Machine Translated by Google

Journal of Personality and Social Psychology Copyright 1990 de către Asociația Americană de Psihologie, Inc.
0022-3514/90/SO0.75
1990, Voi. 58, nr. 2, 281-291

Stilul de atașament ca predictor al relațiilor romantice ale adulților

Judith A. Feeney și Patricia Noller

Universitatea din Queensland St.
Lucia, Queensland, Australia

Măsurile chestionarului privind stilul de atașament, istoricul atașamentului, credințele despre relații, stima de
sine , limerence, iubirea, dependența de dragoste și stilurile de dragoste au fost administrate la 374 de studenți.
Stilul de atașament a fost legat în moduri așteptate teoretic de istoria atașamentului și de credințele despre
relații. S-urile atașate în siguranță au raportat percepții relativ pozitive asupra relațiilor lor de familie timpurii. S-
urile evitante au fost cel mai probabil să raporteze separarea din copilărie de mama lor și să-și exprime
neîncrederea față de ceilalți. Subiecții anxioși-ambivalenți au fost mai puțin susceptibili decât cei care evită să-și
vadă tatăl ca susținător și au raportat o lipsă de independență și o dorință de angajament profund în relații.
Măsura stimei de sine și fiecare dintre scalele care măsoară formele de iubire au fost analizate factori separat.
Analizele bazate pe scorurile pe scară derivate din factorii rezultați au indicat că stilul de atașament era, de
asemenea, puternic legat de stima de sine și de diferitele forme de iubire discutate în alte cadre teoretice.
Rezultatele sugerează că teoria atașamentului oferă o perspectivă utilă asupra relațiilor de dragoste adulților.

În psihologie, conceptul de atașament a fost explorat cel mai pe
deplin în relație cu comportamentul sugarului. Lucrarea de pionierat a
lui Bowlby privind atașamentul, separarea și pierderea (Bowlby, 1969,
1973, 1980) a explicat modul în care bebelușii devin atașați emoțional
de îngrijitorii lor primari și stresați emoțional atunci când sunt separați
de ei. Accentul pe comportamentul sugarului a continuat cu cercetările
clasice efectuate de Ainsworth și colegii ei (Ainsworth, Blehar, Waters, &
Wall, 1978; Bell & Ainsworth, 1972), care leagă capacitatea de răspuns a
îngrijitorului de semnalele copilului în timpul primului an de viață. odată
cu dezvoltarea copilului a unuia dintre cele trei stiluri de atașament
(sigur, evitant și anxios-ambivalent). Mai recent, literatura s-a concentrat
pe problema continuității atașamentului. Un număr tot mai mare de studii
longitudinale oferă dovezi ale unei astfel de continuități de la copilărie
până la primii ani de școală (de exemplu, Main, Kaplan și Cassidy, 1985).
În plus, au existat tot mai multe speculații conform cărora atașamentul
joacă un rol important în legăturile adulte, inclusiv în relațiile romantice
(Morris, 1982; Weiss, 1982).
& Shaver, 1987), pe baza a două eșantioane de adulți, au investigat
relația dintre stilul de atașament (măsurat printr-un singur item de auto-
raportare) și mai multe aspecte ale relațiilor dintre copilărie și adulți.
Prevalența celor trei stiluri de atașament a fost similară cu cea raportată
în studiile la sugari. În plus, persoanele care susțin diferitele stiluri diferă
în ceea ce privește istoria atașamentului (percepțiile despre relațiile de
familie timpurii), susținerea modelelor mentale și experiențele de
dragoste romantică.
Shaver și Hazan (1988) și-au corelat teoria cu formulările anterioare
ale iubirii, inclusiv relatări despre dragostea romantică și despre
diferitele stiluri de iubire. Abordarea iubirii romantice este exemplificată
de teoria lui Tennov (1979) a „limerencei” sau dragostea pasională
marcată de o emoție intensă (de exemplu, dor acut de reciprocitate și
teamă de respingere). Shaver și Hazan sugerează că abordarea iubirii
descrisă în teoriile iubirii romantice este similară cu conceptul de
atașament anxios-ambivalent; ei văd eșecul acestor teorii de a trata stilul
evitant ca pe o limitare severă.

Abordarea teoriei atașamentului a relațiilor de dragoste adulților a
fost dezvoltată cel mai pe deplin de Hazan și Shaver (Hazan & Shaver,
1987; Shaver & Hazan, 1988; Shaver, Hazan și Brad Shaw, 1988). Conform
acestui punct de vedere, variațiile în experiența socială timpurie produc
diferențe relativ durabile în stilurile de relație, iar aceleași trei stiluri de
atașament descrise în literatura pentru copii se manifestă în dragostea
romantică a adulților. Continuitatea stilului de atașament este explicată
în mare măsură prin persistența modelelor interioare de lucru ale sinelui
și ale relațiilor („modele mentale ”), bazate pe interacțiunea socială
timpurie. Hazan și Shaver au prezentat dovezi teoretice și empirice
pentru relevanța stilului de atașament pentru dragostea romantică.
Lucrarea lor teoretică s-a bazat pe asemănările puternice dintre
atașamentele pentru copii și adulți. Cercetarea empirică (Hazan
Corespondența referitoare la acest articol ar trebui adresată lui Patricia
Noller, Departamentul de Psihologie, Universitatea din Queensland, St. Lucia,
Queensland, Australia 4067.
Discuția lui Hazan și Shaver despre varietățile iubirii s-a concentrat
pe teoria stilurilor de dragoste dezvoltată de Hendrick și Hendrick
(Hendrick & Hendrick, 1986; Hendrick, Hendrick, Foote, & Slapion-Foote,
1984) și pe baza tipologiei propuse. de Lee (1973). Tipologia lui Lee a
identificat trei stiluri de dragoste primare: eros (dragoste romantică,
pasională), ludus (dragoste de joc) și storge (dragoste de prietenie); și
trei stiluri secundare (văzute ca compuși ai primarelor): mania (dragoste
posesivă, dependentă), pragma (dragoste logică, „în lista de cumpărături”)
și agape (dragoste dezinteresată, dăruitoare de tot ). Pe baza
caracteristicilor acestor stiluri, Shaver și Hazan (1988) au susținut că
tipologia poate fi redusă la o formă esențială corespunzătoare celor trei
stiluri propuse de teoria atașamentului: în mod specific, pragma și storge
nu reușesc să se califice drept forme de dragoste romantică ; Atașamentul
secur ar trebui să corespundă cu eros și cu o versiune mai puțin extremă
a agapei, atașamentul evitant față de ludus și atașamentul anxios-
ambivalent față de manie.
Abordările legate de atașamentul și stilul de dragoste ale dragostei
romantice au fost comparate într-un studiu care sa concentrat și pe relație

