Etica aplicata in psihologie

Studii de caz

Titlu: Problema schizofreniei

Autor: Maghiar (Ardelean) Larisa Ruth
Descriere: În urma mai multor investigații, domnul M. V. întrunește criteriile diagnosticului de
schizofrenie paranoidă. Psihologul clinician care realizează evaluarea hotărăște să ascundă rezultatele
reale ale pacientului cu scopul de a-l ajuta să-și păstreze locul de muncă, fiind singurul care întreține
financiar familia.
Cuvinte-cheie: schizofrenie paranoidă, ascunderea datelor nedorite, situația financiară precară
Tipul cazului: luarea deciziilor
Problema schizofreniei
Domnul M. V. are 48 de ani și este adus la cabinetul unui psiholog clinician datorită faptului că în
ultimele 6 luni soția a observat un comportament mai neobișnuit al soțului ei. Acesta avea uneori
convingerea că atât el, cât și familia lui sunt urmăriți de către președintele țării care vrea să le facă rău,
vrea ca ei să piardă bunurile materiale și să ajungă pe stradă și se bucură atunci când familia domnului
M. V. are unele eșecuri sau neajunsuri. Uneori, pacientul pretinde că aude chiar vocea președintelui. Pe
lângă acestea, pacientul nu poate finaliza întotdeauna unele activități. În urma mai multor investigații,
psihologul clinician descoperă că domnul M. V. are un început de schizofrenie paranoidă. Ca urmare a
informațiilor primite din partea soției (cei doi au 4 copii, au o situație financiară precară, soțul este
singurul care întreține financiar familia), clinicianul ia hotărârea să ascundă rezultatele reale ale
investigațiilor și să pretindă faptul că pacientul nu întrunește criteriile schizofreniei. Clinicianul
hotărăște acest lucru cu scopul de a ajuta pacientul să-și păstreze locul de muncă, deoarece dacă s-ar
pensiona din această cauză, pensia nu i-ar fi suficientă pentru a-și întreține familia.
Întrebare: Ce ați face dacă ați fi în locul psihologului clinician?
Întrebări suplimentare:
Cum ar fi trebuit să se comporte psihologul?
Care ar putea fi eventualele repercursiuni ale ascunderii rezultatelor reale?
Raspuns;
In locul clinicianului nu as fi ascuns rezultatele reale ale investigatiilor cu privire la intrunirea
criteriilor de schizofrenie.
Art. III.4. Psihologii vor promova acurateţea, obiectivitatea, onestitatea şi buna-credinţă în
activităţile lor profesionale. În aceste activităţi psihologii nu vor fura, înşela, şi nu se vor angaja în
fraudă, eludări.
Art. III.5. Psihologii vor evita orice imixtiuni care afectează calitatea actului profesional, fie că e
vorba de interese personale, politice, de afaceri sau de alt tip.
Aceste fapte vor avea repercursiuni asupra psihologului ,prin incalcarea normelor deontologice si
asupra d-lui MV, care nu este monitorizat de un serviciu psihiatric,fapt ce ar putea pune viata lui si a
celor apropiati in pericol.
 Titlul: Acordarea unui diagnostic fals
Autor: Moga Florina Ioana
Descrierea: A.D. este directorul unei clinici private, acesta a fost căsătorit cu A.M. care este
medic chirug în aceaşi clinică, iar realţia lor actuală este una tensionată. În urma examinării psihologice
anuale a personalului şi a directorului clinicii, realizate de psihologul clinician, fosta soţie a directorului
îi cere psihologului modificarea rezultatelor fostului soţ A.D., pentru ca acesta să nu mai poată
coordona activitatea clinicii, psihologul fiind pus în postura de a alege între o suma foarte mare de bani
şi sprijinul necondiţionat a acesteia sau pierderea locului de muncă şi a renumelui.
Cuvinte cheie: pierderea locului de muncă, mită, diagnostic fals

