METODĂ

Este cunoscut faptul că psihologii au perceput adesea gelozia ca fiind o emoție

negativă,irațională,distructivă, care provine dintr-o stimă de sine scăzută și un istoric mai
problematic de atașament.White abordează și susține că gelozia poate fi înțeleasă prin prisma
evaluărilor cognitive , a comportamentelor și a emoțiilor resimțite de-a lungul evoluției unei
relații.(White,1980,1981; White și Mullen,1989).Având ca inspirație concepția lui White, Onici
și Nastas (Onici și Nastas, 2012) propun un model al geloziei pe 3 dimensiuni care
interacționează: gelozia emoțională,gelozia comportamentală și gelozia cognitivă.În literatura de
specialitate s-au elaborate și alte abordări ale geloziei pe ale dimensiuni, însă pe langa aceste
abordari și cercetări deja existente se poate specifica cu exactitate dacă gelozia sub formă
rațională prezice un nivel mai scăzut al geloziei comparativ cu gelozia irațională care ar prezice
un nivel mai ridicat de gelozie? Luând toate aceste dimensiuniale geloziei, prezenta lucrare își
propune să raspundă la această întrebare si să urmărească fluctuația care poate exista.

2.1 Designul de cercetare

Proiectul de cercetare folosește ca și design experimentul,deoarece se pliază cel mai bine pe

testarea ipotezelor propuse, și din punct de vedere al literaturii de specialitate,experimentul se
concentrează pe a determina cauzalitatea și tot odată susține scopuri explicative exact ce
urmărește și studiul de față. Variabila cu care vom opera in acest studiu este variabila dependentă
reprezentată de intensitatea geloziei. Pentru a putea utiliza aceste variabile in studiu, acestea
trebuie operaționalizate. Astfel spus variabila depententă este efectul, iar variabila indepententă
reprezintă cauza. Operaționalizând aceste variabile se va observa cum intensitatea geloziei va fi
semnificativ mai ridicată în grupul cu descriere cu afirmații cu caracter irațional referitoare la
infidelitatea emoțională a partenerului, față de grupul care are descriere cu afirmații cu caracter
rațional referitoare la infidelitatea emoțională.

2.2 Participanți

Ca și metodă de eșantionare,cea mai cunoscută și eficientă metodă de eliminare a erorii de

eșantionare este reprezentată de selecția aleatorie. Aceasta se referă la acordarea fiecărei unități
de eșantionare a populației, șansa de fi inclusă în proiectul de cercetare.Astfel, eșantionul total ar
fi compus din 176 de subiecți voluntari, care ar fi distribuiți aleator în două grupe(88 într-o grupă
și tot88 în cealaltă grupă) prin numerotarea consecutivă și selectarea acestor numere cu ajutorul
unui tabel de numere aleatorii.O condiție de participare pe care subiecții ar trebui să o
îndeplinească ar fi ca aceștia să fie implicați într-o relație actuală, de cel puțin 6 luni.

2.3 Instrument de măsurare

Pentru a putea raspăunde obiectivelor și ipotezelor cercetării de față, primul instrument care
ar fi utilizat în cercetare ar fi scala Self-Rating Jelousy Scale(Hawkins, 1987), care cuprinde un
singur item ce măsoară nivelul de gelozie(ca și trăsătură)al fiecărui participant în parte. Această
scală a fost tradusă și adaptată de mine. Consider importantă includerea acestei scale în studiu
pentru a explica posibilele diferențe semnificative care vor apărea ca rezulat și aici doresc să
introduc modelul diateză-stres propus de Ingram, care sugerează că persoanele au diferite
predispoziții și vulnerabilități, in grade diferite, spre a dezvolta o anumită tulburare sau alta;
astfel se va putea explica și predispoziția prin care subiecțiii care au ca trăsătură de personalitate
un nivel mai mare de gelozie vor avea și un nivel mai mare de gelozie în urma scenariilor cu
caracter irațional în comparație cu subiecțiii care nu au ca și trăsătură un nivel la fel de ridicat de
gelozie.

