Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA DE VEST TIMISOARA

Iubire. Cuplu. Cstorie


Proiect pentru Psihologia Dezvoltarii
Trif Ioana Teodora

Dragostea se poate referi la o varietate de sentimente, stari si atitudini care variaza de la


afectiune la placere. Se poate referi la o puternica atractivitate si atasament personal. De
asemenea poate fi o virtute care reprezinta bunatatea umana, compasiune si afectiune. Grecii din
Antichitate au descris 4 forme ale iubirii: cea pentru familie, cea pentru prieteni, dorinta sexuala
sau romantica si dragostea divina. Constantin Enachescu spune ca relatia bazata pe sentimente
de iubire poate lua urmatoarele forme: iubirea sexuala normala, iubirea-dorinta, iubirea-pasiune,
iubirea-cerebrala, iubirea-idealista si iubirea-instinct.
Dragostea ca expresie generala este un sentiment pozitiv deseori contrastand cu ura; ca o forma
mai putin sexuala si mai mult emotional intima a atasamentului romantic, dragostea este deseori
opusa cu dorinta sexuala. Dragostea deseori implica un sentiment de ingrijorare/ pasare fata de
cineva, sau de identificare cu o persoana.
Tema iubirii a fost indelung discutata. De la Virgil care spunea Dragostea cucereste totul, la
Beatles care considereau ca avem nevoie doar de dragoste.St. Thomas Aquinas defineste
dragostea ca dorinta pentru binele aproapelui. Filozoful Gottfried Leibniz a spus ca dragostea
inseamna sa fi incantat de fericirea altuia.
Psihologul Robert Sternberg a formulat o teorie triunghiulara a iubirii si a spus ca aceasta are trei
component: intimidate, angajament si pasiune. Toate formele iubirii sunt vazute ca niste
combinatii ale acestor trei componente.
Aceasta diversitate de intelegeri combinata cu complexitatea sentimentelor implicate face ca
iubirea sa fie ceva dificil de definit.
Studii

Comportamentul competitiv si increderea in sine- factori relevanti care influenteaza


viata tinerelor cupluri. ( studiu realizat de catre Iuliana Costea, Ramona Palos si Anca
Munteanu)

Scopul studiului este acela de a surprinde daca comportamentul competitiv afecteaza viata
tinerelor cupluri si increderea in sine a partenerilor. Obiectivul cercetarii este de a identifica cum
este perceput comportamentul competitive in relatia de cuplu. Grupul de subiecti este format din
30 tinere cupluri care sunt intr-o relatie de cel putin 2 ani si care traiesc impreuna. Rezultatele

arata un nivel mai ridic al competitivitatii la femeile implicate in relatii romantice. Acest lucru ar
putea fi din cauza atitudinii pe care femeile trebuie sa o adopte in viata sociala si profesionala,
pentru a fi integrate in lumea moderna, iar acest aspect se reflecta in relatia lor. De asemenea
comportamentul competitiv este influentat de nivelul increderii in sine, fiind prezent mai mult la
partenerii cu un nivel mai scazut de apreciere a propriei personae, ca o strategie de a-si
reconfirma valoarea, mai ales in viata de cuplu. In concluzie, competita in viata romantica nu
este un comportament sanatos pentru a consolida relatia.

Neuroenhancement of Love and Marriage: The Chemicals Between Us (studiu realizat de


Julian Savulescu si Anders Sandberg)

Aceasta lucrare examineaza posibilitatile de manipulare biologica a dorintei, atractiei si


atasamentului si discuta potentialul de a spori, intensifica dragostea si casatoria in perspectiva
problemelor intampinate in mentinerea unei relatii de durata.
Relatiile apropiate promoveaza multe forme ale starii de bine si facand parte dintr-un mariaj are
un efect puternic pozitiv asupra fericirii, o legatura fericita intre parteneri este unul dintre cei mai
importanti determinant ai fericirii.
Dragostea este sanatoasa: aduce suport social continuu, ceea ce reduce reactivitatea
cardiovasculara la stress. Legaturile sociale puternice imbunatatesc satisfactia vietii si reduc
stresul si depresia. Interactiunile cu partenerul si membrii familei reduc presiunea sangelui. In
cuplurile de lunga durata, conflictele maritale coreleaza cu o imunitate scazuta.
Administrarea testosteronului poate creste dorinta sexuala la femei si barbate. Subiectii au
reportat o crestere a gandurilor sexuale, activitatilor si satisfactiei, dar nu au raportat cresterea
pasiunii romantice sau a atasamentului fata de parteneri.

