1.

Ilustreaza cu exemple din Abecedarul prescolarului si

Metodica dezvoltarii vorbirii rolul dialogului si
monologului in formarea structurii interne a
comunicarii. Descrie 4-5 procedee de lucru prin care se
consolideaza notiunile de dialog si monolog.
Scopul principal si sarcina de baza a educatorului in munca de
dezvoltare a vorbirii in institutiile prescolare este formarea unei vorbiri
cursive(dialogate si monologate) in conformitate cu normele literare ale
limbii. Pentru a rezolva aceasta sarcina educatorul trebuie sa dezvolte la
copii formarea structurii gramaticale si sa perfectioneze, sa
imbogateasca vocabularul copiilor. Vorbirea cursiva presupune 2 forme:
dialogata si monologata. Dialogul presupune comunicarea intre 2 sau
mai multe persoane prin mijloace verbale(limbaj) si non-
verbale(gesturi, mimica). Monologul este vorbirea cursiva a unei
persoane cu referire la un anumit subiect/obiect. La prescolar notiunile
de monolog si dialog pot fi consolidate prin mai multe procedee:
Convoribrea este considerata o metoda eficienta de dezvoltare
a vorbirii cursive. In grupele de varsta mica toate
activitatile(lectura tabloului, examinarea obiectelor, jocurile
didactice) se efectueaza sub forma convorbirilor educator-copii.
In timpul convorbirii ne referim la obiecte aparte sau 2-3 pentru
a le evidentia trasaturile generale, dezvolta spiritul de
observatie, procesele de analiza si sinteza, formeaza deprinderi
de vorbire dialogata. La varsta prescolara delimitam conversatia
de convorbire, deoarece la varsta mica si cea mare cunostintele
despre mediul ambiant, nivelul dezvoltarii gandirii si vorbirii
copilului difera.
Conversatia contine intrebari mai complicate si presupune
dezvoltarea capacitatii de generalizare si abstractizare la copii. In
conversatie se sistematizeaza cunostintele copiilor, se fac
concluzii in baza compararii grupurilor de obiecte(ex.defineste o
trasatura generala pentru mijloacele de transport). Dezvolta
gandirea logica si vorbirea monologata.
 Reproducerea operelor literare la inceput vom folosi
genurile scurte de folclor in versuri, apoi povesti scurte. Copiii
vor urmari subiectul, vor reda expresiv vorbirea fiecarui
personaj, vor numi caracteristicile acestora, iar ulterior, in
grupele superioare, isi vor exprima aprobarea/dezaprobarea
fata de personaje, isi vor perfectiona vorbirea monologata astfel
incat sa reproduca continutul operelor literare prin enunturi
dezvoltate, fara repetari si omiteri.
Povestirea creatoare(naratiunea) copiii vor incerca la
inceput cu ajutorul educatorului, iar in grupele superioare
independent sa alcauiasca si sa relateze:
Povestiri bazate pe cele vazute in viata cotidiana;
Intamplari si istorioare reale;
Povestiri la o tema data;
Povestiri dupa cuvinte-cheie;
Povestiri bazate pe subiecte literare;
Povestiri despre o jucarie(descriptive scot in evidenta
trasaturile generale si specifice ale unei jucarii; cu subiect
presupun inceput, conflict si solutionarea lui).
Lectura tabloului presupune alcatuirea naratiunilor
descriptive la tablourile ce reprezinta un obiect sau la
tablourile pictorilor moldoveni.
Asadar, aceste metode si procedee trebuie sa ocupe un loc
deosebit in munca de dezvoltare a vorbirii cursive la prescolari,
invatandu-i pe copii sa cunoasca lumea obiectelor, sa-si formeze
atitudini fata de ele, sa impartaseasca impresiile despre obiecte
si relatiile dintre ele prin intermediul cuvintelor si propozitiilor.

LUCRU PRACTIC(cu Abecedarul prescolarului)

Pagina 10-11 Anotimpurile in Moldova lectura dupa imagini
copiii vor observa trasaturile si activitatile specifice fiecarui
anotimp, vom dezvolta la ei deprinderea de a raspunde la
intrebarile educatoarei in baza tabloului prin enunturi complete,
logice si corecte din punct de vedere gramatical, dezvoltandu-si
vorbirea coerenta dialogata si monologata.
Pagina 58-59 Transportul copiii vor evidentia categoriile de
transport, vor raspunde la intrebarile educatoarei despre
denumirea, aspectul si rolul mijloacelor de transport, isi vor
dezvolta vorbirea coerenta dialogata si deprinderea de a
raspunde la intrebari prin enunturi complete.
Pagina 70 Viile copiii vor evidentia munca oamenilor in vie in
timpul iernii, vor descrie anotimpul, importanta harniciei, vor
raspunde la intrebarile educatoarei prin enunturi complete, vor
alcatui o povestioara in baza tabloului Eu la bunici in vie.
3. proiect (teorie)
Proiectarea didactic este procesul de anticipare a obiectivelor,
coninuturilor, metodelor i mijloacelor de nvare, a instrumentelor de
evaluare i a relaiilor ce se stabilesc ntre toate aceste elemente n contextul
unei modaliti specifice de organizare a activitii didactice.

Proiectarea activitii integrate Proiectarea unei activitieste demersul cel

mai detaliat i concret de anticipare i prefigurare a aciunilor i operaiilor de
ndeplinit, materializat ntr-un document structurat n dou pri: introductiv
(n care snt precizate data, grupa, disciplina/categoria de activitate, tema,
obiectivele de referin i operaionale, resursele educaionale) i scenariul
didactic, realizat sub forma unui tabel n care snt nscrise: evenimentul
didactic, coninutul activitii, strategiile didactice, evaluarea. La
operaionalizarea obiectivelor unui proiect didactic, cadrul didactic va lua n
consideraie progresul nregistrat de copii prin evalurile iniiale, curente,
sumative.
obiective educaionale enunuri cu caracter intenional, care
anticipeaz/prevd o modificare (schimbare) n personalitatea
educatului/copilului ca urmare a implicrii acestuia ntr-o activitate instructiv-
educativ.
Obiectivele de referin deriv din obiectivele-cadru i descriu
comportamente ateptate, ce ar trebui formate la copii pn la sfritul unui an
de studii i aparin diferitelor arii curriculare.
Obiectivele operaionale desemneaz comportamentele concrete, specifice,
observabile i msurabile, ce trebuie formate n procesul de instruire la finele
unei activiti i vizeaz operaiile realizate de copil pentru a atinge obiectivul
de referin
. n conformitate cu domeniile de dezvoltare a copilului au fost delimitate trei
tipuri de obiective:
obiective cognitive transmiterea i asimilarea de cunotine, formarea de
abiliti i capaciti intelectuale; rspund la ntrebarea: Ce va ti copilul la
finele activitii?;
obiective afective declanarea/dezvoltarea de emoii i sentimente,
atitudini, convingeri; rspund la ntrebarea: Ce atitudine va lua copilul la finele
activitii sau n cele mai multe cazuri, dup mai multe secvene de nvare?,
deoarece sistemul atitudinal se formeaz n timp;
 obiective psihomotorii acionale sau practice, de aplicare i creaie:
formarea de priceperi, deprinderi, obinuine; rspund la ntrebarea: Ce va ti
copilul s fac dup o secven de predare/nvare? Abordarea integrat a
copiilor solicit ca educatorul s includ n planificare obiective de referin i
operaionale care s stimuleze toate domeniile de dezvoltare.
Cadrul ERRE, aplicat de unii educatori n proiectarea activitii didactice i n
organizarea nvrii, a contribuit la sporirea calitii procesului educaional,
prin intermediul tehnicilor interactive de dezvoltare a gndirii critice
La etapa EVOCARE, una dintre cele mai importante sarcini pentru
educator/educatoare este de a implica copilul att la nivel de aciune, ct i la
nivel de gndire. Implicarea activ este un context favorabil pentru
valorificarea experienei anterioare a copilului, identificarea necesitilor n
raport cu ceea ce urmeaz s nvee i, n baza lor, motivarea intrinsec i
extrinsec pentru nvare. REALIZAREA SENSULUI ine de lucrul cu
informaia nou. Transmiterea, explicarea informaiei noi nu asigur pe deplin
nelegerea ei de ctre copil. n acest sens, este crucial s se menin
implicarea prin sarcini care ar facilita contactul cu informaia nou i
prelucrarea ei. La etapa respectiv, copiii vor avea sarcini ce in de informare,
prin lectur i ascultare activ, i sarcini ce in de procesarea informaiei
(reproducerea, traducerea, interpretarea, aplicarea, analiza materialului nou).
REFLECIA este o etap foarte important n nvare, fiind axat pe formarea
atitudinilor, ceea ce condiioneaz schimbri comportamentale. Copiilor li se
propun sarcini pornind de la cele dou caracteristici de baz ale refleciei n
procesul de nvare: meninerea implicrii prin schimb sntos de idei;
formarea i exprimarea atitudinilor care faciliteaz restructurarea schemelor
cognitive iniiale, pregtind copiii pentru noi abordri comportamentale.
Astfel, procesul de nvare este mai bine neles de ctre copil, el avnd ansa
de a fi realmente un partener adevrat al cadrului didactic, pe care l accept,
la rndu-i, ca partener.
EXTINDEREA este etapa care propune documentarea suplimentar a copilului
la subiectul discutat n cadrul activitilor din grup. De asemenea, se dau i
lucrri ce urmeaz a fi realizate cu ajutorul prinilor i bunicilor, al altor
membri ai familiei, inclusiv cutarea unor informaii, efectuarea unor vizite,
excursii.
4. Ilustreaz cu exemple din culegerea desvoltarea vorbirii
metodica familiarizrii copiilor cu noiunea de obiecte. Descrie
4-5 procedee de lucru.
Bogatul coninut cognitiv i formativ al activitilor din gradinia de copii
devine accesibil copilului prin intermediul limbajului i se transform n
deprinderi hotrtoare pentru profilul personalitii acestuia, n etapele
ulterioare ale evoluiei sale.

