Invidia si gelozie

Probleme semantice si diferente de experiente

Desi opiniile traditionale ale oamenilor de stiinta sugereaza ca invidia si gelozia produc
experiente afective diferite, cercetarile empirice vin in contradictoriul acestui argument. Acest
studiu a analizat aceasta problema din perspectivele semantice si experientiale. In primul rand,
subiectii au descries situatii in care ei simteau gelozie si invidie puternice. Aceste descrieri au
fost codificate pentru cazul in care se conformau definitiilor traditionale ale celor doua emotii.
Rezultatetel au demonstrat ca desi cuvintele invidie si gelozieau intelesuri suprapuse, sursa
acestei suprapuneri este intelesul larg al cuvantului “gelozie”. Desi cuvantul gelozie poate
desemna ori gelozie (cel mai frecvent gelozie romantica) ori invidie, cuvantul invidie tinde sa fie
folosit singur intr-un anumit sens, ca o emotie de comparare sociala. In a doua parte a studiului,
subiectii au indicat o serie de stari afective, dintre care era mai relevanta pentru emotiile de
invidie sau gelozie. Rezultatele au sugerat ca fiecare emotie este asociata cu un profil diferit de
sentimente. Motivele acestei discrepante intre aceste rezultate si studiile empirice anterioare
sunt discutate.

Cassius: De ce, oare, a incalecat lumea asta ingusta

De parca ar fi un colos; si noi oamenii mici

Ne plimbam sub privirea lui si tragem cu ochiul

Sa ne gasim drept morminte rusinoase.

Othello: Toata dragostea mea este pierduta.

Zbor spre ceruri.

O, razbunare trista, ridicata din iadul inspaimantator!

Tipa, o dragoste, coroana ta si tronul tau insangerat

Pentru ura tiranului! Creste la pieptul lui din cauza ta

Din cauza gurilor prevestitoate!

(Shakespear, Othello)

Cassius si Othelo sunt exemple culturale de indivizi care sunt sub povara invidiei si geloziei.
Cassius, neputand sa atinga succesul lui Iulius Cezar, il invidiaza. El pizmuieste onorurile care
au fost ale lui Cezar si sufera de o nemultumire cronica ca ii este inferior. Othello, pacalit de

1
probe false, este nebun de gelozie din cauza tradarii aparente a Desdemonei si este astfel
consumat de suspiciuni amare, manie si spirit de razbunare. Bazat pe experienta acestor doua
personaje, profilul sentimentelor asociate cu gelozia si invidia apare sa fie diferit. Desi ambii
oamenii vor ucide pe un altul datorita acestor sentimente, doua experiente emotionale destul de
diferite le motiveaza actiunile.

Majoritatea cercetarilor stiintifice despre invidie si gelozie au mentinut o separare conceptual

intre cele doua emotii. In domeniul psihologiei, majoritatea cercetatorilor au studiat ori gelozia,
ori invidia, desi studiile lui Bringle, Renner, Terry si Davis (1983), Hupka si colegii (1985) si
Salovey si Rodin (1986) sunt exceptii recente. Cea mai comuna distinctie intre gelozie si invidie
se concentreaza pe dorinta de a avea ceva pe care o alta persoana o are, iar gelozia pare sa aiba
radacini in posibilitatea de a pierde o relatie pe care cineva deja o are cu altcineva.

Reactia emotionala la amenintatrea pierderii unei personae importante este diferita de

sentimentele promovate de dorinta pentru un lucru pe care il are o alta persoana. Astfel,
sentimentele de gelozie sunt etichetate cu termeni ca de exemplu: teama, manie si suspiciune
(Foster, 1972; White, 1981), pe cand sentimentele invidiei sunt etichetate cu termeni precum:
nemultumirea, dorinta, dorinta bolnavicioasa si un sentiment de inferioritate. La modul general,
gelozia pare sa fie si mai intensa dpdv emotional in comparatie cu invidia, care in contrast [are sa
apara cel mai adesea in forme silentioase, mai ascunse si este mai putin probabil sa duca la
actiuni violente si razbunatoare (Sullivan, 1956).

