 II.

OBIECTIVELE EXPERTIZEI
 Obiectivele expertizei sunt formulate astfel:
 „a se stabili dacă inculpatul prezintă vreo
afecţiune psihică;
 raportat la starea de sănătate, dezvoltare psihică,
dacă a avut discernământ la data comiterii
faptei”.
 APRECIERI ASUPRA RISCURILOR (RISC DE
AGRESIVITATE, RISC DE
COMPORTAMENT VIOLENT / AGRESIV /
RECIDIVĂ :
 D. DISCUTIA CAZULUI
 E. RECOMANDĂRI SPECIALE (daca este
cazul
 D. A. – 14 ANI – OMOR DEOSEBIT DE GRAV
 MOTIVAREA EFECTUARII UNEI NOI
EXPERTIZE MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE
 2. Dispozitia este motivata prin admiterea cererii
apărării care solicită (conform încheierii de
şedinţă din 8.09.2011, „să se precizeze nivelul de
percepţie al inculpatului şi existenţa sau nu a
 discernământului raportat la fapta reţinută în
sarcina sa şi existenţa sau nu a discernământului

 raportat la fapta reţinută în sarcina sa şi vârsta
acestuia. Urmează a se avea în vedere faptul că
 inculpatul a împlinit vârsta de 14 ani în luna
martie a acestui an, respectiv la două săptămânide
la
 săvârşirea faptei. Menţionează că după ce au
divorţat părinţii, inculpatul a fost încredinţat
tatălui,
 care a plecat în Spania, iar în prezent are sprijinul
mamei” . Reprezentantul Parchetului nu a fost de
acord cu această solicitare „întrucât nu este utilă şi
concludentă cauzei, la dosar existând un raport de
expertiză psihiatrică efectuat de serviciul de
Medicină Legală Mina Minovici”.
 III. ISTORIC
 1. Susnumitul este judecat pentru săvârşirea
infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 174 –
175 lit.a, d, şi C.P. (omor calificat şi deosebit de
grav), prin aceea că în noaptea de 26.10.2011/
27.10.2011, a omorât un cetăţean.
 2. Reţinem împrejurările comiterii faptei
 2.1. Comportament antefaptic
 2.1.1. Comportament antefaptic general
 Pacientul este cunoscut, cel puţin de la vârsta de
10 ani, cu tulburări grave de conduită evoluând în
context familial detrimental (deosebit de de sever
nefavorabil - aspect cunoscut atât în mediile
macrosocial şi microsocial apartenente cât şi de
către instituţii abilitate). – parametrii respectivi
vor fi menţionaţi mai jos cu menţiunea că aceştia
au fost analizaţi, din altă perspectivă şi de către
serviciul de probaţiune şi cu precizarea că la
conluziile finale (ultimul paragraf) ale raportului,
întocmit de către serviciul de probaţiune,
achiesează şi comisia de nouă expertiză medico-
legală psihiatrică de la INML
 mai reţinem şi din rechizitoriu: „ Intre inculpat
si victima exista o stare de animozitate mai
veche, cauzata de o pretinsa intentie de
agresare sexuala a inculpatului de catre
victima, in urma cu cca 6 ani. Victima, bolnav
psihic, se intretinea prestand munci ocazionale
pe la diferite persoane, fiind dealtfel si
consumator de alcool, fara insa ca sa deranjeze
in mod real pe cineva, in afara de inculpat,
evident, care « ii purta pica » pentru pretinsul
incident din urma cu mai multi ani, nedovedit
insa a fi fost existent in vreun fel, fiind posibil a
fi doar o aparare pro causa a criminalului.
 Pe acest fond, odata cu inaintarea in varsta,
inculpatul a devenit extrenm de violent, atat in
relatiile cu vecinii cat si cu colegii de scoala,
manifestarile sale, agresive vizand chiar si profesorii.
In luna octombrie 2010, inainte de a implini 14 ani,
inculpatul a mai comis fapta de talharie impreuna cu
alte 2 persoane, fapt ce demonstreaza o aplecare spre
violenta cu totul deosebita.
 In aceiasi perioada, a lovit si un coleg caruia i-a rupt
maxilarul, a agresat profesorii de matematica, istorie
si franceza, fiind cunoscut ca practica boxul la clubul
Farul .... inainte de comiterea faptei de omor,
inculpatul minor a inceput sa il agreseze repetat pe
victima, in contextul in care devenise puternic si in
cartier deja « i se stia de frică ».
 Comportament imediat anterior comiterii
faptei: reţinem din rechizitoriu: „.... In dupa
amiaza zilei de 26.03.2011, in timp ce juca
fotbal pe strada cu alti copii, inculpatul a
observat victima ca efectua munci ocazionale,
asa cum dealtfel isi castiga existenta, pe care a
agresat-o fara temei, se pare, tinand seama de
circumstante, doar din pura placere de a o
chinui. Le-a spus unora dintre acesti colegi ca sa
se uite mai bine la victima pentru ca nu o sa-1
mai vada - sens in care sunt relevante
depozitiile martorilor Negel Fanica si Trupina
Marin, care 1-au auzit exact in sensul mentionat
 Ulterior acestor momente, dupa lasarea noptii,
in jurul orelor 21 h 30, a iesit din casa,
observand victima ca era in stare de ebrietate.
Faptul ca a premeditat infractiunea este vadit
de luarea din casa, unde a stat dupa meciul de
fotbal, a unui cutter, adica un instrument
extrem de taios care nu are de ce sa se afle
asupra unei persoane in mod obisnuit».
 Mod de comitere a faptei : Reţinem din
rechizitoriu: « ... Profitand de starea si situatia
victimei, inculpatul s-a deplasat cu acesta in
zona cladirii «Atico », unde 1-a lovit puternic cu
pumnul in gat, fapt ce i-a rupt acestuia
cartilajele interioare si apoi 1-a proiectat intr-o
groapa din interiorul cladirii. Pentru a-si finaliza
intentiile agresive, si nu pentru a vedea ce
facuse asa cum declara, inculpatul a coborat
dupa victima si a incercat sa-i taie capul acestuia
cu acel cutter, fara sa reuseasca. Ca asa este,
rezulta din analiza leziunilor taiate ale victimei,
descrise mai sus si analizate atent de expertul
medic-legist in raportul intocmit cu aceasta
ocazie ».
 Comportament postfaptic imediat: « ....Datorita
intunericului, a locului faptei si a ineficientei unui
cutter in acest tip de activitati, nu a reusit, insa
practic, inculpatul a macelarit victima, dupa care a
plecat catre casa. Odata cu fortarea capului
victimei in intentia de a-1 decapita, inculpatul a
ramas cu par al acesteia pe maini, astfel ca la
plecare, s-a sters apoi cu mainile de peretii gropii,
a urcat inspre exterior si s-a dus linistit acasa,
unde nu a uitat sa spele instrumentul utilizat, pe
care 1-a pus in sertarul din bucatarie de unde-1
luase inainte de a iesi din casa. Dupa aceasta
operatiune, inculpatul s-a schimbat de haine si s-a
culcat, fiind pesemne obosit de efortul depus cu
macelarirea unui om ».
 Comportamen postfaptic tardiv reţinem din
rechizitoriu: « ... dupa identificare, inculpatul a
negat initial orice fapta, insa, fiind intrebat
despre provenienta sangelui pe obiectele de
imbracaminte cu care fusese echipat in ziua
crimei, a revenit si a recunoscut in parte,
negand insa premeditarea si intentia de
decapitare a victimei, incercand sa puna totul
pe seama pretinsei pseudoagresiuni sexuale
din urma cu mai multi ani de care am relatat
anterior
 A condus echipa de politie la fata locului, unde
s-au intocmit planse foto si filmari pe CD,
consemnandu-se activitatea si in procesul
verbal aferent. Aceasta aparare, adica
recunoasterea in parte a faptelor inculpatului,
nu poate fi primita si pentru faptul ca cel care
era agresat mereu in ultimul timp era chiar
victima, astfel ca inculpatul nu se poate erija in
ceea ce nu este, asa cum incearca prin apararea
invocate ».
 Reţinem aprecierile Parchetului privind
mobilul faptei: « Este in afara de orice dubiu ca
respectivul a comis fapta in mod premeditat
profitand de starea de neputinta de a reactiona
a victimei, pe care o stia foarte bine si care era
practic terorizata de el, in public, prin acte de
cruzime, pentru care va fi tinut a raspunde
penal. ... în afara declaraţiilor examinatului
fapta a fost probată şi prin mijloace specifice
(ex. criminalistice, biocriminalistice etc.).
 Conform rechizitoriului, examinatul este
vinovat de uciderea unei persoane « prin
cruzimi, în loc public, cu premeditare,
profitând de starea de neputinţă a acesteia de a
se apăra ».
 3. Fapta pare să fi fost comisă sub influenţa
băuturilor alcoolice sau /şi a altor substanţe
psihoactive.
 4. Pacientul a fost arestat preventiv începând
cu data de 29.03.2011.
 Pe parcursul anchetei a recunoscut, la data de
29.03.2011, fapta comisă (după ce iniţial o
negase), în sensul (dosar, filele 199 – 200): « Imi
mentin declaratia data in fata lucratorului de
politie judiciara la data de 29.03.2011 la sediul
Inspectoratului de Politie al Judetului Constanta.
In primele declaratii nu am spus adevarul
deoarece imi era teama de repercusiuni. Precizez
ca de altfel ca in ultimul timp am avut mai multe
divergente cu BUCATARIU GHEORGHE, zis
Ghita Nebunul, care era un vecin de-al meu
bolnav psihic. In urma cu vreo 6 ani acesta m-a
agresat sexual si i-am purtat pica pentru asta.
 De altfel, cu circa 3 luni in urma, l-am batut pe
strada intrucat la randul sau acesta il batuse pe
un var de-al meu Dumitras George.
 Sambata dupa-amiaza in ziua de 26.03.2011
impreuna cu alti tineri din carrier, am jucat fotbal
in jurul orei 13:00; impreuna cu mai multi tineri
din cartier, si la un moment dat l-am vazut pe
Ghita Nebunul impreuna cu Zatanga Ionut, zis
Mutu, in timp ce incarcau balegar intr-o Dacie
logan dar atunci nu am avut nici o divergenta cu
Ghita Nebunul.
