STUDIU DE CAZ

Nikolas Cruz – 19 ani –

Masacrul de la liceul Marjory Stoneman Douglas

INTRODUCERE

Pe 14 februarie 2018, la liceul "Marjory Stoneman Douglas" din Parkland, Florida, Nikolas Cruz a ucis
șaptesprezece oameni și a rănit încă șaptesprezece într-un masacru cu armă semiautomată. Copil
adoptat la naștere. Ambii părinți au murit înaintea atacului, cu istoric de labilitate emoțională, probleme
de comportament și agresivitate.

DESCRIEREA CAZULUI

În după-amiaza zilei de 14 februarie 2018, a avut loc unul dintre cele mai grave masacre
într-o instituție de învățământ din lume, la liceul "Marjory Stoneman Douglas" din Parkland,
Florida, în zona metropolitană Miami. Atacatorul a sosit la școală cu un Uber la ora 14:19. Purta
un rucsac negru și un sac lung. La 14:21 personalul și studenții au declarat că au auzit focuri de
armă și au activat alarma "cod roșu".
Șaptesprezece oameni au fost uciși și alți șaptesprezece au fost răniți. Criminalul, Nikolas
Cruz a fost indentificat de martori și arestat la puțin timp după aceea. Identificarea martorilor
este susținută și de camerele de supraveghere din școală care l-au înregistrat pe Cruz drept
făptuitor al masacrului.
Cruz, purta o mască de gaz și avea grenade de fum, o pușcă Smith & Wesson M&P15
(tip AR-15) și mai multe încărcătoare. A activat alarma de incendiu și a început să tragă în
studenți și personal. După șase minute a aruncat arma și a părăsit locul, amestecându-se printre
studenții care fugeau. A mers la Walmartul din apropiere, și-a cumpărat un suc, apoi a mers la
McDonald's și a rămas acolo până la 15:01 când a plecat pe jos. A fost arestat fără incidente pe
Wyndham Lakes Drive lângă Coconut Creek, în apropiere de Coral Springs, la aproximativ
15:40. Atacatorul mărturisit după arestare și a fost acuzat de 17 crime cu premeditare și 17
tentative de omucidere.
 Date despre criminal:
Nikolas Jacob Cruz s-a născut pe 24 septembrie 1998 (19 ani) în Margate, Florida, Statele
Unite și a fost adoptat la naștere. Tatăl adoptiv, Roger Cruz a murit din cauza unui un atac de
cord în timpul copilăriei lui Cruz. Mama adoptivă, Lynda Cruz a murit la vârsta de 68 de ani pe
data de 1 noiembrie 2017, din cauza gripei și a pneumoniei. Are un frate cu 2 ani mai mic, născut
de aceeași mamă și adoptat la naștere de cei doi părinți adoptivi, Zachary Cruz.
Are 1,70 m înălțime și 54 kg. De la moartea mamei, în toamna lui 2017 Nikolas Cruz a
locuit cu rude și prieteni. Cruz a fost membru premiat al grupului Junior Reserve Officers'
Training Corps (JROTC) cu performanțe academice remarcabile. El a fost, de asemenea,
membru al echipei de tir cu pușca al școlii.
A urmat cursurile liceului "Marjory Stoneman Douglas" unde a avut loc atacul și de unde
fusese exmatriculat. Colegii de clasă au declarat că Nikolas Cruz:
- avea deseori probleme de gestionare a furiei și istoric de amenințări cu arme și
violență, inclusiv masacru în școală,
- era "foarte stresat tot timpul, vorbea foarte mult despre arme și încerca să-și ascundă
fața",
- era un singuratic cu puțini prieteni,
- a povestit cum a fost dat afară din două școli private, a fost reținut de poliție de două
ori, a vrut să se alăture armatei și s-a simțit mereu persecutat de cei din jur.
În 2014, fusese transferat la o școală pentru copiii cu probleme emoționale sau de
învățare de unde s-a întors la liceul "Marjory Stoneman Douglas" în 2016.
A fost investigat în septembrie 2016 pentru postările de pe Snapchat în care și-a făcut
tăieturi pe brațe și a spus că intenționează să cumpere o armă. Anchetatorii au raportat
simptome de depresie, autism și tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție darm au
concluzionat că "riscul de a se răni pe sine sau pe alții era scăzut".
A beneficiat de tratament psihologic în această perioadă, dar în ultimul an îl întrerupsese.
Fostul său profesor de matematică a spus că anterior atacului un e-mail de la
administrația școlii a circulat printre profesori în care erau avertizați că Nikolas Cruz a făcut
amenințări împotriva colegilor, ceea ce a condus la interzicerea accesului acestuia în campus cu
rucsac.
 Sheriful din Broward County, Scott Israel a descris profilurile și conturile online ale lui
Cruz drept "foarte, foarte deranjante". Ele conțineau numeroase poze și postări cu o varietate de
arme, inclusiv cuțite, puști și pistoale. Videoclipurile postate de el pe YouTube au inclus
amenințări violente, iar în 24 septembrie 2017 a lăsat un comentariu la videoclipul unui alt
utilizator, afirmând că: "voi deveni un ucigaș care va face masacru într-o școală", ceea ce a
determinat utilizatorul să îl raporteze Biroului Federal de Investigații (FBI). Potrivit agentului
FBI, Robert Lasky, FBI nu a reușit să identifice cert persoana care a postat comentariul.
Poliția a raportat că Nikolas Cruz are viziuni rasiste și extreminste vizibile în postările din
conturile de social media suspectate a fi deținute de el și care vorbesc despre uciderea
mexicanilor, negrilor și homosexualilor, în care declară că ura lui pentru oamenii negri este "pur
și simplu pentru că erau negri" și că femeile albe în relații inter-rasiale sunt trădători. El a
declarat, de asemenea, opinii antisemite, chiar și față de propria mamă.
Ca urmare a acestor date, Sheriff-ul Scott Israel a cerut deputaților să modifice legea privind
sănătatea mintală din Florida pentru a permite poliției să rețină și să spitalizeze persoanele care
postează pe social media, amenințiro de orice fel, nu doar amenințări clare.