281
Machine Translated by Google
282 JUDITH A. FEENEY ȘI PATRICIA NOLLER
calitate (Levy & Davis, 1988). Levy și Davis au remarcat corelații modeste
între diferitele măsuri de stil de dragoste și stil de atașament, acordând
sprijin parțial relațiilor propuse de Shaver și Hazan. Ei au raportat, de
asemenea, sprijin empiric pentru toate cele trei stiluri de atașament:
atașamentul sigur tinde să fie asociat cu caracteristici pozitive ale relațiilor;
atașamentul evitant corelat cu relații mai puțin satisfăcătoare și intime; iar
atașamentul anxios-ambivalent a fost legat negativ de caracteristicile
relației pozitive, cu excepția pasiunii.
Un studiu recent (Hendrick & Hendrick, 1989) a evaluat un număr de
măsuri ale iubirii, inclusiv elementele de atașament utilizate de Hazan și
Shaver (1987). S -au obținut relații de încredere între subscalele acestor
măsuri. Atașamentul sigur a fost în general legat de caracteristicile relației
pozitive, iar cele două forme de atașament nesigur au prezentat, de
asemenea, modele de corelații semnificative teoretic (de exemplu,
atașamentul evitant și ludus, anxios-ambivalență și manie). Analiza
factorială a tuturor subscalelor împreună a dat cinci factori, reflectând teme
comune între măsuri.
Este necesară o explorare suplimentară a legăturilor dintre stilurile de
atașament și alte formulări teoretice ale iubirii. S-a presupus (Shaver &
Hazan, 1988) că limerence și manie pot fi echivalate cu anxios-ambivalență;
cu toate acestea, mai multe întrebări merită atenție. În primul rând,
legătura propusă între limerence și stilul de atașament nu a fost examinată
empiric. În al doilea rând, deoarece corelațiile dintre astfel de constructe
sunt probabil să fie departe de a fi perfecte, poate fi important să se
studieze relațiile la un nivel mai fin de analiză. În special, în cazul în care
un construct este multidimensional (așa cum pare să fie limerence), este
de interes relația anumitor factori cu stilul de atașament. În al treilea rând,
teoretizarea de mai sus poate fi extinsă util la alte constructe, cum ar fi
dependența de dragoste , discutată în teoriile dragostei romantice.
Dependența de dragoste (Cowan & Kinder, 1985; Peele, 1975) este căutarea
obsesivă a iubirii, caracterizată prin dependență extremă; partenerii sunt
legați împreună prin privare de sine și implicare excesivă. Dependența de
dragoste poate fi echivalată și cu atașamentul anxios-ambivalent?
Relația dintre ludus și atașamentul evitant necesită, de asemenea, o
examinare mai atentă. S-a raportat un anumit sprijin pentru această
legătură (Hendrick & Hendrick, 1989; Levy & Davis, 1988), dar puterea
relației poate fi discutabilă.
Două elemente ale scalei ludus se concentrează pe problema mai multor
parteneri ; deși acesta poate fi un aspect important al iubirii de „jucare a
jocului”, nu există niciun motiv convingător pentru care ar trebui să fie o
trăsătură puternică a atașamentului evitant (deoarece aceasta poate fi
doar una dintre numeroasele modalități de a evita intimitatea).
În cele din urmă, rolul storge în cadrul unui model de dragoste romantică
trebuie clarificat . Levy și Davis au găsit puțin suport empiric pentru ipoteza
lor că stocarea este o caracteristică a atașamentului sigur . Shaver și Hazan
(1988) au sugerat că storge poate să nu constituie o formă de dragoste
romantică. Chiar dacă storge nu este considerat un stil de iubire romantică
în sine, literatura despre dragostea de companie și căsătoria însoțită
sugerează importanța de a cunoaște modul în care dragostea de prietenie
se leagă de stilul de atașament.
Un studiu al relațiilor dintre teoria atașamentului și alte formulări ale
iubirii oferă posibilitatea de a realiza o anumită integrare a abordărilor
teoretice în acest domeniu. O astfel de integrare poate fi îmbogățită printr-
o clarificare a rolului sinelui
stima în diferite forme de iubire. Teoria atașamentului subliniază influența
modelelor mentale interconectate ale sinelui și a relațiilor în continuitatea
stilului de atașament; prin urmare, pare probabil că stima de sine este
strâns legată de stilul de atașament. Stima de sine este, de asemenea,
probabil să fie legată de atitudinile față de iubire, deși relațiile dintre stima
de sine, autoactualizarea și formele de iubire romantică sunt complexe
(Dion & Dion, 1985, 1988; Hendrick & Hendrick, 1986). Unii teoreticieni au
sugerat o relație negativă între stima de sine și formele mai extreme de
iubire (de exemplu, dependența de dragoste și limerence), dar aceasta
rămâne o întrebare empirică (Tennov, 1979).
Studiile integrative sunt îngreunate de deficitul de măsuri valide și de
încredere ale unor forme de iubire. În cadrul teoriilor dependenței de
dragoste (Cowan & Kinder, 1985; Peele, 1975) și limerence (Steffen,
McLaney și Hustedt, 1984; Tennov, 1979), s-a acordat puțină atenție
problemelor de măsurare. Măsurile care au fost concepute nu dispun de
date psihometrice sau sunt supuse criticilor în ceea ce privește specificația
articolului sau complexitatea factorială. Alte conceptualizări ale iubirii au
dat rezultate mai bine cercetate. Rubin (1970, 1973) a subliniat distincția
dintre plăcere și iubire, văzând Scala Iubirii ca având trei componente
(nevoie dependentă de afiliație, predispoziție de a ajuta și exclusivitate-
absorbție). A fost elaborată o scală de măsurare a stilurilor de dragoste
propuse de Lee (1973) (Hen drick & Hendrick, 1986; Hendrick et al., 1984).
Deși acest instrument posedă o fiabilitate satisfăcătoare, datele empirice
sugerează posibile probleme cu scara în sine și cu teoria subiacentă :
Modelul teoretic al șase stiluri de dragoste independente este argumentat
împotriva tendinței unor stiluri de a se corela între ele și de a se îmbina în
studii analitice factoriale (de exemplu, Thompson & Borrello, 1987). Shaver
și Hazan (1988) au criticat, de asemenea, tema puternică a sacrificiului de
sine în formularea itemilor scalei agape.
Studiul de față , bazat pe metodologia de auto-raportare, a fost
conceput pentru a evalua utilitatea stilului de atașament ca predictor al
relațiilor romantice adulte. Scopul studiului a fost de a replica descoperirile
lui Hazan și Shaver cu privire la relațiile dintre stilul de atașament, istoria
atașamentului și modelele mentale și de a investiga diferențele de stil de
atașament pe o serie de măsuri ale iubirii. Această din urmă investigație
abordează legăturile dintre teoria atașamentului și alte formulări ale iubirii
și oferă informații despre abordările iubirii adoptate de cele trei stiluri de
atașament. Chestionarele folosite reflectă o gamă largă de perspective
teoretice (dragoste, măsurate prin Scala Iubirii lui Rubin; stiluri de dragoste;
limerence; și dependență de dragoste) și au inclus un inventar al stimei de
sine. Măsurile de limerence și dependență de dragoste au fost dezvoltate
de Feeney pentru acest studiu, pe baza încercărilor anterioare de dezvoltare
la scară de către cercetătorii din acest domeniu. Pe baza literaturii despre
dragoste și atașament, au fost derivate următoarele ipoteze.
Ipoteza 1. În conformitate cu conceptul de sigur la atașament, subiecții
siguri vor avea o stima de sine mai mare decât cele două stiluri nesigure.
Având în vedere posibilitatea ca unele dintre concepțiile despre dragoste
reflectate în chestionare să fie cât de cât extreme (de exemplu, formularea
itemilor agape), nu s-au făcut predicții cu privire la modelul de punctaj al
subiecților siguri la formele iubirii .
Ipoteza 2. Trăsătura esențială a stilului evitant ar trebui să fie evitarea
intimității; prin urmare, evitantul
Machine Translated by Google
ATASAMENT I RELA II ROMANTICE
grupul va obține scoruri mici la iubire, măsurate prin Scala Iubirii lui Rubin.
Ipoteza 3. Deoarece trăsăturile cheie ale maniei, limerencei, dependenței
de dragoste și atașamentului anxios-ambivalent sunt similare (adică
dependența și posesivitatea), subiecții anxioși-ambivalenti vor nota cel mai
mult la manie, limerence și dependența de dragoste . Nu au fost făcute
predicții specifice cu privire la scări specifice ale acestor măsuri.
După cum sa subliniat mai devreme, cercetările anterioare au arătat că
cele șase stiluri de dragoste nu apar întotdeauna ca stiluri independente .
În lumina acestui fapt și având în vedere natura preliminară a cercetării
privind posibilele legături dintre atașamentul sigur și eros și agape și între
atașamentul evitant și ludus, nu s-au făcut predicții cu privire la diferențele
de stil de atașament pe anumite stiluri de dragoste ( cu excepția de manie).
Metodă
Subiecte
Trei sute șaptezeci și patru de studenți (162 de bărbați și 212 de femei) care au
fost înscriși la psihologie în primul an sau la un curs de formare preliminară a
profesorilor (intrare pentru maturitate) au completat setul de chestionare pentru
creditul de curs. Subiecții aveau vârste cuprinse între 17 și 58 de ani, deși puțin peste
două treimi aveau între 17 și 19 ani. Majoritatea subiecților erau singuri (4 erau
concubinați, 3 divorțați și 22 căsătoriți).
Măsuri și Procedură
A fost administrat un set de chestionare, care au inclus măsuri
așa cum este prezentat în tabelul 1.
Toate itemii, cu excepția stilului de atașament și a istoricului atașamentului, au
fost evaluați pe o scală de tip Likert, cu scoruri variind de la puternic de acord (I) la
puternic dezacord (5). A fost obținută o măsură dihotomică pentru fiecare dintre
variabilele istoriei parentale, subiecții fiind rugați să aprobe acei itemi considerați ca
fiind aplicați pentru ei înșiși (itemele au fost punctate în așa fel încât 1 = nu și 2 =
da ) .
Chestionarele au fost administrate în diferite ordine pentru a preveni ca itemii
unei scale să afecteze în mod sistematic răspunsurile la scalele ulterioare.
Contrabalansarea a fost realizată prin utilizarea a șase ordine de prezentare a
chestionarelor și rotirea poziției secvențiale a chestionarelor într-un design pătrat
latin (fiecare dintre chestionarele majore - dependența de dragoste, Scala de
dragoste a lui Rubin, limerence, Scala de atitudini de dragoste [Hen drick & Hendrick,
1986). ] și măsurile de stil de atașament — apar la fiecare poziție, elementele de
fundal apărând întotdeauna primele). Chestionarele au fost administrate în sesiuni
de grup, care au durat aproximativ 1 oră.
Pentru scalele de măsurare a formelor de iubire (modele mentale, dependența
de dragoste, iubirea, stilurile de dragoste, limerence), au fost reflectate scorurile
itemilor, cu excepția acelor itemi cu formularea inversată; astfel, scorurile mari
indică acordul în toate cazurile. Scorurile au fost reflectate și pentru articolele din
istoricul atașamentului, dar nu și pentru Inventarul de stima de sine Coopersmith
(Coopersmith, 1967).
Rezultate
Stilul atașamentului , istoricul atașamentului
și modelele mentale
Cincizeci și cinci la sută dintre subiecți au susținut stilul de atașament
sigur, 30% au susținut stilul de evitare și 15% s-au descris ca fiind anxioși-
ambivalent. Nu s-au obținut diferențe de sex în prevalența celor trei stiluri
de atașament.
S-a efectuat o analiză discriminantă, investigând re
283
relația dintre stilul de atașament și răspunsurile la lista de verificare a
istoricului atașamentului. Rezultatele au fost foarte semnificative și
similare cu cele ale lui Hazan și Shaver (1987). Analiza discriminantă a
fost , de asemenea, utilizată pentru a evalua relația dintre stilul de
atașament și elementele care folosesc modele mentale. Aceste rezultate
au fost, de asemenea, foarte semnificative, cu modele de scoruri medii
similare cu cele din eșantionul de licență raportate de Hazan și Shaver.
(Deoarece aceste rezultate sunt replicări ale lucrării lui Hazan și Shaver,
ele nu sunt prezentate în detaliu aici.)
Au fost efectuate analize de varianță (ANOVAS) pentru a investiga relația
dintre stilul de atașament și răspunsurile la trei itemi care se ocupă de
separarea timpurie a familiei: apariția separării copilăriei de mamă,
separarea copilăriei de tată și separarea sau divorțul parental. Doar itemul
care se ocupă de separarea de mamă a dat un test F semnificativ;
mijloacele au indicat că subiecții evitanți au fost cel mai probabil să
raporteze separarea de mama lor. Deși testul F pentru „separarea de tată”
nu a fost semnificativ statistic, modelul de medii a fost similar cu cel al
itemului „separarea de mamă”. Aceste analize sunt rezumate în Tabelul 2.
Întrebări de fundal
Nu au fost obținute diferențe de sex pentru niciuna dintre întrebările
de fond. În schimb, toate aceste elemente au produs efecte semnificative
de stil de atașament. Un ANOVA a arătat un efect semnificativ al stilului de
atașament asupra duratei celei mai lungi relații de dragoste, F(2, 371) =
3,29, p < 0,05. (Deoarece distribuția scorurilor brute a fost denaturată,
această analiză s-a bazat pe scorurile transformate în log.)
Singura diferență semnificativă pe perechi (folosind testul post- hoc Tukey
B ) a apărut între subiecții siguri și anxioși-ambivalenți (mediile scorului
brut au fost 23,6 și 15,2 luni, respectiv ). Pentru întrebările de fundal
rămase, categoriile de răspuns au fost combinate după cum este necesar
pentru a crește dimensiunea celulelor, iar diferențele de stil de atașament
au fost investigate prin comparații de frecvență. Efectele semnificative s-
au bazat în principal pe modelul de scoruri al subiecților evitanți, care au
fost mai predispuși să raporteze că nu au fost niciodată îndrăgostiți , să
raporteze că nu sunt îndrăgostiți la momentul studiului și să-și evalueze
experiențele amoroase ca neintense. sau doar usor intens. Aceste rezultate
sunt rezumate în Tabelul 3.
Analize factoriale ale stimei de sine și ale iubirii
Fiecare dintre scale a fost analizată factori, utilizând analiza
componentelor principale urmată de rotația varimax. S-au efectuat și
rotații oblice, dar în general au făcut o diferență mică în interpretabilitate
sau complexitate factorială.
Replicarea studiilor analitice factoriale anterioare
Inventarul stimei de sine Coopersmith . A fost reținută o soluție cu trei
factori , care a reprezentat 35,06% din varianța totală.
Structura factorială obținută seamănă îndeaproape cu cea raportată de
Noller și Shum (1988), cu factorii care măsoară stima de sine socială,
familială și personală.
Scala Iubirii . Ca și în cercetările anterioare, analiza factorială a Scalei
iubirii lui Ru bin a arătat că scara este unidimensională, cu toate articolele
încărcându-se mai mult de .35 pe primul factor.
Scala atitudinilor iubirii . Analiza factorială de confirmare a acestui lucru
Machine Translated by Google

