Curs I.

Conceptul de dezvoltare se referă la modificările esențiale care apar într-un organism din momentul
concepției până la moarte. – traseu ontogenetic

Nivel descriptiv/schimbările descrise

Nivelul explicativ/oferă explicații pentru schimbare

Teorii privind dezvoltarea umană

Două categorii

Teorii globale unificatoare/Piaget

Microteoriile derivă din teorii globale generale.

Se dezvoltă abilitățile sociale și psihoemoționale.

Rata schimbării

Cogniția umană este dependentă de sistemul senzoriomotor și de context.

Scala temporală a schimbării poate avea loc la nivel de minisecunde, secunde.

Dezvoltarea se construiește în timp. (programarea fetală/stresul matern afectează dezvoltarea

ulterioară a fătului.)

Atenția la formă pare a corela cu achiziția mai rapidă a substantivelor de către copii.

Ritmul schimbării

Schimbări accelerate, ritm alert în perioada prenatală și 0-3 ani.

Repere de dezvoltare: vârsta biologică și sistemul de învățământ formal.

Alte aspecte, clasa socială, genul, casta sau ordinea nașterii.

Curs II.

Teoriile globale
Microteoriile

Teorii globale unificatoare: Elder și Baltes.

Teoria cursului vieții

Elder și-a formulat asuncțiile în urma unor studii longitudinale.

(copii născuți în california la începutul / sfârșitul anului 20 din același contingent.

Au fost urmăriți de-a lungul copilăriei și adolescență. În timpul marii crize economice din SUA)

Rezultate:

Impactul crizei economice a variat în funcție de vârsta copiilor. Copiii care au fost adolescenți în
perioada crizei economice, aceștia manifestau oun grad ridicat de reziliență, stimă de sine mai
ridicată, performanțe academice, satisfacție în viață etc.

În cazul celei de-a doua cohorte de copii care au prins criza în perioada copilăriei timpurii, s-au
observat rezultate negative majore: stimă de sine redusă, grad de reziliență scăzut, rezultate
academice slabe etc.

Impact biologic. Mecanismele biologice care ar putea explica rezultatele sărăciei asupra dezvoltării
umane.

Mecanismele epigenetice

Teoriile susceptibilității diferențiale

Stresul pozitiv – de scurtă durată

Stresul tolerabil poate produce modificări fiziologice reversibile / este nevoie de prezența unui adult
suportiv – să ofere copilului zona de siguranță.

Stresul toxic

Este definit ca fiind un stres puternic frecvent și prelungit. Evenimente cronice, negative, ce
acționează în mod constant asupra copilului. Evenimente incontrolabile;

Absența unui adult protector.

Poate produce modificări fiziologice ireversibile. Non

Asuncții:

1. Cursul vieții unui individ este modelat de momentul istoric și de spațiul în care el trăiește.
2. Impactul evenimentelor de viață depinde de momentul în care acestea au loc.
 3. Au fost observate și diferențe interindividuale din aceeași cohortă. Unii s-au căsătorit mai
devreme, / impact negativ. Căsătoria a interferat cu dezvoltarea individuală, individul
pierzând oportunități de educare.
4. Evenimentele sociale, istorice se exprimă prin intermediul rețelei sociale.
5. Indivizii își construiesc cursul vieții prin alegeri și acțiuni.

Elder definea cursul vieții ca fiind o secvență de evenimente care sunt definite social și gradate
temporal precum și rolurile pe care un individ și le asumă în interiorul acestor evenimente.

Impactul acestor evenimente este major, iar traseul dezvoltării noadtre implică și continuitate.
(există și discontinuități) Perioade sensibile pentru dezvoltare.

Asuncțiile teoriei lui Baltex:

Dezvoltarea este rezultatul unui lung proces adaptativ care se desfășoară pe parcursul vieții, nefiind
complet în viața adultă.

Unele etape de dezvoltare sunt cumulative și continue, iar altele sunt inovative și discontinue.

Această ontogeneză prelungită nu presupune niciodată costuri sau câștiguri absolute.

Factorii biologici influențează dezvoltarea noastră în special în copilărie, adolescență și vârsta a treia.

Partea mecanică-neurofiziologie

Partea pragmatică-cunoștințe.

