ROMANIAN JOURNAL

OF PSYCHOLOGICAL STUDIES
HYPERION UNIVERSITY
www.hyperion.ro

REFERAT LA DISCIPLINA
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE IN PSIHOLOGIE

SABIE STEFAN ADRIAN

Hyperion University, Faculty of Psychology and Educational Sciences
Department of Psychology

Abstract
Cercetarea isi propune sa studieze relatia dintre anxietatea de testare, sub efectul
moderator al parintilor si performantele scolare ale copilului. Studiile ce includ profesori
si părinţi au relevant ca aşteptările înalte din partea acestora pot influenta anxietatea de
testare a copiilor.

ANXIETATEA DE TESTARE SI PERFORMANTA

SCOLARA LA ELEVI

1. INTRODUCERE

Pentru studiul de fata intrebarea de la care am pornit este “de ce unii copii sunt
mai anxiosi la testele scolare, ce anume influenteaza gradul de anxietate al
copilului si care sunt efectele acesteia asupra rezultatelor scolare”.
Studiind articole de specialitate, am constatat ca anxietatea de testare este
determinata de mai multi factori, printre care si asteptarile parintilor ca factor
social de influenta.
Se stie ca un copil este modelat in primul rand de parinti si de aceea asteptarile
si exigenta lor fata de performantele acestuia vor influenta major raportarea
copilului la testele de achizitie scolara.
Cercetarea isi propune sa studieze relatia dintre anxietatea de testare, sub efectul
moderator al parintilor si performantele scolare ale copilului.

2. SUPORT TEORETIC AL CERCETARII

Autor: SABIE STEFAN ADRIAN

E-mail address: cod_rap@yahoo.com
 Author – Romanian Journal of Psychological Studies, Hyperion University

Anxietatea este un termen ce semnifică modificări specifice la patru nivele:

subiectiv, cognitiv, comportamental şi biologic/fiziologic.
Anxietatea de testare, ca forma a anxietăţii generalizate, interferează cu
performanta şcolara prin însăşi simptomele ei.
In 1972 Spielberg făcea distincţie intre starea de anxietate si anxietatea ca
trăsătură. Starea de anxietate este tranzitorie si se manifesta ca o experienta
emoţional neplăcuta ce apare in situaţii de ameninţare sau pericol. O evaluare
cognitiva a ameninţării este o condiţie prealabila pentru experimentarea acestei
emoţii. Anxietatea ca trăsătura, pe de alta parte, reflecta existent unei diferenţe
stabile in tendinţele de răspuns cu stare de anxietate in anticiparea situaţiilor
ameninţătoare si este o trăsătură a personalităţii individului.
Nivelurile ridicate de anxietate de testare sunt asociate cu rezultate negative,
inclusiv de performanta, afectarea sarcinilor de învăţare si reutilizare, măsurarea
achiziţiilor si evaluări intelectuale (Hembree, 1988; Zeidner, 1998).
Spielberg, împreună cu R.L. Gorsuch, and R.E. Lushene, au creat, pentru a
măsura cele 2 concepte distincte, anxietatea ca stare si anxietatea ca si trăsătura de
personalitate, un instrument numit : State Trait Anxiety Inventory (STAI), ce face
distincţia intre cronic si caracterial.
Zeidner in 1997 a propus in schimb un model integrative tranzacţional al
anxietăţii, care ia in considerare impactul dintre persoana, sarcina si situaţie, mai
degrabă decât sa se concentreze exclusiv pe factorii specifici persoanei. Astfel ,
modelul propus de el are in vedere factorii specifici sarcinii, cum ar fi: dificultatea
testului, atmosfera testării, caracteristicile examinatorului, prezenta limitărilor de
timp, modul de administrare, si factori personali ca: anxietatea de testare ca trăsătura,
autoeficacitatea, abilităţile şcolare, experientele la teste si nevoia de realizare, toate
influenţând răspunsul individului la situaţia de testare.
Recent Lowe si colegii (2008) au dezvoltat acest model al lui Zeidner
folosind cadrul bio psihosocial, aducând component ca factorii sociali: cum sunt
şcolile, părinţii, familiile, dar si factori biologi (fiziologici), cognitivi si
comportamentali, in influenţarea anxietăţii de testare.
Indiferent de modul de abordare si definire al anxietăţii la testare aceasta
este asociata cu influenţarea semnificativa a performantei in evaluările academice,
note scăzute, scăderea motivaţiei si creşterea stresului (Cizek & Berg, 2006;
Hembree, 1988, Zeidner, 1998).
Anxietatea la testare este cuprinsa in reacţii psihologice, fiziologice si
comportamentale ce apar in asociere cu îngrijorarea cu privire la rezultatele negative
si de eşec ori slabe performante in situaţii de evaluare (Zeidner).
Aşadar anxietatea de testare deriva dintr-un proces anticipatoriu a
rezultatelor si presiunea competiţiei . Aşa cum spunea Seymour Sarason (1959) “
trăim într-o conştiinţa si o cultura a testelor in care vieţile oamenilor sunt in parte
determinate de performantele la teste”(p26).
 Author – Romanian Journal of Psychological Studies, Hyperion University

Performanta şcolara se măsoară prin notare in urma evaluării si reflecta

gradul de asimilare/achiziţie al cunoştinţelor de către elev.
In cazul părinţilor ce aplica pedepse pentru performante slabe , pedepsele
pot interveni in apariţia anxietăţii pe principiul reflexului condiţionat.

