Ivan Miruna

Jalbă Costin-Alexandru
Grupa 214, seria III

Criminali în serie: omul din spatele monstrului

INTRODUCERE
Criminalul în serie este în mod tradițional definit ca o persoană ce are o motivație
psihologică particulară pentru a ucide. De obicei, crimele sunt realizate într-o manieră unică,
iar criminalul în serie poate lăsa în urmă o semnătură. Uneori criminalii în serie au fost
comparați cu ucigașii în masă; cu toate acestea, criminalii în serie nu urmăresc acest format în
care nu există pauze între crime.
Conform doctrinei, există patru categorii principale de criminali în serie; astfel, se
poate menționa tipul vizionar (visionary type) - acea varietate de ucigaș care se declară ghidat
de voci sau viziuni în comiterea omorurilor.
Un alt tip este reprezentat de ucigașul în serie misionar (mission serial killer) - acel tip
de criminal care consideră că misiunea vieții sale este să ucidă anumite tipuri de persoane, să
lupte împotriva acestor categorii.
De asemenea, se remarcă existența tipului hedonistic (hedonistic serial killer), acesta
regăsindu-se în cazul majorității criminalilor în serie. Criminalul hedonistic realizează
crimele în mod conștient, căutând plăcerea și satisfacția dată de acestea.
Un ultim tip este reprezentat de criminalul “putere/control” (power/control serial
killer) - cel care caută să aibă controlul complet asupra victimelor sale.

ANALIZA CRIMINALULUI TIPIC

Analizând diferitele tipuri de criminali în serie și trăsăturile acestora, se pot observa
anumite asemănări în modul lor de operare, în alegerea victimelor sau în profilul psihologic
al acestora. Toate aceste date construiesc imaginea criminalului în serie tipic, însă aceasta va
rămâne întotdeauna la nivel pur estimativ.
Pentru început, se cunoaște faptul că aproximativ 0,0006% din populația lumii este
reprezentată de ucigași în serie. Deși nu pare un număr foarte mare, este vorba despre
aproximativ 4,6 milioane.
În ceea ce privește sexul acestora se observă o pondere importantă în cazul bărbaților,
cu un procent de 92,3. Cu toate acestea există și femei criminali în serie, deși mai puțin de
10%. Media vârstei în cazul bărbaților referitoare la comiterea primei crime este de 27,5 ani,
iar în cazul femeilor, de 31 de ani.
Există diferențe între psihopatologia femeilor față de cea a bărbaților, acestea având
mai puțin tendința de a lăsa în urmă cadavre sau alte semne. Ele sunt ucigași silențioși, având
o “carieră” mult mai lungă.
S-au înregistrat, de asemenea, diferențe rasiale de-a lungul timpului între criminalii în
serie; astfel, luând în considerare toți criminalii în serie cunoscuți 52% sunt albi, iar 40% sunt
de culoare, însă dacă luăm în considerare doar ultimele trei decenii se observă o creștere a
numărului criminalilor de culoare la 60%.

1
Ivan Miruna
Jalbă Costin-Alexandru
Grupa 214, seria III

Unul dintre miturile legate de criminalii în serie este reprezentat de faptul că aceștia ar
avea o inteligență ieșită din comun, că ar fi adevărați genii. Nu este cazul însă, criminalul în
serie tipic având un IQ de 94,7 - un IQ între 90 și 100 este considerat un IQ mediu. Totuși
IQ-ul poate fi pus în legătură cu modul de operare al criminalului. Statisticile arată că un
criminal cu un IQ mediu tinde să stranguleze, să împuște sau să înjunghie victimele, în timp
ce instrumente precum otrava sau bomba relevă un IQ mai ridicat. Cel mai scăzut nivel al
IQ-ului este caracterizat de utilizarea unui obiect contondent.