Tipul cazului: luarea deciziilor

Acordarea unui diagnostic fals.
A.D. este directorul unei clinici medicale private si a fost căsătorit cu A.M. care este medic chirurg în
aceaşi clinică, în momentul actual relaţia lor este una tensionată. La sfârşitul fiecarui an, atât directorul
cât şi personalul spitalului sunt examinaţi pshologic de către psihologul clinicii B.C. În urma
examinării psihologice, rezultatele obţinute au demonstrat faptul că întreg personalul clinicii împreună
cu directorul îşi pot desfăşura în continuare în mod normal activitatea, nefiind identificat nici un
diagnostic care să-i împiedece acest lucru. Domnul B.C. este psiholog într-o clinică privată. În
următoarea zi după examinarea pshologică, fosta soţie a directorului se prezintă la cabinetului
psihologului, pentru ai solicita modificarea rezultatelor obţinute de către fostul soţ. Aceasta cere ca
rezultatele acestuia să fie negative, astfel încît acesta să sufere de o tulburare psihică, pentru a nu mai
putea coordona activitatea clinicii. Psihologul îi spune doamnei A.M. că acest lucru este ilegal şi contra
normelor deontologice, explicându-i posibilele consecinţe ale acestui act. În ciuda celor încunoştiinţate,
fosta soţie a directorului îi spune psihologului că nu va afla nimeni şi îl pune pe psiholog sa aleagă între
o sumă foarte mare de bani şi sprijinul necondiţionat în continuare sau pierderea locului de muncă şi a
renumelui. Psihologul este pus în faţa luării deciziei de a modifica rezultatele obţinute în urama
învestigaţiilor, lucru ce ar însemna falsificarea acestora şi pierderea locului de muncă.
Întrebare: Ce aţi face voi dacă aţi fi în locul psihologului clinicii?
Care ar fi eventualele urmări ale acordări unui diagnostic fals?
Ce standar din codul deontologic a fost încălcat?
Raspuns;
In locul psihologului as anunta organele competente ce tin de darea de mita.
Acordatea unui diagnostic fals ar fi o incalcare a normelor deontologice si ar duce la producerea
unei ilegalitati.
Art. III.4. Psihologii vor promova acurateţea, obiectivitatea, onestitatea şi buna-credinţă în
activităţile lor profesionale. În aceste activităţi psihologii nu vor fura, înşela, şi nu se vor angaja în
fraudă, eludări,
Art. III.5. Psihologii vor evita orice imixtiuni care afectează calitatea actului profesional, fie că e
vorba de interese personale, politice, de afaceri sau de alt tip.
Art. II.9. Psihologii vor respecta legile şi reglemantările societăţii, comunităţii în care activează.

Titlu: Vinovat prin neglijenţă

Autor: Pop Cristina Nadina
 Descriere: O fostă clientă a psihologului V. îi cere acestuia toate documentele pe care acesta le
are din timpul şedinţelor de terapie, deoarece îşi schimbare reşedinţa şi astfel terapeutul. Psihologul V.
o anunţă că ar putea dura o perioadă deoarece a avut loc o spargere în cabinetul su. După mai multe
luni psihologul recunoaşte că documentele au fost furate în urma pargerii, iar clienta decide să facă o
plângere Colegiului Psihologilor
Cuvinte cheie: confidenţialitate, însemnări terapie, securizat
Tipul cazului: protejarea informaţiilor
Vinovat prin neglijenţă
La un an de la terminarea şedinţelor de terapie cu psihologul V., o clientă i-a scris acestuia o scrisoare
prin care îl ruga să-i trimită toate materialele cu privire la şedinţele de terapie noul ei terapeut, deoarece
clienta îşi schimbase reşedinţa. Psihologul i-a răspuns, informând-o că ar putea dura câteva zile până va
reuşi să le trimită, deoarece a avut loc o intrare prin efracţie în cabinetul său, şi toate documentele îi
sunt în dezordine. După două luni, clienta încă nu primise nici un document şi decide să îi mai scrie
încă odată psihologului pentru a-i aminti, însă acesta nu răspunde nici de această dată. După două
săptămâni clienta îl contactează telefonic, iar psihologul V. se scuză pentru întârziere şi îi explică
motivul pentru care a amânat, şi anume, în timpl jafului au dispărut şi însemnările sale cu privire la
pacienţi, susţinând că motivul pentru care a ales să nu o anunţe de dispatiţia lor a fost că aştepta ca
documentele să fie găsite de poliţie între timp. După mai multe luni, în care materialele nu au fost
găsite, clienta a decis să depună o plângere Colegiului Psihologilor, la îndemnul noului terapeut.
Psihologul V. recunoaşte în faţa Comisiei că într-adevăr, documentele nu au fost închise, securizate,
deoarece locuiesc într-un oraş mic unde nici casele nu sunt securizate, rareori existând spargeri.
Întrebări: 1. Este psihologul V. responsabil pentru dispariţia materialelor, dacă acesteau au dispărut
în urma unei intrări prin efracţie?
2. A greşit nespunându-i clientei adevăratul motiv încă de la început sau a fost
îndreptăţit, crezând că mterialele vor fi recuperate între timp?
Raspuns;
Art. VIII.2. Psihologii vor colecta numai acele date care sunt relevante pentru serviciul oferit şi vor
lua toate măsurile pentru a proteja aceste informaţii. Originalul şi eventualele copii ale acestor
informaţii pot fi păstrate numai cu acordul clienţilor.