3. IPOTEZELE CERCETARII

Prin însăşi manifestările anxietăţii de testare (dificultăţi de concentrare,

oboseala, tulburări de somn), se poate presupune ca aceasta va interfera cu susţinerea
testului si implicit cu rezultatul obţinut.

Ipoteza 1: Anxietatea de testare corelează negativ cu performantele şcolare.

Aşteptările părinţilor si atitudinea lor fata de activitatea şcolara a copilului au ca efect
modificarea relaţiei dintre anxietate si performanta la teste. In aceasta viziune ne
putem aştepta ca expectantele părinţilor si atitudinea lor fata de şcoala sa joace rol
moderator.

Ipoteza 2: Expectantele educaţionale ale părinţilor fata de şcoala afectează

intensitatea relaţie dintre anxietatea de testare si performanta şcolară.

Ipoteza 3: Anxietatea de performanta si performantele corelează pozitiv cu

condiţionarea de tip punitiv a elevilor de către părinţii cu expectante şcolare ridicate.

4. METODA CERCETARII

Am optat pentru un model de cercetare experimental corelaţional .

Intenţionez sa aplic un model unifactorial.
Datele obţinute le voi compara atât intre subiecţi din loturi diferite
(intersubiect) cat si intrasubiect ( la studiul 3).
La studiul 2 am optat pentru un studiu unifactorial transversal (pe durata
unei luni de zile).
• Variabila independeta: anxietatea de testare
• Variabila dependenta: performantele şcolare
• Variabila moderatoare: expectantele părinţilor

Studiul 1: Se vor chestiona copii de la cele 4 scoli daca sunt pedepsiţi de

către părinţii pentru note slabe. Pe baza chestionarului vor fi împărţiţi in 2 populaţii:
 Author – Romanian Journal of Psychological Studies, Hyperion University

Grupul 1: elevi care nu au fost niciodată pedepsiţi pentru rezultate şcolare si Grupul
2: cei care sunt in mod curent pedepsiţi. Din fiecare populaţie se vor alege in mod
aleatoriu cate 30 elevi pentru fiecare scoală. Copii selectaţi vor fi anunţaţi ca a doua
zi vor susţine un test la matematica, iar la ora stabilita înaintea testului se vor aplica
testul Taylor al anxietăţii manifestate.
Studiul 2: In clasele de elita ale fiecărei scoli (cu multi elevi olimpici) li se
vor aplica părinţilor chestionare de expectante. Vor fi selectaţi primii 30 părinţi, cu
scoruri maxime in ceea ce priveşte expectanta de la fiecare scoală, rezultând astfel 3
eşantioane de cate 30 cupluri: părinte-copil. Li se cere părinţilor selectati ca pe o
perioada de o luna de zile să-şi laude si să-şi încurajeze copii indiferent de rezultat.
In paralel copii vor fi anunţaţi ca li se vor da teste săptămânale la matematica
pe o perioada de o luna, si li se vor aplica un prim chestionar: urmând ca apoi
săptămânal, timp de o luna, in ziua de joi, sa li se aplice acestora testul de anxietate
urmat de testul la matematica, in total rezultând 5 seturi de teste anxietate.
Studiul 3: Se vor alege aleatori cate 2 grupe de cate 30 copii de la fiecare
scoală. Copii din ambele grupe vor fi anunţaţi ca urmează sa susţină un test la
matematica dar mai întâi vor complete un chestionar si apoi vor viziona un film.
Grupul 1: Elevii vor complete chestionarul de anxietate Taylor si apoi fi
pusi sa vizioneze un film in care un copil este pedepsit de părinţi.
Grupul 2: Elevii vor complete chestionarul de anxietate Taylor si apoi li se
vor pune spre vizionare un film in care copilul este încurajat si susţinut de părinţi.
După vizionare se vor aplica chestionare de anxietate si apoi vor susţine
testul la matematica.

