An Scolar: 2014- 2015

METODE EDUCATIONALE
INTERACTIVE UTILIZATE LA ORA
DE DIRIGENTIE

PROFESORUL SI ORA DE DIRIGENTIE

Cuvinte cheie: componente si subcomponente ale activitatii educative, Proiectul anual de

activitate educativa, Proiectul semestrial de activitate educativa, Proiectul orei de dirigentie,
Caietul dirigintelui, Fisa psihopedagogica
1. Domenii de activitate si principale atributii
Rolul profesoruluidiriginte este complex, dificil si covarsitor in devenirea elevilor sai. Din
ansamblul vast al trasaturilor ce contureaza profilul unui bun diriginte se pot enumera: buna
pregatire profesionala si psihopedagogica; cat mai larg orizont asupra culturii si civilizatiei;
dragoste fata de elevi; tact pedagogic; obiectivitate; principialitate, autoritate, dar si intelegere;
nepartinire; initiativa s.a.
Sarcinile dirigintelui sunt raportate la relatiile cu elevii si parintii acestora, la profesorii clasei,
dar si la nivelul comisiei dirigintilor condusa, de obicei, de directorul scolii. Dar, partenerii
profesorului-diriginte in activitatea educativa nu se afla numai in scoala. Profesorul-diriginte
poate deschide colaborari cu alte scoli, cu alte institutii (Armata, Politia, Ministerul Sanatatii
s.a.), cu mass-media, cu comunitatea locala, dar mai ales, cu institutii conexe ale Ministerului
Educatiei: biblioteci, palate, cluburi ale copiilor, inspectoratul scolar (I.S.), Casa Corpului
Didactic (C.C.D.), cabinetele de asistenta psihopedagogica (C.A.P.P.), Agentiile Taberelor si
Turismului Scolar (A.T.T.S.), organizatii non-guvernamentale (asociatii, fundatii), firme si
societati private.
Rezolvarea acestor multiple sarcini, reclama, din partea profesorului-diriginte, competente de a fi
un manager real al clasei de elevi. Astfel, astazi, accentul cade pe rolul de initiator de proiecte
educative, de promotor al cooperarii, de coordonator al echipei educationale.
In functie partenerii educationali, activitatea profesorului-diriginte se inscrie pe urmatoarele
coordonate:
a) coordonarea colectivului de elevi:
organizarea elevilor (preluarea evidentei, stabilirea unor responsabilitati);
cunoasterea colectivului de elevi (cunoasterea sintalitatii grupului, evaluarea
comportamentelor si construirea unui profil psihologic prin colaborari cu profesorii
psihopedagogi);
indrumarea colectivului de elevi si a activitatii acestora, prin pregatirea si asigurarea bunei
desfasurari a orei de dirigentie, in care sa valorifice dialogul deschis cu elevii.
b) sarcini in relatia cu parintii elevilor sai;
- constituirea Comitetului de parinti la nivelul clasei,
- stabilirea unor forme de colaborare cu parintii (intalniri programate clasa, pe grupuri,
individual, vizite la domiciliu, corespondenta, convorbiri telefonice, activitati nonformale
excursii, consultatii la cererea parintilor;
- medierea unor stari conflictuale aparute in relatia profesor-elev-parinte;
- pregatirea si conducerea unor adunari colective cu parintii, adunari tematice, de tipul
lectoratelor;
- confirmarea unor date culese anterior despre personalitatea copiilor si despre familiile
lor.
c) sarcini si colaborari la nivelul Comisiei dirigintilor, al Consiliului profesoral (pe scoala),
precum si la nivelul Consiliul Profesorilor Clasei1[1]
- armonizarea cerintelor educationale ale cadrelor didactice,
- evaluarea programului scolar si a comportamentului fiecarui elev,
- stabilirea masurilor educationale comune, optime;
- propunerea de recompense si sanctiuni pentru elevi;
- stabilirea programelor- activitatilor recuperatorii;
Profesorul-diriginte, ca presedinte al Consiliului profesorilor Clasei, are urmatoarele atributii:
- orienteaza, impreuna cu membrii Consiliului de elevi, alegerea optionalelor din CDS;
- indruma activitatea de orientare scolara si profesionala a elevilor;
- stabileste programele de pregatire suplimentara pentru elevi,
rezolva anumite situatii conflictuale intre elevi sau intre elevi ti profesorii clasei;
- sprijina si implica profesorii clasei in activitati extracurriculare cu elevii.
d) sarcini ce decurg din actiuni de parteneriat cu alte institutii:
- realizarea unor proiecte pe baza de parteneriat;
- stabilirea unor contracte, calendare de lucru, planuri concrete de activitati;
- valorificarea si popularizarea rezultatelor comune obtinute.
Documentele profesorului diriginte. Fisa psihopedagogica
Catalogul clasei se completeaza la inceputul anului scolar, semestrial si, la sfarsitul anului scolar,
dupa examenele de corigenta. De asemenea, profesorul-diriginte opereaza in catalog, atunci cand
este cazul, situatiile de transferari, sanctiuni.
Documentele scolare care concretizeaza activitatea de proiectare a activitatii educative sunt:
Proiectul anual de activitate educativa, Proiectul semestrial de activitate educativa si Proiectul
orei de dirigentie.
Proiectul anual de activitate educativa dovedeste ca, mai ales acest tip de activitate, este o
actiune sistematica, cu caracter anticipativ, care se supune respectarii normelor de proiectare
didactica. In urma parcurgerii Programei propuse de actualele documente curriculare (MEC si
CNC, Repere privind activitatea educativa, 2001,7-21), Proiectul anual de activitate este intocmit
de profesorul-diriginte la inceputul fiecarui an scolar, dupa urmatoarea structura:
Proiect anual de activitate