284 JUDITH A. FEENEY ȘI PATRICIA NOLLER

tabelul 1
Rezumatul măsurilor

Exemplu de
Construi Măsura articol (unde este cazul)

Întrebări de fond — numărul, lungimea și intensitatea experiențelor

amoroase — indiferent dacă sunteți în
dragoste în prezent
Stimă de sine Coopersmith Self-Esteem Inventory, forma
adultă (1967)
Stilul de atașament Măsură tricotomică cu un singur articol
utilizată de Hazan și Shaver (1987)

Istoricul atașamentelor Lista de verificare adaptată după Hazan și

Aparat de ras (1987)
Modele mentale Articole din Hazan și Shaver (1987) (a) cursul
iubirii de-a lungul timpului Este rar să găsești pe cineva de care te poți
îndrăgosti cu adevărat .
(b) sine și alții Oamenii aproape întotdeauna mă plac.
Iubitor Scala de dragoste cu 9 articole a lui Rubin Mă simt responsabil pentru bunăstarea lui.
Dependența de dragoste (1973) 13 articole; din criteriile lui Peele Mă simt cel mai fericit și mai viu când sunt
(1975), și articole adaptate din implicat cu un partener.
Cowan și Kinder (1985) 42 de
Limerence articole; din opera lui Tennov Mă simt stânjenit, confuz și timid când sunt în
(1979) și scară de Steffen, McLaney preajma unei persoane de care sunt puternic
și Hustedt (1984) atrasă.
Atitudini de dragoste Scala atitudinilor iubirii (Hendrick &
Hendrick, 1986)
1. Eros Iubitul meu și cu adevărat ne înțelegem pe fiecare
alte.
2. Agape Orice am este al iubitului meu pentru a -l folosi
după cum alege el/ea.
3. Ludus Eu cred asta ceea ce iubitul meu nu
știi despre mine nu-l va răni.
4. Mania Când iubitul meu nu-mi acordă atenție , îmi este
rău peste tot.
5. Storge Prietenia noastră s-a contopit treptat în
dragoste în timp.
Cel mai bine este să iubești pe cineva cu o persoană asemănătoare
6. Pragma
fundal.