 Dupa ce am terminat meciul de fotbal, m-am dus
in fata blocului meu si am.jucat patratica, un joc
cu mingea, pana in jurul orelor 19:30, cand m-am
dus acasa la mama mea, care locuieste tot in zona
 Parintii mei sunt divortati si eu sunt incredintat
tatalui meu care este plecat in Belgia. Am
mancat apoi am stat la calculator acasa la mine,
pana in jurul orei 21:30, cand am ieist iar afara
si am luat dintr-un sertar din magazie un
cutter. In fata blocului m-am intalnit cu fratele
meu Dumitras Mihai Viorel si in timp ce
stateam cu el l-am vazut pe Ghita Nebunul
aflat in stare avansata de ebrietate si care
vomita in fata blocului in care locuiam. Ghita 1-
a invitat pe fratele meu sa vina sa-i dea ceva,
dar acesta l-a refuzat si s-a dus casa la el pentru
ca sta cu mama mea.
 Dupa circa 10 minute l-am vazut pe Ghita langa
gard, in apropiere de domiciliul unchiului meu,
ocazie cu care acesta mi-a spus sa merg in curte la
Apico, unde gasise ceva printre gunoaie si vroia
sa-mi arate ce gasise. Eu am devenit curios si l-
am urmat indeaproape pana in spatele cladirii
principale la o cladire dezafectata.
 Cand am intrat si eu dupa el Ghita a inceput sa
ma stranga in brate si sa-mi spuna ca ma iubeste,
moment in care eu 1-am lovit cu piciorul peste
genunchi si i-am tras un pumn in zona gatului si
a barbiei. In acest moment, Ghita a cazut la
pamant si s-a rostogolit intr-o groapa din partea
stanga a incaperii, eu fiind constient de acest loc
pentru ca cunosteam zona.
 Vazand ca Ghita a cazut in acea groapa am
vrut brusc sa vad in ce stadiu este, am coborat
dupa el si il auzeam ca respira sufocat, iar in
momentul in care am coborat m-am sprijinit in
brate pe marginea de beton, m-am zgariat pe
brate si am alunecat cazand de asemenea in
groapa. M-am rostogolit cel putin o data si am
ajuns langa Ghita care era intins pe spate cu
capul catre peretele gropii opus usii de acces
spre magazie, fiind practic in pozitie paralela
cu platforma pe care ne aflam amandoi atunci
cand 1-am lovit cu pumnul.
 Ajungand in apropierea lui Ghita acesta a
incercat sa ma prinda de pantaloni, iar eu i-am
dat de 2-3 ori cu mana dreapta in care aveam
cutterul lovituri in zona gatului si a fetei lui
Ghita. Fiind intuneric nu stiu pe unde l-am
lovit dar l-am taiat pentru ca am simtit la mana
cum lama a trecut prin carne.
 De altfel am simtit si ca sunt stropit cu sange pe
mana dreapta. In momentul in care am cazut in
groapa si l-am lovit pe Ghita am tinut cutterul
cu lama orientata spre exterior si miscand cu
mana de la dreapta spre stanga.
 De altfel am dat de mai multe ori cu cutterul in
mai multe directii pentru ca nu-1 vedeam
foarte bine pe Ghita din cauza intunericului si
de teama prin acest lovituri dorind sa-l termin
sa nu mai poata sa riposteze.
 In afara de aceste lovituri nu am mai dat si
altele considerand ca sunt suficiente. Nu stiu
cat a durat altercatia cu Ghita insa timpul scurs
de la caderea in groapa si cand am iesit a fost
de aproximativ 20 minute. Eu m-am chinuit sa
ies din groapa si cand am incercat sa ies din
groapa am simtit ca am mainile lipicioase de la
sangele lui Ghita.
 M-am sters de peretele gropi situat in partea
opusa usii de acces pentru ca in acea zona
batea lumina de afara si am vazut ca am sange
pe maini. Nu am observat sa mai am in afara
de sange si par pe maini provenind de la
victima. Este posibil ca in timp ce incercam sa
ies din groapa sa ma fi atins si de ceilalti pereti
ai gropii cu bratele sau cu palmele.
 Cand m-am ridicat de langa Ghita am observat
ca acesta avea o respiratie horcaita, neregulata
dar eu am crezut ca-si va reveni si am iesit
pentru a nu fi vazut de cineva care sa ma indice
ca fiind agresorul lui Ghita
 M-am deplasat de la magazie catre usa de acces
in curtea Atico, m-am asigurat ca nu e nimeni
pe strada sa ma vada, dupa care m-am dus
acasa la tatal meu unde locuiam si m-am spalat
pe maini, apoi am spalat de sange cutterul la
chiuveta in bucatarie si 1-am introdus in acelasi
sertar din care-l luasem pentru nu fi gasit
ulterior la mine. De altfel, dupa ce am
recunoscut fapta am condus organele de politie
si am aratat exact cum facusem si unde am pus
cutterul. Precizez ca atunci cand iesisem din
curtea Atico il vazusem pe Zatanga Nicolae ca
venea spre mine dar eu am banuit aceasta dupa
haine pentru ca era intuneric si nu i se vedea
fata.
 Cand am ajuns acasa, m-am schimbat cu alte
haine, apoi m-am culcat si nu am mai iesit din
casa. Hainele cu care fusesem imbracat si
adidasii cu care fusesem incaltat le-am predat la
politie si ulterior am observat ca prezentau pete
de sange care nu aveau de unde sa fie decat de
la Ghita Nebunul. Nu 1-am cautat prin
buzunare pe Ghita si nu i-am luat nimic din
buzunare si nu stiu daca avea ceva prin
buzunare. Nu am vrut sa-l omor pe Ghita dar
am vrut sa-i fac rau pentru ca incercase din nou
sa ma agreseze sexual si nu era prima data cand
facea asta atat cu mine cat si cu alti copii din
cartier
 De prima data cand fusesem agresat sexual
acumulasem furie in mine si de aceea cand i-
am dat cu pumnul in fata am lovit foarte
puternic cu toata forta. Nu este adevarat sa fi
facut afirmatie in 26.03.2011 in fata unor
persoane precum ca „uita-te bine la el, ca
maine nu o sa-l mai vezi" in referire la Ghita
Nebunul. Nu am avut intentia de la inceput sa
folosesc cutterul contra lui Ghita ci am vrut
doar sa-l am la mine in caz de nevoie. Desi nu
am vrut sa-1 omor pe Ghita eram constient ca
aplicand cu cutterul mai multe lovituri in toate
partile puteam sa-1 omor”.
 . Pacientul nu are antecedente penale dar este
cunoscut de către poliţie şi Direcţia de asistenţă
socială ca prezentând comportamente
antisociale. Reţinem din rechizitoriu : « In luna
octombrie 2010, inainte de a implini 14 ani, ... a
mai comis fapta de talharie impreuna cu alte 2
persoane »
 . Cauza se judecă în apel (declarat de către
apărare). Reţinem din motivele de apel: «Asa
cum am aratat si la instanta de fond, aprecierea
acuzarii, ca inculpatul ar fi mers la domiciliul
sau, pentru a lua cutterul in vederea uciderii
victimei, nu a fost dovedita prin nici o proba
administrate in cauza.
 Asa cum am precizat, inculpatul detinea cutterul in
cu totul alt scop, fapt dovedit prin depozitiile
martorilor care in ziua respectiva au fost cu acesta
pe terenul de fotbal” …………………… “In sentinta
apelata se retine: "inculpatul a incercat sa taie capul
victimei cu un cutter - un instrument extrem de
taios...dar datorita ineficientei unui cutter, in acest
tip de activitati nu a reusit sa taie capul victimei,
insa practic a macelarit victima".
 Iar din raportul de expertiza medico-legala rezulta:
"la nivelul obrazului stang leziuni profunde iar la
baza gatului EXCORIATII ORIZONTALE" -
ZGARIETURI, si nicidecum nu rezulta faptul ca
inculpatul ar fi macelarit victima.
 Aceasta formulare a parut atat acuzarii cat si
instantei de fond care a preluat-o suficient de
dramatica, pentru a descrie o situatie de fapt
nereala. Instanta de fond a preluat in sentinta
apelata o mare parte din rechizitoriu, ignorand
probele administrate in cauza in apararea
inculpatului, sau respingand probe esentiale
precum expertiza psihiatrica, solicitata pentru
inculpatul minor, ce a implinit varsta de 14 ani
cu aproximativ o saptamana inainte de
savarsirea faptei
 . A considera faptul ca, in urma cu o saptamana
fata de data la care a savarsit fapta, inculpatul nu
avea discernamant si in consecinta nu raspundea
penal, iar la o saptamana dupa implinirea varstei
de 14 ani avea discernamant raportat la fapta …
deosebit de grava retinuta in sarcina sa este total
absurd din punct de vedere atat medical cat si
logic.
 Instanta de fond ca si rechizitoriul numeste
MOLESTAREA inculpatului de catre victima
"PRETINSUL INCIDENT " sau "ANIMOZITATI
MAI VECHI" situatie de fapt dovedita prin
probele administrate in cauza”.
 - respectiv declaratiile martorilor audiati si prin
plangerea penala formulata la acel moment de
parintii inculpatului, plangere solutionata cu
PUN intrucat victima avea probleme psihice si
"nu aveau ce masura sa ia impotriva acesteia.
 Faptul ca victima era cunoscut in comunitatea
in care traia, ca pedofil, (fund vazut mereu in
prezenta copiilor saraci) intrucat mai multi
parinti au sesizat organele de politie impotriva
lui Bucatariu Gheorghe, ramase fara nici un
rezultat nu a fost luat in considerare de
instanta de fond
 Este de notorietate faptul ca victima profita de
inocenta unor copii, molestandu-i in mod
repetat, uneori invocand "acordul" minorilor
carora le dadea diverse sume de bani sau
dulciuri, pentru favorurile sexuale, distrugand
copilaria acestora. Inculpatul a fost unul dintre
acesti copii molestati de victima (depozitia
martorei Duluta Elena - fiind elocventa in acest
sens) in conditiile in care acesta trecuse deja
printr-o alta drama - despartirea parintilor si
separarea de fratele sau.
 In sentinta apelata sunt mentionate declaratiile
martorilor audiati in cauza insa doar afirmatiile
acestora care ar contura vinovatia inculpatului
asa cum am fost retinuta prin actul de acuzare,
respectiv paragrafe scoase din context si
nicidecum afirmatiile care ar fi fost in avantajul
inculpatului, conturand caracterul acestuia.
