Pedagogia învățământului primar și preșcolar

SUBIECTE REZOLVATE
TITULARIZARE/ DEFINITIVAT
2016/2017

2017-2018

Pagina 1 din 13
 TITULARIZARE 2016

1.Prezentați specificul jocului didactic la vârsta preșcolară, având în vedere

următoarele repere:
-  definirea conceptului de joc didactic la vârsta preșcolară;
-  prezentarea a două dintre funcțiile jocului didactic la vârsta preșcolară;
-  exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind specificul jocului
didactic la vârsta preșcolară.
 
Jocul didactic este o activitate dirijată în grădiniţă, dar şi o metodă
didactică, dacă este utilizat în structura unei alte activităţi obligatorii. Jocul
didactic implică următoarele procese psihice:
-Gândirea cu operaţiile ei: analiză, sinteză, comparaţia, generalizarea; Memoria;
Atenţia şi spiritul de observaţie; Voinţa; Imaginaţia; Limbajul;
Jocul activează la copiii funcţii mintale şi motrice:
-Funcţia principală este realizarea eului, manifestarea personalităţii;
-Funcţiile secundare au rolul de divertisment, de element odihnitor, relaxator

-Funcţie de adaptare – cea mai importantă – se realizează prin asimilarea

realului la eu şi prin acomodare, prin imitaţie, a eului la real;
-Funcţie formativă şi informativă;
-Funcţie de descărcare a energiilor şi de rezolvare a conflictelor afective, adică
funcţie catartică;
-Funcţie de socializare a copilului.
 
Consider că jocul este un mijloc foarte important de dezvoltare psihică
multilaterală a copilului,devenind pe parcurs o formă de activitate tot mai
complexă.
 În primul, rând prin jocul didactic copilul contribuie la soluţionarea unortaine,
deci lucrează efectiv şi în acelaşi timp gândeşte în mod original, creator. Jocul
didactic constituie o motivaţie pentru sarcinile didactice pe care le are de
rezolvat copilul având dorinţa, puterea şi curiozitatea de a cunoaşte, de a afla.
 
În al doilea rând , prin acţiunea sa, jocul are următoarele rezultate: dezvoltarea
spiritului de observaţie, interesul pentru cunoaştere, capacităţile de analiză,
sinteză şi calităţile atenţiei, îndemânarea, formarea capacităţii de percepere
corectă şi diferenţiată a limbajului, articularea corectă a cuvintelor. Există o
mare importanţă a acestor două preocupări a preşcolarilor, ambele trebuie
utilizate şi folosite împreună deoarece numai aşa se poate face continuitatea
dezvoltării copilului şi continuitatea procesului muncii educative.
În concluzie, jocul este o formă de manifestare a copilului şi agent de
transmitere a ideilor, a obiceiurilor şi tradiţiilor de la o generaţie la alta. În joc

Pagina 2 din 13
copilul se detaşează de la realitatea obiectivă, se transpune într-o lume creată de
fantazia şi imaginaţia sa.
 

2.  a) Definiți conceptul de metodă de învățământ

b)  Prezentați specificul metodelor de învățământ, ținând cont de următoarele
repere:
- precizarea a două criterii de clasificare a metodelor de învățământ;
- descrierea a două metode de învățământ utilizate în învățământul preșcolar.
 
Metodele de învățământ reprezintă modalități sistematice de lucru de care se pot
servi profesorii în activitatea de instruire și elevii în aceea de învățare, capabile
să conducă spre realizarea obiectivelor pedagogice propuse.
 
Criteriul istoric
Metode tradiționale ( conversația, explicația, expunerea, exercițiul)
Metode noi, moderne(algoritmizarea, problematizarea, brainstorming, învățarea
programată, metoda ciorchinelui, proiectul , portofoliul).
 
După gradul de angajare a elevilor la lecţie:
• metode expositive sau pasive, centrate pe memoria reproductivă şi pe ascultare
pasivă;
• metode active, care suscită activitatea de explorare personală a realităţii.
 