Relatia intre formele si durata relatiilor si stilurile de atasament ale cuplurilor (studiu
realizat de Melahat Isinsu Halat, Selim Hovardaoglu)

In acest studiu dn perspectiva relatiei romantice si a stilurilor de atasament ale cuplurilor


indragostite,logodite si casatorite, incluzand cupluri care se afla intr-o relatie sau intr-un mariaj
de pana la 5 ani inclusiv sau mai mult de 5 ani, se studiaza daca cuplurile arata diferente in

termini de ajustare a relatiei. La cercetare au participat 400 persoane alese din cupluri
indragostite, logodite, sau aflate intr-un mariaj.
Sursa fericiri si al scopului in viata, este pentru majoritatea oamenilor o relatie de success. Din
acest motiv, oamenii au nevoie sa construiasca relatii fizice si emotionale pe parcursul vietii.
Conform teoriei atasamentului, forma de atasament pe care indivizii o construiesc cu primele
persoane care le poarta grija, are impact asupra relatiilor interpersonale din perioada adulta si le
afecteaza experientele romantice si relatiile, fie pozitiv, fie negativ ( Hazan si Shaver, 1987,
1994). Mai mult, forma de atasament poate afecta pozitiv sau negativ relatia maritala.
Indivizii care au un stil de atasament sigur pot deveni mult mai usor apropiati de partener intr-o
relatie romantica, construiesc relatii de lunga durata si pot avea incredere in celalalt mai usor.
Adultii cu stil de atasament evitant simt discomfort in a deveni apropiati cu partenerul si au
dificultati in a i acorda incredere si in a se simti dependent de acesta.
Indivizii cu stil de atasament anxios/ambivalent nu au success deseori in relatii si considera ca
partenerii nu doresc sa se apropie de ei si devin anxiosi gandidu-se ca partenerii nu ii iubesc.
Aceasta clasificare a atasamentului este cea facuta de Aimsworth, Blehar, Waters si Wall in
1978.
Potrivit lui Bartholomew si Horowitz(care au creat un model al stilurilor de atasament cu 4
tipuri: sigur, temator, preocupat si dismissing) barbatii pot incepe o relatie mai usor decat o
femeie si ei pot ajunge intimi mai usor. Pe de cealalta parte, desi vor sa dezvolte deschidere in
relatile lor interpersonale, femeile se tem sa fie respinse si se abtin, se retrag.
Conform teoriei, stilul de atasament nu afecteaza relatia foarte mult in stadiul el incipient.
Dezvoltarea relatiei depinde mai mult de alti factori cum ar fi de exemplu: atractivitatea fizica,
deschiderea emotionala.
Cuplurile indragostite si cele logodite impartasesc un nivel mai mare de sentimente si
comportamente cum ar fi prietenie, intimidate sexuala si simpatie. Cuplurile logodite prezinta un
nivel mai ridicat de idealism si au asteptari mai mari de la relatia lor. Totusi aceasta perioada mai
este numita si luna de miere, asadar aceste asteptari si idealuri ridicate se vor reduce gradual si

vor capata o nota mai realista dupa casatorie (Jones si Gallois, 1989; Sabatell,1988). Cand privim
spre primii ani de casatorie, observam ca responsabilitatile si problemele pe care le infrunta
cuplurile duc la un declin gradual al placerii initiale.

Influenta nivelului educational asupra relatiei in cuplu (studiu realizat de Alexandru


Mihalcea, Dragos Iliescu, Margareta Dinca).