 Instanta de fond a analizat situatia de fapt
dintr-o singura perspectiva, respectiv un minor
violent a omorat un adult cu probleme psihice,
dar nici o clipa nu analizeaza adevarata relatie
dintre inculpat si cel decedat
 . Instanta nu pune problema, daca nu cumva
inculpatul, este de fapt victima celui ucis. Instanta
nu s-a intrebat daca victima insasi prin atitudinea
manifestata fata de inculpat, nu 1-a transformat pe
minor dintr-un copil necajit de destramarea
familiei si pierderea inocentei, in ceea ce este astazi.
 Un minor, in varsta de 6 ani, care trece prin
divortul parintilor in urma caruia este despartit de
mama si fratele sau, fiind incredintat tatalui, care
pleaca sa munceasca in strainatate si ramane efectiv
la o matusa, isi pierde echilibrul psihic, in conditiile
in care nici unul dintre parinti nu ii ofera grija,
protectie si dragoste in mod direct si continuu.
 Pe fondul acestei situatii de fapt descrisa,
copilul trece printr-o noua trauma, o persoana
adulata cu probleme psihice (dovedite cu acte
medicale) il abuzeaza sexual, ceea ce cu
siguranta, il destabilizeaza psihic si trezeste in
el instinctul firesc de aparare. Faptul ca politia
nu a luat nici o masura impotriva persoanei
care il molestase, precum si lipsa unei protectii
efective si continue din partea parintilor ar fi
putut cu usurinta creea o temere profunda
unui copil, care din victima, fara voia sa poate
deveni "calau”.
 Ajungem sa ne intrebam ce a facut societatea
pentru acest copil ? Ce a facut justitia cand a
impartit cei doi frati ca pe doua obiecte intre
doi fosti soti ? Ce a facut mama minorului cand
a aflat ca fiul sau este singur intrucat tatal
acestuia a plecat la munca in strainatate ? La
toate aceste intrebari raspunsul va fi: NIMIC.
Atunci nu putem invinui un copil de 14 ani ca a
incercat sa isi faca dreptate singur, asa cum
poate gandi un copil de varsta lui, cum vede in
filme si la emisiunile de stiri, pe care le intelege
cu mintea unui copil trecut spre adolescenta.
 Teribilismul varstei 1-a facut sa reactioneze
astfel, fata de cel care i-a distrus copilaria, fara
a realiza ca ar putea produce prin actiunile sale
moartea unei persoane. Intentia minorului a
fost cu siguranta, aceea de a arata celui care 1-a
abuzat sexual, ca acum este mare, se poate
apara singur si il poate infrunta”.
 “Solicitam instantei de apel sa aiba in vedere
faptul ca inculpatul a implinit varsta de 14 ani
la data de 07.03.2011 iar fapta a fost savarsita la
data de 26.03.2011
 , astfel apreciem concluziile raportului de
expertiza psihiatrica intocmit in faza de
urmarire penala, cu privire la faptul ca
inculpatul are discernamant cu privire la fapta
comisa, ca injuste si total neprofesionale si
solicitam instantei a dispune o noua expertiza
psihiatrica in cauza care sa stabileasca in
concret perceptia avuta de inculpat fata de
victima si totodata raportat la fapta comisa
 Traumele prin care acest minor a trecut intr-o
perioada scurta de timp, in anii in care trebuia
sa se bucure de protectia si dragostea adultilor
din preajma sa, i-au schimbat acestuia
perceptia despre adultii care ar trebui sa isi
apere copiii. Furia unui copil, frustrarile
acumulate pentru lipsa de afectiune, sprijin si
protectie fata de acesta datorate de familie si de
societate il poate determina intr-un moment
"de nebunie " sa creada ca poate si are dreptul
sa isi faca singur dreptate”. ………………..
 Aplicarea unei pedepse cu inchisoarea intr-un
cuantum atat de mare, 10 ani, fata de un minor
de 14 ani, raportat la circumstantele in care a
fost savarsita fapta precum si la relatiile
anterioare dintre victima si minor, apreciem ca
nu ar conduce la realizarea scopului procesului
penal, respectiv acela de indreptare a conduitei
unui individ ce incalca legea, stiut fiind ca
mediul penitenciar va afecta iremediabil
dezvoltarea fizica si psihica a unui minor aflat
la limita raspunderii penale.
 Instanta de fond apreciaza "cuantumul
pedepsei aplicate ca fiind adecvat pentru
reeducarea si recuperarea sociala a minorului,
in vederea formarii unei atitudini
corespunzatoare in raport de valorile sociale
consacrate si ocrotite de legiuitor" situatie total
nedovedita de practica judiciara”.
………………….
 AL DOILEA MOTIV DE APEL VIZEAZA
REDOZAREA CUANTUMULUI PEDEPSEI IN
SENSUL DIMINUARII ACESTUIA. In
sustinerea acestui motiv de apel solicitam
instantei sa aiba in vedere urmatoarele aspecte:
varsat inculpatului; pozitia procesuala de
colaborare in vederea aflarii adevarului;
recunoasterea faptei retinute in sarcina sa;
regretul exprimat fata de cele intamplate; faptul
ca inculpatul a fost victima celui decedat;
situatia familiala a minorului, ce provine dintr-
o familie destramata si o perioada de timp nu a
beneficiat de sprijinul si protectia familiei.
 In mod total eronat instanta de fond apreciaza
ca nu se justifica retinerea unor circumstante
atenuante in favoarea inculpatului, raportat la
toate precizarile facute anterior. Solicitam
asadar, raportat la circumstantele reale in care
a fost savarsita fapta, la limitele de pedeapsa, la
circumstantele personale ale inculpatului prin
retinerea unor circumstante atenuante, sa
dispuneti reducerea cuantumului pedepsei”.
 . DECLARATII MARTORI:
 1. PRIETENI ŞI VECINI DE CARTIER
 1.1. Declaratie S. I. (22.09.2010) din care
reţinem: «In seara de 22.09.2010 in jurul orelor
17:00 am mers impreuna cu doi prieteni pe
nume Timofte Marian si Dumitras Alexandru
in zona eden sa ne plimbam. In jurul orelor
18:30-19:00 ma aflam impreuna cu cei doi la
intersectia strazilor Baba Novac cu Soneja ca
am observat un baiat pe care nu il cunosteam
ca a traversat strada
 iar Dumitras Alexandru mi-a spus sa merg
dupa acel baiat sa il intreb cat este ceasul, ca sa
ii vada telefonul. Eu am mers dupa acel baiat
iar cand a intrat intr-o parcare l-am ajuns din
urma l-am luat prieteneste de gat l-am intrebat
de unde si-a luat adidasii si cat este ceasul.
Baiatul cu care vorbeam mi-a spus de unde si-a
cumparat adidasii si cat a dat pe ei dupa care a
scos telefonul din buzunar mi-a spus cat este
ceasul si l-a bagat telefonul in buzunarul de la
pantaloni.
 Am ajuns la intersectia a doua strada eu
mergand tinandu-l prieteneste pe acel baiat
cand din spate a venit a venit Timofte Marian l-
a prins pe baiat i-a smuls lantul de la gat dupa
care a fugit iar eu l-am urmat impreuna cu
Dumitras. Toti trei am fugit pana pe str. D. ne-
am urcat intr-un taxi iar atunci Timofte Marian
mi-a dat lantul pe care il luase de la baiat si mi-
a spus sa cobor din taxi si sa ma urc in troleu.
Dumitras Alexandru mi-a spus sa raman cu ei
in taxi, ceea ce am si facut, iar Alexandru i-a
spus taximetristului sa plece repede si sa
mearga cu viteza deoarece ne-am batut cu niste
baieti din cartier si e posibil ca acestia sa ne
urmareasca
 Taximetristul a plecat iar cand am intrat in
cartierul Inel 2 am observat in spate un alt
autoturism taxi care facea flesuri sa ne oprim
dar Alexandru i-a spus taximetristului sa
mearga tare pana la scoala nr. 8. Eu impreuna
cu Timofte Marian i-am spus taximetristului sa
opreasca, iar dupa ce acesta a oprit taxiul, eu
impreuna cu Timofte am coborat si am fugit
inspre hanul A.. Am observat ca eu si cu
Timofte Marian suntem urmariti de un barbat
care striga la trecatori sa ne prinda ca suntem
hoti, iar eu la un moment dat m-am oprit fiind
prins de barbatul care ne urmarea, iar Timofte a
fost prins de un trecator.
 Ulterior am fost luati de cei doi barbati care ne-
au prins, ne-au condus la sediul politiei
comunitare care se afla in apropiere iar de
acolo am fost preluati de o patrula de la Sectia
4 Politie. La sediul Sectiei 4 Politie ni s-a facut
un control corporal iar intr-un buzunar al
blugilor mei a fost gasit lantul pe care Timofte
Marian l-a smuls de la gatul baiatului respectiv
si mi la dat mie sa il tin. ... ».
 Declaraţie B.G. (31.05.2011), din care reţinem:
“II cunosc pe inculpat de mai multi ani, suntem
prieteni si vecini de cartier. II cunosteam si pe
victima Bucatariu Gheorghe, zis „Ghita
nebunu", intrucat acesta locuia in acelasi cartier
cu mine si stiu ca locuia la bloc. In ziua de 26
martie 2011 am plecat de acasa si m-am intalnit
cu mai multi baieti, respectiv cu Zatinga Ionut
si Simioneasa Costel, am mers impreuna la
varul lui Costel si am ajutat la sapatul unei
haznale. Pe la 08 seara am plecat de acolo
impreuna cu cei doi baieti pe care i-am amintit
mai sus si am mers impreuna in apropierea
unui saivan, pentru a prinde porumbei.
 Am prins cativa porumbei si ne-am intors acasa.
Precizez ca inainte de a pleca sa prindem
porumbei, ne-am intalnit cu victima, care era
langa terenul de fotbal din zona, era beat, am
mers si i-am cerut o tigara, ne-a spus ca nu are si
dupa aceea am plecat. Cand ne-am intalnit cu
victima, acesta era singur. Cand ne-am intors
dupa prinderea porumbeilor, pe victima nu am
mai vazut-o, desi ne-am intors pe acelasi drum.
Zatinga Ionut mi a spus ca in acea zi a fost
impreuna cu Bucatariu Gheorghe ca sa incarce
nist mranita, care este un ingrasamant, iar
persoana pentru care au muncit i-a rasplatit cu o
sticla de vin. Ionut mi-a spus ca sticla de vin a
ramas la Bucatariu Gheorghe
 Desi era intuneric, iluminatul public functiona si
i-am putut vedea fata atunci cand ne-am oprit si
am stat de vorba si pot sa spun ca victima nu
prezenta urme de violenta la cap sau in zona fetei,
dar am sesizat ca era foarte beat. Cat am stat de
vorba cu victima, aceasta nu ne-a facut nici un fel
de avansuri sexuale, dar am auzit de la mai multi
oameni din cartier ca Simioneasa Costel si
Zatanga Ionut se duceau cu Bucatariu Gheorghe
la iarba verde la moara din zona si ca faceau sex
acolo. Eu am mers direct acasa dupa ce am prins
porumbeii si m-am despartit de ceilalti doi baieti.
