Liceul Teoretic Brezoi

Profesor psihopedagog:
Guiu Elena Gabriela

Colaborarea Consiliului Profesoral cu Familia

,, Prezenta parintilor poate transforma cultura scolii ”

Valoarea educatiei creste intr-o lume in care schimbarile s-au accentuat simtitor,
intr-o societate a optiunilor individuale si sociale multiple, marcata de tranzitii. Educatia
este provocata sa raspunda unei lumi care si-a pierdut reperele, sistemele de referinta.
Ea trebuie sa construiasca noi drumuri, cadre mai flexibile si empatice care sa contribuie
la reconstructia spirituala, la redefinirea unor sisteme de valori.
Pentru societate, familia are un rol esential in stabilirea reperelor valorice ale
copiilor. Influenta familiei este mult mai importanta decat decizia unui aparat institutional,
birocratic si impersonal. Familia crestina reprezinta spatiul intim cel mai de pret pentru
cultivarea iubirii conjugale, a iubirii parintesti, a iubirii fratesti.
Lipsa de iubire si comuniune in familie duce la instrainarea intre membrii acesteia,
la violenta conjugala, la divort, care are efecte dramatice pentru copii, la abandon scolar,
la violenta scolara, la alcoolism, toxicomanie, delicventa juvenila sau alte lucruri rele.
In contextul crizei economice actuale cu efecte negative atat pentru familie cat si
pentru scoala, profesorii si parintii trebuie sa colaboreze mai mult decat oricand, ca
educatia copiilor sa devina o preocupare comuna. Copiii trebuie sa inteleaga ca invata
pentru viata, nu pentru parinti si nici pentru profesori.
Educatia este o actiune la care isi dau concursul scoala, familia, intreaga societate.
Colaborarea intre acesti factori educationali este foarte importanta. Scoala nu-si poate
realiza pe deplin sarcinile daca nu cunoaste conditiile familiale de munca si viata ale
copiilor. Parintii nu pot cunoaste pe deplin psihologia copilului lor, daca nu afla si modul
lui de comportare scolara zilnica.
Activitatea de acasa este o continuare a activitatii didactice si pedagogice de la
scoala, iar activitatea de la scoala este o continuare a activitatii invatate acasa. Acestea

1
doua se completeaza, una fara cealalta nu poate exista, asa cum profesorii pot afla
trairile emotionale de la parintii elevilor, asa parintii pot afla atitudinile propriilor copii.
Parintii trebuie sa cunoasca daca copilul lor are o comportare corecta fata de
profesori, scoala, daca purtarea lui pe strada este corespunzatoare, daca severitatea
exagerata a unor parinti va lasa amprenta asupra personalitatii in formare, sau prin
atitudinea superprotectoare, copilul se exprima printr-un comportament lipsit de initiativa,
timiditate exagerata.
Pentru consolidarea unui set de valori stabil si coerent care sprijina scoala in
formarea la copii a conduitei favorabile, a unui stil de viata sanatos, mintal, emotional,
fizic si socio-moral se urmareste implicarea familiei intr-un parteneriat.
Cercetarile intreprinse in randul parintilor, profesorilor si al elevilor asupra opiniilor
si actiunilor lor legate de educatie au oferit materiale pentru dezvoltarea modelului
teoretic a ceea ce se numeste “parteneriat scoala - familie”. Termenul de parteneriat este
folosit pentru a sublinia faptul ca scolile si familiile, la care se adauga si comunitatile
impart responsabilitatile cu privire la educatia copiilor. Responsabilitatea pentru
construirea unor strategii de parteneriat revine, in primul rand, profesorilor, de la care
trebuie sa plece si initiativele in acest sens.
Parteneriatele educationale scoala - familie nu se reduc la acele forme traditionale
prin care scoala colaboreaza cu familia si anume: sedinte cu parintii, vizite la domiciliul
elevilor, corespondenta cu parintii, lectoratele pedagogice, vizitele parintilor la scoala etc.
In contextul reformarii invatamantului romanesc actual, parteneriatele educationale
trebuie sa ofere solutii reale la marile probleme cu care se confrunta invatamantul, la
realizarea carora sa contribuie: intregul personal angajat in invatamant, toti elevii din
scoala, parintii si sustinatorii legali ai elevilor:

 introducerea unor forme noi de activitate care sa contribuie la o mai temeinica

informare pedagogica a parintilor cum ar fi elaborarea si implementare la nivelul
scolii a unor proiecte educationale: “Clubul elevilor, părintilor si bunicilor”, “Club –
Arte si Sentimente”, “Diferiti, dar egali”; “Oameni sanatosi intr-un mediu sanatos”,
“Impreuna pentru copiii nostri”