Scopul studiului a fost de a descrie paternurile de ajustare in cuplu depinzand de nivelul


educational. Rezultatele au demonstrate ca in cazul absolventilor de universitate, factorul
specific de ajustare este consensul, care inseamna un nivel mai inalt de intelegere intre parteneri
cu privire la factori importanti ai relatiei cum ar fi: situatia financiara, religia si timpul petrecut
impreuna.
Studiile arata ca persoanele care apartin claselor superioare sunt mai deschise, mai implicate
social si mai centrate asupra sinelui, in timp ce persoanele care apartin claselor inferioare sunt
mai putin sociabile, dar dependente social ( Krasu si Keltner, 2009). Persoanele apartinand
claselor de jos sunt mai empatice decat cele apartinand claselor superioare si sunt mai precisi in
judecarea emotiilor spontane in interactiunile cu partenerii lor ( Kraus, Cote, Keltner, 2010,
Jansen, Poortman, De Graf si Kalmijin, 1998).
Rezultatele studiului mai arata si ca cuplurile casatorite obtin performante superioare fata de cele
necasatorite, la nivelul mediu si elementar de educatie. Printre cuplurile casatorite, absolventi de
studii elementare, relatia este perceputa ca functionala si agreabila atat afectiv, cat si sexual. La
un nivel mediu de educatie, relatia este perceputa ca ajustata din punct de vedere al consensului,
intereselor, religiei si activitatilor commune. In cazul absoventilor de facultate, nu exista
diferente asupra perceptiei relatiei care sa depinde de criteriul de analiza, varsta sau status
marital.
Studiul a demonstrat ca nivelul educational influenteaza ajustarea. In grupurile absoventilor de
studii elementare si liceu, indiferent de statusul marital, varsta si educatia sunt factori care
contureaza relatia.

Efectul educatiei despre casatorie inainte de mariaj schimba gandurile irationale ale
fetelor (studiu realizat de Azita Keshavarz, Hussain Akbari Amngha, Najmehi
Melatkhoh)

Scopul studiului este de a investiga impactul educatiei pre-maritale asupra falselor credinte ale
studentelor din populatia Mashad. Rezultatele au aratat ca educatia pre-maritala scade
semnificativ gandurile irationale ale fetelor.
Casatoria este procesul iubirii, dezvoltarii unei maturitati corporale, psihice si sexuale, iar dupa
aceasta urmeaza pregatirea economica, sociala, educationala, ocupationala a celor doi parteneri,
pentru a construi o viata plina de intelegere, afectiune, productivitate, si intensitate.
In relatia dintre doua persone care intentioneaza sa se casatoreasca, exista anumite asteptari si
credinte care afeteza comportamentul in mod pozitiv sau negativ. Satisfactia conjugala descreste
in cazul sotilor care au asteptari nerealiste, iar acestea vor duce la rezultate devasatoare in viata
conjugala(Mc Nutly, 2007).
Stenly et al (2006) a realizat ca participarea la ore de educatie pre-maritala va duce la nivele
inalte de satisfactie si angajament si un nivel redus de conflict precum si scaderea sanselor de a
divorta. Carol si Doherty (2003) au ajuns la concluzia ca cei care au participat la educatie premaritala au un nivel de satisfactie in casatorie cu 80% mai mare.

Factori ai unei casatorii de success: Raportari ale cuplurilor care se declara fericite (
studiu realizat de Mohammad H. Asoodeh, Shiva Khalili, Manijeh Daneshpour, Masoud
Gh. Lavasani)

Scopul studiului este de a identifica factorii unei casatorii de success din rapoarte date de catre
cupluri care se declara fericite. Rezultatele arata ca in cuplurile de success exista incredere,
partenerii se consulta, sunt cinstiti, cred in Dumnezeu, iau decizii impreuna, sunt angajati unul
fata de celalalt si au o relatie de prietenie. Cuplurile traditionale si cele netraditionale difera doar
din punctual de vedere al managementului familiei.
O casatorie de success este o casatorie in care indivizii respecta reciproc valorile si principiile
celuilalt, au interese comune, simt angajament unul fata de celalalt, au decis sa fie impreuna

