VALORIFICAREA PARTENERIATULUI EDUCAŢIONAL

GRĂDINIŢĂ-FAMILIE ÎN DEZVOLTAREA LEXICULUI COPIILOR

DE VÎRSTĂ TIMPURIE
Aliona ISACOVA, masterandă, gr.23 M,
facultatea Pedagogie, Universitatea de Stat din Tiraspol.
Valentina MÎSLIŢCHI, dr., conf. univ. interimar,
Catedra Psihopedagogie şi Educaţie Preşcolară,
Universitatea de Stat din Tiraspol.
Summary: The article deals with the problem of vocabulary development of
children of early age by high lighting the kindergarten-family educational
partnership. We consider appropriate to involve the family in the development
of children's vocabulary by creating a coherent and constructive educational
partnership between educators and parents. The Involvement of the two
educational agents in various forms of collaboration such as meetings,
individual and group consultations, conferences, seminars, workshops etc. lead
to more efficient complex development process of ante preschool age children’s
vocabulary.
Cuvinte cheie: Parteneriat educaţional, parteneri, parteneriat grădiniţă-
familie, forme de colaborare dintre educatori şi părinţi, lexic, vocabular pasiv,
vocabular activ, vîrstă timpurie.

Etapa antepreşcolară, de intensă expansiune, este etapa constituirii primare

coerente, a trăirii experienţei de viata curentă. Copilul începe să fie integrat în
interrelaţiile grupului familial şi al celor ce frecventează grădiniţa. Începe să
sesizeze regulile, interdicţiile, orarul şi stilul de viaţă al familiei, trăind conflicte
şi stări de confort psihic sau de euforie condiţionate de această realitate
complexă. Experienţa de viata devine impregnată de învăţarea comunicării
verbale. La începutul acestei perioade, vorbirea copilului este restrânsă,
inconsistentă şi încărcată de mari dificultăţi de pronunţie; la 3 ani copilul
vorbeşte relativ fluent, în propoziţii inteligibile, dispunând de un limbaj situativ
bogat. El poate să formuleze impresii, dorinţe, constatări, interogaţii, etc. Lumea
devine pentru copil un spectacol în care îi place sa fie asistat de comunicarea cu
adultul. Dezvoltarea vocabularului are menirea de a forma orientarea în mediul
înconjurător şi îl va ajuta pe copil să se integreze în societate. Importanţa pe
care o are lexicul în viaţa şi activitatea omului, care este indispensabil în actul de
comunicare, necesitatea formării corecte a aspectului lexical al vorbirii de la cea
mai fragedă vîrstă, pe de o parte, şi necesitatea identificării şi implementării
tehnologiilor cu valoare maximă în formarea vocabularului antepreşcolarului, pe

214
de altă parte, ne-au determinat să ne direcţionăm forţele asupra soluţionării
problemei respective.
Obiectul de cercetare a vizat procesul de dezvoltare a lexicului la copiii de
vîrstă timpurie prin valorificarea parteneriatului educaţional grădiniţă-familie.
Scopul cercetării a constat în elaborarea, implementarea şi validarea unui
Proiect de parteneriat grădiniţă-familie axat pe dezvoltarea lexicului
antepreşcolarilor.
Obiectivele cercetării s-au axat pe: analiza reperelor teoretice referitoare la
problema dezvoltării lexicului antepreşcolarilor prin valorificarea parteneriatului
educaţional dintre părinţi şi educatori; elucidarea condiţiilor psihopedagogice de
eficientizare a procesului dezvoltării lexicului la copiii de vîrstă timpurie;
fundamentarea şi elaborarea Proiectului de parteneriat grădiniţă-familie centrat
pe dezvoltarea lexicului antepreşcolarilor; implementarea şi validarea
experimentală a Proiectului de parteneriat grădiniţă-familie axat pe dezvoltarea
lexicului la copiii de vîrstă antepreşcolară; prelucrarea şi interpretarea datelor
experimentale; deducerea concluziilor.
Baza experimentală a cercetării a constituit-o Instituţia preşcolară
„Sălcioara”, sectorul Rîşcani, mun. Chişinău. Acţiunile experimentale au fost
întreprinse pe un eşantion de 18 de copii de vîrstă timpurie, ce au constituit
grupa experimentală şi pe un eşantion format din 20 de copii de aceeaşi vârstă,
care au alcătuit grupa de control.
În cadrul etapei de constatare a experimentului pedagogic am avut intenţia
de a identifica opinia părinţilor cu referire la parteneriatul educaţional grădiniţă-
familie şi rolul acestuia în dezvoltarea lexicului copiilor de vîrstă timpurie. În
vederea identificării opiniei părinţilor am elaborat un chestionar, iar ulterior
aceştia au fost rugaţi să-l completeze, fiind motivaţi să dea răspunsuri obiective.
Întrebările chestionarului au fost: 1. În ce măsură consideraţi actuală
problema formării lexicului la copiii de vîrstă timpurie? Încercuiţi una dintre
variante: a)1%-30%; b)30%-50%; c)50%-80%; d)80%-100%. 2. Care
din situaţiile ce urmează desemnează în opinia Dvs. nivelul real de dezvoltare a
vocabularului propriului copilul? a)nivel înalt; b)nivel mediu; c)nivel scăzut. 3.
În ce măsură vă implicaţi Dvs. personal în dezvoltarea lexicului copilului?
a)sistematic; b)uneori; c)frecvent; d)niciodată. 4. Ce aşteptări aveţi de la
educatorii copilului Dvs. în vederea formării eficiente a aspectului lexical al
vorbirii antepreşcolarilor? (Ce v-aţi dori ca aceştia să întreprindă?) 5.
Colaborarea eficientă dintre cadrele didactice şi părinţi ar putea în opinia Dvs. să
soluţioneze problema formării aspectului lexical al antepreşcolarilor? a)da; b)nu;
c)nu sunt sigur(ă). Argumentaţi răspunsul. 6. Daţi exemple de forme concrete