Componenta Obiectiv Modalita Terme Colabora Feed

subcomponen
e ti de n ri -
ta
urmarite realizare back

Principalele repere ale activitatii educative sunt formulate la nivelul componentelor si a

subcomponentelor:
1
- Managementul clasei ca grup
- Dezvoltarea personalitatii si dezvoltarea carierei
- dezvoltarea personalitatii elevului
- dezvoltarea carierei elevului
- Educatia pentru valori
- educatia pentru o societate democratica
- educatia pentru munca de calitate
- educatia pentru receptarea valorilor culturale
- educatia pentru viata privata
- educatia pentru mediu
- educatia pentru sanatate
- Educatia pentru securitatea personala
Educatia rutiera
Educatia pentru protectia consumatorului
Educatia pentru protectia civila
Educatia pentru aparare impotriva incendiilor
Educatia juridica si prevenirea delincventei juvenile
La nivelul fiecarei componente, sunt stabilite o serie de obiective si sunt propuse o serie de
strategii de realizare (activitati, metode, mijloace didactice, produse ale activitatii).
Proiectul de activitate semestriala are urmatoarea structura:

Activitatea Saptamana Observati

desfasurat i
a I II III ..

Activitatea consemnata poate fi: ora de dirigentie, excursie, intalnire cu profesorii clasei s.a.; in
rubrica saptamanilor, se marcheaza cu un x, corespunzator saptamanii.
3.Proiectul orei de dirigentie
Data Tema (subiectul):
Strategii de realizare (metode, procedee, mijloace, forme de organizare): .
Bibliografia consultata (daca este cazul):
Scenariul desfasurarii activitatii:
Organizarea clasei in vederea desfasurarii activitatii
Motivarea elevilor
Anuntarea temei si a obiectivului activitatii
Desfasurarea activitatii
Asigurarea feed-back-ului2[2]