a fost efectuată scara, forțând extragerea a șase factori componente
principali. Nu a fost posibil să se reproducă modelul exact al
încărcărilor factorilor raportate de Hendrick și Hendrick (1986), deși
cea mai bună soluție a fost o soluție cu șase factori care a explicat
42,10% din varianța totală. Elementele pragma și ludus au format
fiecare factori, așa cum este prezis de teoria stilurilor de dragoste
(prin urmare, etichetele originale au fost păstrate pentru acești
factori). Toate obiectele mania, împreună cu un articol ludus ("Pot
masa 2
Analize ale variației elementelor de separare din copilărie
M
treci peste aventurile amoroase rapid și ușor”; încărcare negativă), a
format un factor în concordanță cu eticheta Mania. Un factor care
cuprinde cinci articole de depozit și două articole eros (ambele se
ocupă cu implicarea rapidă în relații și încărcarea negativă) a fost
etichetat Prietenie . Elementele eros și agape nu s-au conformat
perfect cu modelul așteptat de încărcări. Toate articolele agape, cu
excepția „Încerc să-mi ajut iubitul în momente dificile”, au fost încărcate
pe un singur factor (etichetat Agape). Cu toate acestea, acest articol și
alte două articole agape (care se ocupă cu împărțirea posesiunilor și
cu iubirea necondiționată) s-au alăturat cu cinci elemente eros pentru
a forma un factor ideal de dragoste romantică ( Elementele eros care
lipsesc din acest factor se ocupă de implicarea rapidă și de prietenie
continuă cu iubitorii din trecut.) Factorul rotit încărcăturile și
comunitățile pentru această analiză sunt prezentate în Anexa A.

Variabil F(2.371) Sigur Evitant Ambivalent

Analize factoriale ale chestionarelor noi
Despărțirea
de mamă 5,55* 1.10. 1.21b 1.05. Dependenta de dragoste . Doi factori ortogonali au explicat 34,90%
Despărțirea din varianța totală . Au fost interpretate ca Reliance on Partner și
de tată 2.25 1.17 1.27 1.21 Unfulfilled Hopes. Încărcările de factori rotați și comunitățile sunt
prezentate în apendicele B.
Notă. 1 = nu; 2 = da. În cadrul fiecărui rând, mediile cu indice diferite diferă la nivelul de
semnificație 0,05 conform unui test Tukey B. *p<.01.
Limerence. Având în vedere complexitatea extremă a structurii
factorilor raportate de Steffen et al . (1984) în încercările lor de dezvoltare
Machine Translated by Google

ATASAMENT I RELA II ROMANTICE 285

Tabelul 3

Frecvențele răspunsurilor la întrebările de bază

Articol

Îndrăgostit vreodată ? Îndrăgostit acum?" Intensitatea iubirii

Destul
da Nu da Nu de extrem Nu-ușoară

Stilul de atașament Raspuns % Raspuns % Raspuns % de răspuns % % de răspuns % de răspuns

Sigur 178 87,3 26 12,7 126 70,8 52 29,2 147 82,6 31 17,4
Evitant 87 76,3 27 23,7 44 50,6 43 49,4 60 69,0 27 31,0
Ambivalent 51 91,1 5 8,9 38 74,5 13 25,5 50 98,0 1 2,0
8,85* 2
= 12,65** 2 x = lf S.32***
2x = X

A
Pe baza celor 316 subiecți care au raportat cel puțin o experiență de dragoste.
*p<.02. **p<.01. ***p<.001.

o scară pentru măsurarea limerencei, sa considerat important să se rețină în
cadrul prezentei scale doar acele elemente și factori necesari pentru înțelegerea
experienței limerencei. A fost efectuată o analiză inițială a componentelor
principale, extragând toți cei 10 factori cu valori proprii mai mari de unu. Nouă
articole au fost eliminate de pe scară din cauza comunităților scăzute . Restul de
33 de elemente au fost apoi luate în considerare, rezultând 4 factori care au
reprezentat 41,98% din variația totală. Pentru această scară, rotația oblică a
produs cea mai bună soluție și a arătat corelații moderate între factori. Factorii
au fost interpretați ca preocupare obsesivă, anxietate conștientă de sine,
dependență emoțională și idealizare (a se vedea Anexa C pentru încărcarea
factorilor și comunități).
cinci scale: Bărbații au obținut scoruri mai mari la Iubire, Agape și Reliance on
Partner, iar Femeile au obținut scoruri mai bune la Friendship și Obsessive
Preoccupation. Toate cele 16 scale, cu excepția uneia ( Pragma), au produs
diferențe semnificative de stil de atașament. Subiecții în siguranță au obținut
cele mai mari scoruri la toate cele trei scale ale stimei de sine și cele mai mici
scoruri la Anxietatea conștientă de sine și Speranțe neîmplinite. Grupul evitant a
obținut cele mai mici scoruri la Ideal Iubire și Iubire romantică și a obținut un
punctaj mai puțin înalt decât subiecții anxioși-ambivalenți la Idealizare. (Deși
testul F univariat pentru Ludus a fost semnificativ, grupul evitant obținând cel
mai mare scor mediu, acest rezultat nu a reușit să atingă semnificația ca test
post-hoc.) Subiecții ambivalenti anxioși au fost caracterizați de scoruri mari la
Mania, Preocuparea obsesivă , Dependență emoțională, Încredere în partener și
Agape și prin scoruri scăzute la Prietenie.

Sex și Efecte de stil de atașament pe 16 scale

O analiză multivariată a varianței (MANOVA) a fost efectuată pentru a studia Relații între cele 16 scale
efectele sexului și stilului de atașament asupra răspunsurilor la cele 16 scale
formate din analizele factoriale ale inventarului stimei de sine și cele patru Pentru a studia relațiile dintre diferitele scale de iubire și stima de sine, au

chestionare care măsoară dragostea (după cum este prezentat mai sus și fost examinate intercorelațiile dintre cele 16 scale . Toate cele trei scale ale

tabelat în anexele'). Această analiză abordează problema relațiilor dintre stilurile stimei de sine au fost corelate negativ cu scala de limerență a anxietății auto-

de atașament și alte forme de iubire. Scorurile la scară au fost obținute pentru conștiente (cu relații core de -.45, -.43 și -.28 cu stima de sine personală, socială

fiecare dintre cele 16 scale prin însumarea elementelor încărcate mai mult de și, respectiv, familială) și S -au obținut corelații negative mai mici, dar

.35 pe un factor; elementele factorial complexe au fost atribuite la scara pe care
s-au încărcat cel mai mult. (Pentru Scala Iubirii lui Rubin, scorul total a fost
inclus, deoarece toți itemii încărcați pe primul factor.) Coeficienții alfa pentru 13
din cele 16 scale au fost mai mari de .70, cea mai mare valoare de .83 fiind
pentru Preocuparea Obsesivă și Sinele -Scale de anxietate conștientă ale
măsurării limerentei. Coeficienții rămași au fost 0,64 (sele de sine ), 0,60
(idealizare) și 0,54 (speranțe neîmplinite). Deoarece aceste trei scale s-au bazat
pe relativ puțini itemi și pentru că încărcările relevante ale factorilor și corelațiile
item-scale erau toate moderate până la mari, s-a considerat adecvat să se
utilizeze scalele în aceste analize exploratorii.
S-au obținut efecte multivariate semnificative pentru sex (lambda lui Wilks=
.79), F(16.353) = 5.80,/x.OOl și pentru stilul de atașare (lambda lui Wilks = .71),
FQ2, 706) = 4.13, p < .001 ; interacțiunea nu a fost semnificativă. Rezultatele
sunt prezentate în Tabelul 4. Testele F univariate au evidențiat diferențe
semnificative de sex pe
semnificative între fiecare dintre familia și stima de sine personală și Mania,
Dependența Emoțională și cele două scale de dependență de dragoste. Singura
relație pozitivă semnificativă dintre stima de sine și formele de iubire a fost între
stima de sine socială și scala ideală a iubirii romantice (r = .23).
O clarificare suplimentară a relațiilor dintre scalele dragostei și stimei de
sine a fost oferită de o analiză factorială de ordinul doi.
1
Scorurile scalei pentru Scala Love Attitudes s-au bazat pe prezenta analiză factorială.
În scopuri de comparație, diferențele de sex și stil de atașament au fost, de asemenea,
studiate pentru cele șase scale corespunzătoare structurii factorilor inițiali a acestui
instrument (Hendrick & Hendrick, 1986).
Aceste analize au dat rezultate similare, în ciuda lipsei de corespondență perfectă între
unele perechi de scale (de exemplu, subiecții anxioși-ambivalenti au obținut cele mai
mici scoruri la Storge și la Friendship; stilul de evitare a furnicilor a fost caracterizat de
scoruri scăzute atât la Eros , cât și la Romantic) . Iubire Ideal).
Machine Translated by Google

