METODOLOGIA CERCETARII – PARTENERIAT SCOALA – FAMILIE

Powered By

VDO.AI

1. IPOTEZELE SI OBIECTIVELE CERCETARII

Cresterea interesului pentru implicarea comunitatii in educatie, mobilizarea membrilor comunitatii

pentru participarea la procesul decizional din scoli are efecte benefice asupra instructiei si educatiei,
formarii si informarii din scolile romanesti.

Intre factorii educativi implicati in educarea viitoarei generatii pot exista obstacole externe sau
interne, precum si conflicte ascunse sau manifeste. Pe baza experientei acumulate de-a lungul anilor
la catedra, a discutiilor purtate cu parintii si cu cadrele didactice, precum si a studierii literaturii de
specialitate s-a conturat o imagine virtuala a parteneriatului scoala – familie, care poate fi confirmata
sau nu in urma cercetar

Stim ca familia si scoala sunt cei mai importanti factori educativi, care se ocupa de dezvoltarea
intelectuala, emotionala si volitiva a elevilor. Aceste doua organisme educative trebuie sa-si cunoasca
foarte bine functiile, rolurile, limitele, pentru ca impreuna sa contribuie la dezvoltarea personala a
fiecarui elev in parte.

Studiind literatura de specialitate, ajungem la concluzia ca pentru functionarea adecvata a scolii este
necesara integrarea parintilor si a forurilor locale in viata scol Cum spunea pedagogul Kozma Tams:
„De legatura scolii cu familia depinde masura in care parintele acorda importanta semnalelor venite
din partea cadrelor didactice, masura in care parintele urmareste activitatea din cadrul scol” In
colaborarea scolii cu familia oricare parte poate sa faca primul pas, dar avand in vedere ca scoala este
organismul educativ acreditat, cu cadre didactice competente, constiente de propriile indatoriri, cu o
experienta bogata, putem sa afirmam ca este bine ca scoala sa anticipeze nevoile parintilor. Privind
problema din acest unghi de vedere cercetarea este un prim primul pas spre parinti, spre clarificarea
realitatilor parteneriatului scoala – familie, spre adancirea relatiilor de comunicare, colaborare si
cooperare dintre cei mai importanti factori educativi implicati in educatia copiilor si tinerilor, spre
dezvoltarea de programe si proiecte concrete de activizare a partenerilor educativi, spre gasirea de
modalitati concrete de eficientizare a parteneriatului scoala – familie.
In realizarea cercetarii am pornit de la urmatorele ipoteze:

La inceputul anului scolar parintii NUsunt informati in linii mari despre activitatea din unitatile scolare
unde s-a desfasurat cercetarea, sunt mai tematori, mai putin implicati in viata scolii, nu cunosc bine
obiectivele scolii, motiv pentru opiniile lor nu reflecta intotdeauna realitatile scol

Cadrele didactice sunt deschise spre comunicarea cu elevii si cu familiile acestora si stimuleaza
parintii spre implicare in desfasurarea de programe educative si recreative, in luarea de decizii
privitoare la copiii lor, in realizarea unor activitati in parteneriat cu scoala.

Implicarea parintilor in activitatea organizatiilor nonguvernamentale ce functioneaza pe langa scoli

contribuie la cresterea coeziunii grupului de parinti, la depasirea barierelor comunicative, la cresterea
increderii fata de scoala, fata de colectivul de conducere al acesteia, la adancirea colaborarii si
cooperarii cu scoala, ca institutie ce se ocupa de educarea copiilor lor.

Organizarea planificata, constienta de activitati in parteneriat scoala – familie duce spre o comunicare
eficienta, constructiva ce are ca rezultat formarea unei imagini reale despre scoala si familie.

Elevii judeca in mod critic legatura scolii cu familia, dar nu au curajul sa isi manifeste intotdeauna
parerile, elevii care au rezultate mai bune la invatatura raspunzand mai repede si mai deschis
solicitarilor. Elevii dovedesc capacitati de a-si exprima liber opiniile, de a patrunde in esenta lucrurilor,
de a caracteriza adecvat mediul scolar si familial.

Luand in considerare toate aspectele surprinse in delimitarile conceptuale avem toata convingerea ca
ipotezle noastre sunt viabile.

OBIECTIVELE CERCETARII

Pornind de la ipotezele mai sus formulate cercetarile noastre si-au propus urmatoarele obiective:

Identificarea aspectelor pozitive si negative in colaborarea scolii cu familia;

Identificarea masurii implicarii familiilor in viata scolii;

Identificarea dificultatilor de comunicare dintre scoala si familie;

Identificarea asteptarilor parintilor legate de formele de colaborare cu scoala/ cu dirigintii, de teme

educative de interes general

Dezvoltarea comunicativitatii la parinti, cadre didactice si elevi;

Schimbarea mentalitatii despre implicarea familiei in programele educative scolare si cele

extracurriculare;

Conturarea imaginii scolii si familiei din unghiul de vedere al elevului;

Identificarea concordantei intre opinia cadrelor didactice si cea a parintilor legate de parteneriatul
scoala – familie.

Deschiderea drumului spre realizarea unui parteneriat deschis si cooperant intre scoala si familie;

Identificarea unor cai si mijloace de eficientizare a parteneriatului scoala – familie.

Dupa cum am prezentat in partea de fundamentare teoretica, parteneriatul educational presupune

unitate de cerinte, optiuni, decizii, actiuni educationale a tuturor partilor implicate in desfasurarea
acestuia. Cercetarea nu si-a concentrat atentia asupra tuturor laturilor parteneriatului educational,
dar a dorit sa surprinda cateva aspecte esentiale ale comunicarii scoala-familie, ale organizarii si
planificarii actiunilor educative in vederea realizarii colaborarii si cooperar Fara a incerca sa realizam o
tratare exhaustiva a problemei parteneriatului educational, am intentionat sa depistam
particularitatile colaborarii scolii cu familia precum si efectele pe care le are implicarea parintilor in
organizarea unor activitati si participarea lor la actul decizional, in mobilizarea parintilor mai putin
implicati, in implementarea unui real parteneriat scoala- familie.

1. SARCINI ALE CERCETARII

Studiind si analizand obiectivele prezentate anterior, s-au conturat urmatoarele sarcini de indeplinit
pentru desfasurarea optima a cercetarii:

Studierea literaturii de specialitate;

Derularea unor convorbiri cu directiunile scolilor;

Studierea planurilor manageriale ale scolilor;

Derularea interviurilor de grup cu parintii si cadrele didactice;

Intocmirea chestionarelor pentru cadre didactice si pentru parinti;

Impartirea chestionarelor spre completare;

Stabilirea legaturilor cu elevii in vederea completarii posterelor si intocmirea compunerilor;

Analiza si prelucrarea datelor adunate;

Stabilirea concluziilor si identificarea validitatii ipotezelor formulate;

Stabilirea posibilitatilor de continuare a cercetar

2. ETAPE ALE CERCETARII

Pentru indeplinirea obiectivelor urmarite cercetarea s-a desfasurat in mai multe etape:

I. Documentarea si studierea bibliografiei de specialitate legate de tema de

cercetare, proiectarea activitatilor cu cadrele didactice, cu parintii si cu elev

II. Continuarea si desfasurarea propriu-zisa a cercetarii, desfasurarea

convorbirilor, interviurilor, dezvoltarea de programe si proiecte in parteneriat.
 III. Finalizarea cercetarii prin aplicarea chestionarelor, interoretarea rezultatelor
obtinute si elaborarea textului stiintific .

3. LOTUL EXPERIMENTAL

Cercetarea am desfasurat-o in cadrul Scolii cu clasele I-VIII din Barna, unitate scolara in care imi
desfasor activitatea din anul 1979.

Cercetarea vizeaza cele trei domenii distincte al parteneriatului scoala- -familie: primul domeniu –
familia, al doilea – scoala si colectivul didactic, iar al treilea domeniu – colectivul de elevi.

In cercetare au fost cuprinsi 156 de parinti, respectiv 88 de cadre didactice -. (cate 3 membri ai
comitetelor de parinti pe clasa, precum intregul colectiv de cadre didactice al scolii si 21 cadre
didactice). Repartizarea parintilor care au primit chestionare si au participat la interviuri pe clase s-a
prezentat astfel:

Figura 1. – Repartizarea pe clase a parintilor cuprinsi in cercetare

Clasele

Scoala cu cls. I-VIII Barna

I – IV

V -VIII

Total

Pentru dezvoltarea cercetarii a trebuit sa cunosc opiniile elevilor, de aceea m-am orientat si spre ei
prin postere, sondajele de opinie, si redactare de compuneri. Nu a existat obligativitatea participarii la
aceste activitati dar pentru succesul lor de un real ajutor au fost membrii Consiliului elevilor din
scoala care si-au mobilizat colegii in indeplinirea sarcinilor.
 4. METODELE UTILIZATE IN CERCETARE

Metode teoretice:

Cercetarea surselor teoretice – ce a constat in studierea bibliografiei de specialitate, a resurselor

informationale de pe Internet, studierea planurilor manageriale ale scolilor; (delimitarile conceptuale
si anexele.)