Mentionez ca in ziua de 26 martie nu 1-am vazut
pe Dumitras, Alexandru. Am mai auzit ca victima
le dadea bani sau dulciuri baietilor ca sa mearga
cu el si sa intretina relatii sexuale. .....
 Stiu ca inculpatul a practicat box timp de 2
saptamani, stiu ca 1-am insotit si eu si varul lui,
Dumitras George, la sala „Flamanda". Cateodata
inculpatul era mai rau, adica avea o atitudine
violenta verbal si 1-am vazut personal de cateva ori
cand se batea cu baieti de la liceul C.F.R. "Gheorghe
Duca". Cateodata era si bun, adica se comporta
normal, frumos cu oamenii in general si cu
prietenii de joaca din cartier. Am auzit ca
inculpatul a lovit un profesor la scoala unde invata.
Personal 1-am vazut de mai multe ori pe inculpat
in timp ce il agresa fizic pe Bucatariu Gheorghe pe
strada, respectiv ii mai aplica o lovitura cu pumnul,
cu piciorul. L-am vazut cam de 3 ori in aceasta
postura.
 Nu 1-am auzit pe inculpat atunci cand il agresa
pe victima ca 1-ar fi amenintat cu moartea.
Inculpatul este o persoana violenta uneori, dar
si victima il injura si din cauza aceasta il mai
lovea. L-am vazut si pe victima de cateva ori in
timp ce il alerga pe inculpat, mai arunca cu
piatra dupa el si am mai vazut cand o singura
data 1-a lovit cu palma, dar nu stiu ce discutii
au avut si care erau motivele acestor conflicte »
 1.4. Declaratie Z. I. (31.05.2011) din care
reţinem
 .......... In ziua de 26 martie 2011 pe Dumitras
Alexandru Florin eu nu l-am vazut. Cand ne-
am intalnit cu victima, care dupa cum am
precizat era beat, acesta tipa si chiuia. Pe 27
martie am auzit de la un om care este paznic la
saivane, caruia eu ii spun „ nea Trica", ca in
prezenta acestuia, la data de 26 martie,
Dumitras Alexandru Florin ar fi spus sa se uite
bine la Bucatariu Gheorghe, pentru ca n-o sa-1
mai vada.
 Nu stiu daca inculpatul are un caracter violent,
dar pot sa spun ca o data 1-am vazut cu totul
intamplator, in timp ce ma aflam pe strada,
cand i-a dat o palma unui baiat. Nu am auzit
niciodata ca victima sa faca avansuri sexuale
unor baieti. ... Am auzit ca inculpatul a lovit un
profesor de la scoala la care invata.
 Nu am auzit ca inculpatul sa fi lovit victima si
cu alte ocazii. Am auzit ca, cu mai multi ani in
urma, victima 1-ar fi violat pe inculpat. Am
auzit acest lucru de la baietii din cartier
 . Eu si cu victima eram in relatii bune, eram
prieteni. De mai multe ori am mers impreuna
sa muncim cu ziua la diferite persoane si asa
ne-am imprietenit. .... nu am auzit ca victima sa
fi facut avansuri sexuale altor baieti, dar mie
personal mi s-a intamplat acest lucru, in sensul
ca mi-a propus sa intretin relatii sexuale
spunand ca imi da tigari si bani, eu am refuzat
si el a inteles si nu a mai insistat. Asta se
intampla in urma cu doi ani cand eu aveam
varsta de doisprezece ani, dar de atunci nu a
mai incercat niciodata sa-mi faca asemenea
propuneri.
 Martor Z. N. (31.05.2011) din care reţinem:
II cunosc si pe victima de cand era mic si stiu ca
ademenea copiii ca sa intretina relatii sexuale cu ei,
nu 1-am vazut in asemenea ipostaze, dar am auzit.
Mie personal nu mi-a facut avansuri sexuale
victima. Aceasta nu era o persoana agresiva, era o
persoana calma, linistita si numai atunci cand il
enerva cineva devenea agresiv, arunca cu pietre in
cei care il suparau. Am auzit chiar de la tatal
inculpatului ca in urma cu opt ani victima i-ar fi
facut avansuri sexuale. .... Stiu ca victima avea
porecla „Ghita nebunul", pentru ca era bolnav, in
sensul ca avea probleme psihice”.
 Reţinem din Referat de evaluare nr. 527/P/2011
efectuat de către Serviciul de probaţiune)
 Date privind persoana pentru care a fost solicitat
referatul de evaluare: Minorul Dumitras
Alexandru Florin, in varsta de 14 ani, nu se afla
la primul conflict cu autoritatile locale
(reprezentanti ai D.G.A.S.P.C, lucratori de
politie) si membri ai comunitatii (colegi,
profesori si vecini). Manifestari de indisciplina
scolara, acte de agresivitate si limbaj trivial, au
fost identificate de timpuriu, respectiv de la
varsta de 10 - 11 ani.
 Potrivit declaratiilor persoanelor contactate,
minorul obisnuia sa adopte un comportament
ofensiv, cu accese de furie si impulsivitate, atat
la adresa cadrelor didactice si a colegilor de
scoala, cat si in relatiile cu vecinii din cartier.
 Insusirea unui astfel de comportament deviant,
devenit ulterior unui infractional, s-a produs pe
fondul dezorganizarii vietii de familie, prin
separarea in fapt a parintilor dupa aproximativ
5 ani de casatorie, si ulterior prin divortul
acestora (in anul 2008).
 Minorul Dumitras Alexandru Florin, a crescut
si s-a dezvoltat intr-un mediu familial
conflictual si lipsit de afectivitate parentala,
fapt ce condus la degradarea relatiilor
intraconjugale si la insusirea de catre inculpat a
unui comportament libertin, fara reguli si
restrictii.
 La data pronuntarii divortului (in anul 2008),
inculpatul se afla in intretinerea tatalui, iar
fratele sau, Dumitras Mihaita Viorel (in prezent
in varsta de 16 ani), se afla in ingrijirea mamei,
motiv pentru care,
 instanta de judecata, tinand cont de situatia de
fapt si de interesul superior al minorilor, i-a
incredintat deopotriva ambilor parinti,
inculpatul continuand sa locuiasca alaturi de
tatal sau, iar fratele, alaturi de mama biologica.
In incercarea de a-si reorganiza viata de
familie, tatal inculpatului a initiat in urma cu 8
ani, o relatie de uniune consensuala cu numita
Bogza Iuliana, mama a unui minor (in prezent
in varsta de 10 ani), rezultat dintr-o relatie de
concubinaj anterioara.
 Astfel, minorul a crescut si s-a dezvoltat alaturi
de tatal si de concubina acestuia, insa, mediul
familial considerat de catre minor ostil, si
caracterizat ca fiind instabil afectiv, anacronic
si lipsit de vitalitate, precum si modelul de
comportament parental, marcat de agresivitate
fizica si verbala, consum de bauturi alcoolice si
permisivitate, au contribuit decisiv la
conturarea unei personalitati dizarmonice si
instabile a minorului.
 Absenta mamei biologice din viata sa care, desi
locuia in apropiere de inculpat, s-a aflat in
imposibilitatea de a se implica in procesul de
crestere si educare a fiului sau, acesteia fiindu-i
interzis de catre fostul sot dreptul de a-si vizita
copilul, precum si lipsa de atasament tata-fiu,
au condus la aparitia unor frustrari nerefulate
si stari ofensive exprimate in plan
comportamental, respectiv:
 reactii de sfidare a autoritatii si a persoanelor
adulte, negativisme active de tipul
indaratniciei, acte de violenta nestapanite si
inadaptate
 Manifestarile repulsive ale minorului din perioada
copilariei, dovedesc tocmai faptul ca in trecutul sau
au actionat mijloace coercitive brutale si stari
conflictuale severe (eram batut de catre total meu si
gonit de la domiciliu, afirma minorul), care au
determinat in cele din urma reactii de raspuns
emotiv -impulsive de tipul: accese de manie, furie,
crize de violenta, hotii, negativism. Desi tatal a
incercat prin comportament si atitudine sa-i ofere
un minim suport material, minorul a considerat
eforturile sale insuficiente in raport cu dorintele si
aspiratiile sale, devenite prea mari in raport cu
posibilitatile, fapt ce a dezvoltat in timp numeroase
frustrari si sentimente de inferioritate.
 . In conditiile in care nici un adult nu-i
monitoriza eficient modul in care isi petrecea
timpul, inculpatul s-a integrat cu usurinta in
mediul stradal, in detrimentul pregatirii scolare
(absenteism scolar, vagabondaj, fugi repetate
de la domiciliu, etc.). Aceasta lipsa de
supraveghere parentala, s-a regasit atat in
comportamentul inculpatului caracterizat ca
fiind unui rebel, violent si inadecvat varstei
sale, cat si in rezultatele slabe la invatatura
inregistrate pe perioada frecventarii claselor
primare si in mod special pe parcursul clasei a
VI-a
 Esecul scolar, reactiile comportamentale
ofensive la adresa colegilor si cadrelor
didactice, exprimate prin impulsivitate
crescuta, iritabilitate, opozitionism, indisciplina
si atitudini revendicative, asociate unei
atitudini de infatuare si dispret, de incapatanare
si nesupunere, succedate la intervale mici de
timp, i-au determinat pe parinti sa apeleze la
serviciile psihologului scolar, la recomandarea
directorului Scolii cu clasele I-VIII « Marin
Sorescu » din Constanta. Ulterior separarii in
fapt a parintilor (in urma cu aproximativ 10
ani), inculpatul a ramas in ingrijinerea exclusiva
a tatalui.
 Desfasurandu-si activitatile lucrative in cadrul
diferitelor societati comerciale, in calitate de
muncitor necalificat in agricultura si constructii
civile, sau in calitate de agent de paza, tatal
minorului, Dumitras Vasile (38 de ani) a
incercat sa asigure un minim standard de viata
familiei. Veniturile obtinute acopereau in parte
necesitatile familiei, alcatuita din 4 membri,
respectiv: tatal, concubina sa, Bogza Iuliana
(casnica), fiul acesteia din urma si inculpatul.