Dacă achiziționăm resurse psihologice – cultură în perioada adultă acest lucru reprezintă un factor de
protecție sau reziliență pentru dezvoltarea la vârsta a treia.

Resursele biologice ale individului scad pe parcursul vieții, pe când cele culturale se îmbogățesc.

Resurse psihologice – mentalități, strategii de rezolvare a conflictelor, abilități de socializare etc.

Există diferențe interindividuale.

Ontogeneza se desfășoară pe tot parcursul vieții noastre, la intersecția dintre factorul biologic și
factorul cultural.

Curs III.

Dezvoltarea prenatală:
 Se întindeDin momentul concepției până la naștere ap între 266 și 280 de la menstruație.

După concepție, ovulul devine impenetrabil. În urma fuziunii se formează zigotul.

Concepția are loc în trompele uterine.

Încă din acest moment al concepției, ereditatea și mediul se află în interacțiune.

Oviductul este o structură care leagă ovarele de vagin.

Mecanisme etiopatogeneticeInfluențează traectoria dezvoltării embrionului prin schimbarea unor

parametri metabolici.

Perioada prenatală. Are mai multe subetape:

Subetapa perioadei germinale se întinde de la concepție până la săptămâna 2.

Apare diviziunea celulară, diferențierea celulară și implantarea embrionului în peretele uterin. /

Sarcină extrem de vulnerabilă.

Diviziunea celulară:

Cuprinde mai multe etape: 36 ore 2 celule 48 ore 4 celule=stadiul de blastocist.

Apare diferențierea celulară:

Celulele blastocistului se polarizează. Blastocistul va forma masa celulară principală din care se
formează embrionul.

Trofoblastul: are rol în susținerea embrionului.

Implantarea presupune ... blastocistul se implantează. În peretele uterin în 2 săptămâni după

concepție. Se realizează conexiunea între embrioni și vasele de sânge materne. Apar modificări
hormonale în corpul mamei care semnalizează sarcina.

60 la sută din blastociste eșuează înainte de implantare. Motive de natură genetică/anomaliile

cromozomiale.

După implantare se încheie perioada germinală.

Perioada embrionară:

Se întinde pe parcursul dezvoltării prenatale din săptămâna a doua până în săpt. 8, 12. Aceste
variațiuni sunt date de variabilitatea în dezvoltarea intrauterină și osificare.

Se sfârșește dla prima osificare. E etapa primei diferențieri celulare care favorizează formarea
organelor vitale./ organogeneza.
Procesele dezvoltării organelor noastre sunt:

Plierea / implicată în formarea feței

Diferențierea celulară / implicată în formarea organelor celulare

Moartea celulară / dispare pielea dintre degete

Este o perioadă de mare vulnerabilitate.

1 din 6 embrioni trec de săpt. 8.

1 cm. Lungime

La finalul perioadei embrionare embrionul Are 3 cm și 20 grame.

Din trofoblast se formează o serie de organe protectoare / placenta.

Placenta permite schimbul de oxigen și produși de catabolism între embrion și mamă.

Cordonul ombilical leagă placenta de embrion.

Sacul amniotic – o pungă de fluid care înconjoară embrionul și are rolul de a absorbi șocurile
mecanice. Protejează fătul de eventuale șocuri.

Factorii teratogeni: sunt factorii de mediu care pot avea o influență negativă asupra dezvoltării
intrauterine.

Pentru a putea cuantifica impactul acestor factori, trebuie identificat momentul în care ei acționează
în timpul sarcinii. Efectele cele mai grave au loc în primele 2 săptămâni de la concepție.

Susceptibilitate la factorii teratogeni

Factorii teratogeni au uneori efecte întârziate asupra dezvoltării.

Impactul asupra dezvoltării depinde de doza la care este supus organismul. Cantitatea de factor
teratogen

Depinde și de diferențele individuale în funcție de vârsta mamei care este un factor moderator.

Ex de factori teratogeni: droguri, poluare, plumb, mercur/compuși chimici. Interzis consumul de

pește.;

Diferite tulburări ale mamei.

Sindromul morții infantile. Moartea sugarului 0/1 ani. Cauze: fumatul în timpul sarcinii.
După trei săptămâni se dezvoltă structura trilaminară a blastocistului și începe să se formeze tubul
neural. Embrionul se diferențiază în ectodern, mezodern și endodern.

Din ectoderm se formează unghiile, pielea, măduva spinării.

