PSIHOLOGIE COGNITIVĂ

LECTOR DR. Panainte

MARIAN
0740164063
 PSIHOLOGIE
COGNITIVĂ
• 1.PSIHOLOGIA ȘI ȘTIINȚELE COGNITIVE
• 1.1. Psihologia cognitivă
• 1.2.Constituirea științelor cognitive
• 1.3. Analiza sistemului cognitiv
• 1.4. Paradigmele psihologiei cognitive
 PSIHOLOGIE
COGNITIVĂ

• Ce este psihologia
cognitivă ?
 PSIHOLOGIE COGNITIVĂ

Sintagma de psihologie cognitivă are două sensuri.

I. Mai întâi, ea semnifică studiul detaliat al sistemului cognitiv uman și al
subsistemelor sale („memoria”, „gândirea”, „limbajul”, „percepția”
etc.).

Considerându-se sistemul cognitiv ca sistem de

pre-lucrare (procesare) a informației, aceasta
revine la a spune că psihologia cognitivă studiază
procesările la care este supusă informația între
inputul senzorial și outputul motor sau
comportamental.
 PSIHOLOGIE COGNITIVĂ

Sintagma de psihologie cognitivă are două sensuri.

II. În al doilea rând, sintagma psihologie cognitivă desemnează o anumită
abordare a tuturor fenomenelor psihice și comportamentale din
perspectiva mecanismelor informaționale subiacente.

Rezultă „teorii cognitive ale emoțiilor sau stresului” – care

încearcă să stabilească modul în care procesele cognitive
determină emoțiile sau reacția de stres, „teorii cognitive ale
motivației” – centrate pe detectarea prelucrărilor de informație
în motivație, „psihologia socială cognitivă”
 PSIHOLOGIE COGNITIVĂ
1.2. Constituirea științelor
cognitive

Alan Mathison Turing,

(n. 23 iunie 1912, Londra, Regatul Unit – d. 7
iunie 1954, Wilmslow(d), Cheshire, Regatul
Unit)
a fost un informatician, matematician, logician,
criptanalist, filosof și maratonist britanic.

A fost o personalitate deosebit de influentă în

dezvoltarea informaticii, aducând o formalizare
a conceptelor de „algoritm” și
„computație(en)” cu mașina Turing, care poate
fi considerată un model de calculator generic.

Turing este considerat a fi părintele informaticii

și inteligenței artificiale teoretice.
 PSIHOLOGIE COGNITIVĂ
1.2. Constituirea științelor
cognitive

Alan Mathison Turing,

(n. 23 iunie 1912, Londra, Regatul Unit – d. 7
iunie 1954, Wilmslow(d), Cheshire, Regatul
Unit)

În timpul celui de al Doilea Război Mondial, Turing a

lucrat pentru centrul de criptanaliză al Regatului Unit.
A pus la punct mai multe tehnici de spargere a
cifrurilor germane, construind o masina ce putea găsi
setări ale mașinii Enigma.

Rolul-cheie jucat de Turing în decodificarea mesajelor

interceptate le-a permis Aliaților să-i învingă pe naziști
în mai multe lupte cruciale, inclusiv în Bătălia
Atlanticului; se estimează că activitatea echipei de la
Bletchley Park a scurtat războiul în Europa cu doi până
la patru ani.
 PSIHOLOGIE COGNITIVĂ
1.2. Constituirea științelor
cognitive

Alan Mathison Turing,

(n. 23 iunie 1912, Londra, Regatul Unit – d. 7
iunie 1954, Wilmslow(d), Cheshire, Regatul
Unit)

a indicat modalitatea operativă de

stabilire a inteligenței unui sistem
artificial (Turing, 1936, Hao, 1972).

Această procedură, cunoscută sub

numele de testul Turing, stipulează că un
sistem artificial este inteligent dacă
răspunsurile pe care le dă el unui
observator extern nu pot fi deosebite de
răspunsurile pe care le-ar fi dat un
subiect uman.
 PSIHOLOGIE COGNITIVĂ
1.2. Constituirea științelor
cognitive

Emulația intelectuală de la sfârșitul războiului a cuprins

cercetători din toate domeniile care vor forma ulterior corpul
științelor cognitive:

•
psihologi (ex.: G. Miller, K. Pribrann, U. Neisser), logicieni
(ex.: Church, Gödel, McCollough și Pitts), lingviști (ex.: N.
Chomsky),

•
antropologi (ex.: C.L. Strauss, Roy D’Andrade),

•
specialiști în inteligență artificială (ex.: M. Minsky, J.
McCarthy, A. Newell etc.),
•
filozofi (ex.: H. Putnam, J. Fodor) și

•
neurobiologi (ex.: K. Lashley, D. Hebb).
 PSIHOLOGIE COGNITIVĂ
1.2. Constituirea științelor
cognitive

În vara anului 1956 se conturaseră două grupuri de cercetare a

mecanismelor de procesare a informației – unul la MIT
(Massachussets Institute of Technology), celălalt la Carnegie-
Mellon.

