„ Metode de evaluare și intervenție pe tema violenței

școlare „

Profesor consilier şcolar : Cruceru Andreea Mihaela

Liceul Tehnologic „ Petre S. Aurelian „ Slatina, Olt

1
 Definiţia propusă de OMS (Raportul mondial asupra violenţei şi sănătăţii,
Geneva, 2002) violenţei cotidiene face referire la “ameninţarea sau folosirea
intenţionată a forţei fizice sau a puterii contra propriei personae, contra altuia
sau contra unui grup sau comunităţi care antrenează sau riscă puternic să
2
antreneze un traumatism, un deces sau daune psihologice, o dezvoltare
improprie sau privaţiuni”. Sunt excluse toate evenimentele accidentale, numai
dacă acestea nu implică intenţia de a ucide sau de a răni, dar se includ actele
bazate pe o relaţie de putere exprimată prin intimidare, ameninţare sau, invers,
neglijenţă şi omisiune.
Acest aspect pare să se aplice la contextul instituţional al şcolii în care
tradiţia ierarhiei eduactori-elevi, elevi-elevi, rămâne o realitate generatoare de
stări conflictuale şi manifestări violente.
Vettenburg a susţinut decentrarea de pe agresor şi lege şi centrarea pe
victimă, astfel încât să se pornească de la punctele de vedere ale acesteia în
definirea termenului de violenţă. Acesta consideră că există trei forme de
violenţă în şcoli: devianţa tolerată sau violenţa juvenilă normală; violenţa
socială, în care şcoala însăşi este victima violenţei manifestate în societate, la
nivel general (aspect invocat adesea pentru a se elibera şcoala de orice
responsabilitate) şi violenţa anti-şcoală (distrugerea echipamentelor, vandalism,
insultă şi agresivitate faţă de profesori) (ISE-UNICEF, 2005).
Violenţa în şcoli apare ca un tip particular de violenţă instituţională, care
poate lua următoarele forme: pedeapsă fizică, restricţie fizică, constrângere
solitară şi orice formă de izolare, obligaţie de a purta vestimentaţie restrictivă,
restricţii alimentare, restricţii sau refuzul de a avea contacte cu membrii familiei
sau cu prietenii, abuzul verbal şi sarcasmul.
Sursele hărţuirii şi agresivităţii în şcolii sunt specifice pentru România,
concludente fiind rezultatele cercetării „Violenţa în Şcoli” realizate în 2005 de
UNESCO în şcolile şi liceele din România şi coordonată de doamna Aurora
Liiceanu. În urma acestei cercetării sau obţinut următoarele rezultate în ceea ce
priveşte violenţa în mediul şcolar românesc.
O primă sursă se referă la deficienţele de comunicare, ca o sursă
fundamentală a hărţuirii şi violenţei în şcoli. Cei mai mulţi elevi investigaţi
argumentează comportamentul violent prin faptul ca unii profesori nu sunt
deschişi la comunicare. Cel puţin în această privinţă, toţi actorii investigaţi
semnalizează comunicarea ca fiind cea mai tangibilă şi acută problemă a şcolii
din care fac parte. Este evident ca elevii au aşteptări mult mai ridicate privind
relaţia lor cu profesorii, doresc ca aceştia sa fie mai deschişi, mai direcţi, mai
apropiaţi de problemele lor.
Altă sursă identificată este evaluarea rezultatelor elevilor şi climatul de
competiţie – cauze ale frustrărilor elevilor. În ciuda eforturilor de reformă a
sistemului de evaluare a rezultatelor şcolare din ultimii ani (introducerea
3
calificativelor, luarea în considerare a mediei de absolvire la examenele
naţionale şi la cele de admitere în învăţământul superior, încercările de
introducere a unui portofoliu de educaţie permanentă), investigaţia de faţă arată
că evaluarea continuă este o sursă de stres şi frustrare pentru elevi.
Peste jumătate dintre elevii investigaţi apreciază că unii profesori nu le
evaluează corect rezultatele. Consilierii şi directorii implicaţii în studiu sunt de
părere că subiectivitatea în evaluare poate fi cauza posibilă a violenţei elevilor,
dar, în opinia acestora, incidenţa acestei cauze nu este la fel de importantă.
O alta cauză a violenţei, în opinia elevilor, este impunerea cu orice preţ a
autorităţii profesorului. Mai mult de 40% dintre elevii investigaţi resimt
impunerea autorităţii profesorului ca o sursă importantă a reacţiilor de tip
violent. Aceasta, cu atât mai mult, cu cât opinia lor, în legătură cu
profesionalismul şi pregătirea cadrelor didactice (componenta importantă a
autorităţii profesorului) este de multe ori destul de critică. Astfel, 35,4% dintre
elevii investigaţi consideră că profesorii nu sunt suficient de bine pregătiţi, în
timp ce peste 20% sunt rezervaţi în a exprima o opinie în aceasta privinţă.
Violenţa şcolară se impune din ce în ce mai mult în atenţia societăţii
contemporane şi mai ales în cea a unor instituţii specializate şi a unor organizaţii
nonguvernamentale
Consilierea psihologică din domeniul psihologiei educaționale, consilierii
școlare și vocaționale, pentru ambele specializări (psihologie educațională și
psihopedagogie specială), vizează aspecte legate de contextul educațional și
psihopedagogic. Consilierea psihologică are principalele priorități de
intervenție:
- Intervenția pe problematici ale elevului, clasei de elevi, contextului
educațional parcurs, a dinamicii dintre elev și profesor, sau a dinamicii
elev profesor părinte;
- Intervenția în situații de criză;
- Intervenția în funcție de nevoile specifice (ale elevului, clasei, dinamicii
elev-profesor, comportamente de risc, etc);
- Intervenția în contextual diverselor dizabilități;
- Intervenția pe dimensiunea de autocunoaştere și dezvoltare personală.

