PREZENTAREA SUCCINTĂ A PROBLEMELOR CU CARE SE PREZINTĂ

CLIENTUL

Clientul se prezintă la cabinet pe fondul unor probleme apărute în anumite situații

sociale. El a fost promovat promovat pe un post de Team Leader, iar acum trebuie să
prezinte proiectele primite de la clienți, colegilor subordonați lui. Situațiile în care
trebuie să apară în față colegiilor, sau să vorbească în fața lor îi cauzează probleme,
începe să înroșească la față și să-i tremure ușor vocea. Înainte să fie promovat lucra pe
departamentul de IT unde nu interacționa foarte des cu colegii. Acesta declară că se
simte stânjenit și crede că vor râde colegii de el dacă se va bâlbâi sau în cazul în care va
zice ceva greșit. El se va simți umilit și își va pierde toate ideile. În ultimele luni 7 luni
se simte ușor obosit și frustrat deoarece îi este afectată performanța la locul de muncă.
Peste câteva zile va avea de susținut o întâlnire cu colegii lui, cărora va trebui să le
explice următorul proiect la care vor trebui să lucreze. Este foarte îngrijorat și se
gândește să găsească o soluție pentru a amâna proiectul primit de la client. Spune că
mereu a fost o persoană mai timidă, dar și-a dorit să avanseze pe acest post și dorește să
se dezvolte și să câștige mai bine.

ISTORICUL PROBLEMATICII PREZENTE

Clientul s-a confruntat prima data cu situația de a fi pus în fața colegilor acum 7 luni,
chiar la două zile după promovare. Odată cu promovarea, s-au înmulțit și
responsabilitățile, iar într-una din zilele de la lucru, când trebuia să prezinte următorul
proiect acesta susține că a început dintr-o data să îi tremure vocea, să îi transpire palmele
și să simtă un gol un stomac. Inițial a crezut că se va obișnui cu noul mod de a
interacționa cu colegii, dar aceste situații neplăcute s-au repetat de fiecare dată, chiar
amplificând senzațiile fiziologice. Se simte frustrat că nu-și poate îndeplini sarcinile pe
care le are cu maximă performanță și crede că este luat în derâdere de colegii lui.

ISTORIC PSIHIATRIC

Clientul nu a apelat la medical psihiatru și nu există evidențe în acest sens.

ISTORIC PERSONAL ȘI SOCIAL

Clientul lucra înainte pe departamentul IT la o multinațională din orașul său. În urmă cu

7 luni acesta a fost promovat pe un post de team leader, iar acum responsabilitățile lui
sunt să se întâlnească cu potențialii clienți pentru a afla nevoile lor, iar apoi să prezinte
aceste nevoi colegilor lui pentru ca împreună cu aceștia, să realizeze proiectul dorit de
client. Susține că era bine plătit și înainte, dar și-a dorit să avanseze pentru a-și mai
ușura putin viața. Deși responsabilitățile sunt mai mari, nu mai petrece tot timpul în fața
calculatorului și spune că îi plac mai mult responsabilitățile pe care le are acum. Clientul
nu este căsătorit și susține că a fost preocupat mai mult de carieră, dar la un anumit
moment probabil va dori să își întemeieze și o familie. Are relații bune cu părinții, in
fiecare duminică aceștia iau masa împreună, iar ocazional iese la pescuit pentru a se
relaxa cu unul din vecinii lui cu care este de vârstă apropiată. Cu colegii de la servici nu
prea a interacționat înainte de promovare, iar acum situația neplăcută prin care trece, îl
face să îi evite.

DIAGNOSTIC PREZUMTIV

Clientul îndeplinește toate criteriile pentru a fi diagnosticat cu fobie socială.

SIMPTOME PREZENTE

Frica de a susține proiecte/discursuri în fața colegiilor de muncă, frica de rușine,

tremurul vocii, transpirația palmelor, senzație de gol în stomac și pierderea ideilor atunci
când este pus în aceste situații și evitarea de situații împreună cu colegii de la muncă.
Simptomele cauzează deficit semnificativ în domeniul profesional

METODE UTILIZATE ÎN EVALUARE

Pentru evaluarea nivelului anxietății s-a folosit testul STAI – Y, clientul obținând un
scor total de 26, ceea ce îl încadrează în zona de anxietate ușoară. S-a folosit
chestionarul SPIN (Social Phobia Inventory) pentru evaluarea simptomelor specifice ale
fobiei sociale, frica, evitarea și simptomele fiziologice asociate în situații sociale și de
performanță. Scorul obținut a fost de 32, incluzând pacientul în zona de fobie socială
moderată. De asemenea s-a evaluat prezența simptomelor pentru EDM prezent sau trecut
utilizând SCID 5 și BDI (Beck Depression Inventory).

