TEM NR.

INFRACȚIUNI CONTRA PERSOANEI

Exemplu: La 19 ianuarie 2016, X a venit la domiciliul victimei, Y, cu obiecte de îmbrăcăminte

spre vânzare și a fost invitată de victimă în casă. Aici inculpatul a sustras suma de
950 lei dintr-un șifonier și, fiind surprinsă de victimă, a intrat cu aceasta în discuţii
contradictorii și a lovit-o, Y căzând la sol în stare de inconștienţă. Speriat de
situaţia nou creată și pentru a ascunde fapta de furt a banilor, inculpatul,
folosindu-se de o sticlă cu un produs petrolier existentă în cameră, a stropit
victima și i-a dat foc, după care a părăsit locuinţa.

Stabiliți încadrarea juridică corectă1.

Exemplu: În noaptea de 7/8 martie 2019, inculpatul, care lucra împreună cu victima P.G. la o
stână de oi, l-a lovit pe acesta cu cuțitul provocându-i moartea, iar apoi, pentru a
scăpa de cadavru, l-a aruncat într-o fântână.
Fapta inculpatului a fost dovedită cu declarațiile martorilor, proces-verbal de
cercetare la fața locului, raportul medico-legal de necropsie și declarațiile
inculpatului și constituie infracțiune.

Din cazierul judiciar rezultă faptul că prin Sentința penală din 25 octombrie 1979 a
Tribunalului Iași a fost condamnat la 20 ani închisoare pentru săvârșirea unei
infracțiuni de omor deosebit de grav, fiind eliberat la 14 septembrie 1988 2.

Precizați încadrarea juridică în contextul în care referitor infracțiunea de omor

calificat (sentința penală din 25 oct. 1979) a intervenit reabilitarea.

Exemplu: Instanța a reținut că, în noaptea de 7 mai 2017, inculpatul, după ce a cutreierat
mai multe baruri din oraș, consumând bere și votcă, a ajuns acasă în jurul orelor
24,00. El i-a cerut soției să-i încălzească mâncarea și să-i prepare o salată. Refuzul
acesteia l-a enervat și a început să-și înjure soția, smulgându-i din mână cuțitul cu
care aceasta tăia pâinea. Victima a fugit, cu intenția să părăsească apartamentul,
știind că va fi agresată fizic.
Inculpatul, continuând să o înjure și să o amenințe, a urmărit-o, a aruncat cu oala
de mâncare înspre ea, apoi i-a ieșit din nou în față pe ușa de intrare în bucătărie,
împiedicând-o să fugă afară.
1
A se vedea Decizia nr. 2080 din 19 aprilie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
2
A se vedea Decizia nr. 1363 din 12 aprilie 2010, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

1
 Victima s-a refugiat în sufrageria apartamentului, dar inculpatul a urmărit-o și
văzând că nu reușește să o prindă, a aruncat după ea cu telecomanda televizorului
și cu cuțitul.
Revenind în bucătărie, victima a fost întâmpinată din nou de inculpat, care a
încercat să o prindă și să o lovească. Disperată și neavând altă posibilitate de a
scăpa, victima s-a aruncat prin fereastra deschisă a balconului situat la etajul 4 al
blocului.
Pe baza declarațiilor martorilor, coroborate cu relatările inculpatului, s-a stabilit
că de două-trei ori pe săptămână inculpatul își agresa soția. Aceasta îl aștepta
acasă până noaptea târziu, îmbrăcată, pentru a reuși să părăsească în fugă
locuința și să caute adăpost la vecini ori la rude.

Uneori, victima fugea desculță și îmbrăcată sumar, indiferent de anotimp,

nemaiavând posibilitatea să se adăpostească în altă parte, decât în parcul din fața
blocului în care locuia3.

Stabiliți încadrarea juridică.

Exemplu: Instanța de judecată a reținut infracțiunea de ucidere din culpă în sarcina

inculpatul X (aflat în stare de ebrietate) întrucât, în timp ce conducea
autoturismul pe lângă un refugiu de pietoni, a lovit victima Y care se afla sub
influența băuturilor alcoolice și fiind îmbrâncită de o altă persoană de pe acel
refugiu pe partea carosabilă a străzii, a apărut pe neașteptate la o distanță mai
mică de 2m în fața autoturismului care a lovit-o, provocându-i moartea.

Este temeinică soluția instanței?

Exemplu: X, știind că Y nu posedă permis de conducere, îi încredințează totuși acestuia din

urmă autoturismul său pentru a ajunge de la Galați la Brăila. Pe drum, în urma
neatenției, Y cauzează un accident rutier care a avut ca urmare decesul victimei
din autoturismul care circula în mod regulamentar.

