Nr. 0123022023/23.02..

2023

ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE

Către:

MINISTERULUI MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR

Domnului Ministru Barna TANCZOS,

MINISTERULUI AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE

Domnului Ministru Petre DAEA,

Ref: Inițiativele Comisiei Europene privind finanțarea durabilă

Stimate Domnule Ministru,

În calitate de reprezentanți ai sectorului agricol și alimentar, urmărim cu cel mai mare interes și vigilență
inițiativele Comisiei Europene privind finanțarea durabilă. Considerăm că întărirea operațiunilor durabile și a
producției durabile în cadrul sectoarelor noastre reprezintă o inițiativă esențială pentru dezvoltarea viitoare a
activităților noastre și salutăm sugestiile în această direcție. Cu toate acestea, considerăm că acestea trebuie să fie
realiste, fezabile și nu trebuie să compromită în niciun fel securitatea alimentară, competitivitatea fermierilor și
producătorilor noștri de alimente și sănătatea cetățenilor noștri.
Comisia Europeană pregătește în prezent un nou act delegat pentru biodiversitate, care ar trebui să
stabilească criterii de taxonomie pentru finanțarea durabilă și pentru domeniile producției de animale, producției
vegetale, procesării alimentelor sau procesării îngrășămintelor. Comisia a înființat o platformă pentru finanțare
durabilă pentru a pregăti actele delegate. Un handicap semnificativ al rezultatelor Platformei este absența experților
din rândul fermierilor, al producătorilor de alimente și al nutriționiștilor.
Anul trecut, Platforma a emis un set de recomandări care propune o serie de criterii pentru sectorul
agroalimentar, care, conform analizei noastre, ar avea un impact negativ asupra competitivității întregului sector
agroalimentar din UE, precum și asupra sănătății populației.
Comisia Europeană a transmis aceste recomandări statelor membre ale Uniunii Europene. Statele membre
au termen până la sfârșitul lunii februarie 2023, adică până la 28/02/2023, pentru a formula observații cu privire la
aceste recomandări.
Zootehnie: producția animală actuală nu își găsește practic locul în recomandările Platformei. Platforma
recomandă o serie de criterii care ar avea un impact aproape devastator asupra acestui sector, nu doar în România,
ci în întreaga Uniune. Considerăm că cele mai problematice criterii sunt: cerința de interzicere a fertilizării și
adăpostirii animalelor în zone sensibile, ceea ce ar duce la interzicerea agriculturii pe aceste terenuri; cerința ca
peste 50% din animalele crescute să fie rase pe cale de dispariție, dar care nu realizează o astfel de producție, ceea
ce ar duce la colapsul economic al crescătorilor care se află deja la pragul de rentabilitate; cerința ca mai mult de
50 % din terenul agricol al exploatației să fie format din elemente de peisaj și pășuni extensive, ceea ce va duce