2
Caietul profesorului-diriginte este documentul cel mai complex si mai important, pentru ca el
reuneste toate domeniile si referintele muncii educative. Structura acestui caiet ar putea fi
urmatoarea:
Catalogul clasei
Profesorii clasei
Comitetul de parinti pe clasa
Colectivul de responsabili ai clasei
Orarul clasei
Proiectul anual de activitate educativa
Proiectul semestrial de activitate educativa
Scenarii de lectii de dirigentie (schite de proiecte ale orelor de dirigentie)
Asistente la orele clasei, s.a.
Observatii asupra clasei si asupra elevilor
Fisele psihopedagogice (ce vor sta la baza realizarii Caracterizarilor elevilor)
FISA PSIHOPEDAGOGICA
(un posibil model in Caietul dirigintelui)
1. Numele si prenumele elevului nascut in anul.luna.ziuain
localitatea.judetul_____
Domiciliul prezent al familiei_
Elevul a locuit cu un tutore (bunici, frate mai mare, rude ):
DA - perioada ______ NU
Domicilii anterioare: _
Ruta scolara
I.Mediul familial
1.Parinti

Numel Studii Venit Starea Religia

Profesi sanatati
e
Varsta a i

TATA

MAM
A

2.Frati

Numel Studii Veni Starea Religia

Profesi
e t sanatati
Varsta a
i
 1
.

2
.

3.Tipul familiei

Monoparen Dezorganizata Crescut Cu un

-tala din parinte
de catre
vitreg
anul:

1.alcool

2.violent
a
domestic
a

3.droguri

Institutionaliza Familie Normala

t adoptiva

4. Relatiile intre membrii familiei

Instructiuni: Va rugam sa marcati cu X in dreptul numarului care caracterizeaza cel mai bine
situatia indicata, in care 1 inseamna situatie optima si mergand spre 7 care situatie se
deterioreaza.

1 2 3 4 5 6 7

Inteleger Dezacord
e marcat
armonie
conflicte

Copilul este agresat (precizati persoana care agreseaza):

..
5.Climat educativ
 1 2 3 4 5 6 7

favorab nefavorab
il il

Factori ai climatului educativ:

1 2 3 4 5 6 7

Nivel Nivel
material bun
material
scazut

Nivel Nivel
intelectual intelectual
ridicat scazut

Nivel cultural Nivel

ridicat cultural
scazut

Interes fata de Dezinteres

educatia
elevului

6.Conditii de invatare

Camera Birou Bibl. TV PC

Singu Cu Cu Alta
situati
r frati alta
e
ruda

II. Sanatatea elevului - Antecedente personale:

- boli ale copilariei
- alte tulburari organice si functionale semnificative: .
- bolnavicios (cu predispizitie la): ..
- sensibil (explicatii): .

III. Situatia scolara

1.Rezultate generale obtinute
 Dinamica rezultatelor:

Clasa a VIII-a a IX-a a X-a a XI-a a XII-a

Media
gen.

Locul

Corigente

Clasa a VIII-a a IX-a a X-a a XI-a a XII-a

Obiectel
e

Repetentie

Clas a VIII-a a IX-a a X-a a XI-a a XII-a

a

Anul

2.Manifestari in timpul lectiei

1 2 3 4 5 6 7

Atentie sporita Lipsa atentiei

la lectie (alte
preocupari)

Participare / Neimplicare /
implicare la lectie dezinteres

3.Modul de pregatire al lectiilor

cu regularitate
sporadic
din initiativa proprie
sub supraveghere
4.Factori psihologici explicativi ai succesului/insuccesului scolar

1 2 3 4 5 6 7

Aptitudine Aptitudine
inalta scazuta pentru
pentru invatare invatare

Sarguincios Inconsecvent

Interes pentru Dezinteres

invatare

IV. Integrarea sociala a elevului

1.Conduita in familie
- fata de parinti:

1 2 3 4 5 6 7

Supunere cooperar Nesupuner

e e

Dependenta echilibru Lipsa

afectivitatii
afectiva afectiv
fata de parinti

- relatiile cu fratii:

1 2 3 4 5 6 7

Cooperare Competitie

- implicare in activitatea familiei

1 2 3 4 5 6 7

Hiperprotejat / Solicitare
neresponzabilizat exagerata
este exploatat

2.Conduita in scoala
Relatiile elev-profesor

1 2 3 4 5 6 7

Disciplinat Indisciplinat

Politicos Nepoliticos /
Impertinent

Independent Docil / Supus

Cooperant Rezervat
Incapatanat

Relatiile cu colegii

1 2 3 4 5 6 7

Sociabil Izolat

Dominare Supunere

V. Caracteristicile personalitatii
Inteligenta: F.B. B. M. S.
Gandire: concreta abstracta
creativa rezolvator de probleme
Limbaj