Art. VIII.3. Psihologii se vor asigura că înregistrările asupra cărora au control rămân identificabile
numai atât timp cât sunt necesare pentru scopul pentru care au fost realizate şi prezintă ca anonimă ori
distruge orice înregistrare aflată sub controlul lor şi care nu mai e nevoie să fie identificabilă personal.
Art. III.4. Psihologii vor promova acurateţea, obiectivitatea, onestitatea şi buna-credinţă în
activităţile lor profesionale. În aceste activităţi psihologii nu vor fura, înşela, şi nu se vor angaja
în fraudă, eludări, subterfugii sau denaturări intenţionate ale faptelor.

Titlu: 3 în 1
Autor: Chichineșdi Teodora
Rezumat; O adolescentă de 17 ani cu simptome depresive participă la 4 ședințe de
psihoterapie desfășurate de un psiholog despre care știa că este doctor în domeniu, iar prețul
pentru fiecare ședință este mult mai ridicat decât în cazul altor specialiști. Între timp adolescenta
devine prietenă cu un verișor al psihologului, iar de la acesta află care sunt adevăratele
competențe ale psihoterapeutului. Părinții fetei își cer banii înapoi și renunță la serviciile de
terapie.
Cuvinte-cheie: depresie, psihoterapie, competență, relații multiple, concurență neloială
Tipul cazului: ilustrativ
 Părinții unei adolescente de 17 ani (C.L.), îngrijorați de simptomele depresive ale fiicei lor,
apelează la un psiholog, M.P., despre care au aflat că prestează servicii de psihoterapie. Deși
costul unei ședințe e mult mai ridicat decât al celorlalți psihologi din oraș (70 lei, față de 50 lei),
ei consideră că merită, dacă rezultatele vor fi pe măsură. După ce îl contactează pe M.P., merg
cu fiica lor la cabinetul privat al acestuia. Numele psihologului, afișat pe ușa de la intrare, era
însoțit de abrevierea Dr., ceea ce le-a dat părinților un motiv în plus să fie încrezători în
rezultatele terapiei. După 2 săptămâni în careședințele au decurs foarte bine, adolescenta C.L. îl
cunoaște la o petrecere pe un verișor al psihologului, D.N., iar în decurs de doar o săptămână,
acesta îi cere prietenia. Psihologul află de relația dintre pacientă și verișorul său, însă continuă
terapia, considerând că rezultatele acesteia nu vor fi afectate. La o lună de la începerea
ședințelor, C.L. îl aude pe D.N. spunând că psihologul M.P. este plecat în alt oraș pentru a
împrumuta niște cărți pentru lucrarea sa de doctorat. Își dă seama că psihologul și-a prezentat în
mod eronat competența (nu era încă doctor în psihologie, ci doctorand) și le spune părinților
acest lucru. Ei îi cer lui M.P. înapoi cei 100 de lei aferenți ședințelor desfășurate și își exprimă
intenția de a sista psihoterapia.
Întrebare.
Care sunt cele 3 abateri de la reglemetările codului etic al psihologilor, prezente în cazul
descris?
Întrebări suplimentare.
A fost justificată cererea părinților pacientei, de a li se returna banii pentru ședințele de
terapie?
Considerați că psihologul avea obligația de a-i dezvălui pacientei (și părinților acesteia) și
celelalte reglementări ale codului etic pe care le încălcase? De ce?
În condițiile în care pacienta fusese înainte foarte mulțumită de rezultatele ședințelor, i-ați
recomanda să continue cu același psiholog (după ce banii ar fi fost returnați)?
Dacă ați fi psiholog și ați afla despre conduita non-etică a colegului dumneavoastră, ce ați
face?

Raspuns;
1.Abaterile prezentate in cazul acesta tin de competenta, relatii multiple si concurenta neloiala.
2.Da.
Art. VII.7. Psihologii nu vor practica concurenţa neloială. Sunt interzise şi se consideră
concurenţă neloială furnizarea de date false privind competenţa şi/sau atestarea profesională în scopul
de a-l induce în eroare pe beneficiar.
Art. IX.5. Onorariul fixat va depinde de calitatea serviciului oferit şi competenţele profesionale
ale psihologului, însă psihologii vor avea grijă să nu ceară un onorariu disproporţionat faţă de valoarea
serviciului oferit. Psihologii nu vor exploata beneficiarii serviciilor lor şi vor explicita, dacă e cazul,
valoarea onorariului stabilit.

