STUDIU PRIVIND FACTORII DE STRES ASUPRA NIVELULUI DE AGRESIVITATE AL

ELEVILOR IN MEDIUL SCOLAR

Bădulescu Issis, Bălășcău Iulia Antonia, Cîrstea Teodora Maria, Ene Cătălina Raluca

Facultatea de Psiholgie și Științele Educației, specializarea Psihologie, Anul 1

Rezumat/Abstract:

Studiul oferă o viziune asupra nivelului de agresivitate al adolescenților de clasa a12-a. Se

cunoaște faptul că, în ultimul an de liceu elevii trec printr-o perioadă plină de dificultăți și încercări
care îi vor pregăti pentru viața de adult, perioadă în care, stresul este prezent din ce în ce mai
profund odată cu apropierea examenului de maturitate, exigența profesorilor și propria exigență,
întrucât nivelul de agresivitate (fie verbal, fie fizic) va spori din cauza cumulului de emoții al
elevului.

Cuvinte cheie: nivelul agresivității, stresul, percepția elevului.

Introducere:

Literatura de specialitate ne afirmă faptul că, adolescența este acea perioadă din viață care
face trecerea de la copilărie spre maturizare și integrare în comunitatea socială. Ea este caracterizată
prin hipersensibilitate, și are loc o evoluție semnificativă din punct de vedere cognitiv și afectiv.
Odată cu intrarea în cadrul liceal, elevii sunt pregătiți, treptat, pentru acel moment din ultimul an
care le va decide viitorul din punct de vedere profesional. Ajungerea în ultimul an de liceul, vine la
pachet cu renumitul stres, termen introdus de H. Selye în 1950, care este definit ca o reacție a or-
ganismului la acțiunea externă a unor factori fizici, psihici, chimici, biologici, creând astfel, o
avalanșă de perturbări. Deși introdus de acesta, mai mulți autori au evidențiat propriile lor idei,
definiții pentru acest termen, una dintre ele a fost realizată de autorul german A. von Eiff, el spunea
că, stresul este “o reacție psiho-fizică a organismului, generată de agenți stresori ce acționează pe
calea organelor de simț asupra creierului, punându-se în mișcare, un șir întreg de reacții neuro-vege-
tative și endocrine”. În ansamblu, toate definițiile au un lucru în comun, și anume, pun accentul pe
conștientizarea potențialului nociv pe care-l au stimulii ce creează starea de tensiune a organismu-
lui, stresul.

Adolescenții, sensibilizați de schimbările comportamentale, specifice vârstei, sunt influențați

de stres creând comportamente agresive. Agresivitatea, așa cum este folosit cuvântul în dicționar,
este un comportament destructiv orientat către alte persoane. Acesta poate fi de mai multe tipuri,
verbal sau fizic, și nu este sinonim cu violența, întrucât, ea este definită ca o forță brutală pe care o
ființă o impune altora, ajungând până la constrângere. De cele mai multe ori, întâlnim agresivitatea
însoțită de violență, mai ales în cadrul adolescenților, unde conform lui Șchiopu și Verza, trec prin
crize, constatând în multiple conflicte anumite acte impulsive asupra colegilor, părinților și profeso-
rilor. Conform studilor anterioare realizate pe această temă, nivelul agresivității al elevilor crește
odată cu aparția unor factori stresori, iar aceasta este sprijinită de schimbările ce se produc de natură
bio-psiho-socială în cadrul acestuia. Odată cu apariția stresului, elevul devine impulsiv, se irită ușor,
și se instalează frustrarea. Potrivit, teoriei biologice, elaborată de Konrad Lorenz, comportamentul
agresiv este înnăscut, instinctiv, spontan, pe care îl acumulează omul treptat după supunerea la un
stres de intensitate mare, iar dacă acesta nu este eliberat, comportamentul agresiv sporește și se
intensifică.

