Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
COPIILOR PRESCOLARI
1.Ipoteza cercetarii
2. Obiectivele cercetarii
3.Variabilele experimentale
Ne-am propus ca variabila independenta sa fie jocul didactic in educarea limbajului la grupa
mare, iar varianta dependenta rezultatele copiilor de la grupul experimental in cea ce priveste
corectitudinea exprimarii orale.
4.Esantionul experimental
Esantionul experimental a fost constituit din doua grupe. Grupa experimentala a fost aleasa:
Grupa mare A cu un total de 25 copii (13 fete si 12 baieti), iar grupa de control: Grupa mare B
cu un total de 25 copii (14 fete si 11 baieti).
Am pornit, in demersul meu, de la ideea ca activitatea fundamentala din gradinita este jocul,
pentru educarea limbajului copiilor vom utiliza tot jocul, insa de data aceasta jocul didactic,
care presupune sarcini didactice concrete si reguli ce se impun a fi respectate.
Am considerat ca fiind adaptabil si grupei la care lucrez (grupa mare) jocul didactic ca forma
de organizare a activitatii interactiva, pe care am utilizat-o la activitatea de Educarea
limbajului. De asemenea, am avut in vedere faptul ca prescolarul este subiect activ al
cunoasterii, el fiind implicat activ si interactiv in propria sa formare si informare. In utilizarea
jocului didactic, activitatea de predare a educatoarei se imbina cu cea de invatare a
prescolarilor, acestea doua sprijinindu-se si completandu-se reciproc. Am avut in vedere si
dezvoltarea capacitatilor de a opera cu informatiile dobandite, de a aplica noile cunostinte, de a-
si pune probleme si a cauta solutii.
Grupa mare ofera reale posibilitati de a lucra diversificat. Este cert ca la copiii cu varsta
cuprinsa intre 5 si 6 ani cercul cunostintelor despre lume se imbogateste simtitor. Realitatea
externa incepe sa-l preocupe din ce in ce mai mult si, ca atare, intreaga dezvoltare psihica a
copilului se produce intr-un ritm alert. Ceea ce m-a incurajat foarte mult in luarea deciziei de a
aborda jocul didactic in activitatile de educarea limbajului este faptul ca, la grupa pregatitoare,
se dezvolta foarte mult limbajul, se amplifica puterile imaginative si creatoare ale copilului. De
asemenea, am avut in vedere faptul ca acum se contureaza caracterul voluntar al celor mai
multe dintre procesele psihice (ma refer in special la memorare si imaginatie) si ca pe masura
ce se largesc interesele, incep sa se inchege primele atitudini.
Recunosc ca initiativa mea a fost temerara si a necesitat un efort sustinut, in sensul ca, cu toate
evolutiile caracteristice varstei de la 5 la 6 ani, copiii de la grupa mare oscileaza in a lua decizii
si a-si exprima liber ideile, insa am perseverat, pornind de la premisa ca inca de la cea mai
frageda varsta copiii trebuie deprinsi sa-si exprime cu usurinta gandurile, dorintele, sa redea in
mod inteligibil si cursiv o poveste, o intamplare traita sau imaginata.
· Beneficii ale utilizarii jocului didactic in activitatea de Educare a limbajului la grupa mare
Avantaje:
b.Memoria verbala
c.Atentia voluntara
d. Afectiviatea
Formarea unor deprinderi corecte de comunicare orala este o actiune permanenta si continua in
gradinita. Aici exista activitati in care cultivarea limbajului este principalul obiect Intre acestea
se disting activitatile frontale de dezvoltare a limbajului, precum: povestirea, convorbirea,
lectura dupa ilustratii, jocul didactic, memorizarea, dar si activitati care nu se desfasoara
frontal, care pot fi organizate pe grupuri mici si individuale
Prin povesti patrund in limbajul copiilor forme de exprimare atat ale limbii populare, cat
si ale celei literare, ei insusindu-si expresii precise, uneori poetice, formule stereotipice
specifice, diverse forme flexionare, sau grupari sintactice care dezvolta vorbirea corecta a
copilului.
Prin continutul lor plin de invataminte, povestirile contribuie la formarea unor trasaturi
pozitive de vointa si caracter, la dezvoltarea armonioasa a personalitatii copiilor.
Obiectivele specifice acestui domeniu sunt ierarhizate si integrate in cinci clase, de asimilare
psihologica a valorilor in raport cu care se manifesta diversele trairi exprimate sub forma de
obiective. Reprezentativa pentru acest domeniu a devenit taxonomia lui Krathwohl, nivelurile
si treptele taxonomice considerate descriind un continuu afectiv ce marcheaza o serie de etape
posibile in asimilarea unor capacitati si judecati de valoare:
Ø dorinta de a primi, acea stare a copilului care sub influenta stimulilor este pregatit
pentru a le acorda atentia necesara;
Ø atentia dirijata sau preferentiala, cand copilul insusi cauta stimuli valorici si-i
constientizeaza;
Diagrama 1
Dupa aplicarea experimentului formativ, conform Diagramei 1, se observa diferenta intre cele
doua grupe participante la experiment, observam ca grupa mare A, a cunoscut o crestere mai
rapida a expresivitatii limbajului in comparatie cu grupa de control B.