215
de parteneriat educaţional grădiniţă-familie în care aţi vrea să fiţi implicaţi în
calitate de partener în vederea formării eficiente a lexicului copilului Dvs.
Prelucrarea şi interpretarea datelor experimentale a permis deducerea
următoarelor concluzii: s-a constatat interesul sporit al părinţilor faţă de
problema dezvoltării lexicului la copii, am observat necesitatea lor de a colabora
cu educatorul în vederea eficientizării procesului de achiziţionare a
vocabularului activ şi pasiv al antepreşcolarilor, dar, în acelaşi timp, s-a
evidenţiat pregătirea redusă a părinţilor în problema respectivă, fiind constatat
faptul că părinţii nu ştiu prin intermediul căror metode, forme, mijloace
didactice etc. pot interveni în cadrul familiei pentru a-şi aduce contribuţia la
dezvoltarea lexicului propriilor copii.
Un alt obiectiv a cărui realizare s-a urmărit în cadrul etapei de constatare a
experimentului pedagogic a vizat determinarea nivelului iniţial de dezvoltare a
aspectului lexical al vorbirii copiilor de vîrstă timpurie. Criteriile care au stat la
baza metodicii de diagnosticare a nivelului iniţial de dezvoltare a vocabularului
antepreşcolarilor au fost: 1.Comprehensiunea verbală (înţelegerea lexicului
cotidian); 2.Producţia verbală (cunoaşterea şi aplicarea cuvintelor ce denumesc
persoane, jucării, mobilă, vestimentaţie, animale domestice şi sălbatice, mijloace
de transport; acţiuni; însuşiri).
În conformitate cu aceste criterii am elaborat şi aplicat în lucrul cu copiii
diverse probe, descrierea cărora urmează a fi realizată în continuare. În primul
rînd, am cercetat posibilităţile de înţelegere a vorbirii de către copii. Astfel, în
ceea ce priveşte comprehensiunea verbală am folosit cîteva ilustraţii cu
obiectele: măr, cîine, fetiţă, pisică, casă, creion, minge, găină, păpuşă,
automobil. Copiii au fost rugaţi să realizeze mai multe sarcini: a)Aducerea
(arătarea) obiectului căutat. Instrucţiunea dată copiilor a fost: «Dă-mi, te rog,
mărul, dă-mi, te rog, casa, creionul...». b)Executarea unor acţiuni. Copilul era
rugat să îndeplinească diverse acţiuni: «Spune-i Lenuţei să vină la mine»;
«Roagă-l, te rog, pe Victor să-mi aducă mingea»; «Adă-mi, te rog, cubul verde».
Apoi am cercetat vocabularul activ, prin aplicarea a patru probe.
Proba I s-a intitulat ,,Numeşte ce /cine este”. Obiectivul acestei probe a fost
diagnosticarea capacitatăţii copiilor de a formula propoziţii simple alcătuite din
cuvintele cunoscute de ei. Desfăşurarea probei s-a axat pe solicitarea copiilor de
a denumi obiectele din imaginile propuse. Conţinuturile lexicale urmărite în
aplicare de către copil au vizat: substantive ce denumesc articole de
îmbrăcăminte şi încălţăminte (rochie, fular, cizme, ciorapi), animalele şi puii
acestora (câine, căţeluş, capră, ied, gâscă, boboc, urs, pui de urs, ursuleţ),
mijloace de transport (maşină, tren, avion).