Familia astfel constituita locuieste intr-un
imobil construit ilegal, compus din 2 camere si
dependinte, modest utilate si slab intretinute.
 In cursul anului 2009, tatal minorul a identificat
un nou loc de munca, in strainatate (Belgia),
minorul aflandu-se pe o perioada de
aproximativ 1 an de zile in supravegherea
concubinei tatalui, pentru ca din luna
octombrie 2010, acesta sa locuiasca singur,
urmare a deplasarii si a concubinei in Belgia.
Pe parcursul ultimelor 6 luni, minorul s-a aflat
doar in supravegherea bunicilor, persoane
varstnice incapabile sa se impuna categoric in
modul in care isi gestiona timpul liber: nici un
adult nu ii monitoriza plecarile de acasa, acesta
intretinandu-se singur si nici nu ii selecta
anturajul in compania caruia isi petrecea cea
mai mare parte a timpului liber.
 Din modul in care inculpatul vorbeste despre
bunicii sai, se evidenţiaza respectul pe care acesta
li-l poarta, precum si recunostinta fata de eforturile
pe care le-au depus pentru a-l creste. Minorul,
Dumitras. Alexandru Florin elev in clasa a VI-a in
cadrul Scolii Generate "Marin Sorescu" din mun.
Constanta, nu a manifestat un interes deosebit
pentru actul educational, randamentul scolar
situandu-se la un nivel minim. Potrivit declaratiilor
cadrelor didactice, inculpatul a inregistrat o
evolutie scolara negativa, caracterizata prin
rezultate slabe la invatatura, situatii neincheiate pe
sem. I al anului scolar 2010 - 2011 (8 corigente) si
dezinteres fata de activitatea scolara.
 Pe parcursul ultimilor 3 ani de studiu, minorul
a manifestat un comportament extrem de
violent in relatiile cu colegii si cadrele didactice,
asa cum rezulta din declaratiile profesorilor si
ale agentului sef adj. Petrescu Vasile, care i-a
monitorizat periodic evolutia in plan
comportamental si scolar. Studiul catalogului
releva o disponibilitate redusa pentru procesul
educativ scolar, invinuitul inregistrand un
numar mare de absence (in sem. I, 118 absente,
din care 4 motivate, iar in sem. al II - lea, 140 de
absente), ceea ce a determinat intrunirea
consiliului profesoral si scaderea notei la
purtate (nota 5)..
 A fost sanctionat disciplinar cu exmatriculare
pe 5 zile, cf. art. 123 din ROFUIP, adresa
nr.599/23.02.2011, iar fata de actele de
indisciplina, a fost sesizata D.G.A.S.P.C.
Constanta prin adresa nr.707/29.11.2010
 Potrivit declaratiilor dirigintei, directorului
scolii si ale psihologului scolar, minorul a
inregistrat numeroase abateri disciplinare,
respectiv: in clasa a IV-a si-a agresat colegii de
clasa; in clasa a V-a a taiat cauciucurile de la
autoturismul profesorului de muzica si a fost
implicat in furtul unei bratari;
 in clasa a VI-a, in luna oct. 2010, a fost implicat
intr-un act de violenta alaturi de numitul
Stanculet Ionut, in present fiind cercetat pentru
comiterea infractiunii de talharie (dosar penal
nr. 16102/P/2010, aflat pe rolul Parchetului de
pe langa Judecatoria Constanta);
 tot in aceeasi luna, oct. 2010, minorul a intrat
in coma alcoolica, urmare a consumului de 4
litri de vin ars si 4 litri de bere; la data de
25.11.2010, minorul a lovit cu brutalitate un
coleg de liceu, cauzandu-i acestuia din urma o
ruptura la nivelul maxilarului;
 periodic a fost surprins jignind si amenintand
cadrele didactice, respectiv, amenintarea si
lovirea profesorului de istorie, amenintarea
profesoarei de franceza, si jignirea profesoarei
de matematica. Deosebit de comportamentul
inculpatului cu relevant asupra faptei comise,
care il incrimineaza pe acesta, inculpatul
prefera activitatile practice si extracurriculare,
la care participa neconditionat, demonstrand o
buna capacitate organizatorica.
 Si in particular, minorul a preferat activitatile
sportive in detrimentul pregatirii scolare,
acesta fiind inregistrat la Clubul "Farul" -
sectia box, sport pe care-1 practica de
aproximativ 2 ani de zile.
 In cazul minorului Dumitras. Alexandru Florin,
chiar daca randamentul scolar este din ce in ce
mai redus din cauza frecventei slabe, acesta nu da
dovada de superficialitate in procesul de
asimilare a cunostintelor. Le intelege, le retine si
opereaza cu ele in situatii diferite, ceea ce
demonstreaza flexibilitate si fluiditate in gandire.
Putem aprecia ca acesta adopta un comportament
inteligent, in sensul ca are dezvoltata abilitatea de
a imbina cunostintele factuale cu cele
procedurale. Analiza conduitei sale generale,
surprinde trasaturile caracteriale ale unei
persoane in general comunicative, selectiva in
ceea ce priveste persoanele cu care
interactioneaza, lucru care determina dificultati
de contact social.
 . Minorul este influentabil, manifesta
agresivitate fizica si verbala la situatiile in care
i se atrage atentia (cu crize de furie si manie) si
prezinta o redusa toleranta la frustrare,
consecinta a mediului familial disfunctional si
conflictual care dealtfel, reprezinta o sursa de
modele de comportament si ofera siguranta si
confort emotional. Are un numar mare de
prieteni, in general vecini de cartier si colegi de
scoala si cauta activ grupul de prieteni,
trasatura evidenta de caracter, specifica varstei
adolescentine, perioada in care tutela familiala si
scolara, pregnante in viata sa, se modifica
treptat odata cu integrarea in mediul de contact.
 Se constata si in cazul minorului Dumitras
Alexandru Florin faptul ca este preocupat de
exprimarea identitatii proprii, precum si de
exprimarea propriei identitati fata de membrii
familiei si cadrele didactice. In relatiile interumane,
inculpatul adopta o atitudine ofensiva si
dominanta, este impresionabil si imprevizibil,
prezinta o intoleranta la restrictii si o
adaptabilitate redusa la reguli, este suspicios si
influentabil, nu respecta autoritatea, este indolent
si indiferent (consecinta a inexistentei unei
atitudini parentale ferme in corijarea conduitei
sale), vulgar in exprimare si cu numeroase
elemente de jargon proprii subculturii strazii.
generale a inculpatului de pana acum.
 Atitudinea agresiva in relatiile cu tinerii de varste
apropiate lui si nu numai (prezinta o atitudine
ostila fata de lumea adulta), asocierea cu minori
si tineri infractori, au reprezentat coordonatele
conduitei
 Comportamentul actual al inculpatului, este
marcat de perioada anterioara, de lipsa unor
modele educative parentale adecvate, de
absenta mamei biologice din viata sa, si de
inexistenta unei supravegheri parentale
eficiente. Prietenia sa cu o eleva de clasa VIII-a,
Dumitrascu Oana Andreea, poate reprezenta
imaginea materna absenta in perioada copilariei,
 prin sfaturile si dorinta de protectie manifestata
fata de minor, afectiune de care a fost privat, de
acea prezenta feminina a prietenei sale s-a
materializat in dorinta de afectiune si iubire.
 In raport cu savarsirea infractiunii ce i se retine in
sarcina, inculpatul isi asuma responsabilitatea de
fata de propriul comportament infractional, insa
manifesta o slaba empatie fata de victima
(consumator cronic de bauturi alcoolice, si incadrat
in gardul II de handicap), minorul considerand ca
aceasta isi merita soarta in conditiile in care,
intentia de a-i aplica o corectie defunctului, a
aparut ca o reactie la avansurile sexuale adresate
de catre victima, anterior aparitiei conflictului.
 VIII. ACTE MEDICO – LEGALE
 . Date de personalitate
premorbida/anamnestice, relevante in cauza,
sub aspect medico-legal psihiatric. Date
generale: cetatenie - romana, sex - masculin,
varsta – 14 ani, etnie – romana. Elemente de
sociopsihogeneza: - provine din familie
dezorganizata prin divortul parintilor in urma
cu aproximativ 8 ani; a ramas in grija tatalui,
recasatorit, care de doi ani locuieste „in
strainatate";
 - actual, minorul locuieste singur, ajutat de
rude; - frecventeaza scoala, clasa a VI-a, cu
rezultate afirmativ satisfacatoare, dar cu
numeroase absente (declara 60); - afirmativ au
existat tensiuni intre el si parinti, in special cu
mama vitrega; - a practicat box timp de 4 1/2
ani, apoi afirma ca a renunta din lipsa de timp;
 - anamnestic integrat in grup de prieteni de
varsta apropiata, unii cu comportament
violent, antisocial; - are un frate natural si un
frate vitreg. Antecedente personale fiziologice:
nu este cazul.
 Antecedente personale patologice nonpsihiatrice -
arsura prin oparire – nu poate preciza – internare.
Antecedente personale patologice psihiatrice –
neaga. Examenul starii psihice actuale: Evaluat la
data de 30.03.2011 pentru stabilirea orientarii
temporo-spatiale, auto si allopsihice, a prezentei unei
afectiuni psihiatrice si a discernamantului, fiind
acuzat de omor calificat pe data de 26.03.2011.
Adolescent longilin, normoponderal, in tinuta de
strada relativ ingrijita, stare de igiena satisfacatoare.
Orientat temporo-spatial, auto si allopsihic.
Cooperant fata de situatia de examinare. Raspunde
la intrebari calm, strict la obiect, fara date
suplimentare. Voce de tonalitate si timbru normale
 Mimica si pantomimica normale. Fara tulburari
de perceptie in momentul examinarii. Usoare
dificultati de concentrare pe sarcini spre sfarsitul
examinarii. Fara tulburari de memorie de fixare
si de evocare. Relateaza fapta pentru care este
acuzat, isi recunoaste participarea si consecintele
ce deriva „sub forma de aparare", „m-a chemat
acolo, credeam ca e ceva grav", „nu misca, dar
respira", „am plecat acasa, m-am schimbat si m-
am pus la calculator", „nu a fost bine ce am
facut, a fost rau". Isi justifica fapta prin aparare -
afirmativ ca respectiva persoana (Gheorghe
Bucatariu) 1-ar fi ademenit pentru a-i face
avansuri sexuale „cand am vazut ca incerca din
nou am vazut negru”.