Endodernul din care se dezvoltă aparatul digestiv, ficatul, pancreasul, glandele salivare, celulele
gonadale și aparatul respirator.

Mezodernul /aparatul circulator, excretor, musculator și osos.

Ectoderm-organe senzoriale, epidermă, dinți, piele, măduva spinării.

La 4 săptămâni embrionul are ap. 1 cm lungime și crește aprox. 1 milimetru pe zi.

În acest moment tubul neural se închide și se formează creierul. Încep să se formeze ochii și organele
feței. Inima începe să bată cu 65 bătăi pe minut.

Se formează un sistem circulator primar / artere, vene. Se formează tubul digestiv, ficatul, rinichii.

La 5 săptămâni apar mugurii mâinilor și picioarelor.

La 7 săpt se dezvoltă structurile faciale. Pot apărea defecte.

La 8 săpt embrionul are 3 cm și 30 grame.

Corpul - e acoperit cu un strat subțire de piele. Sistemul nervos începe a coordona activitatea
organelor interne.

Inima bate ritmic. Stomacul produce sucul digestiv etc.

Sfârșitul perioadei embrionare. Prima osificare.

Perioada fetală 8 /12 săpt până la naștere.

Rata de creștere este cea mai mare.

3 luni=20 grame. Corpul mult mai dezvoltat, sexul poate fi determinat.

La 4 luni 25 cm. Ap. 200 grame.

Păr. Execută mișcări rudimentare.mn

Curs IV. (am întârziat)

5 luni- 350-450 grame

Formarea unei individualități primare. Apare paternul somn-veghe. Activitate motorie intensă

I se pot auzi bătăile inimii.

Se dezvoltă glandele sudoripare și sebaceie.

Corpul este acoperit de lanugo /păr

Eliminat prin luna a 7 , 8

Sistemul respirator nu poate susține procesul respirației înafara organismului.

La 20 săpt. Femeia percepe primele mișcări ale fătului. Are loc mielinizarea. Încep mișcările globilor
oculari, cresc părul, unghiile.

La șase luni 23,24 săpt, putem vb de o vârstă limită a viabilității. Se dezvoltă plămânii. Încep mișcările
respiratorii / resp. Devine regulată. Schimbul de oxigen apare prin placentă.

Ochii sunt dezvoltați aproape complet, sacade oculare. Retina este incomplet dezvoltată, risc de
retinopatie.

La 7 luni, 40 cm. 1 kilogram până la 1,700 kg.

Ăîr capilar.zâmbetul reflexca precursor pentru zâmbetul social.

Reciprocitate emoțională

Reflexul de a păși./mers

La 8 luni 45,50 cm, 2 kg 700, 3 kg.

Stratul de grăsime crește, îi permite ajustarea la temperaturi scăzute.

La nouă luni cu o săpt înainte de naștere, fătul încetează să mai crească.

La naștere 50 cm și 3 kg.

Învățarea fetală: este o primă formă de învățare a sistemului cognitiv uman.

Percepția stimulilor vizuali.

Sensibilitate auditivă este funcțională din luna a șasea. Mediul intrauterin este populat de sunete
joase și medii.
Caracteristici ritmice și melodice.
Recunoaștere

Sensibilitatea cutanată. Receptori tactili funcționali/săpt 7. În zona gurii

La 32 săpt.Întregul corp este dotat cu receptori tactili.
Sensibilitatea dureroasă
Sistemele chimice sunt dezvoltate .

O sensibilitate acută
Din săpt. 25
Sens. Gustativă se dezv în săpt. 7.

Nașterea

Are trei faze:

Dilatarea, între 12 și 24 ore. Presupune contracția uterului mărirea cervixului
Nașterea propriuzisă-o oră, 1.30.
Se ilimină cordonul ombilical și placenta. Câteva minute
Pot apărea probleme dacă nașterea e prea rapidă. / risc de hemoragie cerebrală sau oxigen
insuficient pt nonnăscut.
Risc de anoxie, dacă nașterea e prea lentă.

Curs V.
Profilul de dezvoltare a nonnăscutului

Prima lună de viață

Psihologia Contemporană a dezvoltării susține că nounăscutul apare cu o capacitate integrală de

percepere senzorială. Dezvoltarea perceptuală se produce înaintea dezvoltării motorii.