Conform literaturii de specialitate, reacția organismului la stres se realizează prin urmă-

toarele etape:

a) Starea de alarmă, fiind prima reacție a organismului la stres, corpul încercând să se adapteze
la noul stimul.
b) Reacția de rezistență, care încearcă să elementele neuroendocrine și biochimice, astfel încât
să vină în sprijinul rezistenței de durată. Această etapă nu poate dura la infinit, întrucât apare
cea de-a treia etapă.
c) Reacția de epuizare, determinând simptomatologia stării de stres.
Studiile anterioare au evidențiat că, pentru ca elevul să poată trece cu mai multă ușurință
peste această perioadă, este importantă relația pe care o au cu profesorul și comportamentul acestuia
față de elevi la curs. Astfel încât, profesorii au puterea de a preveni ridicarea nivelului de agresivi-
tate al elevului cauzat de stres, prin susținerea și ajutarea elevului în momente de impas, dar și de a
ridica acel nivel de agresivitate ,fără știință, atunci când pune o presiune mai mare asupra elevului
decât poate el să susțină.

Dar oare de ce simțim nevoia de manifestarea unui comportament agresiv? Studiile ante-
rioare au făcut o referire la faptul că oamenii simt nevoia de descărcare fie verbală, fie fizică sau
chiar materială, cu toate că, odată cu descărcarea tensiunii vine și posibilitatea reducerii nivelului de
agresivitate. Platon anticipează ideea reducerii nivelului de agresivitate prin angajarea în acțiuni vi-
olente fără a avea repercusiuni antisociale.

4. Obiectivul si ipoteza ( ipotezele ) de cercetare

Obiective
• Un prim obiectiv al studiului este de a descoperi in ce masura stimuleaza factorii de stres, prezenti
in viata de elev, agresivitatea.
• Un al doilea obiectiv este de a afla daca acțiuniile și comportamentul profesorilor sunt percepute
ca factor de stres in viața elevilor.
Ipoteze

Au fost formulate urmatoarele ipoteze:

• Este de asteptat ca relatia dintre comportamentul agresiv al elevilor si stresul scolar sa fie una
semnificativa, privind agresivitatea ca pe un raspuns la fenomenul de stres.
• Stresul ca fenomen psihosocial complex poate fi subiectiv, activandu-se din variate cauze pentru
fiecare individ, in functie de propria perceptie. Presupunand ca este o importanta parte din reali-
tatea lor, interactiuniile cu profesorii pot devenii un factor de stres pentru elevi.
5. Metoda

5.1 Eșantionul nostru vizează elevii din clasa a12-a, care se confruntă direct cu stresul, la o
lună distanță de finalizarea studiilor liceale și de bacalaureat. Astfel, ei iși vor modifica comporta-
mentul, reacționând in moduri nepotrivite, chiar negative față de profesori. Iar odată cu aceste
reacții negative va fi influențată și personalitatea acestora. Prin urmare, studiul de față iși propune
să evidețieze creșterea nivelului de agresivitate al elevului de clasa a12-a, în mediul școlar ,in raport
cu stresul acumulat din cauza examenului de maturitate. Totodată, acest studiu, iși propune să
studieze și percepția elevului față de profesor.

La acest studiu, au luat parte 60 de participanți, cu vârsta cuprinsă între 17-18 ani. Cei 60 de
participanți sunt elevi de clasa a 12-a al Colegiului Național Constantin Carabella.

5.2 Drept metode, instrumente și tehnici de cercetare, au fost folosite următoarele:

1) Chestionar privind nivelul agresivității (International Personality Item Pool: A Scientific

Collaboratory for the Development of Advanced Measures of Personality Traits and Other
Individual Differences (http://ipip.ori.org/). Internet Web Site.

Domeniul acestui chestionar este personalitatea - care se mulează în funcție de trăirile și ex-
periențele pe care le trăim. Sigmund Freud susține că ne naștem cu agresivitatea, dar, în anu-
mite cazuri, agresivitatea este doar un răspuns al unei frustrări. În cercetarea prezentată, in-
strumentul acesta are rolul de evalua dacă agresivitatea este un răspuns al unei frustrări cre-
ate de profesor în mediul școlar.Numărul itemilor de evaluare fiind 10, itemi traduși în limba
română de către Dragoș Iliescu. Scala de măsurare utilizată este sumativă și are 4 trepte de
măsurare, de la 0-4 ((0 = niciodată și 4 = foartedes).
 1. Mă răzbun pe ceilalţi.