Metoda logica de analiza a informatiilor stiintifice;

Metode experimentale:

Observatia – spontana si organizata;

Discutiile cu parintii, cadrele didactice si elevii

Convorbirea – cu directiunile scolilor despre planificarea manageriala, despreo proiectarea unor

activitati in parteneriat cu parintii, iar cu elevii pentru dezvoltarea capacitatii de comunicare, marirea
deschiderii spre cadre didactice in vederea completarii sincere a posterelor (Scoala mea, Familia mea)
si a redactarii de compuneri pe temele cerute (Scoala visurilor mele, Familia de vis);

Interviul de grup – cu parintii si cu cadrele didactice, in faza initiala de derulare a cercetarii pentru
evidentierea parerilor, asteptarilor, implicarii familiei in viata scolii; (anexa )

Chestionarele – pentru parinti si cadre didactice spre finalul cercetarii pentru surprinderea evolutiei
fenomenelor specifice parteneriatului, a evolutiei relatiei de comunicare, colaborare si cooperare;
(anexa ..)

Metode praxiologice:

Posterele – despre scoala si familie pentru investigarea opiniilor elevilor din cls. I-VIII legate de scoala
si familie;
Redactare de proiecte manageriale, programe de activitati in parteneriat cu parintii, proiecte
educative in colaborare cu directiunea scolilor, cu dirigintii si invatatorii pentru imbunatatirea
colaborarii dintre cei doi factori educativi determinanti; (anexa.)

Analiza calitativa si cantitativa a datelor experimentale (descrieri, prezentari tabelare, calcul

procentual, grafice, histograme) .

CAPITOLUL III

PREZENTAREA REZULTATELOR CERCETARII

Rezultatele cercetarii vor fi prezentate urmarind firul derularii cercetarii, astfel:

Prezentarea rezultatelor convorbirilor cu directiunile celor doua unitati scolare, observatiei realitatilor
parteneriale ale acestora, discutiilor cu parintii si cadrele didactice.

Prelucrarea rezultatelor interviurilor de grup – cu parintii si profesorii, a trasaturilor definitorii

derivate din analiza compunerilor elevilor.

Prezentarea activitatilor, proiectelor implementate.

Prelucrarea datelor chestionarelor impartite parintilor si profesorilor, precum si a posterelor realizate

de elevi.

I1. ADUNAREA DE DATE PRELIMINARE

Pentru inceput am initiat doua convorbiri cu directiunile unitatilor scolare cuprinse in proiect pentru a
pune la punct planul de derulare a cercetarii, pentru a studia planurile manageriale, pentru a discuta
despre colaborarea scolii cu familiile elevilor.

Convorbirile au relevat deschiderea conducerilor spre parinti, existenta unor programe de implicare a
parintilor in viata scol Trebuie precizat ca prezenta parintilor la sedintele periodice cu directiunea este
buna. Aprox. 85% din presedintii comitetelor de parinti pe scoala participa cu regularitate la acestea.
In cadrul acestor activitati se observa lipsa de implicare, de curaj in exprimarea opiniilor, de ridicare
de probleme care ii framanta. Acest gen de discutii au loc in general in antecamera, inainte sau dupa
sedinta. La sedintele pe scoala se ridica de obicei probleme legate de disciplina, invatatura, activitati
extracurriculare, probleme economice. De remarcat ca cele doua conduceri cunosc situatia materiala
precara a multor familii acesta fiind si motivul pentru care fondurile propuse de parinti in fondul scolii
sa fie mici, existand chiar reduceri penbtru familiile cu mai multi cop In ambele scoli casierii viziteaza
cu regularitate directiunea scolii implicandu-se in gestionarea fondurilor si alcatuirea de raporturi
periodice catre ceilalti parinti. Presedintele comitetului de parinti pe scoala, ales in sedinta deschisa
de ceilalti parinti sa reprezinte unghiul de vedere al parintilor, participa la sedintele consiliilor de
administratie, dar implicarea lui este redusa in oferirea de idei, solutii la probleme, in general luand
atitudine de supunere la deciziile majoritatii consiliului de administratie.

Ambele convorbiri au scos in evidenta implicarea unor organizatii nonguvernamentale ale parintilor
pentru imbogatirea activitatii scolilor, pentru cresterea calitatii procesului de invatamant, pentru
organizarea riguroasa a timpului liber al copiilor, pentru crearea de colectivitati unite, pentru
sprijinirea copiilor cu probleme materiale, pentru motivarea si activizarea copiilor cu rezultate
deosebite: Asociatia Parintilor din Fabric, Fundatia Bartok Bela, Asociatia Pro Folk.

In cadrul convorbirilor s-a hotarat desfasurarea de interviuri de grup cu comitetele de parinti pe

scoala si cu cadrele didactice din scoala in cursul lunii octombrie, derulare de proiecte in parteneriat
cu parintii cu participarea invatatorilor, dirigintilor, a responsabilului cu munca cu parintii, imbogatirea
planurilor manageriale cu activitati de parteneriat comunitar, organizarea activitatilor cu elevii prin
implicarea Consiliului elevilor din scoli – redactarea compunerilor si completarea posterelor, iar spre
finalul anului pentru luna mai s-a stabilit redactarea, completarea si prelucrarea unor chestionare
finale pentru cadre didactice si parinti.

Discutiile purtate cu cadrele didactice au dovedit cresterea dezinteresului fata de scoala, a

problemelor materiale, lipsa de optimism, de incredere a oamenilor. S-a putut constata ca parintii se
ocupa din ce in ce mai putin cu educarea copiilor, petrec din ce in ce mai putin timp cu copi La Scoala
cu cls. I-VIII nr. 1 pe langa lipsa de interes pentru educarea copiilor se observa folosirea de metode
educative desuete bazate pe severitate, bataie, si nici macar la cererea scolii aceste metode nu sunt
revizuite. Exista in fiecare clasa un grup mic de parinti care sar in ajutorul scolii, csre sprijina cadrul
didactic in derularea programelor educative scolare si extrascolare, care ajuta in organizarea
serbarilor, excursiilor, care ofera chiar sprijin material la nevoie dar care la fel petrec putin timp cu
copiii lor datorita programului de lucru prelungit. Exista parinti care au timp liber dar prefera sa nu se
implice invocand rolul de educator prim al scolii, sau invocand lipsa de pricepere, calificare.

Se poate concluziona ca exista deci un sambure de parteneriat pe care se poate dezvolta un program
concret, ce trebuie sa prevada clarificarea rolurilor si indatoririlor de parinte, constientizarea
functiilor scolii si ale familiei, dezvoltarea capacitatilor de comunicare a parintilor, depasirea
barierelor personale in relationare cu parintii si cu cadrele didactice, implicarea parintilor in procesul
decizional. Putem conveni ca o educatie corespunzatoare consecventa are drept rezultat o atmosfera
educativa lipsita de conflicte, stabila, o legatura buna parinte-copil. Parintii isi controleaza regulat
elevii, au asteptari concordante cu posibilitatile copiilor, sunt informati despre viata particulara si
scolara a copiilor, viziteaza regulat scoala. Aceasta insa nu depinde de nivelul de educatie al parintilor,
discutiile demonstrand ca in majoritatea familiilor de muncitori sau someri atmosfera educativa este
acceptabila, exista interes pentru educarea copiilor, dar neglijenta, lipsa de interes, neconcordanta
dintre posibilitatile reale ale elevilor si cerintele parintilor poate fi observata si in familii de
intelectuali sai investitori particulari. Educatia necorespunzatoare din sanul familiilor – lipsa de
consecventa, severitate sau ingaduinta exagerata -, conflictele dintre parinti, determina formularea
unor asteptari necorespunzatoare, interes scazut legat de viata scolara a copiilor, informare scazuta,
informatii lacunare.

S-a observat si ca in cazul familiilor care nu reusesc sa-si indeplineasca functiile de baza, este mai
frecventa lipsa de concordanta dintre idealurile educative, lipsa de consecventa, parintii sprijinind
scoala doar ocazional prin severitate sau control temporar. Lupta de zi cu zi a parintilor pentru
supravietuire, complexele lor de inferioritate sunt determinante pentru evolutia relatiei scoala-familie
si trebuie avute in vedere in rezolvarea situatiilor conflictuale sau a celor de zi cu zi din viata elevilor.
Trebuie cautate intotdeauna cauzele care stau in spatele problemelor, trebuie dusa in continuare
lupta cu lipsa de incredere a parintilor, scoala trebuie sa aiba o atitudine incurajatoare pentru
mobilizarea parintilor, pentru manifestarea propriilor temeri, pareri, asteptari.