216
 Prin implementarea probei a II-a ,,Descrie” am urmărit diagnosticarea
capacităţii copiilor de a utiliza adjectivele. Desfăşurarea probei s-a axat pe
alcătuirea de îmbinări de cuvinte şi propoziţii simple pe baza jucăriilor şi a
imaginilor propuse pe care copiii au fost îndemnaţi să le descrie. Conţituturile
lexicale urmărite în aplicare de către copil au vizat: aplicarea adjectivelor bun,
rău, frumos, mare, mic.
Proba a III-a "Ce face" a vizat solicitarea copiilor de a recunoaşte obiectele
şi acţiunile şi de a le denumi, organizându-le în enunţuri. Materialul lexical
urmărit spre a fi aplicat a vizat întrebuinţarea verbelor a da, a lua, a dormi, a
cânta, a asculta, a spăla, a pleca, a zbura.
Proba a IV-a „ Unde? Cînd?” a vizat stabilirea capacităţii copiilor de a
înţelege şi aplica adverbe şi prepoziţii. La această probă copiii vor fi îndrumaţi
să răspundă la întrebările care cereau aplicarea următoarelor conţinuturi lexicale:
adverbe (aici, acolo, ieri, azi, sus, jos, repede); prepoziţii (pe, sub, în).
Analiza şi prelucrarea datelor experimentale a permis plasarea copiilor pe
trei niveluri de dezvoltare a lexicului: nivel înalt, mediu şi scăzut. Rezultatele
privind nivelul iniţial de dezvoltare a lexicului la copiii din grupa experimentală
şi grupa de control sunt prezentate în Figura 1. Compararea datelor ne permite
identificarea faptului că atît în grupa experimentală, cît şi în grupa de control la
nivel înalt s-au plasat un număr relativ mic de subiecţi. Astfel, în grupa de
control au fost identificaţi 3 copii, ceea ce constituie 15 %, iar în grupa de
experimentală s-au depistat tot 3 antepreşcolari, adică 16,6%. Majoritatea
copiilor au demonstrat că posedă nivel mediu de dezvoltare a lexicului, fapt
confirmat de 55,5% din subiecţii grupei experimentale şi 65% din subiecţii
grupei de control, iar 27,75 % de copii din grupa experimentală şi 20 % din
copiii din grupa de control au fost diagnosticaţi cu nivelul scăzut de dezvoltare a
lexicului.

70,00% 65%
55,50%
60,00%
50,00%
40,00%
30,00% 27,75%
16,65%
20%
20,00% 15%
10,00%
0,00%
N.înalt N.mediu N.scăzut
Grupul experiment al Grupul de cont rol

