Studiu de caz - elev supradotat

I. Definirea problemei: Copil supradotat, cu manifestări de anxietate nevrotică,

deficiențe în adaptarea școlară și relaționarea socială, nivel scăzut al stimei de sine, izolare de
grup, instabilitate emoțională.
I. DESCRIEREA SIMPTOMATOLOGIEI

Teo are 10 ani și prezintă tulburări ce pot fi identificate cu anxietatea nevrotică

dificultăţi în menţinerea şi stabilirea relaţiilor interpersonale, izolare de grup, nivel scăzut al
stimei de sine, instabilitate emoțională.
Problema a devenit evidentă și destul de serioasă din momentul în care copilul, la
începutul clasei I a fost nevoit să facă față activităților motrice: scrie, mânuire a unor obiecte
în cadrul activităților de abilități practice și educație plastică. Această stare îi declanșa
dezinteresul, dispersarea atenţiei, dirijarea adesea involuntară spre alte preocupări decât cele
şcolare, specifice colegilor săi. Literele și cifrele aveau forme ciudate, tremurate, de mărimi și
forme inegale. Unele dintre acestea erau copii fidele ale literelor și ale cifrelor de tipar,unele
cifre le scria de la dreapta la stânga. S-au adăugat pe parcurs lipsa de concentrare la dialogul
frontal dintre învățător și elevi, refuzul de a realiza unele sarcini, nu colabora în echipă şi era
foarte greu tolerat de către colegi. La orele de educație fizică avea mișcările foarte rigide,
ceea ce demonstrează că făcea foarte puțină mișcare în afara orelor de educație fizică.
Pe parcursul școlarității,starea de agitație a elevului se accentuează în situațiile
conflictuale(interioare) la care este supus în efortul de a se adapta cerințelor școlare. Recurge
la violență când colegii îi cer să respecte regulile grupului, se răstește chiar la învățătoare
dacă aceasta îi cere să facă activități cu care el nu este de acord sau se refugiază în plâns
pentru a fi scutit de acestea.
Cauzele acestor probleme provin din familie: rigiditatea tatălui vis-a-vis de comportamentul
băiatului, modelul comportamental oferit de tatăl acestuia, lipsa unui grup de joacă,
insuficienta claborare cu învățătoarea băiatului.
Din datele de interviu, chestionare si anamneză, aflăm următoarele date despre subiect:

DATE DESPRE COPIL ȘI FAMILIE

Numele și prenumele: Popescul G. T.
Data nașterii: 24.02.2005, clasa a IV-a, Școala Gimnazială Milișăuți (structura Bădeuți)
Domiciliul: Bădeuți, str. Popeștilor nr. 12
Numele și prenumele părinților: *mama: Popescul F.
*tata: Popescul P.
Ocupația părinților : *mama : agricultoare, studii medii
*tata: agricultor,studii medii,face unele lucrări ce țin de mecanică, într-
un mic atelier din gospădărie
Frați și surori : o soră, Andreea,8 ani, clasa a II-a, elevă la aceeași școală

1
 Condiţii de locuit: familia locuiește într-o casă cu 2 camere cu dependințe, la țară, dar nu are
camera sa de studiu;
Condiţii materiale şi igienico-sanitare ale familiei: acceptabile, nu au baie, canalizare
Nivel cultural al familiei: valori de nivel mediu
Relaţiile dintre părinţi: în general, bune
Relaţiile dintre părinţi şi copil: în medie, bune.
Tatăl manifestă grijă excesivă față de copil, îi oferă mai puțină libertate în petrecerea
timpului liber. Mama se ocupă cel mai mult de copil.
Bugetul familiei :venitul familiei este modest, părinții nu au un loc de muncă, lucrează terenul
agricol din posesie, cresc 1-2 animale, tatăl face ocazional lucrări, ce țin de mecanică.
Date medicale semnificative
Antecedente patologice: naștere normală
Sarcina: fără probleme
Dezvoltarea fizică : normală
Greutatea la naștere: 3200g
Probleme de sănătate( de la naștere până în prezent): nici boală gravă
Starea actuală de sănătate: bună
Dezvoltare fizică actuală: bună
Școlarul are unele deficiențe de adaptare școlară și relaționare socială.
Percepția copilului este sintetică, posedă spirit de observație.
Înțelege și rezolvă ușor o problemă, noțiunile le înțelege, realizează raporturile dintre obiecte
și fenomene cu ușurință .
Are un vocabular bogat, se exprimă relativ corect, in timp ce povestește.
Posedă memorie vizulă și auditivă, memoria reproductivă este foarte bună, la fel și cele de
conservare și de evocare. Memorează cu ușurință pentru o perioadă lungă de timp,
reproducând fidel informațiile conservate, fapt ce a condus la obținerea rolului principal în
dramatizările „Iedul cu trei capre” după O.P.Iași și „Carnavalul personajelor din povești”.
Spiritul său de observație este foarte bine dezvoltat, sesizează detalii.
Are o imaginație reproducivă, dar și cea creativă, este bogată, ca și volum. Are încercări de
scurte compoziții literare(poezii, compuneri).
Generalizarea și abstractizarea sunt foarte bine evidențiate.
Are o capacitate foarte bună de comparare, analiza, sinteză, lucrează bine independent, nu
are deficiențe de vorbire.
Voința sa nu este voluntară în mod constant, iar atenția este instabilă,de multe ori.