 Afirma de asemenea, ca aceeasi persoana ar fi
incercat sa-1 abuzeze sexual si in urma cu
aproximativ 8 ani. Atunci 1-ar fi anuntat pe tata,
care ar fi depus plangere la politie „nu au avut ce
sa-i faca pentru ca e nebun; e cu boala psihica,
handicap", „cand l-am lovit am scapat de nervi,
tensiuni". Intelect in limite normale, la limita
inferioara a normalului. Limbaj corespunzator
nivelului social si de instruire. Dispozitie eutimica,
desi afirma ca regreta fapta, nu apare in
manifestarile exterioare. Activitate - frecventeaza
scoala, dar prezinta numeroase absente; a renuntat
la sport de performanta (box) „nu mai aveam timp,
preferam sa ma plim"; in timpul liber sta mult la
calculator “jocuri, mess".
 Fara tulburari de ritm nictemeral si
comportament alimentar. Supraveghere
deficitara din partea familiei: abandon repetat -
initial divortul parintilor a dus la
„pseudoabandonul de catre mama", ulterior
plecarea tatalui a dus la un al doilea abandon.
Personalitatea sa este in curs de structurare
dizarmonica, cu certe elemente de tip tisocial
 CONSTATARILE COMISIEI DE NOUA
EXPERTIZA PSIHIATRICA
 I. INTERNARE ÎN VEDEREA EXPERTIZĂRII

1. Anamneza: Motivele internarii: expertiza

psihiatrica. Antecedente heredo-colaterale:
nesemnificative. Antecedente personale
patologice: neaga internari in spitale de psihiatrie
anterior arestarii. Apendicectomie. Conditii de
viata si munca: 5 clase, fara ocupatie, familie
dezorganizata, locuieste cu mama si cu fratele,
nu a recrutat, primar, cercetat pentru omor.
Istoricul bolii: Pacient din mediu familial
dezorganizat. Neaga internari in spitale de
psihiatrie anterior arestarii. Primar. Cercetat
pentru omor.
 2. Examenul starii psihice prezente: Se prezinta
in tinuta ingrijita, mimica si pantomimica
conforme cu continutul relatarilor. Contact
psihic facil. Descrie imprejurarile comiterii
faptei pe care o motiveaza ca fiind o reactie de
aparare la agresiune (victima a vrut sa il
talhareasca) si era in stare de ebrietate (bause
wisky, bere). Orientat temporo-spatial, auto si
allopsihic. Fara tulburari de perceptie de tip
productiv. Atentia si memoria in limite
normale. Flux ideativ normal. Coerent fara
tulburari de tip calitativ. Afectivitate –
imaturitate afectiva, istabil, irascibil, impulsiv.
Intelect conform instructiei.
 DATE ANAMNESTICE ŞI DE
PERSONALITATE PREMORBIDĂ –
RELEVANTE -
 1.1. Informaţii standard: provine din mediu
urban, familie de origine – subculturală,
dizarmonică, desfăcută legal ; primul din fratrie
de 2 – fraţii despărţiţi prin învoială şi ulterior
prin hotărâre judecătorească ; tatăl şi-a
reorganizat familia (se pare fără forme legale) ;
locuinţă ilegal construită ; deficitar mobilată şi
întreţinută cu lumină  acces la TV; situaţie
economico – familială sub prag ; 5 clase ;
dificultăţi severe legate de suportul familial,
hoby = fotbal, manele. Neagă antecedente
psihiatrice.
 .2.1. Arborele genealogic
 1.2.1. Genitorii :
 a) Mama – provine din familie armonioasă, legal
constituită (cu nivel socio-economic şi cultural
submediu), din oraş Constanţa, din fratrie de 3 (un
frate – Costel -, în Constanţa, căsătorit cu 2 copii –
2 feteîn vârstă de 12 ani şi 6 ani ; un frate ce
locuieşte la Lumina şi despre care nu poate da
relaţii) ; mama este calificată (şi lucrează) ca
bucătăreasă ; recăsătorită legal – soţul lucrează în
port, nu are copii ; familia reconstituită a mamei
este fără copii  ;
 ; dintre rudele mamei mai cunoaşte un văr prin
alianţă cu fratele Costel al mamei, major care ar
fi fost închis pentru jaf armat şi un văr din
partea bunicii materne care ar fi fost pedepsit
pentru tentativă de omor
 în familia restrânsă a mamei – neagă
antecedente relevante somatice, psihiatrice şi
genetice, antecedente penale şi
comportamentale, consum excesiv de băuturi
alcoolice şi/sau droguri de risc ; mama locuieşte
cu familia sa, în apropiere, având casă,
« modernizată », împreună cu soţul. Soţul
mamei – « nea Ionuţ » este perceput ca « tata »
(« el este tatăl meu ... mai bine cu nea Ionuţ »).
 b) Tata – Provine din mediu rural Moldova –
zona Iaşi familie de agricultori, armonioasă;
bunicii paterni s-au mutat s-au mutat la
Cogealac – Constanţa şi apoi la « Palas » unde
au un apartament ; tatăl ar fi terminat o şcoală
profesională şi lucrează « în construcţii » ca
necalificat (în prezent în străinătate) ; fratrie de
4 (2 fete dintre care una are 2 copiide aprox 7
ani şi 4 ani iar cealaltă – Mona, vânzătoare,
căsătorită, – are un băiat de 13 ani ; un frate –
Valerică - are o fetiţă de aprox. 10 ani) ; tatăl
trăieşte în uniune consensuală cu Iulia (de
provenienţă din com. M. Kogălniceanu –
Constanţa, care are un băiat de 12 ani ; cei doi
nu au copii împreună ;
 în familia restrânsă a tatălui – neagă
antecedente relevante somatice, psihiatrice şi
genetice, antecedente penale şi
comportamentale, consum excesiv de băuturi
alcoolice şi/sau droguri de risc. Tatăl, fratele
tatălui Valerică (cu care locuiesc în curte) şi
soţul mătuşii paterne (Mona) consumă
câteodată, în exces, băuturi alcoolice, « se
îmbată câteodată ». Noua « familie » locuieşte
în casa « tatălui » construită pe un teren – în
aceeaşi curte cu fratele Valerică al tatălui ;
 casa ar avea o cameră şi bucătărie, apă în casă –
la bucătărie -, WC în curte, parchet în cameră,
TV,PC,internet, aragz, frigider ; în curte sunt
animalele bunicilor paterni. Cei 2 fraţi se
înţeleg. Bunicii paterni se înţeleg foarte bine cu
mama pacientului şi cu bunicii materni
(« contribuia » împreună pentru binele celor 2
fraţi).
 1.2.2. Fratria – Are un frate mai mare, Mihai, în
vârstă de 16 ani care locuieşte cu mama (în
familia reconstituită a acesteia) ; elev, ar repeta
clasa a IX-a ; ar consuma droguri –
etnobotanice - inconstant;
 1.2.3. Relaţii cu familiile genitorilor : este
apropiat de unchiul matern Costel şi familia
acestuia şi de mătuşa paternă Mona ; este
apropiat de bunici, mai ales de cei paterni ; îşi
respectă şi iubeşte bunicii. Caracterizează
« familia lărgită » (şi nu grupul domestic
apartenent) astfel : mama = « bună, grijulie,
înţelegătoare » ; frate = « grijuliu, înţelegător,
bun la suflet » ; nea Ionuţ (soţul mamei) =
« foarte bun, grijuliu cu mine, ascultător, mă
ascultă, încearcă să rezolve problemele » ;
 A. şi N. (veri, copiii unchiului matern Costel) =
« drăgălaşi, jucăuşi », « îmi plac copiii mici,
ăştia din familie » ; L. şi M. (verişoare, copiii
celeilate mătuşi paterne = « jucăuşe,
frumuşele » ; G. (văr, copilul unchiului patern
cu care locuieşte în aceeaşi curte) = « cam
nebun, mai nebun ca mine ţine aproape » ;
bunica paternă = « bună, îngrijitoare,
ascultătoare , şi ea te ascultă, toţi mă
ascultau » ; bunicul patern = « drăcos, zgârcit,
înţelegător » ; mătuşa paternă (Mona, de care
se simte mai apropiat) = bună, înţelegătoare ;
Unchiul Costel (fratele mamei) = « mai
apropiat, trage cu casa, cu familia » şi soţia lui
= bună, înţelegătoare » 
 Iulia (concubina tatălui) = drăcoasă, invidioasă
– pe toată lumea -, chitră ; Iulian (fiul
concubinei) = « copil, mai copil ca mine, i se
spune Pistruiatul pentru că i-a plăcut filmul şi
l-a văzut de 3 ori » ; tatăl = aiurit, mai chitră ca
Iulia, ca soţia lui, n-am ce să zic, nici n-am
cuvinte frumoase, dur ». Invitat să ierarhizeze
sentimentele de dragoste pentru familie
răspunde. 1. = frate şi mama, 2 = verii (copiii
unchiului matern), verişoarele (fiicele unei
mătuşi materne), 3 = Vărul (fiul unchiului
patern) – « mai bagabond », 4 = bunicii – ambii,
5 = restul, unchi, mătuşi – « tata e ultimul » ;
Urăşte : 1 = iulia şi Iulian ... « şi pe tata dar na, e
tata »
 1.2.4. Percepţie asupra sa - Se caracterizează :
« rău, înţelegător, sfătuitor, am unele momente
când dau sfaturi bune » ; explică ce înseamnă
« rău » = « a face rău unui om şi câteodată îmi
vine, mi se pune pata ». crede că seamănă « cu
nimeni, cu unchiul Costel ». Pentru viitor –
dacă s.-ar căsători şi ar avea copii = « aş trage la
casa mea, liniştit ... le-aş da tot ce n-am avut eu
parte ....... i-aş trimite la şcoală ».
 . Aserţiuni finale asupra familiilor
genitorilor : a fost invitat să noteze – pe o scară
de la 1 la 10 – membrii familiei de origine şi
reconstituite (în sens restrâns) : mama = 10 cu
felicitări, tata = 5, fratele =10 cu felicitări, nea
Ionuţ (soţul mamei) = 10 cu felicitări ; Iulia
(soţia tatălui) = 2, « nici ăla nu merită »,. Iulian
(fiul Iuliei) = « e copil, nu are ce să facă, 3 sau
4 », el = « în situaţia în care sunt = 2,70
aproape 3 ; până ... 7-6 »
 1.2.6. Traiectoria existenţială : În familie i se
spune « Alex » ; « în gaşcă » i se spune
« Blondu » sau « Palade » (« de mic »).
