Școala Gimnazială ,,Romul Ladea” Oravița

Prof. înv. primar

Man Daniela Dorina
Nume și prenume elev: A. R. I.

Data nașterii : 18.10.2005

Istoricul cazului :
(descrierea cazului)
 Copilul s-a născut într-o familie de oamei harnici și
gospodari. Bunica se ocupă de administrarea unui mic
magazin, mama pleacă din două în două săptămâni în
străinătate la muncă, tatăl este plecat în cea mai mare parte
a timpului la muncă, de el având grijă ... cine are un program
mai lejer.
Este al doilea copil al familiei, născut la o diferență de
ani buni de fratele lui, cu care este mereu comparat, mai
mereu în defavoarea lui.
Încă de mic a primit tot ce și-a dorit , ba chiar mai mult
decât atât , și asta pentru a-l ține ocupat pentru ca familia
să-și poată vedea de afaceri. Nu a cunoscut o constanță în
privința educației, nu a avut un program zilnic clar.
Copilul a frecventat grădinița de la vârsta de doi ani și
câteva luni – din același motiv : copilul nu-și găsea loc în
timpul familiei.
Când s-a apropiat momentul începerii școlii, mama a
încercat să scrie cu el. Însă, după 6 ani petrecuți fără nicio
regulă, era normal ca băiatul să nu agreeze toate îngrădirile
și cerințele unei activități didactice.
Astfel că, la începutul clasei I copilul a fost traumatizat.
Se bătea cu copiii, alerga prin clasă, umbla în patru labe
când se juca în pauză, se rușina că nu știe să-și scrie măcar
numele, ca toți ceilalți colegi ai săi. Cel mai grav lucru, însă,
era că nu reușea sub nicio formă să distingă sunetele unei
silabe. De rușine sau, poate, teamă (inexplicabilă, de altfel),
copilul începea să plângă de fiecare dată când era solicitat
să exprime un răspuns pe care nu-l cunoștea.

Analiza psiho – somatică :

Copilul este bine dezvoltat , atât din punct de vedere
fizic, cât și psihic.
 Are o imaginație bogată, pe care continuă să și-o
dezvolte jucându-se pemanent cu jucării de tip LEGO;
memoria lui este foarte bună. Mai puțin bine stă la capitolul
concentrării atenției.
Copilul are nevoie de sarcini repetate, care sa-l solicite
din punct de vedere intelectual, altfel se plictisește și caută
jocuri în tot ceea ce îl înconjoară.
Limbajul este și el condiționat de mediul în care copilul
își desfășoară activitatea ; acesta vorbește corect și clar
atunci când nu se simte analizat de cei din jur, când se simte
liber. În cadrul activităților desfășurate la clasă copilul se
înroșește, îi dispare glasul și se blochează, reușind cu greu
să lege câteva cuvinte. Pun toate aceste manifestări pe
seama emotivității exagerate a copilului și a fricii de a nu
râde copiii de el.
Este un copil , în general, echilibrat. Nu-şi manifestă în
mod exagerat afectivitatea. Este puţin rezistent la frustrări,
dar nu se manifestă impulsiv, nu are manifestări exagerate.
Trece relativ uşor de la o stare la alta.
Are o motivaţie mai mult extrinsecă decât intrinsecă.
Prin aprecieri şi unele recompense se poate motiva pentru
executarea unor sarcini care nu-i prea sunt pe plac.
Manifestă o dorinţă deosebită de a realiza lucrurile bine, de
a fi apreciat de cei din jur. Îi place să fie solicitat pentru a
îndeplini anumite sarcini în clasă.
Concluzii și recomandări :
Copilul trebuie tratat cu o atenție deosebită la școală.
Principalul obiectiv este dezvoltarea încrederii în sine a
băiatului. Trebuie să i se demonstreze în primul rând lui
însuși că este capabil să ducă la bun sfârșit o activitate
școlară. Va fi lăudat la cea mai mică reușită, i se vor
încredința diverse sarcini pe care le poate rezolva, i se va
arăta că tot colectivul clasei are încredere în el și îl
apreciază.
 Pe de altă parte , în timpul orelor copilul beneficiază
pentru început de muncă diferențiată, urmând ca în timpul
întâlnirilor zilnice de după amiază să învețe prin joc să
deosebească sunetele dintr-o silabă. De altfel, jocul didactic
va fi principala metodă abordată în munca la clasă, dar și
diferite metode activ participative care să-i înlăture teama de
a greși. La ore va participa foarte des la jocuri de rol, la
lucrul pe grupe, unde va fi lider, astfel încât este nevoit să
comunice, să emită idei şi păreri noi.
În urma discuțiilor cu mama copilului, am stabilit întâlniri
după orele de curs. Pe parcursul lor mama urmează să fie
instruită cum să lucreze cu copilul acasă, cum să transforme
în joc activitățile ,,stresante” ale școlii, continuând și acasă
munca începută la clasă. Copilul va lucra în reprize scurte,
repetate, atâta timp cât își poate concentra atenția, bazându-
ne pe recompense după fiecare activitate reușită. I se vor
încredința și acasă diferite sarcini , încurajându-l la fiecare
reușită.
De asemenea, urmează discuțiile cu psihologul școlii .
În urma recomandărilor acestuia , copilul va fi consiliat
pentru înlăturarea emotivității exagerate . Toate aceste
activități, împletite în mod armonios , sper că vor culmina cu
o mai bună adaptare a copilului la viața școlară, cu o mai
bună concentrare a atenției și cu rezultate pozitive la
activitățile școlare.

Întocmit de
Prof. înv. primar
Man Daniela Dorina