Sunteți pe pagina 1din 23

Facultatea de Psihologie Universitatea Tibiscus

Master Psihoterapii și Psihologie Clinică


Anul I

Evaluarea neuropsihologica la copil si adolescent


Raport de Psihodiagnostic si Evaluare Clinică (Examinare Psihologică)

Prof. coordonator: Oana Dau-Gaspar


Masterand: Viziteu (Puskas) Monica

Timișoara
2023

1
Raport de Psihodiagnostic si Evaluare Clinică (Examinare Psihologică)

S-a efectuat anamneza, respectiv testarea temperamentului, agresivitatii si impulsivitatii


cat si inventarul de personalitate Big Five. In urma testelor este puternic accentuată relatia
disfuncțională dintre tânăr și parinti, în special, deorece o posibilă explicatie a acesteia ar putea fi
nevoia de dragoste neprimită, transformată în ostilitate îndreptată către alti indivizi ce
adolescentul ii considera „slabi”. Nevoile sale afective sunt scoase la iveală prin
comportamentele extreme, de a atrage atenția cum ar fi: reactii verbale inadecvate, nu doreste sa
respecte regulile mediului scolar, nu prezinta interes pentru activitati casnice sau cele scolare. În
cele ce urmează voi prezenta raportul privind concluziile generale ce va cuprinde rezultatele
testelor efectuate si observaţiile mele privind comportamentul adolescentului în timpul testărilor.
Anamneza:
Date despre client

Nume: P. Ghe.
Vârsta: 15
Scolarizare: Clasa a IX -a
Evaluator: MVP

Descrierea cazului
Copilul este agresiv, nu pare să se adapteze grupului și refuză să accepte regulile unui grup, ale
clasei, ale școlii. Dacă i se încalcă perimetrul, devine agresiv, chiar dacă ceilalți copii nu
interacționează în mod direct cu el. Minorul prezinta nerabdare, are o relaţie disfuncţională cu
ambii părinţi, relație care implica sentimente negative, anume: simte respingere, anxietate,
necomunicare. Plecarea părinților în străinătate a fost percepută ca o abandonare a acestui
adolescent, cu lipsă de încredere în forţele sale, cu sentimente de inferioritate şi de nesiguranţă,
fapt ce i-a canalizat manifestările înspre exterior (prin ieșiri agresive, limbaj trivial,
comportament teribilist și violență fizică), comportament care era promovat pentru a-și ascunde
frustrările și anxietăţile trăite în interior.
Astfel lipsa nevoii de atenție pe care părinții nu au înțeles-o a compensat-o prin lupta, făcând
inclusiv lucruri rele, fie prin nevoia de putere prin care a putut obține atenție sau afecțiune, dar
care a degenerat atunci când copilul, ajuns la o vârstă mai mare si a început să domine.