Prima instanță l-a condamnat pe X pentru săvârșirea infracțiuni prev. de art. 335
alin. (3) Cod penal.

Instanța de apel, pe de altă parte, a reținut, în ceea ce îl privește pe X, în concurs

infracțiunea prevăzută la art. 335 alin. (3) și infracțiunea de ucidere din culpă.

Precizați încadrarea juridică corectă.

3
A se vedea, decizia nr. 6567 din 8 decembrie 2004 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secţia
penală.
2
 - Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 37/2008 (recurs în interesul legii) –
soluție care își menține valabilitatea și în condițiile noului Cod penal – a stabilit că
infracțiunile de lovire sau alte violențe prevăzute de .art. 180. din Codul penal (din
1969 – n.a.), vătămare corporală prevăzută de .art. 181. din Codul penal (din 1969 –
n.a.) și lipsire de libertate în mod ilegal prevăzută de art. 189 din Codul penal (din
1969 – n.a.), după caz, se vor reține în concurs ideal cu infracțiunea de rele
tratamente aplicate minorului, în cazul faptei părintelui sau persoanei căreia minorul
i-a fost încredințat spre creștere și educare, care abuzează de autoritatea sa și,
contrar intereselor minorului, exercită acte de violență sau lipsire de libertate
împotriva acestuia, cu intenția de a-i produce suferințe, vătămări fizice sau morale, și
care au pus în primejdie gravă dezvoltarea fizică, intelectuală sau morală a
minorului.

Exemplu: În data de 20.03.2018, în jurul orelor 18:00, inculpatul D.G. se îndrepta spre
locuința martorului V.S. și, în drumul său, a trecut prin fața casei victimei R.M.
care, văzându-l, a început să-l insulte și apoi l-a lovit cu o cârjă peste spate.
Victima a încercat să-l lovească pe inculpat și a doua oară cu cârja, moment în
care inculpatul a prins cârja cu ambele mâini și apoi i-a dat drumul. Când
inculpatul a dat drumul cârjei, victima s-a dezechilibrat și a căzut pe spate, pe
stradă.
Căzută fiind, victima a încercat din nou să lovească pe inculpat cu cârja, moment
în care acesta s-a enervat și a lovit victima cu pumnii și picioarele peste corp și
peste cap de mai multe ori.

În noaptea respectivă, victima a fost transportată cu salvarea la Spital, unde a fost

internată, iar la data de 01 aprilie 2018 a decedând.

Stabiliți încadrarea juridică.

- Lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte. Nu trebuie confundat momentul

consumării infracțiunii cu momentul săvârșirii faptei. Prin Decizia de îndrumare nr.
1/1987, Tribunalul Suprem a dispus că în cazul infracțiunilor a căror existență este
condiționată de producerea unui rezultat, data executării de către făptuitor a actelor
materiale ce caracterizează latura obiectivă nu coincide totdeauna cu data
producerii rezultatului, deci cu consumarea infracțiunii. De asemenea, Tribunalul
suprem a statuat și faptul că în cazul când legea prevede că anumite efecte juridice
se produc în raport cu data săvârșirii infracțiunii, prin această expresie se înțelege
data actului de executare ce caracterizează latura obiectivă a infracțiunii, iar nu data
consumării acesteia prin producerea rezultatului.

3
 - Vătămarea corporală din culpă. Prin Decizia nr. 8/2018 pronunțată de Înalta Curte
de Casație și Justiție (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în
materie penală) s-a stabilit că, în interpretarea dispozițiilor art. 196 alin. (1) teza I din
Codul penal, care incriminează fapta prevăzută în art. 193 alin. (2) din Codul penal
săvârșită din culpă de către o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice,
existența infracțiunii de vătămare corporală din culpă nu este condiționată de o
anumită limită a îmbibației alcoolice.

Exemplu: Inculpatul X sustrage prin amenințări și violențe mai multe bunuri din locuința
persoanei vătămate. Ulterior, pentru a împiedica persoana vătămată să
părăsească imobilul, inculpatul a legat cu sârmă încuietorile de la uși, persoana
vătămată fiind eliberată a două zi, prin intervenția vecinilor4.

Stabiliți încadrarea juridică.