indiferent de circumstante si coopereaza. Satisfactia unui cuplu este ceva ce presupune efort din
partea ambilor parteneri (Parker, Ortega, Van Lanigham, 1995).
Bereckei si Csanaky(1995) subliniaza ca in casatoriile in care femeie are un nivel educational
mai scazut decat barbatul si este mai tanara , mariajul va fi de mai lunga durata.
Olsan si Olsan(2000) identifica 10 factori care pot prezice un mariaj puternic: comunicare,
flexibilitate, apropiere, probleme de personalitate, rezolutia conflictelor, relatia sexuala,
activitatile din timpul liber, prietenii si familia, managementul financiar si credintele spirituale.
McKanzie(2003) prezinta descrierea data de cuplurile care se considera de success:
1. Ne tratam ca egali
2. Ne placem
3. Suntem maturi
4. Suntem prieteni
5. Suntem norocosi
6. Avem simtul umorului
7. Avem conceptul de sine si angajamentul puternic
8. Comunicam
Datele prezente in studiu indica faptul ca cuplurile de succes s-au cunoscut prin intermediul
rudelor si ca toate cuplurile aveau in comun aspect ce tin de religie, cultura, status social si
financiar. Cuplurile traditionale considera ca factori de success: realismul, angajamentul,
onestitatea, sacrificiul, increderea, maturitatea sociala si financiara, generozitatea, intelegerea
reciproca, experienta pre-maritala si educatia.

Cand ceea ce e in curtea vecinului nu conteaza: interesul romantic reciproc


neutralizeaza bias-ul attentional catre alternativele attractive (studiu realizat de Nicholas
Koranyi, Klaus Rothermund)

Atentia este automata capturata de poze cu fete atractive. Desi folositor pentru cautarea unui
partener, un nivel cronic de bias atentional catre fetele atractive, interfereaza cu initierea relatiei
deoarece ne distrage de la alegerea curenta. Ipoteaza studiului este ca orientarea atentiei spre fete
atragatoare este inhibata din momentul in care potentialul partener raspunde sentimentelor

romantice. Rezultatele a doua experimente sustin aceasta idee: in primul studiu, gandul ca o
persoana atragatoare arata semne de interes romantic reciproc a eliminat atentia automata catre
alte fete atractive. Rezultate similare au fost obtinute in cel de al doilea studiu care a cercetat
schimbarea intra-individuala a bias-ului atentional intr-un studiu longitudinal despre intalniri.
Rezultatele ofera dovezi pentru rolul proceselor automate reglatorii din initierea unei relatii.
Alte informatii

9 sarcini psihologice pentru un mariaj bun de Judith S. Wallerstein

1. Separeaza-te emotional de familia in care ai crescut; nu pana in punctul de instrainare,


dar suficient ca identitatea ta sa fie separata de a parintilor tai si a fratilor/ surorilor.
2. Construiti apropiere bazata pe intimitate impartasita si identitate, iar in acelasi timp creati
barierele care vor proteja autonomia fiecarui partener.
3. Stabiliti o relatie sexuala bogata si placuta si protejati-o de intruziuni ale muncii si de
obligatiile familiale.
4. Pentru cuplurile cu copii: imbratisati rolurile intimidante ale parentalitatii si absorbiti
impactul produs de aparitia copilului in mariaj. Invatati sa continuati munca de protectie a
intimitatii cuplului.
5. Confruntati si stapaniti inevitabilele crize ale vietii.
6. Mentineti taria legaturii casatoriei in fata adversitatii. Casatoria ar trebui sa fie un paradis
sigur in care partenerii sa-si poate exprima diferentele, supararile, conflictele si
nemultumirile.
7. Folositi umor si radeti pentru a pastra lucrurile in perspectiva si pentru a evita izolarea si
plictiseala.
8. Aveti grija de celalalt si sprijiniti-va reciproc, satisfacand nevoia partenerului de
dependenta si oferiti incurajari si suport neconditionat.
9. Pastrati vie acea imagine de la inceput, romantica si idealizata a iubirii in timp ce
infruntati realitatea sobra si schimbarile aduse de timp.