Obiectivele consilierii psihologice din domeniu educațional urmăresc:

- restructurarea factorilor personali și educaționali semnificativi în contexte
educaționale;

4
 - reducerea factorilor de risc interni și externi, simultan cu restructurarea
şi dezvoltarea personalității în contextul adaptării școlare și sociale;
- remiterea disfuncționalităților la nivelul persoanei, clasei, grupului, școlii.
Consilierea psihologică educațională și psihopedagogică sunt forme de
intervenţie specializată adresată celor ce se află într-o situaţie de impas şi
urmăresc rezolvarea unor situaţii de criză situate la nivel individual, familial,
educaţional, grupal, social. Aceasta are ca scop optimizarea, autocunoaşterea şi
dezvoltarea personală, precum şi prevenţia şi remiterea problemelor emoţionale,
cognitive şi de comportament.
Consilierea psihologică și psihopedagocică sunt utile în problemele de
adaptare şcolară, socială şi relaţională, în gestionarea conflictelor personale şi a
conflictelor familiale, în cazul apariției unor disfuncționalități în contexte
școlare, pentru rezolvarea de conflicte psihologice, pentru dezvoltarea şi
valorificarea potenţialului propriu, a resurselor personale.
Pentru a identifica cu ușurință apariția tulburărilor emoționale și
comportamentale se pot folosi liste de indicatori care semnalează apariția
acestora. Aceste liste de indicatori nu reprezintă o evaluare psihologică și din
această cauză sunt concepute să sprijine munca la clasă din perspectiva faptului
că pot fi aplicate astfel: de către elev pentru a identifica dacă este într-o zonă de
disfuncționalitate, de către profesorul diriginte ca să identifice problematicile
elevului la clasă și mai apoi să îl trimită la evaluare la specialistul din domeniu,
de către consilierul școlar în activitatea la clasă sau de către psihologul din
domeniul educațional și din domeniul psihopedagogiei speciale.

Vă rugăm să bifați în rubrica ,,Prezent,, dacă ați sesizat astfel de lucruri

la copilul/ elevul dumneavoastră:
Prezența a mai mult de 11 dintre acești indicatori reprezintă un motiv
pentru a solicita o evaluare psihologică pentru copil/elev.
Prezent
Tristețe ades
Mai speriat/ă decât de obicei
Anxios/oasă ades

5
Tensionat/ă
Hipervigilență
Preocupare excesivă pentru control
Absența comportamentelor prosociale (lipsa empatiei,
simpatiei, întrajutorării, etc)
Obosit/ă, confuz/ă ades
Iritabilitate, nervozitate
Retragere socială sau refuzul socializării
Refuzul participării la ore sau activități școlare
Perturbarea orelor
Incapacitate de a respecta normele sociale adecvate situațiilor pe care
le parcurge
Retragere socială
Dificultăți de concentrare
Dificultăți de învățare
Consum de alcool, substanțe
Abandon școlar

CHESTIONAR

Scopul aplicării chestionarului este de a se examina gradul de

siguranță din școli și să se identifice factorii care cauzează sentimentele de
nesiguranță sau de siguranță.
Informația culeasă prin chestionar va facilita depăşirea unor probleme
care apar în şcoli şi va permite planificarea activităţilor necesare pentru
îmbunătăţirea ambianţei din clase şi, în general, din şcoală.