2. Port pică celor care mi-au făcut ceva rău.

3. Fac lucruri pentru a mă răzbuna.

4. Uneori trişez sau înșel pentru a avansa în proiectele mele sau în viață.

5. Am limba ascuţită.

6. Nu aș lua niciodată lucruri care nu îmi aparțin. (R)

7. Rareori mă supăr pe cineva. (R)

8. Încerc să iert și să uit când mi se face o nedreptate. (R)

9. Nu mi se întâmplă decât rareori să mă simt agasat(ă) sau iritat(ă) de vreun lucru. (R)

10. Rareori mă plâng. (R)

2) Chestionar al stresului perceput (Cohen, S., & Janicki-Deverts, D. (2012). Who's stressed?
Distributions of psychological stress in the United States in probability samples from 1983, 2006
and 2009. Journal of Applied Social Psychology.) Domeniul acestui intrument este psihologia clin-
ică, iar subdomeniul, stresul. Având în vedere faptul că agenții stresori, pot declanșa stresul din mo-
tive variate și nu întotdeauna cunoscute, scopul acestui instrument este de a afla dacă stresul își are
sau nu proveniența din mediu școlar, mai precis, din partea profesorului. Numărul itemilor de evalu-
are este 14, itemi traduși în limba română de către : Popescu Marina, Văduva Cristina-Angela,
Gherman Alexandru. Scala de măsurare folosită este sumativă. Scala are indicatori de măsurare de
la 0-4 (0 = niciodată și 4 = foartedes).

1. În ultima lună, cât de des ați fost supărat(ă) din cauza a ceva ce s-a întâmplat pe neașteptate?

2.În ultima lună, cât de des ați simțit că sunteți incapabil(ă) să controlați lucrurile importante din vi-
ața dumneavoastră? 3. În ultima lună, cât de des v-ați simțit agitat și stresat? 4. În ultima lună, cât
de des ați făcut față cu succes problemelor și neplăcerilor de zi cu zi? (R)

5. În ultima lună, cât de des ați simțit că vă descurcați eficient cu schimbările importante care se pe-
treceau în viața dumneavoastră?(R)

6. În ultima lună, cât de des v-ați simțit încrezător/încrezătoare în abilitatea dumneavoastră de a vă

rezolva problemele personale? (R)

7. În ultima lună, cât de des ați simțit că lucrurile merg în favoarea dumneavoastră?(R)
8. În ultima lună, cât de des ați constatat că nu vă puteți descurca cu toate lucrurile pe care le aveați
de făcut?

9. În ultima lună, cât de des ați fost capabil(ă) să controlați iritările din viața dumneavoastră? (R)

10. În ultima lună, cât de des ați simțit că aveați control asupra lucrurilor? (R)

11. În ultima lună, cât de des v-ați înfuriat din cauza lucrurilor care se întâmplau și care erau în
afara controlului dumneavoastră?

12.În ultima lună, cât de des v-ați gândit la lucrurile pe care le aveți de îndeplinit?

13. În ultima lună, cât de des ați putut să controlați felul în care vă petreceți timpul? (R)

14.În ultima lună, cât de des ați simțit că dificultățile se adunau atât de mult încât nu le mai puteați
depăși?

3) Chestionar privind relația dintre profesor-elev (Creasey, Gary; Jarvis, Pat; and Knapcik, Elyse
(2009) "A Measure to Assess Student-Instructor Relationships," International Journal for the Scholarship of
Teaching and Learning: Vol. 3: No. 2, Article 14.) Acest instrument al cercet ării, ultimul de altfel, va con-
cluziona toate informațiile colectate din primele două chestionare aplicate participanților, fiind în măsură să
evalueze dacă agresivitatea si stresul de care vor da dovadă, se datorează sau nu relației cu profesorul de la
clasă. Instrumentul întrunește 36 de itemi, iar scala de măsurare este de altfel, sumativă. Scala de răspuns are
indicatori de 1-7 ( 1 – dezacord, 7- sunt de acord în totalitate).

1. Mi-aș fi dorit ca profesorul să fie mai interesat de fericirea elevilor săi.

2. Mi se pare dificil să îi acord increderea profesorului meu.

3. Profesorul este interesat de nevoile elevilor săi.

4. Îmi este teamă că voi pierde respectul profesorului meu.

5. Îmi fac multe griji legat de interacțiunea mea și a profesorului.

