RAPORT DE PSIHODIAGNOSTIC SI

EVALUARE CLINICA (Tulburare de panica

fara agorafobie)
 

RAPORT DE PSIHODIAGNOSTIC SI EVALUARE CLINICA

(Tulburare de panica fara agorafobie)

I . Informatii despre client :

A. C. Are 28 de ani, nationalitate romana, locuieste in Bucuresti impreuna cu sotul, fetita de 1 an
si 10 luni, fratele si parintii( mama si tatal vitreg.
Are studii superioare economice. In prezent este in concediu pentru cresterea copilului.

II. Obiectivul Psihodiagnosticului si Evaluarii:

Psihodiagnosticul si Evaluarea are ca scop identificarea starilor psihologice de sanatate si boala

si a mecanismelor psihologice de etiopatogeneza si sanogeneza .
D-na A .C., s-a prezentat la cabinetul psihologic pentru evaluare si interventie psihologica la
recomandarea medicului de familie, dupa numeroase controale medicale(medic de familie,
endocrinologie, cardiologie) si mai multe medicamente administrate fara efect in decurs de 8 luni
de zile.
Acuze principale:
- aparitia brusca de ameteli, lipsa de aer, senzatie de lesin, dureri in piept,transpiratii reci, dureri
abdominale ,palpitatii insotite de frica intensa, frica de moarte .

Evaluarea psihologica s-a realizat prin intermediul Interviului clinic structurat (SCID I), Interviului
clinic structurat “SCID II”(pentru tulburările clinice de personalitate de pe axa II a DSM)
Scalele Endler de Evaluare Multidimensionala a Anxietatii (EMAS), Scala de severitate a
Tulburarii de panica, Scala de atitudini si convingeri (ABSII), Chestionarul gandurilor automate,
Scala Hamilton de evaluare a anxietatii, Chestionarul de acceptare neconditionata a propriei
persoane.(USAQ), Chestionar ZKPQ, Chestionarul schemelor cognitive (YSQ-S3).

Istoricul tulburarii prezente.

Din relatarile clientei reiese ca problemele ei au debutat dupa o perioada mai stresanta, in care
la oboseala cauzata dupa nopti nedormite din cauza copilului (avea copil de 10 luni) s-a adaugat
stresul provocat de incercarea de a-si construi o locuinta .
In urma cu un an , hotaraste de comun acord cu sotul sa construiasca o casa la cateva strazi de
parintii ei , intrucat spatiul locuibil in prezent le este insuficient (locuiesc intr-o camera impreuna
cu copilul), in plus sunt tot timpul deranjati de comportamentul tatalui vitreg, care obisnuieste sa
bea si la fiecare betie se manifesta agresiv.
Fac imprumut in banca, cumpara materiale pentru casa , incep constructia, dar materialele sunt
furate . Cumpara alte materiale, dar incep sa primeasca amenintari telefonice, ca daca vor
incerca sa construiasca in continuare le vor fi furate si acelea .
Primul atac de panica il face la 4 luni de la telefoanele de amenintare ,cand avea impresia ca se
terminase totul si nu mai sunt motive de ingrijorare. Noaptea, fara un motiv aparent, s-a trezit cu
o frica intensa, cu palpitatii, lipsa de aer, transpiratii, tremuraturi si a avut senzatia ca va muri.
Apoi, la intervale de o luna atacurile au revenit cu o intensitate mai mica, ultimul atac s-a
manifestat agresiv, iar teama de a se repeta, a facut-o sa ceara ajutor.

Istoric medical
Clienta a solicitat mai multe controale medicale (medic de familie, endocrinologie, cardiologie) in
urma carora a primit confirmarea faptului ca nu are o problema medicala si i s-a recomandat
consultarea unui psiholog si a unui psihiatru .

Istoric psihiatric:

Nu a urmat niciodata o medicatie anxiolitica . In urma cu 3 luni i s-a recomandat Stimoloton si

Laxotanil , pe care a refuzat sa le ia, sperand ca-i va trece fara medicamente.

Antecedente heredo- colaterale`

Din relatarile ei reiese ca mama a avut atacuri de panica , pe care le-a rezolvat cu greu dupa
indelungi tratamente anxiolitice.