Ce se intampla cand te indragostesti:

Helen Fisher, antropolog biology, a incercat sa descopere ce este dragostea romantica


analizand 45 de ani de cercetari in psihologie si a descoperit ca exista un numar de elemente
specifice care apar atunci cand ne indragostim. Primul lucru care se intampla e ceva ce
autoarea numeste scopul acela special. Asa cum ii spunea candva un sofer de tir
cerctatoarei: lumea are un nou centru, si acel centru este Mary Anne .
George Bernard Shaw a spus-o putin diferit: Dragostea consta in supraestimarea diferentelor
dintre o femeie si alta. Si apoi te focusezi asupra unei singure persone. Poti sa faci o lista cu
ce nu iti place la ei dar apoi stergi totul si te concentrezi pe ceea ce iti place. Cum a spus
Chaucer odata: Dragostea e oarba.
Aceasta persoana nu este doar acel scop special asupra caruia te focusezi. Ajungi sa o ridici
in slavi. Esti treaz toata noaptea, te plimbi pana la apus. Simti exaltare cand lucrurile merg
bine; buna dispozitie devine o disperare oribila cand lucrurile nu merg prea bine. Ajungi
dependent de aceasta persoana. Dragostea romantica este foarte simpla.
In momentul in care te ai indragostit devi extreme de posesiv sexual. Dar caracteristicile
principale alea iubirii romantic sunt dorintele: dorinta arzatoare de a fi cu o anumita
persoana, nu doar sexual ci si emotional. Vrei ca persoana respectiva sa te sune, sa te invite
afara, sa-ti spuna te iubesc. Celalalt motiv important este motivatia. Motorul din creierul
incepe sa se invarta si iti doresti sa fi cu acea persoana.
Si apoi mai este si obsesia. Ajungem sa ne gandim non-stop la acel cineva. Zi si noapte.
Iar la urma este sacrificiul pe care am fi capabili sa il facem: Acela de a ne da viata pentru
celalalt.
Helen Fisher a facut un experiment prin care a dorit sa vada ce zone ale creierului se
activeaza cand subiectii de uitau la poze cu persoana iubita, utilizand un MRI. S-a gasit
activitate in multe zone ale creierului. Una dintre cele mai importante zone este cea care se
activeaza cand cocaina isi face efectul.

In mintea cercetatoarei apare idea ca dragostea romantica nu este o emotie. De fapt ea este un
impuls. Vine de la motorul mintii, partea mintii care este responsabila de dorinte, acea parte a
mintii care te face sa iei acea bucata de ciocolata, care te face sa ti doresti sa castigi acea
promovare. Autoarea considera ca ca acest impuls este si mai puternic decat cel sexual. De
exemplu daca intrebi pe cineva daca vrea sa se culce cu tine si ti se raspunde negativ, nu vei
ajunge sa te sinucizi. Dar cu siguranta in jurul lumii, oameni a caror dragoste este respinsa
ucid pentru iubire. Oamenii traiesc pentru iubire. Oamenii mor pentru iubire.
Acest sistem al dragostei, considera Helen Fisher, este unul dintre cele 3 sisteme diferite care
au evoluat din reproducere si imperechere. Unul este impulsul sexual: dorinta de gratificare
sexuala. W.H. Auden l-a denumit: o mancarime intolerabila. Continua sa te tot deranjeze
cate puitn, ca si cum ai fi flamand. Cel de al doilea sistem este iubirea romantica: acel extaz,
acea obsesie in stadiul timpuriu al iubirii. Si cel de al treilea sistem este atasamentul: acel
sentiment senin de calm si securitate pe care il poti trai langa un partener de lunga durata.
Cercetatoarea considera ca impulsul sexual a evoluat pentru a te scoate acolo, cautand o
multime de parteneri. Dragostea romantica a evoluat pentru a ne permite sa ne focusam la un
singur partener o data, conservand timp si energie. Atasamentul a evoluat pentru a tolera o
singura persoana cel putin suficient pentru a creste un copil impreuna.
In aceasi prezentare, Helen Fisher spune ca aceste 3 sisteme nu functioneaza intotdeauna
impreuna:

de aceea sexul casual nu e chiar asa casual. Orgasmul elibereaza dopaminca.

