Numele și prenumele complet : Ardelean (Iusco ) Andreea Anca

Denumirea masteratului: Management Curricular

Grupa/Localitatea:I ,Cluj Napoca
Forma de învățământ: ZI
Anul: I

Tema nr. 1(8 puncte)

Prezentaţi o cercetare pedagogică, realizată pe o temă la alegere, explicitând următoarele elemente:
Titlul lucrării științifice (Doar titlul respective 1-2 rânduri)
“Relația de parteneriat familie-grădiniță în dezvoltarea autonomiei personale și sociale la
preșcolari”
Titlul cercetării -formulat în termenii concreți ,operaționali (2-3 rânduri)
Parteneriatul educațional reprezintă o prioritate a strategiilor educaționale centrate pe termen lung
precum și rezolvarea problemelor cu scopul de a îmbunătății procesul educativ și de a-l transforma
în unul cât mai de calitate, în cazul de față centrarea pe dezvoltarea autonomiei personale și sociale
a preșcolarilor.

Cuprinsul Lucrării (cel puțin titlurile capitolelor) ( 1 pagină)

Argument
Capitolul I. Relația de parteneriat familie-grădiniță
               I.1.Delimitări conceptuale
               I.2.Funcția educativă a familiei
                   2.1.Definirea educației părinților
             I.3.Implicarea familiei în adaptarea eficientă la mediul grădiniței
               I.4.Parteneriat educațional-modalitate eficientă de relaționare familie-grădiniță
 
Capitolul II.Autonomia personală și socială
               II.1.Precizări semantice și clarificări conceptuale
               II.2.Autonomie și dependență la vârstă preșcolară
                  2.1.Stadiile dezvoltării comportamentelor autonome
Capitolul III.Metodologia cercetării
                III.1.Obiective
                III.2.Ipoteza cercetării
                III.3.Eșantionul de subiecți
                III.4.Eșantionul de conținut
                III.5.Metode de cercetare
                III.6.Designul cercetării
                      6.1Etapa pre-experimentală
                      6.2.Etapă experimentului propriu-zis
                      6.3.Etapă post-experimentală
 Concluzii
Bibliografie
Anexe

Explicitarea relevanţei temei (½ pagini)

Aici se vor cita cel puțin două surse bibliografice.

Filozoful american John Dewey relevă faptul că lecţia cea mai grea pe care un copil o are de
învăţat este lecţia vieţii. Dacă nu reuşeşte la această lecţie, nu există ştiinţă care s-o înlocuiască.
Părinţii sunt cei dintâi dascăli ai copilului lor pentru că ei îl cunosc cel mai bine încă din prima zi de
viaţă, interacţionează şi comunică constant, sunt un model de urmat pentru acesta
    “Parteneriatul educațional ține să devină un concept central pentru abordarea de tip curricular ,
flexibilă și deschisă a problemelor educative. În abordarea curriculară a educației se identifica
nevoia cunoașterii , respectării și valorizării diversității. Este vorba de o diversitate care presupune
unicitatea fiecărei ființe umane și multiculturalitate .”
(Ecaterina Vrasmas , 2008, pag 218).
    Un bun parteneriat familie-grădiniță se va putea realiza în condițiile prezenței unei competențe
profesionale din partea cadrelor didactice, care au drept scop atragerea părinților în viață școlară ,
stimulându-i să conștientizeze importantă acestei implicări , cât și dorința părinților de a se
autoeduca în permanentă.
    S-a observat că atunci când nu se acordă importantă cuvenită comunicării și colaborării cu
părinții copiilor, în educația acestora rămân unele lacune importante în formarea și educarea lor.
Necesitatea colaborării familie-grădiniță rezidă din obiectivul comun pe care îl au cei doi factori
educativi:asigurarea unui sistem unitar de cerințe de instruire și educarea prescolarului .
 Astfel, motivele ce m-au determinat să aleg această tema de studiu a prezenței lucrări, sunt multiple
, însă cel mai important dintre ele , este evidențiat de faptul că familia trebuie să se subordoneze
unității de învățământ , singură capabilă să îndeplinească funcțiile de transmitere a cunoașteri.
Prezentarea sintetică a stadiului atins în cercetarea din domeniu (½ pagini)
  