Activitile de familiarizare a copiilor cu noiunea de obiecte ncepe de la

cea mai fraged vrst.

n al doilea an de via se dezvolt n mod deosebit vocabularul pasiv, pe

cnd cel activ la majoritatea copiilor este destul de redus, astfel copii sunt
nvai la activitile de familiarizare cu noiunea de obiecte, cuvinte
denumiri ale jucriilor,ale prilor corpului (mingea,ursuleul,ppua). La fel
copiii asimileaz nu numai denumirea obiectului,ci i unele aciuni (mingea
sare, psrica zboar).

n al treilea an de via se dezvolt att vorbirea pasiv ct i cea

activ,astfel aprofundarea cunotinelor copiilor despre obiecte este
determinate i intensificat de faptul c copii denumesc nu numai ntregul,
ci i componentele lui (mneci,buzunare,nasturi,cheutori).

n al patrulea an de via sporete numrul mai multor pri de vorbire,

inclusiv a substantivelor,de aceea copii sunt familiarizai cu cuvinte noi ce
rspund la ntrebrile Cine? Ce?i concretizaz sensul celor cunoscute.
Educatorul practic i activitile de familiarizare cu cuvintele
generalizatoare (mobile, transport, vesel), cu calitile fizice ale obiectelor
(tare,moale,cald), cu aciunile i calitatea muncii lor (ofer,frizer).

n grupa mare i pregtitoare copii sunt familiarizai cu sinonimele: mare,

closal, enorm.. etc. i se consolideaz cunotinele referitor la noiunea de
obiecte.
Procedee ce pot fi utilizate de ctre educator la activitile de familiarizare
cu noiunea de obiecte sunt:

-grupa mic :

Denumete toate obiectele ce le vezi pe terenul de joc. p.2

-grupa medie:

Denumete i alint tot ce vezi n imagini. p.15

-grupa mare:

Denumii corect obiectele. Cum sunt ele? P.17

-grupa pregtitoare:

ncercuiete 4 grupuri. Denumete-le. P8 Joc Ce a ncercat autorul?.

5. Motiveaza cu exemple din Abecedarul prescolarului
rolul imaginilor si a tablourilor in dezvoltarea vorbirii si
familiarizarea copiilor cu mediul inconjurator. Numeste
etapele de verbalizare a imaginii/tabloului.
Dezvoltarea vorbirii constituie o parte component a muncii instructive
educative in gradinita de copii. Cunoasterea mediului inconjurator si a
lumii implica din partea fiecarei persoane eforturi. Multimea de imagini ,
tablouri si culori din mediu ii trezeste copilului un interes comun de a
cunoaste totul.

Lucrul cu tabloul (lectura dupa imagini) este o activitate specifica

invatamantului prescolar, care aduce o contributie deosebita la dezvoltarea
vorbirii si la conoasterea mediului ambient. Elementul specific care
declanseaza activitatea este perceperea organizata si dirijata a tabloului de
catre educator, care presupune analiza , sinteza si generalizarea datelor
percepute, relevarea cauzelor si a relatiilor la nivelul varstei prescolarilor.
Prin intermediul convorbirei, educatoarea efectuaza cu copiii un anumit tip
de investigatie, un schimb de informatie in baza tabloului. Conversatia /
covorbirea legata de tema activitatii stimuleaza perceptia, orienteaza
gandirea copilului si activeaza exprimarea verbal. Lectura dupa imagini
este un mijloc important de realizare a obiectivului de dezvoltare a
vocablarului .

In functie de natura ilustratiilor(tablourilor), lectura dupa img se poate

organiza ca activitate comuna, obligatorie cu intreaga grupa si inafara
acestora cu grupuri restranse de copii.

Pentru ca activitatea de lucru cu tabloul sa se dasfasoare efficient este

nevoie de respectare a structurii activitatii(comune,obligatorii) ce contine
3 etape:

Asigurarea conditiilor favorabile desfasurarii activitatii.

Pentru o buna desfasurare a activitatii, e necesar de respectat

cerintele:
 -pregatirea salii de grupa (aerisirea , asigurarea unei surse
permanente de lumina)

- asezarea mobilierului ( scaunele sa fie asezate in 2-3 randuri ,

astfel ca toti copii sa poata privi imaginea din fata)

- pregatirea materialului ilustrativ ,a suportului pe care va fi fixat

tabloul si a artatorului, cu care sa se indice elementele tabloului.

Desfasurarea activitatii( ce cuprinde 2 etape)

Introfucerea copiilor in activitate(partea introductiva)-se realizeaza

prin diverse procedee:
-prezentarea tabloului sub forma de surpriza
o convorbire pregatitoare
ghicitori
poezie
fragmente de texte care sa reactualizeze unele reprezentari ale
copiilor cu referire la tematica tabloului sis a pregateasca pentru
tema activitatii.
Analiza , descrierea si interpretarea tabloului prin intermediul
convorbirii(copil-educator)

Aceasta etapa este etapa principal a desfasurarii activitatii, dominate de

conducere de catre adult a procesului de percepere a tabloului. Analiza si
dezvaluirea continutului se realizeaza pe baza intrebarilor sia indicatiilor
verbale ale ed-lui. Reusita activitatii de analiza, scriere si interpretare a
imaginii, depinde de felul cum este realizat in practica dialogul dintre copil
educator si dupa felul cum ed-rul activeaza gandirea copiilor. Prima
intrebare solicita enumerarea elementelor compozitionale a tabloului(ce
vedeti, ce e reprezentat?) dupa asta se trece la analiza detaliata a fiecarui
element a tabloului. Analiza trebuie sa inceapa cu elemental cental caruia
se subordoneaza celelalte elemente. Analiza fiecarui element se realizeaza
pe baza interpretarii care trebuie sa-I conduca pe copii treptat de la
recunoasterea elementelor la denumire asi descrierea lor, la sesizarea si
descrierea actiunilor , la stabilirea unor relatii care nu pot fi direct
percepute de ctre copil. Treptat se solicita ca copii sa formulize singuri
forma unei expuneri simple.

Fixarea continutului expus in tablou

-Se cere copiilor sa intituleze tabloul, sac ante un cantec, sa dezlege

ghicitori, sa recite o poezie pe o tema corespunzatoare imaginii

-sa reconstituie imaginea in baza elementelor care au intrat in

compozitia tabloului cerindu-le sa motiveze amplasarea lor

Convorbirea trebuie sa se desfasoare intr-un mod firesc , viu si

organizat. Rolul educatorului este nu numai de a adresa intrebari
necesare examinarii, observarii si orientarii continutului de idei al
tabloului dar si de a preciza , corecta , fixa cunostintele si impresiile
copiilor .In acest sens un rol deosebit il au idicatiile verbale ale ed-
lui si explicatiile ei care trebuie date concomitent cu desfasurarea
convorbirii.

Lectura dupa imaginiare un aport insemnat nu doar in dezv. vorbirii

si in familiarizare cu meriu inconjurator ci si la ed. estetica, morala,
etc precum si la dezvoltarea proceselor psihice.

Exemple din Abecedarul presocarului:

pag.70-71 "Viile"- prescolarii vor fi familiarizati cu munca din camp

a oamenilor , fiind totodata invatati sa pretuiasca si sa respecte
munca acestora, deasemenea raspunzand la intrebarile productive,
li se va dezvolta vorbirea cursiva, vocabularul , gandirea logica, etc.
pag. 76"Satul "- imbogatirea vocabularul cu cuvintele(.....) ,dezvolta
vorbirea cursiva, coerenta ,contribuie la dezv . educatiei patriotice,
dezvolta sentimentul dragostei fata de plai, sat, meleag, faca
aprecieri de ordin estetic, etc.
6. Relateaza cu exemple din Abecedarul prescolarului
despre procedeele de formare a notiunii de cuvant si
semantica(sinonime, antonime, omonime, paronime)
Dezvoltarea vocabularului constituie un obiectiv de baza al educatorului
in procesul dezvoltarii vorbirii la prescolari. Cuvantul, ca unitate
principala a limbii, este legat de obiect, denumindu-l. Familiarizarea
prescolarului cu lumea obiectelor inseamna si dezvoltarea lexicului la
prescolari. Cuvantul nu se fixeaza in memorie de la prima intalnire.
Familiarizarea cu orice cuvant trece prin cateva etape:

1. Cuvantul este cunoscut in mod izolat;

2. Cuvantul este cunoscut si folosit in diverse contexte(expresii,
propozitii);
3. Cuvantul este identificat in opere literare.

Munca de dezvoltare a vocabularului are ca scop formarea la

prescolari a orientarii in mediul inconjurator. Copilul este curios,
vrea sa vada, sa pipaie totul. Doar pe baza experientei senzoriale
cuvantul devine semnal al semnalelor(ex. Cuvantul fierbinte ii
aminteste de situatia neplacuta si obiectul de care s-a fript),
ajutandu-l pe copil sa generalizeze ceea ce a simtit si sa comunice
despre aceasta celor din jur. Copilul accepta cuvantul ca pe o forta
magica si e bucuros sa stie ca toate au nume. Cu ajutorul cuvantului
copilul desprinde prin analiza partile componente ale obiectelor si
trasaturile lor specifice, pe care printr-o sinteza mintala le reuneste
intr-un tot organic, tot prin el isi face o impresie clara fara a avea un
suport senzorial, adica abstractizeaza si generalizeaza. Directiile
principale in dezvoltarea vocabularului prescolarului sunt:

Cresterea cantitativa a numarului de cuvinte

Asimilarea particularitatilor semantice ale cuvantului(sinonimia,
antonimia)
Formearea deprinderilor de analiza fonetica a cuvantului.
In continuare vom vorbi despre familiarizarea copiilor cu
particularitatile semantice ale cuvantului. Sinonimele sunt cuvintele
care au acelasi sens, dar forma diferita(vesel=vioi, bucuros, fericit).
Antonimele sunt cuvintele cu sens opus si forma diferita(cald-rece,
sus-jos).

Familiarizarea copiilor cu semantica cuvintelor trebuie sa se

efectueze treptat, preponderent prin joc(nu le spunem copiilor
astazi vom invata notiunea de sinonime si antonime). In ceea ce
priveste sinonimele, le vom propune copiilor sa spuna altfel pentru
un cuvant dat(un rol important il are materialul ilustrativ). Exemplu:

pagina 30-31 Abecedarul prescolarului Ce este reprezentat in

imagine?(codrul) Ce creste in codru?(copaci) Cum mai spunem
la copaci?(pomi, arbori);
pagina 92-93 Ce anotimp este reprezentat in imagine?(iarna)
Cu ce este acoperit pamantul in timpul iernii?(cu zapada) Cum
mai spunem la zapada?(omat, nea);
pagina 61 Poezia Drumul. Cum mai putem spune la
cuvantul drum?(cale, poteca);
pagina 39 Cum este mireasa din imagine?(frumoasa) Cum ii
mai putem spune?(atragatoare, chipesa, mandra, gingasa); Cum
sunt oaspetii?(bucurosi) Cum le mai putem spune?(fericiti, vioi,
multumiti) etc.