286 JUDITH A. FEENEY ȘI PATRICIA NOLLER

Tabelul 4

Test pentru efectele sexului și stilului de atașament pe scara scorurilor de măsurare a dragostei

Sex Stilul de atașament

M M
Univariat Univariat
Măsura Masculii Femele F( 1.368) Sigur Evitant Ambivalent F(2, 368)

Stimă de sine
5,62 5,70 .45 6.26. 5,18,, 4.48C 19.11***
Familie
Personal 4,64 4,56 .07 5,04, 4,18b 3.80b 12.98***
Social 4,49 4,43 .01 4,86. 3,93b 4.05b 16.03***
Iubitor 36,46 35,03 4.72* 36.15. 34,04b 37.13, 6.16**
Atitudini/Scală de dragoste
Iubire ideală 31,04 30,05 .67 31.40. 28.51b 31.14, 9,90***
Pragma 15,77 16,92 1.86 16.11 17.46 15.46 2,10
Prietenie 21,67 23,31 4.06* 22.94, 23.19, 20.16b 5,74**
Ludus 16,35 15,06 3.14 15.20 16.50 15.34 3,17*
Manie 23,36 23,95 .02 22.83, 23.09, 28.07b 19,13***
Agape 13,69 11,67 22.58*** 12.58, 11.91, 13.71b 3,38*
Limerence
Preocupare 37,57 39,66 6.09* 38.32, 38.24, 41,42b 5,43**
Conștient de sine 26,95 27,83 .40 25.23. 30.16b 30,04b 19,51***
Dependență 22,83 23,50 1.97 22.53. 22.77, 26,54b 16,10***
Idealizare 14,22 14,18 .21 14.25,b 13.65, 15,13b 3,68*
Dependența de dragoste

Încredere 19.60 17.70 15.45*** 18.50, 17.61. 20,50b 7.01***

Neîmplinit 13.83 13.85 .09 13.05. 14.54b 15,32b 12.01***

Notă. În cadrul fiecărui rând, mediile cu indice diferite diferă la nivelul de semnificație 0,05 conform unui test Tukey B. •p<.05. **p<.01.
••*/><.001.

parte a celor 16 scoruri ale scalei . Cea mai bună soluție a reținut patru factori, scoruri la dragostea nevrotică și la scorurile lor mici la iubirea circumspectă.
care au reprezentat 59,59% din varianță (a se vedea tabelul 5 pentru încărcările
factorilor și comunitățile). Factorii au fost interpretați ca Dragoste Nevrotică
(Preocuparea Obsesivă, Dependența Emoțională și Scalele de Idealizare din Discu ie
măsura de confuzie ; Mania și scala Reliance on Partner din măsura
dependenței de dragoste); Încrederea în sine (toate scalele de stima de sine și Frecvențele relative ale subiecților care susțin cele trei stiluri de atașare
o încărcare negativă asupra anxietății conștiente de sine ); Evitarea intimității sunt similare cu cele raportate de Hazan și Shaver (1987), la fel și eșecul de a

(Ludus; Scala Speranțe Neîmplinite de la măsura dependenței de dragoste; și găsi diferențe de sex în aceste frecvențe. Această ultimă constatare este

încărcături negative pe Loving, Love Ideal și Agape); și Iubire circumspectă demnă de remarcat, deoarece descrierea atașamentului evitant și anxios-

(Prietenie și Pragma). ambivalent prezintă o asemănare cel puțin superficială cu modelele de

Sexul și stilul de atașament Efecte asupra
Cântare de ordinul doi
Pentru a rezuma diferențele majore de gen și caracteristicile esențiale ale
celor trei stiluri de atașament, a fost efectuată o MA NOVA pe răspunsurile la
cele 4 scale de ordinul doi (formată prin însumarea scorurilor standardizate
pentru toate scalele care încărcează mai mult de 0,35 pe un factor dat ). Un
efect multivariat semnificativ a fost obținut pentru stilul de atașare (lambda
lui Wilks = .76), /=X8.730) = 13.68, p < .001, în timp ce efectul multivariat pentru
sex a arătat doar o tendință (lambda lui Wilks = .96), ^ 4, 365) = 2,24, p < 0,07;
interacțiunea nu a fost semnificativă. Rezultatele sunt prezentate înSingura
Tabelul 6.
scară care a arătat un efect sexual semnificativ a fost Iubirea circumspectă,
pentru care femeile au obținut scoruri mai mari decât bărbații. S-au obținut
efecte de stil de atașament de încredere pentru toate cele patru scale. Subiecții
siguri s-au caracterizat prin scoruri ridicate la scara Încrederii în sine, iar
subiecții evitanți au obținut cel mai mare scor la Evitarea intimității . Subiecții
ambivalenti anxioși diferă de celelalte stiluri prin înaltul lor
comunicare de retragere și cerere raportate frecvent ca caracterizând
partenerii de sex masculin și feminin (respectiv) în relațiile intime (de exemplu ,
vezi Noller & Fitzpatrick, 1988).
Analizele istoriei atașamentului și modelelor mentale reproduc, de
asemenea, majoritatea descoperirilor lui Hazan și Shaver. Subiecții în siguranță
au avut tendința de a raporta relații de familie timpurii pozitive și de a exprima
atitudini de încredere față de ceilalți. Subiecții anxioși-ambivalenți au fost cei
mai susceptibili de a percepe o lipsă de sprijin patern ; au exprimat , de
asemenea, dependență și dorință de angajament în relații. Subiecții din grupul
de evitare au fost cel mai probabil să susțină articole care măsoară
neîncrederea și distanța față de ceilalți. Interesant este că declarațiile
modelului mental care se ocupă de vederile generale despre sine și despre
relațiile umane au discriminat între cele trei stiluri de atașament mult mai
puternic decât acele elemente care se ocupă în mod specific de credințele
despre dragostea romantică. Acest lucru sugerează că stilul de atașament
poate exercita o influență foarte generalizată asupra relațiilor individului cu
ceilalți, deoarece reflectă opinii generale despre recompensele și pericolele
relațiilor interpersonale. Este posibil, totuși, ca această influență să fie deosebit
de importantă în con-
Machine Translated by Google

ATASAMENT I RELA II ROMANTICE 287

Tabelul 5

Analiza factorială de ordinul doi a 16 scale: încărcări oblice de factori rotați

Factor

Nevrotic De sine Evitare Circumspect

Scară Dragoste Încredere de Intimitate Dragoste
HSQ

Preocupare .81 64
Manie .73 63
Dependență .72 58
Idealizare .68 49
Încredere .60 55
Stima de sine socială .82 64
Stima de sine personală .81 67
Conștient de sine -.53 69
Stima de sine a familiei .48 39
Ludus .72 50
Iubitor .48 -.67 70
Iubire Ideal .39 -.65 68
Agape .46 -.59 57
Neîmplinit .53 .57 63
Prietenie .81 70
Pragma .61 49

Notă. HSQ = pătratul comunităților.