2
Este serios, în general, uneori manifestă inițiativă și creativitate, dar prezintă și neglijență în
redactarea temelor, aranjarea obiectelor pe bancă,aranjarea ținutei. Este uituc.
Motivația învățării este dorința de a obține note mari și a deveni o persoana
importantă(învățător).
Temperamentul său este flegmatic. Când obține o reușită, schițează doar un zâmbet, însă se
decide greu pentru acțiune, are gesturi șovăielnice, la finalizarea sarcinii relatează colorat cele
petrecute.
Lucrează corect, consumă mult timp în rezolvarea sarcinilor, nu se încadrează în timp.
Este egoist. Îi este frică de pedepse fizice; în momentul în care un adult gesticulează în fața
lui, acesta se retrage și face un gest de apărare, ridicând mâna(uneori este pedepsit fizic de
către părinți).
Nu este întotdeauna sincer, dar este de bună credință.
Este politicos cu profesorii, însă nu manifestă spirit de întrajutorare față de colegii săi
întotdeauna.
Este foarte hotărât și curajos, când vrea să-și atingă scopul. Este de acord cu necesitatea
existenței regulilor, într-un grup, însă nu le respectă.
Are ca dominante inteligența logico-matematică, inteligența lingvistică și inteligența
artistică.

II.DESCRIEREA RELAȚIILOR CU FAMILIA

Mama este persoana care rezolvă cele mai multe probleme, tatăl fiind un bărbat boem,
model comportamental însușit și de băiat. Mama este cea care se ocupă de treburile casnice,
îngrijește animalele, prestează munci agricole, are grijă de fratele ei mai mic care este bolnav,
cu gradul I de handicap, dar locuiește cu bunica lui Teo, la o distanță apreciabilă de casa
familiei lui. Tatăl prezintă o grijă excesivă față de băiat, oferindu-i mai puține libertăți în
petrecerea timpului liber.
Băiatul manifestă anxietate nevrotică care își are sursele în copilărie într-un conflict între
gratificația instinctuală și realitate sub forma unor pedepse aplicate de părinți.Inainte de
intarea în școală, împreună cu surioara sa mai mică, erau încuiați în casă într-o cameră în care
nu aveau nicio jucărie, niciun alt obiect cu care să se joace, doar televizorul la care priveau
desene animate, în zilele când părinții plecau la oraș timp de câteva ore pentru a face
cumpărături. Alteori, aceeași pedeapsă era aplicată pentru Teo de către tatăl său, dacă acesta
merita pedepse aspre.

3
 3.DESCRIEREA MODULUI ÎN CARE PERSOANA PERCEPE CADRUL
RELAȚIONAL ÎN CARE SE MANIFESTĂ

Din analiza Desenului familiei se pot observa următoarele aspecte:

Teo desenează elementele testului în următoarea ordine:1) pomul; 2)asa; 3) Andreea,
sora sa; 4) El; 5) mama, 6) tatăl;7) aparatul foto; 8) soarele; 9) norul; 10)apa (parțial colorată),
având un sentiment de bucurie(declară copilul), dar își roade unghiile.
La nivel grafic
Liniile realizate de copil sunt scurte,apăsate,cu unele ștersături,demonstrând inhibiție a
energiei vitale, o energie disproporționată, pulsiuni brutale, reacționale la teama neputință,
agresivitate,dar și hotărâre,libertatea instinctelor,dorința apropierii fizice de părinți.
Ritmul trăsăturii liniilor este repetitiv desenând trăsături simetrice la membrii familei,
ceea ce demonstreaza anxietate nevrotică, pierderea unei părți a spontaneității, rigiditate, sub
contrângerea regulilor, dar desenează încet din cauză că este comod, leneș, nu vrea să
deranjeze mai mult decât vrea el .
Zona paginii folosite este cea de sus, simbolizând zona expansiunii imaginative.
Sensul direcției desenării elementelor din test este de la stanga la dreapta, reprezentând
o mișcare progresivă normală.
Culorile utilizate de Teo sun t:roșu, verde, bleu, maro – culori ce ne indică tendința de
extrovertire, dar prezența timidității, a rezervei, comoditate. Membrii familiei sunt desenați în
creion, fără a avea vreo pată de culoare, ceea ce ne demonstrează un vid afectiv sau o
problemă de exteriorizare a afectivității.
La nivelul structurilor formale
Schemă corporală este fără densitate și fără viață, capul este mic , fără multe detalii,
brațe scurte ceea ce demonstreaza teama de confruntare si nesiguranță, picioarele sunt lungi
semnificând dorința de a crește repede și de a-l ajunge din urma pe părintele model(pe
tată),nevoia de siguranță și încredere, ochii foarte mici ceea ce arată neîncredere în adulți,
teama de comunicare. Nasul lipsește demonstrând, pentru vârsta de 10 ani, teama exprimării
impulsurilor sexuale, Copilul desenează persoanele ca pe niște roboți, folosind linii drepte
care formează figuri geometrice (doar capul este rotund), ceea ce ne spune că pentru el voința
si tenacitatea sunt mai importante decât improvizația. Cauza o găsim în rigiditatea din
educatia familială, dorința de creștere și de opoziție față de cerințele si normele impuse de
mediul familial și cel școlar.

4
 Structura formală a grupului de personaje ne relevă un tip de persoană de tip rațional la
care spontaneitatea este inhibată în mare parte de cenzuri, conține personaje reproduse
stereotip și ritmic, puțin mobile, izolate(nu se țin de mână), alcătuite din linii drepte și
unghiuri.
La nivelul conținutului
Teo desenează propria familie, supunându-se principiului realității, încercând să se
adapteze la realitate, să se maturizeze.
Băiatul este puțin gelos pe sora sa mai mică, o desenează prima ( de la stânga la
dreapta), în poziția copilului mai mare,cu mai multe detalii, mai bine reprezentate degetele,
încălțămintea, părul și o pălărie înaltă, devenind mai înaltă decât Teo .În cadrul anchetei,
băiatul declară că ar dori dă fie în locul surorii sale, are mai puține teme, în ea cristalizându-se
aspirațiile sale.El își iubește sora, o admiră, chiar dacă este mai obraznică și este delegată să-l
păzească daca iese din cameră atunci când e pedepsit.
Personajul devalorizat este chiar Teo. El apare desenat cel mai mic dintre toti, cu
detalii importante care lipsesc (păr, nas, urechi, nasturi), nu-și scrie numele,ci-l înlocuiește cu
pronnumele personal,adaugă gradul de rudenie față de sora sa.
Din anchetă aflăm faptul că mama este persoana preferată, iar desenul confirmă acest
lucru, mama apărând în imediata apropierea acestuia,dar mai înaltă(reprezintă o autoritate
alături de tatăl băiatului), mama îl mobilizează pe tata să lucreze.Tatăl este autoritatea
absolută a familiei, este cel mai înalt și poartă pălărie, dar lucrează puțin, este leneș,este sever
cu copiii.Teo nu este de acord cu comoditatea tatălui, se simte oprimat de acesta.
Prezența casei mici reprezintă dorința de intimitate, de susținere din partea familiei
pentru îndeplinirea sarcinilor. Prezența casei reprezintă nevoia de refugiu sigur, unde se simte
protejat de pericole. Lipsa hornului este semnul carențelor de comunicare în familie și a unui
raport afectiv adecvat, dar nu este un loc unde-ți poate exprima sentimentele.
Ușa închisă, lipsa mânerului reprezintă timiditate, prudență,reținere și dificultate in
relaționarea cu oamenii.Ferestrele mici, închise demonstrează nevoia de a scăpa de ochii
indiscreți , de introversiune, precauții în relații.
Prezența pomului în apropierea casei exprimă nevoia copilului de afecțiune, protecție
și siguranță din partea familiei, pentru a-și putea exprima sentimentele.
Copacul desenat este un pom cu fructe, coroana este rotundă, largă,demonstrând nevoia de a
reuși, de a domina.
Soarele este palid, în tonuri gri, mic, demonstrând frica de tatăl său.