ISTORIC DE AGRESIVITATE, EGOCENTRISM, INDIFERENȚĂ AFECTIVĂ ȘI LABILITATE

PSIHICĂ ȘI TEORII ALE CRIMINALITĂȚII

1. Conform teoriei personalităţii criminale a criminologului francez Jean Pinatel,

actele criminalele pot fi explicate cu ajutorul conceptului de personalitate criminală. Pinatel
respinge teza existenţei unor diferenţe de natură umană între infractori şi noninfractori,
acceptând, mai degrabă, o diferenţă de grad, unde gradul este nivelul de la care impulsurile
endogene şi excitaţiile exogene îl determină pe individ să comită fapta antisocială.
Astfel, personalitatea criminală este alcătuită dintr-un nucleu central, care include un şir
de trăsături de bază, pe care le regăsim și în cazul criminalului analizat în lucrarea de față:
1) egocentrismul, după care criminalul se dovedeşte extrem de individualist şi de egoist;
Nikolas Cruz se dovedește din declarațiile făcute în diferite postări pe social media
grandoman și extremist. Părerile emise sunt rasiste, discriminatoare, violente și
concentrate pe ura pe care el o simte față de diferite categorii sociale sau persoane
cunoscute.
2) labilitatea, după care criminalul are o construcţie psihică şi morală slabă, firavă,
 schimbătoare;
Caracteristica labilității este suținută de declarațiile colegilor care îl descriu pe Nikolas
Cruz ca având dificultăți în gestionarea furiei și răbufniri dese în școală care s-au și soldat
cu excluderea sa din colectiv.
3) indiferenţa afectivă, după care criminalul este rece, lipsit de milă, de simpatie faţă de
semenul său;
Nikolas Cruz arată indiferență afectivă prin declarațiile antisemite față de propria mamă
făcute public în postări pe social media. Precum și din declarațiile rasiste și homofobe.
4) agresivitatea, tendinţa spre violenţă şi duritate etc.
În sfărșit, tot istoricul acestui criminal este urmărit de exprimarea agresivității atât fizic
(bătăi cu colegii de școală) cât și agresivitate verbală și demonstrativă extremă atât în
mediul online cât și în contextele sociale (postări, declarații colegi)
Fiecare dintre aceste trăsături, luate izolat, nu sunt specifice criminalilor şi toate sunt
regăsite și la persoanele funcționale social. Totuși, intensitatea exprimării lor și reuniunea
conferă personalităţii crimunalului analizat, vocaţia crimei.
2. Altă abordare teoretică pe care am considerat-o demnă de menționat în cazul lui
Nikolas Cruz este teoria lui Abrahamsen, conform căreia condiţiile familiale sunt cele mai
importante în generarea criminalităţii. Copil adoptat la naștere, tatăl adoptiv a murit în
prezența copilului când acesta avea vârsta de 5 ani, această moarte prematură în perioada de
dezvoltare și formare a personalității copilului poate să fi avut efect favorizant asupra dezvoltării
ulterioare.
De-a lungul copilăriei a fost un copil micuț și slăbuț, diagnosticat cu mai multe probleme
atât comportamentale cât și dificultăți de învățare și conform declarațiilor familiei și cunoscuților
a fost agresat și ridiculizat de colegi deseori.
Abrahamsen tratează criminalitatea ca pe un fenomen psihologic, generat doar de cauze
psihologice, care oferă individului vocaţia crimei, transformându-l într-un delincvent potenţial.
El spune că, pentru ca un delincvent potenţial să devină într-adevăr delincvent sunt necesare încă
două condiţii: o situaţie corespunzătoare în mediul înconjurător, adică o situaţie „de moment”
favorizantă (vezi moartea mamei, care a avut un impact destabilizator, mai ales că declarațiile
celui mai bun prieten din copilărie al lui Nikolas, suțin o legătură extrem de puternică între cei
doi: "Era băiatul preferat al mamei") şi slăbirea rezistenţei şi a controlului din partea „supra-
eului” (vezi labilitatea psihică transparentă în declarațiile tuturor cunoscuților și încetarea
tratamentului psihologic).
3. În al treilea rând am luat în considerare teoria lui lui Kinberg privind dezadaptarea.
Conform acestei teorii principalele modalități de dezadaptare sunt cele emoționale și sociale.