3.Art. III.1 Psihologii vor prezenta într-o manieră onestă domeniile de specialitate în care sunt
atestaţi, competenţele, afilierile şi experienţa profesională, nefiind acceptate nici un fel distorsiuni,
omisiuni sau false prezentări în acest sens.

Art. III.7. Psihologii vor evita relaţiile multiple (cu clienţii, subiecţii, angajaţi, cei supervizaţi,
studenţi sau persoane aflate în formare) şi alte situaţii care pot prezenta un conflict de interese sau care
pot reduce capacitatea lor de a fi obiectivi şi imparţiali. Art. V.4. Psihologii vor evita pe cât posibil
relaţiile multiple, adică relaţiile în care psihologii îndeplinesc simultan mai multe roluri într-un context
profesional.
 4.Nu ,deoarece relatia dintre psiholog client a fost prejudiciata de omisiunile psihologului si
acestea ar duce la neincredere in el si implicit in actul terapeutic.
5.Art. VII.5. În cazul în care psihologii constată că există abateri ale unui coleg de la normele
prezentului Cod, vor manifesta preocupare faţă de violarea de către acesta a standardelor sau
principiilor etice, vor atrage atenţia acelui coleg asupra conduitei neadecvate cu maximă discreţie şi
colegialitate, şi se vor adresa Comisiei de Deontologie şi Disciplină a Colegiului Psihologilor din
România doar în cazul în care comportamentul non-etic persistă.

Terapie si consiliere
Autor:Caraba Emanuela Mihaela
Rezumat:O pacienta vine in terapie diagnosticata cu tulburare distimica, in urma terapiei isi revine,
incheie procesul terapeutic, iar la 3 luni dupa aceia incepe o relatie amoroasa cu fostul terapeut care a
consiliat-o pe aceasta perioada, cand era diagnosticata cu tulburare distimica.
Cuvinte cheie:terapie ,fostaclienta, relatie amoroasa
Tipul cazului:Relatie sexuala cu fosti clienti
Terapie si consiliere
Psihologul J.D. in varsta de 38 de ani , cu experienta in profesia de psiholog de 12 ani, primeste in
terapie o tanara, pe nume M.D., in varsta de 25 de ani care este diagnosticata cu o distimie de
aproximativ 2 ani , care a debutat in urma despartirii dureroase de fostul logodnic, care a inselat-o.
M.D, de atunci nu a mai avut curaj sa intre in nici o relatie amoroasa de teama de a nu fi dezamagita.
Cand pacienta M.D isi revine,de comun acord cu psihologul incheie procesul terapeutic, iar acesta ii
spune in cazul in care va avea o alta problema sa revina in terapie. Dupa 3 luni, in preajma Craciunului,
psihologul si fosta pacienta se intalnesc intamplator intr-un magazin, la cumparaturi, incantati ca se
revad se hotarasc sa mearga la un ceai ca sa mai povesteasca ce a mai facut si cum s-a mai simtit de la
incheierea terapiei. Acestia povestesc si se distreaza foarte bine impreuna, in consecinta decid sa se mai
intalneasca la o cafea etc. Dupa aproximativ 4 intalniri in decurs de 2 saptamani ,fiind atrasi unul de
altul acestia se angajeaza intr-o relatie amoroasa, petrecand Craciunul impreuna cu familia lui,si
facandu-si planuri de viitor impreuna.
INTREBARI: 1.Ce principiu de etica si deontologie incalca acest studiu?
2.Ce ati face in locul psihologului?

Raspuns;
Art. XII.9. Psihologii nu se vor angaja sub nici o formă în relaţii de intimitate sexuală cu foştii clienţi
pentru o perioadă de cel puţin 2 ani de la încheierea terapiei. Aceasta nu înseamnă că după această
perioadă aceştia pot să întreţină relaţii de intimitate cu foştii clienţi, excepţie făcând doar circumstanţele
în care aceştia pot face dovada că nu a existat nici o formă de exploatare în timpul sau în cei 2 ani de
după terminarea terapiei.
In locul psihologului as intrerupe relatia , care ar pute fi o forma de dependenta,