Dezvoltare cognitivă=a lucra cu stimuli vizuali și auditivi.

Ciclurile de somn-veghe sunt scurte.

Stări:

Somn, plâns stare de veghe.

Stările fătului influențează capacitatea de învățare și de interacțiune cu mediu.

Stare de somn activ sau rem

Veghea calmă. Ochi larg deschiși, nemișcare, ritm cardiac regulat. Important pt învățare, hrănire.

Veghe activă/mișcare. Șanse reduse de interacțiune.

Somnolența.

Somn rem – dezvoltare cerebrală. Cortexul cerebral e necesar să fie stimulat. Teoria auttostimulării.
Autostimulation rem

Reușesc să moduleze stările, trecere ușoară de la una la alta

Capacitatea de a ...

Să-și mențină ciclurile de somn, să-și mențină starea de somn și să se trezească pentru a-și exprima
nevoile prin plâns.

Conștiință de sine minimală/sine ecologic. Nounăscutul are o trăire subiectivă, nu răspunde automat
la stimulare. Capacitatea de a manifesta trăire subiectivă

-Plânsul contagios. Reacție de distres vocal, facial sau fiziologic la plânsul unui ton specific.

Dezvoltarea motorie:

Reflexe

Comportamente automate, precablate, care îi permit copilului să reacționeze adaptat la un stimul.

Reflexul moro, reflexul de orientare sau druting, ref. Babinski, reflexul de a merge, reflexul de înot.
Dispar după primul an de viață

Se păstrează tușit, strănutat, retragere, etc.

Moro – se activează în momentul în care mimăm pierderea echilibrului

Ritin orientare – când este atins în jurul gurii își îndreaptă capul în direcția stimulării.

Bakinsk – se flexează talpa când este atinsă.

Ref. De mers dispare la 2 luni și reapare la anumite contexte.

Acționează și în scop orientativ. Se uită la o mână când aceasta este orientată dinspre corp spre
exterior. Pentru a prinde obiectul

Dezvoltarea cognitivă

Are preferințe vizuale. Preferă fețele umane, vocile umane, limbajul, stimuli în mișcare. Are funcție
adaptativă a detecta mișcarea.

Preferința vizuală pt orice configurație care respectă proprietățile specifice feței umane.

Simetria sus/jos

Relația de congruență spațială forma conturului extern, distribuție internă

Există sensibilitate pt fețele umane care privesc și au contact vizual.

Permite învățarea preferențială a informațiilor despre fețe. distincția fețelor cunoscute de cele
necunoscute.

Identificarea feței materne

Abilitățile de categorizare Dezvoltarea atașamentului. Relațiile de attașament – primii 3 ani

dependență totală; reprezintă contrxtul dezvoltării ulterioare ale copilului.

Atașamentul=legătura emoțională de lungă durată cu cel puțin un individ care devine figură de
referință/atașament. Părinte sau persoană care e cea mai apropiată de copil și se ocupă de îngrijirea
sa.

Suntem predispuși biologic să dezvoltăm atașamente. Abilități înăscute ce ne orientează spre

anumite figuri, / zâmbet reflex, capacitatea de a discrimina.

E important ca figura de atașament să ofere copilului un sentiment de securitate prin

comportamentele pe care le realizează în raport cu el.

Două abilități esențiale: capacitatea de a citi semnale, pt a putea răspunde prompt și acurat nevoilor
copilului.
Explorarea

Axe ale atașamentului:

Preatașament, de la naștere până în săpt. 6

Fătul produce semnale care îl aduc în proximitatea celorlalți. Trăiește confort în interacțiune. Plânsul,
zâmbetul reflex, orientarea spre fețele oamenilor.

Atașamentul în formare / 6 săpt, 6,8 luni. Anxietate de separare, răspunde preferențial la persoane
familiare, frica de străini.

Atașament evident=în primul an de viață, spre sfârșit. Manifestă protest sau distres la separare, caută
compania părinților..

Faza de relații reciproce:

Copiii au un rol activ în dezvoltarea relațiilor. Parteneriat orientat către scop. 2 ani.

Relațiile timpurii de atașament influențează relațiile viitoare ale persoanei. Modelul intern de lucru:

Se referă la o reprezentare mentală pe care copilul și-o formează, ce cuprinde sinele, figura de
atașament și relația cu aceasta.