Argument în vederea susținerii acestei teme , este noul Curriculum pentru educaţia timpurie,care 
pune accent deosebit pe parteneriatul cu familia, subliniind implicarea acesteia nu doar indirect
printr-o participare financiară (sponsorizări, donaţii), ci mai ales direct prin participarea în luarea
deciziilor legate de educaţia copiilor, prezenţa lor la activităţile din sala de grupă şi la viaţa
grădiniţei cu toate manifestările ei.
Ȋn cadrul cercetării s-au desfăşurat mai multe activităţi de parteneriat între familie și grădiniță.
   Astfel ,parcursul lunilor octombrie-aprilie, a anului şcolar 2018-2019 au fost planificate diferite
proiecte educaţionale ȋn cadrul cărora au fost desfăşurate mai multe tipuri de activităţi, în vederea
dezvoltării nivelului de autonomie personală și socială a subiecților.
Deoarece nu în toate cazurile se pot constitui două eșantioane , cercetarea se poate desfășura și
asupra unui singur eșantion. Astfel se constată situația înainte și după introducerea activităților de
parteneriat , diferențele constatate fiind atribuite sau puse pe seama acestora.

Tipul cercetării (1-2 rânduri)

Tipul cercetării este experimental ,iar metodele de cercetare utilizate au inclus experimentul
pedagogic , metoda studierii documentelor curriculare ,metoda observației și metode matematico-
statistice .
Întrebarea/ întrebările de cercetare (2-4 rânduri)
Care este nivelul de dezvoltare personală și socială a preșcolarilor în etapa pre-experimentală?
Dupa derularea activităților experimentului ,vor exista diferențe în ceea ce privește nivelul de
dezvoltare a autonomiei personale și sociale a preșcolariilor aflați în grupul experimental?
Scopul/ scopurile cercetării (2-3 rânduri)
 Scopul cercetării a fost acela de a evidenția importantă realizării parteneriatului familie-grădiniță ,
pentru conștientizarea și implicarea educatorilor și părinților în formarea comportamentelor de
autonomie personală și socială ,la preșcolari.

Obiectivele cercetării (<10 rânduri)

    Obiectivele cercetării sunt:
 
 Identificarea modalităților și condițiilor de organizare şi desfăşurare ale unui parteneriat
educațional eficient;
 Evidenţierea influenţei mediului familial şi a relaţiei grădiniţă-familie asupra rezultatelor şi
 evoluției autonomiei preșcolarilor;
   Aplicarea unor strategii de dezvoltare personală în vederea formării unor comportamente
alternative;
 Investigarea strategiilor de susținere a comportamentelor autonome la preșcolari , din
perspectiva eficienței lor;
 Monitorizarea și notarea dificultăților întâmpinate adoptând instrumentul de cercetare în
funcție de variabilă independența și dependență , în vederea atingerii obiectivelor cercetării;

Ipoteza/ipotezele cercetării (<6 rânduri)

Ipoteza de la care pornim în demersul nostru este aceea conform căreia, aplicarea sistematică a
activităților educaționale proiectate în parteneriatul educațional familie-grădiniță , contribuie la
dezvoltarea autonomiei personale și sociale a preșcolarilor.
 

Variabilele cercetării (<4 rânduri)

-Variabilă independența: activitățile educaționale derulate în programul de parteneriat  familie-

grădiniță
 
-Variabilă dependență: nivelul de dezvoltare a autonomiei personale și sociale al preșcolarilor

Coordonatele majore ale cercetării (inclusiv locul de desfăşurare, perioada, calendarul) (1/4
pagini)

În cercetarea didactică realizată s-a lucrat cu un eșantion alcătuit din 20 de subiecți , preșcolari din
grupa mijlocie ( 3-4 și 5 ani ) , care au frecventat grădiniță în anul școlar 2018-2019. Cercetarea s-a
desfășurat în cadrul Grădiniței Ieud , din comună Ieud , județul Maramureș.