Putem utiliza si procedeul Bagheta magica, in care fiecare copil va

fi pus in situatia sa numeasca cate un cuvant asemanator pentru cel
dat de educatoare. Cu ajutorul baghetei fermecate si al versurilor
urmatoare: Bagheta fermecata / Il va atinge indata pe ...
educatoarea va da semnalul jocului: Eu spun bebelus, tu
spui...(copilas), eu spun casa, tu spui...(locuinta), eu spun pom, tu
spui...(copac).
 Familiarizarea copiilor cu antonimele la fel se va desfasura sub
forma de joc. Le propunem copiilor cateva propozitii in care sa
schimbe cuvantul accentuat(rostit mai tare) cu inversul lui(care sa
corespunda imaginii din Abecedarul prescolarului):

pagina 4 Albina este lenesa(harnica)

pagina 11 Copii sunt tristi(veseli)
pagina 13 Florile sunt urate(frumoase)
pagina 16 Elefantul este mic(mare)
pagina 17 Copiii sunt obraznici(cuminti, ascultatori)
pagina 66 Bunelul este tanar(batran)
pagina 76 Fructele sunt sarate(dulci) etc.

Putem utiliza si poezii, in care copiii vor completa versul adaugand

cuvinte cu sens opus celor spuse anterior:
Muntele din departare / De nu-i mic ,e....(mare);
Iar zapada dalba/De nu-i neagra-i......(alba);
Norul ce s-a dus/De nu-i jos,e...(sus);
Ursul greu la pas/De nu-i slab,e...(gras);
Plopul de langa gard/De nu-i scund,e...(inalt)

Familiarizarea copiilor cu omonimele se va efectua neaparat in prezenta

materialului ilustrativ, astfel ca copiii sa inteleaga ca omonimele sunt
cuvintele cu forma si pronuntare identica, dar cu sens diferit.
Exemple: noua(cifra noua, rochie noua), poarta(poarta o rochie, poarta
de langa casa), liliac(animal, floare), leu(bancnota, animal),
broasca(animal, gaura pentru cheie), cheie(de reparat, cheia de la casa,
cheie muzicala), sare(verbul a sari, sarea in mancare)

Paronimele sunt cuvintele care au forma asemanatoare, dar sens diferit.

Exemple: car-cal, nor-cor, mar-par, stol-stor, pronume-prenume,
calitate-caritate, tare-mare-sare, casa-masa
Procedeele utilizate in cadrul familiarizarii copiilor cu semantica
cuvintelor sunt: explicatia, demonstratia, conversatia

Asadar, in cadrul activitatilor de familiarizare a copiilor cu sinonimele si

antonimele cuvintelor este indispensabil materialul ilustrativ, dat fiind
faptul ca gandirea prescolarului este concret-operationala si concret-
imaginativa. Un rol deosebit il are maiestria educatorului de a imbina
diverse strategii didactice ca sa asigure eficienta insusirii de catre
prescolar a notiunilor de sinonime si antonime.
7.Relateaz cu exemple din antologia Copilrie-Ppdie despre
procedeele de lucru n stimularea creativitii la copiii de vrst
timpurie.
Creativitatea este, n esen, un complex proces, o complex activitate
psihic ce se finalizeaz ntr-un anumit produs, este capacitatea omului de
a realiza noul, sub diferite forme: tehnic, teoretic, tiinific, social,
artistic, de a releva aspecte deosebite, necunoscute ale realitii, de a
elabora ci i soluii originale de rezolvare a problemelor i a le exprima n
forme personale inedite.

Termenul de creativitate i are originea n cuvntul latin creare, care

nseamn a zmisli, a furi, a nate. nsi etimologia cuvntului ne
demonstreaz c termenul de creativitate definete un act dinamic, un
proces care se dezvolt, se desvrete i i cuprinde att originea ct i
scopul. Psihologii susin n general, c a fi creativ nseamn a crea ceva
nou, original i adecvat realitii. A crea nseamn a face s existe, a aduce
la via, a cauza, a genera, a produce. Creativ este cel care se caracterizeaz
prin originalitate, expresivitate i este imaginativ, deschiztor de drumuri,
inventiv, inovativ. Dup Paul Popescu Neveanu, creativitatea presupune
predispoziia general a pesonalitii spre nou, o anumit organizare a
proceselor psihice n sistemul de personalitate .

La vrsta precolar vorbim despre o explozie a creativitii,copilul este

capabil s creeze cele mai neobinuite i savuroase opere.Creativitatea sa
nu are limite,obiectele percepute de acesta capt anumite elemente de
abstractizare,care,expuse pe foaia de hrtie sau alte materiale puse la
dispoziie,redau capacitatea sa uimitoare de a constitui ceva nou,de a fi
diferit i unic.Operele sale reprezint pentru el un adevrat
progres,succes,care trebuie acceptat i ncurajat de adulii.La vrsta
precolar copii manifest o tendin tot mai mare de a se diferenia de
ceilali prin lucrrile i capodoperele lor ,care ne conduc spre lumea
interioar a acestora.
Creativitatea este unul din fenomenele psihice de o mare importan n
dezvoltarea ulterioar a copiilor,de aceea este necesar ca acest s fie
dezvoltat de ctre adult prin intermediul diverselor procedee:

o elaborarea verbal expresiv a unor povestiri libere sau cu nceput

dat, dup un ir de ilustraii, dupa o jucrie dup un plan sau dup o
tem, punnd la dispoziie copiilor plane, machete, siluete,
jucrii(ex:alctuiete o povestire pe baza imaginii pag.67,creaz o
poveste pe baza imaginii pag. );
o interpretarea independent a unor imagini prin solicitarea de a le
conferi ct mai multe titluri posibile(ex:propune un alt titlu pentru
text-pag. );
o elaborarea independent a unor istorioare ce se pot concepe
plecnd de la diverse modaliti de ordonare logic posibil a unui
numr mare de imagini(ex:utiliznd imaginile de la pag. -pag.
,alctuiete o povestioar);
o desene libere n care s se elaboreze nu numai o idee tematic, dar
i unele modele posibile pentru decorarea anumitor spaii sau
anumitor materiale(ex:realizez, n baza poeziei/textului un
desen,pag. ).
n concluzie,putem meniona c creativitatea constituie un factor important
n formarea personalitii copilului,iar adultul trebuie s ncurajeze mereu
copilul s creeze ceva nou,original,utiliznd de asemenea diverse procedee
care ar contribui la dezoltarea creativitii.
8. Explica cu exemple din creatia lui Grigore Vieru rolul
formativ si estetic al activitatilor teatralizate din
gradinita
Scopul pedagogilor, orientat spre pregatirea pentru activitatea teatralizata
este de a realiza treptat, in baza textelor literare accesibile, dezvoltarea
literar-artistica a copiilor, astfel incat procesele de recunoastere si
reproducere a textului sa se realizeze la un nivel inalt si paralel sa
contribuie la formarea vorbirii literare. O forma importanta, accesibila si
interesanta de dezvoltare literara elementara si consolidare a cunostintelor
literare sunt activitatile teatralizate. Acestea vizeaza formarea priceperilor
elementare de a vorbi expresiv si a reda pe roluri un text cunoscut,
comunicarea cunostintelor despre frumos, despre oamenii de arta si
activitatea lor. Activitatile teatralizate trebuie sa-i captiveze pe copii, de
aceea etapele de pregatire si desfasurare a acestor activitati trebuie sa se
imbine armonios, sa reiasa una din alta si sa se completeze reciproc.
Activitatile teatralizate au un rol important in dezvoltarea literar-artistica a
copiilor pentru ca contribuie la formarea personalitatii copilului sub 3
aspecte principale:

Estetic educa gustul pentru frumos, dragostea fata de literatura

artistica, trezesc si dezvolta imaginatia creatoare si interesul
copilului pentru opera scriitorului respectiv;
Cognitiv imbogatesc si activizeaza cunostintele acumulate
anterior despre creatia scriitorului, contribuie la insusirea unui nou
volum de cunostinte si formarea abilitatilor de vorbire expresiva;
Educativ(formativ) educa anumite calitati morale si trasaturi
pozitive de caracter in baza continutului si personajelor literare,
formeaza atitudini si abilitati de a impartasi, trai evenimentele
descrise impreuna cu personajele din text.

Activitatea teatralizata in gradinita are 2 aspecte:

1. Educatoarea prezinta singura spectacole

2. Copiii in mod independent, supravegheat de educatoare, prezinta
spectacole(in cadrul activitatilor frontale sau celor
extracurriculare).

Pentru a asigura eficacitatea acestor activitati, pentru a mentine atentia

copiilor si a le educa dragostea pentru frumos, educatorul trebuie sa
aleaga repertoriul potrivit astfel incat sa realizeze urmatoarele
obiective:

Spectacolul sa aiba valoare educativa, sa trezeasca emotii pozitive,

sa fie variate ca tematica
Sa se teatralizeze doar operele cunoscute
Sa contribuie prin continutul activitatilor teatralizate la educatia
literar-artistica, estetica, morala, intelectuala
Sa influenteze procesul de formare a comportamentului

Consider potrivita in cadrul acestor activitati utilizarea operei in

versuri a lui Grigore Vieru, in baza caror putem desfasura cateva
activitati teatralizate.

Teatralizarea poeziei Spicul

Obiective: Formarea priceperii de a schimba timbrul vocii,

consolidarea cunostintelor despre dialog, dezvoltarea imaginatiei
creative.

Materiale: caciulite-masti spicul, cerul(nori, soare),

pamantul(copaci, flori, pamant).

Desfasurarea: Se aleg interpretii rolurilor. Personajele respective se

includ in trei subgrupe de copii si se aranjeaza in diferite colturi ale
grupei. Copilul se apropie pe rand de fiecare subgrupa, intreaba,
ceilalti raspund conform rolurilor.