(gramatica implicită)

Atașament securizant: copilul folosește adultul ca bază pentru explorare.

Atașament rezistent

Atașament evitant/anxios

Atașamentul dezorganizat

Curs VI.
Dezvoltarea cognitivă 1 an

Învățarea statistică se referă la capacitatea sistemului cognitiv de a putea extrage anumite

regularități, paternuri care par să se repete la nivelul imputului senzorial. Vizual/auditiv. Această
formă primară de învățare este prezentă în dezvoltarea umană extrem de timpuriu.

Învățare implicită / presupune detectarea regularităților statistice din imputul senzorial.

Învățarea statistică stă la baza învățării limbajului.

Încă de la naștere, bebelușii pot face distincția între formele geometrice închise și deschise.

La câteva zile de la naștere, are loc învățarea unor stimuli vizuali prezentați continuu.

Învățarea vizuală implicită se referă la capacitatea noastră de a grupa, a categoriza acele obiecte care
par a avea un element comun.

Categorizare perceptivă – prezentă începând de la 3, 4 luni. / formă primară de categorizare.

Sistemul cognitiv încă de la naștere, tratează stimulii vizuali și auditivi în mod categorial, cu condiția
ca aceste proprietăți per ceptuale să fie suficient de pregnante.

Stimuli vizuali și auditivi care au proprietăți perceptuale suficient de pregnante.

Abilitatea de a categoriza obiectele / economie cognitivă.

Pe parcursul primului an de viață la nivel cognitiv se dezvoltă abilități în raport cu percepția

obiectelor din mediu și percepția perrsoanei.

Percepția obiectului și permanența acestuia. Piaget / până la 4, 8 luni copilul nu are permanență
obiectului. Explicație, pe baza comportamentului de căutare lipsă.Abilități motorii/ inferență
irelevantă.

Eroarea A non B Copilul nu are achiziționat conceptul de permanență a obiectului.

Studii postpiagetiene:

Paradigma violării expectanței. Permanența obiectului poate fi concepută de bebeluși, dacă este
explorată perceptiv, nu motor. .

Principii / paradigma violării expectanțelor:

Dacă sistemul cognitiv percepe că ceva din realitatea fizică violează legile fizice, apare
comportamentul de surprindere. Acordă atenție evenimentului imposibil.v

Faza de habituare/învățare. Utilizarea stimuli în mișcare.

Faza B, se pune un obstacol.

În faza C, familiarizarea cu obiectul posibil/nu se poate mișca datorită obstacolului.

Sistemul cognitiv Utilizează

Principiul coeziunii

Continuității spațio-temporale

Contactului dintre obiecte.

Permit să selecteze realitatea în unități distincte, discrete și delimitate de fundal.

Prin. Coeziunii: Obiectele sunt formate din părți organizate într-un întreg.

Continuității sp/temp: ob. continuă să existe în spațiu și timp.

Continuitate Între obiecte diferite:

Bebelușii pot extrage coeziunea și continuitate. Sunt esențiale pentru înțelegerea permanenței
obiectelor. Bebelușii înțeleg aceste principii raportate la obiectele în mișcare, nu și pe cele statice.

Contactului între obiecte:

Achiziționează cunoștințe despre gravitație în jur de 3 luni.

Activitatea eeg în banda gama la nivelul lobilor temporali este f intensă în timpul ocluzării obiectelor
la copiii de 6 luni.

Eroarea a non b / imaturitatea la nivel cerebral a cortexului dorsolateral prefrontal /resp. De

controlul inhibitor, funcționare executivă.

Percepția persoanei și a permanenței: Abilități: Abilitatea de a detecta contingența....

La baza înțelegerii permanenței persoanei stau 3 abilități:

Detecția contingenței, distinncția obiecte/persoane și percepția intenționalității persoanelor.

Detecția contingenței: A avea o percepție primară asupra sinelui, și a putea detecta contingența între
comportamentul propriu și răspunsul la mediu.

Condiționare

Contingența întreruptă/emoționalitate negativă.

Contingența răspunsurilor sociale.

Sensibilitate / preferința pentru contingența familiară. Nnivel optim subiectiv de contingență.

Sensibilitatea la regularitățile și structura protoconversațiilor cu adulții.

Secvența de interacțiune bebeluș/adult gângurește/verbalizează.

