PARTENERIATUL

ȘCOALĂ-FAMILIE
 O şcoală de calitate şi de succes nu poate fi
înţeleasă astăzi în afara unei redimensionări a
relaţiei şcoală – familie”.

„ Răspunsul la întrebarea: „Cine îl educă pe copilul

tranziţiei româneşti?” îl putem identifica analizând
realitatea cotidiană şi statisticile de specialitate, care
conturează tabloul unei societăţi în suferinţă. Sănătatea
fizică şi psihică a copiilor şi tinerilor se află în pericol.
Familia, şcoala, anturajul şi audiovizualul – cele patru medii
de viaţă curentă ale copilului – înregistrează un declin în
planul valorilor pedagogice.

Voi exemplifica foarte scurt cele prezentate:

 PARTENERIATUL ŞCOALĂ – FAMILIE.
APLICAŢIE: ŞEDINŢA CU PĂRINŢII
1. În familie – şomajul, sărăcia şi numărul
crescând de familii dezorganizate,
liberalismul prost înţeles al educaţiei se
răsfrâng asupra copilului, determinând
„anemierea” morală a acestuia, slăbirea
afecţiunii părinteşti, abandonul şcolar, și
delicvenţa.

2. În şcoală – deşi există un consens explicit în

ceea ce priveşte prioritatea formativului
asupra informativului, o programă şi un
consilier educativ, consilierea şi orientarea
reprezintă doar concepte frumoase iar
activităţile extracurriculare sunt rare.

3. Anturajul – este puternic marcat de climatul

social: delicvenţa juvenilă este în creştere;
fumatul, consumul de droguri şi
vagabondajul au câştigat teren printre tineri
de vârste fragede; violenţa verbală și fizică
a invadat strada.

4.Audiovizualul – transmite adoraţia pentru o

nouă „cultură”, în care valorile perene ocupă
din ce în ce mai puţin loc.
 PARTENERIATUL ŞCOALĂ – FAMILIE. APLICAŢIE: ŞEDINŢA CU PĂRINŢII

Realitatea pare să confirme supoziţia

„Este relaţia şcoală – familie o
relaţie periclitată în societatea
românească actuală?”
Cauzele sunt variabile:
a. Climatul familial s-a deteriorat sub
presiunea şomajului, grijilor
materiale, pierderii încrederii în
valori;
b. Părinţii sunt încă victime ale vechii
mentalităţi conform căreia
absolvirea şcolii este garantată din
start. Ei aşteaptă „totul” de la
şcoală;
c. Neînţelegându-şi corect rolurile – mai
exact, noile roluri – cadrele
didactice şi părinţii se învinovăţesc
reciproc;
d. Suntem nevoiţi să constatăm eşecul
şcolar al multor elevi din clasele
sociale defavorizate
 PARTENERIATUL ŞCOALĂ – FAMILIE. APLICAŢIE: ŞEDINŢA CU PĂRINŢII

Conjuncţia şcoală – familie este fundamentată pe

finalităţi primordiale şi pe obiective comune.
Pentru realizarea acestui parteneriat un rol foarte
important, de liant, îl are profesorul diriginte.
Un diriginte conştient de rolul său esenţial în
educaţia părinţilor acţionează astfel:
a. Cunoaşte şi organizează colectivul de părinţi pe
clasă;
b. Stabileşte programul activităţilor cu familia
(întâlniri colective, consultaţii individuale etc.);
c. Mediază eventualele stări conflictuale apărute în
relaţia profesor – elev – părinte;
d. Ţine permanent legătura cu părinţii şi îi
contactează prompt în situaţii speciale (abateri
disciplinare, tensiuni în stare incipientă etc.);
e. În urma cunoaşterii elevilor săi, realizează
caracterizările individuale şi de grup
f. Îi invită pe părinţi la şcoală şi îi antrenează ca
parteneri (îi consultă, le acordă drept de opinie
şi de decizie, le dă sfaturi) în soluţionarea unor
probleme ale clasei/şcolii;
g. Iniţiază şi conduce programul de educaţie a
părinţilor clasei sale, în raport cu nevoile lor de
educaţie;
 PARTENERIATUL ŞCOALĂ – FAMILIE. APLICAŢIE: ŞEDINŢA CU PĂRINŢII
Moto: “Prezenţa părinţilor poate transforma cultura şcolii” S.L. Lightfoot
Forme de colaborare a dirigintelui cu familia:
a. Întâlniri programate de diriginţi (cu toţi
părinţii clasei, cu un grup de părinţi,
numai cu părinţii unui copil);
b. Întâlniri întâmplătoare (în pauze, la
terminarea orelor, etc.);
c. Convorbiri telefonice;
d. Corespondenţă;
e. Vizite la domiciliu;
f. Activităţi nonformale (excursii, acţiuni
sportive, cercuri, concursuri, serbări);
g. Consultaţii la cererea părinţilor;
Părinţii vor veni cu interes şi vor participa la
discuţii numai atunci când:
• Nu vor fi săpuniţi şi îngropaţi în
reproşuri;
• Dirigintele va renunţa la aerele de
superioritate, la aroganţa cu care îşi
etalează opiniile sau la atitudinea
populist – demagogică;
• Copilul nu va fi stigmatizat în faţa
celorlalţi părinţi;
• Dirigintele îşi respectă promisiunile
şi oferă soluţii realiste, a căror
rezolvare va fi urmărită până la
capăt;
• Imaginea dirigintelui este
completată de cea a unui profesor
competent;
 Pentru ca școala și familia să
conlucreze și să urmeze aceeași
directie, scoala noastra încurajează o
serie de activități precum
• Intalniri individuale
• Întâlniri semestriale
• Lectorate cu părinții
• Săptămâna porților deschise
• Activități extracurriculare
• Program de consiliere-Părinți informați-
părinți responsabili,joi 26 .11.2015 Sala
Multimedia.
 Partenriatul școală-familie
• Părinții trebuie să întărească regulile impuse de
școală, nu să le anuleze
• Părinții să nu ignore persoanele, în măsură să le
atragă atenția
• Părinții să-i verifice pe copii dacă și-au făcut
temele și dacă și-au însușit cunoștințele
• Copiii trebuie să înțeleagă faptul că toți au
aceleași valori, toți sunt la fel, toți au părți bune și
rele iar părinții să lucreze la constituirea unei
atitudini de toleranță față de ceilalți colegi.
 Comunicarea este esența
lucrurilor! (Mooji)
•  Incurajăm și dezvoltăm relațiile de
comunicare și colaborare între școală și
părinți, în scopul formării cat mai
armonioase a copiilor noștri.
• Dorim ca părinții să devină parteneri în
educația copiilor lor și să participe activ în
viața școlii.