                         CALENDARUL ACTIVITĂȚILOr DESFĂȘURATE

Perioada/          Obiective Modalități Locul Responsabilități
Tema de desfășurării
realizare
Octombrie-  luarea la Întâlnirea Grădiniță -formarea
"Să ne cunoștință a cu părinții/ Sala de părinților în
cunoaștem regulilor și Expuneri grupa vederea educării
mai bine !" obligațiilor   corecte a
fiecărui membru curs autonomiei
în parte; personale și
  sociale a copiilor
- motivarea
părințiilor în
vederea educării
corecte și
armonioase a
autonomiei
copiilor
 
Noiembrie Realizarea unei Activitate Sala de Coordonarea
  activități practice colaterală grupa activități
"Ce pot împreună cu cu parintiii derulată
face două părinții împreună cu
mâini părinții
dibace!" .
Decembrie Confecționare de Serbare Orfelinat Organizarea unei
"Legendă cadouri pentru   serbări specifice
Sfântului copii nevoiași Activitate
Nicolae"    cu părinții
Realizarea unui
program artistic
pentru copiii
nevoiași
 Ianuarie     Sala de Luarea la
  Prezentarea unui   grupa cunoștință de
"Arată-mi pachet de Întâlnire cu către părinți a
ce simți!" activități pentru psihologul micilor
dezvoltarea școlar probleme cu care
emoțională și se confruntă
socială a copiii
preșcolarilor
 
Februarie Cunoașterea unor Discuții pe Sala de Realizarea
  noutăți pe teme tema grupa activității
"Hrană de sănătate fizică propusă practice
sănătoasă și mentală a  
pentru un preșcolarilor Participarea
corp   copiilor la
sănătos" Pregătirea unor activitate
preparate culinare sub
din frucți și îndrumarea
legume părinților și
a
educatoarei
Martie Program artistic: Serbarea Grădiniță Participarea la
"Dar unic “Pentru ține, închinată serbarea copiilor
pentru mămică mea !” zilei Dăruirea unor
mama!" mamelor diplome speciale
mamelor
Aprilie Observarea Vizită la Biserica Observarea unor
"Paștele în comportamentului biserica din particularități
sufletul copiilor în mediul localitate specifice
meu" religios bisericii
-Să incondeieze
ouă

Eşantionul de participanţi (<1/2 pagini)

  eșantion alcătuit din 20 de subiecți , preșcolari din grupa mijlocie ( 3-4 și 5 ani )

Vârstă copiilor 20 copii cu vârstă între 3-5 ani

Sexul 12 fete 8 băieți
Eşantionul de conţinut (1/2 pagini)
Ȋn cadrul cercetării am desfăşurat mai multe activităţi ȋn cadrul parteneriatului familie-grădiniță, pe
parcursul lunilor octombrie-aprilie, a anului şcolar 2018-2019 au fost planificate diferite proiecte
educaţionale ȋn cadrul cărora am desfăşurat mai multe tipuri de activităţi, în vederea dezvoltării
nivelului de autonomie personală și socială a subiecților .(tabelul cu calendarul activităților l-am
atașat mai sus).
Metodologia cercetării
Corelaţia variabile măsurate – metode de cercetare – intrumente de cercetare, inclusiv tabelar
Prezentarea instrumentelor cercetării: originale, consacrate, instrumente adaptate, traduse,
traduse şi adaptate (1 ½ pagini)
Cercetările educaţionale se definesc prin faptul că declanşează acţiuni educaţionale originale,
rezultatele acestora fiind ȋnregistrate şi prelucrate pentru a dovedi eficienţa lor educativă.
         Alegerea metodelor de cercetare a fost făcută în funcţie de: caracteristică procesului studiat,
de abordarea metodelor şi tehnicilor, de existenţa instrumentelor de investigaţie potrivite.    
 Aşadar am optat pentru următoarele metode:
 ·         metodă cercetării documentelor școlare și curriculare
·         metodă anchetei pe bază de chestionar;
·         metodă experimentului psiho-pedagogic
·         metode statistice de interpretare a rezultatelor.

     
CHESTIONAR (folosit in etapa pre-experimentală , înainte de desfășurarea activităților din cadrul parteneriatului)

1.Poate sa enumere partile componente ale corpului uman ?

DA NU PARȚIAL

2.Își recunoaște numele și prenumele ?

DA NU PARȚIAL

3.Își recunoaște familia /colegii/cadrele didactice?

 DA NU PARȚIAL

4.Face diferențierea pe sexe și își cunoaște sexul?

