Sunteți pe pagina 1din 5

Universitatea Lucian Blaga

Facultatea de Stiinte-Sectia Psihologie


Curs Fundamentele Psihologiei
Lect. Dr. Gabriela Marcu

Anul 2011
Trif Ioana Teodora

Sexualitatea la adolescenti este astazi o tema pe care o gasim discutata peste tot: la televizor, in
reviste, ziare, internet etc. In zilele noastre sexul nu mai este ceva asteptat pana in noapta nuntii.
Graba aceasta nebuna in care se afla lumea duce la o maturizare mai timpurie a adolescentilor. Se
poate observa in in unele reviste pentru fete graba aceasta de a infaptui actul sexual inca de la varsta
de 14 ani. Problema pe care o abordez descrie cazul unei fete de 14 care ii cere sfatul psihologului
revistei. Mesajul ei suna in felul urmator: Am avut o discutie cu mama in care ea imi zicea ca nu
este bine sa-mi incep viata sexuala de la varsta asta. Insa am un iubit care este mai mare decat mine cu
cinci ani si care imi spune ca daca vreau sa facem sex nu va afla nimeni. Nu stiu ce sa fac?(Flory).
Mesajul ei transmite o dilema in care multe fete se afla: sa isi asculte parintii sau prietenul, este sau nu
bine sa iti incepi viata sexuala la 14 ani.
Sa incepem cu ce inseamna identitatea sexuala. A te considera fiinta sexuala, a-ti recunoaste propria
orientare sexuala, a-ti accepta impulsurile sexuale si a lega atasamente romantice sau sexuale- toate
acestea fac parte din gasirea identitatii sexuale. Constientizarea sexualitatii este un aspect important al
formarii identitatii si influenteaza profund imaginea de sine si relatiile. In cazul fetelor adolescente
stima de sine depinde mai mult de legaturile cu altii, iar aceasta este mai scazuta la fete in comparatie
cu baietii in aceasta perioada a vietii. Problema fetei din articol tine seama si de acest aspect. Ce
parere ar avea mama ei daca si-ar incepe viata sexuala, ce parere ar avea prietenul ei. Raspunsul
psihologului revistei este urmatorul: De ce da si de ce nu? Inainte sa iei o decizie ar fi bine sa vezi
de ce ar fi bine sa-ti incepi viata sexuala acum si de ce. In functie de ceea ce vei gasi in lista cu de
ce-uri vei putea stabili care iti sunt prioritatile, ce este bine sa faci acum si ce este bine sa lasi pe mai
tarziu. Probabil asa cum iti spune prietenul tau nu va afla nimeni ca ti-ai inceput viata sexuala, dar tu
cu siguranta vei stii si este bine sa afli ce implica viata sexuala activa: protectie, consult medical la
nevoie si multe altele, cum ar fi emotii specifice, monitorizarea menstruatiei, comportamente asociate
etc. (Daniela Gheorghe). Eu consider ca raspunsul psihologului este unul bun deoarece nu ii spune
fetei ce sa fac, nu hotaraste in locul ei, ii atrage atentia asupra caror factori sa fie atenta astfel incat ea
singura sa ia cea mai buna decizie.
Globalizarea in secolul XX a adus schimbari majore in ceea ce priveste atitudinile sexuale si
comportamentul sexual. A inceput sa fie acceptatla scara mai larga sexul inainte de casatorie si alte
forme de activitate sexuala inainte dezaprobate.
Este considerat ca fata obisnuita are primul contact sexual la 17 ani (Klein si Comisia AAP pentru
adolescenta, 2005).
Asumatea riscurilor sexuale este un aspect important pe care orice fata indiferent de varsta trebuie sa
il aiba in vedere. Doua motive majore de ingrijorare in ceea cee priveste viata sexuala a adolescentilor