In ciuda opiniilor comune ca invidia si gelozia au calitati de experimentare diferite, cercetari

experimentale recente in domeniul psihologiei au descoperit ca aceste emotii sunt mai
asemanatoare in ceea ce priveste profilul sentimentelir pe care le evoca, decat diferite. Salovey si
Rodin (1984) citeaza date pilot sugerand ca o persoana obisnuita face rareori destinctie intre
cuvintele invidie si gelozie. Pe baza acestor date, ei sugereaza ca invidia poate foarte bine sa fie
considerata un caz special al geloziei si ca o denumire mai potrivita pentru situatiile descrise in
mod traditional de cuvantul invidie poate fi “gelozie de comparare sociala”. Pentru a sustine
aceasta afirmatie, Salovey si Rodin (1986) au comparat atributiile subiectilor in legatura cu ceea
ce ar raspunde la situatiile ipotetice provocatoare de invidie si gelozie si au gasit diferente
consistente si calitative pentru un set de masuri afective. Diferentele care au rezultat au parut sa
fie de intensitate. Desi Salovey si Rodin spun ca acei componenti situationali ai fiecarei emotii

2
sunt diferiti (tinand pasul cu diferentele traditionale), acesti au conchis ca “invidia poate foarte
bines a fie gelozie intr-un context de comparare sociala” (1986, pag 1111).

Descoperirile lui Salovey si Rodin sunt uimitoare deoarece aceste sunt in opozitie cu cercetarile
stiintifice anterioare despre invidie si gelozie care sugereaza ca aceste doua emotii sunt diferite
dpdv calitativ. Cum pot aceste descoperiri sa mearga mana in mana cu afirmatiile non-empirice
anterioare? Nu se pune intrebarea ca invidia si gelozia sunt folosite in acelasi fel, in acest fel
existand diferente afective mai neasteptate. Totusi, dupa cum Silver si Sabini (1978b) au afirmat,
este important sa recunoastem ca aceasta intrebuinta suprapusa este asimetrica si apare numai
atunci cand circumstantele dau nastere unui context de comparare sociala, adica atunci cand
circumstantele duc la invidie. Atunci cand punctul central este gelozia, invidia este rareori
folosita ca fiind un echivalent. Un critic literar poate sa sustina ca Cassius a conspirat sa il ucida
pe Iulius Cezar din pura gelozie, insa nu ar afirma ca Othello a masacrat-o pe Desdemona din
invidie. In general, situatiile romantice creaza contextual in care cuvintul gelozie este folosit in
sensul sau traditional (si in mod posibil pentru profilul lor de sentimentele distincte). In situatii
care denota invidia in sensul ei traditional, ori gelozia ori invidia pot fi folosite cu impunitate
semantica.

Scopul nostru in acest studiu a fost sa aratam in mod empiric ca susrsa majora a suprapunerii
semantice dintre invidie si gelozie este datorata sensului larg al cuvantului gelozie. Cuvantul
invidie, pe de alta parte, va fi folosit numai intr-un singur sens, ca o emotie de comparare sociala.
Subiectii au decsris situatii in care au simtit o invidie puternica si situatii in care au descris o
gelozie puternica. S-a presupus ca descrierile bazate pe invidie nu vor include marturii romantice
sau vor include putine dintre acestea. In contrast, s-a presupus ca descrierile cu privire la gelozie
vor tinde sa include marturiile despre ambele invidie si gelozie romantica.

Un al doilea scop al acestui studiu a fost sa exploram posibilele diferente de experiente dintre
invidie si gelozie. Dupa ce subiectii si-au scris marturiile, le-a fost data o lista de itemi care
descriau starile afective si au fost intrebati sa indice pentru fiecare daca era mai caracteristica
dpdv al invidiei puternice sau geloziei puternice. Scopul pentru care am intrebat despre exemple
puternice nu a fost sa egalizam intensitatea intr-un sens absolute, deoarece avem avem motive sa
credem ca gelozia are o intensitate mai mare decat invidia. Mai degraba, scopul a fost sa-i facem
pe subiecti sa isi aminteasca exemple de invidie si gelozie care au fost intense, comparative cu

3
intensitatea caracterictica fiecarei emotii. Aceasta procedura a asigura o oareacare garantare cum
ca diferentele afective dintre invidie si gelozie nu ar fi ascunse de subiecti in comparatie cu
exemplelel care erau puternice in mod inegal. Cercetari anterioare facute de Salovey si Rodin
(1986) i-au pus pe subiecti sa reactioneze la niste scenarii construite care nu erau egale in aceasta
privinta, si sustineau (posibil) descoperirea atator de putine diferente calitative intre aceste doua
emotii.

METODA

Subiectii

88 de absolventi (35 de barbati si 53 de femei) au participat la acest studiu, in urma cererilor

cursului de introducere in psihologie pe care il frecventau, de la Universitatea din Carolina de
Nord de la Chapel Hill.