2
Obiectiv principal: schimbarea perspectivei de viata si a opiniilor gresite.
1.Date asupra mediului familial – structura familiei:
Este fiul lui P. Ghe. şi al P. T. Părinţii sunt plecaţi din ţară, în Italia, din anul 2019 . Ocazional
adolescentul sta cu bunicii sau cu matusa sa.
Tata (38 de ani), stare de sănătate foarte bună, ocupația fiind de electrician.
Mama (36 de ani), stare de sănătate bună, ocupația fiind de vanzatoare.
Frați: nu are.
Poziția socială a familiei: atmosferă tensionată, climat nefavorabil dezvoltării emoționale a
copilului datorită faptului că părinţii l-au lăsat în grija bunicilor spre a-l creşte, acesta considera
că se poate descurca şi singur şi ca urmare a început să manifeste tulburări de comportament şi
de învăţătură. Toate acestea au dus la modificarea traiectoriei dezvoltării afective şi în special a
celei emoţionale a copilului.
Părinţii îl vizitează o dată pe an sau merge adolescentul in vacante la ei. În cadrul colectivului
clasei iese mereu în evidenţă cu brutalitate (altercaţii, injurii, neîndeplinirea unor sarcini,
vorbeşte neîntrebat, distrage atenţia colegilor).
2. Antecedente personale:
Preadolescentul a manifestat accese de furie, stare de iritabilitate iar majoritatea colegilor
spun ca nu se pot apropia de el prea mult pentru ca el este cel care trebuie să impună regulile. Cei
care ii sunt alaturi sunt „aliatii” lui iar cei care au de suferit sunt „cei slabi”, care au un mediu
stabil in cadrul familiei.
Atmosfera în familie: Își percepe viata ca fiind nefericită, nu se implica in alte activitati pentru
ca, considera ca nu are rost sa se implice „oricum nimeni nu vede”.
Școlarizare: În relațiile cu profesorii manifestă furie și ostilitate față de aceștia, atâta timp cât îi
este solicitat să rezolve diverse sarcini. Este ușor iritabil și manifestă furie și scene istericale dacă
profesorii nu fac ce dorește el. În relațiile cu colegii manifestă agresivitate verbală față de cei mai
mici, pe care îi amenință cu bătaia și chiar îi lovește uneori, iar în relațiile cu colegii mai mari
este la fel de agresiv, atunci când aceștia sunt și ei la rândul lor agresivi cu el, îi amenință.
Activități sociale: Este o persoană sociabilă, interacționează foarte bine cu ceilalți copii de vârsta
lui atâta timp cât fac ceea ce dorește el.

3
Elevul P. Ghe. deşi fără probleme fizice şi psihice întâmpină unele greutăţi în a face fata lipsei
parintilor si faptului ca se intalneste cu ei doar in vacante.
3. Motivatia evaluarii
Doamna si domnul X au dorit aceasta evaluare psihologica in urma unor conflicte scolare,
tulburarile de comportament aduc cu ele si perturbarile de aparare, acestea fiind frecvent de tip
defensiv, centrate fie pe gasirea unor scuze sau a unor mijloace/cai de a scapa de o acuzatie sau
dintr-o situatie neplacuta, fie pe identificarea - reala sau imaginara - a unui vinovat ("tap
ispasitor') al actelor sale, fie pe gasirea unui aliat puternic (care sa-1 sprijine in actiunile sale)
manifestand o opozitie fatisa fata de sentimente de tipul milei, intelegerii, respectului etc,
ridiculizandu-le, luandu-le in bataie de joc sau atacand persoanele din jur care le manifesta in
comportament (pe care, de altfel, le considera "slabe').
Rezultate teste:

-Test de temperament: total (1-7) = 5 A, (8-14) = 6A, (15-21)= 6A Emotiv + Nonactiv


+ Primar = NERVOS

-Test de agresivitate: total 105– nivel ridicat

Cotare:

Itemii 1 si 25 au scoruri inversate (1=5, 2=4, 3=3, 4=2, 5=1) Ceilal itemi se cotează direct, conform instructiei.

Interpretare

Scorurile subscalelor sunt suma scorurilor itemilor pentru acei itemi din subscală. Scorul total este suma tuturor
scorurilor itemilor si variază între 29 si 145. Scorurile înalte reflectă mai multă agresivitate. Instrumentul,
cuprinzând 29 de itemi, măsoară patru aspecte ale agresivitătii:

Agresivitatea fizică (Physical Aggression, PA: 1, 5, 9, 13, 17, 21, 24, 26, 28) = scor 36

Agresivitatea verbal, (Verbal Aggression, VA: 2, 6, 10, 14, 18) = scor 19

Furia/mânia (Anger, A: 3, 7, 11, 15, 19, 22, 29) = scor 35

Ostilitatea (Hostility, H: 4, 8, 12, 16, 20, 23, 25, 27) = scor 25

-Test de impulsivitate – Barrat Impulsiveness Scale: agresiv, frustrat, iritabil, cu


caracter schimbător.

