Roşu, E., H., Vacaru-Opriş, I., 1991 – Viaţa şi opera prof.dr. Agricola Cardaş (1883-1955). Rev.

:
„Cercetări agronomice în Moldova” (volum omagial). Iaşi.
Vacaru-Opriş I., 1987 – Profesorul Emil Honoriu Roşu la a 75-a aniversare. Rev.: „Cercetări
agronomice în Moldova”, vol. 4 (80), Iaşi.
Vacaru-Opriş I., 1991 – Facultatea de Zootehnie din Iaşi – în cifre şi fapte (1951 – 1991). Evocări:
„Prof.dr. Agricola Cardaş” şi „Prof. dr. „Emil - Honoriu Roşu”, Rev.: „Cercetări agronomice în
Moldova”, (volum omagial), Iaşi.
x x x 80 de ani de învăţământ agronomic în Moldova: 1912 – 1992. „Centrul de Multiplicare al
Universităţii Agronomice „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi.

SITUAŢIA ŞI PERSPECTIVELE SECTORULUI ZOOTEHNIC ÎN

REPUBLICA MOLDOVA

S. CHILIMAR
profesor universitar, m.c. ASM, UASM

Epoca actuală a dezvoltării societăţii umane se caracterizează printr-o explozie

demografică, ritmul de creştere al populaţiei fiind din ce în ce mai accelerat comparativ cu
sporirea producerii alimentelor. Pe plan mondial şi regional se remarcă o creştere a
necesarului de produse alimentare, cu precădere de origine animală, întrucât, conform
datelor FAO în medie pe 2003 – 2005, peste 848 milioane de locuitori ai planetei sufereau
din cauza subnutriţiei, ceea ce constituie circa 13 % din numărul total al populaţiei (în R.
Moldova ~ 5%). Totodată în ţările dezvoltate economic standardul de viaţă este din ce în
ce mai ridicat, crescând consumul de produse animaliere. Sporeşte necesarul de produse
alimentare şi în ţările în curs de dezvoltare în legătură cu creşterea salariilor şi a nivelului
de trai al populaţiei.
În acest context situaţia creşterii animalelor constituie, pe plan mondial, obiectul unor
ample preocupări ştiinţifice şi tehnice - activităţi permanent actuale şi importante pentru
sectorul agroalimentar. Se urmăreşte, nu atât mărirea efectivului de animale, cât sporirea
substanţială a producţiilor, prin ameliorarea raselor şi perfecţionarea tehnologiilor de creştere şi
exploatare a animalelor de fermă. Sistemele clasice de producere a produselor alimentare
corespund în măsură tot mai mică pentru acoperirea necesarului de produse alimentare de
origine animală, fiind înlocuite cu metode şi tehnologii intensive de producţie, care au la bază
cuceririle ştiinţei şi realizările tehnicii agricole contemporane. Spre deosebire de situaţia din
Republica Moldova creşterea şi exploatarea animalelor în ţările economic dezvoltate capătă tot
mai mult un caracter industrial, se implementează mijloace de muncă mecanizate şi chiar
automatizate, tehnologii performante de reproducţie, hrănire şi întreţinere, folosind în acelaşi
timp un material biologic din ce în ce mai valoros.
Din aceste considerente am efectuat o analiză a situaţiei creşterii animalelor în
Republica Moldova pentru argumentarea căilor de dezvoltare a ramurii. Sectorul zootehnic
este o activitate importantă din complexul agroalimentar care asigură necesităţile
populaţiei cu produse alimentare valoroase şi de ne înlocuit, industria alimentară cu
materie primă, fitotehnia cu îngrăşăminte organice extrem de necesare pentru sporirea
fertilităţii şi rodniciei solului, valorificând reziduurile din fitotehnie şi industria
prelucrătoare a materiei prime agricole. Având în vedere importanţa biologică şi alimentară
a produselor animaliere putem afirma că securitatea alimentară a ţării poate fi asigurată
numai în baza perfecţionării permanente şi utilizării eficiente a resurselor genetice din
25
zootehnie, tehnologiilor performante de producere a laptelui, cărnii şi altor produse de
origine animală, metodelor ştiinţific argumentate de ameliorare, reproducţie, nutriţie şi
întreţinere a raselor de animale şi păsări.
Vom menţiona că în Republica Moldova cel mai înalt grad de dezvoltare a sectorului
zootehnic a avut loc în anii 1989 – 1990. În aceşti ani s-au înregistrat indicii superiori ai
efectivelor de taurine, porcine, ovine şi păsări, a productivităţii lor şi a producţiei globale
de lapte, carne şi altor produse zootehnice. Producţia anuală de lapte de la fiecare vacă a
constituit în medie pe republică mai mult de 4 mii, iar la 52 de ferme 5 - 7 mii kg. În
următorii ani din cauza managementului ineficient şi reformelor agrare nereuşite s-a
produs o retrogradare a tuturor ramurilor agriculturii, inclusiv a sectorului zootehnic.
Succint vom analiza cauzele retrogradării sectorului zootehnic prin prisma situaţiei
din ramura creşterii taurinelor, principala ramură a sectorului zootehnic din punct de
vedere a ponderii acestui sector în tot produsul agricol global, a indicilor economici de
producere a laptelui şi cărnii de bovină. După anul 1990 au avut loc modificări esenţiale în
ramura creşterii taurinelor, ceea ce a provocat reptrogradarea ramurii, diminuarea
efectivelor de taurine şi a volumului de producere a laptelui şi cărnii de bovine (tab. 1).
După anul 1990 din toate ramurile sectorului zootehnic cel mai mult a suferit
creşterea taurinelor. În 2009 comparativ cu 1990 s-a păstrat numai a cincea parte din
efectivul de taurine, inclusiv 40,5% din efectivul de vaci. În aceeaşi perioadă producţia
anuală de lapte a vacilor s-a micşorat cu 31%, iar sporul mediu zilnic în greutate al
tineretului taurin – cu 37%. La 1 ianuarie 2009 numărul taurinelor ce revin la 100 de
gospodării ale populaţiei rurale din R. Moldova constituia 24 capete, inclusiv 19 vaci sau
câte o vacă la 5 gospodării, iar în medie pe plan mondial o vacă revine numai la 5 locuitori.
Reducerea efectivului de taurine şi a productivităţii lor a condiţionat şi micşorarea
volumului anual de lapte în 2009 comparativ cu anul 1990 de trei ori, iar a cărnii de taurină
respectiv de zece ori. Îngrijorător este faptul că situaţia creşterii taurinelor nu s-a ameliorat
nici în ultimii patru ani cu excepţia sporului mediu zilnic în greutate care practic nu s-a
modificat. Cu ritmuri alarmante cresc importurile produselor agroalimentare, exportul net
al acestor produse fiind în permanentă descreştere.