În toamna aceluiași an, între 10-12 septembrie, MIT organizează

un simpozion asupra teoriei informației. în ultima zi a
simpozionului, la 12 septembrie – considerată ziua de naștere a
științelor cognitive – erau prezentate trei comunicări de referință:
H.A.
 PSIHOLOGIE COGNITIVĂ
1.2. Constituirea științelor
cognitive

1. Simon și A. Newell prezentau prima demonstrație pe calculator

a unei teoreme logice într-o comunicare intitulată sugestiv: Logic
Theory Machine;

2. N. Chomsky, prin Three models of language, critica zdrobitor

behaviorismul, inițiind lingvistica teoretică;

3. G. Miller prezenta forma preliminară a celebrului său studiu:

„The Magical number seven, plus or minus two: some limits to
our capacity for processing information”, publicat în același an în
Psychological Review. științele cognitive prindeau contur
 PSIHOLOGIE COGNITIVĂ
1.2. Constituirea științelor
cognitive

Ca știință cognitivă ea însăși sau ca o componentă a unei viitoare

științe cognitive unificate, psihologia cognitivă a fost puternic
contaminată de interacțiunea cu celelalte științe cognitive.

Impactul acestor interacțiuni este vizibil sub cel puțin trei

aspecte:
a) nivelul de analiză a fenomenelor cognitive;
b) aparatul conceptual utilizat;
c) instrumentarul metodologic folosit.
 PSIHOLOGIE COGNITIVĂ
1.2. Constituirea științelor
cognitive

Analiza proceselor informaționale promovată de psihologia

cognitivă se reali-zează la un nivel componențial, mult mai
detaliat față de abordarea tradițională.

Preluând o distincție făcută de Kelley (1992), putem spune că

psihologia tradițională a realizat o analiză molară a proceselor
cognitive, pe când psihologia cognitivă întreprinde o analiză
moleculară a acestor fenomene.
 PSIHOLOGIE COGNITIVĂ
1.2. Constituirea științelor
cognitive

Ex: În mod tradițional, memoria era văzută ca o facultate psihică

unitară guvernată de câteva legități generale – legile memoriei –
și care putea fi măsurată prin teste de recunoaștere și
reproducere.

Analiza minuțioasă a memoriei cu instrumentarul tehnic și

conceptual al psihologiei cognitive a infirmat și teza caracterului
unitar al memoriei și pretinsa universalitate a reproducerii și
recunoașterii ca metode de evaluare a acesteia.
 PSIHOLOGIE COGNITIVĂ
1.2. Constituirea științelor
cognitive

Subiectul uman nu dispune de un singur sistem mnezic, ci de mai multe

memorii, iar testele de reproducere și recunoaștere sunt metode de estimare
a memoriei explicite, nu și a memoriei implicite.

În locul unei facultăți psihice unitare psihologia cognitivă a pus în evidență

existența mai multor sisteme mnezice diferite:
•
memorii senzoriale,
•
memorie semantică,
•
memorie procedurală,
•
memorie explicită,
•
memorie implicită
 PSIHOLOGIE COGNITIVĂ
1.2. Constituirea științelor
cognitive

Opțiunea pentru analiza detaliată, moleculară a proceselor cognitive este, în

mare măsură, rezultanta a două presiuni care s-au exercitat asupra
psihologiei cognitive.

Presiunea de sus, din partea specialiștilor în inteligența artificială,

care, în tentativa lor de construire a sistemelor inteligente, și-au
declarat totala insatisfacție față de oferta psihologiei tradiționale.

Presiunea de jos a venit din partea neuroștiințelor.

Ultimele două decenii au marcat o adevărată revoluție silențioasă
în neuroștiințe. Descoperirea neurotransmi-țătorilor, a
neuromodulatorilor și neurohormonilor, a sinapselor electrice, utilizarea
tomografiei computerizate, magnetoencefalografia etc. sunt numai câteva
din roadele acestei revoluții, aflate în plin proces de desfășurare.
 PSIHOLOGIE COGNITIVĂ
1.2. Constituirea științelor
cognitive

A treia caracteristică a psihologiei cognitive ca știință cognitivă vizează

instru-mentarul metodologic utilizat.

Fără îndoială, recursul la experiment ca metodă de producere și de validare

de noi cunoștințe a rămas axa metodologică principală pentru psihologia
cognitivă, ca și pentru celelalte ramuri ale psihologiei în general.

Concomitent însă, psihologii cognitiviști recurg în mod curent și la altă axă

meto-dologică formată din triada modelare-formalizare-simulare pe
calculator.
 PSIHOLOGIE COGNITIVĂ
1.2. Constituirea științelor
cognitive

În model este o construcție teoretică ce specifică componentele suficiente ale

unui mecanism, care generează outputuri specifice din procesarea unor
inputuri specifice.

De exemplu, un model de detectare a contururilor trebuie să specifice

prelucrările suficiente care fac posibilă obținerea contururilor unui obiect (=
out-putul) din input (= variațiile de luminozitate ale stimulului).
 PSIHOLOGIE COGNITIVĂ
1.2. Constituirea științelor
cognitive

Ulterior, aceste procesări, o dată specificate, sunt formalizate, adică

transcrise într-un limbaj logico-matematic sau de programare.

De exemplu, modelul de extragere a contururilor este formalizat fie prin

analiza Fourier, fie prin operația matematică de filtrare. O dată formalizat,
procesul cognitiv este implementat pe calculator.

Dacă modelarea și formalizarea au fost corecte, atunci calculatorul va simula

procesul respectiv, adică va avea aceleași performanțe ca și subiectul uman.