Împreună cu pacientul, care a sesizat ceea ce
dorşte examinatorul, se împart cei 14 ani de
viaţă în 6 perioade :
 1.2.6.1. Perioada de până la 2 ani (ştie de la
ceilalţi) : s-a născut la Cogealac apoi a stat la
« Octombrie Roşu » şi apoi la « Palas ». În
această perioadă a locuit cu ambii părinţi şi cu
fratele ; Când avea 2 ani, părinţii s-au despărţit
în fapt ; mama a plecat cu fratele la părinţii ei,
tatăl a rămas în casa din Palas (cea actuală).
 1.2.6.2. Perioada 2-4 ani (ştie de la ceilalţi deşi
are impresia că-şi aduce şi el aminte) : a locuit
cu tatăl şi cu bunicii paterni ; putea să se vadă
cu mama.
 1.2.6.3. Perioada 4 -7 ani – a locuit cu tatăl şi
din când în când cu bunicii paterni ; nu avea
voie să se întâlnească cu mama şi cu fratele dar
se mai întâlnea cu ei « pe ascuns » (nu poate
preciza motivul apariţiei acestei interdicţii).
Ajuta în gospodărie, era pedepsit fizic.
 1.2.6.4. Perioada 7-8 ani – a locuit cu tatăl, Iulia,
fiul Iuliei şi din când în când cu părinţii
paterni. Avea aceeaşi interdicţii şi la fel se
întâlnea cu mama şi fratele « pe ascuns ».
Aproximativ ½ ani Iulia « a fost mai blândă ».
Cu băiatul nu s-a înţeles deoarece îl « pâra »,
« mai şi inventa ». Pedepsele corporale erau
frecvente. Tatăl « se purta mai frumos cu fiul
Iuliei decât cu mine ». A fost dat la şcoală la 8
ani (« tata nu vroia să mă dea la şcoală, .....
mama a venit, a adus profesori la poartă » ...
bunicii paterni doreau să meargă la şcoală.
Tatăl nu-i dădea voie să meargă cu
învăţătoarea deoarece nu mergea şi băiatul lui
« Iulia ».
 Pe la 8 ani am fugit prima dată , aveam certuri
cu tata din cauza soţiei, ştie tot cartierul, am
fugit – am ajuns la Bucureşti, la gară ... . “– sub
un scaun ( ?), m-am plimbat tot oraşul” ….
Afirmativ nu a furat, « un şofer mi-a dat pâine
şi salam ». A doua zi a văzut un jandarm şi i-a
spus că a fugit de acasă, l-au dus la Constanţa
şi l-au luat bunicii, după 2-3 zile a fost dus la
tata care l-a bătut ; « i-am spus mamei ia-mă la
tine, îmi făcusem bagajele şi când să plec a
venit tata.
 1.2.6.5. Perioada 8-12 ani – Situaţia este
identică în ceea ce priveşte interdicţia de fond.
Tatăl « se purta mai frumos cu fiul Iuliei decât
cu mine, pe mine mă dădea de o parte, făceau
diferenţe, după 1-2 ani de la venirea Iuliei » ....
spunea că « eu mai rău ca fi-su, ce făcea el
cădea pe mine » .... « am fugit fără număr, nici
eu nu mai ştiu, ..... din bătăi, fugeam pe geam,
săream gardul şi de anul nou .... » .... întrebat
de motivele bătăilor răspunde : « că m-am luat
de Iulia, l-am înjurat pe x, am înjurat pe
Iulia .... ». mama sa a vrut să-l ia, “şi soţul
mamei care « s-a certat cu tata ca să mă ia ». ...
« mama avea un pat pregătit pentru mine ....
erau 2 paturi la fratele în caneră ».
 Nu poate preciza clar de ce mama nu l-a cerut
prin justiţie – afirmă că tata nu-i dădea actele - .
Dorea să plece la mama dar tatăl nu era de
acord (« tata nu i-a dat certificatul .... nea Ionuţ
mă primea la el ... eu am crescut în frig, era mai
bine la ei .... ei nu-mi ţineau cont de mâncare,
cât mănânci »). La vârsta de 11 ani a fost în
comă alcoolică, « mă certasem cu urât cu soţia
tatălui, mi s-a pus pata, m-am dus la şcoală, m-
am oprit cu un prieten ... avea vreo 14-15 ani şi
ne-am pus pe bere » ; se certa cu familia
aproape în fiecare zi, fiind admonestat zilnic. În
ceea ce priveşte şcoala, recunoaşte că nu se
purta adecvat.
 La început se mai ducea pe ascuns la mama ca
să facă lecţii apoi nu a mai putut ( ?). Afirmativ
nu a ţinut pasul cu învăţătura dar nici nu-i
place să înveţe. Nu motivează comportamentul
neadecvat, perturbator, uneori violent faţă de
colegi şi cadre didactice (nu prea mă
înţelegeam cu profesorii). In ceea ce priveşte
aderenţa la « gaşcă » şi « timpul liber » afirmă :
nu frecventa jocurile mecanice, fumează de la
12 ani ; se ocupa de diferite munci (pentru a
mai câştiga un ban). La solicitarea familiei mai
rămânea cu verii mai mici – îi plăcea, nu-i
învăţa « rele », îi hrănea « cu linguriţa ».
 ». În ceea ce priveşte joaca – juca fotbal, cu
« băieţii » (de vârste diferite), avea prieteni « şi
mai mari şi mai mici » - îi plăcea să stea cu cei
mai mari ca el. Avea prieteni din vecini .... cel
mai apropiat de suflet este M., « am copilărit în
acelaşi cartier ; are 16 ani – merge la şcoală şi
nu are probleme cu legea » ; afirmă că avea şi
amici « copii buni ». Problemele cu organele de
ordine şi cu adulţii le minimalizează, unele
considerându-le nedrepte, exagerate ; astfel
relatează că nu aveau părculeţ, în curtea şcolii
nu era loc, era interzis iar în curtea liceului nu
aveau voie decât cu bani ;
 se jucau unde era puţină « iarbă » ; până la
urmă şi-au făcut ei un teren (cu nişte palieri
abandonaţi, unde era înainte grădini, de 2 ani
nu mai erau grădini) dar la un moment dat au
fost reclamaţi că fac gălăgie.
 Recunoaşte şi « anturaj mai deochiat » din jurul
vârstei de 11 -12 ani (« nu m-am gândit că nu e
bine »). Nu avea o « gaşcă » propriu-zisă cu
comportament antisocial, copiii fiind amestecaţi
cu cei mai mari, printre ei fiind şi dintre cei care
erau « cuminţi »; afirmă că părinţii
copiilor « buni » le dădeau voie acestora să se
joace cu ei (« şi dacă nu le dădea tot se jucau »).
 În ceea ce priveşte comportamentul violent,
afirmativ, iniţial a fost în casă, « ce vedeam la el
făceam şi eu ».
 În stradă, « nu ştiu, aşa îmi venea nebuneala», ...
« prima dată luam bătaie ca măgarul în pantă
apoi am început eu; ..... « săream la bătaie, nu mă
puteam stăpâni » .... încet, încet a ajuns
« bătăuşul bătăuşilor » - « nu mă simţeam bine »
(în această postură ). Recunoaşte « tâlhăria »
descrisă în rechizitoriu – dar doar « partea » sa,
nu tâlhăria propriu-zisă ». Recunoaşte că avea
momente în care îi plăcea să-şi « bată joc » şi să
admonesteze trecători, a dat cu pietre, a spart
geamuri etc. – din joacă -.
 Perioada 12 - 14 ani – Tatăl a plecat la muncă, în
străinătate, rămânând cu Iulia şi familia fratelui
(din curte). Nu s-a putut muta la mamă deoarece
a aflat tatăl (i-a spus prin telefon o mătuşă) şi ar
fi telefonat fostei soţii cu ameninţări (dacă acest
fapt este adevărat ar rezulta că fosta soţie se
simţea ameninţată, terorizată ?!). O perioadă a
rămas cu Iulia şi cu fiul acesteia astfel încât a
putut să facă « legea ». Apoi cei 2 au plecat la
tatăl său dar pe el nu l-a luat, a rămas singur, în
curte fiind fratele tatălui şi familia acestuia, se
pare că tatăl trimitea bani, pentru întreţinerea sa,
acestora sau bunicilor paterni. Se ocupa de casă.
 Anturajul s-a diversificat în sensul – mai mulţi tineri şi
adulţi, mai mulţi cu devianţă comportamentală dar n-
a abandonat joaca (fotbal, faţa ascunselea – chiar cu
majori).
 A abandonat practic şcoala (fiind în clasa a VI-a).
Reticent la o discuţie privind « înălţimea sa » în raport
cu joaca cu ceilalţi copii. A început să consume
etnobotanice (« după amiaza .... am văzut la unul, la
altul, mi-au dat .... cu motivaţia pentru consumul
ulterior : « vise, bani, maşini, vise mişto, stare de
linişte, energie ». De pe la 13 ani şi jumătate ar avea o
prietenă (în vârstă de 16 ani). Când a împlinit 14 ani,
mama i-a făcut tort şi a primit cadouri de la mamă,
frate, prieteni, unchi ; nu a primit de la tată, de la Iulia
şi de la fiul acesteia.
 . Relaţiile cu victima : «  .... un om din cartier ...
vreo 29 de ani, .... a încercat când eram mic, la 6
ani, m.-a tras, a încercat să mă dezbrace, am
fugit, m-am dus la tata, tata s-a dus la poliţie,
nu i-au făcut nimic, a ieşit scandal între tata şi
fraţii ăluia ». Recunoaşte diferite mici altercaţii
anterioare şi că de regulă el îşi bătea joc de el.
Victima ar fi fost cunoscută pentru atragerea
copiilor fără bani care pentru foarte puţin ar fi
acceptat avansuri de la el. Afirmativ avea la el
cutter-ul din timpul zilei (îl lua pentru
repararea porţii de fotbal, « noi improvizasem
un teren »)
 În noaptea crimei, « ăla era băut » iar el luase
etnobotanice ( ?). S-a dus cu victima la invitaţia sa
( !?) ; « ..... l-am lovit, a căzut într-o groapă, m-am
dus să văd dacă mai trăieşte şi a vrut să-mi dea cu
cărămida în cap ..... m-a tras de haină .... nu ştiam
ce să fac .... am dat cu cuţitil şi am fugit .... respira”.
Afirmativ nu s-a gândit să cheme salvarea, “m-am
dus glonţ acasă”, nu s-a gândit că poate muri, “nu
ştiam de mine”.