Rezultatele BDI au indicat un scor de 10, clientul având o ușoară depresie. La nivel
cognitiv s-a dorit măsurarea anumitor procese cognitive cum ar fi rezolvarea de
probleme, planificare și flexibilitate cognitivă. Nu au fost identificate disfuncționalități
la nivel cognitiv.

La nivel comportamental am evaluat prezența comportamentelor adaptative și

dezadaptative utilizând interviul clinic nestructurat. Identificăm ușoară îngrijorare
privind diagnosticul și modul de rezolvare a problemelor apărute cu acesta. Observăm
comportamente de evitare în situații sociale cu colegii, dar relații sănătoase cu părinții
lui și vecinul.

La nivel psihofiziologic s-au evaluat posibile modificări ale stărilor psihofiziologice

utilizând SCID 5 interviul clinic nestructurat. Au fost excluse simptomele diagnosticului
și nu au fost identificate alte modificări.

La nivel de relaționare interpersonală, am evaluat relațiile sociale, cu familia și cele de la

locul de muncă utilizînd interviul clinic nestructurat. Existența problemelor în relațiile
cu colegii.

PROBLEME SPECIFICE

Distres cauzat de ideea de a susține un discurs/proiect în fața colegilor, care trebuie

diminuat și normalizarea stărilor fiziologice

Restructurarea gândurilor cognitive disfuncționale privind faptul că se va face de rușine

cât și a celor de frică

Evită situațiile sociale cu colegii din cauza rușinii resimțite

Frustrările acumulate care vor fi diminuate odată cu rezolvarea celorlalte probleme

CUM AU APARUT ACESTE PROBLEME?

Dispoziții moștenite/înnăscute – nu este cazul

Posibile scheme cognitive/perspective învățate – posibile scheme de deprivare

emoțională, self-sacrifice și pesimism.

Evenimente care au activat aceste scheme – de exemplu în cazul schemei de pesimism,

aceasta se activează în pe fondul sarcinilor de la locul de muncă. Atunci când clientul
trebuie să susțină prezentarea unui nou proiect, apare anxietatea socială și se activează
schema de pesimism, clientul resimțind o teamă exagerată de a face greșeli ceea ce îl
face să se gândească doar asupra aspectelor negative privind sarcinile pe care le are de
realizat.

CONCEPTUALIZARE

Clientul în vârstă de 37 de ani susține că încă din tinerețe a fost o persoană mai timidă,
aspect ce îl face mai predispus la diagnosticul cu care se confruntă. Spune că în
copilările, părinții lui au fost severi cu el, dar a fost mai bine așa pentru că acum este
foarte bine educat și are o carieră care este încă în dezvoltare și de care este satisfăcut. În
momentul promovării au apărut noi responsabilități și sarcini care îi cauzează probleme
și emoții de frustrare. Prezența gândurilor disfuncționale privind rușinea se remarcă în
situațiile de la muncă și uneori ulterior.
Diagnosticul de fobie socială rezultat conform scorurilor obținute la evaluare cauzează
starea de distres a clientului și îl împinge spre comportamente evitante privind situațiile
sociale cu colegii de la muncă.

PLAN DE INTERVENȚIE

Utilizând modelul ABC cognitiv și informațiile relevante obținute în urma testelor și

interviului clinic nestructurat, în primul rând clientul va trebui să primească
psihoeducația necesară înțelegerii diagnosticului cât și a mecanismelor ce determină
emoțiile negative disfuncționale de frică și rușine. Psihoeducație privind senzațiile
psihofiziologice resimțite și normalizarea acestora.

Restructurarea cognițiilor disfuncționale utilizând tehnici empirice, logice și pragmatice

Exerciții ce utilizează tehnici de expunere – expunerea gradată a clientului în situațiile

sociale care îi cauzează probleme (ieșiri cu colegii, prezentarea proiectelor și susținerea
de discursuri)

Tehnici de relaxare – învățarea unei tehnici de control a respirației pentru relaxare în

situațiile problematice