DA NU PARȚIAL

5.Are deprinderi de igiena personală (spalat , imbracat , mers la toaleta)?

DA NU PARȚIAL

6. Are independența în deplasare (mers/urcare/coborâre) ?

DA NU PARȚIAL

7.Poate sa pronunte cuvintele , fara omisiuni sau inversari de sunete /grupuri de sunete?

DA NU PARȚIAL
8.Poate sa clasifice obiecte dupa criteriul formei ?

DA NU PARȚIAL

9.Are deprinderi de motricitate fina ( sa coloreze in contur , sa decupeze , sa lipeasca elemente mici)?

DA NU PARȚIAL

10.Poate sa denumeasca alimente de baza ( lapte , oua , legume , fructe)?

DA NU PARȚIAL

11.Acceptă și manifestă afecțiune față de cei din jur?

DA NU PARȚIAL

12.Cunoaște ,înțelege și exprimă judecăți valorice (bun,rău,frumos,urât,cuminte,neascultător ,etc.)?

DA NU PARȚIAL

13.Se comporta civilizat ( folosește formule de salut, cooperează, împarte jucării) ?

DA NU PARȚIAL

Chestionar aplicat dupa desfășurarea activităților de parteneriat

 CHESTIONAR

Din dorinţa de a cunoaşte mai bine părerea dumneavoastră despre eficienta

colaborarii dintre familie -grădiniţă, am rugămintea de a completa chestionarul
pus la dispoziţie. Răspunsurile dumneavoastră vor fi confidenţiale, fiind folosite
în partea de cercetare a lucrării de licenţă cu titlul: „ Relatia de parteneriat
familie-gradinita in dezvoltarea autonomiei personale si sociale la
prescolari
Vă mulţumesc pentru timpul acordat!

1. La ce fel de activităţi desfăşurate în cadrul grădiniţei aţi participat şi

dumneavoastră?
a) Şedinţe cu părinţii
b) Serbări şcolare
c) Consultaţii cu părinţii
d) Activităţi de abilităţi practice
e) Activităţi-practice-gospodăreşti
f) Altele (enumeraţi-le)
……………………………………………………………………………………
…………………
……………………………………………………………………………

2. Care dintre aceste activităţi la care aţi participat v-au plăcut?

a) Şedinţe cu părinţii
b) Serbări şcolare
c) Consultaţii cu părinţii
d) Activităţi de abilităţi practice
e) Activităţi-practice-gospodăreşti
f) Altele (enumeraţi-le)
……………………………………………………………………………………
…………………
……………………………………………………………………………………
3. Care dintre aceste activităţi la care aţi participat nu v-au plăcut?
a) Şedinţe cu părinţii
b) Serbări şcolare
c) Consultaţii cu părinţii
d) Activităţi de abilităţi practice
e) Activităţi-practice-gospodăreşti
f) Altele (enumeraţi-le)
……………………………………………………………………………………
…………………

Descrierea etapelor cercetării-prezentare relativ detaliată a intervenției pedagogice(<2 pagini)

ETAPĂ PRE-EXPERIMENTALĂ
A fost organizată o prima reuniune cu educatoarea și cu părinții copiilor din grupul
experimental , în care li s-au prezentat scopul cercetării, precum și beneficiile oferite prin
activitățile parteneriatului familie-grădiniță , având că scop dezvoltarea de bune practici educative și
formarea autonomiei copiilor, precum și sarcinile pe care le aveau de realizat.
       Pentru a avea o măsură a prezenței comportamentelor autonome ale preșcolarilor cât mai
apropiată de realitate , acestea au fost evidențiate prin intermediul chestionarului format din 13
itemi , aplicat părinților.