Tabelul 1
Dinamica efectivului şi indicilor de productivitate a taurinelor
Anii 2009 in % către anul
1990 1995 2000 2005 2009 1990 1995 2000
Efectivul de taurine în toate categoriile
de gospodării, mii capete 1061 644 394 331 218 20,5 33,9 55,3
inclusiv vaci, mii capete 395 342 269 231 160 40,5 46,8 59,5
Producţia anuală de lapte la o vacă, kg 3975 2919 2179 3018 2743 69,0 93,8 125,9
Producţia totală de lapte, mii tone 1511 761 574 659 543 35,9 71,4 94,6
Sporul mediu zilnic în greutate, g 515 223 217 321 325 63,1 145,7 149,8
Producţia anuală de carne de taurine (în
greutate de abator), mii tone 114,3 42,3 18,0 15,6 10,6 9,3 25,1 58,9

Cauzele principale ale acestei retrogradări sunt nu numai calamităţile naturale de

proporţii, care au fost înregistrate în anii 2003, 2006 şi 2007, dar mai cu seamă trecerea de
la creşterea taurinelor şi producerii laptelui şi cărnii de taurină din fermele colective în
gospodăriile ţărăneşti şi individuale ale populaţiei prin folosirea metodelor demult depăşite
de producere a produselor animaliere. Majoritatea absolută a efectiuvelor de taurine,