Procedura

Subiectii, grupati cate 5-10, au primit in primul rand o fisa pe care au fost rugati sa descrie o
situatie in care au simtit o invidie puternica sau sa descrie o situatie in care au simtit o gelozie
puternica. Au avut la dispozitie 5-10 minute sa scrie aceasta descriere, dupa care li s-a spus sa
intoarca pagina. Instructiunile din susul paginii cereau ca subiectii sa scrie o alta descriere pentru
emotia care nu fusesera rugati sa scrie pe prima pagina. Astfel, daca un subiect a descris prima
data o situatie de invidie, el sau ea descria una de gelozie sau vice versa. 5-10 minute pentru
fiecare descriere a fost timpul perfect pentru ca subiectii sa scrie marturii complete despre fiecare
experienta.

REZULTATE

Codarea

Doua masuratori independente au codificat descrierile care se conformau definitiile invidiei sau
geloziei, asa cum erau trecute in Dictionarul Oxford. Invidia a fost definita drept: sentiment de
nemultumire si/sau de dorinta bolnavicioasa care apare atunci ca calitatile personale, posesiunile
sau realizarile nu se potrivesc/nu se ridica la inaltimea altei personae. Gelozia a fost definita

4
drept: sentimente care apar atunci cand o relatie actual sau dorita este amenintata de o alta
persoana. A existat o potrivire de 93%. Nepotrivirile au fost rezolvate prin folosirea unei a treia
masuratori pentru codificare si apoi selectand ratingurile pentru care erau cele mai multe
consensuri.

Prima descriere

Din cei 44 de subiecti care au fost rugati sa descrie o situatie de invidie prima data, 41 (93 %) au
descris o situatie in conformitate cu definitia si 3 au descris sentimentul de gelozie, χ2(1)=32.60,
p<.0001. din cei 44 de subiecti care au fost rugati sa scrie despre gelozie prima data, 33 (75%) au
descris o situatie in conformitate cu situatia geloziei romantice si 11 au descris o situatie de
invidie, χ2(1)=11.0, p<.001. Analizele pentru frecventa (Grizzle, Starmer & Koch, 1973) care au
comparat proportia descrierile care se potriveau cu definitia pentru fiecare conditie, au dezvaluit
consistenta definitionala mai mare la subiectii care au descries situatiile producatoare de invidie,
χ2(1)=4.80, p<.05.

A doua descriere

Pentru a doua descriere, 39 din cei 44 (89%) de subiecti au descris sentimentul de invidie atunci
cand li s-a cerut sa faca asta, χ2(1)=26.66, p<.0001, insa numai 25 din cei 44 de subiecti (57%)
au descris sentimentul de gelozie romantica atunci cand au fost rugati sa descrie o situatie in care
simteau gelozie. Spre deosebire de prima descriere, descrierile cu privire la gelozie s-au potrivit
in mod egal oricarei definitii. Din nou, analiza de frecventa a dezvaluit consistenta definitionala
mai mare la subiectii care au descrie situatia producatoare de invidie., χ2(1)=9.95, p<.0016. Per
ansamblu, 80 din cele 88 (90%) de descrieri ale invidiei s-au potrivit cu definitia acesteia,
χ2(1)=62.22, p<.0001, in timp ce 58 din cele 88 (65.9%) de descrieri de gelozie au fost despre
gelozia romantica, χ2(1)=8.90, p<.005. Acei care nu au descris gelozie romantica au descris
sentimentul de invidie.

Din cei 41 de subiecti ale caror descrieri pentru invidie s-au potrivit cu definitia pentru prima
descriere, 24 dintre ei au descris o situatie romantica atunci cand au fost rugati sa descrie un
exemplu de gelozie si 17 au descries inca o alta situatie de invidie. Totusi, din cei 33 care au
descris prima data o situatie romantica atunci cand au fost rugati sa scrie despre gelozie, 30 au
descries o situatie de invidie atunci cand li s-a spus sa faca asta. Aceste procente au fost diferite

5
semnificativ unul de altul, χ2(1)=8.75, p<.003. Astfel, desi “invidia” parea sa evoce cele mai
consistente descrieri prima data, subiectii au fost dispusi sa presupuna ca termenul gelozie poate
sa se refere la o experienta similara, mai degraba decat sa evoce o situatie care descrie gelozie
romantica. De fapt, descrierea unei situatii de invidie a facut subiectii sa aiba prejudecati cu
privire la interpretarea de “gelozie” in acest sens. Totusi, atunci cand subiectii au considerat
gelozia drept o situatie romantica, termenul invidie nu a evocat o situatie similara. Mai degraba,
subiectii au descris o situatie compatibila cu definitia invidiei, nu gelozie.