Persoana suferă de un dezacord emoţional, fiind supusă unei presiuni interioare nefaste asupra
proceselor intelectuale, favorizând tendinţa spre crimă. Acest dezechilibru împiedică persoana de
a mai examina calm şi critic lucrurile; Deși e o teorie de orientare bioantropologică, Kinberg
evidenţiază un şir de factori sociali, care favorizează comportamentul criminal: sărăcia,
alcoolismul şi stupefiantele, atmosfera socială, etc. Ca argumente potrivite explicării
comportamentului criminal aș menționa aici: problemele emoționale, de adaptare la mediul
școlar, deficitul de atenție, simptomele de autism și depresie constatate în raportul de anchetă
socială, declarațiile colegilor privind faptul că era singuratic, fără prieteni, declarațiile familiei și
cunoscuților privind bullyingul de la școală și dificultățile conjuncturale de acasă.
4. În sfârșit am luat în considerare teoria psihomorală a lui Etienne de Greef şi a lui
Noel Mailloux. Ei consideră că structurile afective ale individului sunt determinate de două
grupuri fundamentale de instincte: 1. de apărare şi 2. de simpatie. În cursul primilor ani de viaţă
aceste instincte se pot altera, determinând un sentiment de injustiţie, o stare de indiferenţă
afectivă. Astfel, autorul transpune în criminologie o schemă valabilă pentru evoluţia psihică a
criminalului, distingând trei faze:
- Individul normal, suferă o degradare progresivă a personalităţii, ca urmare a unor
experienţe eşuate. Viitorul infractor se dezgustă faţă de nedreptăţile cu care este
confruntat. Fiind convins de injusteţea mediului social în care trăieşte, experienţa sa în
viaţă suferind eşec, el nu mai găseşte nici o motivaţie pentru respectarea normelor
existente în societate. Autorul numeşte această fază “asentimentul temperat”. Anume în
timpul ei se naşte ideea de crimă. Tendinţa de a comite infracţiunea se instalează pe
terenul unui resentiment şi al unei accepţiuni.
În această fază aș încadra întregul istoric de viață a subiectului studiului de caz, Nikolas
Cruz, începând cu adopția, dificultățile de dezvoltare, moartea tatălui adoptiv, problemele
de adaptare la școală, povestirile despre bullying și lipsă de integrare socială, declarațiile
că este nedreptățit etc.
- Această fază este denumită de autor faza “asentimentului formulat”, individul acceptând
 comiterea crimei. Viitorul infractor îşi va căuta chiar tovarăşi, va alege mediul de acţiune,
fiind gata de a trece la crimă.
Aici se încadrează întreaga activitate de pe social media a criminalului, violențele și
declarațiile de la școală, declarațiile de pe Youtube, achiziționarea și prezentarea armelor
etc.
- Ultima fază – “criza” constă în căutarea ocaziei favorabile pentru trecerea la act. În
această fază individul trece printr-o stare psihică periculoasă, acceptând eliminarea
victimei. În consecinţă, individul care a parcurs aceste trei faze capătă un “Eu” care
consimte şi tolerează ideea crimei, prin aceasta deosebindu-se de un noninfractor. Primul
va trece mai uşor la comiterea crimei aflându-se într-o situaţie favorabilă.
Aici se încadrează pregătirea crimei și efectuarea ei, probabil favorizată de moartea
mamei și încetarea tratamentului psihologic (sau poate încetarea tratamentului psihologic
este datorată chiar luării deciziei de a comite crima).
În concluzie, Nikolas Jacob Cruz, prezintă o personalitate și caracteristici care confirmă
toate cele 4 abordări teoretice pe care le-am luat în considerare. Istoricul personal și activitatea sa
pe rețelele de social media, precum și semnalele de alarmă ridicate de cunoscuți sau persoane cu
care a intrat în contact online par să ne spună că rezultatul, respectiv crima era previzibilă și
putea fi preîntâmpinată.

BIBLIOGRAFIE

1. https://en.wikipedia.org/wiki/Stoneman_Douglas_High_School_shooting
2. Nistoreanu Gh., Păun C., Criminologie, Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A. –
Bucureşti,1995
3. Giurgiu N., Elemente de criminologie, Ed. Fundaţiei “Chemarea”, Iaşi, 1992
4. Stănoiu R.M., Introducere în criminologie, Ed. Academiei, Bucureşti, 1989