Istoric personal

Pana la 4-5 ani locuieste cu mama si tatal sau intr-o atmosfera neconflictuala. Dupa aceasta
varsta, tatal isi gaseste o amanta , o alunga pe mama din casa si -i opreste copilul. Mama vitrega
o agresa fizic si verbal in lipsa tatalui,uneori ajungand sa doarma prin vecini, pana este
incredintata legal mamei. Sufera ca nu-si poate vedea tatal, care, datorita ,,intrigantei” se
indeparteaza de ea. Se consoleaza cu vizita la surorile acestuia, care suferisera acelasi
tratament ca si ea.
La scoala se straduieste ,,sa fie cea mai buna”, fiind indrumata de bunica, ,,o femeie
ordonata, organizata”, care o indemna sa invete,,sa ajunga cineva in viata”, sa isi ierte
mama vitrega si pe tatal sau si sa-i apropie prin comportamentul sau. Ii reproseaza bunicii ca era
prea protectoare, ii controla fiecare gest, fiecare miscare, ii insufla neincrederea in oameni :,,sa
nu ajungi ca maica-ta care totdeauna a fost prea credula”.
Absolventa de ASE se casatoreste cu un coleg de facultate, caruia nu-i contesta niciodata
deciziile ,,ca sa nu ajunga ca mama”.

III. Descrierea succinta a componentelor psihologice

Nivel Subiectiv/Emotional(inclusiv Satisfactia/Calitatea vietii)

Ce s-a evaluat Cu ce s-a evaluat Scoruri
Dispozitia anxioasa:Scalele Endler de Evaluare Multidimensională a Anxietății (EMAS)
EMAS- T PF=56; EMAS -P-ES=54; EMAS-P-PF =57;
EMAS-P-RZ =56 SAS-T SE=54;SAS-T-ADP=62; SAS-T-ES=67
SAS-P-AD =56 SAS-P-ES =63 SAS-P-A =59.
Scala Hamilton de evaluare a anxietatii scor 30
Scala de severitate a Tulburarii de panica scor 14
Trairi emotionale: Scala de atitudini si convingeri (ABS II)scor 123

Acceptarea neconditionata a propriei persoane Chestionarul de acceptare neconditionata a

propriei persoane.(USAQ) scor 78

Nivel cognitiv
Ce s-a evaluat Cu ce s-a evaluat Scoruri

Atentia si concentrarea
Interviu: Atentie diminuata, dificultati de concentrare (nu mai poate lectura nici macar o revista)
Capacitatea de verbalizare:Interviu
Exprimare verbala dificila
Gandirea- Interviu (Ganduri automate”am sa fac infarct”,”am sa lesin”, ‘am sa
mor” )

- Chestionarul gandurilor automate scor 43

Nivel comportamental

Ce s-a evaluat Cu ce s-a evaluat Scoruri

Comportamentul: Interviul clinic
-evitarea interactiunii cu fosti prieteni si cunoscuti;
- nu doarme singura, de teama sa nu aiba cine sa-i ofere un prim ajutor in caz de atac de atac de
panica

Nivel psihofiziologic

Ce s-a evaluat Cu ce s-a evaluat:Interviu

Simptome fiziologice: palpitatii, tahicardie, tremuraturi, transpiratii, senzatie de sufocare, dureri in
piept, greata si dureri abdominale, senzatii de ameteala si lesin, dificultati respiratorii, frisoane .

Nivel de personalitate si Mecanisme Defensive / Adaptare

Ce s-a evaluat Cu ce s-a evaluat Scoruri
- personalitatea:
Chestionar ZKPQ:Scala Cautare impulsiva de senzatii= 41;Scala Anxietate = 55 (peste media
populatiei)
Scala Agresivitate =47 (sub media populatiei)
Scala Activitate = 30 (sub media populatiei)
Scala Sociabilitate= 61

Chestionarul schemelor cognitive (YSQ-S3) Deprivare emot. = 7 (prag 7)

Abandon=14 (prag8)
Neincredere/Abuz = 16 (prag 11)
Izolare sociala = 12(barem 8)
Defect/rusine =7(barem 7)
Esec = 17 (prag 8)
Dependenta =18(prag 9)
Vulnerabilitate la rau si boala =19 (prag6)
Protectionism/Ego infantil=15(9)
Subjugarea =15 (prag 8)
Auto-sacrificiu =22 (prag 18)
Inhibitie emotionala =17 (prag 10)
Standarde nerealiste =14 ( prag 17)
Revendicare/ Grandomanie=21 (14)
Autocontrol = 17 (prag 12)
Cautarea aprobarii = 55 ( barem 35)
Negativism /Pasivitate= 33( 21)
Penalizarea =33 (prag 36)

Nivel de relationare interpersonala (inclusiv de cuplu, familie, grup etc.)