Al doilea instrument utilizat ar fi metoda scenariului,prin care fiecăruia subiect i se distribuie

o coală de hartie pe care are un scenariu fie cu afirmatii de tip rational,fie cu afirmații de tip
itațional, ambele făcând referire la infidelitatea emoțională a partenerului/partenerei. Acest
scenariu este menit să inducă gelozia subiecțiilor pentru a le putea analiza nivelul de gelozie al
acestora în funcție de caracterul rațional sau irațional al scenariului și pe baza unei infidelitați
emoționale.

Un ultim instrument de colectare a datelor ar fi chestionarulAd Hoc Jealousy Items prin care
să se măsoare cum s-a modificat ca trăsătură de personalitate nivelul geloziei și dacă întradevăr
subiecții cu scenariul de tip itațional au avut un nivel al intensității geloziei mai ridicat
comparativ cu cei care au avut scenariul de tip rațional. Aceasta scală a mai fost utilizată și în alt
studiu(Martínez-León, N. C., Mathes, E., Avendaño, B. L., Peña, J. J., & Sierra, J. C. (2018).
Psychometric study of the Interpersonal Jealousy Scale in Colombian samples. Revista
Latinoamericana de Psicología, 50(1), 21-30.),urmărind obiective asemanătoare. Această scală a
fost tradusă și adaptată de mine. Cuprinde 3 întrebări despre gelozie și are ca răspund 1-
5/7variante pe o scală Likert.

O primă ipoteză pe care cercetarea de față o propune spre testare are la bază idea conform
căreia inducerea geloziei din perspectivă irațională printr-un scenariu cu afirmații iraționale
poate determina un nivel al intensității mai ridicat subiecților, comparativ cu inducerea geloziei
din perspectivă rațională printr-un scenariu cu afirmații raționale care ar determina un nivel al
geloziei mai scazut subiecților.

A doua ipoteză pe care cercetarea o propune spre testare se referă la inducerea geloziei
subiecților prin afirmații care să ateste că partenerul/partenera a trăit o infidelitate emoționala,
urmărindu-se nivelul de intensitate al geloziei,subiecții fiind inștințați de acest aspect, însă luând
în considereare în continuare și ipoteza 1.

Obiectivele cercetarii de față constă în confirmarea existenței unor diferențe semnificative

între subiecții care au primit scenariul care cuprinde afirmații din perspectiva geloziei iraționale
și subiecții care au primit scenariul din punct de vedere al geloziei raționale. Tot odată se
urmărește și existența unor diferențe semnificative între subiecții care au primit scenariul de tip:
afirmații iraționale și afirmații despre infidelitatea emoțională a partenerului/partenerei și între
cei cu afirmați raționale și afirmații despre infidelitatea emoțională a partenerului/partenerei.

2.4 Procedura de lucru

Procedura de lucru, constă în 3 faze: într-o primă fază subiecțiilor ,deja împărțiti în 2 grupe li
se administrează un chestionar ,,Self Rating Jelousy care cuprinde o singură întrebare și care
vizează să măsoare nivelul de gelozie(ca trăsătură) al fiecărui participant. Chestionarul arată în
felul următor iar participanților li se va prezenta în felul următor:

,, Studiul la care participați are 3 etape, iar prima constă în a raspunde la o întrebare de
chestionar, care vizează nivelul de intensitate al geloziei dvs. ca și trăsătură.

Cat de gelos/geloasa vă considerați a fi?

1) Deloc gelos/geloasă
2) Puțin gelos/geloasă
3) Gelos/geloasă
4) Mai mult gelos/geloasă
5) Foarte gelos/geloasă”

Dupa ce subiecții au terminat de completat acest chestionar se trece la a doua fază a studiului în
care fiecare participat va primi câte o coală de hârtie cu un scenariu menit să inducă gelozia și să
măsoare nivelul intensității geloziei în funcție de cognițiile raționale sau iraționale prezente.