Exemplu: În jurul orelor 14:30, persoana vătămată I.S.M s-a întâlnit în fața blocului cu cei doi
inculpați R.C.A. și M.I.I.
R.C.A. a început să îl înjure, reproșându-i că a întârziat cu restituirea datoriei. De
asemenea, l-a lovit cu capul în nas, iar M.I.I. l-a imobilizat, moment în care
inculpatul R.C.A. i-a luat din buzunarul pantalonilor suma de 100 euro, 200 lei și
un telefon mobil, iar inculpatul M.I.I. cheile casei. În timp ce era imobilizat de
inculpatul M.I.I., acesta i-a cerut inculpatul R.C.A. să aducă autoturismul, ceea ce a
și făcut, iar apoi ambii inculpați cu forța au dus persoana vătămată în autoturism,
pe bancheta din spate, blocând ușile autovehiculului.
În continuare, după ce inculpații au intrat în autoturism (inculpatul R.C.A. pe
scaunul șoferului, iar inculpatul M.I.I. pe scaunul din dreapta) la autoturism și
fratele persoanei vătămate, numitul I.U., care le-a cerut celor doi inculpați să-i dea
drumul persoanei vătămate din autoturism (portierele fiind blocate). Victima I.U.
a încercat portiera spate a autoturismului și observând că este închisă, a apucat cu
mâna stâlpul autoturismului de la geamul stânga față, de la șofer. Atunci
inculpatul R.C.A. a demarat în viteză și întrucât I.U. era agățat de autoturism,
persoana vătămată I.S.M. a încercat să îl prindă de gât pe R.C.A., pentru a-l
determina să oprească autoturismul. Victima era agățată de stâlpul
autoturismului de la geamul față stânga, cerându-i inculpatului R.C.A. să oprească.
Acesta, dimpotrivă a accelerat și atunci partea vătămată I.S.M. a încercat să tragă
maneta de viteză și apoi frâna de mână, însă a fost lovit de inculpatul M.I.I. în față,
care l-a și trântit pe bancheta din spate.
După parcurgerea în viteză a 30 – 40 m. cu victima agățată de autoturism și târâtă
pe carosabil, aceasta a căzut fiind apoi transportată de spital, unde a și decedat.
4
A se vedea Valerian Cioclei, Drept penal. Partea specială I, Infracțiuni contra persoanei și infracțiuni contra
patrimoniului, Editura C.H. Beck, 2018, p.238.
4
 Când inculpatul R.C.A. a oprit, a deschis portiera iar inculpatul M.I.I. l-a împins pe
I.S.M. afară, din autovehicul, cei doi inculpați continuându-și deplasarea.

Stabiliți încadrarea juridică.

- Proxenetismul. Referitor la chestiunea de drept ce a format obiectul Deciziei nr.

1/2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv:
1. dacă în cazul infracțiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul
penal - în modalitatea înlesnirii practicării prostituției - lipsește tipicitatea ca
trăsătură esențială a infracțiunii, în cazul în care faptele sunt săvârșite față de
o persoană majoră ce are calitatea de concubină/soție a inculpatului;
2. Dacă în cazul infracțiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul
penal - în modalitatea «obținerea de foloase patrimoniale de pe urma
practicării prostituției» - lipsește tipicitatea ca trăsătură esențială a
infracțiunii, în cazul în care faptele sunt săvârșite față de o persoană majoră
ce are calitatea de concubină/soție a inculpatului, și
3. Dacă în cazul infracțiunii de proxenetism prevăzute de art. 213 din Codul
penal - în modalitatea săvârșirii întregii activități de prostituție pe teritoriul
altui stat în care această activitate este autorizată potrivit legii - lipsește
tipicitatea ca trăsătură esențială a infracțiunii,

a se vedea opinia opinie juridică a profesorului Valerian Cioclei, care a concluzionat

următoarele: cu privire la primele două întrebări ce intră în alcătuirea chestiunii de
drept sesizate există un singur răspuns: condiția de tipicitate a infracțiunii de
proxenetism este îndeplinită în cazul în care persoana care se prostituează este
majoră și are calitatea de soție sau concubină a inculpatului, indiferent de
modalitatea de realizare a elementului material, respectiv, înlesnirea practicării
prostituției sau obținerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției.

Cu privire la cea de a treia întrebare ce intră în alcătuirea chestiunii de drept sesizate

apreciez că, așa cum aceasta a fost formulată, nu reprezintă o veritabilă problemă de
drept, ci o problemă de interpretare a textelor de lege incidente, de la caz la caz,
urmând a fi respinsă ca inadmisibilă.

5
 TEMA NR 3

INFRACȚINI CONTRA PATRIMONIULUI

- Furt. Prin Decizia nr 2/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție (recurs în
interesul legii), s-a statuat faptul că în situația existenței unui prim act de tăinuire,
urmat de o altă acțiune a aceluiași tăinuitor care promite că va asigura valorificarea
în continuare și a altor bunuri sustrase, sunt întrunite elementele constitutive ale
complicității la infracțiunea de furt în formă simplă sau continuată, după caz, în
concurs real cu infracțiunea de tăinuire, chiar dacă promisiunea anticipată de
tăinuire a bunurilor nu a fost îndeplinită.

Speță: Precizați soluția instanței cu privire la fapta inculpatului care a sustras un bun de la o
rudă de a sa, neștiind că între timp aceea rudă murise și îi lăsase ca moștenire
întreaga avere5.