Distincția pers/obiecte:

Comportamente diferite când un obiect dispare/a întinde mâna, când o persoană dispare/a vocaliza.

La 6 luni/surpriză dacă un obiect se deplasează, dar nu și când o persoană se deplasează.

La 6 luni, când o pers. vorbește, bebelușul se așteapptă ca ținta să fie o pers. și nu un obiect.

Curs VII.
Abilitatea de exprimare a emoțiilor

La naștere=capacitate de exprimare a interesului și a plăcerii. / emoții pozitive.

Bucuria/zâmbet reflex. Zâmbet social/6, 8 săpt. Direcționat către ceilalți.

6/7 luni / zâmbet preferențial /persoanelor familiare.

3 luni / râs zgomotos, zâmbet larg

Sfârșit 1 an/din ce în ce mai activ în raport cu inițiativele de provocare al râsului celorlalți.

Emoții negative:

La naștere/un distres generalizat, nediferențiat;

Pe parc. Primului an, distresul se va traduce în emoții negative specifice.

2 luni / apar expresii faciale de furie și tristețe, posibil de diferențiat doar în unele contexte de
distresul asociat durerii.Frica apare în jur de 6,7 luni / în relația cu persoane nefamiliare.

Se intensifică pe parc. Primului an și persistă până în jur de 2 ani

Diferențe interindividuale privind intensitatea manifestării emoții, latența, capacitatea de

autoreglare.

Frica de jucării impredictibile

De câini

Sunete puternice

Lumini intense.

De înălțime

Percepția adâncimii
Dezvoltarea cortexului

Teoria emoțiilor distincte

Recunoașterea emoțiilor

5 luni/ a recunoaște rousal emoțional pozitiv, negativ în cazul pers. familiare.

5/7 luni-recunoașterea – la adulți sau copii necunoscuți.

referențierea socială / a căuta indicii în ton, în expr. emoțională pt. a dezambiguiza o situație nouă /
incertă.

Tranziție între reglare de către adult/3,4 luni /autoreglare.

Curs VIII.
Dezvoltarea motorie și socioemoțională 1/3 ani

Tema centrală, dezvoltarea autonomiei

Abilități motorii / merge independent, ...

Dorința de a explora

Distresul

Anxietatea de străini

Anxietate de separare și protecție 13 luni / se diminuează spre 2 ani.

Se dezvoltă conștiința de sine / recunoașterea în oglindă, abilitatea de a se raporta la sine însuși.

Abilitatea de a diferenția între noi și ceilalți

Percepția asupra perspectivei celuilalt. 2 ani

Convingeriledespre o situație ne influențează acțiunile. 3 ani.

Precursori ale conștientizării:

Conștientizarea propriei autonomii /3, 4 luni.

Curs IX.

Dezvoltarea cognitivă 1/3 ani

Dezvoltarea simbolică

Intenționalitatea simbolului

Capacitatea de simbolizare permite creearea unor reprezentări simbolice de către copil.

Jocul simbolic /capacitatea de a utiliza un anumit obiect pt a reprezenta ceva din realitate / atelefon
banana pentru telefon.

Desenul

Înțelegerea simbolurilor produse de altă persoană.

Alfabetizarea emergentă / utilizarea timpurie a cărților.

Dezvoltarea simbolurilor Nonlingvistice:

2D: fotografiile, hărțile...

Simbolurile 3D. Obiectele miniaturale.

2D: 9 luni / explorarea senzorială a pozelor.

18 /24 luni /percepția simbolurilor.

30 luni / folosesc imagine ca sursă de informare despre lume.

Condiția abstractă: diferențe semnificative între copiii cu dezvoltare tipică și autiști

Condiția realistă, rezultate similare.

Copii normali/ghidați de intenționalitatea celui care desenează

Cop. Cu autism /ghidați de similitudinea perceptivă.

2/4 2/2 ani jumătate

3D:

Erori de scalare: se referă la acțiuni imposibile pe care copiii încearcă să le realizeze datorită
diferențelor extreme dintre mărimea obiectelor sau entităților implicate.

Ipoteza reprezentării duale

Un obiect miniatural pt copil are atât o reprezentare a realității exterioare a unui obiect, cât și un
obiect însine

Între 2, 3 ani înțelegerea simbolurilor 2D și 3D este parțială.