Fig.1. Compararea rezultatelor obţinute la copiii din grupa experimentală şi

217
grupa de control privind nivelul iniţial de dezvoltare a lexicului.
Prelucrarea datelor obţinute la etapa de constatare a experimentului
pedagogic a permis formularea următoarelor concluzii: Nivelul iniţial de
dezvoltare a lexicului la subiecţii din în cele două grupe este aproximativ
acelaşi. Dat faptului că la nivel scăzut şi mediu s-au plasat majoritatea copiilor,
apare necesitatea de a realiza etapa de formare a experimentului, axată pe
dezvoltarea eficientă a lexicului la copiii de vîrstă timpurie.
Obiectivele etapei de formare a experimentului pedagogic au vizat:
elucidarea condiţiilor psihopedagogice de eficientizare a procesului dezvoltării
lexicului la copiii de vîrstă timpurie; elaborarea şi implementarea unui Proiect
de parteneriat educaţional grădiniţă-familie axat pe dezvoltarea lexicului
antepreşcolarilor.
În demararea demersului experimental am pornit de la ideea că procesul
de dezvoltare a lexicului copiilor de vârstă timpurie se va desfăşura eficient
dacă vor fi respectate următoarele condiţii psihopedagogice: în procesul de
dezvoltare a lexicului copiilor va fi implicată şi familia, prin realizarea unui
parteneriat educaţional constructiv dintre educatori şi părinţi; acţiunile
educaţionale vor fi racordate la particularităţile de vârstă şi individuale ale
copiilor; interdependenţa interdisciplinară va constitui condiţie prioritară de
structurare a conţinuturilor activităţilor organizate; activităţile didactice axate pe
formarea vocabularului vor alterna cu cele extradidactice.
Am considerat oportun de a implica familia în procesul de dezvoltare a
lexicului copiilor, prin realizarea unui parteneriat educaţional constructiv dintre
educatori şi părinţi. În acest sens, în cadrul unei mese rotunde desfăşurată cu
părinţii pe subiectul „Dezvoltarea vocabularului – imperativ al vîrstei
antepreşcolare”, în calitate de coordonator de proiect, le-am propus părinţilor
implicarea în cadrul unui proiect de parteneriat grădiniţă-familie, care îşi
propune să eficientizeze relaţia dintre educatori şi părinţi în vederea dezvoltării
eficiente a lexicului copiilor. Cu acordul tuturor părinţilor, care s-au angajat ca
parteneri egali, implicaţi plenar în procesul de dezvoltare a vocabularului
copiilor, am identificat şi realizat ulterior diverse activităţi, printre care
nominalizăm: Masă rotundă „Dezvoltarea vocabularului – imperativ al vîrstei
antepreşcolare”; Consultaţii individuale cu subiectul „Dezvoltarea vocabularului
pasiv şi activ al copiilor: problemele cu care mă confrunt”; Consultaţie de grup
cu subiectul „Valenţele jocului în dezvoltarea lexicului copiilor de vîrstă
timpurie”; Lectorate pentru părinţi cu subiectul „Impactul Modelului lingvistic
corect al adultului asupra asupra dezvoltării lexicului antepreşcolarilor”;
Seminar teoretico-aplicativ „Tehnologii didactice de formare a lexicului la copiii

218
de vîrstă timpurie”; Atelier de lucru “Valenţele parteneriatului educaţional
grădiniţă-familie în optimizarea procesului dezvoltării vocabularului
antepreşcolarilor”; Şedinţă cu părinţii „Impactul cooperării grădiniţă-familie
asupra dezvoltării lexicului la copiii de vîrstă timpurie”.
În cadrul acestor forme de colaborare părinţii au fost orientaţi spre aplicarea
în activitatea cu copiii a diverselor jocuri-activităţi de explorare a obiectelor, a
jucăriilor: „Cum este obiectul?”, „Ce face?”, „Săculeţul fermecat?”, „Cine
trăieşte-n căsuţă?”, „Scăldatul păpuşii” etc. De asemenea, am pus accentul pe
utilizarea jocurilor cu obiecte în cadrul cărora am urmărit comentarea verbală de
către copii a acţiunilor proprii şi a acelor executate de adult. Nu au lipsit nici
activităţile de explorare a cărţilor, în special cele dedicate comentării imaginilor
contemplate de copii.
Părinţii au fost familiarizaţi cu diverse modalităţi de dezvoltare a lexicului
precum vorbirea pe rînd a copilului şi a adultului, vorbirea paralelă şi numirea
obiectelor, extinderea şi dezvoltarea gîndului, oferirea de explicaţii, utilizarea
întrebărilor şi a răspunsurilor deschise, stimularea copiilor în a vorbi etc. Astfel,
părinţii au fost direcţionaţi spre aplicarea diverselor tehnologii didactice
(metode, procedee, tehnici, mijloace, forme de organizare) cu impact maxim
asupra eficacităţii procesului de formare a lexicului copiilor.
În vederea formării eficiente la copii a capacităţii de a înţelege şi de a exersa
vorbirea copiilor, părinţiilor li s-au oferit diverse recomandări printre care
importante au fost următoarele: a)vom pronunţa cuvîntul clar, la aceeaşi formă,
ca să fie "recunoscut" la auz; se pronunţă cu o notă emoţională, formîndu-i
copilului interesul faţă de obiect; b)obiectul ascuns este apoi "regăsit" spre
marea bucurie a. copilului. Reluat, jocul îi place, antrenîndu-i atenţia,
afectivitatea, obişnuindu-l nu numai să distingă obiectele, ci şi să reţină treptat
denumirea lor; c)îngrijind, copilul, neapărat comentăm acţiunile. De exemplu,
îmbrăcînd o oarecare haină îi putem spune copilului: Cît este de frumoasă
bluziţa! Unde-i mînuţa? Unde s-a ascuns? Iată, am găsit-o. Dar piciorul unde
este? Iată-l, îl încălţăm în ghetuţă. În consecinţă, copilul va dori să se îmbrace,
va memoriza denumirea hainelor, le va aduce cu o deosebită satisfacţie cînd le
vom cere; d)copilul este rugat să arate sau să aducă un obiect. În asemenea caz
apare posibilitatea de a evalua capacitatea copilului de a înţelege vorbirea: mai
întîi aude cuvîntul, îl diferenţiază de celelalte, îl leagă de un anumit obiect şi
caută acest obiect care trebuie să se afle în cîmpul lui de vedere pentru a fi găsit
uşor.
Ţinem să menţionăm faptul că am urmărit dezvoltarea vocabularului copiilor
în cadrul tuturor activităţilor didactice precum: activităţi de dezvoltare a