Copilul: Spiculet din vrf de pai,

Spune, cte boabe ai?
Spicul: Multe tare, multe tare:
Cte stele cerul are!
Copilul: Cerule, albastru plai,
Spune, cte stele ai?
Cerul: Multe tare, multe tare:
Ci copii pmntul are!
Copilul: Mi pmntule, mai rai
Spune, ci copii tu ai?
Pamantul: Cate frunze au copacii,
Cate cantece de pace.
Teatralizarea poeziei Mielul si melcul
Obiective: Formarea priceperii de a reproduce un dialog, consolidarea
cunostintelor despre intonatia interogativa si narativa, educarea
sentimentului de admiratie fata de fauna plaiului natal.
Materiale: caciulite-masti melcul si mielul.
Desfasurarea: Educatoarea repartizeaza rolurile. Copiii alesi isi pun
mastile, dupa care recita in fata grupei de copii:
Melcul: Unde mergi tu, mielule?
Mielul: Merg la mare, melcule!
Melcul: Cum e marea, mielule?
Mielul: Este mare, melcule!
Melcul: Merg si eu, mai mielule!
Mielul: Hai mai iute, melcule!
Melcul: Nu pot iute, mielule!
Mielul: Sui pe mine, melcule!
Teatralizarea se repeta de cateva ori ca sa participe mai multi copii.
Teatralizarea poeziei Mos Martin
Obiective: Dezvoltarea priceperii de a reproduce pe roluri o poezie ce
contine dialog, de a utiliza diverse modulatii ale vocii(Mos Martin
vocea calma, joasa, taraganata; Copilul voce subtire, intonatie
interogativa)
Materiale: caciuli-masti ursul, fundita pentru copil.
Desfasurarea: Se aleg interpretii rolului prin numaratoare. Copiii isi
pun mastile conform rolurilor. Recita in fata grupei de copii:
Copilul: Buna vreme, Mos Martine!
Usrul: Buna vreme, mai copile!
Copilul: Incotro cu noaptea-n cap?
Ursul: In oras sa-mi iau un brad.
Copilul: Bradul unde-l pui, ma rog?
Ursul: In padure, in barlog.
Copilul: Da-n padure brazi nu ai?
Ursul: Am, da-mi pare rau sa-i tai
Asadar, activitatile teatralizate joaca un rol important in educatia
literar-artistica a copilului, deoarece contribuie la formarea vorbirii si
competentei de comunicare orala, imbogateste vocabularul cu expresii
plastice, antreneaza pronuntia copilului, ii dezvolta creativitatea si
modeleaza personalitatea.
9.Relateaza despre procedeele de lucru in formarea notiunii de
,,propozitie in diferite grupe de virsta.
Propozitia este exprimarea gindurilor noastre.Notiunea de propozitie se
incepe a studia din grupa medie.In analiza lor copiii vor sti ca propozitia este
xprimarea gindurilor noastre despre obiectele din jur si ca ea este alcatuita
dintr-un cuvint,daua sau mai multe cuvinte.

Obiectivele care ar sta in fata educatorului in formarea reprezentarilor

despre propozitie sunt:

1. Copiii sa poata alcatui propozitii despre obiecte,jucarii,imagini sau in

baza tablourilor;
2. Sa prezinte schematic propozitia;
3. Sa alcatuiasca propozitii din cuvinte date haotic;
4. Sa-si modeleze vocea in dependent de tipul
propozitiei:enuntiativa,exclamativa si interogativa;
5. Sa complteze propozitia;
6. Sa dezvolte propozitia;
7. Sa alcatuiasca propozitii enuntiative,exclamative si interrogative;
8. Sa alcatuiasca propozitii cu un cuvint,doua sau mai multe;
9. Sa alcatuiasca propozitii cu cuvintele date de educator;
10. Sa raspunda la intrebari prin propozitii complete;
11. Sa copleteze propozitia cu cuvintul lipsa,etc.

Dintre procedeele de munca pentru formarea reprezentarilor despre

propozitie in grupa mijlocie,enumeram: (Anexa : cartea,,Dezv.vorbiriii gr.
mijlocie):

Sa alcatuiasca propozitii cu imbinarile de cuvinte.

ex:elefant mirat;
Sa completeze propozitiile.
Ex:Vintul bate ;Moara macina;
Sa formulize propozitii dupa modelul dat de educator.
Ex: Calul necheaza.
 Sa raspunda la intrebari.
Ex: Cum este timpul afara?
Sa alcatuiasca propozitii dupa schema data de educator.
Ex: .
Sa alcatuiasca propozitii cu cuvintele prezentate in imagine.
Ex: leu,ochi.
Sa alcatuiasca propozitii cu cuvintele propuse de educatoare.
Ex: pescuieste,casa.

Pentru formarea reprezentarilor despre propozitie in grupa mare se vor

utiliza urmatoarele procedee: : (Anexa : cartea,,Dezv.vorbiriii gr.mare):

Sa formulize propozitii dupa modelul det de educatoare.

Ex: Ursul doarme in birlog.Birlogul este adapostul ursului..
Sa alcatuiasaca propozitii cu cuvintele care redau actiuni.
Ex: Impleteste,imbraca.
Sa alcatuasca propozitii cu obiectele din imagine,folosind
numele lor.
Sa raspunda la intrebari prin propozitii complete.
Ex: cum este girafa?

Procedeele de formare a reprezentarilor despre propozitie in grupa

pregatitoare sunt: (Anexa : cartea,,Dezv.vorbiriii gr.pregatitoare):

Sa alcatuiasca propozitii dupa imagine;

Sa alcatuiasaca propozitii dupa schema data de educator;
Sa copleteze propozitiile;
Sa alcatuiasca propozitiii din1,2 sau mai multe cuvinte;
Sa alcatuiasca propozitii in care primul cuvint sa contina suntetul
invatat.
10. Relateaz despre metodica familiarizrii copiilor cu
noiunea de cuvinte ce denumesc nsuiri i caliti ale
obiectelor.
O sarcin extrem de important ce st n faa educatorului la activitile de
dezvolate a vocabularului copiilor este familiarizarea lor cu noiunea de cuvinte ce
denumesc nsuiri i caliti ale obiectelor.
nsuirea este o trstur a obiectului care n procesul perceperii presupune
deformarea, schimbarea aspectului obiectului: de ex.moale-tare, se stric-nu se
stric, se rupe-nu se rupe.
Calitatea este o trstur a obiectelor, pe care o evideniem fr a schimba
aspectul acestora (greu-uor,mare-mic,gros-subire).
Activitile de familiarizare a copiilor cu cuvintele ce denumesc nsuiri i caliti
ale obiectelor se efectuiaz n grupele mari, solicitnd folosirea unui vast material
ilustrativ i dirijarea aciunilor copiilor prin cuvinte adecvate ( apas pentru a
afla nsuirile tare-moale; ine n palm pentru a percepe uor-greu). Aceste
activiti au urmtoarea structur:
a) evidenierea calitii sau nsuirii prin crearea situaiilor de problem ( de
ex. se ia un chibrit i o int de aceeai grosime i lungime. i ntrebm pe copii care
dintre ele va pluti pe ap?)
b) n partea a doua a activitii se fac diferite probe practice ( se ia un lighean
cu ap n care copii pun coji de nuci corbioare, inte, chibrituri pentru a observa
calitatea plutete-se cufund). Pe parcurs cutm s introducem, s activizm i
s consolidm cuvintele noi, i nvm a construi explicaii scurte: (chibritul
plutete fiindc e din lemn i-I uor, iar inta e din metal, e mai grea i se cufund).
c) se alctuiesc problem i situaii de joc ( Ursulic s-a apucat s spele
oruleele. Le-a muiat n ap. Cnd s le spele, unul s-a rupt. De ce ?). Prin
rezolvarea unor situaii similare se dezvolt gndirea i vorbirea copiilor, ei fiind
pui s raioneze, s compare, s trag concluzii.
La fel la activitile de art plastic i putem familiariza cu calitile i nsuirile
hrtiei,foarfecei etc.
De exemplu, folosindu-ne de indicaiile V. Loghinova, la subiectul Asimilarea
calitilor strveziu-nestrveziu pentru copii de 4-5 ani am putea propune
urmtorul coninut:
Obiectivul de referin: nvarea copiilor s observe i s disting calitatea
strveziu-nestrveziu; ntrirea cunotinelor despre nsuirile tare-moale, neted-
aspru; stimularea folosirii active a cuvintelor noi n constituirea diverselor
propoziii.
Materiale pentru activitate: un pahar de sticl altul din hrtie, obiecte din
sticl, dou bile, jucrii, un ursule, o main cu ferestrele lipite de hrtie.
Desfurarea activitii: (doar explicaiile i ntrebrile educatorului):
-Copii, privii, am dou pahare. Ghicii ce ste n acesta i ce este n cellalt? (n ele
este pus cte o bil)
-Cum de ai ghicit ce este n pahar?
Da, prin el se strvede, adic paharul este strveziu. Obiectele prin care se poate
vedea sunt strvezii. Mai am 3 pahare din sticl. n acesta ce-i? (lapte); iar n
acesta? (ceai); iar aici? (ap).
-Cum ai priceput ce este n pahare? Cum este sticla?
-Bine, copii. Dar iat n fiecare pahar avem cte o linguri. n care se vede lingura.
De ce?
- Deci, apa este strvezie, ceaiul mai puin, iar laptele?
-Copii gsii n grup obiecte strvezii (geamul,acvariul,vaza).
-Cum ai gsit aceste obiecte? De ce ele sunt strvezii?
-Gsii obiecte nestrvezii (hrtia,peretele,masa).
-A venit Martinel cu maina ce are geamuri de carton, n ospeie,i s-a lovit cu
maina de gard. De ce?
-ntr-adevr, nu vedea drumul. De ce?Cum este cartonul?Straveziu ca si sticla? De
ce ai schimbat geamurile Matrinel?
Martinel: - Am auzit c sticla uor se stric,dar am uitat c-i strvezie i prin ea se
vede drumul.
Procedeul: Alctuii ct mai multe propoziii cu cuvintele nsuite strveziu-
nestrveziu.

Astfel de activiti constituie o treapt important n familiarizarea copiilor cu

lumea obiectelor. Abia dup ce am generalizat noiunea de caliti i nsuiri ale
obiectelor , putem trece la treapta de mbogire a vocabularului cu cuvinte
generalizatoare prin evidenierea trsturilor comune ale obiectelor i gruparea
lor dup funcia general.
12.Relateaza despre metodica desfasurarii victorinelor si
a seratelor(matineelor) literare in gradinita.
Dezvoltarea personalitatii copilului atit din aspect
(social,afectiv,cognitive,verbal si motor),efectuata in cadrul institutiilor
prescolare si scolare se poate realiza prin diverse forme.Un rol aparte in
acest process le revine matineelor literare,victorinelor si seratelor
liteterare.

Victorinele-sunt o forma de lucru cu literature artistica,cere se

realizeaza in cadrul matineelor si are ca scop consolidarea cunostintelor
despre creatia unui scriiitor sau mai multi,se relizeaza sub forma de joc
si concurs.

Seratele(matineele) litetrare-constituie un program artistic

structurat pe baza continuturilor folclorice si cele literare.