PROFILUL PSIHOLOGIC
Una dintre cele mai vechi întrebări în disciplina criminologiei este dacă o persoană se
naște cu instinctul de a ucide sau dacă îl dobândește. Studiile arată că ființa umană are
capacitatea de a ucide în mod repetat ca parte a instinctului de supraviețuire. Probabil nu este
faptul că ucigașii în serie devin astfel, ci faptul că majoritatea dintre noi nu devine, printr-o
educație corectă și prin socializare. Ce rămâne în spatele acestor ființe private de aceste valori
este capacitatea de a ataca și de a ucide.
Mulți criminali în serie sunt supraviețuitorii unor traume din copilărie - abuz fizic sau
sexual, familii disfuncționale, părinți distanți sau absenți. Trauma este singura temă comună
regăsită în biografiile celor mai mulți criminali în serie.
Trecutul instabil îi determină să dezvolte idei greșite în legătură cu ceea ce este
normal ca o persoană să facă și duce la repetarea comportamentelor pe care le-au văzut și
trăit, devenind din ce în ce mai violenți, iar în final ajungând la a comite multiple crime. De
asemenea, aceeași cauză determină aceste persoane să nu poată să dezvolte un set de
caracteristici normale în legătură cu reacțiile pe care ar trebui să le aibă în anumite situații și
cum ar trebui să socializeze cu ceilalți. Acest lucru îi face să fie rezervați, și, cu toate că
încearcă să se comporte normal, aceștia cred că sunt superiori celorlalți și că nu sunt făcuți să
interacționeze cu oamenii normali deoarece și-ar coborî nivelul.
Pentru a observa în ce mod se reflectă copilăria în dezvoltarea psihologică, vor fi
analizate unele dintre punctele-cheie în parcursul vieții a patru dintre cei mai cunoscuți
criminali în serie.
Dependența de alcool a tatălui său și modul de viață extrem de religios impus de
mama sa au fost factorii decisivi în degradarea persoanei care putea fi Ed Gein. După moartea
tatălui său, acesta a crescut alături de fratele și mama sa într-o atmosferă dominată de predici
legate de păcatul dorinței carnale. Fratele său a murit într-un incendiu, iar Ed a rămas alături
de mama sa. Acesta a respectat întotdeauna dorințele mamei sale, rămânând devotat
predicilor acesteia - el nu a părăsit niciodată casa și nu a avut niciodată o relație cu o femeie.
Spiritul criminal a luat naștere în momentul în care mama sa a murit, Ed devenind din
ce în ce mai instabil psihic. Povestea sa și devotamentul pe care l-a arătat față de mama sa au
inspirat numeroase filme, printre care Psycho, The Silence of the Lambs și The Texas
Chainsaw Massacre.

2
Ivan Miruna
Jalbă Costin-Alexandru
Grupa 214, seria III

Cazul lui Aileen Wuornos prezintă, de asemenea, modul în care o copilărie încărcată
de abuzuri poate, ca mai târziu să ducă la crimă. Aceasta a experimentat o copilărie
tumultoasă, marcată de sinuciderea tatălui ei și abandonul mamei, fiind crescută de bunicii
săi, care aveau probleme cu alcoolul și erau extrem de violenți.
Aileen a fost abuzată sexual de bunicul și fratele său, rămânând însărcinată și fiind
obligată să-și dea copilul spre adopție. În adolescență aceasta a fost dată afară de bunicii săi,
trăindu-și viața pe străzi. Aceste abuzuri din copilărie au reprezentat motivul pentru care
aceasta va ucide cel puțin șase bărbați.
Traumele din copilărie pot lua multiple forme, nefiind întotdeauna vorba despre
abuzuri, un astfel de exemplu fiind Harold Shipman. Acesta a fost extrem de atașat de mama
sa care i-a creat impresia unei superiorități ce a afectat cele mai multe dintre relațiile sale,
lăsându-l un adolescent izolat și cu puțini prieteni. Shipman și-a văzut mama murind de
cancer, iar atunci a dezvoltat o obsesie privind efectele pe care le are asupra corpului
administrarea de morfină. După moartea mamei sale, acesta a fost determinat să ajungă
medic, însă nu după mult timp, pacienții pe care acesta îi trata au început sa decedeze în
condiții suspecte. A fost descoperit faptul că acesta folosea morfina pentru a-și ucide
victimele. El a declarat că motivul pentru care comitea crimele era satisfacția de a putea
controla viața și moartea victimelor sale.
În sprijinul răspunsului la întrebarea menționată anterior, referitoare la instinctul
criminal, poate fi menționat cazul lui Ted Bundy. Este știut faptul că de la vârsta de 3 ani
acesta dezvoltase o pasiune pentru cuțite, iar pe parcursul adolescenței obișnuia să se uite pe
geamurile vecinilor, neavând intenția de a fura.
În ceea ce privește copilăria sa, Ted Bundy a fost un copil nelegitim, care a fost
adoptat de bunicii săi și care a crescut cu impresia că mama sa este de fapt sora sa. Cu toate
acestea, el a avut parte de o copilărie normală, și-a luat diploma în psihologie și a fost admis
și la Drept. Pentru el, trauma s-a manifestat în urma unei relații eșuate din timpul studenției.
În urma acestui eșec, Bundy și-a creat un tipar după care își alegea victimele pentru a semăna
cu fosta sa iubită - studente cu părul lung și negru.
După ce a fost prins, Bundy a recunoscut comiterea a 36 de crime, deși se crede că
numărul acestora ar depăși 100. Una dintre mărturisirile marcante ale ucigașului a fost
reprezentată de - “Eu nu mă simt vinovat pentru nimic. Îmi pare rău de cei care se simt
vinovați”.
Dacă un trecut abuziv reprezintă un factor în dezvoltarea personalității criminale, se
pune problema conștientizării faptelor pe care le săvârșesc. Deși este adevărat că cei mai
mulți criminali în serie au suferit o traumă, aceștia aleg să acționeze pe baza instinctului
criminal. În timpul primului val de criminali în serie celebrii din anii ‘60-’70, unii avocați ai
apărării au încercat să argumenteze faptul că respectivii ucigași nu sunt vinovați deoarece nu
au discernământ, nedistingând ceea ce e bine de ceea ce e rău. Însă, adevărul este că aceștia
sunt foarte conștienți de ceea ce fac, tocmai de aceea ascund probele, pregătesc crima sau lasă
anumite semnături.