Povestirea
 
Metodă preponderent verbală, expozitivă este „acasă" în educaţia preşcolară;
este folosită pentru prezentarea unor texte literare, cu caracter realist- ştiinţific
sau fantastic, în special în activităţile destinate educaţiei limbajului şi dezvoltării
capacităţilor de comunicare. Ca procedeu, poate să apară şi în contextul unor
activităţi muzicale. În cadrul observaţiei după natură, în anumite momente ale
convorbirilor, la începutul jocurilor didactice; de asemenea unele activităţi libere
pot să debuteze cu o scurtă povestire, rostul ei fiind acela de a trezi interesul
copiilor.
Cerinţele pedagogice faţă de povestire ţin tot de respectarea normativităţii
didactice. Astfel: povestirea trebuie să utilizeze un limbaj accesibil, clar, logic şi,
în special expresiv ; 
-conţinutul povestit trebuie să fie selectat cu grijă pentru a reţine tot ceea ce este
esenţial, cu renunţarea la detaliile care îngreunează înţelegerea;
-povestirea trebuie să se sprijine pe material intuitiv şi să facă apel la fondul de
reprezentări al copiilor, stimulând combinatorica lor, dezvoltarea imaginaţiei,
captând şi reţinând atenţia o secvenţă temporală convenabilă, ceea ce se
constituie că o exersare utilă pregătirii pentru şcoală;

Pagina 3 din 13
-fiind centrată pe educatoare, participarea „activă" a copiilor poate fi asigurată în
plan afectiv.
 
Conversaţia
Este o metodă preponderent verbală din categoria celor interogative. Seregăseşte
atât în formă euristică (cu nuanţe particulare la acest nivelontogenetic), cât şi în
aceea a conversaţiei de consolidare și de verificare. Areloc în condiţiile în care
există un fond perceptiv pe care se poate construi. Sefoloseşte cu din ce în ce
mai mare frecvenţă şi complexitate începând cu grupamijlocie spre grupa
pregătitoare. Este proprie activităţilor-de dezvoltare a
limbajului şi a capacităţii de comunicare, dar se regăseşte cu ponderi mai
micisau mai mari în toate celelalte tipuri de activităţi. Presupune implicarea
activă acopilului, care este cu atât mai productivă cu cât subiectul conversaţiei
este maiaccesibil, cu cât formularea întrebărilor este mai clară şi cu cât, în
alegerearăspunsurilor, copiii se pot baza pe intuitiv. Utilizată corect,
sprijinăfundamentarea teoretică a viitoarelor aplicaţii practice, dezvoltă
capacitatea desinteză, dacă se bazează pe o structură sintetică, contribuind
artizanal la sistematizarea cunoştinţelor, însuşirea temeinică a acestora. Ea
presupune participarea conştientăşi activă a copilului la demersul educaţional.

TITULARIZARE 2017

1. Prezentati specificul organizariiactivitatilor de invatare, pe domenii

experientiale, in educatia timpurie, avand in vedere urmatoarele repere:
-definirea conceptului de activitate pe domeniu experiential;
-exemplificarea modului de organizare a unei activitati pe domeniu experiential
in educatia timpurie;
-exprimarea argumentata a unui punct de vedere privind specificul
organizariiactivitatilor de invatare, pe domenii experientiale, in educatia
timpurie.

Activitățile pe domenii experiențiale sunt adevărate „câmpuri cognitive

integrate” (L.Vlăsceanu) care transced graniţele dintre discipline şi care, în
contextul dat de prezentul curriculum, se întâlnesc cu domeniile tradiţionale de
dezvoltare a copilului, respectiv: domeniul psihomotric, domeniul limbajului,
domeniul socio-emoţional, domeniul cognitiv.
Activităţile pe domenii experienţiale sunt activităţile integrate sau pe
discipline desfăşurate cu copiii în cadrul unor proiecte planificate în funcţie de

Pagina 4 din 13
temele mari propuse de curriculum, precum şi de nivelul de vârstă şi de nevoile
şi interesele copiilor din grupă. Numărul acestora indică îndeosebi numărul