- Big Five IPIP – NEO -120 Inventory:

Interpretare:

Extraversiune – 58%

4
Agreabilitate – 22%

Constiinciozitate – 33%

Nevroticism – 46%

Deschidere – 38%

Observaţii personale: Nu prezintă probleme de comunicare, are posibilităţi relativ bune de


comunicare orală, se angajează în îndeplinirea sarcinilor primite, dacă este bine motivat, şi este
receptiv şi cooperant, stima de sine este scazuta cu toate ca incearca sa demonstreze contrariul.

Concluzii finale:
Cel mai important la moment pentru subiect este conștientizarea problemelor și sursele
accentuării acestora. Acestă perioadă prezintă o criza centrală a identității de sine, aspect care
este confuz în ceea ce il priveste pe subiect, mai ales din cauza lipsei modelelor parentale, a
aprobării și dirijării din partea acestora. Vom încerca să conştientizăm familia de importanţa pe
care trebuie să o acorde permanent evoluţiei copilului înaintea oricărei alte probleme.
În încercarea de a soluţiona acestă problemă vom urmării formarea unui stil de muncă corect al
elevului precum şi o mai intensă colaborare a şcolii cu familia copilului. În acest sens formarea şi
dezvoltarea motivaţiei pentru învăţătura va viza protejarea şi dezvoltarea imaginii de sine prin
următoarele strategii:
 Atragerea atenţiei mai mult asupra succeselor decât a nereuşitelor;
 Încurajarea pentru a-şi exprima liber opiniile în mod civilizat;
 Sprijinirea sa în înţelegerea erorilor;
 Orientarea criticilor pe sarcina de lucru şi nu pe elev;
 Aprecierea pozitivă a elevului în faţa clasei;
 Încurajarea permanentă a elevului că este capabil de succes;
 Promovarea motivaţiei de învăţare folosind ca strategie învăţarea prin cooperare,
predare-învăţare reciprocă, jocul etc.

5
INTERVIU CLINIC CU PREADOLESCENTUL
Scopul interviului: cunoașterea în profunzime și diagnosticarea tulburărilor comportamentale
deviante ale preadolescentului investigat.

Obiective:
Identificarea factorilor care contribuie la formarea atitudinii aggressive;
Identificarea aspectelor familiale conflictuale și tensionate cu care adolescentul se confruntă;
Identificarea factorilor școlari care contribuie la menținerea unei atitudini agresive și violente;
Diagnosticarea tulburărilor de comportament;
Măsuri de prevenire și combatere a manifestărilor violente și de agresivitate din școală.

Ipoteze:
În ceea ce-l priveşte pe băiat, acesta consideră că nu este iubit și dorit. El susține că nu-I
interesează comportamentul lui la școală și nici imaginea lui în fața celorlalți.

Intervievatorul: Sunt psiholog, lucrez cu copii de vârsta ta și mai mici decât tine, chiar și mai
mari decât tine, și te voi ruga să-mi răspunzi la câteva întrebări. Te asigur că răspunsurile pe care
mi le vei da sunt confidențiale și de asemenea vreau să ai încredere deplină în mine că te pot
ajuta.

I: Vreau să-mi spui care este cel mai recent eveniment care ți s-a întâmplat?
Ghe: Cel mai recent eveniment a fost cand colegul X mi-a spus ca daca il mai jignesc o sa vina
cu parintii lui la scoala sa ma invete minte.
I: Și cum te-ai simtit in acel moment?
Ghe: Singur, dar oricum nu am nevoie de nimeni sa imi fie alaturi.
I: Care sunt activitățile tale preferate? Ce îți place ție să faci cel mai mult?
Ghe: Cel mai mult îmi place să mă joc cu prietenii de-a mafia, eu sunt Alcapone. Uneori
obișnuiesc să mă iau de cei “slabi” si imi pun prietenii sa ii ameninte.
I: Nu este periculos ceea ce faci?
Ghe: Nu!
I: Ești o persoană prietenoasă? Ai mulți prieteni?
Ghe: Sunt prieten cu colegii de la școală (M și A) cu care mă joc în spatele blocului.
I: Cum te înțelegi cu ei?
Ghe: Cu A mă înțeleg foarte bine, face orice zic eu, Cu M însă m-am certat și l-am lovit, dar e
vina lui, eu i-am zis sa faca ce zic eu.
I: Te consideri un băiat violent?
Ghe: Doar atunci când colegii și prietenii nu fac ce spun eu sau cand se lauda cu familia lor.
I: La școală ai avut conflicte cu colegii?
Ghe: Da, am avut! Pentru că m-au înjurat intr-o pauza și am vrut să-i lovesc eu primul, sa le arat
cine sunt.
I: În ce relații ești cu parintii?