Ce s-a evaluat Cu ce s-a evaluat Scoruri

Calitatea relatiilor interpersonale Anamneza clinica:Relateaza ca sotul este deranjat de starea

ei , cerandu-i sa-si resolve problemele, pentru ca el are 2 joburi, munceste destul, nu-i mai face
bine sa-i spuna si problemele ei.
Relatii conflictuale cu tatal vitreg, reci cu fratele, apropiate cu mama.

IV. Concluzii (Sumarizarea informatiilor in termini psihologici)

In urma Psihodiagnosticului si Evaluarii formulam urmatoarele concluzii psihologice :

● Interviul clinic structurat (SCID -I) a identificat urmatoarele aspecte:
- atacuri de panica recurente
- teama in legatura cu implicatiile atacului;
- preocupare persistenta in legatura cu faptul de a nu avea atacuri ulterioare;
-simptome ale atacului de panica ce s-au dezvoltat brusc si au atins apogeul in10 minute :
- palpitatii, tremor, scurtare a respiratiei, senzatie de sufocare, discomfort precordial, senzatie de
ameteala, frica de pierdere a controlului, frica de moarte.
● Interviul clinic structurat “SCID II”(pentru tulburările clinice de personalitate de pe
axa II a DSM)- nu a evidențiat o tulburare de personalitate, întrucât trăsăturile de personalitate
nu întrunesc pragul necesar pentru diagnostic
● Scalele Endler de Evaluare Multidimensională a Anxietății (EMAS) indica scoruri peste
medie la scalele EMAS- T PF (Pericol Fizic=56) , EMAS -P-ES (Evaluare sociala=54) , EMAS-P-
PF ( scor =57) , EMAS-P-RZ (rutina zilnica scor 56), SAS-T-SE(separare de cei dragi=54),SAS-
T-ADP(aspecte personale despre sine unor prieteni=62), SAS-T-ES (evaluare sociala=67),SAS-
P-AD (dezvaluire personala=56), SAS-P-ES (Evaluare sociala=63), SAS-P-A (perceptia
amenintarii=59)
● Scala Hamilton de evaluare a anxietatii -indica o anxietate severa.
● Scala de severitate a Tulburarii de panica- indica prezenta unei tulburari de panica
inregistrand un scor semnificativ =14
● Scala de atitudini si convingeri II( ABS II) are scor 123, si indica: toleranta scazuta la
frustrare (scor 37), gandire catastrofica (scor 35); credinte irationale de tip’’trebuie”
(scor 34); autodepreciere/ evaluare globala (scor 17) .
● Chestionarul de acceptare neconditionata a propriei persoane.(USAQ) prin scorul de 78
indica o persoana cu acceptare neconditionata a propriei persoane scazuta.
● Chestionarul gandurilor automate (scor 43) indica o persoana cu un nivel ridicat al
gandurilor automate disfunctionale /irationale
Chestionarul de personalitate ZKPQ - prin prezenta scorului mare la scala de anxietate indica o
persoana care isi face griji pentru orice, se supara frecvent , nu are incredere in capacitatile
proprii; scorul mic la scala Activitate indica o persoana lipsita de energie , care prefera muncile
de rutina.
Chestionarul schemelor cognitive (YSQ-S3) indica o persoana care considera ca nu i se ofera
sustinerea emotionala si protectia de care are nevoie din partea celorlalti, se considera inselata,
umilita,mintita,diferita de ceilalti de care se izoleaza , se considera incapabila sa-si indeplineasca
responsabilitatile, are o frica exagerata de evenimente sau catastrofe, pe care nu le poate
preveni. Prezinta imaturitate emotionala , se concentreaza pe aspectele negative ale vietii,
minimalizand cele pozitive si are o toleranta scazuta la frustrare .