1 2 3 4 5 6 7

Scri corect incorect

s

Ora corect incorect

l

bogat in sarac in
semnificat semnificat
ii ii

Memorie: mecanica logica

Imaginatie:

1 2 3 4 5 6 7

bogata saraca

Atentie:

1 2 3 4 5 6 7

stabila instabila

mobila lipsa
mobilitatii
Reactii la esec:

1 2 3 4 5 6 7

acceptare Nu
accepta
esecul

Timiditate:

1 2 3 4 5 6 7

normala in exces

Echilibru emotional:

1 2 3 4 5 6 7

stabil instabil

Temperament

1 2 3 4 5 6 7

introvertit extrovertit

Rezistent lipsa
a la efort rezistentei la
efort

Aptitudini

literare artistice tehnic stiintifice

e

Altele
Trasaturi de caracter

1 2 3 4 5 6 7

Principial Neprincipial

Politicos Nepoliticos
Modestie Aroganta

Altruism Egoism

Onest Mincinos

Trasaturi ale vointei

1 2 3 4 5 6 7

Ambitios Fara ambitie

Consecvent Inconsecvent

Perseverent Renunta usor

Hotarat Nehotarat

VI.Orientare scolara si profesionala

Optiunea elevului .
Optiunea parintilor.
Evaluarea intereselor profesionale de catre psihopedagog:
..
Aprecierea optiunii si recomandarile profesorului-diriginte:
..
Concluzii:
..