Am desfasurat spontan si discutii cu parintii despre relatia scolii cu familia. Observand atitudinea
parintilor s-a putut remarca interesul acestora, curiozitatea, dar in acelasi timp si retinerea. Discutiile
au demonstrat ca exista personalitati cu spirit de conducere, care participa activ la discutii, la
exprimarea opiniilor sau nemultumirilor, care se implica in animarea vietii scolii, dar majoritatea
parintilor au nevoie de incurajare si isi expun parerea cu teama. Consideram ca aceasta deriva din
absenta incurajarilor, a prejudecatilor si din particularitatile persoanalitatii parintilor. Parintii care
activeaza in organizatiile nonguvernamentale amintite dovedesc o mai mare deschidere, implicare,
curaj de exprimare a opiniilor si sunt mai constienti de indatoririle ce revin din calitatea de parinte,
sunt mai implicati in viata scolii, contribuind la ridicarea prestigiului scol

I2. PREZENTAREA STARII INITIALE

I2.1. Rezultatele interviului de grup cu cadrele didactice

S-au organizat 3 interviuri de grup pentru elucidarea opiniilor si experiente cadrelor didactice in
problema parteneriatului scoala – familie, a implicarii si participarii parintilor, a formelor de colaboare
preferate de cadre, a cauzelor absenteismului parintilor de la activitatile scol

La interviurile organizate cu cadrele didactice au fost .prezente 79, cei 9 absenti au lipsit datorita
responsabilitatilor didactice. Cadrele didactice au fost impartite pe grupe de cate 6, membrii grupei
alegandu-se din nou dupa preferinte. Fiecare echipa si-a ales purtatorul de cuvant, care a prezentat
sintetic parerile grupei. Trebuie sa mentionam ca a existat o grupa in care membrii grupei au devenit
pe rand purtatori de cuvant ai grupei.
Rezultatele interviului le putem concretiza astfel:

Cele mai importante probleme ale scolii: lipsa fondurilor monetare, volumul redus al materialelor
didactice noi, situatia materiala a familiilor, lipsa de interes a unor elevi, rezultate mai scazute in
ultimii ani, scaderea numarului de copii si atmosfera de panica pe care o determina aceasta situatie,
lipsa de interes a parintilor copiilor problema, criterii deficitare de evaluare a scolilor, programul de
dupa-masa – la BB, suport neadecvat al unor parinti, prestigiul profesorilor mai ales la liceu este in
scadere;

Asteptarile scolii fata de parinti: sprijin moral minimal, interes mai mare pentru problemele copiilor,
prezenta mai activa in viata scolii, prezenta la sedintele cu parintii, comportament adecvat in diferite
situatii, sa-si educe mai mult copiii, cel putin o jumatate de ora de activitate pe zi cu copilul, respect
fata de profesor, pastrarea preocuparii si a interesului si in clasele mai mari, comunicare mai eficienta
cu proprii copii, participarea la activitatile extracurriculare.

Programele, obiectivele scolii pot fi cunoscute cu ocazia sedintelor cu parintii, consultatiilor sau
discutiilor cu parint Parintii cunosc in linii mari programele si obiectivele scolii dar nu au participat
concret la conceperea si elaborarea lor, pentru ca nu au cunostinte suficiente sau nu au curaj sa-si
manifeste opiniile, sau nu au fost solicitati in aceasta directie.

Participarea parintilor la activitatile scolare variaza intre 30-90%. Dintre cauzele absenteismului
parintilor s-au mentionat: suprasolicitare, lipsa timpului, obligatii la locul de munca, lipsa interesului,
lipsa informatiei despre activitatile organizate, convingerea ca scoalatrebuie sa se ocupe de educarea
copilului. Pentru activizarea parintilor dezinteresati se propun urmatoarele activitati: club al parintilor
(„la un pahar de ceai”), unde intr-o atmosfera relaxanra, interesata parintii pot discuta intre ei sau cu
cadrele didactice, lectorate cu parintii, unde se pot informa despre importante teme educative, pot sa
cunoasca cele mai noi metode de educatie, pot sa participe la dezbateri sau proiectari de filme
educative, participarea parintilor la organizarea diferitelor manifestari, serbari, atitudine pozitiva fasta
de parinti, transformarea parintelui in partener educational.

Formele de colaborare ale scolii cu familia , in ordinea preferintelor sunt urmatoarele: sedinte cu
parintii, consultatii cu parintii, carnet de corespondenta, legatura prin telefon, corespondenta oficiala,
vizite la domiciliu, activitati extrascolare. Intalniri organizate, regulate, au loc de 4 ori pe an cu ocazia
sedintelor cu parint Prezenta parintilor la consultatii este rara pentru ca orele la care se fac sunt
neadecvate pentru unii parinti, sau nu cunosc ora exacta a consultatiei, sau lipseste interesul pentru
evolutia copilului. Vizitele la domiciliu au loc in majoritatea cazurilor o data pe an sau chiar niciodata.
In cazul elevilor problema numarul vizitelor la domiciliu este mai mare, in functie de problemele ivite,
dar se poate spune ca vizitele la domiciliu nu sunt agreate de majoritatea cadrelor didactice. In cazul
elevilor cu dificultati de comportament, sau cu probleme de invatare pe langa vizitele la domiciliu
sunt preferate discutiile cu parintii dupa ore sau in timpul consultatiilor cu parint Frecventa acestor
intalniri este functie de frecventa neregularitatilor.
I2.2. Rezultatele interviului de grup cu parintii

A) Pentru inceput s-a trecut la clarificarea asteptarilor parintilor fata de scoala in ceea ce
priveste genurile de activitati la care ar lua parte cu placere, la modalitatile de colaborare
preferate si la temele educative de abordat in cadrul lectoratelor cu parint S-au prezentat 3
postere, si s-a cerut parintilor sa aleaga 2-3 raspunsuri preferate, sau sa completeze posterul
daca au propuneri legate de temele abordate.

Analizand raspunsurile date am tras urmatoarele concluzii:

In ceea ce priveste formele de comunicare intre parinti si scoala parintii au ales urmatoarele; le
prezint in ordinea preferintei:

Sedinte cu parintii – 53

Vizite la domiciliu – 32

Comunicare prin carnet de corespondenta -24

Discutii inainte sau dupa cursuri – 21

Consultatii cu parintii – 14

Zile deschise – 11

Figura 2. Graficul formelor de comunicare preferate de parinti

Deci cele mai indragite forme de comunicare intre parinti si scoala raman sedintele cu parintii si
vizitele la domiciliu. Probabil acestea sunt cele mai frecvente forme de colaborare cu familiile, sunt
cele mai cunoscute de catre parinti si de aceea sunt cele mai indragite. Nu trebuie sa uitam totusi
rolul deosebit pe care il au celelalte forme de colaborare a scolii cu familia, scoala trebuie sa le
promoveze si pe acestea, parintii trebuie invatati sa le aprecieze si sa le solicite.
Analizand alegerile facute referitor la la tipurile de activitati scolare preferate de parinti au primit cele
mai multe propuneri:

- Lectii dechise – 51

- Spectacole de teatru, concerte, concursuri sportive – 42

- Zile deschise completate cu expozitii din lucrarile elevilor – 38

- Activitati in folosul scolii impreuna cu copiii – 27

- Excursii, tabere impreuna cu copiii – 25

- Clubul parintilor (eventual activitati in parteneriat cu copiii) -25

Celelalte activitati propuse au primit 9-16 propuneri din partea parintilor, in urmatoarea ordine:

Prezentari de filme sau de referate pe teme psiho-pedagogice -16

Expozitii de carte- 12,

Dezbateri pe teme de pedagogie – 12,

Intalniri, mese rotunde – 9

Figura 3. Tipuri de activitati scolare preferate

Temele care au interesul majoritatii parintilor primind 40-50 de propuneri sunt:: „Dezvoltarea
intelectuala a copiilor”, „Dificultati de invatare”, „Legatura parinte-copil”, Dificultati educative in
familie si la scoala”. Celelalte teme au fost alese de 20-30 dintre parinti, in urmatoarea ordine:
Caracteristicile educatiei in familie, Petrecerea eficienta a timpului liber, Dezvoltare sexuala, Prietenii,
Autonomie – dirijare parinteasca. Parintii au fost insa foarte receptivi la cerinta de propunere de teme
educative solicitate spre discutie:

Predare fara stress

Legatura profesor-elev

Stressul de toate zilele

Rolul calculatorului in viata copiilor nostri

Atitudine constructiva si rezolvarea conflictelor

Comportamentul in societate

Legaturile intre generatii

Copiii nostri si stress-ul

Supravegherea copiilor

Igiena si imbracaminte

Ajutorul psihologului

Fumatul
 B) Datorita prezentei considerabile – la fel ca in cazul interviului de grup cu cadrele didactice –
am alcatuit grupe de cate 7 parinti, permitandu-le sa aleaga membrii grupelor dupa
preferinte, in functie de cercul de cunostinte. Fiecare grupa si-a ales conducatorul care a
impartasit celor prezenti parerea, impresiile grupei.

Stiind ca la sedinta de la inceputul anului cu presedintii comitetelor de parinti pe clase s-au prezentat
obiectivele si programul mamagerial anual al scolii, stiind ca acestea au fost afisate pe panoul
parintilor discutiile au inceput de la aceasta tema concluzionandu-se urmatoarele:

Parintii cunosc superficial obiectivele scolii si programul acesteia, stiind sa exemplifice obiectivele si
activitatile propuse doar daca au fost dirijati. Parintii au recunoscut ca nu au luat parte la planificarea,
organizarea programelor scolare, au specificat ca a existat o cerere in scris in acest domeniu din
partea scol In unele cazuri, exemplificate de presedintii comitetelor de parinti, parintii au constituit un
real ajutor in organizarea serbarilor de sfarsit de an, in organizarea activitatilor organizate cu ocazia
vizitei reprezentantilor scolilor infratite, presedintele comitetului de parinti pe scoala a participat la
intrunirile consiliului de administratie consultand cu cadrele didactice despre bugetul scolii, despre
programele initiate in scoala. De remarcat este activitatea Asociatiei Parintilor din Fabric, o
organizatie nonguvernamentala care s-a constituit din parintii elevilor care studiaza sau au studiat
mai demult la sectia maghiara, organizatie care a contribuit la organizarea unor excursii, unor serbari,
la conceperea de proiecte de finantare, la adunarea viitorilor scolari, organizarea unor activitati de
sprijinire a familiilor sarace, vizionari de spectacole etc. Activitati de acelasi gen au desfasurat la Liceul
Teoretic Bartok Bela , Asociatia Prof Folk – cu accent pe pastrarea , conservarea, raspandirea
traditiilor, si Fundatia Bartok Bela – cu accent pe activitatile de asistenta sociala, promovare a elevilor
cu rezultate deosebite.

