UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI BRAŞOV

PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT

PSIHOLOGIE CLINICA SI INTERVENTIE PSIHOLOGICA

PORTOFOLIU ETICA SI INTEGRITATE ACADEMICA

TITULAR DISCIPLINA:
Lector univ. dr. Carmen Mihaela Olteanu

Masterand an I:

Alexandra Elena Lungu

Brașov 2019
 CUPRINS

I. Studiu de caz 1 pag.3

II. Studiu de caz 2 pag.5
III. Bibliografie pag.7

2
 I.STUDIU DE CAZ 1
Justificare pentru o cauză nobilă

Rezumat:Eliberarea avizului psihologic favorabil pentru permisul de conducere, la solicitarea

unei cunostinte.
Cuvinte- cheie:mita, fals, integritate profesională, confidentialitate, aviz psihologic
Tipul cazului:Evaluare corespunzătoare
Descrierea cazului: Psihologul X este atestat în Psihologia Transporturilor, și eliberează avize
psihologice pentru obținerea permiselor auto. Ana R. este o cunostintă si într-o zi îi aduce un
client, Cornel P. fără a-i da mai multe detalii. Psihologul X evaluează clientul din punct de
vedere al calităților perceptive și ale atenției (precizie, eficiență, concentrare, mobilitate,
distributivitate), memoria imediată, nivelul abilităților psiho-motorii (timp de reacție, vigilentă,
coordonare senzorio-motorie, autocontrol, capacitate de învățare motorie, rezistența la factori
perturbatori, nivel global de performanță), atitudinea față de risc, echilibrul emoțional și nivelul
de rezistență la stres si constată că nu poate să elibereze aviz psihologic favorabil. Psihologul
X ia legătura cu Ana R. si îi expune constatările. Ana R îi explică faptul că Cornel P este
însoțitorul unei persoane cu handicap locomotor și are neapărată nevoie de permis auto. Cornel
P este dispus să plătească orice sumă pentru acesta iar, pe de altă parte, Ana R îl cunoaște si pe
psihologul Y care, pentru suma de 500 ron, este dispus să îi elibereze avizul psihologic
favorabil, pentru că face frecvent acest lucru. Psihologul X acceptă gândindu-se că, dacă nu
acceptă, altcineva o va face și este doar pentru a-l ajuta pe Cornel P în demersurile de a fi
însotitor pentru fratele său.

Întrebări:
1. Ce încălcări ale Codului Etic şi Deontologic regăsiţi în acest studiu de caz?
2. Ce sanctiuni riscă psihologul X
3. Dacă ați fi fost în locul psihologului X cum ați fi procedat?
Răspuns:
1.Psihologul X a încălcat principii de integritate profesională, standard de confidențialitate și
standard de conduită colegială.
III. INTEGRITATE PROFESIONALĂ
Art. III.4. Psihologii vor promova acurateţea, obiectivitatea, onestitatea şi buna-credinţă în
activităţile lor profesionale. În aceste activităţi psihologii nu vor fura, înşela, şi nu se vor angaja
în fraudă, eludări, subterfugii sau denaturări intenţionate ale faptelor.

Art. III.5. Psihologii vor evita orice imixtiuni care afectează calitatea actului profesional, fie că
e vorba de interese personale, politice, de afaceri sau de alt tip.

3
VI. STANDARDE DE CONFIDENŢIALITATE

Art. VI.2. Psihologii vor proteja confidenţialitatea tuturor informaţiilor adunate în

timpul activităţilor lor profesionale şi se vor abţine de la dezvăluirea informaţiilor pe care le
deţin despre colegi, clienţii colegilor, studenţi şi membrii organizaţiilor, excepţie făcând
situaţiile: pentru protecţia sănătăţii publice, pentru prevenirea unui pericol iminent, pentru
prevenirea săvârşirii unei fapte penale sau pentru împiedicarea producerii rezultatului
unei asemenea fapte ori pentru înlăturarea urmărilor prejudiciabile ale unei asemenea fapte.
Divulgarea de către psihologi a unor date care le-au fost încredinţate sau de care au luat
cunoştinţă în virtutea profesiei, dacă aceasta este de natură a încălca clauza de confidenţialitate,
este interzisă.

VII. STANDARDE DE CONDUITĂ COLEGIALĂ

Art. VII.5. În cazul în care psihologii constată că există abateri ale unui coleg de la normele
prezentului Cod, vor manifesta preocupare faţă de violarea de către acesta a standardelor sau
principiilor etice, vor atrage atenţia acelui coleg asupra conduitei neadecvate cu maximă
discreţie şi colegialitate, şi se vor adresa Comisiei de Deontologie şi Disciplină a Colegiului
Psihologilor din România doar în cazul în care comportamentul non-etic persistă.

2.SECŢIUNEA 1 Abateri privind competenţa, specializarea şi integritatea profesională

ART.2 (2) Constituie abatere disciplinară fapta psihologului care facilitează beneficiarului
serviciilor psihologice obţinerea unui aviz/raport psihologic favorabil prin nerealizarea unei
evaluări corespunzătoare sau prin modificarea şi ajustarea rezultatelor evaluării psihologice. În
cazul în care a fost demarată procedura răspunderii penale, procedura răspunderii disciplinare
se suspendă până la pronunţarea unei hotărâri definitive şi irevocabile sau până la scoaterea de
sub urmărire penală a psihologului în cauză.
(5) Constituie abatere disciplinară fapta psihologului care în vederea obţinerii unor foloase
materiale, direct sau indirect, ori pentru obţinerea unor favoruri de orice natură, pentru acesta
sau pentru o altă persoană, facilitează beneficiarilor serviciilor psihologice obţinerea unui aviz
psihologic, a unui raport psihologic sau a unei opinii profesionale favorabile, contrar
rezultatelor reale obţinute. În cazul în care a fost demarată procedura răspunderii penale,
procedura răspunderii disciplinare se suspendă până la pronunţarea unei hotărâri definitive şi
irevocabile sau până la scoaterea de sub urmărire penală a psihologului în cauză.
3.Daca aș fi fost în locul psihologului X, aș fi refuzat să emit aviz psihologic favorabil și nu aș
fi dezvaluit cunostinței Ana R, detalii despre constatările evaluării. Pe de altă parte, în ceea ce
privește psihologul Y, i-aș fi atras atenția asupra conduitei neadecvate.
Autor: Alexandra Elena Lungu
4
 II.STUDIU DE CAZ 2
Interesul personal primează

Rezumat:Un client solicita servicii terapeutice de la un psiholog care este implicat afectiv în
relația cu clientul. Psihologul accepta începerea terapiei, ascunzând sentimentele, în loc să
admită conflictul de interese și să îndrume clientul spre un alt specialist. După încheierea
terapiei încep o relație sentimentală.

Cuvinte- cheie: relatie sentimentală, abuz, etic

Tipul cazului: relație sentimentală cu foști clienți
Descrierea cazului: În urmă cu un an, psihologul Mirela C, necăsătorită, a cunoscut într-o
stațiune un cuplu care locuia în același hotel cu ea. Se întâlneau frecvent la restaurant, luau
masa împreună și așa a aflat că Mihai si Laura sunt într-o relație de lungă durată și intenționează
să se căsătorească în curând. Întâmplător veneau din aceeași localitate și și-au propus să țină
legătura când se vor întoarce. Psihologul Mirela C s-a simțit atrasă de Mihai, dar nu a lăsat să
se vadă acest lucru. A trecut un an si Mirela C a primit un telefon de la Mihai care a solicitat o
întrevedere, știa că prestează servicii de psihoterapie și el avea simptome depresive care au
apărut după despărțirea dureroasă de Laura, care l-a înșelat. Cu toate că știa că se simte atrasă
de Mihai, Mirela C acceptă întrevederea și începe procesul de terapie. Mihai își revine și de
comun acord cu psihologul incheie procesul terapeutic, dar îi mărturisește Mirelei că are
sentimente de dragoste pentru ea și aceștia încep o relație amoroasă.

Întrebări:
1. Ce încălcări ale Codului Etic şi Deontologic regăsiţi în acest studiu de caz?
2. Dacă ați fi fost în locul psihologului Mirela C. cum ați fi procedat în această situație?

Răspuns:
1. Art. III.4. Psihologii vor promova acurateţea, obiectivitatea, onestitatea şi buna-
credinţă în activităţile lor profesionale. În aceste activităţi psihologii nu vor fura, înşela, şi nu
se vor angaja în fraudă, eludări, subterfugii sau denaturări intenţionate ale faptelor.

Art. III.7. Psihologii vor evita relaţiile multiple (cu clienţii, subiecţii, angajaţi, cei supervizaţi,
studenţi sau persoane aflate în formare) şi alte situaţii care pot prezenta un conflict de interese
sau care pot reduce capacitatea lor de a fi obiectivi şi imparţiali.

Art. III.5. Psihologii vor evita orice imixtiuni care afectează calitatea actului profesional, fie că
e vorba de interese personale, politice, de afaceri sau de alt tip.
5
Art. V.8. Psihologii se vor abţine de la intrarea într-un rol profesional atunci când din motive
de ordin personal, ştiinţific, legal, profesional, financiar: (1) poate fi afectată obiectivitatea,
competenţa sau eficienţa activităţii lor profesionale (2) atunci cand faţă de clienţi/subiecţi există
riscul exploatării sau producerii unor daune.

Art. VII.4. Atunci când există o intenţie justificată de încetare a serviciului psihologic oferit
clientului şi de îndrumare a acestuia spre un alt coleg de profesie, psihologii vor menţine un
contact suportiv şi responsabil faţă de clienţi până când acel coleg îşi asumă continuarea
serviciului în cauză.

2.Psihologul Mirela C. trebuia să admită de la început că există un conflict de interese și nu

poate da curs solicitarii clientului. De asemenea trebuia să îl îndrume către un alt specialist
pentru a beneficia de terapie. Presupunând că a reușit să își păstreze obiectivitatea în acordarea
asistenței pe parcursul terapiei, iar terapia a avut succes, este interzisă implicarea într-o relatie
cu un fost pacient.

Autor:Alexandra Elena Lungu

6
 III.Bibliografie:

1.COPSI (2013). Codul deontologic al profesiei de psiholog. Colegiul Psihologilor din Romania
http://www.copsi.ro
2. APA (2010). Ethical principles of psychologists and code of conduct . American Psychological
Association
http://www.apa.org/ethics/code/index.aspx
3. APA. (1993). Guidelines for providers of psychological services to ethnic, linguistic, and culturally
diverse
populations. American Psychologist, 48, 45-48.
http://www.apa.org/pi/oema/resources/policy/provider-guidelines.aspx
4.LAZAR,C. (2010). Etică si deontologie. Exigențe etice si deontologiceale profesiei de
psiholog/pedagog. Sibiu: Editura Psihomedia.