Invatarea prin cooperare-baza tehnicilor si strategiilor didactice eficiente

Invatarea prin cooperare dezvolta respectul pentru diversitate,capacitatea de
empatie,abilitatile sociale.Dat fiind ca intre membrii unui grup exista si diferente cognitive,apare
conflictul socio-cognitiv,care genereaza accelerarea invatarii.Grupul functioneaza mai bine daca
membrii au distribuite roluri,pe care le exercita alternativ.
Invatarea prin cooperare are loc atunci cand elevii lucreaza impreuna,uneori in perechi,alteori in
grupuri mici,pentru a rezolva una si acceasi problema,pentru a explora o tema noua sau a crea
idei noi,combinatii noi sau chiar inovatii autentice.De la invatarea pe grupe,la invatarea prin
colaborare si pana la invatarea prin cooperare,in organizarea experientelor de invatare altfel decat
individual s-au parcurs cateva etape.
Intre invatarea prin colaborare si cea prin cooperare exista cateva diferente,cea mai
importanta constand in faptul ca in cazul invatarii prin colaborare accentul cade pe procesul
invatarii,iar in cazul celei prin cooperare procesul si produsul sunt in egala masura
importante.Orientarea catre realizarea unui produs ca rezultat al procesului de invatare atrage
dupa sine dezvoltarea gandirii orientate catre scop si a sentimentului de responsabilitate
individuala si colectiva.
S-a ajuns la concluzia ca lectiile bazate pe invatarea prin cooperare au cateva caracteristici
generale.Printre acestea mentionam:
interdependenta pozitiva;
raspunderea individuala;
caracterul eterogen al membrilor si grupurilor;
conducerea in comun;
predarea directa a deprinderilor sociale;
munca in grup eficienta;
rolul de observator al profesorului care,poate intervene cand este
nevoie;
Se crede,de asemenea,ca rezultatele invatarii sunt mai bune atunci cand invatarea se
desfatoara prin cooperare.Johnson ii defineste rezultatele astfel:
Performante superioare si capacitate de retinere sporita;
Rationamente de ordin superior mai frecvente,intelegere mai aprofundata si
gandire critica;
Concentrare mai buna asupra invatarii si comportament indisciplinat mai
redus;
Motivatie sporita pentru performanta si motivatie intrinseca pentru invatare;
Capacitate sporita de a vedea o situatie si din perspectiva celuilalt;
Relatii mai bune,mai tolerante cu colegii,indiferent de etnie,sex,capacitati in-
telectuale,clasa sociala sau handicap fizic;
Sanatate psihologica sporita,adaptare,senzatie de bine;
Incredere in sine bazata pe acceptarea de sine;
Competente sociale sporite;
Atitudine pozitiva fata de materiile de studiu,de invatatura si scoala;
Atitudine pozitiva fata de profesori,directori si alte personae din scoala;
Elementele de baza ale invatarii prin cooperare sunt:interdependenta pozitiva,interactiunea
directa,raspunderea individuala,deprinderile interpersonale si de grup mic,procesarea in
grup,rolurile elevilor si abilitatile necesare pentru munca in grup.
Interdependenta pozitiva
Elevii realizeaza ca au nevoie unii de altii pentru a duce la bun sfarsit sarcina
grupului(ori ne scufundam, ori inotam impreuna).Profesorii pot structura aceasta
interdependenta pozitiva stabilind scopuri comune(invata si vezi sa invete toti cei din
grup),recompense commune(daca toti membrii grupului realizeaza un anumit lucru,fiecare va
primi o bonificatie),resurse comune(o coala de hartie pentru intregul grup sau fiecare membru
detine o parte din informatii),roluri distribuite(cel care rezuma,cel care ii incurajeaza pe
ceilalti,cel care formuleaza raspunsul).
Interactiunea directa
Elevii se ajuta unii pe altii sa invete,incurajandu-se si impartasindu-si ide-
ile.Ei explica ceea ce stiu celorlalti,discuta,se invata unii pe altii.Profesorul aranjeaza grupurile