Profil psihologic

Subiectul este o persoana anxioasă, care isi face griji pentru orice, se supara frecvent, nu are
incredere în capacitatile proprii, este lipsită de energie și preferă muncile de rutină, pentru că
sarcinile noi sau ambigue îi provoacă disconfort, iar gândurile iraționale în legătură cu acestea, îi
dau o stare ne nesiguranță.
Are o nevoie exagerată de susținere, recunoaștere și atenție din partea celorlalți, cu o senzație
constantă de neputință, autodepreciere, convinsă că fără ajutorul celor apropiați nu-și poate
îndeplini responsabilitățile. De aceea se supune controlului excesiv al acestora, și este fixată
excesiv pe satisfacerea nevoilor celor din jur, în detrimentul propriilor nevoi pentru a menține
relațiile și a fi sigură că nu va fi abandonată la nevoie.
Relația emoțională și de apropiere exagerată față de persoanele relevante, îi împiedică
dezvoltarea propriei identități individuale și sociale.
Pentru a evita dezaprobarea celorlalți, își înhibă acțiunile, sentimentele și comunicarea, deși se
simte diferită de aceștia și este convinsă că ar merita privilegii speciale. Are dificultăți de a se
controla și disciplina în obținerea scopurilor, control insuficient al emoțiilor și impulsurilor,
toleranță scăzută la frustrare, gândire catastrofică, credințe iraționale de tip”trebuie”dorință
excesivă de menținere a confortului, de evitare a situațiilor neplăcute.
Când lucrurile nu merg bine, se consideră singura vinovată, e nemulțumită că nu a realizat cât ar
fi trebuit, se înfurie, devine intolerantă, nerăbdătoare și punitivă cu propria-i persoană.
Are o frică exagerată de catastrofe care i se pot întămpla oricând și pe care nu le poate preveni,
precum și de boli și de tulburări emoționale. Este setată pe aspectele negative ale vieții, pe care
le conturează excesiv, le subliniază, maximizează, minimalizând evenimentele sau aspectele
pozitive, optimiste, sau plăcute.

Psihodiagnostic

Axa I-Tulburare de panica fara agorafobie .

Factori predispozanti : scheme cognitive disfunctionale , predispozitia de a simti anxietate in

diferite imprejurari , tendinta de a face evaluari absolutiste si rigide ale evenimentelor percepute.

Factori declansatori: stresul provocat de probleme in legatura cu mediul social ( incercarea de a-

si construi o locuinta, imprumuturile de la banca , furtul materialelor, telefoanele de amenintare)
si grupul de suport(recasatorirea mamei, problemele cu tatal vitreg.

Factori de mentinere: problemele cu tatal vitreg, indiferenta sotului. Pentru a face fata conflictului
emotional ,foloseste ca mecanism de aparare altruismul (dedicarea fata de nevoile copilului).

Axa II- nici un diagnostic

Axa III- nici un diagnostic

Axa IV-Probleme psihosociale si de mediu : probleme cu grupul de suport; probleme in legatura

cu mediul social .
A
xa V- EGF= 60 (dificultăți în funcționarea socială și profesională).

Diagnostic diferential

Atacurile de panica nu sunt datorate efectelor fiziologice directe ale unei substante, unei conditii
medicale generale sau altei tulburari mentale.

Recomandari:
1)consultatie psihiatrica pentru stabilirea medicatiei corespunzatoare ;
2).Interventie psihologica, avand ca obiective:
- reducerea gradului de disonanta cognitiva si afectiva prin explicarea anxietatii si atacurilor de
panica ;
- modificarea cognitiilor negative si a gandurilor automate negative, precum si a unor
comportamente si moduri de gandire( oprirea interpretarilor catastrofizante ale unor simptome
somatice si obisnuirea sa tolereze simptomele considerate
- furnizarea unor instrumente si strategii de lupta impotriva atacurilor de panica;
- ameliorarea imaginii de sine si cresterea increderii in sine .
- consiliere familiala pentru a constientiza familia de problemele cu care se confrunta clienta si a
se constitui intr-un suport afectiv al acesteia , precum si a acorda sprijinul necesar familiei care
se confrunta cu aceasta problema .
 RAPORT DE
PSIHODIAGNOSTIC SI
EVALUARE CLINICA
SI/SAU
PSIHOEDUCATIONALA
(ANXIETATE
DE SEPARARE)
 

RAPORT DE PSIHODIAGNOSTIC ŞI EVALUARE CLINICĂ ŞI/SAU

PSIHOEDUCAŢIONALĂ

(ANXIETATE DE SEPARARE)

1. Informaţii despre Client:

Alex, în vârstă de 11 ani, se prezintă la cabinetul de consiliere psihologică, împreună cu

mama lui adoptiva  în vederea efectuării unui program de evaluare şi consiliere psihologică,
deoarece acesta prezinta tulburari de somn, deseori trezindu-se din somn tipand, acuzand
cosmaruri repetate.

