Hălăucă V. Mihaela – Ionela(căs.

Babiuc)
P.I.P.P., Conversie profesională
Anul II, sem.II
Cine sunt eu ca şi persoană?
1. Cum îmi evaluez istoria personală de dezvoltare până în acest moment? Care sunt punctele
de succes şi eşecurile?
Sunt mulţumită de viaţa mea şi de tot ce mi s-a întâmplat până în present. Am o familie
minunată, doi copii sănătoşi, cuminţi şi isteţi şi un soţ responsabil care mă respectă.
Nemulţumirea mea principală constă în faptul că nu pot petrece prea mult timp cu
copiii mei, care doresc să ne mai jucăm, având 11, respectiv 7 ani.

2. Când mi-am dat seama că sunt adult? Cum am făcut faţă acestei conştientizări?
Mi-am dat seama că sunt adult în momentul în care am conştientizat că am multe
responsabilități, o familie și doi copii pe care trebuie să-i îngrijesc şi să-I înconjur cu
multă dragoste.

3. Care sunt primele cinci calităţi ale mele?

Cred că sunt înţelegătoare, iubitoare, sufletistă, perfecționistă, ambiţioasă.

4. Care sunt principalele cinci arii din viaţa mea pe care trebuie să le îmbunătăţesc?

Calmul, timpul petrecut cu familia, să-mi gestionez mai bine timpul.

5. Dacă un intervievator m-ar întreba care este filosofia mea de viaţă, ce i-aş răspunde?

Bogăţia materială nu-ţi aduce împlinire, bucuria vine din lucruri mărunte:zâmbetul
copilului, atenția soțului, ajutorarea celui în nevoi,etc.

6. Paharul meu cu apă este pe jumătate plin, sau pe jumătate gol? De ce?

Paharul meu cu apă este pe jumătate plin. Sunt o fire optimistă.

7. În ce dispoziţie mă aflu cea mai mare parte a timpului?

 Cea mai mare parte a timpului mă aflu într-o dispoziţie bună.

8. Ce cred despre oameni, în general?

Am încredere în oameni şi cred că cei din jur te tratează aşa cum îi tratezi şi tu sau cum
îi laşi tu să o facă.

9. Ce rol atribui religiei, culturii, valorilor etnice, sexului de care aparţin?

Educaţia religioasă este extrem de importantă pentru că ne învaţă prin pilde normele
morale pe care trebuie să le respectăm. Cultura este cea care ne înalţă spiritual. Ca
femeie nu m-am simţit niciodată nedreptăţită.

10. Cum răspund celor care sunt diferiţi faţă de mine? Cât de deschis sunt faţă de
multiculturalitate?

Îi accept pe toţi cei care sunt diferiţi, cu o singură excepţie: nu îi pot accepta pe
homosexuali. Nu putem accepta anormalitatea de dragul popularităţii.

11. Care îmi sunt eroii?

Eroi îmi sunt cei care din surplusul lor încearcă să facă viaţa mai uşoară copiilor
nevoiaşi.

12. Cine este cea mai creativă persoană pe care o cunosc?

Cea mai creativă persoană pe care o cunosc este fiica mea.

13. Ce este maturitatea?

Maturitatea este capacitatea omului de a accepta realitatea şi dorinţa de a lăsa ceva în

urmă.

14. Care îmi sunt scopurile şi obiectivele personale?

Să mă bucur de copii și să reușesc să-i cresc cât pot de bine .

15. Unde mă situez pe un continuum de la cooperare la competiţie?

Mai degrabă cooperez, dar sunt şi o fire competitivă, depinde de situaţie.

16. Cine şi ce mi-a influenţat viaţa?

Familia şi aşteptările celor din jur.

17. Ce ar spune despre mine cel mai bun prieten sau cea mai bună prietenă?

După mine cel mai bun prieten înseamnă cel care te acceptă aşa cum eşti. Deci ar spune
numai de bine. Cel care te judecă nu mai este cel mai bun prieten.

18. Care este critica cea mai importantă pe care o au ceilalţi despre mine?

Mă aprind repede.

19. Care trei adjective m-ar caracteriza cel mai bine?

Perfecționistă, optimistă şi critică.

20. Sunt deschis la propria nevoie potenţială de consiliere?

Da.

21. Cum îmi găsesc echilibrul personal?

Copiii mă echilibrează şi mă aduc (când este cazul) ,,cu picioarele pe pământ”.

22. Mă bazez pe propria-mi intuiţie? De ce sau de ce nu? Cum mă bazez pe ea?

Da, mă bazez pe intuiţie. O primă discuţie cu cineva îmi spune multe despre acea
persoană, înţeleg dacă este de încredere sau nu. Sunt de părere că cine discută pe alţii,
mai devreme sau mai târziu, te va judeca şi pe tine.

23. Îmi rezerv timp pentru joacă? Cum mă joc?

Uneori joc împreună cu copiii Solo, Quizle, remi sau cărţi.