Am urmarit evolutia copiilor prescolari in timp, realizand evaluari sumative dupa perioade de
timp de doua luni, patru luni si un an, astfel, putand constata mai bine evolutia copiilor din
grupa experimentala in comparatie cu cea de control.
Diagrama 2.
Dupa cum se observa din diagrama 2, corectitudinea limbajului copiilor de la grupa
experimentala a cunoscut o semnificativa crestere in comparatie cu grupa de control.
Diagrama 3.
Observand Diagrama 3., se constata de asemenea o evolutie evidenta sub aspectele concentrarii
atentiei, participarii active, interesului pentru activitate si stapanirea emotiilor, la grupa
experimentala.
Diagrama 4.
Din Diagrama 4, observam o imbunatatire a limbajului copiilor din grupa experimentala
si sub aspectul exprimarii corecte din punct de vedere gramatical.
Corectitudine 4,5
8,09 1,44 10,00 8,14 9,00 7,39
gramaticala 7
Angajament
8,65 0,86 6,8, 10,00 8,70 9,40 7,95
in sarcina
Angajament 1,5
7,07 2,57 9,20 8,80 8,30 6,08
in sarcina 0
Pentru a oferi o imagine mai nuantata in tabelele 3a si 3b prezentam aceste date separat in
functie de tipul de educatie.
Nivelul deSuperior Atentie 8,98 0,60 7,81 9,95 9,51 9,04 8,53
performanta (N= 21) Creativitate 8,83 0,87 7,29 10,00 9,71 8,71 8,10
7.Concluzii
Ipoteza pe care noi ne-am propus sa o urmarim s-a confirmat, aspect atestat de
rezultatele obtinute in urma cercetarii experimentale. Din datele statistice se confirma ca toti
copiii din grupa experimentala au obtinut rezultate calitativ superioare in comparatie cu grupa
de control, in ceea ce priveste dezvoltarea limbajului oral. Atat expresivitatea vorbirii a
cunoscut imbunatatiri cat si exprimarea gramaticala, mult mai corecta. De asemenea, se
observa aspecte calitative si in planul comportamentului copiilor, ei fiind mult mai receptivi la
activitati, cu o concentrare a atentiei pe o perioada de timp mai indelungata. Aspecte calitative
s-au inregistrat si in stapanirea emotiilor de catre copiii din grupa experimentala. Din
comparatiile realizate in diagramele cercetarii si din tabelele 1. 2., se observa distinct aceste
imbunatatiri ale comportamentului verbal si nonverbal al copiilor din grupa experimentala.
CONCLUZII FINALE
In urma aplicarii experimentului formativ am tras concluzia ca atunci cand cadrul didactic
urmareste cu intensitate si pasiune sa realizeze rezultate bune in activitatea la clasa reuseste.
Am observat ca introducerea unor metode atractive duce la cresterea calitatii procesului de
invatamant la nivel prescolar.
a) Jocurile didactice sunt modalitati eficiente de dezvoltare a unor sarcini didactice in scopul
educarii limbajului copiilor. Eficienta jocurilor a depins in mare masura de modul in care am
stiut sa le selectionam in raport cu situatiile concrete existente in clasa pe care am condus-o, sa
formulam corect sarcinile bazandu-ne pe buna cunoastere a copiilor sub raportul nivelului atins
in educarea limbajului si sub aspectul defectelor de vorbire, sa manifestam exigenta sporita in
formularea cuvintelor. Pe cat de frumoase si de usoare par jocurile, pe atat de bine ele trebuie
sa fie gandite si pregatite de noi.
b) Rezultatele cele mai bune le-a dat folosirea jocurilor de reproducere a vorbirii directe si
cele de transformare in vorbire indirecta. Prin exercitiile de dramatizare ,,Ridichea uriasa”,
,,Manusa”, ,,Cei trei purcelusi” cat si a jocurilor de creatie de tipul: ,,De-a familia”, ,,De-a
doctorul”, ,,De-a circulatia”, ele au contribuit Ia insusirea de catre copii a unor modele de
exprimare directa. Aceste jocuri plac copiilor prescolari in mod deosebit, transpunandu-se in
pielea unor personaje foarte usor, actioneaza si vorbesc ca ele.
Jocurile de transformare a vorbirii directe in vorbire indirecta sunt usor de realizat mai ales cu
prescolarii mari, adica copiii grupei pregatitoare, sunt foarte eficiente si absolut necesare in
vederea vorbirii acestora. Eficienta jocurilor s-a observat in redarea jocurilor de catre copii, in
mod independent, a continutului unor lecturi suplimentare ce contin dialog. Povestirile copiilor,
itemi de evaluare a eficientei jocurilor, au continut o exprimare frumoasa, aleasa, nuantata.