6
Ghe: De regulă mă enervează pentru că imi spun la telefon ce sa fac.
I: Și cum reacționează la ceea ce faci la scoala?
Ghe: Mă amenință că in vacante nu ma mai duc la ei.
I: Ce fel de griji și temeri ai?
Ghe: Într-o zi m-am speriat foarte tare când cineva a batut la usa puternic si mi-a fost frica sa
deschid, apoi am fugit la matusa mea si i-am povestit dar ea are copii ei si stiu ca nu ma vrea
acolo.
I: Ce alte lucruri și evenimente îți provoacă furie?
Ghe: Când profesorii îmi dau ordine, când ridică tonul la mine, când copiii mă înjură sau râd de
mine.
I: Care sunt lucrurile pe care ai dori sa le schimbi la familia ta?
Ghe: Câteodată imi doresc sa ma uit cu parintii la filme sau mă joc cu ei, sa mergem impreuna la
cumparaturi.
I: Ce anume te face sa te simti mai bine?
Ghe: Imi place cand se organizeaza diverse evenimente, de la balul bobocilor, petrecerile de
Craciun sau sa merg in tabere scolare unde se canta.
I: Care este lucrul pe care vrei să-l înveți neapărat până când se termină anul școlar?
Ghe: As vrea sa invat sa cant la chitara, poate sa fiu intr-o formatie.
I: Care este amintirea ta cea mai draga?
Ghe: Imi amintesc ca inainte sa plece mama si tata din tara mergeam mereu la cinema impreuna
si ne distram din orice lucru.
I: Îți mulțumesc pentru timpul acordat și pentru răbdarea pe care ai avut-o!

Concluzii:
Cele două ipoteze se confirmă. Din interviu și din anamneză reiese clar că lipsa parintilor
contribuie într-o foarte mare măsură la formarea unei conduite agresive, violente și deviante.
Situația este foarte îngrijorătoare deoarece preadolescentul se află în continuă dezvoltare
emoțională, fizică, psihică și socială iar modelul parental pare să fie cel care îi va ghida viața de
acum încolo în absența unor măsuri de consiliere și de terapie.