6. Nu îmi este greu să fiu atașată/atașat de profesor.

7. Profesorul meu mă face să mă îndoiesc de mine.

8. Sunt agitat/ă în preajma profesorului.

9. Simt că profesorul nu se poate atașa de elevii săi.

10. Profesorul apreciază doar elevii cu rezultate maxime.

11. Mă simt confortabil să îmi împărtășesc gândurile cu profesorul.

12. Îmi este ușor să mă apropri de profesorul meu.

13.Uneori, starea profesorului este schimbătoare.

14. Profesorul oferă favoritism câtorva elevi.

15.Profesorului îi este dificil să interacționeze cu elevii.

16.Prefer să nu îi arăt profesorului ceea ce gândesc sau simt cu adevărat.

17. Îmi este ușor să leg o conexiune cu profesorul meu.

18. Este un sentiment inconfortabil când profesorul încearcă să fie prietenos cu elevii săi.

19. Mă îngrijorez rar că aș putea pierde respectul profesorului.

20. Mă face să mă simt nervos/ă când profesorul nu acordă atenție nevoilor elevilor.

21. Mă simt confortabil să fiu atașată de clasa din care provin și de profesor.

22. Îmi este jenă să mă deschid în fața profesorului pentru a nu mă considera neîndeajuns.

23. Discut cu profesorul orice problemă pe care o întâmpin.

24. Nu mă simt confortabil să pot purta o discuție cu profesorul.

25. Îmi este teamă să mă deschid față de profesor pentru a nu-și pierde încrederea în forțele mele.

26. Nu îmi fac griji că a-și putea pierde încrederea profesorului.

27. Îmi este ușor să apelez la profesor pentru ajutor.

28. Dacă aș întâmpina o problemă în clasă, profesorul nu mi-ar sări în apărare.

29. Pot avea orice discuție cu profesorul.

30. Mă simt confortabil față de profesor.

31. Îmi este teamă că nu mă pot ridica la nivelul așteptărilor profesorului.

32. Consider că profesorului nu îi pasă de elevii săi.

33. Prefer să nu fiu prea atașată de profesor.

34. De multe ori am impresia că profesorul nu mă agreează.

35. Dacă am o problemă la școală, am siguranța că pot discuta cu profesorul.

36. Știu că profesorul mă poate face să mă simt mai bine dacă întâmpin o problemă.

Câteva studii relevante, ce au ajutat și susținut cercetarea prezentată sunt: Cohen, S., Kamarck, T.,
& Mermelstein, R. (1983). A global measure of perceived stress. Journal of Health and Social Be-
havior, 24, 385-396. Și Goldberg, L. R., Johnson, J. A., Eber, H. W., Hogan, R., Ashton, M. C.,
Cloninger, C. R., & Gough, H. C. (2006). The International Personality Item Pool and the future of
public-domain personality measures. Journal of Research in Personality, 40, 84-96.

5.3 Procedura de desfășurare a cercetării va începe prin prezentarea atât a cercetătorilor și a datelor
lor de contact, cât și a studiului efectiv. Participanții sunt împărțiți în două săli de clasă, cu un me-
diu optim de lucru ce poate asigura starea de bine. Vor fi asigurați, în mod repetat, de protejarea
confidențialității datelor și a intimității lor. Procedura de chestionare va începe efectiv în momentul
în care cercetătorii s-au asigurat să aibă consimțământul informat din partea tuturor participanților și
sunt asigurați că participarea lor este voluntară la această cercetare. Se va explica fiecare instrument
(chestionar) ce va fi aplicat fară a induce în eroare și fără a aduce vreo presiune externă ce poate in-
fluența răspunsurile. Vor fi aplicate cele 3 chestionare, unul după altul, în decurs de aproximativ 1h,
cu pauze oferite după terminarea unuia. Cercetătorii vor evita expunerea participanților la riscuri fi-
zice, emoționale sau psihologice. Cercetătorii nu se vor afla în poziție de autoritate în nicio clipă,
față de participanți. Acești vor fi rugați să răspundă onest la fiecare item și li se vor oferi orice infor-
mație ajutătoare pe parcurs. Totodată, li se va transmite participanților că au tot dreptul să se retragă
în orice moment din cercetare, fără să existe o consecință.