Scopul victorinelor literare:

-de a consolida si a aprofunda intr-o forma distractive,de

joc,cunostintele copiilor;

-contribuie la dezvoltarea imaginatiei,creativitatii;

-contribuie la formarea comportamentului fiecarui copil;

Cerintele fata de victorine:

Sa corespunda particularitatilor de virsta sis a contina sarcini

instructive-educative pe masura posibilitatilor copiilor;
Continutul lor sa se relizeze pe baza cunostintelor acumulate
anterior si deprinderilor practice
(de recitare,descriere,povestire si ghicire) pe care le poseda
copiii.
 Trebuie sa contina expresii plastic,enunturi din
text,prezentareaexteriorului erouluisi enumerarea unor
particularitati caracteristice personajului;
Se pot organiza si jocuri de tipul: ,,Spune ce este ireal;
,,Alcatuieste o poveste despre(aceste jocuri permit copiilor sa
reproduca fragmente din povesti,poezii,in care se descriu fapte
fantastice)De exemplu copiii sunt intrebati: ,,Putea oare cocosul
sa inghita toata apa din fintina si o cireada de vaci si
boi?(Punguta cu doi bani de Ion Creanga).
Rolul victorinelor:
-contribuie la consolidarea cunostintelor despre creatia literara a
unui scriitor sau mai multi;
-dezvolta limbajul,vorbirea coerenta,cursive,expresiva;
-dezvolta gindirea,memoria,imaginatia,creativitatea,atentia;
-educa gustul esthetic,spiritual colectivist;
-dezvolta deprinderea copiilor de a prezenta independent unele
personaje sau fragmente de text;

Pe linga orientarea spre un scop major a invatamintului prescolar-cel al

formarii individualitatii(personalitatii) copilului-se orienteaza si catre
scopuri temporare,care contribuie la realizarea acestui scop
major.Obiectivele pot fi atinse pe mai multe cai,printer ele numarindu-
se si seratele literare.Astfel cadrul didactic isi propune urmatoarele
obiective:

Educatia pentru arte;

Educatia literar-artistica;
Consolidarea cunostintelor din folclorul si literature
pentru copii;
Formarea competentelor de a reproduce texte prin
recitare,repovestire si dramatizare,reciatarea poeziilor;
Dezvoltarea priceperii de a aplica,a trensfera cunostintele
insusite anterior in activitate(eventual cea independent);
 Formarea si perfectarea capacitatilor artistice si
communicative;
Dezvoltarea gustului pentru frumos;
Educarea atitudinii positive fata de creatia
scriitorilor,actorilor,compozitorilor,artistilor plastici,etc

Seratele literare pot cuprinde 2 directii educationale( scopul):

1.Consolidarea cunostintelor despre folclorul copiilor si creatia celor

mai talenati scriitori pentru copii atit clasici cit si contemporani;

2.Generalizarea,aprofundarea cunostintelor si competentelor la o

anumita tema,prin intermediul textelor de diverse specii si
genuri(poezii,povestiri,povesti,proverbe,ghicitori,snoave etc.).

Structura seratelor literare:

Seratele literare pot include:

1.Momentul surpriza;

2.Cuvintul introductive al educatorului;

3.Jocuri;

4.Victorine literare,recitarea poeziilor invatate,repovestirea unor texte

in proza,dramatizarea unei povesti sau fragmente,recitarea pe roluri a
unor poezii ce contin dialog;

5.Demonstrarea teatrelor de papusi,a diafilmelor,intrepretarea unor

cintece la tema;

Cerintele fata de seratele literare:

In fiecare grupa de virsta se pot planifica 2-3 serate pe parcursul

anului de invatamint;
Scenariile sunt axate pe texte cunoscute de catre copii,tinindu-se
cont de particularitatile de virsta;
 Durata este de 30-40 min;
In cadrul seratelor se vor utiza diverse material didactice cit si
audio-vizuale,atit in pregatirea decorului,a costumelor si a
desfasurarii scenariului.

Rolul si posibilitatile educationale ale seratelor literare in formarea

personalitatii copilului sunt nemasurabile:

Ele dezvolta gindirea,memoria,imaginatia,limbajul;

Contribuie la imbogatirea vocabularului,formarea
pronuntiei corecte,a corectitudinii gramaticale si
competentelor de comunicare culta,a expresivitatii
vorbirii;
Contribuie la educarea colectivismului;
Dezvolta interesele si emotiile,stabilesc legaturi afective
intre copil si adulti;
Contribuie la educatia prin arte si,in special, la educatia
literar-artistica;
Il ajuta pe copil sa se consolideze si sa se manifeste;
Formeaza sentimental apartenentei la colectiv;
Educa sentimental de mindrie personala si sentimental
de colegialitate.

In acelasi timp,staruinta copiilor de a se pregati,dea se implica in

activitatea de organizare a matineului contribuiela:

Formarea vointei;
Consolidarea perseverentei;
Evoluarea independentei;
Educarea curajului;
Formarea deprinderii de a-si stapini emotiile in fata unui public
numerous si necunoscut etc.
In cadrul seratelor literare prin valorificarea variatelor personaje
din textele cunoscute,copiii au posibilitatea de a aprecia,de a judeca
faptele eroilor,de a-si exprima propriile pareri,de a-si motiva
afirmatia,de a deosebi binele de rau,frumosul de urit,faptele morale
de cele amorale. Seratele literare ii atrag pe copii in lumea poeziilor
si a basmelor,dezvolta imaginatia si cretivitatea.In cadrul acestora
copiii recita,cinta,demostreaza spectacole.

In concluzie putem spune ca daca menirea

victorinelor,seratelor literare este de a totaliza,a sistematiza si a
aprofunda cunostintele copiilor in domeniul literaturii,de a activiza
procesele de formare a vorbirii expressive,litetrare,culte si
competentele de receptare,percepere,reproducere si creatie
elementara,atunci menirea cadrului didactic este de a-l ajuta pe copil
sa acumuleze,in baza textelor litetrare propuse ,cunostinte
suplimenatre despre mediu si societate,despre bine si frumos,despre
scriitori,pictori,maestri si nu in ultimul rind de ai
incuraja,stimula,lauda si a le trezi un oarecare interes pentru
literature artistica.
13.Relateaza despre rolul coltisorului de carte ,bibliotecii in
gradinita.Explica metodologia prezentarii unei carti copiilor de
varsta timpurie.
Locul cel mai indragit al copiilor in sala de grupa estte coltisorul
cartilor.Acesta este reprezentat pe rafturi carecontin imagini ale
scriitorilor/poetilor/prozatorilor,scurte date biografice ale acestora,carti cu
culegeri,povesti,povestiri,basme,poezii,cu
ilustratii,enciclopedii,reviste,ziare,snoave,ghicitori,zicatori,ptoverbe,colinzi,
uratori(parte a folclorului romanesc).Cartile care se afla pe rafturi trebuie
sa fie invelite,sa fie ingrijite,sa corespunda particularitatilor de virsta a
copiilor,sa fie accesibile,mereu la indemana.

Familiarizarea copiilor cu biblioteca grupei atat in timpul activitatilor cat

si in afara lor are ca scop dezvoltarea interesului fata de carte,literatura si
formarea unor deprinderi de lucru cu ea(cartea). Caracterul educativ al
povestilor va contribui la educatia morala a copiilor,acestia dobindind niste
valori,norme si reguli morale.Cartea are un rol esential in dezvoltarea
vocabularului prescolarilor care insusesc in timpul
lecturii,povestiri,explicatii de educator,noi cuvinte si expresii.
Prin realizarea unor conversatii in timpul activitatilor de lectura
artistica.educatorul urmareste nivelul de dezvoltare a memoriei copiilor si
anume prin reproducerea continutului textului,a operatiilor gandirii pri
analiza si compararea anumitor personaje,actiuni,fapte,a unor
comportamente ale acestora,prin identificarea si generalizarea anumitor
mesaje educative care vor influenta pozitiv comportamentul copilului
prescolar.

Datorita enciclopediilor copii acumuleaza cunostinte variate despre :pasari

,animale , planete,corpul uman etc.O atentie deosebita se va atrage
cartilor ce contin ghicitori,proverbe,basme,snoave,legende pentru ca
prescolarii sa cunoasca trecutul istoric,traditiile si obiceiurile poporului
roman si sa promoveze in continuare aceste valori milenare. Pot spune ca
coltisorul de carte are un rol deosebit in dezv oltarea personalitatii
copiilor,le trezesc interes pentru literatura si contribuie la imbogatirea
vocabularului.

Alegerea unei cri nu se face la ntmplare. Din aceste considerente,

cadrul didactic trebuie s cunoasc criteriile de selectare a unei cri: vrsta
copiilor, preferinele acestora, pasiunea manifestat, nivelul de nelegere,
cnd alegem o carte, inem cont de:

copert ca prim element al crii cu care copilul va lua contact. Aceasta

va fi colorat, cu poze atractive i va avea legtur cu coninutul. O astfel
de copert va permite copilului s fac unele predicii privind coninutul
crii. Evitamcrile cu coperi plictisitoare, micuul trebuie s fie atras de
ele;

numrul de file sau grosimea crii o carte prea groasa l poate

descuraja pe copil s o rsfoiasc, s o citeasc;

ilustraiile stimuleaz imaginaia copilului i l pot ajuta s neleag mai

uor ceea ce citete, fcnd legatur ntre text i tabloul descris. De
asemenea, i menin interesul pentru lectur;

mrimea literelor ochii copilului nu snt obinuii cu litere mici i vor

obosi repede. Crile cu litere mari i simple snt cele mai indicate.
14 Prezint rolul a 3 metode intuitive la dezvoltarea
vocabularului i a gndirii critice
Metoda didactic reprezint o cale utilizat de educator i are ca scop
atingerea obiectivelor educaionale,sporind astfel procesul instructiv-
educativ i narmnd copiii cu cunotine,priceperi i deprinderi.Dup
natura activitii solicitate,avem metode de comunicare/verbale
(naraiunea,conversaia,explicaia),metode intuitive(observarea
,examinarea obiectelor,convorbirea,lectura tabloului) i metode activ-
participative(cubul,plriile gnditoare,piramida).n continuare vom analiza
metodele intuitive,care presupun utilizarea n cadrul activitilor a
materialelor demonstrative(obiecte,jucrii,tablouri,imagini),identificnd
specificul i rolul acestora n dezvoltarea vocabularului i a vorbirii
coerente a copiilor.