Indicații: consilierea întregii familii, terapie de grup cu familia,

7
ANEXE:
CE TIP DE TEMPERAMENT AVEŢI?
Alegeţi câte o afirmaţie, care vă caracterizează, din cele 21 de grupe de mai jos, fie A, fie B. Nu
alegeţi afirmaţia care aţi dori să vă caracterizeze, ci pe aceea care vi se potriveşte cel mai mult,
întrebându-i la nevoie pe cei care vă cunosc. Dacă această condiţie nu este respectată,
chestionarul va da rezultate greşite.
1. A. Sunt foarte impresionat chiar de lucruri mărunte.
B. Sunt tulburat numai în situaţii grave, deosebite.
2. A. Mă entuziasmez şi mă indignez din nimic.
B. De obicei iau lucrurile aşa cum sunt, păstrându-mi calmul.
3. A. Când vorbesc, în general mă aprind şi ridic vocea.
B. Obişnuiesc să vorbesc calm, aşezat, fără grabă.
4. A. Trec adesea fără motiv de la bucurie la tristeţe şi invers.
B. Am o dispoziţie egală. Îmi văd de treabă, fără să iau în considerare atmosfera care mă
înconjoară.
5. A. Uneori de emoţie mă pierd, sunt ca şi paralizat.
B. Aşa ceva nu mi se întâmplă. Fac faţă oricărei situaţii.
6. A. O ironie mă doare într-atât, încât pur şi simplu amuţesc.
B. Cuvintele nu au mare importanţă pentru mine deoarece eu apreciez numai faptele.
7. A. La cinematograf trăiesc din plin ceea ce se petrece pe ecran, mă agit, sunt emoţionat, râd
sau plâng.
B. Filmul este un simplu joc de umbre pe o pânză. Uneori mă distrează, alteori nu, dar atât.
8. A. Când am timp liber, mă odihnesc, dorm, etc..
B. În timpul meu liber studiez, muncesc sau fac sport.
9. A. Fac în general eforturi ca să trec de la gând la faptă.
B. Este de ajuns să doresc ceva ca să trec imediat la fapte.
10. A. Decât să fac multe lucruri simple, mai bine gândesc mult, corect şi realizez puţin.
B. În general inventez şi organizez mereu câte ceva.
11. A. În general nu îmi asum riscul. Sunt tentat să ocolesc, să amân, să aştept, deoarece multe se
rezolvă de la sine.

8
B. Atunci când am hotărât ceva, nu dau înapoi indiferent de piedicile întâlnite.
12. A. Fără motive întemeiate nu întreprind nimic. Ar fi o oboseală inutilă.
B. Sunt mereu ocupat. Mă enervează să stau şi să nu fac nimic.
13. A. Prefer să privesc un joc decât să particip la el.
B. Îmi place mai mult să particip la un joc decât să privesc.
14. A. Obosesc foarte repede chiar şi atunci când îmi place munca pe care o fac.
B. Am multă putere de muncă, sunt rezistent la efort.
15. A Încep multe lucruri, însă ele rămân adesea neterminate.
B. Concep planuri pe termen lung şi în timp le realizez.
16. A. Îmi schimb adesea părerile atunci când descopăr lucruri neaşteptate, necunoscute.
B. Sunt foarte constant în simpatiile şi antipatiile mele.
17. A. Necazurile reuşesc să le depăşesc repede.
B. Rămân marcat, supărat toată ziua şi chiar mai mult atunci când am un necaz.
18. A. Şi viitorul este important însă eu trăiesc în prezent.
B. Prezentul înseamnă prea puţin faţă de trecut şi viitor.
19. A. Când sunt supărat izbucnesc şi mă descarc.
B. Supărările nu se pot descărca. Le aduni în tine şi le suporţi.
20. A. Mă plictisesc lucrurile şi fenomenele cunoscute, prefer schimbarea.
B. Am multe obiceiuri exacte la care ţin mult. Nu-mi place necunoscutul.
21 A. Firea mea deşi deschisă, este un permanent şir de surprize.
B. Este greu să mă cunoască cineva bine, fiind o fire reţinută, interiorizată.
Interpretarea rezultatelor
Număraţi de la punctul 1 la 7, câte răspunsuri aţi ales cu notaţia “A” şi câte cu “B”. Dacă aveţi
cel puţin patru de “A” sunteţi emotiv. La cel puţin patru răspunsuri “B” sunteţi nonemotiv. De la
punctul 8 la punctul 14 număraţi la fel câte răspunsuri “A” şi “B” aţi ales. Cel puţin patru “A”
înseamnă nonactiv. Cel puţin patru “B” înseamnă activ. Dacă pentru punctele 15 până la 21 aţi
ales mai mult de patru “A” înseamnă primar, iar minim patru “B” înseamnă secundar. Din
combinarea celor şase variante se obţin următoarele tipuri temperamentale:
Emotiv + Nonactiv + Primar = NERVOS (1-7) = 5 A, (8-14) = 6A, (15-21) = 6A
Emotiv + Nonactiv +Secundar =SENTIMENTAL