textul relațiilor intime; Bowlby (1973) a sugerat că modelele de lucru ale sinelui
și ale partenerilor de relație tind să fie complementare și care se confirmă
reciproc.
Spre deosebire de rezultatele prezente, Hazan și Shaver (1987) nu au găsit
nicio relație între stilul de atașament și elementele care măsoară separarea
copilăriei de părinți. Cu toate acestea, eșantionul lor s-ar putea să fi fost mai
auto-selectat decât cel actual, deoarece studiul lor major s-a bazat pe răspunsurile
la un chestionar de sondaj tipărit într-un ziar. Rolul separării copilăriei de mamă
în formarea stilului de atașament este susținut de alte descoperiri din literatura
despre atașament, inclusiv studiul Camberwell care a legat depresia ulterioară
cu separarea timpurie de mamă (Brown, 1982) . Deși efectul separării de tată nu
a fost semnificativ în studiul de față, modelul scorurilor medii sugerează
posibilitatea ca măsuri sau proceduri mai rafinate să producă rezultate similare
cu cele raportate pentru separarea de mamă.
nefiind îndrăgostit la momentul studiului și pentru a indica intensitatea scăzută
a experiențelor amoroase . În conformitate cu descoperirile lui Hazan și Shaver
(1987), relațiile amoroase ale subiecților în siguranță au avut tendința de a dura
cel mai mult; cele ale subiec ilor anxio i-ambivalen i au fost cele mai pu in
rezistente.
Analiza factorială de ordinul doi indică patru teme majore dintre măsurile
utilizate în acest studiu. Factorul Dragoste circumspectă corespunde factorului
Practicitate raportat de Hen drick și Hendrick (1989). Factorul dragoste nevrotică
are , de asemenea , o oarecare paralelă cu rezultatele lui Hendrick și Hendrick,
pentru că leagă mania și anxios-ambivalența. Lipsa de corespondență între
factorii rămași (încrederea în sine și evitarea intimității ) și cei ai lui Hendrick și
Hen drick nu este surprinzătoare, având în vedere accentul diferit al celor două
studii reflectat în alegerea măsurilor chestionarului .

Răspunsurile la întrebările de fundal sprijină relevanța stilului de atașament
pentru dragostea romantică. Subiecții evitanți aveau mai multe șanse să
raporteze că nu au fost niciodată îndrăgostiți sau
MANOVAS și corelațiile dintre cele 16 scale oferă dovezi ale relațiilor dintre
stima de sine, stilul de atașament și experiența iubirii romantice. Stima de sine
a fost legată negativ de formele mai extreme de iubire (mania, anxietatea
conștientă de sine și dependența emoțională)

Tabelul 6

Testare pentru efectele sexului și stilului de atașament asupra scorurilor la scara de ordinul doi

Sex Stilul de atașament

M M
Univariat Univariat
Scară Bărbați femei F( 1.368) Sigur Evitant Ambivalent F(2, 368)

Dragoste nevrotică -.04 .03 .03 -.33. -.65. 2.51b 15,70***

Încredere în sine .08 -.06 .01 1.05. -1.12b -1.53b 32,87***
Evitați intimitatea -.41 .31 2.84 -.56. 1.17b -.36. 10,16***
Iubire circumspectă -.28 .21 5,13* .01. .28. -.60b 5,40**