Chestionarul este anonim, deci nu este necesar să vă scrieţi numele.

Mulţumim pentru cooperare!

1 .Scoala.......................................................
2. Clasa.......................................................

Partea I

6
 Următoarele întrebări au ca subiect diferite aspecte ale violenţei. Ele vizează
evenimente de natură violentă în care, eventual, aţi fost direct implicat(ă).

În care din următoarele situaţii v-aţi aflat în decursul ultimelor

trei luni?
Răspundeţi prin punerea unui ,,x,, în una dintre cele trei coloane.

Nr.crt. Întrebările chestionarului Niciodată De De

1 -2 peste
ori 2 ori

1 Un elev v-a îmbrâncit sau v-a împins intenționat ?

2 Ați fost lovit de un elev care dorea să vă facă rău ?
3 Ați remarcat vreun elev - care avea asupra sa o armă (pistol cu
aer comprimat, grenadă etc.) ?
4 Un elev a folosit o piatră sau un alt obiect contondent, cu
intenția de a vă răni ?
5 Ați avut nevoie de îngrijiri medicale în urma unei bătăi cu un
alt elev?
6 Elevii v-au umblat prin lucruri și v-au furat obiecte personale?
7 Ați văzut elevi purtând la ei cuțite ?
8 Ați fost amenințat de alți elevi ?
9 Ați fost înjurat de vreun elev ?
10 Un coleg v-a batjocorit sau v-a insultat?
11 Un elev v-a amenințat cu un cuțit sau briceag ?
12 Un grup de elevi din școală v-au amenințat sau au râs de tine?
13 Un elev v-a șantajat, amenințându-vă și pretinzând bani
sau obiecte de valoare?
14 Cineva din personalul școlii v-a insultat, v-a batjocorit ?
15 Cineva din personalul școlii v-a îmbrâncit sau v-a lovit ?
16 Ați fost hărțuit(ă) sexual de cineva din personalul școlii ?
17 Vreun elev a intenționat să vă hărțuiască sexual ?
18 Ați dus la școală, personal, o "armă" (briceag, cuțit,
pistol, grenadă etc.) ?

Partea a Il-a

7
 Enunţurile care urmează sunt legate de ambianţa din şcoli. Marcaţi gradul
în care sunteţi de acord cu afimaţiile de mai jos în rubricile corespunzătoare,
printr-un ,,x,,

Nr. Enunţurile Niciodată De De

crt. 1 -2 pest
ori e 2
ori
1 La scoală unde studiez există o problemă cu
înjurăturile adresate profesorilor de către elevi.
2 Elevii vandalizează, devastează sălile de clasă și alte locuri
din școală.
3 Elevii consumă băuturi alcoolice.
4 Elevii consumă droguri.
5 De obicei mă simt în siguranță la școală.
6 Profesorii îi calmează cu succes pe elevii violenți,
care creează probleme.
7 Profesorii sunt interesați ca evenimentele de natură
violentă să nu se producă.
8 Profesorii iau măsuri pentru a reduce numărul actelor de
vandalism.
9 Profesorii reușesc să stăpânească și să combată
comportamentul agresiv al elevilor.

Prevenţia violenţei şi a comportamentului disruptiv în şcoală –

pentru clasa de elevi

Acesta este un model de lucru cu clasa de elevi – aceștia vor fi

antrenați/învățați cum să abordeze subiectele ce țin de prevenție dar de
asemenea cum să gestioneze dificultățile apărute la clasă, sau la unul/mai
mulți elevi din perspectiva violenței și a tulburărilor comportamentale.