4.1 INSTRUMENTE FOLOSITE IN CERCETARE

Chestionar ce măsoară expectantele educaţionale ale părinţilor in raport cu

afirmaţiile: Este important ca fiul/fiica mea sa se descurce bine la scoala, sa meargă
la liceu de prestigiu si apoi o facultate renumita, sa ia nota maxima aproape tot
timpul, sa fie cel/cea mai bun/a elev/a. Scala utilizata are 5 punte, 5-dezacord
puternic, 4-dezacord, 3-nu stiu, 2 de acord, 1-acord puternic.
Testul Taylor al anxietăţii manifestate
Corectarea si notarea testelor şcolare se va face de către o comisie formata
din profesorii de matematica ce predau la fiecare din cele 4 scoli.
Ca instrumente de prelucrare a datelor culese se vor utiliza o serie de
proceduri statistice cuprinse în programul informatizat SPSS.

4.2 LOTUL DE SUBIECTI

Populaţia – elevi de şcoala generala intre 13 si 14 ani (clasa a VIII-a), aleşi

aleatoriu de la 4 scoli din sector si părinţii unora dintre ei. Volumul total de subiecţi
va fi de 720, dintre care 120 părinţi ai copiilor selectaţi in eşantioane si 600 elevi.
 Author – Romanian Journal of Psychological Studies, Hyperion University

Pentru primul studiu, din totalul elevilor de clasa a VIII-a vor fi selectaţi 240
elevi, cate 60 de la fiecare scoală, împărţiţi in 2 categorii: Grupul 1, cei care nu au
fost niciodată pedepsiţi (30 elevi), si Grupul 2: cei care sunt pedepsiţi pentru rezultate
şcolare (30 elevi), rezultând 4 grupe de tip 1 si 4 grupe de tip 2.
Pentru studiul 2: grupuri de cate 30 perechi părinţi cu expectante
educaţionale ridicate si copii lor (30 elevi ) pentru fiecare scoală, rezultând 4 loturi
formate in total din 120 părinţi si 120 copii.
Pentru studiul 3: cate 2 grupe de cate 30 elevi aleşi aleatoriu din fiecare
scoală, in total 240 elevi.

5. REZULTATE

Cercetarile efectuate anterior sugereaza o corelatie pozitiva intre

expectantele parintilor si anxietatea de testare resimtita de copii.
Studiile ce includ profesori si părinţi au relevant ca aşteptările înalte din
partea acestora pot influenta anxietatea de testare a copiilor. Profesorii de la o şcoală
implicata într-un proces de evaluare ce avea ca rezultat posibile tăieri de fonduri au
descris ca presiunea simţita in ceea ce priveşte rezultatele elevilor si anxietatea
evaluării lor a fost transferată si elevilor ca îngrijorare pentru test si consecinţe.
Similar, desi părinţii raportaseră credinţe pozitive despre utilitatea testului
ei au raportat ca nivelul de anxietate si nervozitatea experimentate de copii lor erau
ridicate înaintea testului si ei exprimau dezamăgire după ce auzeau cum au fost notati
(Barksdale-Land and Thomas 2000).
Intr-un studiu efectuat in Ghana, unde pedepsele corporale in sala de clasa
sunt admise, s-a constat ca ar putea exista diferente intre nivelul de anxietate al
elevilor care primeau pedepse corporale fata de cei care nu erau pedepsiti, dar
diferenta nu este semnificativa statistic (Kingsley, N. 2013).

BIBLIOGRAFIE

Barksdale-Ladd, M. A., & Thomas, K. F. (2000). What's at stake in high-stakes

testing: Teachers and parents speak out. Journal of Teacher Education, 51, 384-397.
 Author – Romanian Journal of Psychological Studies, Hyperion University

Hembree, R. (1988). Correlates, causes, effects, and treatment of test anxiety.

Review of Educational Research, 58, 47-77.
Kingsley,N; Baah,A. Martin, G. Boateng, R . Adjekum,(2013) . The Effect of
Corporal Punishment and Math Anxiety on Math Performance among Junior High
School Students in Ghana. N Ife Psychologia 21.2 : 210-214,216-219
Lowe, P. A., Lee, S. W., Witteborg, K. M., Prichard, K. W., Luhr, M. E.,
Cullinan, C. M., et al. (2008). The Test Anxiety Inventory for Children and
Adolescents (TAICA):Examination of the psychometric properties of a new
multidimensional measure of test anxiety among elementary and secondary school
students. Journal of Psychoeducational Assessment, 26, 215-230.
Sarason, S. B. (1959). What research says about test anxiety in elementary
school children. NEA Journal, 48, 26-27.
Segool, N.K.(2009). “Test anxiety associated with high-stakes testing among
elementary school children:prevalence, predictors, and relationship to student
performance”, Michigan Sate University
Spielberger, C. D. (1989). State-Trait Anxiety Inventory: Bibliography (2nd
ed.). Palo Alto, CA: Consulting Psychologists Press.
Zeidner, M. (1997). Test anxiety: A transactional perspective. Occasional
Paper. Laboratory for Cross-Cultural Research in Personality and Individual
Differences, University of Haifa, Haifa, Israel.