Convorbirea este o metod de dezvoltare a vorbirii coerente dialogate, ce

conine ntrebri simple i directe,ajuttoare i logice,prin intermediul ei se
efectueaz activitile de observare,presupunnd din partea educatorului o
pregtire special.ntrebrile adresate n timpul convorbirilor trebuie s
aib un scop bine definit,i anume s dirijeze procesul de
cunoatere,temele convorbirilor vor fi selectate n dependen de
interesele i necesitile copiilor,corespunznd experienei de via a
acestora.n cadrul convorbirilor,educatorul nu se va limita doar la
rspunsurile copiilor,acestea fiind completate cu informaii noi.Convorbirea
contribuie la dezvoltarea vocabularului(copilul fiind pus n situaia de a
comunica,activizndu-i astfel vocabularul activ),se perfecioneaz latura
sonor,gramatical a vorbirii(formulnd ntrebri,educatorul poate verifica
utilizarea corect a diverselor forme gramaticale),se dezvolt vorbirea
coerent dialogat i monologat,datorit faptului c copilul este pus n
situaia de a construi enunuri simple i dezvoltate.

Exemplu:la predarea-nvarea culegerii Bieelul din coliba albastr un

rol deosebit l va avea convorbirea n care se vor analiza toate aspectele
textelor.Astfel,dup studierea textului Ia ce-i bine,educatorul va realiza o
convorbire de analiz,prin intermediul ntrebrilor acesteia,copiii fiind pui
n situaia s identifice tema principal-familia,mesajul textului-dragostea
necondiionat fa de membrii familiei,activizndu-i n acest mod
vocabularul,contribuind la dezvoltarea vorbirii coerente.

Lectura tabloului sau pe baza imaginilor este o activitate de educare a

limbajului specific nvmntului precolar care const n observarea
dirijat a imaginilor i sesizarea,receptarea i exprimarea mesajului
transmis de acestea.n cadrul lecturii tabloului trebuie s inem seama de
specificul particularitilor de vrst i anume:

o Atenia de scurt durat;

o Percepia nesistematic,izolat a unor elemente nesemnificative;
o Incapacitatea de a recepta esenialul(de aceea este nevoie ca
activitatea s fie dirijat de educator);
o Experiena de via redus;

innd cont de aceste particulariti vom organiza procesul instructiv ct

mai distractiv.ntrebrile trebuie s fie formulate n aa fel,nct s conduc
la concluzii pariale i finale.Ele trebuie s creeze situaii problem(astfel
vom asgiura dezvoltarea gndirii logice),s aib funcii cognitive(copilul s
asimileze anumite cunotinte) i educativ-formative(copilul s-i formeze
anumite priceperi i deprinderi de ordin moral,estetic),s fie clare,corecte,
concise,s fie o formulare contient,bazat pe nelegerea aspectelor
principale ale ilustraiilor.

Exemplu:pentru a introduce precolarii n activitatea de predare-nvare a

textului Copcelul,le vom propune nti de toate precolarilor s studieze
imaginea corespunztoare textului,pentru ca copii singuri s determine
posibilele teme de discuie n continuare.Astfel,se va studia copcelul
reprezentat pe planul principal,evideniind caracteristicile acestuia(este ros
de iepurai,singur,mic),de asemenea,se vor observa elementele
secundare,indentificnd n acest mod anotimpul,starea timpului,locul
desfurrii aciunii.

Observarea sau examinarea obiectelor este de asemenea o metod

eficient de acumulare a cunotinelor de ctre precolari prin intuirea
direct a obiectelor,fenomenelor,fiinelor sau proceselor naturale.innd
cont de particularitile de vrst, n grupele mici se vor organiza observri
dirijate n mare parte de ctre educator,care va explica fiecare element n
parte,relaiile cauz-efect,generaliznd i formulnd concluzii,iar n grupele
mai mari,datorit unei experiene de via mai bogat,se vor desfura
activiti semidirijate,unde copii i vor demonstra cunotinele
dobndite,prin expunerea verbalizat a ipotezelor lor(astfel,putem observa
c vocabularului copilului va dispune de un numr mare de noiuni,caliti
caracteristice anumitor obiecte i fenomene),de asemenea la sfritul
activitilor de obervare,precolarii de sine stttor vor formula concluzii,
vor generaliza cele observate fcnd apel la operaiile gndirii.

Exemplu:la predarea-nvarea textului Soarele,precolarilor li se va

propune s examineze imaginea,studiind prile componente ale
soarelui,astfel ei singuri vor ajunge la concluzia(asemeni personajului
principal de aceeai vrst-Radu)c soarele este alctuit din bee de
lumin.Un alt exemplu elocvent n acest sens este predarea-nvarea
textului Pdureaprin care copii vor face operaii de analiz i
generalizare,prin care vor stabili faptul c pdurea nu este altceva dect
mai muli copaci ce triesc mpreun.

Un aspect important n cadrul desfurrii acestor activiti(de lectur a

tabloului,de observare a obiectelor) l are i materialul intuitiv,care trebuie
s satisfac anumite cerine,i anume:

S corespund programei,fiind accesibil i interesant

S asigure realizarea obiectivelor cognitive i afective
S aib valoare estetic
 S contribuie la exersarea unor capaciti de comunicare oral prin
prezentarea unor aciuni,aunor relaii dintre personaje
S aib dimensiuni corespunztoare pentru a permite analiza i
compararea elementelor componente,s permit perceperea fr
dificultate a imaginii.

n concluzie putem afirma ca la vrsta precolar o importan deodebit o

au metodele intuitive,care prin utilizarea unui material intuitiv
corespunztor,vor contribui n mare msur la dezvoltarea vorbirii sub
toate aspectele,inclusiv i a celorlalte fenomene psihice.
15.Prezinta rolul a 3metode verbale in dezvoltarea vorbirii
coerente si a gandirii critice.
Un rol important in perioada prescolara il ocupa formarea/dezvoltarea
vorbirii coerente si a gandirii critice de aceea educatoarea in cadrul
activitatilor zilnice tinde sa atinga obiectivul urmarit. Rolul incontestabil in
dezvoltarea vorbirii coerente si a gandirii logice il au metodele verbale.

Metoda este o cale de urmat in vederea atingerii unor obiective instructiv-

educative bine stabilite din timp.Metodele verbale se diferentiaza de alte
metode prin faptul ca au la baza cuvantul viu.
Una din metodele verbale este convorbirea care este considerata o
metoda eficienta in dezvoltarea vocabularului dar mai cu seama a vorbirii
cursive care consta intr-o discutie dintre ducatoare si copil avand ca scop
dezvoltarea libajului,vorbirii monologate,dialogate,a vrobirii
coerente,dezvolta spiritul de observatie,analiza si sinteza si nu in ultimul
rind dezvolta gandirea critica.In grupele mici convorbirea este orientata
spre obiectul concret.(-ce-i acesta? Un palton cum este paltonul,gros sau
subtire?paltonul este gros Dece ne trebuie noua palton gros? Sa ne
imbracam sa nu racim.)

Prin intermediul convorbirii si raspunsurilor primite de la copii,la

intrebari, educatoarea dezvolta la copii vorbirea monologata si dialogata
care la randul lor dezvolta o vorbire cursiva,coerenta.Tot odata oferind
raspuns la intrebarile logice copilul apeleaza la gandire si in acest context
se pun bazele dezvoltarii gandirii critice. Odata cu inaitarea in varsta copii
sunt pusi in situatia de a intretine o convorbire pe baza reprezentarilor a
unui obiect ex: (De ce iarna soarele incalzeste mai putin? Deoarece
temperatura scade,soarele nu se mai ridica atat de sus pe cer ca vara) copii
analizeaza intrebarea la baza fiind rationamentul,astfel ei antreneaza toate
procesele gandirii.
 O alta metoda verbala este conversatia care se desfasoara in absenta
materialului intuitiv.Conversatia ii da posibilitatea copilului de a
compara,judeca si de a face anumite concluzii si generalizari pe baza celor
observate in mediul inconjurator. Conversatia il pune pe copil in situatia de
a folosi adecvat cuvintele.Prin intermediul intrebarilor logice adresate de
educatoare si raspunsurile date de copii se dezvolta gandirea critica si se
formeaza deprinderea de a construi propozitii ex( de ce toamna pasarile
pleaca in tarile calde? Pentru ca este frig si ele pleaca in tarile calde)

Prin crearea situatiilor in care copilui trebuie sa analizeze ( de ce iti place

personajul dat? De ce iti place lucrarea colegului?)se solicita o participare
mai imensa a proceselor si operatiilor gandirii fapt care iarasi dezvolta
gandirea critica/creatoare a micutilor. Povestirea este o alta metoda
verbala care are la baza cuvantul viu si este un mijloc eficient de dezvoltare
a vorbirii cursive,expresive.De exemplu copii trebuie sa continuie povestea
inceputa de educatoar,sa alcatuiasca o poveste pe baza imaginilor,sa
propuna un alt final povesti... care evident dezvolta la copii vorbirea
coerenta si gandirea critica. (E iarna.Totul in jur e impracat in straie albe.In
departare se zareste......) Este important de retinut faptul ca la alcatuirea
povestirii sa se tina cont de toate etapele:

-inceput

-intriga

-desfasurarea actiunilor

-punctul culminant

-incheierea

Prin aceastra structura respectata de copii le formamam/dezvoltam

deprinderea de a alcatui povestioare cu un continut logic,astfel contribuim
la dezvoltarea gandirii critice si formarea vorbirii cursive.
16.Prezinta rolul conversatiilor in dezvoltarea vorbirii
coerente. Indica planul unei conversatii la predarea
invatarea unui text epic,(rolul,Copilarie papadie)
Cuvantul medoda provine din grecescul methodos-(odos-
cale,drum,metho-spre, catre), ceea ce inseamna cale de urmat in
vederea atingerii unui scop.

Metoda este o cale de urmat de urmat in vederea atingerii unor

obiective instructive- educative, ca cele de transmitere si insusire a unor
cunostinte de formare a unor priceperi si deprinderi.

Conversatia- o metoda vebala ce consta dintr-un sir de intrebari si

raspunsuri.

- Se desfasoara in lipsa materialului intuitive(sau este folosit doar

la inceputu conversatiei sau pe parcurs cu scopul de a le spori
interesul , de a le mentine atentia)
- Contine intrebari logice, generale, ce presupun dezvoltarea
capacitatilor de abstractizare si generalizare la prescolari, le
mobilizeaza gandirea si memoria, le dezvolta deprinderea de a
raspunde amplu.

