Raport de Psihodiagnostic si Evaluare Clinică (Examinare Psihologică)

I. Informaţii despre Client:

Nume și Prenume (sau Cod) ______________________________
Vârsta :
Ocupaţie :

II. Obiectivul Psihodiagnosticului si Evaluării Clinice:

• Psihodiagnosticul și Evaluare Clinică are ca scop identificarea stărilor psihologice de sănătate
si/sau boală si a mecanismelor psihologice de etiopatogeneză si/sau de sanogeneză, cu relevanţă
pentru_________________________________________________________

III. Descrierea Succintă a Componentelor Psihologice:

• Nivel Subiectiv/Emoţional (inclusiv Satisfacţia/Calitatea vieţii)

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe si/sau interviuri clinice)

Ostilitatea Chestionar de personalitate

Anxietatea Chestionarul de anxietate “C”
Scala de depresie- Hamilton
Nevrozismul Chestionarul de anxietate “C”

• Nivel Cognitiv
Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe si/sau interviuri clinice)

Memoria și atenția Scala de depresie- Hamilton

• Nivel Comportamental
Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe si/sau interviuri clinice)

Comportamentul Interviu (scala de presie-Hamilton)

• Nivel Psihofiziologic
Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe si/sau interviuri clinice)

Simptome fiziologice : palpitații, tahicardie, Scara de depresie Hamilton

tremurături, transpirații, senzație de sufocare,
dureri în piept, greață și dureri abdominale,
senzații de amețeala și leșin, dificultăți
respiratorii, frisoane .

• Nivel de Personalitate si Mecanisme Defensive/Adaptare

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe si/sau interviuri clinice)

Personalitatea Chestionarul de ostilitate

Testul Persoanei
Chestionarul C

• Nivel de Relaţionare Interpersonală

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe si/sau interviuri clinice)

Calitatea relațiilor interpersonale Chestionarul de ostiliate

Interviu
Chestionarul C
Integrare și formulare

Din rezultatele obținem un profil psihologic foarte complex, acesta dispune de o

inteligență superioară, ceea ce îl ajuta să conștientizeze problemele sale și să facă față acestora.
Din aspectele negative s-a remarcat în primă fază că subiectul prezintă o un blocaj al dezvoltarii
psihosociale care își are rădăcinile în adolescență . Acestă perioadă prezintă o criza centrală a
identității de sine, aspect care este confuz în ceea ce il priveste pe subiect, mai ales din cauza
lipsei modelelor parentale, a aprobării și dirijării din partea acestora. Nevoile sale afective sunt
scoase la iveală prin comportamentele expreme, de a atrage atenția cu ar fi: consumul de droguri,
jocurile de noroc.
În rezultatele testelor este puternic accentuată relatia disfuncțională dintre tânăr și mamă,
în special, deorece o posibilă explicatie a acesteia ar putea fi nevoia de dragoste maternă,
neprimită, transformată în ostilitate îndreptată către aceasta.
Stresorii majori de natura psihosociala (circustanțele actuale, presiunea mediului, a
problemelor financiare) au condus la o slăbire a puterii eu-ul, la irascibilitate, agresivitate
preponderant verbală, stări de anxietate, lipsă de concetrare și memorare, subiectul confruntandu-
se cu stări depresive ridicate. Mecanismele de coping folosite de subiect ca consumul de
substanțe sunt distructive, iar raționalizarea și intelectualizarea ca mecanisme de protecție a eu-
lui sunt într-o formă oarecare ajutătoare, dar nu pentru depășirea și înțelegera problemelor
fundamentale. Cel mai important la moment pentru subiect este conștientizarea problemelor și
sursele accentuării acestora. Tehnicile de restructurare cognitivă pentru abordările “totul sau
nimic”, asertivitatea în relație cu mama ar putea fi un început bun pentru subiect.