2
  identificarea impreuna cu parintii a nevoilor si asteptarilor lor de la scoală prin
aplicarea de chestionare, organizarea de mese rotunde pe aceasta tema, discutii
libere;
 organizarea unor activitati extrascolare diversificate in regim de parteneriat cum ar
fi: serbari scolare, excursii, sarbatorirea festiva a unor evenimente speciale din
viata scolii si a elevilor, organizarea unor activitati care să vizeze pastrarea si
perpetuarea traditiilor locale;

 elaborarea Regulamentului intern al scolii, stabilirea masurilor privind reducerea

abandonului scolar, cooptarea parintilor in comisia scolii pentru disciplina;

 oferirea unor oportunitati de a participa la experientele educationale ale copiilor lor

in scoala sau in afara scolii: organizarea de lectii demonstrative, concursuri
scolare, excursii, activitati culturale etc.
O relatie eficienta profesor – parinte presupune o ascultare activa, implicarea
familiei in actiunile extrascolare ale copilului, cultivarea si practicarea tolerantei fata de un
punct de vedere diferit.
In prezent Romania cunoaste o incercare de redefinire a rolului social al educatiei,
in contextul unui „parteneriat pentru educatie”, un dialog deschis, lucid, responsabil, intre
toti factorii educationali : familie, Biserica, scoala, comunitate locala.
Scoala se deschide spre mediul comunitar si se fac propuneri de realizare a
osmozei scoala – comunitate (scoala in comunitate si comunitatea in scoala), in
perspectiva intelegerii scolii ca un centru cultural si civic, centru complex de invatare.
Parteneriatele dintre scoli, familii si comunitati pot:
 ajuta profesorii in munca lor;
 perfectiona abilitatile scolare ale elevilor;
 imbunatati programele de studiu si climatul scolar;
 imbunatati abilitatile educationale ale parintilor;
 dezvolta abilitatile de lideri ale parintilor;
 conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii;
 stimula serviciul comunitatii in folosul scolilor;
 oferi servicii si suport familiilor;

3
  crea un mediu mai sigur in scoli.
Motivul principal pentru crearea unor astfel de parteneriate este dorinta de a ajuta
elevii sa aiba succes la scoala si, mai tarziu, in viata. Atunci cind parintii, elevii si ceilalti
membri ai comunitatii se considera unii pe altii parteneri in educatie, se creeaza in jurul
elevilor o comunitate de suport care incepe sa functioneze.
Parteneriatele trebuie vazute ca o componenta esentiala in organizarea scolii si a
clasei de elevi. Ele nu mai sunt de mult considerate doar o simpla activitate cu caracter
optional sau o problema de natura relatiilor publice. In tarile dezvoltate, cu deosebire pe
continentul nord-american, parteneriatele scoala-familie-comunitate sunt esentiale in
procesul de educatie a elevilor si in succesul lor la scoala.

Atasez un chestionar pentru a vedea cat de mult se implica parintii in cunoasterea

propriilor copii prin colaborarea cu Consiliul Profesoral:

CHESTIONAR PENTRU PĂRINŢI

PRIVIND COLABORAREA ŞCOALĂ – FAMILIE

Instructaj:
Vă rugăm să răspundeţi la întrebări, utilizând următoarele variante de răspuns:
 Frecvent
 De cele mai multe ori
 Rareori
 Niciodată

1. Sunt informat asupra ofertei educaţionale a şcolii?

2. Vorbesc cu cadrele didactice despre obiectivele
educaţionale propuse în activitatea cu elevii?
3. Am prezentat idei şi sugestii cadrelor didactice pentru
îmbunătăţirea activităţii educative.
4. Conducerea şcolii stimulează cooperarea între cadrele
didactice şi părinţi?
5. Am fost solicitat de către cadrele didactice pentru
participarea la activităţi educative?
6. Îmi sprijin copiii la realizarea activităţilor de învăţare pentru
acasă?
7. Particip la activităţile extracurriculare organizate de şcoală?
8. Copiii mei au o ambianţă adecvată studiului?
9. Solicit cadrele didactice în soluţionarea problemelor
copiilor, legate de dezvoltarea personală a lor?

4
 10. Sunt informat asupra progreselor şcolare realizate de copiii
mei?
11. Sunt informat când copiii mei prezintă probleme de învăţare
şi comportament?

INTERPRETARE

3p - frecvent
2p - de cele mai multe ori
1p - rareori
0p - niciodată

Dacă se obţin:

Între 25-33 p - există o relaţie fructuoasă între şcoală şi familie.

Între 13-24 p - există o relaţie bună, dar aceasta poate şi trebuie îmbunătăţită.

Între 6-12 p - relaţia este superficială, părintele nu se implică în desfăşurarea

activităţilor educative.

Între 0-5 p - relaţia şcoală – familie nu există; trebuie luate imediat măsuri
de iniţiere şi dezvoltare a acestei relaţii.

Bibliografie:
Agabrian Mircea, „Parteneriate familie – scoala – comunitate”, Editura Institutul
European, Iasi, 2005