in asa fel elevii sa stea unii langa altii si sadiscute fiecare aspect al temei pe care o au de
rezolvat.
Raspunderea individuala
Se evalueaza frecvent performanta fiecarui elev si rezultatul i se comunica
atat lui cat si grupului.Profesorul poate scoate in evidenta raspunderea individuala
alegand,pentru test,elevii din doi in doi sau alegand, la intamplare,un membru al grupului pentru
a da un raspuns.
Deprinderile interpersonale si de grup mic
Grupurile nu pot exista si nici nu pot functiona efficient daca elevii nu au si
nu folosesc anumite deprinderi sociale absolute necesare.Elevii trebuie invatati aceste deprinderi
la fel cum sunt invatati orice altceva.Ele includ conducerea,luarea deciziilor,cladirea
increderii,comunicarea,managementul conflictelor.
Procesare in grup
Grupurile au nevoie de anumite momente pentru a discuta cat de bine si-au
atins scopurile si pentru a mentine relatii eficiente de munca intre membrii ei.Profesorii creeaza
conditiile necesare acestei procesari prin sarcini ca:(a)enumerati cel putin 3 actiuni ale
membrilor care au condus la succesul grupului sau (b)enumerati cel putin o actiune care ar putea
spori succesul grupului maine.Profesorul monitorizeaza,in permanenta,invatarea grupurilor si le
da feedback,lor si intregii clase,despre cum lucreaza.
Rolurile elevilor
In interiorul fiecarui grup,rolurile pe care le joaca elevii pot fi orientate spre
sarcina de lucru sau spre mentinerea grupului sau spre ambele.Pentru ca elevii trebuie sa se
deprinda cu ambele categorii,uneori profesorul poate distribui roluri specifice,ca cele de mai
jos.Elevilor li se atrage atentia asupra rolurilor izolate pentru a-i face constienti de necesitatea
fiecarui rol.Elevii trebuie insa sa schimbe rolurile la fiecare activitate pentru ca scopul este sa le
poata indeplini pe toate simultan.
Verificatorul: verifica daca toata lumea intelege ce se lucreaza;
Iscoada: Cauta informatiile necesare la alte grupuri sau,ocazional,la profesor;
Cronometrul: are grija ca grupul sa se concentreze pe sarcina si ca lucrul sa se
desfasoare in limitele de timp stabilite;
Ascultatorul activ: repeta sau reformuleaza ce au spus altii;
Interogatorul: extrage idei de la toti membrii grupului;
Rezumatorul: trage concluziile in urma discutiilor din grup in asa fel incat sa aiba sens;
Incurajatorul: felicita,ajuta,incurajeaza fiecare membru al grupului;
Responsabilul cu materialele: distribuie si aduna materialele necesare grupului;
Cititorul: citeste materialele scrise pentru grup;
Dupa caz,se pot inventa roluri aditionale.De exemplu,poate exista un raportor, a carui misiune ar
consta in expunerea concluziilor grupului in fata intregii clase.
Abilitati necesare pentru munca in grup
Profesorii nu pot miza pe noroc,sperand ca elevii vor avea abilititile necesare
muncii in grup si ca le vor folosi intotdeauna pentru ca invatarea prin cooperare sa se desfasoare
bine.Si,dat fiind ca unul dintre scopurile pentru care ii punem pe elevi sa lucreze in grup este sa-i
invatam sa lucreze productiv cu altii,timpul investit dezvoltandu-le abilitatile de colaborare este
un timp folosit cu folos.Pentru formarea abilitatilor de cooperare in grup este necesar:
Sa explicam elevilor de ce este importanta colaborarea in scoala si in viata;
Sa le explicam fiecare abilitate pe care dorim sa si-o formeze si sa le aratam cum si cand
sa o foloseasca;
Sa-i urmarim si sa-i ascultam pe elevi cand lucreaza in grupuri si sa luam notite despre
cum folosesc una sau alta dintre abilitati;
Sa discutam cu elevii despre deprinderile lor si sa-i indemnam sa se gandeasca la modul
in care o anumita abilitate a lor a contribuit la succesul grupului si cum pot sa si-o
dezvolte;
Sa le dam elevilor mai multe ocazii sa-si exerseze aceste abilitati,pana cand o
vor face in mod natural.