Notă. În cadrul fiecărui rând, mediile cu indice diferite diferă la nivelul de semnificație 0,05 conform unui test Tukey B. *p<.05. **p<.0l. ***/></.001.
Machine Translated by Google
288 JUDITH A. FEENEY ȘI PATRICIA NOLLER
cântare și cele două scale de dependență de dragoste). Singura dovadă a
unei asocieri pozitive între stima de sine și măsurile iubirii a fost o corelație
slabă între stima de sine socială și scara ideală a iubirii romantice.
Au existat diferențe semnificative de stil de atașament în sentimentul
de sine. Subiecții siguri erau în general separați de celelalte stiluri prin
nivelurile lor ridicate de stima de sine; această constatare susține ipoteza
1. (Singura scară a stimei de sine care a diferențiat cele două grupuri
nesigure a fost stima de sine în familie, la care subiecții anxioși-ambivalenți
au obținut scoruri mai mici decât grupul evitant.) Subiecții siguri au
obținut, de asemenea, scoruri relativ scăzute . pe scara de anxietate
conștientă de sine și au fost cel mai puțin probabil să susțină elementele
scalei Speranțe neîmplinite . Acest tipar de scoruri sugerează că subiecții
siguri sunt în general pozitivi și siguri de sine în interacțiunile lor cu ceilalți,
o interpretare care este susținută de scorul mediu ridicat al acestui stil pe
scala Încrederii în sine din analiza factorilor de ordinul doi.
Subiecții evitanți au obținut scoruri scăzute la scalele Iubitoare și
Iubire romantică; efectul semnificativ pentru Iubirea este în concordanță
cu ipoteza 2. Subiecții evitanți au fost, de asemenea, mai puțin susceptibili
decât subiecții anxioși-ambivalenți să-și idealizeze partenerul, așa cum
este definit de scala de idealizare a măsurării limerentei. Caracteristica
esențială a atașamentului evitant este susținută și de scorurile mari ale
acestui stil pe scara de ordinul secund pentru evitarea intimității.
Grupul anxios-ambivalent a obținut scoruri mari la o serie de scale care
reflectă abordarea lor extremă a iubirii (Mania, Preocuparea Obsesivă,
Dependența Emoțională, Încrederea în Partener și Agape). Aceste rezultate
oferă sprijin pentru Ipoteza 3. Ele susțin, de asemenea, propunerile lui
Shaver și Hazan conform cărora mania, limerence și atașamentul anxios-
ambivalent sunt constructe înrudite și că itemii scalei Agape prezintă un
grad extrem de sacrificiu de sine. Cu toate acestea, a existat o suprapunere
considerabilă a distribuțiilor pentru cele trei stiluri de atașament privind
Mania, dependența de dragoste și limerence; în plus, subiecții evitanți și
anxioși-ambivalenți au obținut scoruri la fel de înalt pe scara de limerență
a anxietății auto-conștiente.
Caracteristicile majore ale grupului anxios-ambivalent sunt rezumate prin
modelul lor de scoruri pe scalele de ordinul doi, cu scoruri medii ridicate
pe scala Dragoste nevrotică și scoruri scăzute pe Iubirea circumspectă.
Deoarece elementele de stocare nu s-au grupat în mod curat în acest
studiu, relația dintre dragostea de prietenie și stilul de atașament este cel
mai bine examinată cu referire la scala aferentă navei Prieten ( Scara
atitudinilor iubirii). Subiecții anxioși-ambivalenti s-au diferențiat de
celelalte stiluri prin scorurile lor scăzute la această scală. Adică, dragostea
ca prietenie tinde să fie susținută atât de subiecții siguri (cum au propus
Levy & Davis, 1988), cât și de subiecții evitanți.
Sprijinul pentru relația dintre ludus și evitant la atașament este limitat.
Deși F univariat pentru efectul stilului de atașare asupra scorurilor ludus
a fost semnificativ, subiecții evitanți obținând scoruri cele mai mari, a
existat o mare suprapunere a distribuțiilor pentru cele trei stiluri pe
această variabilă, iar diferențele medii nu au fost semnificative ca post.
test hoc. (Așa cum era de așteptat, analiza elementelor individuale a arătat
că cele două elemente care tratează problema partenerilor multipli nu
erau legate de stilul de atașament.)
Opinia conform căreia atașamentul sigur este o combinație de eros și
agape nu poate fi testată în mod adecvat în cadrul acestui studiu, deoarece
Propunerea lui Shaver și Hazan depinde de o versiune mai moale, mai
puțin extremă a articolelor agape. Datele prezente oferă un sprijin limitat
pentru opinia lui Shaver și Hazan. Subiecții ambivalenți siguri și anxioși
nu au fost diferențiați prin scoruri pe scara Ideal dragoste romantică
(cuprinzând mai multe itemi eros și agape); în plus, aceste două stiluri nu
au fost diferențiate prin totalurile articolelor eros și agape, luate fie
separat, fie împreună. Cu toate acestea, eșecul de a găsi o relație între
atașamentul sigur și eros poate fi atribuit parțial accentului, în cadrul
itemilor eros din Scala de atitudini de dragoste, pe implicarea rapidă în
relații; această trăsătură este de natură să caracterizeze subiecții anxioși-
ambivalenți cel puțin la fel de mult ca grupul sigur. Este de remarcat
faptul că 8 din cei 14 itemi din scalele eros și agape s-au combinat pentru
a forma un singur factor, sugerând o anumită asociere între aceste două
scale. Elementele agape care se încarcă pe acest factor au avut tendința
de a fi cele care au primit cele mai înalte niveluri de aprobare de către
subiecții din acest studiu; Mai mult, ei par să fie cei cu referire cel mai
puțin explicită la sacrificiul de sine, dând credibilitate concepției că factorul
ideal al dragostei romantice reprezintă o abordare generală pozitivă a
iubirii. Poate că revizuirile minore ale conținutului articolului ar putea
produce o scară care să diferențieze subiectele sigure de ambele stiluri.
De asemenea, este posibil, desigur, ca semnificația unui scor mare la
factorul Ideal Love Romantic să fie diferită pentru subiecții siguri și anxioși-
ambivalenți și să fie necesare modele de scoruri pe alte scale pentru a
diferenția cele două stiluri.
Puterea rezultatelor noastre sugerează că, deși au fost făcute
numeroase comparații statistice în acest studiu, problema erorilor de tip
1 este puțin probabil să provoace probleme majore de interpretare. De
exemplu, toate cele 14 dintre cele 16 scale care îndeplinesc nivelul de
semnificație .OS pentru efectul stilului de atașament prin testarea post-
hoc au fost semnificative și la .01 (deși au avut loc unele modificări minore
în modelele diferențelor medii). Constatarea generală din întrebările de
bază și din cele 16 scale a fost că diferențele semnificative de stil de
atașament au fost considerabil mai puternice și mai numeroase decât
diferențele de sex. În plus, o analiză discriminantă bazată pe cele 16 scale
a indicat că 61 % dintre subiecți au fost clasificați corect în funcție de stilul
de atașament, erorile de clasificare fiind distribuite destul de uniform între
categorii.
Bazarea pe datele de auto-raportare este o limitare evidentă a acestui
studiu. Este posibil ca unele dintre relațiile obținute să fi fost consolidate
prin procedura de măsurare a diferitelor constructe cu o metodă comună
și în același moment în timp. Cu toate acestea, având în vedere varietatea
de teorii și măsuri ale iubirii și cercetarea limitată asupra abordării iubirii
prin teoria atașamentului, este important să clarificăm legăturile dintre
diferitele constructe. O înțelegere clară a auto-raportului principal este un
pas important către o cercetare mai amplă, în care o serie de metodologii
pot fi aplicate la analiza relațiilor romantice. Utilizarea unor tehnici precum
codificarea comunicării de cuplu și analiza descrierilor subiecților despre
partenerii lor romantici ar permite o evaluare a convergenței constatărilor
cu cele din domeniul auto-raportare. Extinderea acestor tehnici în
domeniul relațiilor conjugale este o altă direcție importantă pentru
cercetări ulterioare.
Sumar si CONCLUZII
În general, concluziile acestui studiu oferă un sprijin considerabil
pentru utilitatea unei perspective a teoriei atașamentului asupra adulților.
Machine Translated by Google
ATASAMENT I RELA II ROMANTICE
iubire romantica. Rezultatele confirmă caracteristicile esențiale ale celor
trei stiluri de atașament. În comparație cu ambele grupuri necurate,
subiecții siguri aveau relativ încredere în relațiile lor și aveau un nivel
ridicat de încredere în sine. Cele două grupuri nesigure împărtășesc în
mod clar trăsături importante, deoarece au obținut scoruri similare la
majoritatea măsurilor care le diferențiază de subiecții în siguranță
(Speranțe neîmplinite, anxietate conștientă de sine și stima de sine
personală și socială). Dincolo de aceste caracteristici, însă, cele două
grupuri nesigure diferă în moduri vitale. Caracteristica majoră a stilului
de evitare este, într-adevăr, evitarea intimității, așa cum indică
răspunsurile acestor subiecți la întrebările de fundal care abordează
experiențele amoroase, tendința lor pentru scoruri mari la Ludus și
scorurile lor scăzute la Iubire și Iubirea romantică Scala ideală și scala
asociată Evitare a intimității . Cei din grupul anxios-ambivalent, în
schimb, se caracterizează prin dependență și prin dorința puternică de
angajament în relații. Răspunsurile lor la măsurile iubirii indică
susținerea unui nevrotic mai degrabă decât a unei forme de iubire
circumspecte sau însoțitoare.
Rezultatele noastre sugerează, de asemenea, implicații importante
pentru calitatea relației. Posibilitatea ca subiecții siguri să fie mai „de
succes” decât celelalte stiluri în relațiile lor romantice este sugerată de
două constatări: lungimea medie mai mare a relației lor și scorurile lor
scăzute pe scara Speranțe neîmplinite.
Deși aceste rezultate oferă doar dovezi indirecte privind satisfacția
relației, ar fi surprinzător dacă modelele de scoruri obținute la aceste
măsuri de auto-raportare nu s-ar reflecta în calitatea relației. Aceste
probleme ar fi abordate în mod util prin cercetări ulterioare cu măsuri
mai directe ale proceselor relaționale și ale rezultatelor relațiilor.
Referințe
Ainsworth, MDS, Blehar, M. C, Waters, E., & Wall, S. (1978). Modele de atașament: un
studiu psihologic al situației ciudate.
Hillsdale, NJ: Erlbaum.
Bell, SM și Ainsworth, MDS (1972). Plânsul sugarului și receptivitatea maternă. Dezvoltarea
copilului, 43, 1171-1190.
Bowlby, J. (1969). Atașare și pierdere: Vol. 1. Atașament. New York:
Cărți de bază.
Bowlby, J. (1973). Atașare și pierdere: Vol. 2. Separare: anxietate și furie. New York: Cărți
de bază.
Bowlby, J. (1980). Atașare și pierdere: Vol. 3. Pierdere. New York: de bază
Cărți.
Brown, GW (1982). Pierderea timpurie și depresia. În CM Parkes și J.
Stevenson-Hinde (Eds.), Locul atașamentului în comportamentul uman (pp. 232-268).
New York: Cărți de bază.
Coopersmith, S. (1967). Antecedentele stimei de sine. Palo Alto, CA: Consulting
Psychologists' Press.
Cowan, C și Kinder, M. (1985). Femei inteligente/Alegeri prostești. Nou
York: Signet.
(Anexele urmează pe pagina următoare)
289
Dion, KK și Dion, KL (1985). Personalitatea, genul și fenomenologia iubirii romantice. În
P. Shaver (Ed.), Review of personality and social psychology: Vol. 6. Sinele, situațiile și
comportamentul social (pag.
209-239). Beverly Hills, CA: Sage Publications.
Dion, KL și Dion, KK (1988). Dragoste romantică: perspective individuale și culturale. În
RJ Sternberg & ML Barnes (Eds.), Psihologia iubirii ( pp. 264-289). New Haven, CT: Yale
University Press.
Hazan, C, & Shaver, P. (1987). Dragostea romantică conceptualizată ca un proces de
atașament. Journalof Personality and Social Psychology, 52, 511-524.
Hendrick, C, & Hendrick, S. (1986). O teorie și o metodă a iubirii.
Journal of Personality and Social Psychology, 50, 392-402.
Hendrick, C și Hendrick, S. (1989). Cercetări despre dragoste: se măsoară? Journal of
Personality and Social Psychology, 56, 784-794.
Hendrick, C, Hendrick, S., Foote, FH și Slapion-Foote, MJ (1984).
Bărbații și femeile iubesc diferit? Journal of Social and Personal Relationsships, 1,
177-195.
Lee, JA (1973). Culorile iubirii : o explorare a modurilor de a iubi .
Ontario, Canada: New Press.
Levy, MB și Davis, KE (1988). Stiluri de dragoste și stiluri de atașament comparate: relațiile
lor unul cu celălalt și cu diferite caracteristici relaționale. Journal of Social and Personal
Relationsships, 5, 439-471 .
Main, M., Kaplan, N., & Cassidy, J. (1985). Securitate în copilărie, copilărie și vârsta adultă:
o trecere la nivelul de reprezentare. Monografii ale Societății pentru Cercetare în
Dezvoltarea Copilului, 50 (1 și 2), 66-104.
Morris, D. (1982). Atașament și intimitate. În M. Fisher & G. Strieker (eds.), Intimacy (pp.
305-323). New York: Plenum Press.
Noller, P., & Fitzpatrick, MA (1988). Perspective asupra interacțiunii maritale
ție. Philadelphia: chestiuni multilingve.
Noller, P., & Shum, D. (1988). Inventarul stimei de sine pe un eșantion pentru adulți.
Buletinul Testelor Psihologice, 1, 3-7.
Peele, S. (1975). Dragoste și dependență. New York: Taplinger.
Rubin, Z. (1970). Măsurarea iubirii romantice. Jurnal de personalitate
i Psihologie Socială, 16, 265-273.
Rubin, Z. (1973). Să placă și să iubească: O invitație la psihologia socială.
New York: Holt, Rinehart și Winston.
Shaver, P., Hazan, C, & Bradshaw, D. (1988). Dragostea ca atașament: integrarea a trei
sisteme comportamentale. În RJ Sternberg & ML
Barnes (Eds.), Psihologia dragostei (pp. 68-99). New Haven, CT: Yale University Press.
Shaver, PR, & Hazan, C. (1988). O privire de ansamblu părtinitoare a studiului iubirii.
Journal of Social and Personal Relationsships, 5, 473-501.
Steffen, JJ, McLaney, MA și Hustedt, TK (1984). Dezvoltarea unei măsuri de limeritate.
Manuscris nepublicat, Universitatea din Cincinnati.
Tennov, D. (1979). Dragoste și limerence: experiența de a fi îndrăgostit.
New York: Stein & Day.
Thompson, B. și Borrello, GM (1987). Valabilitatea concomitentă a unei scale de relații
amoroase. Măsurarea educațională și psihologică, 47, 985-995.
Weiss, RW (1982). Atașamentul în viața de adult. În CM Parkes și J.
Stevenson-Hinde (Eds.), Locul atașamentului în comportamentul uman (pp. 171 -184).
New York: Cărți de bază.
Machine Translated by Google