Pagina 5 din 13
maxim de discipline care pot fi parcurse într-o săptămână şi ne referim la
disciplinele/domeniile de învăţare care pot intra în componenţa domeniilor
experienţiale respective. Astfel, considerăm că se pot desfăşura maximum 5
activităţi integrate pe săptămână, indiferent de nivelul de vârstă al copiilor
Aşadar, educatoarea poate planifica activităţi de sine stătătoare, respectiv pe
discipline:activităţi de educarea limbajului, activităţi matematice, de cunoaşterea
mediului, de educaţie pentru societate, de educaţie fizică, activităţi practice,
educaţie muzicală sau activităţi artistico-plastice sau activităţi integrate
cunoştinţelele din cadrul mai multor discipline pot fi îmbinate armonios pe
durata unei zile întregi şi, cu acest prilej, în activitatea integrată intră şi jocurile
şi activităţile alese sau cunoştinţele interdisciplinare sunt focalizate pe anumite
domenii experienţiale iar jocurile şi activităţile alese se desfăşoară în afara
acesteia). Este important să reţinem faptul că ordinea desfăşurării etapelor de
activităţi nu este întotdeauna obligatorie, cadrul didactic având libertatea de a
opta pentru varianta potrivită.
Daca ar fi sa-mi aleg o activitate pe domeniul experiential Limba si
comunicare avand ca tema povestea ,,Fata babei si fata mosneagului’’ de Ion
Creanga, mai întâi mi-aș stabili obiectivele operaționale, mi-aș procura
materialele didactice necesare unei bune desfășurari a activității, apoi aș trece la
proiectare lecției.
Captarea atenției o voi realiza prin citirea unei scrisori aduse de o fetiță
îmbrăcată în costum popular: ,, Uite-aşa, fără de veste,M-am coborât din
poveste,/Să v-aduc ceva şi vouă,/ Pentru lecţia cea nouă.

Chiar de sunt doar o fetiţă/Eu sunt foarte hărnicuţă,/Şi-am primit în dar

răspaltă/O lădiţă fermecată./De veţi şti povestea mea,/Veţi afla, ce este-n ea."

În continuare voi anunța tema și obiectivele propuse ( ,, Pentru a o cunoaște

mai bine pe fetiță și pentru a ști prin ceea ce a trecut ea, aceasta m-a rugat să vă
spun povestea ″Fata babei și fata moșneagului″ scrisă de marele scriitor Ion
Creangă.) , rugându-i șă fie atenți la ceea ce le prezintă povestea pentru a ști să o
povestească și ei acasă.
Actualizarea cunoștințelor o voi face purtând o discuţie cu copiii
referitoare la basmele şi poveştile cunoscute de ei: ( ,,Ce poveşti şi
basme cunoaşteţi?“ , ,,Care v-au plăcut mai mult?“ , ,,De ce?“ , „Cum
începe o poveste?“, „Și cum se termină?“).
Voi trece la prezentarea conținutului învățării prin povestire folosind
intonaţia, mimica, gestica, adecvată pentru a exprima mesajul textului. Pe
parcursul povestirii explic cuvintele necunoscute: ciur(obiect confecţionat din
sârmă sau o bucată de tablă, sită), fus (unealtă cu care se toarce),
pârleaz(trecătoare îngustă peste un gard făcută din scânduri), salbă (podoabă
pentru gât acătuită din monede). Ca material didactic folosesc siluetele
personajelor.

Pagina 6 din 13
 La dirijarea învățării voi stabi momentele principale ale naraţiunii, cu
suport intuitiv (planșe). Solicit denumirea personajelor din text şi indicarea lor
pe planşe. Cer copiilor povestirea conţinutului narativ (fragmente) cu
utilizarea elementelor de expresivitate (intonaţia, accentul, modelarea vocii
după personajele intrate în dialog, utilizarea unor expresii artistice din text).
Obținerea performanței o voi realiza prin alcătuirea de enunţuri
(propoziţii) folosind cuvintele din text (3-4 propoziţii).
La feed-back solicit exprimarea impresiilor faţă de comportamentul
personajelor din poveste şi extragerea valorii educative a textului.
Voi realiza evaluarea apreciind modul în care au reprodus fragmentele,
au alcătuit propoziţiile.
La retenție și transfer le spun copiilor că și ei trebuie să fie precum fata
moșului (harnici,cinstiți și buni la suflet).
În concluzie, reusita acestor activităti se bazează pe un scenariu unitar foarte
bine întocmit de către educatoare, cu obiective clare, cu o repartizare a
sarcinilor zilnice în fiecare sector de activitate si asigurarea unei palete variate
de optiuni care duc la atingerea obiectivelor propuse.