 În urmă interpretării datelor obținute prin intermediul acestui chestionar , rezultatele obținute arată
asfel:
 
Nr. Rezultatele obtinute
Esantion Nivel Nivel mediu Nivel scazut  
de ridicat a a autonomiei a
subiecti autonomiei personale si autonomiei
personale sociale personale si
si sociale sociale

20 7 8 5copii
copii copii

100% 35 40 25%
% %

ETAPĂ PROPRIU-ZISĂ
Caracterizată de o multitudine de probleme şi situaţii dificile, care de multe ori o pun ȋn
imposibilitatea de a le rezolva singură, familia contemporană are tot mai mult nevoie de sprijin şi
susţinere ȋn ȋndeplinirea rolului său educativ.
   Astfel, acest parteneriat își propune să organizeze ȋntâlniri interactive ȋntre părinţi şi copii, cu
scopul de a facilita cunoașterea de calitate a propriilor copii, de a valorifica experienţele acumulate
de aceştia ȋn creşterea şi educarea lor, precum şi de dezvoltarea armonioasă a autonomiei personale
și sociale.
 În această etapă au fost planificate diferite proiecte educaţionale ȋn cadrul cărora am desfăşurat mai
multe tipuri de activităţi, spre ex:
”Arată-mi ce simți ! “
Scopul : Prezentarea unui pachet de activități pentru dezvoltarea emoțională și socială a
preșcolarilor.
Obiective :
 Comunicarea liberă a  impresiilor, trăirilor emoţionale, sentimentelor ;.
 Aplice noi tehnici de exprimare emoțională;
 Realizezarea unei legături emoționale între părinți și copii;
Materiale necesare : foi A4 , creioane , culori
Participanți : părinți , copii , educatoare , psiholog școlar
Loc de desfășurare : sala de grupa
Desfășurarea activităților :
     Părinţii au fost ȋnştiinţaţi ȋn prealabil despre intenţia de a aplică un test copiilor cu ajutorul unui
psiholog școlar. Toţi au fost curioşi şi ȋncântaţi de idee.  Copiii au fost aşezaţi la măsuţe separate
pentru a nu se influenţa reciproc ȋn realizarea desenului. 
Testul  “Desenul familiei” ( L.Corman ,1970)  (Anexă 2)
    Desenul copilului reprezintă o expresie a inteligenţei şi afectivităţii şi creativităţii sale. Prin desen
copilul concepe omul conform propriei sale scheme corporale. Această metodă ne oferă
posibilitatea de a aprecia prin desenul persoanei umane inteligenţa copilului, posibilitate supusă ȋnsă
de multe ori erorii din cauza unor factori emoţionali. Putem observă
şi mai bine acest lucru ȋn Testul Familiei, ȋn care intervenţia acestor
factori poate face că ȋntre diferitele personaje desenate să existe o
mare deosebire că şi completitudine şi armonie.
   Copiii au fost captaţi printr-o convorbire despre ce ȋnseamnă
familia şi care este componenţa familiei din care fac parte.
 Cerinţa testului a fost simplă: „Desenează o familie pe care ţi-o imaginezi tu, o familie din mintea
ta!”  Atunci când,copiii sunt lăsăţi liber să deseneze familia imaginară, pot exprimă mai bine ȋn
desen a tendinţelor inconştiente deoarece nu este constrâns de principiul realităţ
 
       Ȋn interpretarea testelor s-a ţinut cont de modul ȋn care desenează copilul (este inhibat făcând
pauze ȋnainte de a desena fiecare personaj, colţul din foaie de unde ȋncepe desenare şi ordinea
personajelor, timpul necesar pentru fiecare personaj, grijă pentru detalii, revenirea la personajul
anterior. După ce se ȋncheie desenul urmează anchetă. Scopul anchetei este de a obţine cât mai
multe informaţii referitoare la personajele din desen şi la relaţiile dintre ele (preferinţele afective ale
copilului faţă de personajele desenate. Analiză desenului se face prin a invită copilul să povestească
ceva despre familia imaginară desenată (cine sunt oamenii desenaţi, vârsta / sexul lor).
De asemeni sunt adresate o serie de ȋntrebări de tipul:
- Cine este cel mai bun /rău (mai puţîn drăguţ) din familie? De ce?
- Cine este cel mai fericit / ,ai puţîn fericit? De ce?
 - Din această familie, tu pe cine preferi? De ce?
Ultima ȋntrebare este cea mai importantă:
 - Dacă ai face parte din familie cine ai fi? De ce?
 