Itemii afectivi

Analizele de frecventa au fost facute pentru fiecare dintre itemii afectivi caracterizati de subiectii
(vezi tabelul 1). Cele doua emotii au fost percepute in mod diferit in cazul a 19 din cei 26 de
itemi. Cele mai caracteristice pentru au fost sentimentele de inferioritate, dorinta, insetare, auto-
criticism, nemultumire si constiinta de sine. Pentru gelozie, au fost sentimentele de manie,
ostilitate, durere, teama de a pierde, suspiciunea, lipsa controlului, respingere, inselaciune,
dorinta de a se razbuna, resentiment, ciuda, rautate si intensitate. A fost realizata o a doua analiza
pentru acesti itemi folosind numai descrierile care s-au potrivit definitiilor din dictionar, pentru
ambele emotii.

Tabelul 1: procentul subiectilor care au indicat daca starile afective erau mai caracteristice
pentru gelozie sau invidie:

Toti subiectii Potrivire

Insusiri gelozie invidie gelozie invidie
Gelozie
Suspiciune
Respingere
Ostilitate
Manios pe altii
Teama pierderii
Durere
Inselat
Dorinta de razbunare
Resentiment

6
 Ciuda
Rautate
Intensitate
Invidie
Motivatia de a se imbunatati
Insetare
Dorinta
Inferioritate
Constiinta de sine
Auto-criticism
Nemultumire
Ambele
Rusinat
Ghinionist
Trezit (in sensul ca a aflat adevarul)
Ingrijorat
Suparat
Neajutorat
Frustrat

Acesti subiecti vor compara in mod direct experientele de invidie si gelozie. In functie de
procente, aceasta analiza a amplificat tendintele care au rezultat dup ace au fost folositi toti
subiectii in aproape fiecare caz. Astfel, intradevar, subiectii au raportat faptul ca au simtit cele
doua emotii in mod diferit si, aparent, cu atat mai mult cu cat descrierile subiectilor s-au apropiat
de exemple “clare” de fiecare parte.

DISCUTII

Rezultatele acestui studiu arata ca sensurile intersectate ale cuvintelor invidie si gelozie apar in
urma ambiguitatilor unuia dintre ele, anume gelozia. In timp ce cuvantul invidie are aproape
mereu un singur inteles, cuvantul gelozie poate fi folosit cu ambele intelesuri: invidie si gelozie.
Descoperirea noastra cum ca subiectii care au descris prima data o situatie provocatoare de
invidie au fost chiar dornici sa descrie o alta situatie de acelasi fel atunci cand au fost rugati sa
descrie o situatie de gelozie indica usurinta cu care oamenii pot folosi termenii unul in locul
altuia intr-un context dat. In contrast, atunci cand oamenii folosesc cuvantul gelozie, intelesul

7
acestuia este neclar daca nu sunt alte indicii in context. Atunci cand oamenii folosesc termenul
invidie nu se pune problema la ce se refera.

Rezultatele din acest studiu sugereaza si faptul ca, exceptand problemele semantic, cele doua
emotii au profile diferite in ceea ce privesc sentimentele asociate. Desi invidia si gelozia au
multe sentimente in comun, invidia este mai probabil sa fie caracterizata de sentimente de
inferioritate, nemultumire, ravnire si dorinta, auto-criticism si o motivatie de auto-imbunatatire.
Gelozia, pe de alta parte, este mai probabil sa fie caracterizata de suspiciune, sentimente de
respingere, ostilitate, manie si altele, teama de pierdere, durere sau alte sentimente asemanatoare.
Validitatea rezultatelor pentru diferentele afective dintre invidie si gelozie au parut marite de
catre subiectii care au fost intrebati sa isi descrie propriile exemple pentru fiecare emotie. Desi
subiectii nu au dat si anumite ratinguri/note pentru masura in care descrierile lor erau intradevar
exemple puternice, in urma acestei metode au rezultat unele masuri de incredere deoarece
subiectii au comparat exemple puternice care implicau invidia si gelozia.

Aluzii / Subintelesuri

Implicarile acestor descoperiri pentru cercetarile asupra invidiei si geloziei sunt importante.
Deoarece sursa ambiguitatii a celor doi termeni sta in cuvantul gelozie mai degraba decat in
cuvantul invidie, atunci invidia este mai productive cand este folosita separate, pentru scopul
comunicarii unei emotii precise. Cuvantul gelozie, in afara contextului care indica o legatura
romantica sau o comparatie sociala nemultumitoare, poate insemna cel mult doua lucruri. Astfel,
decat sa abandonam cuvantul invidie in contexte de cercetare, dupa cum au sugerat Salovey si
Rodin (1984), de fapt folosinta acestuia poate sa fie mai justificata decat folosinta cuvantului
gelozie.