Pagina 1 din 3
inevitabil la o reducere a numărului de animale deținute, în condițiile în care rata de încărcare este deja foarte
scăzută în România; cerința ca 80 % din îngrășămintele aplicate să fie gunoi de grajd și ca utilizarea
îngrășămintelor minerale cu azot să fie limitată la aproximativ 25 kg/ha/an, ceea ce va duce la o scădere uriașă a
randamentelor, chiar și în condițiile indisponibilității gunoiului de grajd.
Producția vegetală: îndeplinirea criteriilor de evaluare a sustenabilității producției vegetale propuse de
Platformă ar fi imposibil de gestionat din punct de vedere administrativ și financiar pentru agricultorii care practică
agricultura convențională, ceea ce ar duce la o scădere rapidă a autosuficienței alimentare. Printre cele mai
problematice criterii se numără cerința ca agricultorii să fie nevoiți să rezerve suprafețe procentuale foarte mari de
teren pentru peisaje cu biodiversitate ridicată (cel puțin 20 % din suprafața lor ar trebui să mențină elemente
neproductive de biodiversitate ridicată sau cel puțin 30 % din suprafețele gestionate bogate în biodiversitate în
stare bună), alături de criteriul unei suprafețe contigue maxime fără elementele menționate mai sus de numai 3
hectare, ceea ce ar duce la o reducere suplimentară a producției de alimente. De asemenea, problematice sunt și
criteriile care le-ar cere agricultorilor să se abțină de la utilizarea produselor fitosanitare de sinteză, chiar dacă nu
există suficiente alternative accesibile pe piață; sau să asigure un echilibru durabil al azotului, al cărui calcul va fi
solicitant din punct de vedere financiar și administrativ în practică. În plus, unele dintre criterii, cum ar fi rotația
diversificată a culturilor (rotația a cel puțin cinci culturi pe terenurile arabile), sunt în contradicție cu practicile
agricole reale.
Prelucrarea alimentelor: criteriile exclud, în esență, includerea prelucrării animalelor în domeniul
practicilor durabile. Recomandările ignoră complet principiile circularității în practica agricolă, care este sistemul
circular tradițional și poate cel mai vechi sistem circular folosit de civilizația noastră. Singurele produse de origine
animală care ar putea fi promovate în continuare sunt carnea de pasăre, ouăle și laptele provenite din agricultura
extensivă, și numai dacă sunt îndeplinite alte condiții foarte stricte. Această abordare ar putea cauza un declin
drastic al industriei de prelucrare a produselor animaliere, cu toate consecințele aferente. Aceasta ar putea duce la
o ruptură a echilibrului dintre producția animală și cea vegetală, care în prezent este percepută ca fiind ideală nu
numai pentru o producție alimentară durabilă, ci și pentru asigurarea unei alimentații adecvate pentru populație.
Din punct de vedere nutrițional, considerăm că o modificare a proporției de proteine consumate reprezintă un risc.
Înlocuirea unei proporții mari de proteine animale sănătoase și de înaltă calitate cu proteine vegetale este
considerată de experți ca fiind riscantă, în special pentru tineri, pentru care proteinele de înaltă calitate reprezintă
un factor-cheie pentru o creștere sănătoasă și pentru dezvoltarea mentală. În plus, considerăm că este regretabil
modul în care este reglementată problema circularității materialelor de ambalare. Capitolul este tratat într-o
manieră foarte unilaterală, care nu ia în considerare întregul ciclu de viață al ambalajului. Experiența ultimilor ani
arată că o viziune prea simplistă a circularității poate reprezenta o povară mai mare pentru mediu decât practicile
actuale. În același timp, lipsește cu desăvârșire luarea în considerare a riscurilor care decurg din reutilizarea
materialelor de ambalare primare, care pot fi o sursă neintenționată de contaminare cu substanțe periculoase, în
funcție de utilizarea lor de către consumator.
Prin urmare, într-un moment în care sectorul agroalimentar are nevoie mai mult ca oricând de acces la
investiții, considerăm că aceste orientări nu sunt satisfăcătoare, ci mai degrabă alarmante, mai ales având în vedere
riscul unei dependențe totale a Europei de importurile de alimente din țări terțe (cu toate consecințele negative) și
al întreruperii tradiției milenare a producției agricole în Europa.

Pagina 2 din 3
 Prin urmare, Stimate Domnule Ministru Barna TANCZOS, Stimate Domnule Ministru Petre
DAEA, vă solicităm ajutorul pentru ca dacă ministerele pe care le conduceți se exprimă pe
,,FINANȚAREA DURABILĂ,, să binevoiți a solicita și sprijini excluderea capitolelor privind producția
animală, producția vegetală, silvicultura si prelucrarea alimentelor din viitorul act delegat privind
biodiversitatea. Sectoarele enumerate ar trebui considerate ca fiind sectoare sensibile pentru care
recomandările actuale ar putea fi perturbatoare și ar putea submina în mod fundamental securitatea
alimentară, protecția mediului și sănătatea populației. Susținem ideea de a consolida producția durabilă,
luând în același timp în considerare impactul economic și social al tranziției. Prin urmare, ar trebui să se
acorde mai mult timp sectoarelor sensibile, care ar trebui să le includă pe cele enumerate mai sus, pentru a
discuta în mod corespunzător criterii realiste și fezabile.
Menționăm că o adresă similară a fost transmisă și în atenția Domnului Ministru Adrian CÂCIU.
Suntem deosebit de interesați să participăm la această discuție și să fim implicați în cea mai mare măsură
posibilă.

Vă mulțumim pentru implicare și susținere.

Rămânem la dispoziția dumneavoastră pentru informații suplimentare.
În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO Ionel ARION

LAPAR Nicolae VASILE

UNCSV Mircea BĂLUȚĂ

APPR Nicolae SITARU

Pagina 3 din 3