9
Emotiv + Activ + Primar = COLERIC
Emotiv + Activ + Secundar = PASIONAT
Nonemotiv + Activ + Primar = SANGVINIC
Nonemotiv + Activ + Secundar = FLEGMATIC
Nonemotiv + Nonactiv + Primar = AMORF
Nonemotiv + Nonactiv + Secundar = MELANCOLIC
Temperamentul NERVOS
Temperamentul dumneavoastră este considerat “copilul teribil” al caracterologiei. Este
reprezentat prin nume ilustre ale istoriei artei: Byron, Chopin, Baudelaire, Dostoievski, Gaugain,
Mozart, Edgar Poe, etc.
Temperamentului nervos i s-au consacrat volume întregi de cercetări şi analize profunde din care
am selectat cele mai importante observaţii. Temperamentul nervos nu trebuie asociat cu un om
scos din sărite, decât în anumite ocazii. Este adevărat că stăpânirea de sine este mai curând o
mare dorinţă pe care o aveţi, decât o virtute cu care “aţi fi dăruit de la natură”.
Principala dumneavoastră problemă este dispoziţia, prea se schimbă uşor, cu şi fără motiv. Prea
vă strică “în târg”, la examene, în societate, intenţiile cu care aţi pornit iniţial “de acasă”. Poate
că sunteţi emotiv, impresionat de prea multe lucru uneori mimica, vocea, mişcările pe care le
faceţi “nu vă ascultă” ca pe alţii, impenetrabilii pe care îi invidiaţi.
Este sigur că sunteţi “afectiv”, în sensul că aveţi o trăire sufletească foarte vie, contradictorie şi
care vă influenţează puternic acţiunile. Pentru că discutăm despre acţiuni trebuie să observăm că
emotivitatea şi nevoia dumneavoastră permanentă de emoţii este în serioasă contradicţie cu
activitatea dumneavoastră, discontinuă şi nu întotdeauna eficientă. Aţi dori să faceţi multe lucruri
şi începeţi multe dar, prea des însă, acţiunile dumneavoastră rămân în fază de intenţie.
Tot ceea ce vă putem recomanda în această privinţă este să faceţi cât mai puţine compromisuri,
să nu fiţi comod şi să vă alegeţi o muncă, fie ea şi dificilă, dar care să vă placă într-adevăr şi care
în acelaşi timp să vă oblige la ordine şi autoorganizare. Dacă vă veţi iubi profesiunea, nimic nu
vă poate împiedeca să aveţi rezultate excelente.
Mai avem o sugestie: temperamentul nervos suferă de o permanentă lipsă de energie în
contradicţie cu sensibilitatea şi imaginaţia sa bogată şi de aceea este bine să o economisiţi.
O trăsătură importantă pe care o aveţi este nerăbdarea, “viaţa aici şi acum”. Nici un temperament
nu este mai legat de prezent ca şi dumneavoastră. Pe de o parte este o mare calitate: sunteţi un
adevărat seismograf al schimbărilor, al problemelor spontane, gata să reacţionaţi prompt, să vă
adaptaţi la ele şi să-i ajutaţi şi pe alţii să le observe. Reversul promptitudinii este frecventa
contradicţie, pe care cei din jur v-o reproşează des, între ce spuneţi ieri şi ce faceţi astăzi şi,
poate, lipsa de obiectivitate cu care susţineţi şi argumentaţi vreun punct de vedere care vă
convine pe moment. În legătură cu modul de a comunica, specialiştii consideră că “nervosul” are
mai mult ca oricine tendinţa, uneori agasantă, de a critica de dragul criticii ţi contradicţiei, să
vorbească mai mult despre lucruri sau despre alţii şi mai puţin despre el însuşi.