290 JUDITH A. FEENEY ȘI PATRICIA NOLLER

Anexa A

Elemente de scară pentru atitudini amoroase—Încărcări cu factori rotați Varimax

Factor

Articol Iubire Ideal Pragma Prietenie Ludus Manie Agape HSQ

Elemente Eros

„chimia” fizică corectă .73 57

Erau menite unul pentru celălalt .64 52
.61 42
A face dragoste este satisfăcător
Înțelegeți-vă cu adevărat .51 40

Standarde ideale de frumusețe .50 34

Implicare emoțională rapidă .64 49

Au fost atrași imediat -.49 36

Articole Agape
Ceea ce am este al iubitului meu .53 .47 52

Iubește -l/o necondiționat .42 .37 34

Încearcă să -mi ajut mereu iubitul .39 31

Prefer să sufăr eu însumi .72 59

Puneți pe primul loc fericirea iubitului .67 52

Sacrifică-mi propriile dorințe .64 48

Ar îndura toate lucrurile .64 57

Articole Pragma
Ce va deveni el/ea în viață .75 57
Cum reflectă el/ea asupra carierei .68 50
.63 42
Cum reflectă el/ea asupra familiei
.62 48
Va fi el/ea un părinte bun ?
.62 43
Încearcă să-mi planific viața mai întâi
.61 41
Rezolvați fundalul ereditar
.49 30
Cel mai bine dacă fundal similar
Depozitați articole
.74 57
Prietenia s-a contopit în iubire
.69 48
Dragoste satisfacătoare din prietenii
.66 47
Cea mai bună dragoste crește din prietenie
Nu mi-am dat seama de dragoste la început .46 29
.41 27
Nu se poate iubi fără să-ți pese
articole Ludus
.69 54
Jucați cu plăcere „jocul iubirii”
.66 50
A trebuit să țină doi iubiți depărtați
.64 44
Dacă iubitul nu știe, nu va răni
.60 42
Iubitul s-ar supăra din cauza lucrurilor
.49 39
Încearcă să-mi păstrezi iubitul nesigur
.43 36
Dacă depinde, vrei să te retragi
.35 -.46 43
Poate trece cu ușurință peste treburi
Articole mania
Te simți rău peste tot, fără atenție .72 55
.64 43
Nu se poate relaxa dacă este suspect
.64 45
Au probleme de concentrare
.53 34
Dacă aveți probleme, stomacul se deranjează
.50 30
Fă lucruri stupide pentru atenție
.50 30
Fii atât de entuziasmat încât nu pot dormi
.47 37
M-am gândit chiar la sinucidere

Notă. Două articole de depozit nu s-au încărcat pe niciunul dintre factori. HSQ = pătratul comunităților.
Machine Translated by Google

ATASAMENT I RELA II ROMANTICE 291

Anexa B
Articole de dependență de dragoste — Încărcări cu factori rotați Varimax

Factor

Încrederea Neîmplinit
Articol pe partener Speranțe HSQ

Sigur și mulțumit fără partener* .66 44

Vrei să fim împreună tot timpul .65 42

Valoarea de sine mai pozitivă cu partenerul .62 40
Permiteți sexului opus să perturbe planurile .61 41
Cel mai fericit, cel mai viu cu partenerul .56 31
Fă-ți timp pentru alte activități* .51 28
Nu te deranjează să petreci timpul singur* .38 17
Niciodată mulțumit de parteneri .63 45
Visarea cu ochii deschiși, planificarea partenerilor .61 44
Urmărirea mai incitantă decât dragostea .62 44
Posesor de interese și prieteni .44 .48 43
Evitați adunările „de cuplu”. .45 23

Notă. Scorurile pentru articolele cu formularea inversată (indicate printr-un asterisc) au fost reflectate, astfel încât încărcările pozitive indică
întotdeauna răspunsuri „dependență de dragoste”. HSQ = pătratul comunităților.

Anexa C
Articole Limerence—Încărcări oblice cu factori rotați

Factor

Obsesiv Conștient de sine Emo ional

Articol Preocupare Anxietate Dependență Idealizare HSQ

Inima bate sau fața devine roșie .83 55

Află că inima mea bate mai repede .68 45
Dacă este reciproc, nu ar putea fi mai fericit .68 39
Mementouri vii ale persoanei .64 35
Căutați indicii despre sentimente .54 34
Retrăiește fiecare cuvânt și gest .51 35
Imaginează-mă cu persoana respectivă .43 40
Centrul tuturor gândurilor mele .41 60
Gândurile intră constant .39 51
Obsedat de speranțe de reciprocitate .38 50
Arată sentimentele într-un mod direct* .74 49
Penon, confuz și timid .72 53
Ascundeți sentimentele de teamă de respingere .72 52
Uneori mi-e frică să fiu eu însumi .69 53
Încrezător și sigur de sine* .66 42
Fă-ți griji pentru ceea ce trebuie spus .59 48
Fă-ți griji pentru comportamentul meu .56 51
Experimentați o mare teamă de respingere .47 41
Planifică ce ar trebui să spun sau să fac .39 46
Nu deveni dependent emoțional* .80 48
Acceptă cu calm lipsa de reciprocitate* .68 40
Alte lucruri sunt împinse în lateral .55 44
Uneori devii gelos .51 43
Sentimentele cresc dacă partenerul se diminuează .50 21
* .50 31
Nu mi-ar schimba aspectul
Starea de spirit merge în sus și în jos .42 32
Treci cu vederea defectele evidente .83 49
Totul pare special, minunat .73 51
Subliniați prea mult caracteristicile pozitive .64 39
Admiră totul despre persoană .57 33

Notă. Scorurile pentru itemii cu formularea inversată (indicate printr-un asterisc) au fost reflectate, astfel încât încărcările pozitive indică întotdeauna răspunsuri „limerente”. HSQ = pătratul
comunităților.

Primit la 8 noiembrie 1988

Revizie primită la 17 iulie 1989

Acceptat la 18 iulie 1989