicata in grupurile de munca si care prezinta insemnatate pentru buna desfasurare a vietii in intreprindere. Ea acorda intaietate problemelor psihologice legate de personalul intreprinderii, trebuintele si aspiratiile oamenilor, stimularea lor materiala si morala. Avand in dere legaturile existente intre psihologia muncii si stiintele la care neam referit, principalele studii care se efectueaza in intreprinderi constituie rodul muncii in echipe, al unor echipe de cercetatori formate din psihologi, ingineri, sociologi, medici, economisti, juristi etc.