Speță: Stabiliți încadrarea juridică pentru fapta inculpatului care a luat prin violență bunurile
unei persoane pentru a o constrânge la restituirea unei datorii 6.

Speță: stabiliți încadrarea juridică a inculpatului care, pretinzând că este lucrător la gaze,
pătrunde în locuința persoanei vătămate, iar într-un moment de neatenție a
persoanei vătămate sustrage mai multe bunuri7.

Speță: În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea situaţie de fapt :

În noaptea de 20/21 aprilie 2019, inculpaţii au pătruns în locuinţa victimei N.N. (78
ani), agresând-o în mod repetat şi provocându-i multiple leziuni traumatice la nivelul
feţei şi capului pentru a menționa unde ține banii. În urma leziunilor suferite, victima
a leșinat, moment în care, inculpații au părăsit locuința victimei fără a sustrage ceva.

Victima a fost transportată la spital, iar potrivit raportului de expertiză-medicală,

victima a avut nevoie pentru vindecare 95 de zile de îngrijiri medicale.

Precizați încadrarea juridică.

Speță: Partea civilă B. a cunoscut-o pe inculpata A. în cursul anului 2001, prin intermediul
unui prieten comun, iar ulterior relaţia a evoluat devenind prieteni de familie,
împrejurare în care i-a solicitat şi acordat, cu titlu de împrumut, diferite sume de
bani, pe care inculpata i le-a restituit. În aceste condiţii, având în vedere relaţia de
5
A se vedea Valerian Cioclei, op. cit., p. 244.
6
Idem, p. 250.
7
A se vedea Întâlnirea procurorilor șefi de secție din cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ, DNA, DIICOT şi al
parchetelor de pe lângă curţile de apel, București, 9-10 martie 2020, p. 22.
6
 încredere care s-a creat şi cunoscând că inculpata A. este avocat, la începutul anului
2017, la insistenţele acesteia, partea civilă B. a fost de acord să-i dea cu titlu de
împrumut suma de 36.000 lei pentru o perioadă de un an.
inculpata A., pentru a-l convinge pe B. să-i acorde împrumutul şi pentru a-i
demonstra că este solvabilă, i-a prezentat un act de vânzare-cumpărare din care
rezulta că este proprietara unui imobil (garsonieră), situat în Bucureşti, imobil ce
urma să constituie garanţie pentru restituirea sumei împrumutate. În realitate,
inculpata A. nu mai era proprietara acestui imobil din anul 1994, însă nu a prezentat
această împrejurare persoanei vătămate B.
În realizarea intenţiei frauduloase, pentru a evita formalităţile necesare unei
proceduri notariale, inculpata i-a spus lui B. că, în calitate de avocat, are posibilitatea
legală de a întocmi înscrisuri cu forţă probantă, astfel încât a redactat un contract de
împrumut pe care l-a atestat prin încheierea din 8 martie 2017.

Ulterior încheierii contractului de împrumut şi remiterii sumei de 36.000 lei şi primirii

unui exemplar al contractului şi copiilor înscrisurilor indicate, persoana vătămată B. a
procedat la verificarea garanţiei imobiliare, constatând că la adresa din Bucureşti,
strada S. nu locuieşte inculpata A., imobilul fiind în proprietatea altor persoane,
aspect rezultat din comunicarea făcută de către organele fiscale.

Stabiliți încadrarea juridică.

TEMA NR 4

Infracțiuni contra înfăptuirii justiției.

- Introducerea în eroare a organelor judiciare. Art. 268 alin. (3) Cod penal - nu se
pedepsește persoana care a săvârșit inducerea în eroare a organelor judiciare, dacă
declară, înainte de reținerea, arestarea sau de punerea în mișcare a acțiunii penale
împotriva celui față de care s-a făcut denunțul sau plângerea ori s-au produs probele,
că denunțul, plângerea sau probele sunt nereale.

Întrebare: va opera cauza de nepedepsire prevăzută de art. 268 alin. (3) Cod penal în
ipoteza în care X formulează o plângere cu privire la săvârșirea unei infracțiuni în
care nu sunt cunoscuți autorii?8

8
A se vedea Ana-Maria BOLDIȘ, Scurte considerații privind cauza de nepedepsire a infracțiunii de
inducerea în eroare a organelor judiciare, Revista THEMIS nr. 1/2020, p. 38.
7
Întrebare: va opera cauza de nepedepsire prevăzută de art. 268 alin. (3) Cod penal în cazul
în care X declară în fața instanței de apel – dar înainte de reținerea, arestarea
sau de punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva celui față de care s-a făcut
plângerea – că plângerea este nereală?9

9
Idem.
8