sunt riscul de a contracta boli cu transmitere sexuala (BTS), riscul de sarcina. Pericolul cel mai mare ii
vizeaza pe tinerii care isi incep viata sexuala devreme, au mai multi parteneri, nu folosesc cu
regulalitate mijloacele contraceptive si au informatii inadecvate sau eronate despre sex. De ce ajung
unii adolescenti activi sexual la o varsta frageda? Este si tema articolului abordat. Ajungerea timpurie
la pubertate, saracia, rezultatele scolare slabe, lipsa obiectivelor academice si de cariera, antecedentele
de abuz sexual sau de neglijare din partea parintilor si tiparele culturale sau familiale de experienta
sexuala timpurie pot sa joace un rol ( Klein, Comisia AAP pentru adolescenta, 2005). Absenta tatalui,
mai ales la inceputul vietii, este un factor important ( Ellis et al., 2003). Adolescentii care au o relatie
apropiata si calda cu mama au o probabilitate mai mare de a amana activitatea sexuala, la fel si cei
care percep faptul ca mama dezaproba aceasta activitate (Jaccard si Ditus, 2000; Sieving, McNeely si
Blum, 2000). Alte motive oferite de adolescenti pentru faptul ca inca nu au facut sex sunt faptul car fi
contrar religiei sau moralei si faptul ca nu vor sa se confrunte cu o sarcina. ( Abma, Martinez, Mosher
si Dawson, 2004).
S-a observat ca adolescentii care, in prima lor relatie, amana contactul sexual, discuta despre
contraceptie inainte sa faca sex sau folosesc mai mult de o metoda contraceptiva au o probabilitate
mai mare de a folosi contraceptive in mod consevenct pe tot parcursul acelei relatii (Manlove, Ryan si
Franzetta, 2003).
De unde obtin adolescentii informatii despre sex? Adolescentii isi obtin informatiile despre sex in
principal de la prieteni, de la parinti, din orele de educatie sexuala de la scoala si din mass-media
( Fundatia Kaiser pentru familie et al., 2003).
Unele surse de informare sunt mai sigure, mai certe decat altele. Din pacate numerosi adolescenti isi
obtin o mare parte a educatiei sexuale din mass media, care asociaza activitatea sexuala cu distractia,
emotiile intense, competitita, pericolul sau violenta si prezinta rareori riscuril sexului neptrotejat. Intrun studiu longitudinal cu durata de doi ani pe tinerii cu varsta intre 12 si 14 ani, expunerea la o
cantitate constistenta de materiale mass- media cu continut sexual a accelerat probabilitatea actului
sexual timpuriu la elevii albi. ( J. D. Brown et al., 2006)
Bolile sexuale- un detaliu important atunci cand se doreste inceperea vietii sexuale. La fetele
adolescente este foarte probabil ca ITS sa evolueze fara a fi despistat. La un singur contact sexual fara
protectie, cu un partener infectat, fata are risc de 1% de a se infecta cu HIV, risc de 30 % de a se
infecta cu herpes simplex si risc de 50 % de se imbolnavi de gonoree( Institutul Alan Guttmacher,
1999). Desii adolescentii tind sa considere ca sexul oral este mai putin riscant decat contactul sexual
genital, pe aceasta cale se pot transmite mai multe ITS, indeosebi gonoreea faringiana (Remez, 2000).

Legatura dintre relatia parintilor cu adolescentii si activitatea sexuala a celor din urma. Relatia
dintre procesul parental si comportamentul sexual al adolescentilor este o problematica abordata in
articolul Adolescent Sexuality and Parent- Adolescent Processes: Promoting Healthy Teen Choices
(Laurie L. Meschke, Suzanne Bartholomae, and Shannon R. Zentall). Aceasta problema a fost
cercetata si s-a ajuns la rezultate diferite. In 1998, Miller an publicat o recenzie a influentelor
parentale asupra problemelor asociate cu sarcina la adolesecente. S-a observat ca fetele care discutau
cu mamele lor despre prevenirea unei sarcini( birth control) nu se angajau atat de repede intr-o
relatie sexuala si tindeau mai mult sa foloseasca mijloace de protectie decat fetele care nu au discutat
cu mamele lor. Rezultatele acestei recenzii sugereaza faptul ca pe viitor ar fi mai bine, mai sanatos
pentru adolescente in primul rand ca mamele sa discute cu acestea despre mijloacele de protectie in
primul rand si sa le explice ce se intampla atunci cand iti incepi viata sexuala.
In concluzie este important ca tinerele fete din ziua de astazi sa cunoasca cat mai devreme mijloacele
de protectie, sa comunice in primul rand cu mamele lor pentru a putea avea o viata sexuala sanatoase
indiferent de varsta la care o incep si mai ales pentru a preveni o sarcina nedorita.
Pe viitor consider ca ar trebui sa se faca cat mai multe programe de informationare atat a tinerelor cat
si a mamelor despre o viata sexuala corecta.

Bibliografie :

- Articolul din presa populara: revista Bravo Girl!


- Articolul de cercetare empirica: Adolescent Sexuality and
Parent- Adolescent Processes: Promoting Healthy Teen
Choices (Laurie L. Meschke, Suzanne Bartholomae, and
Shannon R. Zentall).
- Papalia, Diane E.; Olds, Sally Wendkos; Feldman, Ruth
Duskin. (2010). [2009]. Dezvoltarea umana. Bucuresti:
Trei, 392-401.