 1.3. Nu s-au investigat clinic conotaţiile sexuale; nu
s-a aplicat scala pentru consumatorii de droguri
deoarece afirmaţiile cu privire la consumul de
substanţe psihoactive diferă puţin de la un interviu
la altul (de la începutul anchetei şi până la ultima
examinare de la INML).
 EXAMENUL STARII PSIHICE PREZENTE
(SINTEZĂ)
 Ţinută de penitenciar ordonată. Atitudine
aparent uşor degajată – prin poziţia pe scaun –
(la a treia examinare se constată că şi-a ales
poziţia cea mai comodă dat fiind diferenţa
dintre înălţimea sa şi scaun). Aspect longilin cu
şolduri bine reliefate şi labe ale mâinilor,
aparent mai mari; facies mobil cu privire
limpede, expresivă, participativă. Tonalitate
vocală şi gestică concordante afectiv şi cu
conţinutul discursului. Atitudine adecvată
situaţional.
 Contact psihic realizabil. Orientat temporo-
spaţial, auto şi allopsihic. Fără acuze subiective
la data examinării. Nu se constată tulburări
perceptuale, prosexice, mnezice, idetaive.
Coerent. Exprimare gramaticală şi volum lexic şi
noţional peste nivelul prezumat – raportat la
instrucţie şi mediul apartenent.
 Are achiziţionate inconstant diferitele noţiuni
binare (bine – rău, dreptate – nedreptate, drept –
obligaţie, acceptat şi neaccepta, permis –
nepermis etc.). Gândire abstractă posibilă – la
nivel scăzut ; capacitate de realiza asociaţii şi
diferenţieri peste nivelul prezumat (raportat la
instrucţie şi mediul apartenent).
 Capacitate de a generaliza deficitară.
Exemplificări – în cadrul discursului – la
nivelul cotidianului imediiat – pe care îl
cunoaşte -
 Capacitate mare de a achiziţiona (multe
achiziţii par a fi fost făcute în ultimile luni – în
condiţii de arest. Atitudinea negativă faţă de
instrucţia oprganizată apare ca o manifestare
de a rejecta, ca motivaţie exterioară, ceea ce nu
are. Instabil, impulsiv, reacţii primitive
imediate (cu deficit de selfcontrol) dar şi de tip
întârziat şi mediat. Permisivitate faţă de
comportamente neadecvate, dezadaptative.
 La prima examinare, încă de la debutul
interviului psihiatric, îşi asumă, fără a fi
direcţionat în acest sens, rolul de « lider », de
persoană cu comportament antisocial cu caracter
de « normalitate » deoarece provine din familie
cu antecedente penale severe (jaf armat,
tentativă de omor) şi este consumator de
droguri. Pe parcursul primei examinări,
expozeul (cu tonalitate vocală mai crescută şi cu
un ritm uşor mai accelerat) nu mai are aceeaşi
intensitate şi convingere – situaţie care lasă
impresia unui învăţ de penitenciar,
manipulatorul fiind capabil de a uzita de
particularităţile vârstei pacientului.
 Pe parcursul celorlalte examinări se discută
normal, totuşi, pacientul încearcă (la
examinările efectuate doar de către medicul
psihiatru – salariat INML) să manipuleze
folosindu-se de situaţia sa familială (în acord
cu expunerea avocatului). Încearcă mai multe
metode de apărare – cu valoare de apărare
intrapsihică – de la aparenţă de indiferenţă şi
acceptare la situaţie ca un dat, la ascundere a
unor trăiri (specific vârstei) la manipulare
(timidă) a medicului.
 ; în final platoşa este cât de cât străpunsă (cu
eludarea unui subiect delicat vizând
sexualitatea normală şi eventuale experienţe
homosexuale) ; la penultima examinare (doar
în faţa unui medic examinator) se manifestă ca
un copil de 14 ani, arătând fotografiile familiei
(din care lipseşte tatăl) şi încercând să arate că
are o familie frumoasă din care nu este exclus.
Comportament violent – heteroagresiv
 Afirmativ « se descurcă » la penitenciar ; nu are
probleme cu personalul militar şi deşi este cel mai
mic ca vârstă este « lider » de cameră şi este ascultat
fără a folosi violenţa. Descrie fapta în sensul celor
expuse în propria declaraţie. Afirmativ o regretă la
modul ideativ şi nu referitor la persoană (îmi pare rău
că a murit un om » ..... « îmi pare rău ..... nu mă cert
pe mine pentru că nu am de ce, fapta este consumată,
am ajuns unde am ajuns »). Se consideră vinovat dar
doreşte să « se ştie » că au concurat multe aspecte
« negative » care, dacă n-ar fi existat, situiaţia ar fi
fost alta (motivaţional, doreşte să împartă vina chiar
dacă va fi pedepsit doar el). În acelaşi timp doreşte
« libertate », în arest nu are cu cine discuta ( ?!) şi îi
este dor de mamă, de frate şi de câine.
 . Ex. psihologic nr. 1013/25.10.2011 si
08.11.2011, efectuat la INML:
 3.1.1. «Potential cognitiv global la nivelul
inteligentei inferioare (QI=84). Chestionarul de
personalitate SCID II si interviul clinic
structurat evidentiaza la data examinarii
tendinte de structurare dizarmonica a
personalitatii, cu accentuare pentru tulburarea
borderline (3 itemi pozitivi din 3 necesari),
pentru tulburarea paranoida (5 itemi pozitivi
fata de 3 necesari) si pentru tulburarea de
conduita/ tulburarea antisociala (6 itemi
pozitivi fata de 3 necesari).
 Proba proiectiva de desen descrie: -
personalitate slab structurata, imatura;
functionare psihologica globala simpla,
rudimentara; dificultati de relationare sau
inadecvare in relatiile cu ceilalti; tendinta de a
eluda norme, conventii sau influente
exterioare; imaturitate si instabilitate psiho-
emotionala; imaturitate a organizarii psiho-
sexuale, dificultati de adaptare heterosexuala;
control slab, impulsivitate sexuala, posibila
culpabilitate.
 Proba proiectiva Szondi (3 aplicari) releva: - in
vectorul pulsiunilor paroxismale – puternice
pulsiuni exhibitioniste frustrate temporar;
teama de a se revela, nesinceritate. Eu permisiv
fata de urgenta dinamica a pulsiunilor de a
“fuziona” cu obiectele mediului, depasirea
limitelor propriului Eu putandu-se manifesta
uneori prin comportamente agresive; lupta
activ pentru independenta afectiva fata de
ambianta si impotriva a “ceea ce i se pare a fi”
rezistenta rigida a mediului; toleranta scazuta
la frustrare.
 Legaturi conservatoare, tendinta la atasament
angoasat, fixatie extrema la obiectul “primar”
(dragoste sau ura) sau la ceva (persoana, idee)
investit cu aceeasi intensitate cu care a fost
investit primul obiect al libidoului
 Reţinem din testul de completare a frazelor:
« I: 1- Imi place – R: Sa joc fotbal si sa cant. I: 2 –
Clipa cea mai fericita – R: Cand am putut sta
langa mama. ..... I: 5 – Imi pare rau – R: Ca am
luat viata unui om. .... I: 6 – Cand dorm – R: Ma
gandesc la fratele meu. I: 7 – Familia mea – R:
Ma sustine si la greu. I: 8 – Cel mai bine este –
R: Cand stau cu fratele si mama mea. I: 9 – Pe
mine ma framanta – R: Gandul ca imi voi
pierde tineretea la inchisoare.
 I: 10 – Cei din jurtul meu – R: Ma accepta
pentru ca respect batranii. I: 11 – Mama – R:
Este disperata de ce mi s-a intamplat. I: 12 –
Cea mai mare groaza este ca – R: Am luat viata
unui om. ..... I: 15 – Viata mea este – R: Un
cosmar, dar vreau s-o fac in paradis. ..... I: 18 –
Ceilalti – R: Cred ca sunt un golan, sunt golan
dar am inima ca orice om. I: 19 – Pe strazi – R:
Imi placea sa-mi bat joc de trecatori. I: 20 – N-
am izbutit sa – R: Imi continui scoala. I: 21 –
Cititul – R: Imi da dureri de cap. I: 22 – Eu
gandesc – R: Ca daca parintii mei ar fi
impreuna as fi mai cuminte.
 I: 23 – Viitorul – R: In viitor as vrea sa am o
familie. I: 24 – Am reusit sa – R: Sa fac macar 5
clase. I: 25 – Am nevoie – R: De libertate. .... I:
28 – Cateodata – R: Ma gandesc cum e sa fi tata.
.... I: 32 - Copiii– R: Copiii mei vor fi oameni
buni si intelegatori. I: 33 – Eu respect mai mult
– R: Oameni care ma respecta. I: 34 – Singura
mea plictiseala – R: Este tata. I: 35 – Tatal meu –
R: Un nemernic care s-a luat dupa o depravata.
I: 36 – Eu doresc - R: Sa mai am o sansa la
libertate.
 I: 37 – Cand sunt sincer cu mine – R: Ma simt
mai puternic. .... I: 41 – Cand invaţ/muncesc –
R: Imi vine sa vomit. I: 42 – Visele mele – R:
Sunt ca atunci cand voi fi ... sa am familie. ... I:
44 – In orice caz – R: Nu voi mai veni la
inchisoare. ... I: 47 – Vointa mea – R: Voi mea
imi spune ca va fi bine. I: 48 – Totdeaua eu – R:
Am trecut peste obstacole. I: 49 – Departarile –
R: De familie ma fac sa plang. ... I: 54 – Cand
sunt singur – R: Cant melodii legate de
familie. ... I: 56 – Locul meu de munca – R: Este
somnul. I: 57 – Cand vreau – R: Sa fac ceva, fac.
I: 58 – Mi-e greu sa – R: Imi povestesc trecutul.
 R: 59 – In inima mea – R: Am un gol imens. ... I:
61 – Sa mergi – R: La scoala e o porcarie. ... I: 63
– Bucuriile mele – R: Le impart cu cei dragi. I:
64 – Sa fi – R: Rau nu e bine, fi bun. ... I: 66 – As
vrea sa stiu – R: Ce imi va aduce destinul. I: 67
– Noaptea – R: Stau pana tarziu si cant. I: 68 –
Din cand in cand eu – R: Mai citesc. ... I: 71 – Eu
cred ca – R: Scoala e pentru fraieri. ... I: 76 –
Oboseala mea – R: Cititul. ... I: 79 – Sa traiesti –
R: Este un lucru maret.