2.a) Definiți conceptul de instrument de evaluare în educația timpurie.

b) Prezentați specificul instrumentelor de evaluare în educația timpurie,
ținând cont de următoarele repere:
- precizarea a două instrumente de evaluare;
- descrierea celor două instrumente de evaluare care pot fi utilizate în
educația timpurie.

a) Instrumentul de evaluare este parte integrantă a metodei, prin care se

concretizează măsurarea cunoştinţelor şi deprinderilor preşcolarului.
b) 1.Proiectul- este o metoda mai amplă de evaluare, are un caracter
extensiv, sarcinile înscrise în proiect au caracter de cercetare, în cadrul
lui vor fi valorificate și activitățile extrașcolare, reușita lui depinde de
inițiativa, consecvența, capacitatea de a descoperi și valorifica anumite
resurse. Este utlizat pentru însușirea interdisciplinară, intradisciplinară și
transdiciplinară. Impune mai multe metode de predare-învățare-
evaluare.Trebuie să raspundă la următoarele întrebari: de ce? Pentru
cine? Ce obiective?cum realizăm? Cu ce realizăm? Cine realizează?
2.Observarea sistematică- prin observarea curentă urmărim
comportamentul elevilor în timpul activității, modul cum participă la
activitate, dacă își îndeplinesc îndatoririle școlare, calitatea răspunsurilor.
Etc…

Pagina 7 din 13
 DEFINITIVAT 2016

1.Prezentaţi trei dintre etapele unei activităţi didactice pentru o temă la

alegere, domeniul experiențial Limba si comunicare nivel de studiu: 4-5 ani,
având în vedere următoarele repere:
- menționarea a trei dintre etapele activităţii precizate;
- descrierea conţinuturilor etapelor enumerate.

Enumerarea a trei dintre etapele activitatii precizate: Captarea atentiei,

Asigurarea feed-backului si evaluarea activitatii .
Descrierea continuturilor etapelor enumerate
Captarea atentiei: este etapa în care se trezește/ stârnește interesul
preșcolarului pentru subiectul activității ce urmează a se desfășura. Captarea
atenției se poate realiza prin prezentarea unui element surpriză, o siluetă, un
invitat, o jucărie de pluș care are legătură cu tema activității sau se mai poate
realiza prin dezlegarea câtorva ghicitori pe tema propusă.
Asigurarea feedback-ului: Presupune autoreglarea comportamentului copiilor
și al educatoarei. Asigurarea feedback-ului se poate face prin ghicirea
răspunsului la ghicitori puse pe tema jocului, a materialelor folosite (imagini)
sau se poate realiza printr-un desen.
Atingerea performanțelor, asimilarea cunoștințelor depinde de măsura în
care copiii se controlează, evaluează singuri cu ajutorul unui model, al unor
standarde stabilite de la început prin obiective .
Evaluarea : Constituie incununarea activității copiilor și a educatoarei în care
se verifică dacă obiectivele au fost atinse sau nu. Educatoarea face diagnoza și
prognoza. În cazul în care obiectivele nu au fost atinse se reia activitatea sub o
altă formă și cu alte metode. Evaluarea se poate face sub formă de fișă
individuală în care copiii rezolvă itemii ceruți sau se face sub formă de
conversație evaluativă, prin întrebări directe puse copiilor despre tema jocului.

Exemplificarea continuturilor descrise . (exemplificare pe tema “Meserii”)

Captarea atentiei : O fac prin prezentarea unui element surpriză, un invitat,
care va fi costumat în medic. Medicul le aduce copiilor un plic în care se află
câteva ghicitori despre meserii
Asigurarea feedback-uluise face prin ghicirea răspunsului la ghicitorile
despre meserii. Le voi cere să răspundă la ghicitori printr-un mic desen care
să reprezinte meseria ghicită.