 .ETAPĂ POST-EXPERIMENTALĂ
     În urmă aplicării experimentului pedagogic care a constat în derularea unui parteneriat dintre
familie-grădiniță , în această etapă s-au aplicat părinților 2 tipuri de chestionare: unul dintre ele fiind
cel inițial din etapă pre-experimentală , iar al doilea chestionar vizând monitorizarea activităților cu
caracter constructiv în dezvoltarea autonomiei personale și sociale a copiilor implicați în cercetare.
           Astfel în urmă interpretării datelor obținute prin intermediul primului chestionar , respectiv
cel dat părinților și în prima etapă a cercetării , rezultatele arată astfel:

Nr. Rezultatele obtinute

Esantion de Nivel ridicat a Nivel mediu a Nivel scazut a
subiecti autonomiei personale autonomiei personale si autonomiei
si sociale sociale personale si sociale

20 11 copii 7 copii 2copii

100% 55 % 35% 10%

Prezentarea datelor cercetarii( așteptate sau obținute)( <2 pagini)

Reprezentarea grafică a nivelului de autonomie personală și socială a preșcolarilor , rezultat în urmă
aplicării primului chestionar din etapa pre-experimentala, arată astfel:

Aplicand acest chestionar am constatat

că aproape jumătate din preșcolarii
eșantionului de subiecți , respectiv 40 %
, au un nivel mediu de dezvoltare a
autonomiei , corespunzătoare nivelului
de vârstă la care se află .Cu un procentaj de 35 % sunt copiii care au atins un nivel ridicat a
autonomiei personale și sociale , raportat la vârstă acestora . Nivelul scăzut al autonomiei
preșcolarilor , este reprezentat de un procentaj de 25% .

În ceea ce privește cel de-al doilea chestionar din etapa post-experimentala, care are drept scop
monitorizarea activităților cu caracter constructiv în dezvoltarea autonomiei personale și sociale a
copiilor din lotul de subiecți , datele obținute arată astfel :

Analiza calitativă și cantitativă a rezultatelor (<5pagini)

Reprezentarea grafică a activităților cu caracter constructiv în dezvoltarea autonomiei personale și

sociale a preșcolarilor implicați în cercetare arată astfel:

În urma interpretării datelor, putem observa că numărul crescut al prezenței părinților la activitățile
desfășurate pe parcursul acestui parteneriat ,se remarcă în deosebi la  Ședințe și  Lectorate ( procent
de 100%)  precum și la activitățile practice gospodărești (în procent de 90%).
De asemenea la activitățile extra-curriculare aceștia au fost prezenți în procent de 80% , iar la cele
cu caracter artistic într-un procentaj de 70 %.
     În ceea ce privește participarea copiilor , rezultatele arată astfel : activitățile artistice având un
procent de 100% a prezenței copiilor , urmate de activitățiile extra-curriculare (procent de 90%) și
cele cu caracter practic-gospodăresc (procent al prezenței copiilor de 85%) , iar nu în ultimul rând
fiind Lectoratele și Ședințele unde copiii au fost prezenți în procentaj de 10%.
         Astfel , centralizand datele oferite de părinți prin completarea datelor celui de-al doilea
chestionar, cu privire la activitaile cu caracter constructiv în dezvoltarea autonomiei personale și
sociale , putem constată că cele mai benefice sunt activitățile practice gospodărești ( procent de 95%
), urmate de activitățile extra-curriculare (procent de 85%) ,și cele cu caracter artistic ( 70 %)
ultimele fiind Lectoratele și Ședințele cu părinții având un procentaj de 65% în ceea ce privește
caracterul constructiv în dezvoltarea autonomiei copii

Concluziile cercetării – structurate funcţie de ipoteză(e) (1 ½ pagini)