Parintii sunt multumiti cu activitatea desfasurata in scoala – atat cea scolara cat si extrascolara -,
considera ca profesorii si invatatorii sunt deschisi spre problemele elevilor, colaboreaza cu placere cu
parintii, le ofera ajutor in rezolvarea problemelor. S-a pus problema organizarii sistematice a
convorbirilor cu parintii, pentru a stabili nu numai ora de consultatie a cadrelor didactice ci si sala in
care aceste consultatii se desfasoara pentru a evita discutiile pe coridor sau in sala profesorala. Una
dintre problemele ivite este cea a disciplinei – mai ales la gimnaziu si la liceu -, de aceea scoala ar
trebui sa gaseasca metode eficiente pentru rezolvarea lor. Parintii, care lucreaza 10-12 ore pe zi,
considera ca sunt bineveniute si de un real ajutor activitatile de supraveghere si de invatare dupa ore,
sub forma de semiinternat. Se remarca de asemenea activitatile formatiilor de dansuri populare, e
dansuri de societate, activitatea echipelor de baschet si de fotbal ale scolilor, rezultatele obtinute de
acestea la concursurile judetene si nationale, formatia de fluier, formatia de teatru de papusi de la
clasele primare, si cea de teatru de la liceu. S-a evidentiat de asemenea si activtatea echipei de radio
si a ziarului Liceului.

Legat de posibilitatile de informare despre situatia copiilor s-a precizat ca activitatile de consultatii
pentru parinti sunt la ore inadecvate deoarece majoritatea parintilor lucreaza in acel interval orar, ar
trebui sa creasca numarul sedintelor cu parintii si a vizitelor la domiciliul elevilor. Carnetul de
corespondenta ar mai putea fi o solutie pentru informarea in legatura cu situatia copiilor. Totusi cel
mai la indemana si mai des utilizat mijloc de comunicare este telefonul.

S-a specificat ca absenteaza de la sedintele cu parintii in general parintii copiilor problema, procentul
de participare variind astfel de la clasa la clasa. Absenta parintilor de la activitatile scolii a fost
motivata prin lipsa de interes din partea acestora, prin ocupatia parintilor. In majoritatea cazurilor
absentele parintilor au fost motivate prin lipsa de interes a acestora, dar unii parinti au considerat ca
o cauza ar putea fi comportamentul inadecvat al unor profesori fata de parintii copiilor problema. Ca
solutii pentru rezolvarea acestor probleme au propus vizita la domiciliu, corespondenta regulata cu
parintii, informare la timp, tratarea problemelor cu mai mare severitate, atentionari oficiale,
integrarea parintilor copiilor problema in programe scolare speciale – care este de specificat ca exista
in ambele scoli prin conlucrarea cu psihologul scolii, care a elaborat si programe de educatie
remediala.

Pentru activitatea viitoare parintii propun cresterea numarului de ore la cabinetul de informatica,
accent deosebit pe problemele de igiena si disciplina, organizarea mai multor excursii, vizita la
intreprinderi, organizarea unor programe cultural-artistice si distractive pentru elevi cu implicarea
parintilor, cointeresarea elevilor in desfasurarea orelor, sustinerea unor lectii interesante, intocmirea
de proiecte educationale, cunoasterea unor metode, principii de management. In unele cazuri, mai
ales la elevii care studiaza la sectia maghiara apare cerinta descongestionarii programului elevilor,
scaderea numarului de ore al elevilor.

Chiar daca la inceput s-a observat ca discutiile si activitatile pe grupe s-au desfasurat mai greu, spre
sfirsitul activitatii parintii au dovedit mai mult curaj si si-au putut formula asteptarile fata de scoala:

Atentia sporita asupra copiilor in timpul pauzelor si in timpul orelor;

Asteptari mai ridicate in clasele mai mari, mai ales in ceea ce priveste elevii mai buni;

Asteptari adecvate pentru copiii problema;

Severitate mai mare;

Caldura, iubire, intelegere din partea profesorilor fasa de elevi;

Mai multe activitati extracurriculare, mai multe excursii, activitati distractive, mai multe activitati de
recuperare sau diferentiere;
Accent deosebit pe pregatirea pentru viata a elevilor, pe educarea acestora;

Control riguros al temelor de acasa al elevilor;

Indeplinirea intereselor elevilor fara deosebire; utilizarea unor metode de predare interesante,
atractive;

Rezultate bune la invatatura, sa devina cunoscuti pentru rezultatele deosebite;

Colaborare mai buna scoala-familie;

Insusirea limbii si a culturii in limba materna la un nivel mai ridicat (in special la sectia maghiara).

I2.3. Analiza compunerilor scrise de elevi

Compunerile scrise de elevi au intregit imaginea creata anterior, cu imaginea unei familii-scoli ideale.
De la cele doua sectii au sosit doar 36 lucrari. Aceastea demonstreaza ca elevii nu sunt prea deschisi
fata de cadrul didactic. Lucrarile au fost redactate in special de elevii foarte buni sau de acei elevi care
au avut ocazia sa ma cunoasca cu ocazia unor activitati din scoala. Anexele sunt doar un exemplu
ilustrativ din compunerile scrise de elevi. Compunerile scrise despre scoala contureaza o imagine
scolara mai mult sau mau putin realizabila, dar caracteristic este apropierea de copii, respectiv
dotarea mai buna. Visurile legate de familie insa prezinta de fapt partea insorita a vietii, jocuri,
excursii comune, intamplari hazl

Voi selecta cateva trasaturi ale scolii si ale familiei ideale, asa cum apar in compuneri:

SCOALA MODEL: ore scurte, pauze de 15-20 minute, profesorii zambesc intotdeauna, clasele sunt
curate, luminoase, peste tot se vad lucrarile elevilor, elevii se uita mult la televizor si la video, de trei
ori pe saptamana sunt ore de educatie fizica, se deseneaza si se canta mult, se merge la film, muzeu,
nu sunt note, se invata impreuna cu parintii, se lucreaza mult la calculatoare, copiii au ocazii multe
pentru a cunoaste alti elevi, elevii participa la conducerea scolii, se asculta muzica in fiecare pauza,
elevii vin la scoala in masini pe perne de aer, profesorii sunt frumos imbracati, elevii se joaca la club,
temele de casa contin doar doua exercitii, nu exista teme de casa, daca elevii gresesc profesorii
corecteaza frumos, calm, elevii ai tutuiesc pe profesori, se lucreaza mult pe grupe, la sedinte se spun
doar lucruri bune despre copii, orele sa inceapa ami tarziu, parteneriate ci scoli europene, notele
inlocuite cu calificate, rezultatele trimise prin posta, teme putine, de preferat in locul lor lectii lungi
sau desfasurare de proiecte, discipline pe alese, frecventa libera la lectii, multe discutii cu profesorii,
profesorii au simtul umorului, dulapior personal, echilibru intre teorie si practica, invata pentru viata,
profesorii isi iubesc disciplina de predare etc.

FAMILIA IDEALA: cumpara o masina noua, straina, se muta in alta locuinta, in excursie se poate duce
si calculatorul, elevii se culca tarziu, seara copiii se joaca remi, tata glumeste, face glume, casa mare,
da bani de buzunar, nu te pune sa faci curat, un robot face ordine, ai bani pentru opsice vrei, toti se
iubesc, e ca un cuib ocrotitor, mama face mancare dupa pofta fiecaruia, este timp de joaca si de
discutii in fiecare zi, multe excursii, vizite impreuna, bunica nu este suparata, se mananca la masa
impreuna, nu exista bani, doar fericire si iubire, se cumpara cele mai frumoase haine, duminica se
mananca la restaurant, mama si cu tata sunt rabdatori si nu se cearta, parintii nu controleaza caietele
copiilor, toti copiii au frati, .

Cunoscand parerile elevilor cream posibilitatea unei mai bune autoaprecieri, mai bune
autocunoasteri, si putem cauta metodele si procedeele care sa contribuie la imbunatatirea imaginii
scolii, imaginii familiei, putem descoperi disfunctionalitatile acestora si putem contribui la gasirea de
mijloace adecvate pentru imbunatatirea relatiei elev-scoala-familie. Daca compunerile sunt analizate
vom observa ca visurile compenseaza lipsurile, partile negative ale scolii sau ale familiei. Elevii si.-au
creat o lume de vis in care se simt in siguranta, unde sunt iubiti, intelesi, tratati cu rabdare.

Cunoscand aceste visuri, rationand si judecand care sunt partile realizabile, putem contribui la
crearea in scoala a unei atmosfere calde, placute, apropiate de elev, la detensionarea atmosferei din
familie, la crearea atat in familie, cat si la scoala a unui mediu centrat pe nevoile si interesele elevului.
Nu este voie sa uitam ca pentru realizarea acestora este nevoie de contributie tuturor cadrelor
didactice, precum si a parintilor. Doar lucrand impreuna, fiind increzatori se vor putea realiza visurile
copiilor nostri. Daca am exprima aceasta colaborare printr-o diagrama am apela la imaginea a doua
cercuri care se intersecteaza, in centru fiind copilul, copilul nostru, copilul familiei si copilul scol

I3. ACTIVITATI DERULATE

Cu ocazia convorbirilor desfasurate cu directiunea s-a hotarat alcatuirea unei echipe ca va pune in
aplicare activitatile in parteneriat cu familia. Pentru implementarea programelor s-a obtinut
colaborarea si cooperarea consiliilor de administratie. Cadrele didactice au dovedit maxima
flexibilitate in acceptarea propunerilor formulate si alcatuirea planului managerial – domeniul
Dezvoltare si relatii comunitare, a programelor de activitati cu parintii, a proiectelor educative de
parteneriat scoala-familie-comunitate, a tematicii orelor de dirigentie.