Pagina 8 din 13
Evaluarea o voi sub formă de fisă individuală în care copiii rezolvă itemii
ceruți.Elevii vor avea de trasat linii de la coloana din stânga în care sunt
prezentate imagini cu oameni îmbrăcați adecvat meseriei pe care o au
către coloana din dreapta în care se vor regăsi instrumentele specifice
fiecărei meserii.

2.Realizaţi un eseu de 300-600 de cuvinte, în care să abordaţi tema privind rolul

repovestirilor în dezvoltarea preșcolarilor.
În elaborarea eseului veţi avea în vedere următoarele aspecte:
- prezentarea valenţelor formative ale repovestirilor, din perspectiva dezvoltării
preșcolarilor;
- descrierea unei activități de repovestire, semnificative pentru dezvoltarea
preșcolarilor;
- exprimarea unui punct de vedere propriu, argumentat, cu privire la rolul
repovestirilor în dezvoltarea preșcolarilor.

La preşcolarul mic predomină imaginaţia reproductivă. Ea este antrenată mult în

ascultarea repovestirilor, copilul dorind să i se spună aceleaşi lucruri de mai
multe ori, pentru că în acest fel el poate să-şi consolideze imaginile respective.
Prin activitatea de repovestire a textelor literare (povești/povestiri) expuse de
educatoare, se dezvoltă gândirea logică şi memoria copiilor, se exersează
vorbirea. Copiii trebuie: să redea întâmplările reale sau imaginare în succesiunea
lor, să desprindă trăsături ale personajelor, să aprecieze fapte ale acestora, să
comunice gânduri şi impresii despre întâmplări şi personaje, să aleagă
personajul care i-a plăcut sau pe care îl consideră model, motivându-şi
preferinţa.În repovestire contribuţia copiilor este restrânsă. În funcţie de vârstă,
ei redau mai simplu sau mai dezvoltat conţinutul literar; reproducerea trebuie să
fie exactă, cu mijloace lingvistice proprii, corecte sub aspect fonetic, lexical şi
gramatical.
Prin intermediul repovestirilor expuse de către educatoare, copiii sunt
familiarizaţi cu structura limbii române, cu bogăţia formelor sale gramaticale, cu
frumuseţea şi expresivitatea limbajului, ceea ce contribuie la dezvoltarea vorbirii
şi a gândirii lor.
Exemplu de activitate de repovestire: ,,Povesteaursuluicafeniu’’-repovestire
În vederea captării atenţiei şi a interesului copiilor voi prezenta un urs polar –
jucărie.
În vederea anunţării temei şi a obiectivelor și a reactualizării cunoştinţelor, voi
iniţia o discuţie referitoare la animalele care trăiesc la pol.(Recunoaşteţi acest
personaj?Ce alte animale mai trăiesc la pol?În ce poveste am aflat lucruri
interesante despre viaţa la pol?Pentru că v-a plăcut „Povestea ursului cafeniu” ,
astăzi voi veţi fi cei care veţi povesti această poveste.)

Pagina 9 din 13
Desfăşurarea activităţii-1. Prima imagine reprezintă ursul cel cafeniu în decorul
specific polului .Un copil va fi solicitat să povestească această secvenţă.
2. Voi descoperi cea dea doua imagine care prezintă ursul cafeniu alături de foci.
3. Imaginea următoare prezintă scena în care ursul cel cafeniu se întâlneşte cu
urşii polari.
4. Un alt copil va relata scena în care Martin se întâlneşte cu pinguinul.
5. Scena în care muntele de gheaţă se rupe iar Martin sare în ajutorul puiului de
urs polar va fi prezentată în altă imagine.
6. Ultima scenă va prezenta momentul când Martin iese din apă cu puiul de urs
polar în braţe, producând uluire printre ursii albi care abia acum l-au recunoscut.
Povestirea integrală a conţinutului poveştii va fi făcută, în final, de 1-2 copii.
La final, câţiva copii vor fi solicitaţi să redea o scenă din poveste folosind
măscuţele .

