STUDIU DE CAZ

Problema:

Elevul x din clasa a X a, datorită problemelor specifice adolescenţei, suferă de o criză de

identitate, reflectată atât în tendinţa de abandon a şcolii, cât şi de părăsire a domiciliului.

Obiective:
 Determinarea cauzelor;
 Eliminarea cauzelor;
 Propunerea unui proiect educativ de intervenţie.

Etape

I. Abordarea cazului
A. Prezentarea cazului – situaţia actuală:
 Criză de identitate;
 Părăsirea căminului părintesc;
 Lipsa frecventă de la şcoală;
 Intrarea într-un grup de „amici” cu o integritate morală îndoielnică.

B. Procurarea şi sistematizarea informaţiilor.

1) Analiza activităţii şcolare:
 Scăderea randamentului şcolar;
 Lipsa frecventă de la ore;
 Dezinteres chiar şi pentru disciplinele agreate de aceasta.

2) Observaţii psihopedagogice:

 Gândirea este relativ logică, deductivă marcata de unele tendinte conform

CM.
 Memoria – reţine relativ uşor noţiunile dacă sunt explicate logic;
 Atenţia – posedă o capacitate medie de concentrare;
 Voinţa – evită să ia decizii majore, este nehotărât, uşor influenţabil de cei
din jur;
 Deprinderi verbale, senzoriale, motrice – sub nivelul vârstei;
 Afectivitate – prezintă dezechilibre afective majore, oscilează între
dispoziţii afective pozitive şi negative, la anumite intervale de timp;
 Caracter – pozitiv, destul de combativ:
 Este dezinteresat de şcoală datorită anturajului pe care îl are;
 Are atitudine oscilantă faţă de propria persoană şi de colegi, în
general sociabil, dar destul de agresiv verbal dacă îi sunt lezate
interesele.

1
  Echilibrul sistemului nervos – elevul prezintă o labilitate psihică destul de
accentuată, generată în principal de problemele care şi le creează chiar el,
pe fondul unor probleme familiale.
 Nu are încredere în forţele proprii;
 Nu are încredere în persoanele din jur, care încearcă să-i
dea sfaturi, să o protejeze;
 Pentru a-şi proteja propria persoană, recurge la minciuni
din cele mai ciudate.

3) Probleme medicale.
Conform CM

4) Relaţii sociale

 Grupul de prieteni – are aşa zişi prieteni, cărora le ascultă sfaturile care nu
sunt deloc în folosul ei.
 Colegii de clasă – are relaţii destul de bune cu aceştia, dar când încearcă să
intervină atunci când are probleme, îi respinge.

C. Istoricul evoluţiei problemei.

1. Istoricul problemei.
Problemele au apărut din şcoala generală, când mama elevului , după divorț, s – a
recăsătorit.Aceste probleme s-au agravat pe parcursul celor doi ani de liceu, culminând în
clasa a X a.
Pentru a stârni compasiunea colegilor, începe să mintă cu privire la relaţiile cu părinţii
lui, afirmând că aceştia nu fac decât să îl certe fără motiv, să nu îl lase cu prietenii şi
colegii, şi chiar să îl agreseze fizic.
2. Istoricul evoluţiei şcolare.
Pe parcursul liceului, dintr-a IX a şi până în prezent, a fost un elev relativ bun la
învăţătură.
3. Istoricul dezvoltării intelectuale.
Elevul prezintă o dezvoltare intelectuală sub nivelul varstei .

4. Istoricul familiei.
Deoarece părinții elevului au divorțat pe când acesta nu avea decât 15 ani, mama s-a
recăsătorit.Aceasta, îndreptându-şi atenţia la început mai mult spre noul soţ, a neglijat
puţin relaţia cu copiii.Chiar dacă le oferea material tot ce aveau ei nevoie, din punct de
vedere afectiv, relaţia nu mai era aceeaşi.Datorită lipsei de comunicare mamă – fiu,
acesta din urmă s-a închis în „lumea lui”, refuzând orice sfat sau povaţă din partea
mamei.
Intenţiile bune ale tatălui vitreg de a îl supraveghea, de a se interesa de situaţia lui
şcolară, nu îl făceau pe acesta decât să se irite destul de mult.

2
Deoarece şi fratele lui mai mare a avut probleme de adaptare cu noua familie,
abandonând-o şi încercând să trăiască prin forţele proprii, acum dându-şi seama de
greşelile făcute, încearcă să îl îndrume pe fratele său cu sfaturi în folosul acestuia.

D. Descoperirea cauzelor.
-Divorțul părinților;
 Recăsătoria mamei;
 Neadaptarea elevului la noua situaţie din familie, care a dus la declanşarea
unei crize de identitate a acestuia;
 Intrarea într-un cerc „dubios” de prieteni.

II. Configurarea situaţiei.

În urma repetatelor discuţii cu elevul x şi cu mama acestuia, atât în particular cât şi

împreună, am constatat că elevul ar dori să se întoarcă acasă şi să încerce să
imbunătăţească relaţiile cu familia.Deasemeni ar mai dori ca să reia cursurile, salvându-si
situaţia la învăţătură .

III. Elaborarea strategiilor de acţiune.

 Se acţionează la nivel personal prin:
 Creşterea încrederii în sine;
 Modificarea atitudinii elevei faţă de părinţi şi a relaţiilor cu aceştia;
 Şedinţe de psihoterapie;
 Modificarea sistemului de valori a acesteia.

 Se acţionează la nivelul clasei de elevi.

 Înlesnirea reîntegrării în grup;
 Solicitarea elevei în realizarea unor activităţi desfăşurate în grup;
 Participarea la activităţi extraşcolare.

 Se acţionează la nivelul tuturor factorilor:

 Părinţi, profesori, colegi, anturaj.