,, În a doua fază a studiului veți primi câte o coală de hârtie cu un scenariu pentru care veți avea
la dispoziție 6 minute în care să îl citiți și asupra căruia să reflectați: primul scenariu ar fi:

,,Gândiți-vă la relația actuală în care sunteți. Într-o zi de sâmbătă seara, stând cu partenerul/a la
discuții și savurând momentele împreună, acesta/aceasta primește un telefon de la un coleg de
muncă. În urma discuției, partenerul/a vă informează că trebuie să plece la o întâlnire cu colegul
de muncă chiar în momentul acela pentru a stabili ultimele detalii a călătoriei de afaceri pe care
urmează să o aibăcei doi peste 2 zile, și de care nu va menționat până acum. Trecând deja 2 ore
vă sunați partenerul/a și aceasta/aceasta vă informează ca nuva ajunge la cină deoarece mai au de
pus la punct detalii. După ce termină discuțiile legate de muncă, aceștia continuă să discute și
încep să se simtă tot mai conectați unul cu celalat în urma confesărilor din viața privată. Au fost
tentați să treacă mai departe,însă nu au făcuto.Primele gânduri care vă vin în minte sunt: Ar fi
trebuit să îmi spună despre această călătorie mai devreme. Nu pot suporta că cei doi merg
împreună.Dacă se întâmplă între cei doi ceva atât de profund și ma uită? Nu pot suporta acest
comportament denepăsare sentimentală pe care îl are față de mine.”

Al doilea scenariu ar fi:

,,Gândiți-vă la relația actuală în care sunteți. Într-o zi de sâmbătă seara, stând cu partenerul/a la
discuții și savurând momentele împreună, acesta/aceasta primește un telefon de la un coleg de
muncă. În urma discuției, partenerul/a vă informează că trebuie să plece la o întâlnire cu colegul
de muncă chiar în momentul acela pentru a stabili ultimele detalii a călătoriei de afaceri pe care
urmează să o aibă cei doi peste 2 zile, și de care nu va menționat până acum. Trecând deja 2 ore
vă sunați partenerul/a și aceasta/aceasta vă informează ca nu va ajunge la cină deoarece mai au
de pus la punct detalii. După ce termină discuțiile legate de muncă, aceștia continuă să discute și
încep să se simtă tot mai conectați unul cu celalat în urma confesărilor din viața privată. Au fost
tentați să treacă mai departe,însă nu au făcuto.Primele gânduri care vă vin în minte sunt: Mi-ar fi
plăcut să îmi spună despre această călătorie mai devreme, însă probabil a fost foarte
ocupat/ocupată.Aș fi preferat să nu meargă împreună,însă înțeleg că nu pot să decid eu asta.Mi-
ar fi plăcut să poată să îmi acorde în această seară mai multă atenție, dar înțeleg situația și o
accept.”

După ce subiecții citesc aceste scenarii se trece la ultima fază a studiului în care se aplică
subiecților chestionarul Ad Hoc Jealousy Items.

În ultima fază a studiului veți avea de completat un chestionar cu 3 întrebări și cu 1-5/7

variante de raspuns:

I. Cât de des aveti probleme din cauza geloziei?

1.Niciodata
2. Mai puțin de odată pe lună
3.O dată pe lună
4.De câteva ori pe lună
5.O dată pe săptămână
6.De câteva ori pe săptămână.
7.În fiecare zi a săptămânii
II. Cât de severe sunt problemele din cauza geloziei?
1.Deloc severe
2.Puțin Severe
3.Severe
4.Foarte severe
5.Extrem de severe
III. Cât de des vă puteți controla gelozia?
1.Niciodată
2.Câteodată
3.Uneori
4.De multe ori
5.Întotdeauna
În urma aplicării acestor instrumente, datele obținute se pot analiza cantitativ.