10
TESTUL DE AGRESIVITATE (A.H. BUSS & M. PERRY)

Vă rugăm să citiţi cu atenţie următoarele afirmaţii şi să răspundeţi onest alegând primul


răspuns care vă vine în minte.
Răspunsurile Dvs. sunt confidenţiale şi nu vor fi folosite decât în scop ştiinţific.
Vă mulţumim anticipat.

Se potriveşte
Întru În Nu În mică Delo
Nr. ITEM -totul mare ştiu măsură c
100% măsură 50 25% 0%
75% %
01. Sunt o persoană calmă. x
02. Uneori nu-mi pot controla impulsul de a lovi pe cineva. x
03. Le spun prietenilor deschis când nu sunt de acord cu ei. x
04. Mă înfurii repede dar îmi revin la fel de repede. x
05. Uneori sunt ros de gelozie. x
06. La o provocare suficientă aş lovi altă persoană. x
07. Îmi dau seama că nu sunt de acord cu ceilalţi oameni. x
08. Când nu-mi convine ceva las să mi se vadă iritarea. x
09. Uneori simt că am făcut o afacere proastă cu viaţa. x
10. Dacă cineva mă loveşte, îl lovesc înapoi. x
11. Când oamenii mă supără le-aş spune ce gândesc eu x
despre ei.
12. Uneori mă simt ca un butoi gata să explodeze. x
13. Alţi oameni par că se pot stăpânii întotdeauna. x
14. Ajung la situaţii de bătaie ceva mai des decât x
majoritatea celorlalţi.
15. Nu pot să nu mă cert când oamenii nu sunt de acord cu x
mine.
16. Unii dintre prietenii mei cred că sunt prea repezit. x
17. Mă întreb de ce uneori lucrurile îmi lasă un gust amar. x
18. Dacă trebuie să recurg la violenţă pentru a-mi apăra x
drepturile, o fac.
19. Prietenii îmi spun că sunt cam certăreţ. x
20. Uneori îmi ies din fire fără nici un motiv. x
21. Ştiu că prietenii mă bârfesc pe la spate. x
22. Există oameni care mă provoacă atât de tare încât ajung x
să-i lovesc.
23. Am probleme să-mi controlez firea. x
24. Sunt suspicios faţă de persoanele străine prea x
prietenoase.
25. Nu-mi imaginez nici un motiv suficient de serios pentru x
a lovi vreodată pe cineva.
26. Uneori simt că oamenii râd de mine pe la spate. x
27. Am ameninţat persoane cunoscute. x
28. Când oamenii sunt deosebit de amabili cu mine mă x
întreb ce urmăresc ei de fapt.
29. Am devenit aşa de nebun (furios) încât am distrus x
lucrurile din jurul meu.

11
Foaia de scor
Testul de Agresivitate

Buss & Perry

Numele: P Prenumele: Ghe.


Vârsta : 15 ani Statut marital: Necasatorit
Educaţie: Clasa a IX-a Statut profesional: -

DIAGNOSTIC: agresiv spontan, tendinte de frustrare, tendinte de dominare


Observaţii: S-a observat comportament agresiv școlar față de ceilalți elevi și profesori. Aici putem menționa
următoarele: are întotdeauna un comportament impulsiv față de ceilalți, adresează injurii celorlalți, câteodată
pare agitat, nervos, nu pare să conștientizeze importanța orelor de curs, le tratează cu superficialitate.

Factorul Factorul
Agresivitate fizică: Agresivitate verbală:
Item Scor Item Scor
02 2 03 4
06 4 07 4
10 5 11 4
14 4 15 4
18 5 19 3 = 19
22 4
25* 4
27 4
29 4 = 36

Factorul Factorul
Furie: Ostilitate:
Item Scor Item Scor
01* 4 05 3
04 4 09 3
08 4 13 2
12 4 17 2
16 3 21 4
20 2 24 3
23 4 = 35 26 4
28 4 = 25

* Scorul itemului se inversează


TOTAL = 105

12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22

S-ar putea să vă placă și