Conversatia este o metoda eficienta de reactualizare

aprofundare si sistematizare a cunostintelor menite sa dezvolte
vorbirea coerenta si dialogata a copiilor, de aceea conversatia
contine intrebari logice, productive, spre a aduce concluzii,
deasemenea controland veridicitatea cunostintelor anterioare.
In cadrul conversatiei, copiilor li se mobilizeaza gandirea,
memoria si isi dezvolta deprinderea de a raspunde amplu, facand
comparatii, generalizari iar vorbirea devine mai corecta si
laconica, deasemenea copii reusesc sa construiasca correct
diferite propozitii, acestia folosind adecvat cuvantul si
controlandus si consolidandu-si vocabularul.
 O deosebita importanta in desfasurarea cu success a
conversatiei la predarea-invatarea unui text epic, o are
respecatrea planului ei de conversatie:
1parte:Intrebari e introducere:
(cum se numeste textul? Cine sunt personajele?) scopul- a trezi
interesul fata de textul epic, de a stimula dorinta de a participa la
converastie, de a le reaminti unele fapte observate anterior in
textul epic
2 parte:memontele principale ale temei:
Se stabileste legatura din diferite evenimente din text,cerem
argumentari si creem stituatii de a compara de a asculta
colegii(de ce? De ce crezi ca a procedar asa? Cum credeti? Cu cine
putem compara?)
3 parte.concluzionarea
Stabilirea relatiilor dintre comportamente si fapte , continut si
fapta, intrebari generale ,generalizatoare ( oare cum trebuia
altfel sa procedeze? Cum ati proceda voi? )
( pe baza oricarui text epic din abecedarul prescolarului) si
paralel mentionam etapele)
Conversatia contribuie si la formarea laturii morale a
personalitatii ( p.83 Gaurile), la fel conversatia creaza posibilitati
de exercitarii unor deprinderi si obisnuinte de trai colectiv
(Manusa p.59), contibuie la educarea estetica, dezvoltand gustul
esttetic (Fat frumos din lacrima p.72)

Deci,conversatia dezvolta la copii deprinderea de exprimare

cursiva a gandurilor, iar intrebarile logice si productive dezvolta
deprinderea de a construi raspunsuri desfasurate, priceperi atat
de necesare pentru dezvoltarea vorbirii coerente.
17. Relateaz despre metodica formrii culturii fonetice a
copiilor la vrsta de 1-3 ani n baza jocurilor literare, frmntri
de limb, numrtorilor, poezii-invocri.

Cultura sonor reprezint o component important n formarea culturii

vorbirii n general. Transmiterea limbii de la o generaie la alta are loc prin
intermediul canalului ei sonor (limbajul oral st la baza dezvoltrii
limbajului scris). n procesul de comunicare i de cunoatere, copilul va
surprinde legtura dintre complexul sonor al cuvntului i obiectul
desemnat de acesta.

Perioada de 1-3 ani st la baza formrii culturii fonetice a vorbirii

copilului. De nivelul dezvoltrii acestei laturi a vorbirii, va depinde n mare
msur educaia i instruirea copilului. nc din primele zile de via
sunetele din jur l determin pe copil s maniste diferite reacii.
Comunicarea prin sunete trezete emoii pozitive copilului, iar mai apoi
micuul i ntoarce capul spre locul de unde se aude vorbirea cuiva i chiar
ncepe s recunoasc vocea mamei. El simte necesitatea de a comunica i
astfel apare gnguritul, n urma acestora se dezvolt atenia verbal i se
formeaz auzul fonetic.
Pn la vrsta de 1 an copilul ncepe s fac primele diferenieri pe baza
cuvintelor onomatopeice: co-co-co! ham-ham! tic-tac! Iar la vrsta de 1-1,3
ani, pe lang cuvintele onomatopeice apar i cuvinte semnificative:
cniorul ham-ham. Diferienierea ncepe la nivelul cuvntului, fiind
motivat de legtura complexului sonor cu obiectul pe care-l desemneaz.
Apar apoi primele cuvinte folosite n vorbirea activ, n procesul
comunicrii n creerul copilului se constituie etalonul fonetic al cuvntului
(aa cum se pronun acesta de ctre toi vorbitorii).
Pronunarea complexului sonor al fiecrui cuvnt implic numeroase
micri complicate ale organelor aparatului de vorbire, ns mecanismele
fiziologice de coordonare a micrilor articulatorii la antiprecolar abia
ncep s se formeze, prin aceasta i se explic progresul treptat n acest
domeniu al copilului.

La 1-3 ani sarcina de baz o constituie antrenarea aparatului de vorbire i

a dezvoltrii vorbirii n general, de aceasta depinde i realizarea altor
sarcini:
a) formarea auzului fonematic.
b) pronunarea corect i clar a sunetului n diferite poziii n cadrul
cuvntului.
c) antrenarea respiraiei vorbirii i a intensitii vocii.
d) stimularea dorinei de a emita expresivitatea vorbirii adulilor.

Poeziile i povetile l vor familiariza pe copil cu lumea sonor. Dezvoltarea

culturii sonore la antiprecolari se va realiza prin intermediul diverselor
procedee de lucru, cu implicarea materialului sonor.

1) Poezioarele invocri prevd:

# Manipularea cu intensitatea, timbrul, nlimea i rezonana sunetului -
,,Mo Martin,,
# Expresivitate n pronunare n concordan cu gesturi i mimic -,,Lupul
i gtele,, , ,,Ursul i albinele,,.
# mbinarea armonioas a cuvintelor i micrilor- ,,Berbecul,,.

2) Jocurile literare vor antrena:

# Auzul vorbirii- ,,Ghici cine a strigat,, ...
# Respiraia vorbirii i intensitatea vocii- ,,Adormirea papuii,, , ,,Trenuul,,
, ,,Bondarii,,
# Reproducerea anumitor sunete/cuvinte la diferite forme gramaticale,
dar i nelegerea unor subiecte- ,,Catea
cltorete cu trenul,, , ,,Iepuraul caut friorii,, , ,,Raa i rutele,,.
# Pronunarea n cor-,,Orchestra,, .
 3) Numrtorile au drept scop:
# Perfecionarea pronunrii- 1, 2, 3, 4, 5, /Tata cumpr ciupici. /Mama
cumpr secar, /Dumneata s iei afar.
# Stimularea dorinei de a se exprima- 1, 2, 3, 4, 5, /Fuge ma n opinci.
/6, 7, 8, 9, 10, /Cine o ntrece?

4) Frmntrile de limb prevd:

# nlturarea anumitor lacune de exprimare- Cup cu capac, capac cu
cup.
# Perfecionarea rostirii diversor sunete- Jorj se joac cu Juju.

Copilul de 1-3 ani nva a vorbi pe baza torentului de sunete al vorbirii

vii, de aceea e important ca adulii s vorbeasc clar, desluit i cu o
intensitate normal a vocii.
18. Relateaz/prezint etapele metodei fonetice analitico-
sintetice la predarea-nvarea sunetului i a literei n grupa
pregtitoare.

Analiza sunetelor solicit sensibilitatea fa de structura sonor a vorbirii

la o anumit vrst. Savanii au constatat, c cea mai potrivit este vrsta
de 4, 5-6 ani/ Copiii efectueaz cu plcere aciunile de analiz sonor a
cuvntului nu numai n cadrul activitilor speciale, ci i n cadrul jocurilor
de sinestttoare la plimbare. La vrsta de 5-6 ani copilul dorete s
citeasc, de aceea paralel cu ,,citirea,, prin intermediul fielor, n grupa
mare se introduc toate literele (un sistem de simboluri este substituit prin
altul).

Metoda fonetico-analitico-sintetic este metoda de baz utilizat la

predarea-nvarea sunetelor (se rostete, se aude) i literelor (se vede, se
scrie) alfabetului.

Sarcinile de baz n formarea deprinderilor de analiz sonor sunt:

a) a-i nva pe copii s stabileasc consicutivitatea sunetelor n cuvnt.
b) s evidenieze prin pronunare (s-i gseasc i ordinea lui n structura
cuvntului).
c) s selecteze cuvintele cu un anumit sunet n diferite poziii.
d) s deosebeasc la auz vocale de consoane.
e) s pronune i s analizeze diftongii: oa, ea, ie.
g) s determine la auz vocala accentuat n cuvnt.

Etapele de aplicare a metodei:

1. Recunoaterea i extragerea enunului din vorbire;
2. Modelarea enunului (reprezentarea grafic
3. Stabilirea ordiniicuvintelor n enun
4. Extragem cuvntul ce conine sunetul nou ( copac );
5. mprirea cuvntului n silabe ( co-pac );
6. Modelarea silabelor (reprezentarea grafic a silabelor
indicarea voc. i cons.

7. Determinarea sunetului nou i a tipului de sunet

8. Prezentarea literei de tipar
9. Analiza literei Sinteza:
10. S pronune cuvinte cu sunetul dat: la nceput (ora), la mijloc (izvor),
la sfrit (indigo);
11. S alctuiasc silabe cu acest sunet (mo, ro, co), mai apoi enunuri cu
acest sunet (Opt nourai frumoi);
20.Relateaz despre rolul jocurilor literare(dramatizri,
proverbe, zictori, ghicitori) n formarea vorbirii coerente i a
creativitii
Jocurile sunt nemuritoare ca nsi copilria

n psihologie i pedagogie este dovedit faptul c jocul constituie o

necesitate n viaa copilului,fiind pentru el distracie,nvtur,munc
principal,ndeletnicire i o form serioas de educaie.Datorit faptului
c precolarul are un caracter predominat ludic,jocul trebuie apreciat ca
o baz a conceperii ntregului proces instructiv-educativ,inclusiv i al
educaiei artistico-plastice.Prin joc copilul pune n aciune toate
posibilitile sale, traduce n fapt potenele sale intelectuale, fizice,
morale.Copilul se joac,iar prin joc acesta i satisface necesitile i se
dezvolt.Valoarea jocului const n substratul lui cognitiv.Jocul
constituie o admirabil modalitate de a-i face pe copii s participe activ
n procesul de nvare i creaie.n timpul activitii de joc copilul apare
n calitate de actor,de protagonist i nu de spectator, ceea ce corespunde
foarte bine dinamismului gndirii, imaginaiei i voinei lui afective,unei
trebuine interioare de aciune, afirmare, creaie.