35

Evaluare Prevenţie Prevenţie Prevenţie

8
 primară secundară terţiară
(proactivă) (reactivă) (curativă)
Gradul de Aplicarea unor Aplicarea unor Gestionarea dinamicii clasei
implementare tehnici cognitiv- tehnici cognitiv dacă în aceasta există
a abordării comportamentale comportamentale, dezvoltate tulburări
centrate pe pentru întărirea de management al comportamentale ce se
copil pozitivă a furiei, resimt la nivelul clasei
climatului clasei, managementul
reguli clare şi crizei, etc în urma
management non- unor situații în care
violent al disciplinei este prezentă violența
Abordarea/ Politici Dezvoltarea unor Gestionarea dinamicii clasei
evaluarea antiviolenţă la modalități de centrat pe reinserția
climatului din nivelul clasei, gestionare adecvată adecvată a elevilor cu
clasă create şi aplicate a tulburări comportamentale
prin consultarea disfuncționalităților
elevilor apărute în urma
tulburărilor
Comportamentale

Prevenţia violenţei şi a comportamentului disruptiv în şcoală –

pentru mediul fizic

Acesta este un model de lucru mediul fizic în care se desfășoară activitatea

în școală.

Evaluare Prevenţie Prevenţie secundară Prevenţi

primară (reactivă) e
(proactivă) terţiară
(curativă)
Studierea caracteristicilor Estetizarea Modificarea fluxului Măsuri
mediului, cum ar fi “hot şcolii şi a elevilor prin şcoală cu remedi
spots” violente claselor scopul prevenirii ale
Îmbunătăţirea proliferării “hot-spots”
supervizării violenţei
terenurilor de joacă,
creşterea gradului
de atractivitate a

9
 acestor locuri
Caracteristicile fizice ale Igiena şcolară Politici de întreținere Măsuri
terenurilor de joacă adecvate pe termen lung remedi
pentru a crea și menține ale
spații școlare sigure și
confortabile pentru
elevi și
profesori
Condiţiile clădirilor şi a Mărime adaptată a Politici de întreținere Securiza
claselor, numărul şi tipul de sălilor de clasă adecvate pe termen lung rea
ieşiri Aranjarea sălilor pentru a crea și menține clasei și
de clasă într-o spații școlare sigure și locurilor
manieră estetică confortabile pentru de joacă
elevi și
profesori
Designul şi locaţiile Respect pentru Optimizarea unei
toaletelor, ariile principale şi creativitatea dezvoltări de durată
cele izolate elevilor

Prevenţia violenţei şi a comportamentului disruptiv în şcoală –

pentru familie

Acesta este un model de lucru pentru familie – aceștia vor fi

antrenați/învățați cum să abordeze subiectele apărute la copil/elev, sau în
clasă – atât cele ce țin de prevenție dar și cele ce țin de gestionarea
violenței și tulburărilor de comportament.

Evaluare Prevenţi Prevenţie Prevenţie

primară secundară terţiară
(proactivă (reactivă) (curativă)
)
Existenţa Respectarea Discuţii deschise cu Psihoterapie,
cooperării între experienţei familiile implicate terapie socială
şcoală şi familie părinţilor şi terapie
Medicamentoasă
Disponibilitatea Oferirea de feed- Discuţii suportive Acces la suport
pentru cooperare back pozitiv pentru familie - familie imediat în situaţii
şi implicarea în părinţi de criză
programele
10
 şcolare de
prevenţie a violenţei
Statutul socio- Informaţii pentru Optimizarea Şedinţe active de
economic al familii cu privire la comunicării cu follow- up
familiei elevului elev şi staff părinţii şi elevii prin
întâlnirile cu părinţii
şi rapoartele
întocmite pentru aceştia
Dinamica elevului Antrenarea părinţilor Optimizarea Şedinţe active de
la clasă, a clasei de în utilizarea unor comunicării cu follow- up,
elevi tehnici adecvate de părinții centrat pe urmărirea
management al remedierea activităților
comportamentului comportamentelor remediale și a
copilului/elevului dezadaptative ale rezultatului
elevului acestora.

Referințe bibliografice:

1. Păun, E, Şcoala- abordare psihopedagogică, Ed. Polirom, Iaşi, 1999

2. Petcu, M., Delincvenţa – repere psiho-sociale, Ed. Dacia, Cluj-Napoca,
1992
3. Rădulescu, S., Sociologia devianţei, Ed. Victor, Bucureşti, 1998
4. Roşan, A., Violenţa juvenilă şcolară. Teorie, prevenţie şi intervenţie
integrativă, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2006
5. Sălăvăstru, D., Psihologia educaţiei, Ed. Polirom, Iaşi, 2004
6. https://didactform.snsh.ro/baza-de-date-online-cu-resurse-educationale-
pentru-sustinerea-educatiei-incluzive-de-calitate/violenta-scolara-preventie-si-
interventie

11