Teoria minții

Implicațiile dezvoltării simbolice asupra dezvoltării tehnologiei

Teoria minții / cunoștințele pe care le avem despre funcționarea proprie și a celorlalți.

Interpretarea comportamentelor celorlalți pe baza stărilor mentale din spatele acțiunii/abilitatea de

a mentaliza

2 ani/înțeleg că dorințele și plăcerile sunt diferite de la o persoană la alta

Lq 3 ani înțeleg că dorințele influențează acțiunile, dar nu înțeleg credințele false.

La 5 ani înțeleg credințele false.

Credințele false reprezintă abilitatea de a înțelege că ceilalți pot deține și se pot comporta conform
unor credințe care sunt contrare lucrurilor pe care copilul le știe despre realitate.

Curs X.

Temperamentul

Fundamentare neurobiologică

Diferențe interindividuale timpurii

Componenta dinamico-energetică a personalității.

Temperamentul / diferențele interindividuale constituționale.

Emoții, comportamente, reactivitate emoțioală

Dimensiunea de autoreglare:

Măsura în care persoana este capabilă de a utiliza mecanismele atenționale pentru a-și modula
reactivitatea.

Inhibiția comportamentală / timiditate extremă. Observată prin frică și evitare în situații

nefamiliare. / trăsătuură detectată timpuriu în dezvoltare.

Rousal ridicat la nivelul axei limbige și vegetativ simpatice.

Susceptibilitate diferențiată

Gradul de potrivire dintre trăsăturile temperamentale și mediu

Minimalizare

Între trăsăturile temperamentale și parenting există o relație bidirecțională.

Autoreglarea/ procesele pe care le implicăm ptt a ne regla reactivitatea. Pornesc de la nivel neuronal
sau nivel comportamental. Care modulează reactivitatea.

Control voluntar

Emerge la sfârșitului 1 an de viață

Distragerea atenției face parte din strategiile de control voluntar.

Controlul voluntar presupune capacitatea de inhibiție a unui răspuns dominant pt a putea executa un
altul ce este subdominant mai adaptativ.

Capacitatea de a planifica și a detecta / rezolva conflicte. Cognitive.

3 sistteme atenționale

Alertă, orientare, executivă.

Traseu ontogenetic:

Atenția executivă intră în funcție 9, 10 luni.

Curs XI.

Dezvoltarea fizică și cognitivă la vârsta preșcolară

Dezv. fizică

Are un ritm mult mai lent comp. cu per. anterioară.

Crește în înălțime ap. 7 cm pe an. Conformații la nivelul corpului

2 kg pe an.

Cantitaea și calitatea alimentației

Dezv. senzorială. La 4 ani se atinge acuitatea vizuală maximă/ percepția detaliilor. Se menține până
5,6 ani un deficit vizual de aproape.

Abilitățile motorii grosiere cunosc o dezvoltare accentuată în această perioadă. La 3 ani, preșcolarul
întâmpină dificultăți din a se opri brusc dintr-o activitate. Poate alterna treptele când urcă sau
coboară. Pot sări într-un picior cu salturi neregulate.

La 4 ani/mai ușoară oprirea;

Poate sări într-un picior 4/ 6 trepte.

Pot coborî o scară lungă fără ajutor.

La nivelul abilităților motorii fine/membre superioare se observă progrese / coordonarea mâinilor.

Abilitățile de autoîngrijire.

Dezv. ab. Fine este condiționată de dezvoltarea musculaturii și de maturizarea cerebrală.

Apar modificări la nivelul organilor interne. / lungirea traheei;

Crește volumul vezicii urinare, dispariția enurezisului nocturn, controlul micțiunii.

Creșterea volumului intestinelor;

Are loc o reglare mai bună a temperaturii corpului.

Creșterea imunității
Bolile copilăriei.

Impactul modificărilor fizice asupra devoltării sinelui. Devin conștienți de propriul sine fizic.

Sine multidimensional.Se dezvoltă elementele evaluative ale sinelui/precursori ai stimei de sine.

Bolile copilăriei au un impact ăpzitiv asupra conștientăzării propriului corp/senzații corporale.

Impact pozitiv asupra sentimentului de competență/autoeficacitate.

Asupra dezvoltării empatiei.