26
porcine şi ovine se află în posesia gospodăriilor mici ale populaţiei. În 2009 din efectivul
total de taurine din R. Moldova de 218 mii capete, inclusiv 160 mii vaci în gospodăriile
populaţiei şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier) se aflau 204 mii taurine, inclusiv 155 mii
vaci sau, respectiv circa 94% şi 97 % din efectivul gospodăriilor de toate categoriile.
O situaţie similară exista şi în alte ramuri ale zootehniei. Din efectivul total pe republică
75-90 % porcine, 86-97 % ovine, 99,6-99,8 % caprine, 96-98 % iepuri şi 83-85 % păsări se
aflau în gospodăriile populaţiei şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier). Aceste gospodării
produceau 77-90 % carne (în greutate vie) şi 96-97 % lapte din volumul producţiei totale în
toate categoriile de gospodării din republică. Producţia medie anuală de lapte la o vacă
constituia 2792 – 3323 kg, ceea ce puţin diferă de producţia medie a vacilor pe toate
categoriile de gospodării.
Pentru producerea furajelor gospodăriile populaţiei şi gospodăriile ţărăneşti (de
fermier) foloseau numai 5,6 – 9,9 % din toate terenurile agricole, ceea ce nu poate asigura
necesarul de furaje şi respectiv intensificarea producerii produselor animaliere, având în
vedere că roada medie la 1 ha la porumb pentru boabe în anii 2005 - 2009 era de 28,7 –
32,4, a orzului 17,3 - 19,5 quintale. Cantitatea şi, mai cu seamă, calitatea furajelor sunt
factorii determinanţi care asigură cel puţin în proporţie de 65 – 75 % productivitatea
animalelor şi volumul global de lapte şi carne obţinut de la creşterea taurinelor. Dar
gospodăriile populaţiei şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier) nu dispun de tehnica agricolă
pentru producerea volumului necesar de furaje calitative pentru sporirea producerii de lapte
şi carne, în deosebi a cărnii de taurină.
De la realizarea produselor agricole gospodăriile populaţiei şi gospodăriile ţărăneşti
(de fermier) obţin circa 77 % din toate veniturile, inclusiv 20,6 – 44,8 % de la producţia
vegetală şi 45,7 - 63,9 % de la produsele animaliere. Din punct de vedere economic reiesă
că pentru sporirea veniturilor gospodăriile menţionate trebuie să se orienteze mai mult la
dezvoltarea activităţilor ce ţin de creşterea animalelor, dar nu în defavoarea producerii
producţiei fitotehnice. De menţionat că actualmente nu toate terenurile agricole se folosesc
eficient. Există terenuri ne prelucrate care ar putea fi folosite pentru creşterea ovinelor,
tineretului taurin şi sporirea producţiei de carne.
Din principalele cauze ale diminuării volumului produselor zootehnice şi ineficienţii
sectorului zootrehnic, care au condiţionat apariţia unei situaţii de criză în ramură, putem
menţiona următoarele:
· reformele ne reuşite a restructurării agriculturii care au contribuit la privatizarea
pământului şi divizarea terenurilor mari agricole în sute de mii de parcele mici - cote a
proprietarilor de pământ ceea ce a condiţionat dispariţia fermelor de producere a
produselor animaliere cu mecanizarea proceselor tehnologie de producere, precum şi
creşterea în gospodăriile sectorului privat a 1-2 vaci;
· dispariţia aproape totală a fermelor de prăsilă, în special în ramuri principalele ramuri ale
zoothniei - creşterea taurinelor, porcinelor şi ovinelor. Prin ordinul MAIA din 19 uiulie
2010 nr. 158 au fost aprobate fermele animalelor de prăsilă, care includeau 1407 taurine,
1681 porcine, 3716 ovine sau mai puţin de un procent din efectivul acestor specii de
animale din Republica Moldova;
· producerea insuficientă a cantităţii de furaje concentrate, verzi şi suculente, calitatea lor joasă;
· absenţa în decursul a mai multor decenii a activităţilor de ameliorare a raselor de taurine
Roşie de stepă şi Simmental concomitent cu practicarea unor metode primitive de
ameliorare a taurinelor în majoritatea absolută a gospodăriilor agricole;

27
· sacrificarea ne argumentată a tineretului taurin la o vârstă timpurie de numai 20-30 de
zile cu greutatea unui viţel de 30-35 kg şi realizarea la export a tineretului cu greutatea
medie de 200 – 300 kg şi starea de îngrăşare joasă;
· insuficienţa acută de capital pentru investiţii la crearea fermelor noi cu tehnologii
performante, bazate pe proprietatea privată;
· scumpirea surselor energetice şi materialelor de construcţii, medicamentelor, furajelor
concentrate, premixurilor;
· iresponsabilitatea conducătorilor întreprinderilor de procesare a laptelui şi cărnii pentru
dezvoltarea bazei materiale de producere a materiei prime.
· Se prelungeşte reducerea efectivului de taurine, porcine, ovine, nu se realizează acţiuni
concrete şi eficiente pentru creşterea productivităţii animalelor şi a producţiei globale de
lapte, carne de taurine şi ovine.
· Îngrijorător este faptul că şi în perioada anilor 2002- 2009 ani nu se ameliorează, dar se
agravează situaţia din sectorul zootehnic cu excepţia creşterii păsărilor în special la
fabricile avicole, ceea ce demonstrează informaţia din tab. 2 - 4.
Tabelul 2
Efectivul de animale şi păsări, la 1 ianuarie în gospodării de toate categoriile, mii
capete
Specificare 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2009 %
2002
Bovine 405 410 373 331 311 299 232 218 53,8
din care vaci 272 279 256 231 217 207 169 160 58,8
Porcine 449 508 446 398 461 532 299 284 63,3
Ovine şi caprine 947 956 938 942 938 947 853 866 91,4
Cabaline 77 78 78 73 69 67 58 56 72,7
Păsări 14119 14955 15756 17522 22235 22531 17157 18328 129,8
inclusiv gospodăriile populaţiei
Bovine 373 378 348 311 291 280 217 205 55,0
din care vaci 258 267 246 223 209 200 163 155 60,1
Porcine 399 434 405 364 415 465 237 218 54,6
Ovine şi caprine 900 908 896 904 900 911 822 840 93,3
Cabaline 72 73 74 70 66 65 56 54 75,0
Păsări 12337 13324 14257 15539 19629 19991 14920 15136 122,7
Numărul animalelor ce revin la 100 gospodării ale populaţiei rurale, la 1 ianuarie
Bovine 42 43 40 36 34 33 26 24 57,1
din care vaci 29 30 28 26 25 24 20 19 65,5
Porcine 42 47 44 40 47 53 27 25 59,5
Ovine şi caprine 99 101 99 102 103 104 93 96 97,0

În toate categoriile de gospodării din republică efectivul de animale în anul 2009

s-a micşorat comparativ cu anul 2002 la taurine cu 46,2 %, inclusiv vaci cu 41,2 %,
porcine cu 36,7%, ovine şi caprine cu 8,6%. Productivitatea animalelor şi păsărilor rămâne
foarte joasă (tab. 3).

28
 Tabelul 3
Productivitatea animalelor şi păsărilor în întreprinderile agricole
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2008 %
2001
Întreprinderi agricole, total
Cantitatea medie anuală de lapte
muls calculată la o vacă, kg 2447 2710 2493 2561 3018 2913 2710 2743 112,1
Adaos zilnic în greutate, g
Bovine 260 287 262 275 321 323 297 325 125,0
Porcine 134 147 136 166 187 200 218 268 200,0
Producţia medie anuală de ouă pe o
găină ouătoare, buc. 251 242 214 235 232 230 235 218 86,9
Întreprinderi cu formă de proprietate privată
Cantitatea medie anuală de lapte
muls calculată la o vacă, kg 2417 2676 2467 2533 2938 2865 2685 2757 114,1
Producţia medie anuală de ouă pe o
găină ouătoare, buc. 252 242 214 237 232 236 237 220 87,3

Diminuarea efectivelor de animale şi producţia lor scăzută au provocat scăderea

producţiei globale de carne, lapte, ouă (tab. 4)
Tabelul 4
Producţia principalelor produse animaliere, gospodării de toate categoriile
2008 %
Specificare 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
2001
gospodării de toate categoriile
Vânzarea pentru sacrificare în
masă vie, mii tone 115 120 118 119 121 134 149 108 93,9
Lapte, mii tone 579 604 593 628 659 627 604 543 93,8
Ouă, mil. bucăţi 618 671 620 668 762 765 704 563 91,1
inclusiv gospodăriile populaţiei
Vânzarea pentru sacrificare în
masă vie, mii tone 107 110 108 109 109 117 129 83 77,6
Lapte, mii tone 544 568 564 604 634 604 585 527 96,9
Ouă, mil. bucăţi 1968 1071 1959 1938 1884 2097 2081 1967 99,9
Ponderea producţiei principalelor produse animaliere în gospodăriile populaţiei,
în volum total al producţiei agricole, %
Carne (în masă după sacrificare 92,3 92,0 91,3 90,2 87,5 86,4 76,5 82,9
Lapte 94,0 95,1 96,2 96,2 96,3 96,8 96,9 103,1
Ouă, mil. bucăţi 57,6 65,5 66,3 62,7 62,8 66,0 63,2 109,7

În toate categoriile de gospodării agricole în perioada anilor 2001-2008 s-au micşorat

volumul producerii globale de carne, lapte şi ouă. Din cantitatea totală de produse
animaliere în gospodăriile populaţiei se obţineau 63-97 % de carne, lapte şi ouă.
S-a efectuat analiza comparativă a situaţiei sectorului zootehnic din R. Moldova şi
din unele ţări învecinate şi din CSI – Belorusi, Bulgaria, Polonia, România, Rusia,
Slovenia, Ucraina şi Ungaria. Deşi în Republica Moldova sunt condiţii favorabile pentru
dezvolarea agriculturii, implicit a sectorului zootehnic informaţia prezentată în următoarele
tabele demonstrează că la majoritatea indicilor dezvoltării agriculturii şi sectorului
zootehnia noi nu avem o situaţie mai favorabilă comparativ cu ţările vecine, iar în multe
cazuri avem o situaţie mai gravă.

29
 În ansamblu în toate ţările lumii în perioada anilor 2005 – 2007 comparativ co media
pe anii 1994-1996 creşte numărul populaţiei, inclusiv şi a populaţiei care practică
activităţile agricole, iar în Republica Moldova şi ţările învecinate s-a micşorat populaţia
totală şi a celei care este ocupată în agricultură. În ţările vecine o diminuare mai mare a
populaţiei ocupată în agricultură a avut loc în Slovenia, Bulgaria, Moldova şi România.
Altă situaţie avem la indicii producţiei agricole pe locuitor.
În anul 2007 comparativ cu media din perioada anilor 1994-1996 indicii producerii
roducţiei agricole pe locuitor s-au majorat în Belorusi, Federaţia Rusă, Ucraina, Polonia şi
Slovenia, în Ungaria a rămas practic la acelaşi nivel, iar în Bulgaria, România şi Moldova
s-au micşorat.
În 2007 comparaţie cu media din anii 1994-1996 a sporit produsul intern brut pe cap
de locuitor în Republica Moldova şi ţările vecine. Aceşti indici au avut o creştere care nu
diferă esenţial în Moldova de ţările vecine, cu excepţia Belorusi, unde PIB a crescut mai
mult în comparaţie cu R. Moldova şi ţările vecine. În perioada analizată a sporit şi
producţia globală agricolă pe locuitor, dar aici se atestă o diferenţă mai mare a R. Moldova
faţă de ţările vecine. Producţia globală agricolă pe cap de locuitor cel mai mult a sporit în
Slovenia (310%), România (246%), Belorusi (239%) şi Bulgaria (220%), iar în R.
Moldova numai cu 136%.
Un interes deosebit prezintă analiza consumului de energie, proteină şi grăsime, raportat
la o persoană pe zi. Consumatorii produselor alimentare din R. Moldova consumă zilnic 2841
calorii, ceea ce este puţin mai mult decât media pe toate ţările lumii, dar mai puţin comparativ
cu majoritatea statelor vecine, unde consumul zilnic de energie este mai mult de trei mii de
calorii, cu excepţia consumatorilor din Belorusi şi Bulgaria. Diferenţe esenţiale se atestă la
consumul zilnic de proteină. Populaţia din R. Moldova zilnic consumă un volum de proteină
mai mic decât în medie pe toate ţările lumii. O situaţie analogică s-as constatat şi la consumul
zilnic de grăsime. Această situaţie referitor la consumul de proteină şi grăsime nu reiesă din
tradiţiile de consum a moldovenilor, dar mai degrabă din nivelul scăzut de dezvoltare a
sectorului zootehnic din R. Moldova, producerea şi asigurarea insuficientă cu produse alimen-
are de origine animală (carne, lapte, ouă) a consumatorilor.
Această concluzie se confirmă şi din analiza datelor consumului zilnic al celor mai
importante produse de origine animală. În R. Moldova populaţia are cel mai jos nivel de
consum a cărnii de bovine, ovine şi porc, a grăsimii de origine animală comparativ cu
consumul zilnic de carne în toate ţările lumii, inclusiv şi în cele învecinate. Se consumă
mai mult lapte integral sub diferite forme (lapte proaspăt şi lactate acidofilate) comparativ
cu media din ţările lumii, inclusiv Polonia, Ungaria, Slovenia, Belorusi, Bulgaria, dar mult
mai puţin caşcaval şi ouă.
Din 1995 până în 2007 în R. Moldova au crescut de două ori indicii preţurilor de
consum al tuturor produselor, inclusiv al produselor alimentare. În această perioadă indicii
menţionaţi au crescut mai mult decât în R. Moldova în Belorusi, România şi Rusia , iar în
alte ţări vecine s-a micşorat. Sporirea preţurilor de consum este o consecinţă a majorării
preţurilor la sursele energetice, iar prin urmare şi a preţurilor la restul produselor, inclusiv
la produsele alimentare, precum şi a sporirii ne justificate la majoritatea produselor
alimentare şi ne alimentare din partea intermediarilor şi comersanţilor, numai nu şi din
partea producătorilor produselor agricole, care în multe cazuri nu-şi recuperează cheltuie-
ilor pentru producţie.

30
 Din analiza datelor statistice privind situaţia sectorului
zootehnic se pot deduce următoarele principale concluzii.
1. Reformele care au avut loc în agricultura Republicii Moldova după 1990 a provocat
desfiinţarea fermelor şi a complexelor zootehnice, care implementau realizări ale ştiinţei şi
tehnicii la producerea laptelui şi cărnii de bovine şi porcine, creşterea junincilor pentru
reproducţie şi înnoirea cirezilor cu animale mai productive comparativ cu cele reformate. În
ramura creşterii taurinelor s-a creat o situaţie dezastruoasă. În 2009 comparativ cu 1990 în
toate categoriile de gospodării efectivul de taurine s-a redus de 5 ori, inclusiv de vaci de 2,5
ori, producţia globală de lapte aproape de 3 ori, a cărnii de bovine mai mult de 10 ori. Din
efectivul total de taurine în gospodăriile populaţiei şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier) se
cresc 94-97 % sau câte 1-2 vaci la un proprietar, dar această categorie de gospodării nu
implementează tehnologii moderne şi realizările ştiinţei şi tehnicii.
2.Cota efectivului taurinelor de prăsilă a ajuns la un nivel periculos (circa 1 % din tot
efectivul pe republică) ceea ce nu poate asigura ameliorarea efectivului de taurine,
restabilirea numerică a efectivului şi renovarea genetică a raselor omologate în R. Molova.
Pentru crearea fermelor noi şi înnoirea cirezilor tot mai mult se importă tineret pentru
reproducţie cu exodul capitalului.
3.Majoritatea tineretului taurin se sacrifică la vârsta timpurie, iar ceea ce se mai
creşte are o greutate mică şi starea submedie de îngrăşare (150-150 kg), fiind procurat de
unii comercianţi din ţările arabe. Aceasta duce la pierderea taurinelor productive şi
venitului populaţiei.
4.Activitatea de ameliorare a taurinelor este practic la cel mai jos nivelul, nu se duce
evidenţa provenirii şi dezvoltării tineretului pentru reproducţie, producţiei de lapte a
vacilor şi calităţilor laptelui - materie primă din care cauză selectarea se face la întâmplare
şi nu pe bazele potenţialului productiv. În aceste condiţii degradează populaţiile raselor de
taurine omologate în republică, pentru restabilirea cărora va fi necesar de sume enorme de
investiţii. În mod normal se consideră că înnoirea anuală a cirezei de taurine trebuie să
constituie 20 % din efectivul de vaci. Dacă nu se va stimula crearea fermelor de prăsilă şi
creşterea viţelelor pentru reproducţie, iar înnoirea se va face cu tineret din export anual va
fi necesar de cheltuit mai mult de 900 ml lei.
5. Considerăm ne argumentate tendinţele de folosire a produselor fitotehnice pentru
producerea combustibilului atâta timp cât circa un sfert din populaţia de pe Glob suferă de
subalimentaţie. Si dacă noi putem produce mai multe produse alimentare decât necesarul
populaţiei noastre, o parte din aceste produse, care vor corespunde cerinţelor pieţei externe,
ar putea fi propuse pentru export în scopul sporirii surselor financiare ale populaţiei rurale.
În viziunea noastră pentru revitalizarea sectorului zootehnic, în primul rând a
ramurii creşterii taurinelor, este necesar de realizat următoarele măsuri urgente
1. Subvenţionarea prioritară a crescătorilor de taurine din fondul susţinerii
agriculturii pentru crearea fermelor moderne de prăsilă, precum şi a celor cu tehnologii
performante de producere a laptelui şi cărnii de bovine.
2. Este cunoscut că pentru sporirea potenţialului productiv al taurinelor în fermele de
prăsilă trebuie de avut cel puţin 25 – 30 % din efectivul total de taurine pe ţară.
Actualmente în ramura creşterii taurinelor s-a creat o situaţie extrem de dezastruoasă,
fiindcă din tot efectivul animale de prăsilă există numai circa 1 %. Din această cauză, cei
care doresc să facă investiţii în producerea laptelui şi cărnii de bovină sunt nevoiţi să
importe animale pentru completarea fermelor. Din rezultatelor cercetărilor ştiinţifice şi
practica mai multor ţări se cunoaşte că animalele importate se acomodează greu la noile
condiţii de alimentaţie şi întreţinere, creşte pericolul răspândirii unor maladii extrem de

31
periculoase, iar prin import noi vom stimula creşterea taurinelor în alte ţări şi nu în
republica noastră. Pentru crearea fermelor de prăsilă se pot folosi sursele bugetare destinate
subvenţionării activităţilor agricole.
3. Extrem de importantă este crearea fermelor-pilot cu tehnologii moderne de
producere a laptelui şi cărnii de bovine. Pentru rezolvarea ei Universitatea Agrară de Stat
din Moldova (prof. univ. S. Chilimar) în colaborare cu Institutul de Economie, Finanţe şi
Statistică (dr. hab. V. Doga) şi Universitatea Tehnică a Moldovei (conf. univ. I. Albu) au
elaborat tehnologii moderne de producere a laptelui şi cărnii de bovine şi porcine (ferme
pentru întreprinderile mici şi mijlocii).
În republică sunt doritori de a investi în producerea laptelui şi cărnii folosind aceste
realizări ştiinţifice, dar numai pentru elaborarea documentaţiei tehnice firmele de
proiectare cer nişte sume fabuloase. De exemplu, numai pentru reconstrucţia unui grajd de
tip „cu rame” şi adaptarea lui pentru întreţinerea a 20 vaci mulgătoare cu tineretul respectiv
s-a cerut circa 6 mii lei pentru expertiza tehnică şi 150 mii lei pentru elaborarea
documentaţiei tehnice.
Rezolvarea acestei probleme este posibilă în cazul când va fi elaborată şi aprobată
baza normativă pentru proiectarea şi reconstrucţia fermelor, care a fost preluată de la
organizaţii de proiectare din fosta USSR, s-a învechit demult şi nu corespunde condiţiilor
noastre. Pentru elaborarea documentaţiei tehnice trebuie de restabilit subdiviziunea de
proiectări în cadrul Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică, acordându-se, de la
început, suport din fondul de susţinere al agriculturii. În baza rezultatelor cercetărilor
ştiinţifice şi recomandărilor cercetătorilor această subdiviziune ar elabora proiecte-tip
pentru producerea laptelui şi cărnii la ferme cu diferite volume de producţie. Pentru crearea
fermelor noi investitorii ar folosi aceste proiecte-tip şi ar plăti numai o sumă mică pentru
acomodarea proiectului dorit la locul concret de amenajare a fermei.
4. Este necesar de menţionat că în republică s-a mai păstrat potenţialul genetic al
taurinelor, dar în mod practic nu se cunosc calităţile taurinelor şi nu se foloseşte acest
potenţial productiv. Pentru încurajarea crescătorilor de taurine în crearea fermelor de
prăsilă şi folosirii raţionale a potenţialului genetic, considerăm necesar de creat, de la bun
început, sevicul de stat pentru activitate de ameliorare a animalelor, care după ameliorarea
situaţiei economico-financiare a asociaţiilor crescătorilor de animale, serviciul de stat ar
putea fi trecut la autogestiune.
6. Asociaţiile gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi gospodăriile populaţiei trebuie
familiarizate cu oportunităţile şi orientate la dezvoltarea cooperării în producerea furajelor
(siloz de porumb, fânaj), care nu pot fi pregătite în fiecare gospodărie a populaţiei, deoarece
este necesar de tehnică modernă agricolă şi locuri special amenajate pentru depozitarea
furajelor. Cooperarea în cadrul localităţilor este necesară şi pentru prelucrarea cerealelor
furajere şi îmbunătăţirea lor cu proteine, micro- şi macro-elemente, alţi aditivi furajeri.
7. Luând în consideraţie că de la comercializarea producţiei animaliere populaţia obţine
mai mult venit decât de la producţia fitotehnică considerăm necesar de revăzut repartizarea
banilor bugetari pentru cercetări ştiinţifice deoarece pentru cercetări în fitotehnie se alocă de 3-
4 ori mai mult decât pentru sectorul zootehnic. Dacă, din analiza situaţiei existente, efectuată
de Departamentul de statistică, reiesă că creşterea animalelor asigură obţinerea unor venituri
mai mari decât din realizarea producţiei fitotehnice, gospodăriile populaţiei şi gospodăriile
ţărăneşti (de fermier) ar trebui să atribuie o atenţie mai mare producerii produselor animaliere,
iar Parlamentul şi Guvernul, prin măsuri economice ar trebui să susţină şi să încurajeze aceste
activităţi, inclusiv pentru cercetările ştiinţifice.
8. Din baza analizei situaţiei existente a sectorului zootehnic din Republica Moldova,