219
limbajului şi comunicării, de formare a noţiunilor matematice elementare,
activităţi de familiarizare cu literatura artistică, activităţi de familiarizare a
copiilor cu natura, activităţi muzicale, activităţi plastice.
De asemenea, am urmărit dezvoltarea lexicului copiilor în cadrul activităţilor
extradidactice, punând totodată accent pe formarea aspectului lexical al vorbirii
copiilor în desfăşurarea tuturor momentelor de regim. De exemplu: în timpul
îmbrăcării şi dezbrăcării copiilor în vestiar, în timpul plimbărilor, în timpul
aranjării mesei, în intervalul de timp destinat igienei personale a copiilor.
În scopul dezvoltării vocabularului copiilor am desfăşurat împreună cu
părinţii activitatea extradidactică „Ora veselă”. În cadrul acestei activităţi copiii
au avut posibilitatea de a se juca, de a manipula cu diverse obiecte, punându-se
accent pe verbalizarea tuturor acţiunilor desfăşurate şi, de asemenea, pe
aplicarea în vorbire a denumirilor de obiecte incluse în acţiunile realizate.
Jocurile propuse copiilor au fost: „Jocul baloanelor multicolore”, „Cuibul
păsărelelor”, „Îmbracă păpuşa”, „Casa animalelor” etc.
Dat fiind faptul că ne-am propus să optimizăm procesul de colaborare dintre
parteneri, am respectat o serie de condiţii la care fac referire diverşi cercetători
precum L. Cuzneţov, E. Vrasmaş, A.Băran-Pescaru şi pe care le vom enumera în
conţinuturile care urmează: Respectarea normelor etice şi a cerinţelor Codului
deontologic al parteneriatului educaţional; Asigurarea caracterului prospectiv şi
continuu al parteneriatului educaţional; Asigurarea flexibilităţii, dinamismului şi
empatiei care ar deveni caracteristici definitorii ale parteneriatului educaţional
[2]; Interacţiuni acceptate de toţi partenerii; Colaborarea eficientă (acţiune
comună în care fiecare are rolul său diferit); Cooperare eficientă (acţiune
comună în care se exercită interrelaţii şi roluri comune) [3, p.219]; Comunicarea
eficientă dintre parteneri; Planificarea minuţioasă a viitoarelor acţiuni comune
ce urmează a fi desfăşurate în cadrul proiectului de parteneriat; Corectitudinea
partenerilor educaţionali; Consecvenţa acţiunilor comune, depăşirea
constrângerilor de timp şi resurse; Depăşirea diferenţelor dintre partenerii
educaţionali; Repartiţia corectă şi adecvată a rolurilor în cadrul proiectului de
parteneriat; Atitudine pozitivă faţă de parteneri şi faţă de activităţile desfăşurate
în comun; Flexibilitatea, continuitatea, persistenţa şi diversitatea acţiunilor
comune realizate în vederea soluţionării problemei de interes comun; Evaluarea
curentă a eficacităţii formelor de parteneriat educaţional implementate şi
monitorizarea continuă a proiectului [1].
În vederea evaluării eficacităţii proiectului de parteneriat asupra
beneficiarilor am organizat şedinţa cu părinţii cu subiectul „Impactul cooperării
grădiniţă-familie asupra dezvoltării lexicului la copiii de vîrstă timpurie”. În