3
Ivan Miruna
Jalbă Costin-Alexandru
Grupa 214, seria III

De asemenea, mai poate fi pus în discuție comportamentul social al criminalilor în

serie. Se poate argumenta faptul că ucigașii în serie sunt sociopați, în principal din cauza
lipsei de empatie de care ar da dovadă. Însă, conform unui test psihiatric nu toți criminalii în
serie sunt sociopați sau cel puțin nu par a fi. Acest comportament antisocial este un alt
rezultat al traumelor din copilărie.
O dovadă a lipsei de empatie ar putea fi reprezentată de modul în care criminalul
acționează, iar în cazul criminalilor în serie se poate distinge între ​modus operandi și
semnătura acestora. În timp ce orice crimă are un modus operandi​ n​ u toate au o semnătură.
Modus operandi reprezintă modul în care criminalul acționează în realizarea crimei,
acesta putând suferi modificări în funcție de victimă sau de noile circumstanțe. Criminalii în
serie comit crime în zone pe care le cunosc foarte bine, de exemplu zona în care au crescut.
Totuși, în timp, odată ce își construiesc încrederea în sine aceștia își pot extinde zona de
activitate. De exemplu, crimele lui Ted Bundy au fost săvârșite pe cuprinsul mai multor state
americane.
În ceea ce privește semnătura, nu este universal valabil ca aceasta să existe; ea reflectă
o nevoie psihologică a criminalului, o fantezie pe care criminalul o are în legătură cu
victimele sale. Pentru ucigaș, aceasta poate fi echivalenta modului în care un artist își
semnează lucrarea. Lucrul esențial cu privire la semnătură, atunci când este prezentă, este
faptul că aceasta rămâne întotdeauna aceeași deoarece provine din fanteziile criminalului
începute cu mult înainte de a-și ucide prima victimă. De exemplu, faimosul criminal
neidentificat, Zodiac, lăsa la locul crimei o pentagramă și trimitea autorităților scrisori cu
puzzle-uri pe care trebuiau să le rezolve pentru a descoperi cadavrul.

CONCLUZII
În urma acestui studiu se poate concluziona faptul că în majoritatea cazurilor
persoanele care ajung să comită multiple crime sunt influențate de trăirile din copilărie,
caracterizate de abuzuri, de lipsa părinților ori de pierderea cuiva. Aceste traume duc la
dezvoltarea anormală a comportamentului, la imposibilitatea de a crea relații sociale normale
și într-un final la exprimarea tuturor acestor frustrări prin crimă. Cu toate că nicio poveste nu
poate fi spusă în același mod, fiecare dintre persoanele a căror viață a fost analizată pe
parcursul acestui studiu a avut într-un punct ceva comun cu o alta.
Deși motivele pentru care o persoană alege să ucidă și motivele care duc la
exprimarea acestui instinct au fost analizate îndelung, criminologii, filosofii, psihologii nu au
ajuns la un punct comun - putem spune că, cu cât săpăm mai adânc în mintea criminalului, cu
atât ne afundăm mai tare.

4
Ivan Miruna
Jalbă Costin-Alexandru
Grupa 214, seria III

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ

https://www.ultius.com/ultius-blog/entry/research-paper-on-serial-killers.html?fbclid=IwAR1
o-YMUGT6gnC8xylCyQ7vzJ3htCNuxqeYT4gjurutwJiuTLI6ZPN_Sflc

https://ivypanda.com/essays/the-psychology-of-serial-killers/?fbclid=IwAR3mVBxZl0jVKo
mLXIdwonnnN1SaOsgnJ3LQyK0afKVV1DnVkMO2X1ljDWs

https://www.businessinsider.com/a-surprising-look-at-the-average-serial-killer-2015-5?fbclid
=IwAR2mTovTYU8dlP_UGd3VneZc04IIfgmdFp3TguPwBKkKIzMF97nYgDDJ4Vk

https://www.theguardian.com/us-news/2018/aug/10/what-makes-a-serial-killer?fbclid=IwAR
1JQ-8fEhlZDERt0KcjUAx8eTs0vV-vzrvU2xXO9DFA_TaczaCGrszP_Do

https://www.psychologytoday.com/us/blog/shadow-boxing/201312/serial-killer-signatures?fb
clid=IwAR2FEzq2cj0DhKeybnNP-YExloeO7kpFwGAFxfXKff_QSv8vZ94wADLo5c4

https://www.biography.com/crime-figure/ted-bundy

https://www.biography.com/crime-figure/harold-shipman

https://www.biography.com/crime-figure/ed-gein

https://www.biography.com/crime-figure/aileen-wuornos