24. Care îmi sunt nevoile spirituale? Cum mă influenţează acestea?

Mersul la Biserică este o necesitate. După o vizită la Bisercă te încarci pozitiv pentru o
perioadă.
 PLAN DE INTERVENŢIE

MOTIVAŢIE SCĂZUTĂ A ELEVILOR PENTRU

ÎNVĂŢĂTURĂ ŞI DISCIPLINĂ

Colectivul clasei alcătuit din 22 de elevi de la Şcoala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza”

Diagnoza

Grup cu un mare număr de elevi cu situaţie slabă la învăţătură şi cu un comportament

deviant.

Cauze

- externe
a) climat familial, starea materială
elevi cu familii monoparentale - 4
elevi cu părinţi musafiri - 3
elevi cu familii la a doua căsătorie - 2
elevi cu familii cu mai mult de doi - 6
copii
studiile părinţilor : studii medii - 3
studii profesionale - 9
studii primare şi gimnaziale - 6
ocupaţia părinţilor: muncitori - 14
şomeri - 2

b) şcoala
- au avut aceeași învăţătoare (suplinitoare calificată)
 - interne : mulţi elevi cu capacităţi intelectuale modeste,

Descrierea problemei personalităţi diferite.

Situaţia slabă la învăţătură şi comportamentul indisciplinat

Obiective

 prevenirea eşecului şcolar şi înlăturarea pe cât posibil a repetenţiei;

 ameliorarea stării de indisciplină şi încadrarea comportamentului elevilor într-
un tablou normal vârstei lor.
Strategii de lucru

1. Realizarea mediului educaţional prin parametrii funcţionali:

- fizici : amenajarea sălii de clasă astfel încât să se asigure condiţiile adecvate unui
mediu de lucru atractiv şi antrenant; personalizarea sălii de clasă ţinând cont şi de
propunerile elevilor şi chiar antrenându-i pe aceştia într-o astfel de activitate;
- informaţionali : prelucrarea la început de an şcolar şi ori de câte ori este nevoie a
regulamentului de ordine interioară al şcolii; antrenarea elevilor în conceperea
unui regulament al clasei respective care să cuprindă reguli ce trebuie respectate
de către fiecare elev;
- umani : organizarea grupului de lucru şi a relaţiilor de comunicare elevi – elevi;
elevi – învăţătoare;, elevi – profesorii clasei etc; stabilirea de responsabilităţi
individuale şi de subgrupe; convertirea „leader-ului” grupului în „responsabilul
clasei ”;ole, concursuri etc);
 discuţii individuale cu elevii cu comportament indezirabil;
 convorbiri individuale cu profesorul de religie şi cu profesoara de limba străină
despre aspectele consemnate de aceştia în timpul lecţiilor de curs asupra
anumitor elevi sau chiar a întregului grup;
 discuţii cu părinţii elevilor cu comportament indezirabil şi chiar consilierea
acestora;
 discuţii în care este invitat şi directorul şcolii;
  discuţii cu bibliotecara, cu personalul administrativ din şcoală etc.

2. Analiza şi interpretarea datelor

a) depistarea cauzelor;
b) depistarea „leader-ului” răutăţilor;
c) „ Leader – ul ” clasei nu corespunde modelului dorit de elevii clasei;
d) Li s-a indus de-a lungul timpului neputinţa „Noi nu suntem în stare să... Aşa a
zis d-na înv. X... Noi suntem cei mai slabi din şcoală la învăţătură şi cei mai
răi.

3. Planificarea şi intervenţia
a) trezirea interesului pentru şcoală şi pentru învăţătură;
b) consilierea leader-ului grupului;
c) schimbarea leader-ului şi alegerea unui responsabil de clasă în mod
democratic de către elevi;
d) înlăturarea frustărilor de orice natură prin lecţii demonstrative în cadrul
Comisiei învăţătorilor din şcoală (la care au fost invitaţi toţi învăţătorii şcolii
şi directorul), excursii tematice propuse de elevi, serbări şcolare la sfârşitul
cărora au fost felicitaţi de părinţii lor şi de directorul şcolii , concursuri unde
au obţinut rezultate bune etc.

4. Strategii de intervenţie
1. Strategia de negociere – negocieri în alegerea responsabilităţilor individuale şi
de subgrupe , a leader-ului; negocieri în personalizarea sălii de clasă, în
alegerea diferitelor activităţi extraşcolare etc.;
2. Strategia de susţinere morală – prin funcţia moralizatoare a discuţiilor purtate
direct cu elevii;
3. Strategia dominatoare – aplicarea unor măsuri disciplinare în cazul elevilor cu
comportament indezirabil.
5. Evaluarea şi autoevaluarea
Elevii clasei au conştientizat interdependenţa dintre comportament şi îmbunătăţirea
situaţiei lor la învăţătură.

S-au produs schimbări relevante la nivelul grupului:

* la sfârşitul semestrului I au fost înregistrate mai puţine corigenţe decât în anul şcolar
anterior;

* mai puţine absenţe nemotivate;

* mai puţine medii scăzute la purtare;

* activităţile de orice tip se desfăşoară în prezent, în condiţii normale de studiu.