În concluzie, se poate reţine că rolul şi importanţa repovestirilor – ca activităţi

organizate – constă în valoarea lor cognitivă, etică şi estetică, prin care se
exercită o puternică înrâuire asupra întregii personalităţi a copiilor.
În cadrul activităţilor de repovestire se exersează vorbirea copiilor, se formează
deprinderea de a povesti independent, ceea ce contribuie la mărirea
posibilităţilor de exprimare corectă, coerentă şi expresivă.

DEFINITIVAT 2017

1.Prezentaţi trei dintre etapele unei activităţi didactice pentru un joc didactic,
domeniul experiențial Limbă și comunicare, nivel de studiu: 4-5 ani, în care să
apelați la cunoștințele copiilor despre poeziile învățate, având în vedere
următoarele repere:
-menționarea a trei dintre etapele activităţii precizate;
-descrierea conţinuturilor etapelor enumerate.

Enumerarea a trei dintre etapele activitatii precizate: Captarea atentiei,

Asigurarea feed-backului si evaluarea activitatii .

Descrierea continuturilor etapelor enumerate

Captarea atentiei: este etapa în care se trezește/ stârnește interesul preșcolarului

pentru subiectul activității ce urmează a se desfășura. Captarea atenției se poate
realiza prin prezentarea unui element surpriză, o siluetă, un invitat, o jucărie de

Pagina 10 din 13
pluș care are legătură cu tema activității sau se mai poate realiza prin dezlegarea
câtorva ghicitori pe tema propusă.

Asigurarea feedback-ului: Presupune autoreglarea comportamentului copiilor

și al educatoarei. Asigurarea feedback-ului se poate face prin ghicirea
răspunsului la ghicitori puse pe tema jocului, a materialelor folosite (imagini)
sau se poate realiza printr-un desen, etc…

Atingerea performanțelor, asimilarea cunoștințelor depinde de măsura în care

copiii se controlează, evaluează singuri cu ajutorul unui model, al unor
standarde stabilite de la început prin obiective .

Evaluarea : Constituie incununarea activității copiilor și a educatoarei în care se

verifică dacă obiectivele au fost atinse sau nu. Educatoarea face diagnoza și
prognoza. În cazul în care obiectivele nu au fost atinse se reia activitatea sub o
altă formă și cu alte metode. Evaluarea se poate face sub formă de fișă
individuală în care copiii rezolvă itemii ceruți sau se face sub formă de
conversație evaluativă, prin întrebări directe puse copiilor despre tema jocului.

Exemplificarea continuturilor descrise . (Joc didactic- ,,Poezii amestecate’’)

Captarea atentiei : Le spun copiilor ca l-am invitat la activitate peclownul
Hapciu care vine însoţit de un prieten, broscuţa Oacky. El le spune copiilor că
broscuţa e supărată deoarece a învăţat nişte poezii pe care nu şi le mai aminteşte
bine şi a cam încurcă titlurile și versurile. De aceea el a adus-o la grupa mare ca
să îi dăm o mână de ajutor.

Dupa ce au gasit titlurile si versurile la fiecare poezie se trece la următoarea

secventă și anumeAsigurarea feedback-ului, unde preșcolarii vor recita în
întregime poeziile învățate și astfel vor fi fericiți si invitații surpriza . (Clownul
Hapciu si Broscuța Oacky).

Evaluarea o voi face sub formă deconversatie evaluativa, prin intrebari directe
puse copiilor despre tema jocului.

2. Redactați un eseu, de 300-600 de cuvinte, în care să abordaţi tema privind

rolul convorbirii în dezvoltarea preșcolarilor.

În elaborarea eseului veţi avea în vedere următoarele aspecte:

- prezentarea valenţelor formative ale convorbirii, din perspectiva dezvoltării
preșcolarilor;

Pagina 11 din 13
 - descrierea unei activități de convorbire, semnificative pentru dezvoltarea
preșcolarilor;
- exprimarea unui punct de vedere propriu, argumentat, cu privire la rolul
convorbirilor în dezvoltarea preșcolarilor.