Copiii au stiut sa foloseasca persoana a III-a si sa modifice functia sintactica a unor parti de
propozitie. Numai accidental copiii mai slabi au folosit persoana I si a II-a, deci au redat
mecanic vorbirea directa.
c) Deosebit de eficiente s-au dovedit a fi jocurile cu sarcini de vocabular, jocuri care au cerut
copiilor sa gaseasca ,,ce mai inseamna cuvantul” sau ,,cuvinte care seamana intre ele”, folosite
in variante cu sarcini gradate, familiarizeaza pe copii in mod concret, empiric cu notiuni
stiintifice de: cuvinte sinonime - substantive, adjective, verbe (folosite in jocuri ca: ,,Ce trebuie
sa facem?”); omonime - substantive (jocul ,,La televizor”); antonime - adverbe (joc: ,,Unde se
afla?”, ,,Cand si cum?”); antonime - adjective (joc: ,,Hai sa impachetam!”, ,,Ce-ti spune
roata?”, ,,Cine vine langa mine?”). Li se fixeaza in memorie copiilor trei - patru cuvinte
(substantive, adjective, verbe), din cinci - sase cuvinte utilizate in jocuri. Am constatat ca
introducerea cuvintelor in contexte cere mult timp de gandire si nu toti copiii realizeaza aceasta
sarcina. Faptul dovedeste ca nu toti prescolarii stapanesc in suficienta masura sensurile
cuvintelor. Fiind o operatie mai dificila, introducerea cuvintelor in contexte noi, poate constitui,
in cadrul unei activitati diferentiate, un item de lucru pentru copiii foarte buni.
Jocurile concurs care cer gasirea unui numar cat mai mare de cuvinte care incep sau se termina
cu o anumita litera, contribuie Ia dezvoltarea fluiditatii gandirii si al limbajului copiilor.
d) In urma folosirii jocurilor cu sarcini gramaticale, copiii prescolari au inregistrat progrese
remarcabile in perfectionarea laturii gramaticale a limbajului lor. In reproducerea unor povestiri
copiii au utilizat propozitii dezvoltate in care au construit corect formele de genitiv-dativ ale
substantivelor (au fost evitate sau corectate constructiile de tipul: ,,da de stire Ia oameni”
sau ,,Fata lui mosu”, forme mai putin literare), majoritatea realizeaza corect acordul
predicatului cu subiectul, a adjectivului cu substantivul determinant.
e) Jocurile menite sa exerseze operatiile gandirii logice au contribuit si ele la educarea
limbajului prescolarilor. Prin solicitarea efortului de formulare a raspunsurilor Ia intrebari, intr-
un mod cat mai corect, mai concis, mai exact, a fost disciplinata gandirea copiilor, ea a
dobandit suplete si mobilitate. Copiii au putut rapid sa se adapteze Ia situatii noi. Exprimarea
copiilor a dobandit claritate, precizie, concentrare. Prin utilizarea claselor conceptuale si a
operatiilor gandirii logice, acesta trece la un nivel superior.
h) Jocul didactic a constituit pentru noi o cale de depistare, corectare si prevenire a unor
greseli de exprimare, o modalitate de verificare, imbogatire, fixare si sistematizare a
cunostintelor si deprinderilor intelectuale ale prescolarilor; o metoda de verificare si formare a
unor deprinderi de comportare civilizata, a unor trasaturi de vointa si caracter.
— etapa de verificare in care copiii au fost supusi acelorasi probe, dar cu o dificultate crescuta.
Pentru multiplele sale valente formative, pentru ca antreneaza copiii timizi, retrasi, incurajandu-
i si dandu-le incredere in fortele proprii, pentru satisfactia deosebita pe care o ofera copilului si
pentru eficienta sa in rezolvarea unor sarcini didactice, jocul didactic va sta in atentia
permanenta a noastra - stiut fiind faptul ca jocul este activitatea de baza in gradinita in urma
carora se desfasoara toate celelalte activitati.
BIBLIOGRAFIE:
Cretu, E., (1999), Probleme ale adaptarii scolare. Ghid pentru perfectionarea activitatii
educatoarelor si invatatorilor, Editura All, Bucuresti.
Ionescu, M., (1997), Pedagogia invatamantului superior in fata unor noi solicitari, in Neculau,
A., (coord.), Campul universitar si actorii sai, Ed. Polirom, Iasi
Jurcau, Nicolae, (1988), Cum vorbesc copiii, Editura Dacia, Cluj Napoca.
Paun, E., Iucu, R., (2002), Grupa pregatitoare pentru scoala, in Educatia prescolara in
Romania, Editura Polirom, Iasi.
ANEXE
Obiective:
- sa diferentieze cuvintele prin contrast, sa foloseasca cuvinte noi invatate in vorbirea
curenta;
- sa dezvolte capacitatea copiilor de a realiza legatura intre imagini si realitatea
inconjuratoare;
Mijloace de invatamant: suport pentru planse, oglinda, imagini, casetofon, obiecte, jetoane
pentru copii;
Obiective: