Politica agricola comuna si Romania

Cuprins

Introducere
Capitolul I. Politica agricola comuna a UE
Capitolul II. Politica agricola comuna in Romania
Concluzii
Bibliografie

Introducere

Am abordat tema referitoare la politicile agricole comune deoarece agricultura este un sector
destul de important atat in tara noastra, cat si in celelalte state din UE.
In primul capitol am prezentat notiunile generale referitoare la PAC in UE scotand in evidenta
componentele PAC, dar si obiectivele acestea, precum si principiile politice ale acesteia
In cea de a doua parte a referatului am aratat cum a fost implementata PAC in Romania, dar si
obiectivele acesteia in tara noastra, precum si bugetul alocat si cateva date statistice.

Capitolul I. Politica agricola comuna

Lansat n 1962, politica agricol comun (PAC) este un parteneriat ntre agricultur i
societate, ntre Europa i agricultorii si. Este o politica adoptate de toate statele membre ale
UE si este gestionata si finantata la nivel european din resursele bugetului anual al UE.

Politica agricola comuna a Europei reflecta aspiratiile

societatii europene catre o politica care garanteaza
alimente de calitate superioara , gestionarea durabila a
resurselor naturale si dezvoltarea echilibrata a zonelor
rurale. Aceasta este o politica in beneficiul tuturor
cetatenilor UE comisarul UE pentru agricultura
Dacian Ciolos

PAC urmarete sprijinirea veniturilor agricultorilor,

incurajndui totodat s produc mrfuri de nalt calitate
cerute de pia i s gseasc noi modaliti de ai mbunti
activitatea, precum sursele ecologice regenerabile de energie.

PAC este constituita din doi piloni:

a) Organizatii comune de piata (masurile comune de reglementare a functionarii pietelor
produselor agricole)
b) Dezvoltare rurala ( masurile structurale care vizeaza dezvoltarea echilibrata a zonelor
rurale)
Obiective:
-

Asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru agriculorii din UE

Cresterea productivitatii agricole pentru a asigura securitatea aprovizionarii cu hrana
la preturi rezonabile pentru consumatori
Stabilizarea pietelor
Asigurarea unei aprovizionari constante cu produse alimentare
Asigurarea aprovizionarii consumatorilor la preturi rezonabile

Cu 50 de ani in urma( vezi video de mai jos) , UE se confrunta cu noi provocari: securitatea
alimentara( la nivel mondial, productia de alimente va trebui sa se dubleze pentru a hrani o
populatie); schimbarile climatice ; sustinerea zonelor rurale din intreaga UE

50 de ani de Politic Agricol Comun.avi

Principiile politicii agricole, conform lui Claudiu Porumbacean:

a) Unitatea pietei = liberul tranzit al produselor agricole intre statele membre.
Pentru a crea o piata unica a produselor trebuie sa se
instituie preturi comune si reguli competitionale, relatii de
schimb stabile si sa se adapteze regulile statelor membre
privind problemele de ordin administrativ , din domeniul
igienic si veterinar.
b) Preferintele pentru produsele comunitare
Produsele comunitatii ar trebui sa aiba intaietate in
fata produselor din import. Este necesar un sistem de
protectie impotriva importului la preturi scazute
pentru a preveni inlocuirea acestor produse cu altele
de provenienta straina. Taxele vamale,ajutoarele
pentru productie, suprafata cultivata si primele
individuale au atras preferinta consumatorilor pentru
produsele statelor membre.

c) Solidaritatea financiara
Cheltuielile pentru PAC sunt suportate de statele
membre. In 1962 a fost creat Fondul European de
Orientare si Garantare Agricola.. Cheltuilile PAC sunt
suportate de acest fond care administreaza
aproximativ 50% din totalul cheltuielilor bugetului
comunitatii.

Politica agricol comun 2014 - 2020

Politica agricol comun aduce alimentele pe mesele noastre, furniznd produse sntoase,
sigure i de nalt calitate la preuri accesibile i echitabile.
PAC a evoluat de-a lungul anilor pentru a face fa schimbrilor situaiei economice i
cerinelor cetenilor. Marea majoritate a cetenilor sprijin politica agricol comun i
recunosc beneficiile substaniale pe care le aduce aceasta.
n prezent, PAC este adaptat pentru a rspunde provocrilor viitoare. n anii urmtori, aceasta
va deveni mai echitabil, mai ecologic, mai eficient, dar i mai inovatoare. Precum n
ultimii 50 de ani, aceasta va continua s aduc beneficii tuturor cetenilor UE.

CAPITOLUL II. Politica agricola comuna in

Romania
Implementarea PAC in Romania

Dupa anul 1990, sectorul agricol din tara noastra nu s-a bucurat de o buna eficienta, fiind
ocolita de investitori, dar reprezenta un punct important de atractie pentru populatie. Ea joaca
un rol social, constituind o plasa de siguranta pentru cei ce nu beneficiaza de un loc de
munca sau pentru cei ce nu dispun de un salariu satisfacator in alte sectoare ale economiei.
Peisajul agricol este dominat de un numar ridicat de ferme, o parte insemnata din rezultatul
productiei fiind destinata autoconsumului.
Fermierii contest adesea nivelul sczut al subveniilor-de care au nevoie n cazul n care se
confrunt cu costuri de producie prea mari fa de preurile la care reuesc s i desfac
produsele. Ei solicit i protecie comercial fa de concurenii din afar. Se ajunge la o
situaie dramatic: productorii naionali nu rezist concurenei strine, se confrunt cu o serie
de lipsuri, dar totui nu prsesc activitatea agricol pentru c, spun ei, nu au alt alternativ.
Slaba activitate a sectorului agricol din Romnia i-a impus amprenta i asupra calitii unora
dintre produsele obinute, iar acest aspect va deveni foarte important n condiiile n care
Romnia va deveni membr a UE i va aplica PAC.
Romania doreste implementarea intru totul in reglementarile comunitare din domeniul PAC,
unrmand sa infiinteze, conform art. 68 din Regulamentul CE 1698/2005 Reteaua Nationala de
Dezvoltare Rurala cu scopul de a grupa la nivel national organizatiile si autoritatile implicate
in procesul de dezvoltare rurala.
Romania are o pozitie privilegiata din punct de vedere a resurselor agricole si, deoarece
terenurile agricole din tara noastra insumeaza 39,5% din suprafata totala a teritoriului aceasta
este privita in mod frecvent drept principal beneficiar al fondurilor PAC, astfel ca pentru
perioada 2007-2013, Romania beneficiaza de aproximativ 7,5 miliarde de euro.
Ponderea produciei agricole n PIB a sczut semnificativ din anul 1995 pana in 2001. n
Romnia, scderea ponderii produciei agricole n PIB a fost nsoit de o cretere important
a ponderii populaiei agricole n totalii populaiei civile ocupate. Evident o astfel de corelaie
nu poate sugera dect scderea eficienei produciei agricole.

Anul

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

Ponderea
agriculturi
i in PIB
Ponderea
populatiei
agricole in
totalul
populatiei
ocupate

20,7

20,1

19,5

15,8

14,8

12,6

14,6

40,3

38,0

39,0

40,0

41,7

42,8

44,4

Productia iesita medie 2009-2013

Consumul intermediar mediu 2009-2013

Bugetul acordat Romniei n cadrul financiar multianual al UE 2014-2020

Bugetul acordat Romniei n cadrul financiar multianual al Uniunii Europene 2014-2020 este
de 39,8 miliarde de euro, n cretere cu 18% fa de bugetul din perioada 2007-2013.
Politicii Agricole Comune (PAC), Romnia are alocate 17,5 miliarde de euro, ceea ce
nseamn o cretere cu 27% fa de alocaia n exerciiul bugetar 2007-2013, care a fost de
13,8 miliarde euro.
Am obinut flexibilitatea la PAC, adic posibilitatea s facem transfer ntre pilonul I dezvoltare rural i pilonul II - pli directe, pn la 25% din cuantumul alocrii pe exerciiul
bugetar. Este un procent foarte mare i va fi o responsabilitate deosebit a Guvernului, dac
opteaz pentru transferuri ntre cei doi piloni. Va fi o decizie politic a Guvernului cum va
gestiona din 2014 PAC i sumele alocate celor doi piloni ai PAC, a afirmat Bsescu n
conferina de pres de la finalul Consiliului European.
Mihail Dumitru a spus ca Romania solicita mentinerea celor doi piloni si posibilitatea trecerii
platilor de agromediu pe suprafata,pentru zonele defavorizate, din PNDR in Pilonul I.
Pilonul I- plati directe si masuri de piata- prevede, printre altele, echilibrarea acestora cu cele
existente la nivel european si renuntarea la referinta istorica, din cauza careia fermierii romani

sunt platiti cu mai putini bani. Se urmareste ca sprijinul direct sa cuprinda si o remunerare
pentru serviciile complexe pe care le pastreaza fermierii pentru societate in zonele rurale, cum
ar fi prezentarea biodiversitatii, conservarea peisajelor rurale sau bunastarea animalelor.
Totodata, rolul fermelor/ gospodariilor mici ar trebui considerat si stabilit un sistem
simplificat de plata la hectar, in paralel cu incurajarea dezvoltarii fermelor mijlocii si
conectarii lor la piete.
Pilonul II- dezvoltarea rurala-MADR doreste prastrarea componentei de dezvoltare a
economiei rurale ca parte a PAC. Pe de alta parte, e necesar sa fie indentificate noi masuri de
sprijin, care sa stimuleze comasarea terenurilor, sa incurajeze dezvoltarea activitatilor
economice neagricole

Drepturi acordate:
Romnia a obinut drepturi suplimentare de plantare a viei de vie pentru vinuri de calitate
cu denumire de origine controlat i struguri de mas, de 1,5% din suprafaa total cultivat
cu vi de vie.
S-a obinut dreptul de adugare a zaharozei pentru mbogirea musturilor n zahr n
vederea ridicrii potenialului alcoolic al vinurilor.
S-a obinut recunoaterea i proteciei denumirilor de orgine geografice pentru:
-

13 buturi spirtoase din prune, respectiv: uic, horinc i tur

5 buturi spirtoase din distilat de vin, respectiv vinars
7 tipuri de lapte
3 tipuri de iaurt
1 lapte btut
4 tipuri de ca
21 de tipuri de brnz
26 de tipuri de cacaval
8 tipuri de telemea
1 tip de salam (Sibiu)
1 tip de crnai(Plecoi)
2 tipuri de pine
2 tipuri de covrigi
1 plcint
1 magiun.

Recunoaterea i protecia denumirii generice pentru butura spirtoas palinc

Romnia a obinut derogarea de la normele sanitar-veterinare, pentru producerea prin
mijloace tradiionale pentru 58 de tipuri de brnz i produse lactate de vac, oaie, capr i
bivoli.

 Romnia a obinut posibilitatea utilizrii a 20% din fondurile destinate dezvoltrii rurale
pentru finanarea suplimentrii plilor directe (Parlamentul Romniei, Direcia General
Implementare )

Rezultate cu impact financiar directe (Parlamentul Romniei, Direcia General

Implementare)
COTE
3.057.000, din care:
1.093.000 t livrate la
LAPTE
fabrici i
(total :3.245.000)
1.964.000 t vnzri
directe + Rezerva:
188.000 tone

ZAHAR
(total: 448.781)

Zahr alb: 109.164

tone
Izoglucoza: 9.981 tone
Cota de procesare:
329.636 tone (din
trestie de zahr)

PLAFOANE ANIMALE
Vaci la alptat

150 000 capete

Bovine pentru
abatorizare

1 233 000 capete

Prim ngrat bovine

452 000 capete

Plafon naional ovine

5 880 620 capete

Plata suplimentara
bovine

858 260 Euro

Plata suplimentara
ovine

6 216 782 Euro

OREZ 100 tone

Altele 2294 tone

Rezultate comparative cu celelalte state candidate

Romnia a obinut 50 de perioade de tranziie i aranjamente tranzitorii, acestea fiind cele
mai multe perioade de tranziie dintre toate statele care fac parte din actualul val de extindere
Polonia a obinut 48 de perioade de tranziie
Ungaria. 35

 Malta . 47
Romnia a obinut cele mai multe perioade de tranziie i aranjamente la acest capitol,
dintre toate statele candidate (13, fa de Polonia, care a obinut 12)
Romnia a obinut n negocieri o perioad de tranziie de 3 ani pentru modernizarea
unitilor de prelucrare a laptelui i crnii, cu introducerea, n Tratat, a unui mecanism de
actualizare pn la data aderrii
Dat fiind specificul acestui sector agricol, Romnia a obinut perioad de tranziie de 8 ani
pentru eliminarea din cultur a viilor hibride de pe o suprafaa de 30.000 ha (fa de 130.000
ha iniial) i replantarea acestora cu soiuri din specia Vitis vinifera, cu recunoaterea dreptului
de replantare (nici un alt stat nu a mai obinut aceast perioad de tranziie)
Romnia a obinut alte perioade de referin pentru negocierea cotelor de producie dect
celelalte state candidate (2000-2002 fa de 1997-1999), ceea ce i-a permis obinerea de cote
bune, apropiate de potenialul de producie al rii. La aceste cote, principala problem este
realizarea, pn la data aderrii, a unor producii apropiate de cote, pentru c altfel, exist
riscul diminurii acestor cote (http://www.euractiv.ro). Romnia s-a orientat spre dezvoltare
rural (pentru a rezolva problema suprapopulrii din agricultur i a fermelor de subzisten)
i spre sectoarele unde avea potenial de dezvoltare (zootehnie, cereale, vi-de-vie, lapte,
zahr); Polonia s-a orientat cu prioritate spre pli directe, iar Bulgaria, spre produse cu
caracter tradiional, n special sectorul legumicol;
Romnia a obinut posibilitatea suplimentrii cu pn la 20% a plilor directe din fondurile
pentru dezvoltare rural
La cereale s-a obinut n negocieri o suprafa de baz pentru culturi arabile (cereale,
oleaginoase, proteaginoase, n pentru ulei, n fibr, cnep fibr) de 7,01266 milioane de
hectare pentru care Romnia va primi subvenii de la Uniunea European.
Pentru restul de 2,4 milioane ha de teren (cultivate cu culturi furajere, de cartofi, sfecl,
legume, tutun, pepeni, plante medicinale, etc), se vor primi subvenii, n cuantumurile
prevzute de acquis-ul comunitar pentru cultura respectiv. Romnia a obinut o cot de zahr
care practic acoper consumul intern, format din cota de zahr din sfecl (109.164 t), o cot
de procesare a zahrului din trestie de 329.636 t (n condiiile n care Slovenia a reuit s
obin o cot similar, de doar 20.000 t, iar pe piaa european exist o supraproducie de
zahr) i o cot de izoglucoz (aproape 10.000 t).
Romnia a obinut cea mai mare cot ntre cei 12 candidai din solicitarea iniial (94,3%),
Polonia obinnd 89,5%, din solicitarea iniial
Am obinut 3,9 miliarde la capitolul Agricultur (la care se adaug 800 de milioane fonduri
structurale); Polonia a obinut 4,6 miliarde pt agricultur, iar Bulgaria 1,552 miliarde euro
(http://www.gov.ro ).

OBIECTIVELE ROMANIEI IN PAC

1.Meninerea n termeni reali a valorii sprijinului pentru

agricultur n configuraia celor 2 piloni complementari,
trebuie s permit i valorificarea potenialului noilor state
membre, precum i atingerea obiectivelor de convergen.
susinerea fermierilor activi va conduce la diminuarea
disparitilor dintre statele membre i o alocare corect a
resurselor financiare. n acest sens, este deosebit de
important definirea fermierului ca fermier activ.

2.Plat direct pe hectar echitabil n raport cu

celelalte state membre, care s constituie un sprijin
real al veniturilor fermierilor romni i care s
asigure posibilitatea de dezvoltare a competitivitii
i sustenabilitii rurale (innd cont i de rolul social
important al agriculturii romneti);
Simplificarea cadrului de reglementare al PAC,
inclusiv a standardelor de eco -condiionalitate, n
vederea reducerii poverii administrative i uurarea
activitii economice a fermierului european;

3.Romnia nu
consider oportun propunerea Comisiei de
introducere a unei limite superioare
(plafonare) a nivelului plilor directe
alocate fermelor mari.

Concluzii
Ca o prima concluzie, putem spune c plile directe sunt percepute ca fiind cea mai
important form de sprijin pentru fermieri i de fapt btlia se d n jurul modului n care
se vor mpri sumele alocate pentru acestea.
Statele mai puin dezvoltate (cu ferme mici i numeroase, cu o populaie
important ocupat n agricultur) doresc meninerea unei politici agricole care
s subvenioneze ntro form sau alta fermele, pentru a putea face fa concurenei pe piaa
agricol comunitar (multe 44 din statele nou aderate inclusiv Romnia dar i cele cu un
sector agricol important Italia, Portugalia, Frana). Cu cat fermele sunt mai mari , cu atat
fermierii vor primii subventii mai mari.
Fiind o tara cu potential agricol semnificativ, Romania considera ca in viitor, PAC trebuie
sa se fundamenteze in continuare pe un buget ridicat, bazat pe cei doi piloni, capabil de a
contribui la solutionarea problemelor structurale ale agriculturii romanesti

BIBLIOGRAFIE

http://eufinantare.info/politica-agricola-comuna.html
https://www.youtube.com/watch?v=bafJAblbqHw
http://www.mae.ro/node/1625
http://ec.europa.eu/agriculture/cap-for-ourroots/documents/cap_infosheet_citizens_ro.pdf
http://ec.europa.eu/agriculture/statistics/factsheets/pdf/ro_en.pdf
PORUMBCEAN, Claudiu, Poiliticile i instituiile Uniunii Europene, Ed. Vasile
Goldi
University Press, Arad, 2009.
Politica Agricol Comun dup 2013 Dezbatere public, Rezumatul executiv al
contribuiilor

http://www.gov.ro
https://www.google.ro/search?
q=google+imagini&espv=2&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=30OpVK3iHYLuU
o-hhJgM&ved=0CAYQ_AUoAQ&biw=1021&bih=608#tbm=isch&q=agronomie