In proiectare s-a avut in vedere:

Stabilirea unor obiective clare, masurabile,

Alcatuirea de echipe de lucru a cadrelor didactice,

Responsabilizarea cat mai multor cadre didactice pentru realizarea activitatilor, stabilirea de termene
limita,

Precizarea modalitatilor de evaluare a activitatilor,

Derularea de minicercetari la nivel de clasa,

Concordanta programelor cu nevoile familiilor si scolii,

Implicarea parintilor in desfasurarea, organizarea unor actiuni scolare si extrascolare,

Implicarea parintilor in luarea deciziilor, elaborarea programelor scolii, a regulamentului de ordine

interioara

Varietatea tematicii si activitatilor,

Motivarea si implicarea altor parteneri,

Incurajarea voluntariatului,

Implicarea de specialisti – psihologi, asistenti sociali,

Diversificarea modalitatilor de colaborare cu familia,

Imbunatatirea comunicarii cu asociatiile parintesti de pe langa scoala si cu alte ONG-uri.

In continuare voi prezenta proiectarile realizate pentru largirea deschiderii spre parteneriate, pentru
imbunatatirea comunicarii scoala-familie-elev, pentru satisfacerea nevoilor relevate cu ocazia
interviurilor, pentru crearea unui mediu scolar si familial adecvat dezvoltarii optime a personalitatii
copiilor.

a) PLAN MANAGERIAL – FRAGMENT

DOMENIU: Dezvoltare si relatii comunitare

Nr.

Crt.

Obiective

PARTENERIAT IN EDUCATIE : SCOALA – FAMILIE-COMUNITATE

„Prezenta parintilor poate transforma cultura scolii” (S.L. Lightfoot)

Argument

Termenul de „parteneriat” este bazat pe premisa ca partenerii au un fundament comun de actiune si

un spirit de reciprocitate care le permit sa se uneasca. Astfel, parintii si profesorii pot crea
parteneriate variabile, angajandu-se in activitati comune de invatare, sprijinindu-se unii pe altii in
indeplinirea rolurilor cerute, desfasurand proiecte de curriculum colaborativ, participand impreuna la
diverse activitati de luare a deciziei.

Intalnirile „tipice” cu parintii nu abordeaza intotdeauna aceste probleme, oferind parintilor putine
sanse de a cunoaste profesorii elevilor si problemele scol De aceea, trebuie pus accent pe activitati de
cunoastere interpersonala pentru a crea un cadru de siguranta si pe strategii de desfasurare a
acestora cat mai variat si accesibil.

Ca urmare, acest proiect, isi propune sa dezvolte competente de lucru cu familia elevului si sa
raspunda nevoilor de comunicare, relationare, construire de echipe, cooperare, motivare si implicare.
Propunatorul este constient insa ca parteneriatul scoala-familie nu „produce” neaparat elevi de
succes!

Scopul proiectului

- Optimizarea relatiei scoala-familie-comunitate, in asa fel incat elevii sa obtina

Singuri succesul.

Obiective

Realizarea unor cercetari pentru dignosticarea relatiei scoala-familie;

Identificarea instrumentelor de comunicare scoala-familie;

Antrenarea parintilor in activitati de informare si formare educationala;

Diversificarea modalitatilor de colaborare cu familia;

Crearea unui cadru de motivare si implicare a partenerilor;

Incurajarea voluntariatului ; atragerea parintilor catre activitati din „lumea scolii”.

Grupul tinta

Parintii clasei

Elevii clasei

Profesorii
Locul si perioada de desfasurare

Scoala

Parcursul anului scolar 2005-2006

Colaboratori

- Conducerea scolii, profesor psihopedagog, profesorii clasei, bibliotecar, politia de

proximitate, Fundatia „Solidaritate si Speranta”

Materiale

Chestionare

Referate (lectorate)

Materiale informative (Regulament scolar, brosuri, pliante, afise etc.)

Program calculator pentru tema „Violenta in scoala si in famile”

Finantarea activitatilor

Comitetul de parinti

Diferiti sponsori

Vanzarea unor obiecte artizanale confectionate de elevi

Popularizarea proiectului
Pliante pentru parinti, elevi si profesori

Mod de realizare

Nr.

Activitati

Forma

Responsabil

Perioada (Data)

Parintii „se intorc” la scoala

Alcatuirea Comitetului de Parinti

Lectorat

Diriginte

Sept.2005

Discutii informale asupra Regulamentului de ordine interioara si a documentelor scolare

Informare
Sedinta cu parintii

Director

Diriginte

Oct 2005

Elaborarea unui chestionar pentru parinti privind colaborarea scoala-familie

Atelier de lucru

Prof. Psihoped.

Diriginte

Oct 2005

Aplicarea chestionarului si interpretarea rezultatelor

Chestionar

Prof. Psihoped.

Diriginte
Oct. 2005

Consilierea parintilor in cazul aparitiei unor crize in familie care pot influienta progresul scolar al
elevului

Cabinet de consiliere

Prof. Psihoped.

Diriginte

Consiliul prof. Clasei

Saptamanal

Joi 10ºº-12ºº

Violenta in scoala si in familie

Dezbatere

Prezentare „Power Point”

Diriginte

Elevi , parinti
Politist de proximitate

Ianuarie 2006

Activitate de voluntariat: „Mana de la mana”

Actiune de reconditionare si vopsire a bancutelor din clasa

Parinti

Elevi

Diriginte

Febr. 2006

Biblioteca scolii-loc de intalnire cu ocazia „martisorului” in familie

Expozitie de martisoare pentru mamici

Diriginte

Elevi

BibliotecarTEMATICA PROPUSA PENTRU ORELE DE DIRIGENTIE SI ACTIVITATI CU PARINTII

Dezvoltarea personalitatii elevului:

Alegerea prietenilor, Dezvoltarea stimei de sine, Autoritate si dragoste, Autonomie – dirijare
personala, Legatura parinte -copil si consecintele ei in dezvoltarea personalitatii, Ce meserie sa-mi
aleg?, Trebuie sa fiu cel mai bun?, Cum sa reactionez in fata unui esec?

Educatia pentru munca si calitate:

Petrecerea eficienta a timpului liber, Legatura profesor – elev, Supravegherea copiilor, Gestionarea
timpului liber, Cum sa invat?, Munca si implicatiile ei, Sclavia in zilele noastre

Educatia pentru viata privata:

Prietenii, Rezolvarea conflictelor, Comportamentul in societate, Caracteristicile educatiei in familie,

Climatul familial, Legatura intre generatii, mass-media si educatia, Familia si siguranta afectiva,

Educatia juridica si prevenirea delincventei juvenile:

Disfunctiile ei si implicatiile sale in evolutia tinerilor, Drogurile, alcoolul -cale spre delincventa,
prevenirea si corectarea conduitelor gresite ale copilului, Violenta si urmarile ei,

Educatie pentru sanatate:

Stressul de toate zilele, Fumatul si consecintele lui, Alimentatia sanatoasa, Nici o zi fara miscare,
Dezvoltarea sexuala a adolescentului si implicatiile ei, Predare fara stress, Calculatorul in viata copiilor
nostri, Igiena si imbracaminte

e) PROGRAMUL ASOCIATIEI PARINTILOR DIN BARNA

Nr. Crt.

Activitati

Termen

Responsabil

Loc de desfasurare

Adunarea generala a membrilor

1 oct.

Presedinte

Scoala

Intalnire cu directiunea

15 oct.

Pres., vicepres.

Scoala

Festivalul regional al papusarilor – Fantezia

30 oct.

Trifoi, Sipos

Centru cultural

Reorganizarea formatiei de dansuri populare

15 nov.

Ciresan M
Responsabil activit.ed.

Sala Caminului cultural

Intalnire cu psihologul – Autonomie si dirijare

30 nov.

Duma M.

Selmarean D

Scoala

Pregatirea unor felicitari si podoabe de Craciun

15 dec.

Pitic D

Indrei M.

Biserica

Cu colinda de Craciun

24 dec.

Invatatori,

Olah, Pitic
Biserica ortodoxa

Elaborare de proiecte de finantare

Dec -ian-febr.

Irinescu, Sipos

Sediu

Hai la scoala! – promovarea scolii printre copii de gradinita

Ian.- fabr.

Inv., prof.

Olah

Gradinita

Bal de binefacere

Febr.

Ciresan M, Irinescu D.

Casa de cultura Lugoj

Coaserea costumelor populare si cumpararea meselor de tenis de masa pentru donare scolii
Mart.

Sipos

Gheorghe D

Croitorie

Sala de sport

Vizionare de spectacol la teatru

Martie

Duma R.

Teatru National Lugoj

Incondeierea oualor de Pasti

15 apr.

Sipos

Centru Cultural

Asigurarea transportului formatiei de dansuri populare la festivalul :Vetre strabune

Apr.

Gheorghe D.
Sipos

Olah N.

Timisoara

Dumbrava

Otelec

Tormac

Excursie a familiilor la Calacea

1 mai

Ciresan M

Calacea

Intalnire cu psihologul – Stilurile parentale si efectele lor

15 mai

Duma R.