Copilul preşcolar dobândeşte în grădiniţă multiple cunoştinţe, pe care şi le

însuşeşte cu prioritate prin legătură directă cu realitatea.
Odată cu acumularea acestui bagaj de cunoştinţe, reprezentările copilului
ating un grad înalt de generalizare. În acelaşi timp vorbirea devine mai bogată,
mai clară, mai corectă, asigurând dezvoltarea intensă a gândirii.
Una din activităţile obligatorii care contribuie intens la dezvoltarea vorbirii,
limbajului şi implicit a gândirii copiilor este convorbirea.
În grădiniţa de copii, convorbirea se desfăşoară ca activitate obligatorie
independentă, dar în acelaşi timp se pot organiza convorbiri libere cu număr
restrâns de copii în diferite momente ale zilei, în afara activităţilor obligatorii.
Astfel, educatoarea poate organiza scurte convorbiri libere dimineaţa la sosirea
copiilor, în timpul jocului, în cadrul muncii individuale de corectare, sau
perfecţionare a vorbirii, precum şi pentru a se informa în legătură cu impresiile
copilului sau cu nivelul lui de dezvoltare.
Complexitatea convorbirii ca activitate obligatorie decurge din faptul că se
desfăşoară în exclusivitate pe plan verbal urmărindu-se consolidarea,
aprofundarea şi sistematizarea cunoştinţelor dobândite de copii în cadrul
celorlalte activităţi obligatorii, sau acelor alese, precum şi în alte momente ale
zilei.
Sarcina de bază a convorbirilor este însă de a realiza o sistematizare a
cunoştinţelor dobândite prin repetarea lor, într-o structură nouă.
În convorbiri prin intermediul întrebărilor se formează capacitatea copiilor
de a-şi verifica şi ordona reprezentările şi cunoştinţele despre lumea reală după
criterii noi date de educatoare. În acelaşi timp convorbirea contribuie în mod
direct la creşterea calitativă a posibilităţii de exprimare corectă a copiilor.
Întrebările educatoarei, puse cu pricepere, sunt un exemplu de vorbire clară,
corectă şi precisă. Aceste întrebări orientează în folosirea corectă a numărului şi
cazurilor la substantive, în flexionarea verbelor după persoană, număr şi timp, în
folosirea corespunzătoare a celorlalte forme gramaticale.
Exemplu -descrierea unei activități de convorbire, semnificative pentru
dezvoltarea preșcolarilor,,Primavara’’-consolidare-verificare (convorbire)
Convorbirea se realizeaza prin intrebari precum:
1. In ce anotimp ne aflam?
2. Care sunt celelalte anotimpuri ale anului?
3. Care sunt lunile de primavara?
4. Ce facoamenii in acestanotimp?
5. Caresuntaspectelecaracteristice ale anotimpuluiprimavara?

Pagina 12 din 13
 6. Ce se intampla cu pasarile?
7. Ce fac alte animale salbatice?
8. Ce fac insectele? Dar plantele?
9. Care sunt fenomenele naturii din anotimpul primavara?
Dupa fiecare set de intrebari(1-3)se vor realiza sinteze partiale cu ajutorul unor
ilustratii, cantece, poezii
Apoi se va realiza jocul “ Sa intrebam, sa ne miram, sa ne bucurăm!”
Educatoarea le cere copiilor sa alcătuiască propozitii de două, trei, patru și
cinci cuvinte cu ajutorul jetoanelor din cosulete. Apoi le cere să transforme
propozitiileenuntiative spuse de ea sau de alti copii in propozitii interogative si
exclamative.
Se va continua cu alt joc in care diferite pasari(porumbel, randunica, cocor etc)
le vor spune copiilor nistepropozitii incomplete, pe care ei le vor completa
folosind cuvinte potrivite.
Astfel în cazul convorbirii de verificare, care solicită în primul rând
memoria, se poate cere copiilor să enumere diferite obiecte, fenomene, culori; să
reproducă diferite evenimente şi acţiuni din viaţa copiilor, etc. În cazul
convorbirilor de sistematizare – care solicită în primul rând gândirea –
întrebările trebuie să facă apel la cunoştinţele acumulate anterior şi la gândirea
logică a copiilor.
În concluzie, convorbirea îi învaţă pe copii să opereze pe plan mental, de aceea
este considerată din punct de vedere al structurii cea mai grea formă de activitate
din grădiniţă, cea mai apropiată de lecţia de tip şcolar.

Pagina 13 din 13