Metode si tehnici noi si traditionale

in orele de dirigentie

Specificul curriculumului de Consiliere si Orientare pentru nvatamntul gimnazial rezida

n:
- abordarea cu prioritate a problematicii referitoare la cariera, n conditiile n care, la
finalul acestui ciclu de nvatamnt, elevul si va exprima optiunea pentru urmatorul nivel de
scolarizare, n
termeni de filiera, profil si specializare;
- contributia majora a acestei discipline la autocunoasterea elevilor conditie
fundamentala pentru orientarea scolara optima a acestora.
Astfel profesorul diriginte trebuie s dispun de metode i tehnici de consiliere n
probleme legate de:
1. Autocunoastere si dezvoltare personala
2. Comunicare si abilitati sociale
3. Managementul informatiilor si al nvatarii
4. Planificarea carierei
5. Calitatea stilului de viata
 Unul dintre obiectivele curriculumului de Consiliere si orientare este stimularea
abilitatilor de nvatare permanenta, n scopul dezvoltarii personale si al integrarii socio-
profesionale viitoare, de succes. Elevii experimenteaza practic, n cadrul orelor de Consiliere si
orientare, diferite tehnici de nvatare, de relationare, de comunicare eficienta, abilitati de
explorare a resurselor personale si a carierei, apoi aplica ceea ce au asimilat n clasa, n situatii de
viata diverse si si evalueaza propriul progres. nvata astfel sa si asume responsabilitatea propriei
nvatari Procesul didactic se focalizeaza att pe asimilarea de cunostinte si abilitati specifice
disciplinei, ct si pe dezvoltarea atitudinilor si a mecanismelor nvatarii personalizate, constiente
si eficiente, pe care elevii sa le aplice si n diferite contexte de viata, nu doar n cadrul scolii.
Procesul de predare-nvatare specific Consilierii si orientarii este orientat de principiile nvatarii
active, centrate pe elev. n acest scop, metodele recomandate pentru orele de Consiliere si
orientare sunt cele activ-participative. Sarcinile de lucru pot fi realizate individual, n perechi sau
n echipa, prin activitati independente sau asistate, precum
jocul de rol, simularea,
brainstorming-ul,
metode art-creative,
exercitiul,
chestionarul de interese si abilitati,
conversatia, discutia, dezbaterea.
Astfel, metodele folosite pentru consilierea i orientarea colar sunt: convorbirea,
testarea psihologic a elevilor, consultarea catalogului, discuii cu prinii, investigarea
intereselor profesionale i colare, tehnici de clarificare a valorilor, consilierea de grup i
individual, dezbaterea, programul Consilierea i Orientarea Carierei, interviul, oferirea de
informaii privind reeaua colar, metoda testelor, analiza profilelor psihologice, vizionri de
casete video pe problematica OSP, observaia, convorbirea, chestionare, brainstorming, etc.
Alte metode de consiliere i orientare colar care ar trebui s le cunoatem sunt cele
care s-au dovedit utile, cele utilizate n alte ri, de consiliere n grup, de consiliere pe
specialiti, interactive, de cunoatere a cererii pe piaa muncii la nivel naional i judeean, de
consiliere a elevilor n condiiile omajului, teste i chestionare de personalitate, informaii
despre piaa muncii, consiliere asistat de calculator, teste de aptitudini i interese etalonate pe
populaie romneasc, reeaua colar din Romnia la nivel preuniversitar, sisteme interactive
computerizate de testare a intereselor i aptitudinilor, de explorare a coninutului i cerinelor
ocupaiilor.
 Metodele de consiliere n probleme legate de tehnicile de nvare eficient sunt de o
mare diversitate: expunerea i dezbaterea, efectele unor modaliti de nvare, prezentarea de
cri, optimizarea nvrii, gestionarea timpului i a efortului, aplicaii n grupe mici, consilierea
individual, consilierea de grup, studiul de caz, chestionare, teste, interviuri, convorbiri cu tema
nvarea eficient, activiti de grup (brainstorming, dezbateri, discuii, joc de rol, exerciii),
analiza rezultatelor colare, nvarea difereniat pe grupe, nvarea pe ateliere de lucru,
evaluarea curent, evaluarea cunotinelor pe baza testelor gril, metoda cunoaterii personalitii
elevului etc.
Alte metode de nvare eficient care trebuie cunoscute ar fi: tehnici experimentate de
nvare eficient, metode de tratare difereniat i de individualizare a nvrii, metode de
raionalizare a timpului, metode de intercunoatere i interrelaionare, instrumente i tehnici de
modelare audio-vizual, calculatoare, proceduri de instruire i de evaluare a rezultatelor, metoda
proiectelor (cercetare-aciune), soft educaional pentru eficientizarea nvrii etc.
Tehnicile folosite n consilierea elevilor rmai n urm la nvtur sunt multe, dintre
care o frecven mai mare o au: discuiile cu prinii i profesorii, convorbirile cu elevii, testarea
psihologic, investigarea climatului socio-afectiv i a atitudinii fa de coal, identificarea
nevoilor elevilor, consilierea individual, studii de caz, interviul, consilierea pe multiple planuri,
Tehnicile de consiliere a elevilor rmai n urm la nvtur care trebuie a fi cunoscute
sunt : consilierea de grup a celor rmai n urm la anumite materii, tehnicile cognitiv-
comportamentale, de dezetichetare, suportive, metode concrete de motivare a nvrii, lucrul pe
echipe n care fiecare are un rol i contribuie activ la viaa echipei, instrumente pentru
dezvoltarea capacitilor, teste de identificare a capacitilor deficitare, tehnici de recuperare,
terapia familiei, terapie cognitiv, cursuri de psihoterapie, psihodram, tehnici referitoare la
dificultile de nvare i eec colar.
Ct privete consilierea i orientarea colar a elevilor performani, testarea
psihologic, urmrirea integrrii sociale a elevilor performani, identificarea copiilor supradotai,
teste de aptitudini, consiliere (individual, de grup, a familiei,, procedee de clarificare a valorilor
personale, de identificare a intereselor i tehnici de reprezentare a spaiului personal.
Procedeele predominant pedagogice mai frecvent folosite sunt urmtoarele: jocul
didactic, testele gril cu grad de dificultate maxim, iniierea unor teme de cercetare n care s fie
implicai aceti elevi i stimularea lor, organizarea modular a activitii de instruire, programe
speciale de pregtire intensiv, mbogirea orizontal i vertical a materiei, studiul
individual, lectura suplimentar.
 De asemenea, sunt prezente procedee de organizare a instruirii, cum ar fi: munca
difereniat pe grupe omogene de elevi cu performane superioare, recomandarea directorilor de
coli pentru organizarea unor cercuri pe discipline, informarea despre activiti alternative (de
exemplu cercuri)
Trebuie cunoscute si alte procedee de Consiliere i Orientare colar a elevilor
performani cu caracter psihologic (procedee de relaxare, exemple de metode de consiliere i
orientare colar a elevilor performani, informaii despre posibilitile oferite de actualul sistem
de nvmnt, procedee de formare a imaginii de sine, identificarea dificultilor de relaionare
cu prinii, relaia copiilor supradotai cu coala, planificarea carierei, tehnici cognitiviste, tehnici
de dezvoltare a creativitii, procedee de consiliere i orientare articulate ntr-un program coerent
cu un grup int, programele educative speciale
Procedeele cu caracter pedagogic sunt : metode i tehnici de munc intelectual,
mentoriat prin coresponden
Toate tehnicile folosite n consilierea n chestiuni legate de viaa personal au un
caracter psihologic (100%).Acestea sunt:
-cele slab definite (convorbirea, observaia, chestionarele, testele psihologice, testele de
personalitate, metoda cunoaterii elevului, dialogul, sfatul, ndemnul, testul sociometric,
convorbirea, anamneza, studiul de caz)
- cele bine definite (identificarea problemelor, stabilirea alternativelor, tehnici cognitive
comportamentale,, toate tehnicile de ntrire a eului, consilierea individual i de grup, probe
psihometrice, metode noi de "lectur a realului", "cele 7 trepte ale eficienei", antrenamentul
asertiv, tehnici de restructurare cognitivcomportamental, tehnici cognitiviste, tehnici de
relaxare, confruntarea subiectului cu imaginea de sine).
Astfel, de exemplu, avem tipul de tehnic (cognitiv, de autocunoatere, de autoevaluare,
terapie de susinere, psihoterapie), care se raporteaz la probleme specifice (tehnici de formare i
dezvoltare a atitudinilor morale, tehnici de elaborare a profilurilor psihologice pe categorii de
vrst, prevenia i eliminarea stresului, violena n coli, intervenie n cazul consumului de
alcool, tutun, droguri).
n concluzie este necesar :
-o colaborare ntre coal i Centrele de Asisten Psihopedagogic n activiti educative,
-participarea acestora la consilii profesorale,
-cursuri de consiliere cu profesorii de OSP,
-consilierea individual i de grup, examinri psihologice,
-consilieri colective cu prinii,
-asisten la orele de dirigenie,
-dezbateri interactive,
-lectorate cu prinii, ntlniri cu celelalte cadre didactice,
-participri la comisii ale diriginilor i la orele de dirigenie,
- perfecionri pentru bibliotecari, pedagogi, nvtori, educatoare.
Sunt necesare cursurile de perfecionare, programele de prevenie, consilierea terapeutic
i vocaional, formarea psihopedagogic a cadrelor didactice, participarea la consiliile elevilor,
ndrumarea metodic a profesorilor n aria curricular "Consiliere i Orientare", cursurile de
formare a formatorilor pe probleme de HIV-SIDA colaborri cu Departamentul de Protecie a
Copilului i Centrul de Sntate Mintal, participri la comisiile metodice, lectorate cu prinii,
activiti de formare continu prin Casa Corpului Didactic, activiti ale ONG , inspecii colare,
colaborri, parteneriate, consultaii ocazionale, participarea directorilor de coli, la cercuri.

Bibliografie

1. Savin, Irina Isabella, Metode interactive educationale utilizate la ora de dirigentie, Ed.

Princeps Multimedia, Iasi, 2005

2. Resurse online: www.didactic.ro