Dezvoltarea cognitivă:

Capacitatea de organizare a cunoștințelor

Mai multe forme de organizare a cunoștințelor:

Scenariile cognitive, narațiunilr, conceptele/categoriile și teoriile.

Scenarii/:

Se referă la organizarea cunoștințelor care sunt specifice anumitor situații. Sunt epetitive, aplicabile
într-un anumit context. Euristică

Înțelegerea secvențialității evenimantelor. Predicție, siguranță, senzație de confort.

Presupun reprezntarea evenimentelor

Lipsește specificitateaOferă organizare spațio-temporală și cauzală a cunoștințelor.

Funcții: Structurează f mult experiența/stabilitate/controlabilitate. Rutină

Facilitaeză interacțiunea socială/comunicarea.

Jocul simbolic.

Narațiunile:

Temă, personaje/ intenționalitate

O formă de organizare a cunoștințelor accesibilă

Propensiunea sistemului cognitiv de a-și organiza cunoștințele pe baza unor povești.

La 4 ani relatează dezordonat

5 ani/firul narativ e coerent/nu poate relata concluzii

6 ani / relatări similare unui adult.

Tind să relateze mult mai coerent/extensiv evenimente cu inpat negativ.

Explicație, reacția părinților care tind să elaboreze mai multe eplicații de natură cauzală

Îl ajută pentru că reconstruiește sensul evenimentelor.

Troriile:

Modul în care se orgznizează informația în sist. Cog. Al preșcolarilor apelând la teorii, se raportează la
domenii specifice.

Teorii naive

Explicarea experiențelor

Teoriile naive ale copiilor sunt asemănătoare teoriilor științifice.

Ipoteze explicative

Derivă din asuncții generale/teoretice. Ipotezele sunt supuse testării.

Orice teorie are o anumită ontologie specifică /anumite unități fundamentle.

Trei elemente:

Ontologie specifică

Proncipiile fundamentale prin care sunt explicate diversele fenomene.

Existența unor evenimente observabile care sunt explicate prin postularea unor cauze
nonobservabile.

3 tipuri de teorii naive:

Fizica naivă /le formulează în raport cu timpul, spațiul, mișcarea, gravitația.

Biologia naivă/ cunoștințe despre creșterea biologică, ereditate, regenerare.

Psihologia naivă / Cunoștințele pe care le au despre intenționalitatea celorlalți, despre stările

mentale proprii și ale celorlalți.

Biologia naivă:

Teoria lumii vii. Cunoștințe despre creștere, mișcare, ereditate, boală.

Înțeleg că creșterea e ireversibilă.

Că doar unele organisme cresc.

Au dificultăți în înțelegerea secvențialității între creștere, îmbătrânire, moarte.

Creșterea este produsul unor fenomene interne, nonobservabile.

În raport cu regenerarea, înțele că plantele și animalele, dar nu și obiectele pot reveniîn virtutea unor
procese interne anterioare.

La nivel de ereditate înțeleg că pisicile au pisicuțe/ că un iepure crescut de maimuțe continuă să

mănânce morcovi, nu banane.

Curs XII.
Dezvottarea școlară mică

Abilități relevante pentru adaptarea la contextul școlar:

Funcțiile executive

Amânarea recompensei

Flexibilitate cog.

Inhibiție comportamentală

Actualizare

Contextul social:

Competiția

Focalizarea pe sarcină, eliminarea distractorilor

Învățare autodirecționată

Inhibiția cognitivă / abilitatea de a ne regla emoțiile

Plasticitate / pot fi modificate

Strategii de memorare. 7 ani/nu sunt utilizate spontan

9/10 ani se diferențiază sarcinile în funcție de dificultate

Alocă timp egal tuturor materialelor, indiferent de nivelul de dificultate.

10, 11 ani alocă resurse diferite în funcție de nivelul de dificultate al sarcinii. Se dezvoltă abilitățile
metacognitive.

Experimentează strategii noi și când cele actuale funcționează.

Se dezv. abilitatea de a utiliza eficient din ce în ce mai multe strategii de memorare.

Selectează informațiile relevante.

Rețin mai ușor inf. familiare decât cele nefamiliare.

Dezv emoțională și socială

Se descriu pe baza unor trăsături psihologice, comparativ.. înainte se descriau pe baza unor
comportamente specifice disparate.

Devin mai realișii;

Apare sinele social

Ultimul curs și seminarii lipsă...