220
cadrul şedinţei am urmărit realizarea unui schimb de impresii între partenerii
proiectului educaţional; formularea de concluzii privind impactul proiectului
asupra eficientizării procesului de îmbogăţire a aspectului lexical al vorbirii
copiilor din grupa de creşă. Participanţii s-au arătat mulţumiţi de rezultatele
obţinute în urma colaborării coerente şi constructive dintre cadrele didactice şi
părinţi, manifestînd iniţiativă în continuarea proiectului de parteneriat grădiniţă-
familie în soluţionarea altor probleme apărute în procesul educaţional.
Obiectivele etapei de control a experimentului pedagogic au vizat:
diagnosticarea nivelului final de formare a vocabularului copiilor de vârstă
antepreşcolară; analiza şi prelucrarea datelor experimentale.
În urma implementării metodicii de diagnosticare a nivelului final de
dezvoltare a lexicului, am plasat copiii pe trei niveluri: înalt, mediu şi scăzut.
Analiza comparativă a rezultatelor privind nivelul final de dezvoltare a
vocabularului la copiii din cele două grupe implicate în experiment au permis
constatarea următorului fapt: la nivel înalt s-au plasat 7 copii (38,8%) din
numărul de subiecţi din grupa experimentală şi 4 copii (20 %) din subiecţii din
grupa de control. La nivel mediu s-au plasat 11 copii (61,1% ) din subiecţii
grupei experimentale şi 14 copii (70%) din subiecţii grupei de control. În ceea ce
priveşte ultimul nivel, am constatat că doar 2 copii (10 %) din grupa de control
posedă nivel scăzut al vocabularului, în timp ce în grupa experimentală nu a fost
diagnosticat nici un copil cu acest nivel de dezvoltare a lexicului.

70%
70,00% 61,00%

60,00%
50,00% 39,00%

40,00%
30,00%
20%
20,00%
0,00% 10%
10,00%
0,00%
N.înalt N.mediu N.scăzut
Grupul experiment al Grupul de cont rol

Fig. 2. Compararea rezultatelor obţinute privind nivelul final de

dezvoltare a lexicului la copiii din grupa experimentală şi grupa de control
Rezultatele obţinute au permis validarea Proiectului de parteneriat
grădiniţă-familie, elaborat şi implementat în vederea optimizării procesului de
dezvoltare a vocabularului la copiii de vîrstă timpurie.

221
 Concluzii:
1. Procesul de formare a aspectului lexical al vorbirii copiilor de vârstă timpurie
se derulează cu succes în cazul respectării unui sistem de activităţi organizate
sistematic şi continuu.
2. Eficacitatea procesului de formare a lexicului la copii sporeşte în cazul
respectării particularităţilor de vârstă şi individuale.
3. Alternarea activităţilor didactice cu cele extracurriculare măreşte eficacitatea
procesului de formare şi dezvoltare a lexicului copiilor de vârstă fragedă.
4. Valorificarea parteneriatului grădiniţă-familie, prin implicarea părinţilor şi
educatorilor în cadrul unor activităţi organizate coerent, axate pe îmbogăţirea,
consolidarea şi activizarea vocabularului antepreşcolarului, sporeşte eficienţa
procesului de formare a aspectului lexical al vorbirii copiilor de vîrstă timpurie.

Bibliografie:
1. Băran-Pescaru A. Parteneriat în educaţie: familie-şcoală-comunitate.
Bucureşti: Aramis Print, 2004. 80 p.
2. Cuzneţov L. Dimensiuni psihopedagogice şi etice ale parteneriatului
educaţional: Ghid metodologic pentru studenţi, cadre didactice şi părinţi.
Chişinău: U.P.S. „I. Creangă”, 2002. 125 p.
3. Vrasmaş E. Parteneriatul educaţional – condiţie a eficienţei intervenţiilor
socio-educative bazate pe şcoală şi comunitate. În: Intervenţia
socioeducaţională ca sprijin pentru părinţi. Bucureşti: Aramis Print, 2008,
p.216-252.

ANALIZA COMPARATĂ A NOŢIUNII DE „IMAGINE” ÎN

ARTA PLASTICĂ, ERGONOMIE ŞI DESIGNUL CONTEMPORAN

Ion ŢÂGULEA, Conf.univ., dr.,

Catedra Pedagogie şi Metodica Învăţămîntului Primar,
Universitatea de Stat din Tiraspol;

Abstracts: In work the terms "image", "artistic image", "image" in the fine
arts, ergonomics and modern design” are considered in the form of the
comparative analysis.
Cuvinte cheie: imagine, ergonomie, design, instruire, educaţie artistico-plastică,
tehnici grafice, cultură vizuală, tehnologii didactice, curriculum.

222

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)