Scoala

Ziua familiilor – jocuri recreative, concursuri

4 iunie

Gheorghe D

Padurea Verde

Serbare de sfarsit de an si expozitie cu creatiile copiilor

17 iun.

Ciresan M.

Pecora D

Scoala

Organizarea taberelor de vara pentru copii

Iul.-aug

Sipos , Ciresan M

Gheorghe D.

Cheveres

I4. PREZENTAREA STARII FINALE

V.4.1. Prelucrarea chestionarelor in paralel

S-a dovedit ca in zilele noastre, rolul scolii si al familiei este in continua schimbare crescand rolul
educativ al scol De aceea este foarte important ca scoala sa-si alcatuiasca un sistem de obiective
educative consultand si parintii, sa cunoasca nevoile si parerile parintilor, sa se puna de acord
cuacestia pentru organizarea de activitati in parteneriat. Elaborarea de programe educative pentru
adulti prin consultarea unor

Spre sfarsitul anutului scolar in luna mai au fost impartite membrilor comitetelor de parinti pe scoala,
unui grup de parinti ai elevilor problema, precum si membrilor organizatiilor nonguvernamentale de
pe langa scoala un numar de 100 de chestionare, din care mi-au fost returnate 86.

Tot acest chestionar, operand modificarile necesare au fost impartit si cadrelor didactice din scoli un
numar de 88 de chestionare din care mi-au fost returnate 74. Daca realizam o prima compartia a
acestor date, observam ca aceste chestionare au fost completate in procentaj asemanator: 86% din
parinti, respectiv 84% din cadrele didactice. Tragem concluzia tratarii cu seriozitate a acestor
probleme, atat din partea scolii, cat si din partea familiei.

Figura 5. Reprezentarea grafica a distributiei chestionarelor

- Completate de parinti - - completate de cadre didactice

Apeland la interpretarea chestionarului

Potrivit punctajului obtinut in urma completarii se dovedeste existenta unei relatii:

Fructuoasa: 46 parinti (42%), 37 cadre didactice (50%)

Buna: 32 parinti (35%), 30 cadre didactice (40%)

Superficiala. 8 parinti (11%), 7 cadre didactice (10%)

Nu exista: 0 parinti (0%), 0 cadre didactice (0%).

Chestionarele dovedesc ca exista o calaborare buna intre scoala si familie, parintii si cadrele didactice
au dovedit ca relatia scoala-familie este importanta pentru ei si se implica in obtinerea succesului
acesteia, oferind si cerand ajutor, informatii, sprijin material, actional si moral, participand la
activitatile organizate de scoala si implicandu-ae in viata copilului lor.

Grafic rezultatul central se prezinta astfel:

Figura 6. Evaluarea relatiei scoala-familie

Figura 6. Evaluarea relatiei scoala-familie

De remarcat ca in ceea ce priveste profesorii, acestia au parere mai buna despre calitatea relatiei
scoala – familie. Acesta ne pune pe ganduri, si dovedeste ca exista anumite bariere comunicative de
la parinti spre scoala dar care se vor putea ameliora prin activitati organizate. Faptul ca exista 10%,
11% chestionare care dovedesc superficialitatea acestei relatii impune organizarea riguroasa de
activitati de implicare a parintilor, de autocunoastere si autodezvoltare a personalitat

Intrebarile chestionarului pot fi grupate pentru analiza in 5 mari grupe.

a) Intrebari ce vizeaza fluxul informational intre scoala si parinti – 1, 10, 11

b) Intrebari cu surprind realitatile comunicarii scoala-familie

c) Intrebari ce vizeaza managementul institutional – 4

d) Intrebari ce vizeaza implicarea si suportul mediului familial

e) Intrebari ce vizeaza implicarea in viata scolii

Analiza calitativa a chestionarelor completate a condus la extragerea urmatoarelor concluzii,
prezentate in paralel pentru a observa concordanta de opinii si optiuni intre cei doi factori educativi
responsabili de educarea, formarea viitoarei generat

a) Primul grup de intrebari se refera la fluxul de informatii de la scoala la familie. Este de

remarcat faptul ca a fost mult mai usor de identificat masura fluxului informational cand s-a
exemplificat concret la ce se refera – progres sau probleme ale copilului. Atat parintii cat si
cadrele didactice considera ca se realizeaza o informare foarte buna in acest sens, dar
informatiile generale legate de obiective, programe, activitati, scara de valori ale scolii nu
ajung in aceeasi masura la partenerul educativ al scol Este bine ca informatiile legate de copii
ajung la familii, dar trebuie revizuita informarea parintilor legata de viata scolii in general.
Este de remarcat ca informatiile ajung la parinti, nu in masura dorita, dar faptul ca secventa a
patra a raspunsurilor – niciodata – nu a inregistrat nici un raspuns dovedeste clar
preocuparea cadrelor didactice si a directiunii pentru transmiterea informatiilor tuturor
partenerilor implicati in educatia copiilor, mai ales scol

Figura 7. Prezinta grafic realitatea transmiterii de informatii intre cele doua institutii educative

Figura 7. Reprezentarea fluxului informational scoala – familie

b) Referitor la comunicarea scoala – familie, parinti – cadre didactice de la scoala la familie si

invers se poate observa ca exista 10%-15% parinti ce nu primesc informatii de la scoala, nu
solicita cadrele didactice si nu mentin legatura de nici un fel. Este trista aceasta realitate, dar
scoala va trebui sa ia masuri in reducerea acestui procentaj. Cei care vorbesc sau tin legatura
cu scoala rareori sunt in procent de 15-20%, procentaj motivat prin programul incarcat al
familiilor preocupate de asigurarea bazei materiale a familiilor. Este pozitiv ca un procent de
30%-40% din parinti pastreaza legatura frecvent cu scoala. Aceasta dovedeste deschiderea si
implicarea forurilor educationale, precum si responsabilitatea si spiritul de raspundere al
parintilor. Ce trebuie ameliorat este curajul parintilor de a cere ajutor scolii in problemele
ivite cu copiii lor. Parintii recunosc in aproximativ 50% - 55% din rezultate ca solicita rar
cadrele didactice in rezolvarea problemelor ivite.

Faptul ca cele doua grafice, reprezentarea raspunsurilor parintilor si reprezentarea raspunsurilor

cadrelor didactice, aproape se suprapun arata ca se cunoaste situatia comunicarii de ambele parti.
Faptul ca numarul celor care tin legatura cu scoala este mai mare decat cel al celor care vorbesc cu
cadrele didactice dovedeste ca discutiile nu sunt singurul mijloc de comunicare intre scoala si familie.
Observand numarul celor care nu tin legatura cu scoala, nu vorbesc cu cadrele didactice corespunde
procentual datelor prezentate de cadre didactice cu ocazia convorbirilor: exista cam 15% - 25% dintre
parinti care lasa educatia aproape in totalitate pe umerii scolii – iar legat de cei care pastreaza
frecvent legatura se confirma ca aproximativ 30% din parinti sunt foarte interesati de obtinerea
informatiilor la zi. Grafic situatia este prezentata in figura 8.

Figura 8. Reprezentarea comunicarii scoala – familie

c) O intrebare vizeaza evaluarea managementului institutional, al atitudinii conducerii fata de

dezvoltarea parteneriatului scoala – familie. Este de remarcat ca raspunsurile date la
chestionare atat de parinti cat si de cadre didactice dovedesc deschiderea acesteia fata de
parinti. Aceasta realitate este cunoscuta atat de cadre didactice si de parinti ceea ce
dovedeste ca factorii decizionali din scoala au dat dovada de pricepere si abilitati de
comunicare vizavi de parinti si au reusit sa castige increderea tuturor partenerilor
educationali. Exista un numar mic de raspunsuri ce considera ca directiunea nu se implica
destul in cooperarea scolii cu familia. Consider ca aceste raspunsuri deriva din realitatea ca
unii parinti nu se intereseaza de viata scolii, lucru dovedit si de chestionar, si ca unele cadre
didactice dovedesc o atitudine foarte critica, aproape refractara fata de directiune.

Figura 9. Atitudinea conducerii fata de parteneriatul scoala – familie

d) Setul urmator de intrebari vizeaza implicarea parintilor in viata elevilor, in asigurarea

conditiilor materiale si ambientale necesare studiului elevului, atitudinea ocrotitoare,
raspunzatoare fata de progresul scolar al copilului, consecventa in urmarirea rezultatelor la
invatatura. Se remarca ca la nici un item nu s-a inregistrat raspunsul – niciodata -. In mod
ideal s-ar concluziona ca fiecare familie se ocupa de educarea, de urmarirea consecventa a
scolarilor, dar raspunsurile date de cadre didactice dovedesc ca exista parinti care nu se
intereseaza deloc de evolutia copilului lor. Aceasta neconcordanta dintre raspunsurile
cadrelor didactice si ale parintilor se explica si prin faptul ca parintii care au completat
chestionarele sunt in general membri ai Comitetelor de parinti, care dovedesc atitudine mai
interesata si implicata. E posibil ca tocmai parintii care nu se intereseaza de situatia scolara a
copilului sa fie tocmai aceia care nu au restituit chestionarele. Se observa ca exista un numar
mare de parinti care sprijina si urmaresc rar evolutia copiilor, aceste situatii fiind
caracteristice pentru clasele gimnaziale si de liceu, cand libertatea elevilor este mult mai
mare. Urmarirea sistematica a evolutiei scolarilor pierde din ritmicitate si rigoare o data cu
inaintarea in varsta a scolarilor si este functie de programul de munca al parintilor.
Reprezentarea schematica a implicarii in sprijinirea copilului, controlul carnetelor si
asigurarea ambiantei adecvate studiului este surprinsa in figura 10.
Figura 10. Reprezentarea suportului mediului familial