In ansamblu, folosint aceste doua cuvinte drept unitati de masura dependente pentru scopul de a
arata daca situatiile de gelozie sau invidie sunt simtite diferit una de alta, dupa cum a fost facut in
studiul lui Salovey si Rodin (1986), poate duce la descoperiti ambigue. In mod sigur ca in
situatiile de invidie, ar trebui sa ne asteptam ca subiectii sa simta si invidie si gelozie, deoarece
intr-un context de comparare sociala cele doua cuvinte vor fi considerate sinonime. Daca
subiectii reactioneaza la un caz de gelozie “pura” si apoi sunt intrebati cat de invidiosi si cat de
gelosi ar fi, este o sansa mai mare ca aceste doua cuvinte sa fie percepute ca fiind termeni
separati.

Diferente afective

Rezultatele din acest studio care sugereaza diferente afective intre invidie si gelozie contrazic
partial descoperirile lui Salovey si Rodin (1986). Ca si in rezultatele lor, gelozia a urmat unei
emotii mai intense (desi subiectii au fost rugati sa descrie exemple puternice despre fiecare in
parte). Totusi, spre deosebire de rezultatele lor, au urmat si unele diferente calitative. Pe langa
faptul ca scenariile lor au putut sa nu fie exemple puternice in mod egal pentru cele doua emotii,
diferente metodologice ulterioare au aparut pentru aceste descoperiri discrepant. In primul rand,

8
diversitatea de stari sentimentale folosite la diferentierea emotiilor din cercetarile lui Salovey si
Rodin nu au inclus si itemii care au fost gasiti in acest studiu drept caracterizand cel mai bine
invidia. Acest fapt poate explica de ce diferentele in sentimentele raportate ale acestui studiu
recent au fost toate din prisma geloziei, ceea ce a parut compatibil cu faptul ca gelozia este doar
o emotie mai intensa. In al doilea rand, Salovey si Rodin si-au redus setul de masuri la un
subgrup mai mic folosind analiza factoriala si apoi au comparat rapoartele subiectilor la aceste
masuri compuse. Aceasta abordare a exclus o analiza mai profunda asupra diferentelor intre
aceste doua emotii. De fapt, atunci cand examinam mijloacele univariate/unidirectionale ale
cercetarilor lor, starile sentimentale cu cele mai pronuntate diferente au fost cele mai
caracteristice ale geloziei dpdv traditional, anume: respingerea, neincrederea, spiritul de
razbunare si mania.

Concluzii

Acest studiu a demonstrat ca sursa ambiguitatii lingvistice din cuvintele invidie si gelozie sta in
sensul flexibil al cuvintelui gelozie, si nu in cuvantul invidie. Aceasta descoperire este
importanta deoarece subliniaza valoarea folosirii cuvantului invidie in context de comparare
sociala – bazata pe sentimente de nemultumire, ambele aparand in comunicarea de zi cu zi si in
contexte de cercetare. Rezultatele pentru diferentele afectice dintre invidie si gelozie sugereaza
ca, excluzand problemele lingvistice, cele doua emotii sunt adesea asociate cu profile distinct ale
sentimentelor insotitoare/care le produc.

NOTE

1. Problema diferentierii invidiei si geloziei sau a oricaror doua emotii este in primul rand o
problema lingvistica (Wispe, 1986). Daca cuvintele invidie si gelozie nu difera in sens si
folosire, nu este probabil ca acestea sa fie folosite diferit.
2. Gelozia poate aparea intr-o relatie, alta decat cea romantica. Totusi, relatiile romantice
pare sa fie teritoriul cel mai comun pentru acest sentiment.
3. Alt factor care complica problema diferentierii acestor doua sentimente este ca in multe
cazuri de gelozie, sentimentele de invidie sunt prezente. Dupa cum afirma Farber,
“Atunci cand ambele emotii sunt prezente, isi pierd identitatile separate in mod inevitabil
in abundenta si tumultul sentimentului” (pag 41). In plus, Hupka (1984) a aratat in ceea
ce priveste gelozia ca manipularea centrului de interes in situatiile care evoca gelozia
poate schimba profilul exact al sentimentelor asteptate. In cele din urma, invidia poate
avea o natura romantica, de ex atunci cand o persoana invidiaza relatia romantica a altei
persoane

9
\

10