1. Obiectivul Psihodiagnosticului şi Evaluării:

– identificarea factorilor psihologici cu relevanţă pentru învăţare şi contextul

psihoeducaţional,

– identificarea stărilor psihologice de sănătate şi/sau boală şi a mecanismelor psihologice de

etiopatogeneză şi/sau de sanogeneză .

Evaluarea psihologică a minorului s-a realizat prin intermediul anamnezei clinice, Testul
arborelui, Desenul familiei, prin interacţiunea mamă-copil, Fabulele Duss, Matricile
Progresive Color, testele : Vocabular, Rationament matematic, Atentie concentrata şi
activitatea de joc.
Anamneza clinică a evidenţiat următoarele aspecte:

Structura familială a minorului se prezintă astfel: S. locuieşte împreună cu parintii adoptivi,

cei doi copii ai acestora si menjera. Parintii naturali sunt divortati si locuiesc in localitati
separate .Se vede cu ei o data pe luna la initiativa parintilor adoptivi care-l duce sa se
intalneasca cu ei, sperand ca asa ii vor reduce anxietatea .

Istoric personal:

– Copilul a rezultat dintr-o relatie care nu s-a finalizat cu o casatorie, desi parintii au locuit
impreuna pana la varsta de 5 ani a copilului. A fost recunoscut legal de tatal natural,care a
fost de acord sa-i plateasca pensie de intretinere si dupa ce s-au despartit, copilul fiind luat de
tatal sau in fiecare week-end.

– In copilăria mică minorul nu a avut probleme semnificative de sănătate;

– Intre 5 si 8 ani a locuit cu mama si bunica, dar apoi mama s-a casatorit si el a ramas sa
locuiasca in continuare cu bunica,  week-endurile  petrecandu-le cu mama sau tata .

La vârsta de 9 ani, a mers sa locuiasca cu tatal, intrucat bunica se imbolnaveste si nu se mai

poate ocupa de el, iar mama abia nascuse si sustine ca ,,nu se poate ocupa si de el” .

– nu se acomodeaza la tata , intrucat acesta fiind recasatorit si avand un copil de 6 ani, nu se

intelege cu acesta, dar nici cu mama vitrega,incepe sa aiba cosmaruri noaptea, se scoala
tipand. Despre tata vorbeste cu emotie : ,, cand avea timp ne jucam, uneori mergeam la
pescuit….” dar ,,cea mica ma enerva, tot ce strica arunca pe mine iar mama ei ma certa si ma
pedepsea….”

– o verisoara din partea mamei, care mai are 2 copii de 4 si 7 ani se ofera sa infieze copilul ,
motivand ca o face spre binele copilului (il da la o scoala buna si se ocupa de educatia lui) iar
cei doi parinti isi dau acceptul .

– La 1 septembrie 2010, copilul este adus in Bucuresti la parintii adoptivi  .

La parintii adoptivi copilul continua sa aiba cosmaruri, se scoala noaptea tipand, acuza
oboseala in permanenta, nu se poate concentra la scoala si cu toate ca este ajutat in
permanenta de mama adoptiva, ia note mici.

Relaţiile cu părinţii:

– Din relatarile mamei adoptive si ale copilului reiese ca actuala familie nu face diferenta
intre el si ceilalti copii ai familiei, mama adoptiva fiind preocupată în mod activ de creşterea
şi educaţia lui , dar el nu aminteste despre ceilalti doi copii ai familiei, nici despre tatal
adoptiv.

– Cu parintii naturali se intalneste o data pe luna, datorita departarii distanţei.

  Din punct de vedere somatic:

Minorul are o sănătate fizică bună. Parintii adoptivi i-au facut toate analizele, pentru ca S.
acuza dureri de cap si de stomac, iar de cateva ori a si vomitat . Cosmarurile apar numai
noaptea, de 1-2 ori pe saptamana , desi totdeauna sta cineva langa el pana adoarme si-i lasa o
veioza aprinsa. Cand are cosmaruri alearga tipand in camera parintilor adoptivi ,este dus cu
greu in camera lui , atunci este obosit toata ziua si nu se poate concentra la scoala.

 Din punct de vedere simptomatologic: minorul are dispoziţie depresiv-anxioasa .