e) Ultimul grup de intrebari aduce referiri la implicarea familiilor in viata scolii, in solicitarea
parintilor pentru desfasurarea de activitati in parteneriat, la masura sprijinului oferit scolii de
catre familie, la masura curajului in oferirea de idei, sugestii pentru activitatile scol Urmarind
graficul realizat se poate concluziona ca exista un numar relative mare de parinti implicvati in
sporirea resurselor scolii, aprox. 30%, deci este un manunchi de oameni cointeresati, pe care
se poate sprijini scoala. Este mare numarul celor care sunt rar implicati in sporirea resurselor,
sau care niciodata nu isi ofera suportul. Acesta dovedeste totusi insuficienta deschidere a
parintilor spre scoala, greutatea depasirii barierelor comunicationale dintre familie si scoala
mai ales urmarind problema din unghiul de vedere al parintelui. Prezenta la activitatile
extracurriculare – concursuri, serbari, excursii, tabere, spectacole ale copiilor, dovedeste
interesul parintilor pentru activitati de acest fel, nevoia acestuia de a vedea evolutia copiilor,
preferinta pentru activitatile mai lejere, fara constrangeri deosebite, ce relaxeaza si conduc
spre inchegarea familiilor si ale colectivelor de parinti. Solicitarile din partea scolii sunt dese,
chiar foarte dese, existanmd totusi situatii cand aceste solicitari nu sunt constientizate,
datorita deficitelor de comunicare dntre parinti si copii, dntre scoala si parinti, sau alipse de
interes pentru aceasta atat din partea cadrelor didactice cat si din partea parintilor. Totusi
este bine ca mai mult de 60% din parinti recepteaza si prelucreaza mesajele si solicitarile
venite din partea scolii, acest lucru fiind o garantie a implicarii pe viitor a parintilor. Este
interesant sa urmarim si evolutia oferirii de ideui si sugestii cscol Se observa aproape o
suprapunere a celor doua grafice, ceea ce arata ca se cunoaste foarte bine situatia atat de
catre scoala cat si de catre parinti. Este poate singurul graphic care are ascensiune spre ultima
variabila – niciodata – datorita lipsei de curaj a parintilor in oferirea de sugestii, idei scolii, a
complexarii acestora. Majoritatea parintilor nu ofera idei sau sugestii, dar se implica in viata
scol Este de remarcat ca exista un manunchi de parinti 30% - care pot contribui la
imbunatatirea vietii educationale a scolii prin idei, sugestii si mai apoi prin suport pentru
sporirea resurselor si care pot fi activizati in dezvoltarea de programe si proiecte scoalre si
extrascolare. Figura urmatoare ilustreaza grafic cele descrise mai sus.

Figura 11. Implicarea parintilor in viata scolii

I4.2. Prezentarea concluziilor posterelor

Pentru cunoasterea parerilor elevilor in salile de clasa am afisat postere (20 – una pentru fiecare nivel
de clasa, 8+12 ) intitulate „Scoala mea”, „Familia mea” – pe care si-au putut sintetiza parerile legate
de scoala si de familie, surprinzand partile pozitive si negative ale acestor institutii educative.
Raspunsurile date demonstreaza ca familia ramane un mediu intim, care poate fi cunoscut in
realitatea sa prin alte metode, elevii fiind mult mai curajosi in exprimarea opiniilor despre scoala.
Parerile, opiniile de pe postere dovedesc spiritul critic al tinerilor, capacitatea lor de apatrunde esenta
lucrurilor, viziune realista,

In continuare voi prezenta tabelar acele caracteristici care apar la mai mult de 5% din aprecieri:

V.4.1. Prelucrarea chestionarelor in paralel

S-a dovedit ca in zilele noastre, rolul scolii si al familiei este in continua schimbare crescand rolul
educativ al scol De aceea este foarte important ca scoala sa-si alcatuiasca un sistem de obiective
educative consultand si parintii, sa cunoasca nevoile si parerile parintilor, sa se puna de acord
cuacestia pentru organizarea de activitati in parteneriat. Elaborarea de programe educative pentru
adulti prin consultarea unor

Spre sfarsitul anutului scolar in luna mai au fost impartite membrilor comitetelor de parinti pe scoala,
unui grup de parinti ai elevilor problema, precum si membrilor organizatiilor nonguvernamentale de
pe langa scoala un numar de 100 de chestionare, din care mi-au fost returnate 86.

Tot acest chestionar, operand modificarile necesare au fost impartit si cadrelor didactice din scoli un
numar de 88 de chestionare din care mi-au fost returnate 74. Daca realizam o prima compartia a
acestor date, observam ca aceste chestionare au fost completate in procentaj asemanator: 86% din
parinti, respectiv 84% din cadrele didactice. Tragem concluzia tratarii cu seriozitate a acestor
probleme, atat din partea scolii, cat si din partea familiei.

Figura 5. Reprezentarea grafica a distributiei chestionarelor

- Completate de parinti - - completate de cadre didactice

Apeland la interpretarea chestionarului

Potrivit punctajului obtinut in urma completarii se dovedeste existenta unei relatii:

Fructuoasa: 46 parinti (42%), 37 cadre didactice (50%)

Buna: 32 parinti (35%), 30 cadre didactice (40%)

Superficiala. 8 parinti (11%), 7 cadre didactice (10%)

Nu exista: 0 parinti (0%), 0 cadre didactice (0%).

Chestionarele dovedesc ca exista o calaborare buna intre scoala si familie, parintii si cadrele didactice
au dovedit ca relatia scoala-familie este importanta pentru ei si se implica in obtinerea succesului
acesteia, oferind si cerand ajutor, informatii, sprijin material, actional si moral, participand la
activitatile organizate de scoala si implicandu-ae in viata copilului lor.

Grafic rezultatul central se prezinta astfel:

Figura 6. Evaluarea relatiei scoala-familie

Figura 6. Evaluarea relatiei scoala-familie

De remarcat ca in ceea ce priveste profesorii, acestia au parere mai buna despre calitatea relatiei
scoala – familie. Acesta ne pune pe ganduri, si dovedeste ca exista anumite bariere comunicative de
la parinti spre scoala dar care se vor putea ameliora prin activitati organizate. Faptul ca exista 10%,
11% chestionare care dovedesc superficialitatea acestei relatii impune organizarea riguroasa de
activitati de implicare a parintilor, de autocunoastere si autodezvoltare a personalitat

Intrebarile chestionarului pot fi grupate pentru analiza in 5 mari grupe.

a) Intrebari ce vizeaza fluxul informational intre scoala si parinti – 1, 10, 11

b) Intrebari cu surprind realitatile comunicarii scoala-familie

 c) Intrebari ce vizeaza managementul institutional – 4

d) Intrebari ce vizeaza implicarea si suportul mediului familial

e) Intrebari ce vizeaza implicarea in viata scolii

Analiza calitativa a chestionarelor completate a condus la extragerea urmatoarelor concluzii,

prezentate in paralel pentru a observa concordanta de opinii si optiuni intre cei doi factori educativi
responsabili de educarea, formarea viitoarei generat

a) Primul grup de intrebari se refera la fluxul de informatii de la scoala la familie. Este de

remarcat faptul ca a fost mult mai usor de identificat masura fluxului informational cand s-a
exemplificat concret la ce se refera – progres sau probleme ale copilului. Atat parintii cat si
cadrele didactice considera ca se realizeaza o informare foarte buna in acest sens, dar
informatiile generale legate de obiective, programe, activitati, scara de valori ale scolii nu
ajung in aceeasi masura la partenerul educativ al scol Este bine ca informatiile legate de copii
ajung la familii, dar trebuie revizuita informarea parintilor legata de viata scolii in general.
Este de remarcat ca informatiile ajung la parinti, nu in masura dorita, dar faptul ca secventa a
patra a raspunsurilor – niciodata – nu a inregistrat nici un raspuns dovedeste clar
preocuparea cadrelor didactice si a directiunii pentru transmiterea informatiilor tuturor
partenerilor implicati in educatia copiilor, mai ales scol

Figura 7. Prezinta grafic realitatea transmiterii de informatii intre cele doua institutii educative

Figura 7. Reprezentarea fluxului informational scoala – familie

b) Referitor la comunicarea scoala – familie, parinti – cadre didactice de la scoala la familie si

invers se poate observa ca exista 10%-15% parinti ce nu primesc informatii de la scoala, nu
solicita cadrele didactice si nu mentin legatura de nici un fel. Este trista aceasta realitate, dar
scoala va trebui sa ia masuri in reducerea acestui procentaj. Cei care vorbesc sau tin legatura
cu scoala rareori sunt in procent de 15-20%, procentaj motivat prin programul incarcat al
familiilor preocupate de asigurarea bazei materiale a familiilor. Este pozitiv ca un procent de
30%-40% din parinti pastreaza legatura frecvent cu scoala. Aceasta dovedeste deschiderea si
implicarea forurilor educationale, precum si responsabilitatea si spiritul de raspundere al
parintilor. Ce trebuie ameliorat este curajul parintilor de a cere ajutor scolii in problemele
 ivite cu copiii lor. Parintii recunosc in aproximativ 50% - 55% din rezultate ca solicita rar
cadrele didactice in rezolvarea problemelor ivite.