Printre multiplele tipuri de jocuri,utilizate n scopul formrii

personalitii, un rol important le revine i jocurilor literare.Prin
carcterul su,jocul literar este un joc didactic organizat n baza textului
literar ,care contribuie la formarea inteligenei emoionale,stimuleaz
cunoaterea lumii, perceperea frumosului,educ atitudinea corect fa
de lucruri, fenomene, fa de om i munca lui;cultiv sentimente bogate,
trsturi complexe de caracter i triri emoionale complexe. Rolul
jocurilor literare n dezvoltarea cognitiv, afectiv, social, verbal i
motorie este incomesurabil,deoarece n cadrul activitilor de joc se
dezvolt baza senzorial a cunoaterii prin aciuni nemijlocite cu
obiecte, jucrii, imagini.Copilul nva cu ajutorul textelor a asculta i a
auzi, a analiza, a memoriza,, a povesti, a dramatiza. Prin jocurile literare
li se pot forma nu numai reprezentri despre natur i viaa social, dar
i din alte domenii de cunoatere. Jocul literar i ajut s-i formeze
caliti morale,s nsueasc cunotine despre mediu,arte. Aciunile de
joc contribuie la dezvoltarea operaiilor gndirii(analiza, sinteza,
comparaia, clasificarea, abstractizarea, generalizarea) i a calitilor
acesteia(corectitudinea, promptitudinea, independena, flexibilitatea,
rapiditatea). Jocurile organizate n baza textelor literare contribuie i la
formarea deprinderilor elementare de activitate intelectual: de a asculta
cu atenie lectura, explicaiile, cerinele adultului; de aciona corect n
conformitate cu cerinele adultului; de a rspunde la ntrebri; de a gsi
soluii elementare n diverse situaii de problem; de a interpreta
diferite roluri.O importan deosebit o au jocurile literare i n
dezvoltarea vorbirii copiilor, n formarea competenelor elementare de
comunicare. n cadrul jocurilor realizate n baza textului, copiii i
completeaz vocabularul,i formeaz cultura fonic,nva s
strucutreze corect propoziii, s descire, s povesteasc, s recite, s
dramatizeze, i formeaz expresivitatea vorbirii.

Dintre jocurile literare care au contribuie major n dezvoltarea

copilului putem meniona:

Jocurile-dramatizri;
Jocurile literare cu zictori i proverbe;
Jocurile cu ghicitori;
Jocurile literare de conginiie;

O form important, accesibil i interesant de dezvoltare literar

elementar i consolidare a cunotinelor literare,acumulate de ctre
precolari la activitile de familiarizare cu literatura artistic sunt
jocurile-dramatizri.n coninutul fiecrui joc-dramatizare trebuie s
fie prevzut soluionarea a 3 obiective generale:

Estetic- educarea gustului pentru frumos,a dragostei fa de

literatura artistic,trezind i dezvoltnd interesul copiilor pentru
opera scriitorului respectiv i imaginaia creatoare;
 Congnitiv- mbogirea i activizarea cunotinelor acumulate
anterior despre creaia scriitorului, formarea unor abiliti de
vorbire expresiv;
Educativ- educarea anumitor caliti morale i trsturi pozitive
de caracter;

Codrul(dup poezia lui M. Eminescu)

Obiective:consolidarea priceperilor de a nscena i a cunotinelor

despre schimbrile ce au loc n natur,dezvoltarea emotivitii, a
priceperii de a recepta atent coninutul,de a simi imaginile poetice.

Materiale:cciulie-mti sau coronie din frunzele copacilor.

Desfurarea jocului(copii ce reprezint codrul, acompaniai de o

muzic tumultoas se leagn,aplecndu-ce spre pmnt, apoi
lateral.Ceilali copii se apropie de ei i ncep dialogul

Un copil:Ce te legeni,codrule,
Fr poaie,fr vnt,
Cu crengile la pamnt?
Codrul:De ce nu m-a jegna,
Dac trece vremea mea?
Ziua scade, noaptea crete
i frunziul mi-l rrete

Cntecul soarelui(dup poezia lui Gr.Vieru)

Obiective:consolidarea priceperii de a susine un dialog,de avorbi cu

intonaie interogativ i narativ,de a reda corect ntrebarea i
rspunsul n timpul recitrii poeziei.

Materiale:o cciuli-masc soarele

Desfsurarea jocului( copiii se iau de mini i formeaz un cerc.Se

alege soarele care i pune masca i trece n centrul cercului.Copiii se
mic n cerc i recit n cor ntrebrile)
 Copiii:Soare, soare, domn blai
Spune cte raze ai?
Soarele:Zu, c nu tiu, mi nepoi,
Cte am ajung la toi
Copiii:Soare ,soare, domn frumos
La ci dai lumin jos?

n cadrul jocurilor literare cu ghicitori i proverbe, se vor utiliza

diverse proverbe,ghicitori i zictori sub forma unor jocuri, care vor
stimula gndirea i memoria copilului, facmd posibil astfel trecerea
de la activitatea de joc la cea de nvare.

JoculGhici ce este

Bilioare roioare/Stralucesc frumos la soare.

Duce hrana nspre moar,/Iar coada-i rmne afar.
Rou-i la culoare,/i iute la gustare.
Are limb,dar nu vorbete.
Intri pe-o u,iei pe trei.

Jocul Continu proverbul

Cine tie carte...

Vulpea a mncat mierea...
Omul muncitor...

Jocul Gsete cunvntul lips

... nu sare departe de trunchi.

Numai cu o ... nu se face primvar.
... se teme i de umbra lui.
Cine fur azi un ac, mine fur un ....
... care latr, nu muc.
23.Relateaza despre particularitatile de predare invatare a
povestilor.
Varsta timpurie este cea mai importanta perioada de dezvoltare a
personalitatii copilului de aceea i se acorda o atentie deosebita .Un rol
important in virsta timpurie o au povestile prin intermediul carora copilul
descopera lumea,prin lupta dintre bine sir au,adevar si minciuna ,insuseste
comportamente positive,reguli de comportare si actionare in diferite
situatii,de aceea in prescolaritate se pune accentul pe predarea-invatarea
povestilor de catre copii.

Copii se familiarizeaza cu operele in proza(povestile) prin 2 modalitati:

*povestirea artistica ( specifica grupelor mici ,deoarece prescolarii mici nu

au inca deprinderea de a asculta texte si nu-si pot concentra atentia
auditiva daca nu sunt in contac vizual-auditiv cu educatoarea);

*lectura artistica(specifica grupelor mari unde la copii este deja formata

deprinderea de a asculta texte);

Cerinte ce trebuie respectate inainte de a incepe activitatea de predare-

invatare a unei povesti:

-educatoarea va selecta o poveste care sa corespunda particularitatilor de

virsta a copiilor si subiectul invatat.

- sa cunoasca povestea stiind aproae de continut inceputul si sfirsitul povestii.

-sa explice cuvintele necunoscute prin utilizarea diverselor procedee.

-citirea povestii sa fie expresiva.sa respecte pauzele logice si psihologice.

-sa modeleze vocea in dependenta de personaj.

Un bunic povestitor al copiilor este Ion Creanga cu povestile caruia copii sunt
familiarizati inca din cea mai frageda virsta. Incepind cu grupa I mica,adica
virsta de 1-3 ani copii copii suse familiarizeaza cu povestea Capra cu 3 iezi.
Modalitatea de de predare- invatare a povestii este povestirea. Predarea-
invatarea povestii trebuie sa respecte cele trei etape: etapa introductiva,etapa
de baza si etapa de consolidare. La prima etapa voi capta atentia copiilor cu
ajutorul postasului care ne-a adus o scrisoare(in care se gaseste cartea) . Dupa
ce le prezint cartea le fac cunostita cu autorul:

- a fost scriitor roman;

- a scris multe povesti pentru copii cum ar fi Capra cu trei iezi, Ursul
pacalit de vulpe, Fata babei si fata mosneagului.
Anunt copii ca astazi le voi spune una din aceste povesti pe care ei trebuie sa o
asculte atent si anume povestea Ursul pacalit de vulpe

La a doua etapa,etapa de baza,voi explica cuvintele noi cu ajutorul

imaginilor sau a sinonimelor:

cataveica-(imagine)haina,scurta din balna;

vizuina- (iagine) casa vulpei;

balta-(imagine) riu;

scorbura- (imag) gaura in tulpina unui copac;

Obiectivul major urmarit la aceasta activitate este insusirea continutului

povestii de catre copi de aceea pentru a verifica daca au insusit sau nu
continutul povestii se face conversatia de analiza care include atat intrebari
reproductive cat si logice.Intrebarile sunt formulate corect,clar,concis tinandu-
se contde structura textului:

-cum se numeste povestea?

- cine este autorul?

-care sunt personajele pricipale?

-ce plan si-a facut vulpea cand a vazut carul?

-cum l-a pacalit vulpea pe urs?

-cum s-a razbunat ursul pe vulpe?

- de ce vulpea este considerata sireata?

-de ce fapta vulpii este considerata urata?

Dupa conversatia de analiza urmeaza cea de-a treia etapa,etapa de

consolidare. La aceata etapa copii repovestesc povestea cu ajutorul imaginilor
sau se poate de utilizat jocul dramatizari.

In grupele mari copii se familiarizeaza cu alte povesti de ale scriitorului de un

volum mai mare precum : Pupaza din tei, La scaldat,etc.Etapele de
predare-invatare sunt identice ca la grupele mici doar ca aici prevaleaza
citirea/lecturarea artistica. De exemplu la predarea-invatarea povestii Fata
babei si fata mosneaguluila etapa introductiva voi include un mesaj adu de
oaspete:

Cand esti mic mereu la joaca/Gandu-ti este,dar cand cresti/iti dai seama ca
nespuse/Au ramas multe povesti.Tema:Povestile lui Ion Creanga.,sau pot folosi
un proverbPrin munca si staruinta ajungem la dorinta,copii explica cum
inteleg sensul proverbului dat.Dupa aceasta explic cuvintele noi.

Aspra- rea

Robace- harnica

Parca o linsera viteii- urata

A pune mama pe piept a deceda

Cociorva- lopata mica de lemn

Urmeaza etapa de baza unde le voi lectura povestea expresiv,respectand

ritmul,pauzele si intonatia respectiva.Pentru a verifica nivelul de insusire a
povestii voi folosi conversatia de analiza care include mai multe intrbari logice.
-cum se numeste povestea?

-cine este autorul?

-care sunt personajele principale?

-de ce baba a alungat-o pe fata mosneagului de acasa?

-cu cine s-a inatnit pe drum?

-ce facea fata mosneagului in casa sf duminic?

-cum s-a comportat fata babei in casa sf duminici?De ce?

-cum au fost rasplatite fetele?

-care personaj ti-a placut?de ce?

-ce sfat iati da fetei babei?

-ce ti-a placut in poveste?

Dupa conversatia de analiza la etapa de consolodare ,copii primesc sarcina sa

alcatuiasca un alt final povestii sau sa dramatizeze o segventa din poveste.