Antecedente heredocolaterale:

Tatăl natural al copilului  este consumator de alcool, manifesta frecvent stări de irascibilitate
şi nervozitate ce culminau în acte violente faţă de mama sa , acesta fiind motivul pentru care
cei doi s-au despartit  .

Comportamentul social-afectiv:

Minorul este necomunicativ la inceput, apoi răspunde la intrebari, manifestă interes pentru
jocuri şi activităţi , e multumit de noile achizitii (face meditatii la engleza, franceza , iar de
curand si la chitara, cadoul primit de la parintii adoptivi de ziua lui ). Recunoaste ca ii e bine
la parintii adoptivi , ca are conditii pe care nu le-ar fi avut niciodata la parintii lui naturali,dar
pe fata lui exprima tristete , se vede ca sufera dupa acestia , ii lipsesc momentele cand tatal se
juca cu el . Are o teama permanenta ca va fi trimis inapoi si face eforturi sa se achite de
sarcini, dar uneori se simte coplesit. Mama adoptiva  relateaza ca are momente cand refuza
sa-si faca lectiile, cand cade pe ganduri, nu comunica , si-l scoate din starea asta dupa ce o
suna pe mama lui . Printre amintirile lui, revin cu prioritate clipe petrecute in compania
parintilor naturali , prietenii de la fosta scoala , bunica.  In prezenta mamei adoptive i se
adreseaza cu ,, mama’’, in absenta acesteia vorbeste despre ,,matusa’’. Nu a reusit sa se
acomodeze foarte bine la scoala, tanjeste dupa vechii colegi, nu se poate imprieteni cu cei de
la scoala noua pentru ca  are impresia ca unii colegi rad de el(,,ma striga taranule”) a fost
chiar provocat de unul dintre ei, dar a refuzat sa raspunda provocarii.

In cosmarurile lui apar gandaci, in special urechelnite, care-l fac sa se trezeasca din somn
tipand si-l face sa fie agitat ziua. Uneori viseaza ca a fost rapit in Mall in timp ce e la
cumparaturi cu ,,matusa’’, care se intoarce fara el si-i suna mama sa-i spuna ca a fost pierdut .

III. Descrierea Succintă a Componentelor Psihologice

Nivel Subiectiv/Emoţional (inclusiv Satisfacţia/Calitatea vieţii)

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?(teste/sarcini/probe şi/sau

 interviuri)

Stări depresiv-anxioase Anamneza clinică

Nivel Cognitiv

Cu ce s-a evaluat?(teste/sarcini/probe şi/sau

Ce s-a evaluat?
interviuri)

Matricile Progresive ColorTest vocabular

Rationament matematic

Atenţie, memorie, gândire, limbaj, IQ

Atentie concentrata

Anamneza clinica

Nivel comportamental

Cu ce s-a evaluat?(teste/sarcini/probe şi/sau

Ce s-a evaluat?
interviuri)

Comportamentul Anamneza clinică

  Activitatea de joc

  Desen

Nivel psihofiziologic

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?

Nu se aplică  
Nivel de personalitate şi Mecanisme Defensive/Adaptare

Cu ce s-a evaluat?(teste/sarcini/probe şi/sau

Ce s-a evaluat?
interviuri)

Personalitatea şi mecanismele de adaptare Testul Arborelui

  Desenul Familiei

  Fabulele Duss

  Anamneza clinică

Nivel de relaţionare interpersonală (inclusiv, de cuplu, familie, grup etc.)

Cu ce s-a evaluat?(teste/sarcini/probe şi/sau

Ce s-a evaluat?
interviuri)

Calitatea relaţiilor interpersonale Anamneză clinică

  Activitatea de joc

  Desen

Interpretarea rezultatelor testelor:

Testul de inteligenţă Matricile Progresive Color a evidenţiat următoarele:

Scor total CPM=36 ; Percentile =95 –NIVEL I ,, Intelect de nivel superior”.

Comportamentul verbal: limbajul este articulat cu exprimare corectă;

Funcţia cognitivă este reprezentată de un nivel de inteligenţă adecvată vârstei cronologice,

capacitate perceptivă şi spirit de observaţie dezvoltate conform varstei . Analizează ,
compară, face analogii, are capacitate de sinteză, modul de operare este unul bine dezvoltat.

Capacitate mnezică şi concentrare a atenţiei bine dezvoltate.