Faptul ca cele doua grafice, reprezentarea raspunsurilor parintilor si reprezentarea raspunsurilor

cadrelor didactice, aproape se suprapun arata ca se cunoaste situatia comunicarii de ambele parti.
Faptul ca numarul celor care tin legatura cu scoala este mai mare decat cel al celor care vorbesc cu
cadrele didactice dovedeste ca discutiile nu sunt singurul mijloc de comunicare intre scoala si familie.
Observand numarul celor care nu tin legatura cu scoala, nu vorbesc cu cadrele didactice corespunde
procentual datelor prezentate de cadre didactice cu ocazia convorbirilor: exista cam 15% - 25% dintre
parinti care lasa educatia aproape in totalitate pe umerii scolii – iar legat de cei care pastreaza
frecvent legatura se confirma ca aproximativ 30% din parinti sunt foarte interesati de obtinerea
informatiilor la zi. Grafic situatia este prezentata in figura 8.

Figura 8. Reprezentarea comunicarii scoala – familie

c) O intrebare vizeaza evaluarea managementului institutional, al atitudinii conducerii fata de

dezvoltarea parteneriatului scoala – familie. Este de remarcat ca raspunsurile date la
chestionare atat de parinti cat si de cadre didactice dovedesc deschiderea acesteia fata de
parinti. Aceasta realitate este cunoscuta atat de cadre didactice si de parinti ceea ce
dovedeste ca factorii decizionali din scoala au dat dovada de pricepere si abilitati de
comunicare vizavi de parinti si au reusit sa castige increderea tuturor partenerilor
educationali. Exista un numar mic de raspunsuri ce considera ca directiunea nu se implica
destul in cooperarea scolii cu familia. Consider ca aceste raspunsuri deriva din realitatea ca
unii parinti nu se intereseaza de viata scolii, lucru dovedit si de chestionar, si ca unele cadre
didactice dovedesc o atitudine foarte critica, aproape refractara fata de directiune.

Figura 9. Atitudinea conducerii fata de parteneriatul scoala – familie

d) Setul urmator de intrebari vizeaza implicarea parintilor in viata elevilor, in asigurarea

conditiilor materiale si ambientale necesare studiului elevului, atitudinea ocrotitoare,
raspunzatoare fata de progresul scolar al copilului, consecventa in urmarirea rezultatelor la
invatatura. Se remarca ca la nici un item nu s-a inregistrat raspunsul – niciodata -. In mod
ideal s-ar concluziona ca fiecare familie se ocupa de educarea, de urmarirea consecventa a
scolarilor, dar raspunsurile date de cadre didactice dovedesc ca exista parinti care nu se
intereseaza deloc de evolutia copilului lor. Aceasta neconcordanta dintre raspunsurile
cadrelor didactice si ale parintilor se explica si prin faptul ca parintii care au completat
 chestionarele sunt in general membri ai Comitetelor de parinti, care dovedesc atitudine mai
interesata si implicata. E posibil ca tocmai parintii care nu se intereseaza de situatia scolara a
copilului sa fie tocmai aceia care nu au restituit chestionarele. Se observa ca exista un numar
mare de parinti care sprijina si urmaresc rar evolutia copiilor, aceste situatii fiind
caracteristice pentru clasele gimnaziale si de liceu, cand libertatea elevilor este mult mai
mare. Urmarirea sistematica a evolutiei scolarilor pierde din ritmicitate si rigoare o data cu
inaintarea in varsta a scolarilor si este functie de programul de munca al parintilor.
Reprezentarea schematica a implicarii in sprijinirea copilului, controlul carnetelor si
asigurarea ambiantei adecvate studiului este surprinsa in figura 10.

Figura 10. Reprezentarea suportului mediului familial

e) Ultimul grup de intrebari aduce referiri la implicarea familiilor in viata scolii, in solicitarea
parintilor pentru desfasurarea de activitati in parteneriat, la masura sprijinului oferit scolii de
catre familie, la masura curajului in oferirea de idei, sugestii pentru activitatile scol Urmarind
graficul realizat se poate concluziona ca exista un numar relative mare de parinti implicvati in
sporirea resurselor scolii, aprox. 30%, deci este un manunchi de oameni cointeresati, pe care
se poate sprijini scoala. Este mare numarul celor care sunt rar implicati in sporirea resurselor,
sau care niciodata nu isi ofera suportul. Acesta dovedeste totusi insuficienta deschidere a
parintilor spre scoala, greutatea depasirii barierelor comunicationale dintre familie si scoala
mai ales urmarind problema din unghiul de vedere al parintelui. Prezenta la activitatile
extracurriculare – concursuri, serbari, excursii, tabere, spectacole ale copiilor, dovedeste
interesul parintilor pentru activitati de acest fel, nevoia acestuia de a vedea evolutia copiilor,
preferinta pentru activitatile mai lejere, fara constrangeri deosebite, ce relaxeaza si conduc
spre inchegarea familiilor si ale colectivelor de parinti. Solicitarile din partea scolii sunt dese,
chiar foarte dese, existanmd totusi situatii cand aceste solicitari nu sunt constientizate,
datorita deficitelor de comunicare dntre parinti si copii, dntre scoala si parinti, sau alipse de
interes pentru aceasta atat din partea cadrelor didactice cat si din partea parintilor. Totusi
este bine ca mai mult de 60% din parinti recepteaza si prelucreaza mesajele si solicitarile
venite din partea scolii, acest lucru fiind o garantie a implicarii pe viitor a parintilor. Este
interesant sa urmarim si evolutia oferirii de ideui si sugestii cscol Se observa aproape o
suprapunere a celor doua grafice, ceea ce arata ca se cunoaste foarte bine situatia atat de
catre scoala cat si de catre parinti. Este poate singurul graphic care are ascensiune spre ultima
variabila – niciodata – datorita lipsei de curaj a parintilor in oferirea de sugestii, idei scolii, a
complexarii acestora. Majoritatea parintilor nu ofera idei sau sugestii, dar se implica in viata
scol Este de remarcat ca exista un manunchi de parinti 30% - care pot contribui la
imbunatatirea vietii educationale a scolii prin idei, sugestii si mai apoi prin suport pentru
sporirea resurselor si care pot fi activizati in dezvoltarea de programe si proiecte scoalre si
extrascolare. Figura urmatoare ilustreaza grafic cele descrise mai sus.
Figura 11. Implicarea parintilor in viata scolii

I4.2. Prezentarea concluziilor posterelor

Pentru cunoasterea parerilor elevilor in salile de clasa am afisat postere (20 – una pentru fiecare nivel
de clasa, 8+12 ) intitulate „Scoala mea”, „Familia mea” – pe care si-au putut sintetiza parerile legate
de scoala si de familie, surprinzand partile pozitive si negative ale acestor institutii educative.
Raspunsurile date demonstreaza ca familia ramane un mediu intim, care poate fi cunoscut in
realitatea sa prin alte metode, elevii fiind mult mai curajosi in exprimarea opiniilor despre scoala.
Parerile, opiniile de pe postere dovedesc spiritul critic al tinerilor, capacitatea lor de apatrunde esenta
lucrurilor, viziune realista,

In continuare voi prezenta tabelar acele caracteristici care apar la mai mult de 5% din aprecieri:

Figura 11. Implicarea parintilor in viata scolii

I4.2. Prezentarea concluziilor posterelor

Pentru cunoasterea parerilor elevilor in salile de clasa am afisat postere (20 – una pentru fiecare nivel
de clasa, 8+12 ) intitulate „Scoala mea”, „Familia mea” – pe care si-au putut sintetiza parerile legate
de scoala si de familie, surprinzand partile pozitive si negative ale acestor institutii educative.
Raspunsurile date demonstreaza ca familia ramane un mediu intim, care poate fi cunoscut in
realitatea sa prin alte metode, elevii fiind mult mai curajosi in exprimarea opiniilor despre scoala.
Parerile, opiniile de pe postere dovedesc spiritul critic al tinerilor, capacitatea lor de apatrunde esenta
lucrurilor, viziune realista,

In continuare voi prezenta tabelar acele caracteristici care apar la mai mult de 5% din aprecieri:

SCOALA MEA

SCOALA MEA

POZITIV
NEGATIV

Sali de clasa mari; semiinternatul;

Atmosfera placuta; membru al comunitatii

Invatam sa lucram cu calculatorul;

Profesorii sunt buni cu noi;

Cunoastem alti copii;

Mergem in excursii si organizam serbari;

Participam la concursuri;

Este muzica in pauze; legaturi europene;

Trupe de dans de toate felurile;

Ziarul si radioul scolii,

Parintii pot intra sa vorbeasca cu profesorii; Cercuri de tot felul;

Avem mobilier nou; Multi sponzori;

In pauze putem juca baschet sau fotbal;

Putem ramane la scoala dupa ore sau sa venim in vacante;

Activitati cu/pentru parinti;

Dirigintele discuta cu noi multe lucruri care ne intereseaza

Pauzele sunt scurte;

Avem ore multe;

Sunt elevi batausi/increzuti/ de bani gata;

Trebuie sa scriem teme;

Primim note;

Scriem multe lucrari;

Trebuie sa venim la scoala dupa-masa;

Nu este buna sala de sport; (1)

Curtea este neingrijita; (1)

Tendinta de omogenizare;

Franare in dezvoltare;

Incredere redusa in elev;

Apel mereu la parinti, nu tine secrete;

Ore de dupa-masa;
Ore prea de dimineata;

Parintele este certat in cancelarie sau pe coridor;

Miros greu; putine flori;

Unii profesori tipa