5
 Având în vedere că părinții îl mai bat acasă cand nu mai pot gestiona comportamentul
copilului, nu comunică eficient cu acesta, copilul devine vulnerabil la școală se datorează și
faptului că acesta nu știe să-și facă prieteni,i se fac observații și este personajul “Gică contra”
în clasă.
Prezintă o tulburare de limbaj ușoară(bâlbâială) când citește sau recită poezii, fapt care ne
sugerează simptome de anxietate.
III. PLAN DE INTERVENȚIE
A. STRATEGII DE INTERVENȚIE:
Teo are nevoie de atenţia şi preocuparea mai atenta a părinţilor în ceea ce înseamnă
educaţia şi activitatea sa şcolară; de asemenea, are nevoie de un program riguros în afara
orelor de curs, iar părinţii şi învățătoarea trebuie să găsească timp pentru a veghea asupra
respectării acestui program.
1. Demersuri centrate pe copil, ce au ca scop diminuarea tulburărilor opozante
2.Demersuri centrate pe familie, în vederea modificării condiţiilor familiale care
mentin simptomatologia copilului:
3. Demersuri centrate pe şcoală
B. OBIECTIVE VIZATE:
 Clarificarea rolurilor si granițelor familiale si stabilirea unui spațiu personal al
copilului ;
 Exersarea capacității copilului de a-și exprima verbal sau nu emoțiile, nevoile în raport
cu ceilalți;
 Identificarea unor modalități eficiente prin care copilul să-și manifeste excesul de
energie, recuperarea și consolidarea stimei de sine(practicarea unui sport , participarea
la activitați extrașcolare care îi atrag interesul );
 Dezvoltarea abilităților de comunicare în familie ;
 Clarificarea și optimizarea relațiilor de comunicare a copilului cu tatăl;
 Determinarea părinților în realizarea unei evaluări psihologice și a unor ședințe de
consiliere pentru copil și familie.
C. PLANIFICAREA INTERVENTIEI:

Nr.crt. Strategii de interventie IV.ACTIUNEA PROPRIUZISĂ (Activitați vizate)

1. Demersuri centrate pe - stimularea motivaţiei pentru învăţare printr-un
copil, ce au ca scop program de conținuturi care să atragă interesul
diminuarea tulburărilor copilului(Teme suplimentare la mateatică,exerciții de scriere
opozante caligrafică, compuneri libere si cu tematică
preferată,prezentari power-point realizate de copil,etc)
- şedinţe de consiliere şi psihoterapie;
- aplicarea de teste de gândire divergentă, de tip
problematizat;
-

6
 - valorificarea fiecărei experienţe pozitive a
elevului şi încurajarea manifestării acesteia(evidentierea in
fața colectivului , a colegilor de școală,în cadru festiv, în
fața comunității,acordarea de carti, diplome,alte
recompense)
- respectarea „Ghidului pentru motivarea
copilului”, personalizat, primit de la învățător,ce include
acțiuni concrete pe care să le facă Teo;
2. Demersuri centrate pe - implicarea majoră a tatălui în educatie( particiarea
familie, în vederea acestuia la activitati extrascolare,stabilirea unui program de
modificării condiţiilor activitați cu fiul)
familiale care mentin - stabilirea obiectivului educaţional împreună cu
simptomatologia familia şi axat pe comportamentul cel mai neadecvat cu
copilului ignorarea lui şi cu recompensarea atitudinilor dorite, se va
mentiona ce este "rau" si ce este "bine"( stabilirea metodei
de urmat: metoda intaririlor, in cazul evolutiei
pozitive,stimularea initiativei copilului si responsabilizarea
lui, prin exemplul personal al parintilor)
- menţinerea unui "jurnal" zilnic al comportamentelor
"bune şi rele" este de un real folos pentru a evidenţia
progresul sau pentru a schimba atitudinea când este
necesar(copilul va fi incurajat sa evalueze singur
comportamentele bune sau rele din jurnal,parintii vor
discuta cu acesta si nu va primi pedepse de genul celor
utilizate in trecut,ci va realiza activitati in timpul liber care
sa compenseze greselile si/lipsa lui de atentie)
- consilierea în comun cu familii cu aceeasi problema,
ceea ce ajuta mult la aflarea altor căi de comunicare cu
propriul copil si poate aduce o mare îmbunătățire în
perceperea propriului copil(participarea părinților la sedințe
de consiliere cu un psiholog școlar in care părinti cu același
tip de copii împărtășesc din experientele lor);
3. Demersuri centrate pe - implicarea profesorilor preferaţi (lb. engleză,
şcoală religie, sport, invățător) în activităţi comune( participarea la
proiecte ce in limba engleza pentru stimularea
învățării,participarea la activitați de voluntariat,participarea
la activitați sportive care să-i dezvolte motricitatea și spiritul
de compeție, de echipă, etc) ;
- responsabilizarea elevului(participarea la
proiecte comune de genul: “Sunt cel mai bun!”, “Să oferim
modele celor mici!”, “Stop violenței!” la nivel de clasa sau
de școala)
D.OBSTACOLE ÎNTÂMPINATE
Pe parcursul derulării intervenției am întâmpinat dificultăți în a colabora cu familia, in
special cu tatăl lui Teo. Acesta având o mentalitate conservatoare și învechită, nu a dat curs
invitației la a participa la ședințe de consiliere cu un psiholog școlar, la activitați de grup
pentru părinți, nu s-a implicat în realizarea acelui ” jurnal” zilnic al școlarului, nu a făcut
eforturi să respecte un program strict de activități impreună cu fiul său, nu l-a responsabilizat
7
acasă. Dimpotrivă, l-a pedepsit de câte ori a avut rezultate modeste la învățătură, i-a pus
restricții în utilizarea calculatorului, nu a sprijinit copilul să-și facă prieteni, invocând absența
unor băieți de vărsta lui, pe stradă, între vecini etc.)
V. REZULTATE OBȚINUTE
In urma aplicării intervenției am observat următoarele:

 Teodor a devenit mult mai conștient că respectarea regulilor este absolut necesară,însă
el își poate permite să nu le respecte pe toate;
 A înțeles că are nevoie de prieteni și că trebuie să facă eforturi în a-i câștiga și păstra;
 A învățat că toți copiii au dreptul să răspundă la întrebări, insă când sunt întrebați
 A înțeles că este foarte importantă calitatea scrisului în înțelegerea mesajului;
 A conștientizat că are nevoie de sprijin acasă, dar trebuie să își asume responsabilități;
 A reușit să-și întărească și dezvolte motricitatea, să îndrăgească activitățile plastice si
pe cele practice;
 A înțeles că orice lucru bun este apreciat și răsplătit, iar greșelile sunt pedepsite, insă
nu se aplică pedepse corporale;
 A învățat că promisiunea este o obligație si trebuie respectată;
 A reușit să colaboreze mult mai bine în activitățile pe echipe , devenind lider de grup;
 A înțeles că lenea e un defect, iar conștiinciozitatea, rigurozitatea si tenacitatea pot
duce la satisfacții foarte mari.
 Părinții au conștientizat problemele copilului și cauzele care le-au declanșat, urmând
să solicite ajutorul unui consilier școlar.
VI. CONCLUZII
Problemele comportamentale ale copiilor , evident, își au originile in primii 6-7 ani de
viață, așa cum afirma marele psiholog Sg. FREUD, iar cunoașterea dezvoltării psihosexuale la
copil este foarte importantă pentru cadrele didactice.
La intrarea în gradiniță, apoi în învățământul primar, cadrele didactice reușesc să
observe deficiențele comportamentale ale copiilor, să-i sprijine în demersul rezolvării
acestora, colaborează cu părinții, îi indrumă pe aceștia spre consiliere psihologică.
Analizând modul în care copilul se proiectează în desenul familiei, el mi-a oferit date
importante asupra personalitații sale, asupra structurii Sinelui, a Eului si Supraeului,
eventualele conflicte între între aceste instanțe diferite, dar și asupra relațiilor copilului cu
părinții și sora sa.

8
 Întregul plan de intervenție s-a bazat pe respectarea particularităților individuale si de
vârstă ale copilului, pe o cât mai bună comunicare cu copilul, părinții și profesorii care predau
la clasă .
Teo a realizat schimbări importante în comportamentul său și în înțelegerea
importanței unui stil de muncă ordonat și perseverent, iar părinții acestuia vor fi cei care
împreună cu profesorul diriginte și colectivul de cadre didactice din clasele gimnaziale,
asociat cu sedințele de consiliere psihologică , vor face eforturi pentru remedierea completă a
deficiențelor educaționale ale lui Teo.

Bibliografie

1. Corman , Louis, „Testul desenului familiei. Cu 103 figuri „; trad.: Adriana Steriopol. –
Bucureşti, Editura Trei, 2012
2. Crotti, Evi – “Desenele copilului tău”, trad. Raluca Pușdercă, Ed. Litera, București,
2010
3. Jourdan-Ionescu,C.- „Desenul familiei”, Ed.Profex. Timișoara,2003
4. Munteanu, Ana, „Psihologia dezvoltării umane”,Editura Polirom, Iaşi, 2003
5. Sion, Gratiela – “Psihologia vârstelor”, Editura fundatiei Romania de mâine,
Bucuresti, 2007
6. Zlate, Mielu, „Introducere în psihologie”, Editura Polirom, Iaşi, 2007

Anexe