32
 pentru revitalizarea acestei ramuri importante a complexului agroalimentar, ţinând cont,
atât de tendinţele şi caracterul producerii produselor animaliere în ţările economic
dezvoltate, cât şi pe plan mondial în ansamblu, precum şi de creşterea necesarului de
produse alimentare de origine animală, considerăm ca priorităţi strategice de cercetare în
domeniul Zootehniei şi Biotehnologiilor următoarele direcţii:
8.1. Ameliorarea sănătăţii şi bunăstării oamenilor datorită alimentaţiei şi folosirii
produselor animaliere cu calităţi excelente.
8.2. Ameliorarea şi monitorizarea calităţilor produselor animaliere (carne, lapte, ouă).
8.3. Securitatea alimentară şi protecţia aprovizionării consumatorilor cu produse animaliere
de calitate conform reglementărilor UE.
8.4. Ameliorarea avantajelor economice pentru toţi agenţii economici din sfera producerii
şi prelucrării materiei prime de origine animalieră.
8.5. Protecţia mediului în care funcţionează creşterea animalelor.
8.6. Cunoaşterea, conservarea şi folosirea biodiversităţii genetice a animalelor de fermă.
8.7.Examinarea noilor posibilităţi de folosire a bioresurselor în zootehnie.
8.9. Stimularea colaborării cu partenerii din exteriorul ţării prin susţinerea colaborării
ştiinţifice bilaterale şi multilaterale cu centrele ştiinţifice şi universităţile din UE şi
ţările învecinate.
9. Folosirea efectivă a resurselor umane, tehnice şi naturale ale institutelor de cercetare,
universităţilor, asociaţiilor, firmelor de producţie şi prelucrare a materiei prime pentru sporirea
eficienţii cercetărilor ştiinţifice şi urgentarea implementării realizărilor în producţie.
10. Măsuri axate pe gestionarea rezultatelor cercetărilor, stimularea implementării
lor în producţie prin crearea fermelor pilot în principalele domenii ale sectorului zootehnic.
11. Redistribuirea în favoarea sectorului zootehnic a unei părţi din sursele bugetare
existente destinate cercetărilor ştiinţifice.
12. Familiarizarea conducătorilor şi specialiştilor din complexul agroalimentar cu
realizările ştiinţei şi tehnicii, crearea premizelor de cointeresare în folosirea acestor
realizări pentru sporirea volumului de producţie, calităţii şi competitivităţii produselor pe
piaţa internă şi cea externă.
Realizarea celor menţionate şi a altor măsuri economice de stimulare a crescătorilor
de taurine va crea premize pentru crearea locurilor noi de muncă, sporirea productivităţii
taurinelor şi producţiei globale de lapte şi carne, stoparea exodului de capital pentru
crearea fermelor noi de creşterea taurinelor, de sporire a venitului populaţiei şi nivelului de
trai în spaţiul rural.
Dacă nu se vor lua măsuri urgente şi efective de stopare a declinului în ramurile
zootehniei va avea de suferit şi fitotehnia din cauza lipsei îngrăşămintelor organice, iar
pentru asigurarea populaţiei cu produse alimentare va spori importul de carne şi lactate, va
creşte exodul capitalului din ţara noastră, se vor reduce şi mai mult veniturile populaţiei
din mediul rural.
BIBLIOGRAFIE
1. FAO, Statistical Yearbook, 2009
2. Rezultatele cercetărilor statistice privind activitatea agricolă a micilor producători agricoli în
Republica Moldova în 2009. Chişinău, 2010.
3. Chilimar S., Bajura T. Şi al. Proiecte inovaţionale pentru businessul mic şi mijlociu în sectorul
zootehnic. Chişinău, 2009
4. Chilimar S. Tehnologii de creştere a tineretului taurin. ACSA, Chişinău, 2003

33

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)