    În urmă interpretării calitative a rezultatelor cercetării , reiese că prin aplicarea sistematică a
activităților educaționale proiectate în parteneriatul educațional familie-grădiniță , contribuie la
dezvoltarea autonomiei personale și sociale a preșcolarilor.
Astfel , ipoteza cercetrii a fost confirmată de rezultatele obținute.
   Din cercetare reiese că obiectivele au fost atinse ȋn totalitate. Am constatat că deşi această
cercetare se focalizează pe importanța parteneriatului la nivelul preșcolar, putem declara că
necesitatea implicării părinţilor ȋn educaţia copiilor este resimțită de-a lungul întregii traiectorii
şcolare.
      În urmă acestui proiect educațional , educatoarea a remarcat schimbări în rândul preșcolarilor
implicați implicați în lotul de subiecți ,  atât la nivel afectiv-atitudinal precum și dorința copiilor de
a exersa anumite comportamente autonome, chiar și după încheierea activităților . Totodată s-a
observant o mai mare disponibilitate în respectarea regulilor și o mai bună relaționare între
preșcolari și nu numai .
     Raportându-ne la tipurile de activități desfășurate pe parcursul parteneriatului , s-au evidențiat că
fiinde cele mai eficiente pentru dezvoltarea autonomiei sociale , activitățile practice-gospodărești și
cele extra-curriculare.
   Activitățile practice-gospodărești au permis o bună exersare a comportamentelor de autonomie
personală .
    În ceea ce privste implicarea părinților , se constată că aceștia au participat în număr de 100 % la
activitățile cu caracter informativ ( ședințe , lectorate , cursuri de formare ) , și în proporție de 90 %
la activitățile practice-gospodărești.

Concluziile lucrării (1 pagină)

    Concluzionând,putem afirma faptul că activitățile de parteneriat desfășurate pe parcursul acestei
cercetări , au demonstrat utilitatea și eficientă în sprijinirea comportamentelor autonome a
preșcolarilor implicați .
În mod clar , un demers educativ continuu , de antrenare a comportamentelor autonome prin tehnici
adecvate , proiectate corespunzător și desfășurate atât în grădiniță cât și în familie , pot sprijini
dezvoltarea autonomiei încă de la vârste mici.

Punctele tari ale cercetării (½ pagină)

Printre punctele tari ale cercetării putem aminti:
- partea teoretică foarte bine structuratăcare, totodată are rădăcini foarte adânci în literatura de
specialitate consacrată și de actualitate.
-partea de cercetare este la rândul ei construită pe un set de informații clare, bine delimitate
-ipoteza cercetării a fost verificată
Limitele - punctele slabe ale cercetării (½ pagină)
- numărul de participanți la studiu, număr care este prea mic pentru a putea fi considerat relevant în
ce privește generalitatea studiului.
-număr relativ mic de activități propuse în cadrul experimentului
- nu este luat în considerare modul în care familia, modul de viață al acesteia, are implicații asupra
dezvoltării socio-emoționale a copiilor preșcolari.
Bibliografie.
1. Avram, E. (2009). Psihologia personalității: arhitectură și dimensiuni. București: Editura
Universitară.
2. Băran Pescaru, A. (2004), Parteneriat în educaţie: familie – şcoală – comunitate, Editura
Aramis Print, Bucureşti.
3. Băran Pescaru, A. (2004). Familia azi. O perspectivă sociopedagogică. Bucureşti: Editura
Aramis.
4. Bonchiş, Elena. (coord.) (2011). Familia şi rolul ei ȋn educarea familiei. Iaşi: Editura
Polirom.
5. Borţeanu, Silvia, Brănişteanu, Rodica, Breben, Silvia, Fulga, Mihaela, Grama, Filofteia,
Haiden, Roxana, Ignat, Eugenia, Manzu, Liana, Necula, Gabriela, Nicolae, Irinela, Popescu,
Carmela, Răileanu, Daniela, (2009), Curriculum pentru invatamantul preşcolar, Bucureşti:
Editura Didactica Publishing House.
6. Bulai, A. (2000). Metode de cercetare calitativă. Focus – grupul în investigația socială.
București: Editura Paideia.
7. Ciolan, L. E. (2006). Dezvoltarea educației timpurii. Aplicații privind mamagementul
proiectelor. București: Editura Universității din București.
Tema nr. 2 ( 1 punct)

Formulați trei titluri de cercetare pentru educația în era post-COVID

Nr. Titlul cercetării

Crt.
1 Impactul stresului și al anxietății asupra nivelului de concentrare și de studiu a
elevilor
2 Evaluarea impactului închiderii școlilor în anul 2020 asupra educației
3 Strategii didactice interactive utilizate în procesul de alfabetizare civică a școlarului
mic.

*Note:Se acordă un punct din oficiu

** Se va respecta structura tabelară data (tabelul inclus) în mod obligatoriu.Informațiile deja
scrise în tabelul de la tema 1 se păstrează.