 Testul arborelui: indică o personalitate introvertita, cu dificultati de adaptare , cu conflicte
afective recente sau vechi pe care incearca sa le cenzureze,cu simptome nevrotice si
depresive . Aspiratiile lui sunt fanteziste, inconstante , uneori manifesta complexe de
inferioritate , considera scopurile lui prea inalte pentru nivelul posibilitatilor sale .

Fabulele Duss: indică ataşament insecurizant faţă de ambii părinţi, se simte dat la o parte,
neiubit, abandonat(puiul incearca sa zboare, nu poate, striga dupa ajutor dar parintii nu-l
aud; ) ; rivalitate fraternală (l-a lasat putin sa manance, dar se supara si mananca el restul, ca
doar e mama lui); caracter obsesiv si incapatanat (nu-i da obiectul confectionat mamei pentru
ca vrea sa-l puna la expozitie, iar mama n-ar sti sa-l pastreze- probabil si aluzie la faptul ca
mama n-a stiut sa-l pastreze langa ea) ; angoasa ( frica de gandaci, monstri ,duhuri).

,,Desenul familiei’’evidentiaza dificultati de comunicare si tensiune fata de anturaj, tendinte

narcisiste, lipsa de atasament fata de familia adoptiva , care nu a dobandit suficienta
semnificatie simbolica pentru el (isi deseneaza familia naturala), dificultate in a investi
figurile parentale, dificultati de adaptare, angoasa , careia incearca sa-i raspunda prin negare,
creand astfel defense pentru a-si pastra echilibrul (omiterea din desen a surorilor
sale ),nemultumire fata de sine. Cauta siguranta la tata, cu care se identifica , dar acesta are
secrete neelucidate de copil .

În activitatea de joc minorul pune în scenă dorinţa de a nu mai avea cosmaruri pentru a nu

mai crea probleme familiei si dorinta de a petrece de sarbatori cu parintii lui naturali .

Mecanisme de adaptare: prin negare, copilul isi creaza defense pentru a-si pastra echilibrul,
pentru ca existenta celor doi frati ai sai ii creaza o angoasa intolerabila, probabil in existenta
lor vazand motivul separarii sale de parintii sai naturali . Atat prin desen cat si in activitatea
de joc, copilul incearca sa faca fata conflictului emotional prin refuzul de a recunoaste un
aspect dureros al realitatii sale externe pentru o mai buna stapanire a realitatii si o linistire a
angoasei interne .

1. Psihodiagnostic: Anxietate de separare

Argumente:

– simptomele emoţionale şi comportamentale au apărut ca reacţie la factorii stresori

reprezentaţi de: separarea de casa si de cei dragi lui , schimbarea domiciliului, scolii ;

– refuzul de a merge la culcare fara sa aiba alaturi o persoana in care are incredere ;

– cosmaruri repetate implicand tema separarii, acuzarea repetata de simptome somatice;

– acuzarea de simptome somatice (dureri de cap, de stomac, senzatii de voma)

 – simptomele sunt semnificative clinic, provocând detresă marcată şi deteriorare
semnificativă în funcţionarea socială şi şcolară;

Diagnostic diferenţial: – perturbarea nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei

substanţe, sau unei condiţii medicale generale.

1. Concluzii: Funcţia cognitivă este reprezentată de un nivel de inteligenţă adecvată

vârstei cronologice. Minorul prezintă ataşament insecurizant faţă de părinţi, sentimente de
abandon, sensibilitate, dificultăţi de adaptare, anxietate şi sentimente de culpabilitate;
rivalitate fraternală;
2. Recomandări:
3. Consiliere familiala pentru a constientiza familia de problemele cu care se confrunta
minorul si a se constitui intr-un suport afectiv al acestuia , precum si a acorda sprijinul
necesar  familiei care se confrunta cu aceasta problema .
4. Interventie psihologica avand urmatoarele obiective:

–  implicarea minorului in activitati de monitorizare a comportamentelor sale ;

– evaluarea emotiilor si comportamentelor problematice pentru construirea vocabular al

emotiilor si sentimentelor;

– ajutarea copilului sa faca distinctie intre fapte si presupuneri.

Interventia  psihologică a minorului susţinută prin joc, desen, joc de rol, activitati
ca:,,Fapte,fapte,fapte”, ,,Vederea in tunel”, ,,Imagini”, ,,Rational sau irational”.