Aceasta este asociata cu iubirea romantica si poti ajunge indragostit de cineva care era doar
un partener sexual. Odata cu orgasmul de declanseaza si o doza de oxitocina si vasopresin
care sunt asociate cu atasamentul. De aceea poti simti o legatura cosmica cu o persoana dupa
ce ati facut dragoste.
Poti simti un atasament puternic pentru cineva si o intensa dragoste romantica pentru
altcineva., in timp ce dorintele sexuale se indreapta spre o a treia persoana. Pe scurt, suntem
capabili sa iubim mai mult de o persoana.
Cercetarile antropologistului Fisher nu s-au oprit aici. Impreuna cu alti cercetatori, doamna
Fisher a gasit micutul loc din creier responsabil cu iubirea. Acest loc se gaseste in zona
ventral tegmental. Au descoperit activitate niste celule numite A10, celule care creaza

dopamina si o imprastie in mai multe regiuni ale creierului. Aceasta zona este parte din
sistemul de rasplata a creierului. Este mult sub sistemul cognitiv de gandire, este sub emotii.
Face parte din partea reptiliana a creierului, cea asociata cu dorinta, motivatia, focusarea si cu
pofta aceea puternica.
Dragostea romantica este obsesie. Te posedeaza. Iti pierzi sentimentul de sine. Nu te poti opri
din a te gandi la cealalta persoana.
Impreuna cu echipa sa, Helen Fisher a descoperit ca si in cazul persoanelor care au fost
parasite exista activitate in zona asociata cu o dragoste romantica intensa. Acel sistem din
creier devine mai activ cand nu primesti ceea ce iti doresti. De asemenea la aceste persoana
s-a mai descoperit activitate in zona asociata cu calculul pierderilor si castigurilor. Si in cele
din urma, se mai gaseste activitate si in zona asociata atasamentului puternic fata de alt
individ.
Plato spunea ca zeul iubirii se afla intr-o stare de necesitate. Iubire este o necesitate. Este un
impuls. Este un dezechilibru homeostatic. La fel ca si setea si foamea, este imposibil sa
traiesti fara ea.
Iubirea este o adictie: te focusezi asupra unei persoane, te gandesti obsesiv la ea, o doresti cu
ardoare, distorsionezi realitatea, esti dispui sa risti enorm pentru a castiga acea persoana. Are
chiar si cele 3 caracteristici principale ale adictiei: toleranta, nevoia de a vedea persoana mai
des si tot mai des, retragerea si recidiva.
In cadrul cercetarii, subiectii care sunt in relatii serioase au fost pusi intr-un MRI. S-a
descoperit ca zonele creierului associate cu iubirea romantica intense devin active chiar si
dupa 25 ani.

Bibliografie

Amrgha, H. A., Kesharvarz, A., Melatkhah, N. (2013). Effectiveness of Marriage Education


Before Marriage Change Irrational Beliefs Girls. Procedia Social and Behavioral Sciences, 84,
520-524
Asoodeh, M. H., Danseshpour, M., Khalili, S., Lavasani, M. G. (2010). Factors of successful
marriage: Accounts from self described happy couples. Procedia Social and Behavioral Sciences,
5, 2042-2046
Costea, I., Munteanu, A., Palos, R. (2010). Competitive behavior and self esteem- relevant
factors that influence youg couples life. Procedia Social and Behavioral Sciences, 5, 398-402
Dinca, M., Iliescu, D., Mihalcea, A. (2013). The influence of the Educational Level on Couple
Relationships. Procedia Social and Behavioral Sciences, 78, 41-45
Halat, M. I., Hovardaoglu, S. (2011). The relationship between forms and duration of
relationships and attachement styles of couples. Procedia Social and Behavioral Sciences, 20,
2567-2574
Koranyi, N., Rothermund, K. (2012). When the grass on the other side of the fence doesnt
matter: Reciprocal romantic interest neutralizes attentional bias towards attractive alternatives.
Journal of Experimental Social Psychology, 48, 186-191
Savulescu, J., Sandberg, A. (2008). Neuroenhancement of Love and Marriage: The Chemicals
Between Us. Neuroethics, 1, 31-44
http://www.ted.com/talks/helen_fisher_tells_us_why_we_love_cheat
http://www.ted.com/talks/jenna_mccarthy_what_you_don_t_know_about_marriage/transcript?la
nguage=en
http://www.ted.com/talks/helen_fisher_studies_the_brain_in_love/transcript?language=en
http://apa.org/helpcenter/marriage.aspx